Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU

Facultatea de Inginerie






PROIECT INGINERIE BIOMEDICALA
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA






Masterand
Botezatu Mihaela Madalina




Bacau,2014
2


CUPRINS


Cap 1: Tomografia computerizata- generalitatipag 3
1.1: Despre tomografia computerizata...pag 3
1.2: Formarea imaginii...pag 6
1.3: Aplicarea MIMICS in medicina.pag 7
Cap 2: Modul de desfasurare al tomografiei computerizate....pag 11
2.1: Pregatirea pacientului pentru tomografia computerizatapag 11
2.2: Efectuarea tomografiei computerizatepag 12
2.3: Rezultatele tomografiei computerizate...pag 14
BIBLIOGRAFIE










3

Cap 1: Tomografia computerizata- generalitati
1.1: Despre tomografia computerizata
Tomografia computerizata (CT) a revolutionat medicina permitand medicilor sa vada boli
care in trecut erau descoperite numai cu ajutorul chirurgiei sau autopsiei. Examinarea CT este
neinvaziva, se realizeaza in conditii de siguranta, ofera o privire detaliata a capului, abdomenului
sau membrelor si informatii asupra vaselor sanguine si oaselor si poate realiza imagini ale
organelor, precum ficatul, pancreasul, intestinul, rinichii, glandele suprarenale, plamanii si inima.
Originea cuvntului "tomografie" se regsete n cuvintele greceti "tomos"- felie sau seciune i
"graphe" desen.
Tomografia computerizata (CT) este cunoscuta sub numele de scanare CAT
(tomografie computerizata axiala). Tomografia vine de la cuvantul grecesc tomos care
nseamna felie sau sectiune si graphia care inseamna scriere.
CT a fost inventat de doi cercetatori in mod independent: inginerul britanic Godfrey
Hounsfield, Laboratoarele EMI din Anglia si Allan Cormack fizician nascut in Africa de Sud de
la Universitatea Tufts, Massachusetts care au primit premiul Nobel n 1979.
Functionarea CT se bazeaza pe doua principii:
masurarea atenuarii unui fascicul de raze X ce traverseaza un corp si calculul
coeficientului sau de atenuare, deci a densitatii sale radiologice,
reconstructia imaginii unui obiect plecind de la proiectiile sale diferite, practic realizind o
reproducere bidimensionala a realitatii tridimensionale.
Planul de sectiune este pentru majoritatea structurilor investigate cel transversal sau axial.
Pentru fiecare sectiune tubul de raze X se roteste in jurul bolnavului, avind pe partea opusa
detectorii al caror rol este de a recepta energia fotonica ce a traversat corpul uman si de a o
transforma in energie luminoasa, pe care ulterior o fotodioda o transforma in semnale electrice.
Aceste semnale sunt apoi digitalizate si transmise unui procesor de imagini, ce reconstruieste
imaginea pe baza unui numar mare de masuratori.
Aparatele noi au sisteme informatice mai rapide si un software care poate procesa nu numai
sectiunile transversale individuale, dar si pe cele in continua schimbare. Acestea sunt numite
aparate CT spirala. Sistemele lor informatice integreaza datele sectiunilor transversale
individuale in miscare pentru a genera informatii volumetrice tridimensionale (o imagine 3-D a
corpului), vizibile din mai multe perspective diferite. Acest tip de achizitie a datelor necesita o
putere de procesare enorma, deoarece datele sosesc ntr-un flux continuu si trebuie sa fie
procesate in timp real.
In functie de software-ul folosit, cu ajutorul rezultatelor acestei investigatii este posibila
reconstructia 3D n mod virtual a diferitelor organe, a sistemului vascular sau a articulatiilor, a
4

coloanei vertebrale, ceea ce permite medicului analizarea anatomica integrala si, n anumite
cazuri, si din punct de vedere functional.
Tomografia computerizata este folosita pentru a studia diferite parti ale corpului:
-toracele: tomografia computerizata a toracelui investigheaza posibile afectiuni ale plamanilor,
inimii, esofagului, a principalelor vase sanguine (aorta) sau a tesutului din mijlocul pieptului;
cateva afectiuni comune ce pot fi descoperite la scanare sunt infectiile, cancerul pulmonar,
embolia pulmonara sau anevrismele; poate fi folosita, de asemenea, pentru a investiga gradul de
metastazare (raspandire) a cancerului la nivelul toracelui sau a altei parti a corpului
-abdomenul: tomografia computerizata este folosita pentru a descoperi chisturi, abcese, infectii,
tumori sau anevrisme, ganglioni limfatici mariti de volum, corpuri straine, hemoragii,
diverticulita, boala inflamatorie intestinala, apendicita
-tractul urinar: tomografia computerizata poate decela prezenta pietrelor de la nivelul rinichilor, a
blocajelor, tumorilor, infectiilor si a altor probleme renale; o tomografie computerizata mai
speciala, denumita urografie CT, poate decela prezenta pietrelor de la nivel renal (litiaza renala)
sau a prostatei marite de volum (hiperplazie benigna de prostata) fara a fi necesare alte teste
-ficatul: tomografia computerizata poate descoperi la acest nivel tumori, hemoragii si alte
afectiuni hepatice; de asemenea, tomografia computerizata poate identifica o posibila cauza a
unui icter (simptom caracterizat prin culoarea galbena a pielii)
-pancreasul: CT-ul poate identifica tumori si inflamatii (pancreatita) ale pancreasului
-vezica biliara si caile biliare principale: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea cauzei unui
blocaj a cailor biliare; pietrele de la nivelul vezicii biliare (litiaza biliara) pot fi identificate
ocazional prin computer tomografie, dar investigatia de electie pentru aceasta afectiune ramane
ecografia
-glandele suprarenale: prin CT se pot identifica tumori sau cresterea de volum a glandelor
-splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traumatice ale splinei sau pentru
determinarea dimensiunilor acesteia
-membrele: CT-ul poate identifica probleme ale bratelor sau picioarelor, a umerilor, coatelor,
articulatiei pumnului, mainilor, soldurilor, genunchilor, gleznelor sau picioarelor; de asemenea,
CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului in timpul biopsiei sau in timpul drenarii unui abces.
Tomografia computerizat (CT), de asemenea, cunoscut sub numele de Tomografie
Computerizat Axial (CAT) este o tehnic imagistic sofisticat, neinvaziv care combin
echipamente speciale cu raze X i computere pentru a realize imagini detaliate ale structurilor din
interiorul corpului, n scopul obinerii de informaii diagnostice. Imaginile transversale obinute
n urma scanrii computer tomografice a zonei de interes sunt examinate pe un monitor de
calculator i pot fi imprimate pe film sau transferate pe un CD. Astfel, ele pot fi arhivate, i
reutilizate n cazul n care se dorete o a doua opinie medical sau se urmrete evoluia n timp a
unei boli.
Clasificarea tomografiilor
Prin tomografie se nelege vizualizarea unui stat subire dintr-un corp tridimensional.
Printr-o dispunere adecvat a emitorului i detectorului n jurul obiectului investigat se obin
semnale doar din stratul dorit i printr-o prelucrare numeric cu ajutorul calculatorului acestea se
combin ntr-o imagine. Zonele din afara stratului de vizualizat nu dau semnale i nu introduc
5

nici parazii n imagine. n opoziie cu acestea, la tehnica Roentgen clasic, se obine o proiecie
la care zone (pri) din diferite adncimi apar n aceeai imagine. Ele se pot suprapune i prin
aceasta se pot pierde informaii importante.
Tomografia Roentgen computerizat a fost primul sistem de vizualizare a tehnicii
medicale la care toate mrimile msurate se digitizeaz i apoi sunt prelucrate pur digital. Printr-
un baleiaj corespunzator i reconstrucie numeric, se obin seciuni cu rezoluie bun.
Metoda se bazeaz pe msurarea coeficientului de absorbie global pe diferite trasee
cuprinse n planul seciunii investigate. Fasciculul ngust exploreaz seciunea prin corpul
omenesc fcnd translaii i rotaii. Raza ngust X este generat de o sursa Roentgen i
colimat corespunzator. Seciunea fasciculului este de numai civa milimetri ptrai. Dup ce a
strpuns organismul i a fost parial atenuat, raza este captat de un detector de intensitate, care
msoar fluxul fasciculului emergent. Fasciculul ngust de radiaii produs de sursa X, traverseaz
corpul n planul seciunii analizate, suferind o atenuare. Detectorul X capteaz fasciculul i
furnizeaz un semnal electric proporional cu fluxul energetic al fasciculului. Cu ct atenuarea
prin corp este mai mare, cu att semnalul obinut rezulta mai mic.
Tomografia computerizat cu ultrasunete se bazeaz pe urmtorul principiu de
funcionare: un emitor de nalt frecven excit cu oscilaii electrice de durat scurt
(impulsuri) un traductor piezoelectric, care le convertete n oscilaii mecanice sub form de
ultrasunete, care apoi se propag cu viteza ultrasonic n mediul de investigat. Frontul de und
rezultat este direcionat ntr-un fascicul ngust de traductorul ultrasonic ctre organismul ce
trebuie investigat. Cnd fasciculul ultrasonic atinge o suprafa de discontinuitate dintre dou
esuturi care au impedane acustice diferite se produc reflexii ale undei incidente. O parte a
energiei ultrasonice se reflect n unda reflectat rentorcndu-se la traductor, unde este
transformat n semnal electric utilizat la reconstrucia imaginii. O alt parte din unda ultrasonic
incident se va transmite pe suprafaa de discontinuitate avansnd spre zone mai ndepartate
(profunde).
Pentru redarea imaginilor cu ultrasunete se folosesc impulsuri de ultrasunete strns
colimate cu care se exploreaz suprafeele de discontinuitate ale organelor corpului. Metoda se
foloseste n primul rnd n cazul organelor abdominale i n ginecologie. Se obin imagini, chiar
i fr reconstrucie numeric, care sunt comparabile cu cele obinute prin tomografie Roentgen
computerizat sau cu cea cu rezonan magnetic. n cazul acestei metode, digitizarea i
prelucrarea numeric a semnalelor de msurat ofer o rezoluie mai bun i o calitate superioar
a imaginii. Cercetrile actuale se refer la perfecionarea algoritmilor de reconstrucie a imaginii,
mrirea rezoluiei i nlturarea paraziilor.
Tomografia cu rezonan magnetic nuclear (RMN), ca metod total nou de
vizualizare a strnit un mare interes. Prin testarea cu impulsuri de nalt frecven, utiliznd un
cmp magnetic foarte intens, se masoar repartiia protonilor i reacia lor la interaciunea cu
6

mediul, obinndu-se o imagine. Prin aceasta pot fi caracterizate esuturile i organele corpului,
prin proprietile lor, ceea ce nu se putea realiza cu sistemele prezentate mai sus. Metoda se
aplic n principal la vizualizarea prilor moi ale corpului. i aceast metod poate fi
perfecionat prin prelucrarea digital a semnalelor msurate, reconstrucia numeric i
nregistrarea mrimilor.
Razele Roentgen, ultrasunetele i rezonana magnetic nuclear faciliteaz deci trei
metode de tomografie computerizat, care n principiu, se poate afirma c nu concureaz ntre ele
din punct de vedere medical, ci se completeaz reciproc.

1.2 : Formarea imaginii
1.Scanarea:
- fascicolul de raze X strbate structura de examinat fcnd o rotaie de 360 n jurul bolnavului
- in fiecare pozitie a detectorului se inregistreza o valoare a energiei fascicolului atenuat si se
calculeaza absorbtia globala asectorului traversat
- fiecare detector efectueaza peste 1000 de masuratori de densitati
- rezulta profile de atenuare
2. Reconstrucia imaginii:
- computerul proceseaz datele obinute i formeaz o imagine numeric a seciunii, coeficienii
de atenuare fiind organizai n matrice
- in funcie de valoarea coeficientului de atenuare si pozitia in spatiu, fiecare structur intern va
putea fi recunoscut
A. faza de calcule = transformari Fourier, stabilindu-se densitatea radiologica a fiecarui
punct din sectorul scanat; necesita organizarea intr-o matrice
B. obtinerea imaginii
- inlocuirea cifrelor din matrice cu nuante de gri
- Imaginea CT este o matrice de elemente individuale
O matrice este un tablou rectangular cu m coloane i n linii care are m x n ptrate elementare.
Volumul studiat este descompus n mici elemente de volum numite voxeli = volumul elementar.
Mrimea unui voxel depinde de:
- cmpul de reconstrucie (FOV field of view)
- mrimea matricei (64, 128, 256, 512, 1024 elemente)
- grosimea seciunii (1-20mm)

3. Vizualizarea imaginii : este obinut dup o conversie digital-analogic ce permite ca
unei valori numerice sa-i corespund un anumit nivel de gri pe un monitor TV
Din coeficientul de atenuare a luat natere unitatea de densitate=UH.
Apa = 0 UH
Aer = - 1000 UH
7

os = + 1000 UH
Fereastra = intervalul de densiti reprezentate de totalitatea scrii de gri-uri a monitorului.
- fereastr larg: imagine cu contrast moderat
- fereastr ngust: contrast foarte bun
- nivelul ferestrei trebuie adaptat la valoarea medie a densitii structurii
studiate
- necesara deoarece ochiul si monitorul nu pot da reprezentare ptr. toate valorile
U.H.


1.3 : Softul MIMICS aplicat n medicin
Interpretarea i procesarea imaginilor prelevate de tomograf reprezint un pas esenial n
obinerea unor modele medicale corecte. n acest scop firma belgian Materialise a creat un
pachet de programe cu ajutorul cruia aceast operaie se realizeaz relativ uor. Acest pachet de
programe cuprinde n principal dou module separate: un modul MIMICS care permite importul
imaginilor scanate i interpretarea acestora (utilizat n principal de medicii radiologi) i un altul
CT-Modeler cu ajutorul cruia se pot procesa imaginile, se poate realiza reconstrucia 3D
virtual a modelului i pregtirea modelului ntr-un format acceptat de mainile de fabricare
rapid a prototipurilor.
Interpretarea imaginilor este realizat de ctre medicii radiologi. n cadrul acestei etape
medicii stabilesc forma i dimensiunile zonelor de interes din fiecare seciune. Delimitarea
elementelor prezente n fiecare seciune poart numele de segmentare.
Tehnica uzual folosit pentru realizarea segmentrii este aceea a "valorii de prag". Toate
elementele prezente ntr-o seciune sunt reprezentate prin pixeli care, fiecare, au o anumit
valoare pe o "scar gri".
Utilizatorul alege o valoare pe acea "scar gri", iar toi pixelii care au valoarea mai mare
dect valoarea de prag sunt considerai ca reprezentnd esut dur (esut osos).
O problem major a acestei tehnici este delimitarea corect i complet a volumelor.
Analiza poate fi influenat de prezena artefactelor. Artefactele sunt semnale eronate
recepionate de tomograf n timpul scanrii i care se datoreaz fie deplasrii pacientului n
interiorul tomografului, fie prezenei n corpul pacientului a unor diferite obiecte metalice
(implanturi, proteze, plombe).
Pentru nlturarea erorilor, modulul MIMICS pune la dispoziia utilizatorilor instrumente
de editare a imaginilor (seciunilor) cu ajutorul crora pe o seciune pot fi adugate sau
ndeprtate anumite elemente. Figura 1 prezint exemple de segmentare la nivelul imaginilor
prelevate de tomografe.

8














Odat ce echipa medical a realizat segmentarea complet i corect la nivelul fiecrei
seciuni, se poate trece la procesarea imaginilor furnizate de tomograf. Principala problem
ntmpinat este realizarea unei interpolri ntre seciunile realizate de tomograf. Uzual distana
dintre aceste seciuni este de 1,5 pn la 2 mm, iar mrimea pixelului este de 0,5 pn la 1 mm.
Modelul realizat plecnd de la aceste seciuni, fr a fi interpolate ntre ele, prezint o suprafa
foarte rugoas, cu salturi abrupte pe toate cele trei direcii x, y, i z aa cum se observ n figura
2 (este prezent aa numitul "efect de scar", mrimea saltului sau "treapta" fiind egal cu distana
dintre dou seciuni succesive pe direcia z i cu mrimea pixelului pe direciile x i y)












Un asemenea model va pierde ntotdeuna detalii i exist posibilitatea ca el s furnizeze
informaii vizuale i tactile greite. Figura 3 prezint un asemenea model pe suprafaa cruia
efectul de scar este foarte vizibil.
Marele avantaj al utilizrii modulului CT-Modeler furnizat de Materialise este faptul c
realizeaz interpolarea seciunilor scanate fr a fi nevoie ca utilizatorul s posede cunotine
avansate de modelare a suprafeelor.
Acelai modul, CT-Modeler, permite exportul modelelor n formate acceptate de
sistemele de fabricare rapid a prototipurilor. Alturi de fiierele standard de tip *.STL, CT-
Modeler realizeaz i fiiere particulare, specifice unor anumite sisteme de fabricare rapid a

Figura 1: Segmentarea seciunilor

Figura 2 : Model cu efect de scar
9

prototipurilor (*.SLI, *.CLI, *.SML) precum i fiiere *.IGS care pot fi importate n orice sistem
CAD.
















Principiile fizice de funcionare a TCR-ului i componentele lui de baz.
Deosebirea principal ntre TC cu Rx i un aparat de Rx (modelul cel mai performant),
este posibilitatea de a primi o imagine absolut clar a esturilor moi i a organelor. Aceasta se
datoreaz faptului c, n radiografia convenional se utilizeaz procesul fotografiei, care red
numai acele structuri, care se deosebesc prin densitate nivelul de absorbie a Rx. Nivelul critic,
pn la care se poate reda diferena de densitate n regimul fotografic este de 10-20%, ceea ce
este de ajuns, pentru redarea oaselor i a vaselo, ce conin substana de contrast, ns absolut nu
este adecvat pentru redarea esuturilor moi, unde diferena de absorbie este mai mic de 5%. La
substana alb i cea cenuie a creierului aceast diferen este i mai mic, i constituie mai
puin de 0.55, ceea ce face imposibil redarea acestor structuri cu ajutorul imaginii Rx obinuite.
La baza principiului de funcionare a oricrui TC (Rx, electronic, prin emisie sau
ultrasonografic) st binecunoscuta teorem a lui Albert Einstein, care spune c veridicitatea
(complexitatea) imaginii oricrui obiect, reconstituit dup proiecii, e cu att mai ampl, cu ct
mai multe proiecii se folosesc pentru restabilirea ei.
Principiul de funcionare a unor asemenea sisteme TCR este urmtorul: pacientul fixat pe masa
de examinare, mpreun cu masa, se mic discret (cu intervale stabilite) n aa mod, ca regiunea
investigat a corpului uman s treac complet prin gantry (figura 4).







Figura 3: Modele pregtite pentru a fi exportate
n orice alt program

Figura 4: Scanare cu CT spiral
10




Cu scopul de a lichida neajunsurile de mai sus a TCR pas cu pas i de a lrgi cmpul de
utilizare n special n diagnosticarea patologiilor cardiovasculare la sfritul secolului XX au
fost elaborate TC de tip spiral. Principiile de funcionare a TC de tip spiral i deosebirile de
sistemul pas cu pas sunt prezentate n figura 5.
Dup cum se vede din schem, la efectuarea TC pas cu pas (figura 5, stnga), informaia
clinic primar o constituie irul de seciuni plane (2D), care mai apoi n urma reconstruciei se
transform n imagine tridimensional (3D). n cazul TC spirale micarea continu a
pacientului i rotaia continu a sursei de iradiere detector, n urma scanrii sub form de
spiral, informaia clinic primar o constituie volumul (3D), din care ulterior, n urma
reconstruciei secundare, se pot obine seciuni transaxiale plane (2D), care au devenit deja
clasice pentru TCR.
TC-urile spirale sunt cu mult mai performante dect cele pas cu pas ceea ce se
reflect n micorarea timpului de investigaie i micorarea dozei de iradiere a pacientului.
Aadar, performanele TC-urilor spiral sunt:
1. timp mic de investigare;
2. majorarea numrului de pacieni investigai;
3. micorarea dozei de iradiere a pacientului;
4. posibilitatea efecturii TC dinamice;
5. rezoluia mrit a imaginii;










Figura 5 : Comparaie ntre CT pas cu pas (stnga)
i CT spiral (dreapta) [10]
11

Cap 2: Modul de desfasurare al tomografiei computerizate
2.1: Pregatirea pacientului
Inainte de efectuarea tomografiei computerizate medicul trebuie sa stie urmatoarele:
-daca femeia este sau poate fi insarcinata
-daca femeia alapteaza: in acest caz trebuie sfatuita sa apeleze la alimentatia artificiala (sa
foloseasca un preparat de lapte) pentru 1 sau 2 zile dupa folosirea substantei de contrast necesara
efectuarii tomografiei
-daca pacientul este alergic la vreun medicament, inclusiv la substanta de contrast
-daca are vreo afectiune cardiaca, precum insuficienta cardiaca
-daca are diabet zaharat si daca foloseste metforminul ca medicament hipoglicemiant
-daca are sau a avut vreo afectiune renala
-daca are astm bronsic
-daca are mielom multiplu
-daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tratament ce
contine bismut in ultimele 4 zile; bariul si bismutul sunt vizibile pe radiografii si fac dificila
interpretarea tomografiei computerizate
-daca pacientul este claustrofobic (devine nervos in spatii inguste); in acest caz, pacientul va
trebui sedat.
In cazul in care se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei, acesta ar
trebui sa apeleze la apartinatori pentru a putea sa fie transportat acasa dupa terminarea testului.
Daca se investigheaza abdomenul, pacientul va fi sfatuit sa nu manance hrana solida din seara
zilei precedente investigatiei. In cazul tomografiei computerizate abdominale pacientului i se
poate administra oral substanta de contrast. In alte cazuri, inainte de efectuarea tomografiei,
poate fi necesara administrarea unor laxative sau a unei clisme.

2.2: Efectuarea tomografiei computerizate

Computer tomografia este efectuata, de obicei, de catre un tehnician radiolog. Imaginile
sunt interpretate de cate un medic radiolog, dar sunt si alti medici care pot citi o tomografie
computerizata precum medicii de familie, medicii internisti sau chirurgii.

Pacientul trebuie sa indeparteze toate bijuteriile pe care le are si majoritatea hainelor inainte de
investigatie. Lenjeria intima este de obicei mentinuta; in locul hainelor pacientul va purta un
halat ce va fi furnizat de catre spital.

In timpul testului pacientul va sta intins pe masa tomografului care este conectata la aparat;
aparatul propriu-zis are forma cilindrica. Masa aluneca in interiorul cilindrului, iar scanerul se va
roti in jurul corpului pentru a prelua imaginile. In timp ce masa culiseaza spre interiorul
aparatului, pacientul va auzi un zumzet specific. Pe durata investigatiei pacientul trebuie sa stea
nemiscat. De asemenea, pe parcursul testului pacientul va ramane singur in camera unde este
situat tomograful, insa va fi urmarit printr-o fereastra de catre tehnician si i se va vorbi prin
intermediul unui speaker.
12


Daca este necesara folosirea substantei de contrast, aceasta poate fi administrata pe mai multe
cai, in functie de zona ce se doreste a fi examinata:
Cele mai multe dintre examinrile CT pot solicita administrarea pe cale oral i/sau intravenoas
a unei substane de contrast. Aceasta este o substan pe baz de iod , i se folosete pentru a
evidenia diferena dintre diversele esuturi ale corpului.
Atunci cnd substana de contrast este administrat intravenos, de obicei pacienii ar putea simi
o senzaie tranzitorie de cldura la nivelul ntregului organism i un gust metalic. Aceste
simptome dispar foarte repede, fr nici un tratament. Pacientul va fi informat nainte de
examinare cu privire la aceste efecte secundare minore. Orice alte senzaii percepute de ctre
pacient trebuie s fie comunicate imediat tehnicienilor/asistenilor radiologi.
La 1% dintre cazuri pot s apar reacii alergice minore la substane de contrast administrat
intravenos, simptomele incluznd dureri de cap, grea, vrsturi, strnut, umflturi i erupii
cutanate. Aceste simptome se vor rezolva rapid, n general, n termen de 30 de minute dup
administrare agentului de contrast. Ocazional, pot persista i n acest caz ar putea fi nevoie de
medicaie.
Reacii alergice severe sunt ntlnite foarte rar, la aproximativ 1 din 10.000 de cazuri i necesit
tratament medical de urgen. Riscul unei reacii alergice majore este crescut la pacienii
astmatici. Departamentele noastre de computer tomografie sunt localizate n incinta unitilor
spitaliceti, astfel nct putem asigura ngrijiri medicale specializate de urgen i intervenie
prompta n astfel de cazuri.
Pacienii care prezint risc de a dezvolta o reacie alergic la injectarea intravenoas a substanei
de contrast sunt cele cu antecedente de alergie la administrare de iod, antecedente de diabet, astm
bronic, insuficien renal i alte alergii.
Dac n primele 24 de ore dup administrarea intravenoas a substanei de contrast apar semne i
simptome care pot fi acuzate de iod (de exemplu: respiraie dificil, umflarea tegumentelor,
limbii, gatului, roeaa tegumentelor), trebuie s informai imediat medicul curant despre aceste
acuze, i s i specificai faptul c ai efectuat tomografie computerizat.

O tomografie computerizata dureaza, in medie, 30 pana la 60 de minute, dar se poate prelungi
pana la 2 ore. Dupa efectuarea investigatiei pacientul este sfatuit sa bea cat mai multe lichide,
pentru a grabi eliminarea substantei de contrast din organism.
Tomografia computerizata nu este dureroasa. Suprafata plana pe care va sta intins pacientul
poate fi incomoda, iar camera poate fi racoroasa. Unii pacienti se pot simti neconfortabil in
interiorul scanerului (cilindrului). Daca este necesara administrarea unui sedativ sau a substanei
de contrast atunci se va monta o perfuzie intravenoasa. Pacinetul va simti o mica intepatura
atunci cand perfuzia este montata. Substanta de contrast poate determina senzatia de caldura si
aparitia unui gust metalic in gura. Unii pacienti pot avea senzatie de greata sau dureri de cap.
13

Indiferent ce senzatii experimenteaza pacientul va trebui sa i le comunice medicului sau
tehnicianului.
Riscuri
Riscul de aparitie a unor probleme in timpul efectuarii tomografiei este mic:
-substanta de contrast poate determina reactie alergica
-in cazul in care pacientul are diabet zaharat si este in tratament cu metformin, substanta de
contrast poate duce la aparitia unor probleme; in aceasta situatie medicul va recomanda cand sa
se opreasca administrarea metforminului si cand sa se reia
-exista un mic risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita razelor X; riscul este mai mare la
copiii sau la persoanele care au avut multiple examinari cu raze X in antecedente. Medicul va
trebui informat de numarul expunerilor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei
Factorii care afecteaza testul
Mai jos sunt redate situatiile care pot determina amanarea efectuarii investigatiei sau care pot
influenta rezultatele testarii:
-sarcina: tomografia computerizata nu se realizeaza, de obicei, in timpul sarcinii
-imagini CT in care apar urme de bariu sau bismut: in cazul in care este recomandata o
tomografie computerizata abdominala, ea trebuie efectuata inainte de alte teste ce folosesc bariu,
precum clisma baritata
-daca pacientul nu poate sa stea nemiscat in timpul testului
-prezenta obiectelor metalice, precum capsele chirurgicale sau protezele articulare ce pot
determina imagini greu interpretabile.

Diferente intre examinarea CT si examinarea RMN
CT si RMN produc imagini transversale, permitand medicului sa se uite la corp din
interior. RMN foloseste un camp magnetic si unde radio pentru a produce imagini, n timp ce
examinarea CT foloseste razele X pentru a produce imagini. Radiografiile simple sunt un test
ieftin, rapid si sunt utilizate la diagnosticarea pneumoniei, artritei si fracturilor. Examinarile CT
si RMN evalueaza mai bine tesuturilor moi, cum ar fi creierul, ficatul si organele abdominale,
precum si diferite anomalii subtile, care nu pot fi descoperite cu ajutorul radiografiilor.
Avantajele examinarii CT-spirala sunt:
reducerea timpului de explorare (un examen de abdomen este efectuat numai in 1-2
minute, fiind necesare 2-3 spire, fiecare de aproximativ 25-30 secunde);
nu depinde de respiratia si inconstanta miscarilor respiratorii;
ameliorarea detectabilitatii leziunilor in special a celor mici;
reducerea cantitatii de substanta de contrast utilizata si in consecinta a costului
examinarii;
posibilitatea reformatarii rapide in planuri multiple sau a reconstruirii;
reducerea dozei de iradiere a pacientului.
CT este o procedura cu risc scazut
Pacientul va fi expus la radiatii atunci cand este examinat, cu toate acestea, radiatiile sunt la un
nivel optim de siguranta pentru pacient.
14

Cel mai mare risc potential este asociat cu substanta de contrast, care este uneori folosita n
scanarea CT. Acesta substanta poate ajuta la distingerea tesuturile normale de tesuturi anormale.
Ca orice medicament, unele persoane pot avea o reactie adversa la substanta de contrast.

2.3: Rezultatele tomografiei computerizate
Tomografia computerizata foloseste razele X pentru a realiza imagini detaliate ale
structurilor din interiorul corpului. Dupa efectuarea investigatiei, radiologul va interpreta
imaginile si va comunica rezultatul pacientului. Este posibil ca rezultatele complete sa fie
comunicate medicului curant in aproximativ 1- 2 zile.
Tomografia computerizata
Normal Organele si vasele de sange sunt de dimensiuni normale, au forma si
localizarea corespunzatoare. Nu exista blocaje la nivelul vaselor de
sange.
Nu exista corpuri straine (de exemplu fragmente de metal sau sticla) si
nu sunt prezente tumori (precum cancerul), inflamatia sau infectia.
Nu exista hemoragii sau colectii de fluide.
Anormal Un organ poate fi supradimensionat sau prea mic, lezat sau infectat.
Chisturile sau abcesele sunt prezente.
Sunt prezente corpuri straine (fragmente de metal sau sticla).
Sunt prezente pietre la nivelul rinichilor sau a vezicii biliare.
Sunt prezente tumori la nivelul colonului, a plamanilor, a ovarelor, a
ficatului, a glandelor suprarenale sau a pancreasului.
O tomografie computerizata a toracelui poate detecta prezenta emboliei
pulmonare, a prezentei lichidelor la nivel pulmonar sau a infectiei.
Prezenta unui anevrism.
Prezenta unui blocaj la nivel intestinal sau a cailor biliare.
Tomografia computerizata abdominala poate detecta prezenta bolii
inflamatorii intestinale sau diverticulita.
Prezenta unor ganglioni mariti de volum.
Prezenta blocajelor la nivelul vaselor sanguine.
Prezenta unor tumori, infectii sau alte probleme la nivelul membrelor.








15

BIBLIOGRAFIE




1. Buruian M.- Tratat de tomografie computerizata, Editura University Press, Tg
Mures, 2006
2. http://ric.uthscsa.edu/personalpages/lancaster/DI-II.HTML
3. http://medlive.hotnews.ro