Sunteți pe pagina 1din 19

Capitolul V

Afaceri electronice
5.1. Caracteristicile afacerilor electronice
Pentru ca o afacere s supravieuiasc este necesar ca potenialii ei clieni s tie de existena
acesteia. World Wide Web ofer o oportunitate unic, aceea de a permite lumii s afle despre
existena companiei, despre produsele i serviciile pe care ea le ofer i dispune de mijloacele
care permit clienilor s comande produsele i serviciile pe care firma le ofer, toate acestea
utiliznd Internetul.
Afacerile derulate pe e! sunt asemntoare afacerilor realizate "ntr#o manier tradiional$
ofer posi!ilitatea de a v prezenta potenialilor clieni sau parteneri, s afle cine suntei, ce
facei, ce produse le putei oferi i unde putei fi %sii. Prezena companiei pe e!, prin
intermediul unui site are cteva avantaje clare comparativ cu desc&iderea unui sediu fizic al
firmei. Avantajele pot fi "mprite, "n funcie de !eneficiarul lor direct, "n avantaje directe ale
firmei, avantaje ale !eneficiarilor produselor i serviciilor firmei i avantaje ale societii.
Principalele avantaje aduse activitii firmelor de care diferitele tipuri de afaceri electronice
sunt$
' (aciliteaz extinderea activitii, asi%urnd acces rapid la pieele locale i naionale,
dar mai important i la pieele internaionale)
' *cderea costurilor cu desfurarea activitii firmei, "n special acelea cu realizarea,
procesarea, distri!uirea, pstrarea i re%sirea informaiilor pstrate pe &rtie) "n
cazul afacerilor electronice sunt folosite soluii informatice, automatizate, pentru
aceste activiti)
' Creeaz posi!ilitatea modelrii facile a produselor i serviciilor conform nevoilor
cumprtorilor)
' Costuri de comunicaie, transport sunt mult reduse.
Avantajele consumatorilor sunt numeroase, dintre care sunt enumerate$
' +fer posi!ilitatea consumatorilor s cumpere sau s efectueze tranzacii ,- &.zi, "n
tot timpul anului din aproape orice locaie)
' Acord consumatorilor mai multe posi!iliti de ale%ere)
' Cumprtorii pot s alea% mai uor cel mai mic pre pentru un produs sau serviciu)
' Permite livrarea rapid a produselor i.sau serviciilor /"n unele cazuri0)
' Consumatorii pot s primeasc informaie relevant "ntr#un timp scurt$ "n cteva
secunde i nu "n zile sau c&iar sptmni cum este cazul "n multe afaceri
tradiionale)
' (ace posi!il participarea la licitaii virtuale)
' (aciliteaz competiia, ceea ce duce la scderea preurilor produselor i serviciilor)
' Permite consumatorilor s interacioneze cu ali cumprtori prin intermediul
comunitilor electronice, s sc&ime impresii i s#i compare experienele.
1e asemenea, afacerile electronice aduc o serie de avantaje societii, printre care$
' +fer posi!ilitatea mai multor persoane s lucreze de acas i s cumpere de acas,
ceea ce poate duce, "n timp, la scderea traficului auto i la scderea polurii)
' Anumite mrfuri pot fi vndute la preuri mai mici, acest lucru avantajndu#i pe cei
cu venituri mai mici, contri!uind astfel la protecia social)
' Afacerile electronice contri!uie la creterea eficienei i.sau "m!untirea calitii
produselor i serviciilor.
Pe ln% aceste avantaje, afacerile electronice au i o serie de limite. Cele mai importante
neajunsuri ale afacerilor electronice sunt$
' 2ipsa unor standarde universal acceptate pentru calitate, securitate i "ncredere "n
afacerile electronice)
' Instrumentele de dezvoltare soft3are pentru derularea afacerilor electronice sunt "nc
"n plin evoluie)
' 4xiste unele dificulti "n ceea ce privete inte%rarea aplicaiilor soft3are de comer
electronic cu unele aplicaii existente i !azele de date)
' Accesul Internet este "nc scump i.sau inoportun pentru o mare parte a populaiei.
5n ultimii ani s#a constatat o cretere a afacerilor electronice i "n ara noastr i tendina este
de cretere continu.
5.2. Categorii de afaceri electronice
5n ceea ce privete afacerile electronice exist o multitudine de cate%orii "n care aceste sunt
"mprite. *trns le%ate de afacerile electronice este comerule electronic.
Comerul electronic (e-commerce) este procesul de cumprare, vnzare sau sc&im! de
produse, servicii sau informaii prin intermediul reelelor de calculatoare.
Afacerile electronice /e-business0 nu se limiteaz la cumprarea i vnzarea de !unuri sau
servicii, ci includ i faciliti pentru servirea cumprtorilor, cola!orarea cu partenerii de
afaceri sau conducerea unei or%anizaii prin mijloace electronice.
Acum civa ani 6e3lett#Pac7ard lansa su! numele de servicii electronice /e-services0, o serie
de soluii complete pentru afaceri, formate dintr#o component &ard3are, o parte soft3are i
consultan pentru afaceri.
4xist posi!ilitatea ca numai anumite activiti din cele ale afacerilor tradiionale s fie
automatizate. Astfel afacerile electronice pot fi pariale sau totale i ele presupun desfurarea
a cel puin uneia din urmtoarele activiti$
' Prezenta on#line / existena unui site de prezentare0)
' Comanda on#line)
' Plata on#line)
' 8ransmiterea on#line a produsului sau serviciului.
*trns le%at de comerul electronic este piaa virtual, aceasta reprezentnd locul unde se
"ntlnesc cumprtorii i vnztorii pentru sc&im!ul de produse, servicii sau informaii contra
!ani.
Activitile din cate%oria afacerilor electronice sunt acele pri ale afacerilor tradiionale care
pot fi automatizate i mai mult, se pot desfura pe Internet.
Afacerile electronice existente la ora actual au fost "mprite "n cteva mari cate%orii i
anume$
9usiness to 9usiness /9,90
9usiness to Consumer /9,C0,
Consumer to !usiness /C,90,
Consumer to consumer /C,C0 . e#auction,
:#commerce /comerul mo!il0
4#!an7in%
4#directories)
4#en%ineerin%)
4#%am!lin%
4#learnin%
4#mailin%)
4#3or7in%
4#operational resources mana%ement
4#procurement
4#tradin%. e#!ro7erin%)
4#leasin%
;overnment#to#!usiness /;,90
;overnment#to#consumer /;,C0
Business to Business (B2B) reprezint un model de comer electronic "n care toi participanii
care particip la tranzacii sunt companii sau or%anizaii. Acest tip de afaceri folosesc ca
mediu de comunicare extranetul vnztorului de servicii. Celelalte cate%orii de afaceri
electronice folosesc ca mediu de comunicare reeaua Internet.
Business to Consumer (B2C) este un model de comer electronic "n care companiile ofer
persoanelor fizice, prin intermediul ma%azinele on#line /s#s&op0 o serie de servicii similare
celor ale comerului tradiional$ informri despre produsele.servicii, oferte speciale, discount#
uri, plata electronic a produselor ac&iziionate, ac&iziionarea de produse. :a%azinele
electronice au la !az un site e! care este administrat de o firm pentru promovarea i
vnzarea de produse i.sau servicii. <n ma%azin virtual conine un catalo% de produse i.sau
servicii cu descrierea aferent fiecrei poziii. Catalo%ul este %estionat prin intermediul unui
Sistem de Gestiune al Bazelor de Date(SGBD0 prin intermediul cruia care sunt stocate i
actualizate informaii le privind produsele i.sau serviciile oferite . :a%azinele electronice
includ funcii pentru cutarea i vizualizarea produsele, preluarea comenzilor i efectuarea
plilor /sau iniierea acestora0.4xemple de afaceri 9,C sunt$ 333.emania.ro i
333.amazon.com /fi%urile => i =.,0.
Consumer to business (C2B) este o cate%orie de afaceri electronice "n care persoanele fizice
/consumatori0 utilizeaz Internetul pentru a#i vinde produsele sau serviciile firmelor i.sau
caut vnztori s liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie.
Consumer to consumer (C2C)/eauction ? model "n care consumatorii "i vnd direct altor
consumatori produsele i serviciile prin intermediul unor licitaii on#line. <n exemplu este
333.o7azii.ro./fi%ura =.@0
!commerce sau comerul mo!il "n care tranzaciile i activitile de comer electronic sunt
conduse prin intermediul telefoanelor mo!ile. Cele mai frecvente servicii oferite sunt livrarea
de informaii, vnzarea de !ilete la spectacole etc.
"ban#ing presupune realizarea de tranzacii !ancare on#line, transfer de !ani din conturile
desc&ise la !nci, pli electronice, consultan !ancar. <n astfel de exemplu este serviciul e#
!cr oferit de 9anca Comercial Aomn la adresa
&ttp$..333.!cr.ro.multicas&.eB!cr.eB!crieCD.!an7in%.v,EF.&tml /fi%ura =.-0
"directories sau cataloa%e de informaii sunt site#uri, ca de exemplu 333.Ga&oo.com, care
"i or%anizeaz informaiile pe cate%orii de concepte. Ae%sirea informaiilor se face pe !aza
unor ar!ori de cutare.
"engineering pentru proiectarea electronic distri!uit realizat pe e!.
"gambling ofer jocuri de noroc virtuale. <n exemplu este CasinoPalace.com /fi%ura =.=0.
"learning reprezint sisteme instruire virtual. 1e exemplu 333.3e!ct.com /fi%ura =.C0.
"mailing sunt foarte cunoscutele serviciile de pota electronic.
"$or#ing sau "ntreprinderi virtuale, un exemplu fiind 333.e3or7in%.com /fi%ura =.H0.
"o%erational resources management ofer ec&ipamente de calcul, produse pentru
"ntreinere i reparaii etc.
"%rocurement /aprovizionare electronic0 folosit pentru procurarea !unurilor i serviciilor
de ctre marile companii i autoriti pu!lice. Prin pu!licarea pe e! a specificaiilor ofertei,
scad att timpul ct i costul de transmisie, mrindu#se i numrul de firme care iau parte la
licitaie. *istemul duce la creterea concurenei i automat scderea preului.
"trading/ebro#ering sisteme de !ursa virtual folosite pentru cumprarea i vnzarea on#
line a aciunilor. 1e exemplu site#ul 9ursei 4lectronice AA*1AI este 333.rasd.ro)
Prin eleasing sunt oferite sisteme de leasin% electronic, cum ar fi 333.leasin%.ro /fi%ura
=.F0.
&overnmenttobusiness (&2B) reprezint un model de afaceri electronice "n care o instituie
%uvernamental cumpr sau vinde !unuri, servicii sau informaii persoanelor juridice. 2a noi
"n ar a cunoscut o dezvoltare rapid 333.e#licitatie.ro. /fi%ura =.E0
&overnmenttoconsumer (&2C) # Acoper relaii %uvern#ceteni la nivel de informare i
prestare de servicii pu!lice. 5n aceast cate%orie intr site#urile pentru plata on#line a taxelor i
impozitelor, cum ar fi *erviciul Pu!lic pentru (inanele Pu!lice 2ocale *ector C 9ucureti
333.taxelocaleC.ro.
5.'. "ta%ele reali(rii unei afaceri electronice
4tapele realizrii afacerilor electronice sunt similare celor realizrii afacerilor
tradiionale i anume$
' Analiza afacerii electronice)
' Ar%umente pentru o afacere electronic)
' Identificarea riscurilor)
' Proiectarea)
' Aealizarea)
' Promovarea)
' Administrarea afacerii.
Anali(a afacerii are ca principale etape$
' Identificarea tipului de afacere i "ncadrarea ei "ntr#una din cate%oriile de afaceri
electronice prezentate)
' *ta!ilirea o!iectivelor i performanelor afacerii)
' *ta!ilirea canalului.canalelor ce vor fi utilizate pentru vnzarea i distri!uia
produselor.serviciilor)
' Ale%erea unui furnizor de servicii internet /I*P0, care va oferi i servicii de %zduire
a site#ului)
' *ta!ilirea ima%inii i coninutului site#ului) acesta tre!uie s fie scala!il i s ai!
implementate elemente de securitate)
' Ale%erea strate%iei de promovare a produselor i a site#ului)
' Ale%erea mijloacelor i a modalitilor ce vor fi folosite pentru plata produselor.
serviciilor$ cecuri, cri de credit etc.
Cele mai importante mijloace pentru argumentarea o%ortunitii variantei
electronice a afacerii sunt$
' 4xplicarea avantajelor afacerilor electronice pentru !eneficiarii sau clienii firmei,
' 4xplicarea implicaiilor te&nolo%iei folosite pentru desfurarea afacerii electronice,
"n desfurarea afacerii,
' Aealizarea unui proiect pilot,
' 4stimarea costurilor cu instruirea personalului, "ntreinerea afacerii i suportul te&nic
necesar desfurrii afacerii,
' Calculul productivitii afacerii i compararea acesteia cu productivitatea afacerii "n
varianta tradiional a acesteia.
4ste necesar identificarea riscurilor care pot s apar "n realizarea unei afaceri
electronice. 4xist o serie de riscuri suplimentare ale afacerilor electronice fa de riscurile
afacerilor tradiionale care tre!uie avute "n vedere i anume$
' 1ac "n cazul afacerilor tradiionale competiia era local sau naional, acest lucru
depinznd de aria de "ntindere a afacerii, "n cazul afacerilor electronice competiia
este mondial deoarece localizarea companiei nu mai are, "n majoritatea cazurilor,
nici o importan)
' <n factor c&eie "n desfurarea afacerilor electronice "l reprezint securizarea site#
ului) Jspar%ereaK site#ului ducnd la imposi!ilitatea desfurrii afacerii)
' Via!ilitatea ? exist anumite tipuri de activiti. domenii pentru care nu este
oportun construirea unei afaceri electronice)
' 4xist cteva primejdii care ar putea pune afacerea "n pericol i anume$
o Pierderea "ncrederii clienilor "n situaia "n care afacerea ar avea un punct
vulnera!il sau dac acetia nu ar constata c produsele sau serviciile nu
corespund descrierii acestora,
o (luxul viruilor este o primejdie deose!it pentru site i acetia pot pune "n
pericol afacerea, dac site#ul nu este securizat suficient,
o Posi!ilitatea fraudei ? exist o serie de cazuri "n care diferite persoane au
folosit informaii "nsuite fraudulos sau au intrat pe site#uri prin punctele
sale vulnera!ile i au !eneficiat de produse.servicii prin fraud.
Principalele strate%ii folosite la %roiectarea coninutului site#ului afacerilor
electronice sunt$
' JConinutul este re%eleK /content is the king0 ? aceast strate%ie pune accent pe
coninut, consistena i densitatea informaiilor prezentate, desi%n i pe volumul
informaiilor disponi!ile prin intermediul site#ului,
' Contactul cu utilizatorii ?coninutul site#ului este modificat "n urma mesajelor
primite de utilizatori i "n funcie de rspunsurile date de acetia la c&estionarele
pu!licate pe site,
' Cele mai frecvent adresate "ntre!ri (AI /Frequently sked !uestions0 este o
ru!ric consacrat "n multe site#uri pentru actualizarea coninutului "n funcie de
dorinele utilizatorilor frecveni ai site#ului,
' Consistena navi%rii ? este important ca navi%area "n site s fie unitar, uurnd
astfel utilizarea acestuia de toate cate%oriile de utilizatori,
' Consistena cromatic ? este !ine ca utilizatorii site#ului s nu fie o!osii cu o palet
prea mare de culori ci culorile folosite la realizarea site#ului s fie armonioase i
aceleai folosite i la realizarea materialelor de promovare ale firmei,
' Viteza de "ncrcare a informaiilor tre!uie s fie ct mai mic) "n acest sens
dimensiunea ima%inilor coninute "n site tre!uie s fie ct mai mic.
4xist mai multe te&nici care pot fi folosite pentru atra%erea vizitatorilor site#ului$
' +ferirea de informaii %ratuite su! form de %&iduri, rspunsuri la "ntre!rile
vizitatorilor,
' Personalizarea coninutului site#ului din punctul de vedere al informaiilor i a
prezentrii, conform opiunii utilizatorilor /mG.Ga&oo.com0,
' *uport on#line.off#line pentru derularea afacerii electronice,
' Anticiparea dorinelor clienilor,
' 8raducerea informaiilor "n lim!a matern) exemplu$ %oo%le.com versus %oo%le.ro,
' Aealizarea unei interfee atractive.
)eali(area siteului presupune separarea datelor /coninutului0 de forma de
prezentare /de form0. Aealizarea site#ului const "n parcur%erea unei serii de etape, pentru
fiecare etap putndu#se folosi una sau mai multe, dintr#o serie de te&nolo%ii de pro%ramare.
4tapele i te&nolo%iile corespunztoare sunt prezentate "n ta!elul =.>.
8a!elul =.>. *e+nologii folosite %entru de(voltarea afacerilor electronice
"ta%a *e+nologiile folosite
;enerarea documentului la nivelul clientului Lava*cript, applet#uri Lava, 168:2, 1+:
;enerarea documentului la nivelul serverului C;I, P6P, A*P, A*P.M48, I*API
8ransformarea datelor N:2 "n pa%ini 68:2 N*2, C**
*tocarea i intero%area datelor N:2, NI2, *I2, C;I, A*P, P6P
,romovarea afacerii electronice reprezint urmtorul pas "n derularea unei afaceri electronice.
4tapele promovrii unei afaceri electronice sunt$ pu!licarea site#ului i anunarea apariiei pe
e!.
Pentru "ublicarea site-ului este necesar ale%erea furnizorului pentru %zduire /#eb hosting0.
Principalele elemente de care tre!uie s se in cont la ale%erea furnizorului sunt$
costul lunar al serviciului /exist furnizori care ofer acest serviciu %ratuit0,
caracteristicile te&nice ale suportului oferit$ platforma pe care va fi stocat site#ul
/sistemul de operare0, te&nolo%iile ce vor putea fi folosite pentru accesarea datelor,
sistemul de %estiune a !azelor de date disponi!il pentru stocarea informaiilor,
elementele de securitate pe care le pune la dispoziie sistemul,
lr%imea de !and disponi!il utilizatorilor pentru accesarea site#ului.
1e asemenea tre!uie ales un nume de domeniu i ac&iziionarea acestuia. <nele firme includ
%ratuit aceast opiune "n pac&etele de servicii. 1omeniile pot fi ac&iziionate direct de la
or%anizaia existent "n fiecare ar, or%anizaie care %estioneaz numele de domenii. 5n Aomnia,
ac&iziionarea numelor de domenii se poate face apelnd la Aeeaua Maional de Calculatoare
pentru Cercetare i 1ezvoltare /&ttp$..333.rnc.ro0.
nun$area a"ari$iei "e Web este necesar "n promovarea site#ului firmei. Principalele soluii ce
pot fi folosite pentru promovarea site#ului sunt$
' 5n toate cataloa%ele, pu!licaiile i !rourile, practic "n toate locurile "n care apare
numele companiei tre!uie s apar i adresa site#ului,
' 5nscrierea site#ului "n cataloa%ele portalurilor romneti i strine,
' 5nre%istrarea site#ului la motoarele de cutare i optimizarea coninutului su pentru
indexarea adecvat de motoarele de cutare,
' Promovarea site#ului pe forumuri i "n %rupuri de discuii,
' Participarea la clasamentele site#urilor care fac topuri.
Administrarea afacerii presupune utilizarea unor sisteme avansate de %estiune a informaiilor.
4xist sisteme pentru %estiunea cunotinelor, a relaiilor cu clienii, pentru cola!orare, pentru
mana%ementul ima%inii companiei etc.
Pentru %estiunea cunotinelor pot fi utilizate urmtoarele te&nolo%ii$
+2AP /+n#line AnalGtical Processin%0)
1epozite de date /1ata are&ouse0)
e! semantic.
5n cadrul unei or%anizaii /"ntreprindere0 toate activitile acesteia pot fi inte%rate i %estionate
prin intermediul unor sisteme de pro%rame specializate$
%estiunea produciei)
relaiile cu clienii)
relaiile cu furnizorii)
conta!ilitate)
%estiunea depozitelor i lo%istic
resursele umane.
Astfel de sisteme se re%sesc pe piaa de specialitate %rupate "n urmtoarele cate%orii$
4nterprise Aesource Plannin% /4AP0)
Customer Aelations&ip :ana%ement /CA:0)
*upplG C&ain :ana%ement /*C:0)
Process 2ife#cGcle :ana%ement /P2:0
6uman Aesources :ana%ement /6A:0
(inancial.
(iecare sistem ofer posi!ilitatea de introducere de informaii "n !azele de date asociate, de
prelucrare, de re%sire a informaiilor i de o!inere de rapoarte privind diverse situaii.
Principalii productori de sisteme pentru %estiunea afacerilor "n cadrul "ntreprinderilor sunt *AP
/mG*AP0, +racle /+racle >>i ? e#9usiness *uite0 i People*oft /People8ools0 O(+8AD,P
4ste necesar realizarea unei cola!orri prin intermediului grou"#are i team#are.
Pentru inte%rarea aplicaiilor se utilizeaz te&nolo%iile 4AI /4nterprise Application Inte%ration0 i
serviciile e!.
%anagementul imaginii companiei presupune urmtoarele activiti$
Construirea profilului utilizatorilor /data-mining0)
Analiza fiierelor cu informaii despre utilizatorii care au accesat site#ul)
*ta!ilirea popularitii site#ului prin analiza urmtoarelor elemente$
Mumrul de accesri, "ntr#o perioad de timp)
Viteza de "ncrcare a datelor)
8impul de vizitare al site#ului)
Mumrul de !annere vizualizate.
1up cum se o!serv pentru realizarea unei afaceri electronice sunt necesare o serie de investiii,
care vor fi amortizate prin derularea afacerii, cu condiia existenei unei analize o!iective a
acesteia i a unui mana%ement de calitate.
5.- !ijloace de %lat .n afacerile electronice
5n desfurarea afacerilor electronice, un aspect foarte important "l reprezint efectuarea plilor
pentru produsele sau serviciile oferite. 4xist mai multe modaliti de plat, dintre cele mai
rspndite metode utilizate "n afacerile electronice se re%sesc$
Crile de credit)
;ift certificates)
Cecuri electronice /e#c&ec7s0)
PaGPal)
CG!erCas&)
*martCard)
*istemul de cri de credit a fost creat pentru a permite cumprtorului s poat cumpra imediat
!unurile i serviciile de care are nevoie. Prin utilizarea crilor de credit, riscul este transferat de la
vnztor la instituia financiar care a emis cartea de credit. Aceasta este cea mai folosit
modalitate de plat.
+ alt metod de plat foarte des "ntlnit o constituie aa numitele gift certificates. <tiliznd
diverse sisteme de plat /cas&, cri de credit0 o persoan poate cumpra un astfel de certificat
avnd o anumit valoare. Certificatul este transmis unei alte persoane /cadou0, aceasta putnd
efectua pli /"n limita sumei "nscris pe certificat0 "n foarte multe ma%azine virtuale.
Cecuri electronice (ec+ec#s) constituie o metod foarte utilizat "n afacerilor electronice. <n
consoriu de !nci, FS&' ? Financial Services &echnology 'onsortium /333.fstc.or%0, a creat un
model de cec electronic care este foarte asemntor cecurilor clasice, pe &rtie. Pltitorul folosete
un procesor pentru a %enera i semna di%ital un cec electronic ce va fi transmis prin pot
electronic sau e!. 4l este transmis fie !ncii cumprtorului ? care#l va onora dup verificarea
semnturii di%itale, trimind !anii !ncii vnztorului, fie direct vnztorului ? care va verifica
semntura, "l va semna la rndul su, i "l va trimite !ncii sale. *istemul FS&' se utilizeaz
metode cripto%rafice cu c&ei pu!lice pentru semntura di%ital i pleac de la premisa c toate
c&eile pu!lice ale participanilor i certificatele lor sunt cunoscute "n "ntre%ul sistem.
,a/,al este o soluie soft3are pentru plile electronice /333.paGpal.com0. 8ranzaciile se
desfoar "ntre vnztor i cumprtor, care tre!uie sa#i creeze un cont de utilizator PaGPal.
4xist mai multe tipuri de conturi, iar plile se realizeaz prin mai multe metode.
C/berCas+ este un sistem care presupune instalarea la consumator a unui soft3are care
simuleaz portofelul, face criptarea mesajelor i memoreaz tranzaciile. CG!erCas&
/333.CG!erCas&.com0, este compania care a inventat conceptul de client soft3are numit
portofel. Portofelul soft3are permite folosirea mai multor metode de plat$ !ani di%itali, cri de
credit sau cecuri. 2a instalarea soft3are#ului, se %enereaz o perec&e$ c&eie pu!lic ? c&eie
privat. C&eia pu!lic este
transmis CG!erCas&#ului, care o memoreaz "ntr#o !az de date, alturi de toate c&eile pu!lice
ale vnztorilor i clienilor. Vnztorul are un soft3are similar) el nu tre!uie dect s foloseasc
!utonul pentru plat, !uton aflat pe site#ul su de comer electronic i s ai! un cont desc&is la o
!anc. Cumprtorul i vnztorul tre!uie s fac sc&im! de c&ei "nainte de a ti cu ce c&eie
pu!lic se cripteaz mesajul adresat unui anumit corespondent. *erviciul CG!erCas& a fost
ac&iziionat recent de ctre compania Veri*i%n specializat "n asi%urarea securitii i
confidenialitii serviciilor di%itale.
0martCard (cartela inteligenta) este "nlocuitoarea portofelului o!inuit. coninutul unui portofel
tradiional$ acte, cri de credit, !ani %&ea, va fi "nlocuit de una sau mai multe cartele inteli%ente.
1in punct de vedere fizic, o cartel inteli%ent arat ca o carte de credit, cu unul sau mai multe
microcircuite. + cartel inteli%ent poate pstra de >DD de ori mai mult informaie dect o cartel
ma%netic, fiind totodat mult mai si%ur. Conectat la un terminal de citire#scriere, cartela
inteli%ent poate efectua funcii complexe de luare a deciziilor sau proceduri de autentificare
pentru a preveni frauda. Principalele !eneficiile oferite de cartelele inteli%ente sunt$ si%urana,
flexi!ilitate in aplicaii, posi!ilitatea de validare off#line. Cartelele inteli%ente memoreaz direct
ec&ivalentul di%ital al sumelor de !ani i nu are "n spate un cont la vreo !anc sau un credit
acordat de !anc. Cnd o astfel de cartel este folosit pentru a cumpra ceva, ec&ivalentul sumei
respective este efectiv transferat vnztorului i apoi mai departe unei instituii financiare. Cartela
inteli%ent poate fi re"ncrca!il sau nu, caz "n care cartela va fi aruncat atunci cnd suma
"nscris pe ea a fost epuizat. 5n rile care au o tradiie "n comerul electronic se fac eforturi
su!staniale pentru adoptarea cartelelor inteli%ente.
Pe ln% sistemele prezentate mai exist i alte sisteme de plat utilizate "n afacerile electronice.
Pentru a realiza pli prin intermediul acestor servicii este necesar ca sistemul de plat s fie
a%reat att de vnztor ct i de cumprtor.
2a noi "n ar exist posi!ilitatea de a efectua pli prin intermediul cardurilor !ancare o!inuite
sau speciale pentru comer electronic, dar cea mai folosit metod este plata la ram!urs. Produsul
este livrat prin pot, iar la ridicarea acestuia cumprtorul efectueaz plata.
Asi%urarea securitii i confidenialitii tranzaciilor efectuate constituie una dintre cele mai
importante pro!leme "n ceea ce privete plata electronic.
5.5. ,latforme soft$are %entru afaceri electronice
1atorit faptului c domeniul afacerilor electronice este unul "n dezvoltare, multe companii i#au
concentrat eforturile "n vederea realizrii de soluii complete pentru afacerile electronice.
Cnd se dorete realizarea unui site de comer electronic se poate construi site#ul folosind
te&nolo%iile tradiionale, prezentate "n ta!elul =.>, sau se poate ac&iziiona o platform soft3are
pentru dezvoltarea afacerilor electronice, soluii ce permit, "n %eneral, %enerarea automat a unui
sistem i adaptarea sa conform particularitilor afacerii, dorinelor !eneficiarului i complexitii
dorite.
1in multitudinea de platforme soft3are existente, cele mai utilizate platforme pentru afaceri
electronice care s#au impus pe pia sunt$ %icroso(t 'ommerce Server )**), +B%,-otus Domino
i .racle ""lication Server /*g.
5n continuare vom face o scurt prezentare succint a facilitilor acestor platforme.
!icrosoft Commerce 0erver 2112 permite ca pentru o mare varietate de afaceri s poat fi
construite rapid soluii comer electronic scala!ile, personalizate care optimizeaz experiena
clientului i le ofer mana%erilor un timp real de analiz i control al afacerilor lor on#line.
Commerce *erver ,DD, permite crearea de site#uri e! de comer electronic "nalt personalizate
i, "n acelai timp, d posi!ilitatea mana%erilor s rspund rapid necesitilor "n sc&im!are ale
clienilor i partenerilor de afaceri.
Cu :icrosoft Commerce *erver ,DD,, fiecare element al fiecrei interaciuni a clientului cu situl
este introdus "n sistemul de analiz al companiei, oferind directorii de companii o ima%ine unitar
i permindu#le s fac sc&im!ri optime pe site.
Principalele caracteristici ale Commerce *erver ,DD, sunt$
Permite lansarea rapid pe pia de soluii pentru site#uri care pot fi scalate i
particularizate pentru a "ntruni anumite necesiti ale afacerii)
Creeaz profile i administreaz milioane de utilizatori)
+ptimizeaz experiena utilizatorului prezentnd un coninut relevant !azat pe preferinele
utilizatorului, re%ulile de afaceri i analiza sistemului)
+fer mana%erilor suport avansat pentru luarea deciziilor, care "ncorporeaz un ir lar% de
date critice cum ar fi profilul utilizatorului, produsul, sesiunea i se%mentarea datelor)
Analizeaz i administreaz funciile site#ului de afaceri # incluznd campaniile de
mar7etin% i pu!licitate, re%ulile de ale%ere a intei, rapoartele, datele clienilor i
partenerilor, licitaiile i cataloa%ele)
Permite prelucrarea particularizat a comenzii, pu!licitatea i comercializarea cu funcii
particulare specifice)
+r%anizeaz i administreaz uor produsele sau serviciile companiei.
2otus 3omino dezvoltat de firma I9: com!in mediul desc&is al standardelor i protocoalelor
Internet cu facilitile puternice de dezvoltare a aplicaiilor oferite de Motes.
Cteva din facilitile pe care le ofer 2otus 1omino "n dezvoltarea afacerilor electronice sunt$
' 2ivreaz informaiile "n mod dinamic, "n funcie de$ moment, de identitatea
utilizatorului, de nivelul de acces al acestuia, de tipul de client etc.)
' 4xtinde sistemele de %estiune a !azelor de date la e!)
' (luidizeaz i automatizeaz procesele ce au loc "n cadrul unei or%anizaii prin
intermediul te&nicilor de lucru)
' :ediu inte%rat de dezvoltare a aplicaiilor)
' +fer o metod pentru controlul accesului la o resurs e!. (olosete liste de control a
accesului care permit definirea accesului pe apte niveluri. :ai mult, pentru fiecare
nivel se pot rafina drepturile /cine poate crea, ter%e documente, cine poate crea
foldere, cine poate rula a%eni privai sau pu!lici0. 8ot acest sistem este utiliza!il pe
e!.
' +fer suport pentru autentificare de !aza e!)
' Are inte%rat suportul te&nolo%iei *ecure *oc7ets 2aGer /**20 pentru autentificarea
serverelor i criptarea datelor "n sesiuni securizate.
4racle A%%lication 0erver 11g este un produs middle3are care simplific mana%ementul
aplicaiilor proiectate s ruleaz "ntr#un mediu de tip %rid computin%. +racle Application *erver
>D% permite clienilor sa rspund mult mai uor la cerinele proceselor de afaceri, care sunt "ntr#o
continu sc&im!are, venind cu noi funcionaliti pentru creterea resurselor de calcul i inte%rarea
de aplicaii i servicii e!. +racle Application *erver >D% ofer importante capaciti de
inte%rare, care permit !eneficiarilor s foloseasc un sin%ur produs pentru diverse procese. Astfel,
compania poate crea un sin%ur model de date la nivel de or%anizaie, model care acioneaz ca un
sin%ur nod de informaii, reducnd costurile le%ate de viitoarele inte%rri. Printre aceste faciliti
de inte%rare se enumr$
instrumente declarative uor de utilizat si adaptoare pre#confi%urate pentru majoritatea
aplicaiilor)
suport pentru inte%rarea 9,9)
inte%rarea de servicii e!)
instrumente de mana%ement a re%lementarilor privitoare la contracte, profilul partenerilor i
alte detalii de cola!orare si noi modele de administrare a proceselor de !usiness.
1e asemenea, +racle Application *erver >D% asi%ur i faciliti care "m!untesc fia!ilitatea
aplicaiilor care ruleaz pe sisteme de tip %rid, faciliti precum (ast *tart (ault AecoverG
Arc&itecture i (ailure Motification /(aM0, care simplific comunicarea dintre !aza de date i
nodurile de servere care alctuiesc un %rid, prevenind cderile de sistem
*e+nologii 5eb si Ba(e de 3ate
Prof.univ.dr. 8raian *<AC42) Prof.univ.dr. Aadu :AA*AM<) 2ect.univ.dr. Paul
P+CA8I2<) 2ect.univ. Adriana A4V4I<) Asist.univ. (elician A24C<) Asist.univ. Aazvan
9+2+;A
&ttp$..333.ase.ro.!i!lioteca.carte,.aspQidR-@,Sid!R
&ttp$..333.afaceri.net.articole.AfaceriBonline.CitevaBideiBpentruBaBdesc&ideBoBafacere.&tm
Citeva idei %entru a desc+ide o afacere %ro%rie %e 6nternet
Autor 7 Core/ )udl
*ursa $ Internet :ar7etin% Center
1e curind, am fost teri!il de amuzat de urmatoarea afirmatie a lui Ten 6a7uta /fondatorul
site#ului All6er!.com, zis U1r. (adU0$
U2ipsa !anilor nu este un o!stacol. In sc&im! lipsa ideilor este.U
4ste incredi!il de adevaratV 1e multe ori le#am spus celor care#mi cer sfatul la Internet
:ar7etin% Center ca nu este nevoie de !u%ete de milioane de dolari pentru a avea succes pe
Internet. Adevarul este ca poti o!tine venituri serioase cu o investitie de doar citeva sute de
dolari.
1aca va intereseazaW
>. *a incepeti o afacere profita!ila pe Internet, dar nu aveti nici o idee despre ce produse ati
putea vindeW
sau
,. *unteti deja proprietarul unui site si vreti sa va extindetiW
va ofer mai jos = strate%ii pentru a descoperi produsele sau serviciile cu care ati avea cele mai
mari sanse de reusita.
Inainte de a incepe insa, opriti#va citeva momente pentru a raspunde cu sinceritate la
intre!arile de mai jos. Altfel nu veti face decit sa pierdeti timp pretios fara a ajun%e la un
rezultat.
>. Ce va intereseazaQ
,. Ce pasiuni avetiQ
@. Care sunt lucrurile la care va pricepeti cel mai !ine, despre care aveti cele mai multe
cunostinteQ
-. Ce fel de sfaturi vi se cer de cele mai multe oriQ
<na dintre cele mai importante lectii pe care le#am invatat este ca am avut succes numai
atunci cind am lucrat cu pasiune la un proiect. 1eci produsul sau serviciul pe care il veti oferi
tre!uie sa se afle in sfera voastra de interes, sa fie unul dintre lucrurile de care sunteti sincer
pasionat. /In acest fel, munca va fi in acelasi timp si o placere.0
Mu tre!uie sa fiti descurajati de faptul ca interesele voastre pot parea o!scure sau prea
specializate, pentru ca Internetul s#a dovedit spatiul ideal pentru promovarea produselor care
se adreseaza unei nise in piata. /Pentru cei care nu stiu ce este o Unisa in piataU, ma refer la
%rupuri de indivizi de dimensiuni reduse, interesate de un produs specific.0
:ulti intreprinzatori de succes, au reusit pentru ca au studiat cu atentie aceste nise din piata si
apoi au dezvoltat produse sau servicii care serveau intereselor acelei comunitati restrinse si ii
rezolvau pro!lemele specifice. *a spunem ca va preocupa in mod activ rezolvarea unei
pro!leme pe care o intimpina si alti oameni cu interese similare. In momentul in care veti
descoperi solutia si o veti oferi si celorlalti care inca mai cauta, se poate spune ca ati creat o
nisa in piata si profitul vostru va fi exploziv.
Asadar, care este area vostra de competentaQ Care va sunt intereseleQ
63"A 3" ,)4380 91
*tudiati potentialii competitori pe domeniul de interes ales. Care sunt cele mai !ine vindute
produseQ 4xista posi!ilitatea de a fi im!unatatite, perfectionate Q 4xista ceva ce le lipseste Q
;inditi#va la industriile care au o!tinut venituri uriase pur si simplu perfectionind produse cu
cerere mare pe piata. /Locuri video, periute de dinti, pantofi de sport, sampoane, masini,
telefoane celulare si asa mai departe.0
Concurenta ar putea fi sursa voastra de inspiratie cea mai !una. *peculati orice potential
avantaj$ rapiditate, un plus de si%uranta, un cost mai mic, orice ati putea oferi in plus fata de
competitorV
63"A 3" ,)4380 92
Intrati in %rupurile de discutii si in c&at#uri in care se afla potentialii vostri clienti. <rmariti cu
atentie ce su!iecte ii preocupa, ce le place si ce nu le place, ce cauta, ce nevoi impartasesc.
+amenii vin de o!icei in astfel de locuri pentru sfaturi si veti o!serva intre!ari similare care
sunt repetate cu o oarecare re%ularitate.
4ste un loc %rozav pentru a descoperi idei de produse si servicii vanda!ile unei anumite
cate%orii de consumatori.
63"A 3" ,)4380 9'
In situatia in care aveti o deja !aza de date de clienti, faceti un sondaj de opinie prin email.
4ste o cale excelenta de a im!unatati un produs sau un serviciu existent sau a descoperi idei
pentru noi produse si servicii. Clientii existenti constituie o adevarata mina de aur pentru
dezvoltarea unei afaceri. *tatistic vor!ind, @CX dintre cumparatorii unui produs sunt dispusi
sa cumpere produse similare de la acelasi distri!uitor. <n astfel de sondaj prin email nu
presupune costuri financiare ci doar putin timp alocat pentru conceperea c&estionarului,
transmiterea mesajului si interpretarea rezultatelor.
63"A 3" ,)4380 9-
Vizitati site#urile care pu!lica rezultatele unor studii de piata despre interesele consumatorilor.
Citeva site#uri interesante sunt$
&ttp$..333.consumerrevie3.com
&ttp$..333.consumersearc&.com
&ttp$..333.consumersdi%est.com
63"A 3" ,)4380 95
Intrati intr#un pro%ram asociat si vindeti produsele altora in sc&im!ul unui comision.
Aceste pro%rame sunt intilnite si su! diverse alte nume$ pro%rame afiliate, pro%rame re#seller,
pro%rame cu comisioane platite la vinzare, pro%rame cu comisioane platite pe clic7.
4ste cea mai simpla si mai rapida cale de a face !ani pe Internet, pur si simplu recomandind
produse si o!tinind un comision de cite ori un produs recomandat este vindut. 1aca aveti deja
un site, este extrem de usor sa afisezi un lin7 catre produsele sau serviciile oferite in cadrul
unui pro%ram afiliat, mai ales ca acestea furnizeaza adrese distincte 3e! /<A2#uri0 pentru
fiecare asociat.
:4*A
Acest articol a fost preluat de pe situl 333.academiainternet.ro
/3e!masterYacademiainternet.ro 0
1reptul de autor pentru acest articol apartine in totalitate si in mod exclusiv autorului acestuia.
&ttp$..333.afaceri.net.articole.AfaceriBonline.CumBsaBevitiB%reselile.&tm
Cum sa eviti greselile cind faci afaceri %e 6nternet
Autor 7 ;evin 0inclair
Aveti o afacere online care nu va aduce rezultatele pe care le scontatiQ 1aca este asa, pro!a!il
ca faceti una sau mai multe dintre %reselile pe care le vom enumera mai jos.
>. *a fii prea si%ur ca poti sa te im!o%atesti repede
Aceasta poate fi una dintre cele mai descurajante %reseli. Perspectiva unui cisti% usor si rapid
impin%e la actiuni care sunt uneori foarte departe de strate%iile de succes. Ca urmare, atunci
cind succesul nu vine instantaneu, descurajarea il poate impin%e pe nepriceputul intreprinzator
sa renunte cu totul la o afacere si sa se mute rapid la o alta, fara a invata nimic din aceasta
experienta.
Pentru a evita acest tip de %reseli, tre!uie sa va controlati dorinta si am!itiile de a realiza
venituri rapide si sa deveniti constient de faptul ca succesul pe Internet vine numai atunci cind
muncesti din %reu) sa studiati cit mai multe 3e! site#uri si modele de afaceri de succes pentru
a vedea cum se dezvolta si ce mijloace folosesc. Pasul imediat urmator este sa invati sa
utilizati cunostintele do!indite in !eneficiul afacerii personale.
,. Mera!darea de a reusi cumulata cu nestiinta de a#ti construi succesul
<n factor c&eie, care face ca multe afaceri pe Internet sa dea %res, este nera!darea impreuna
cu nestiinta de a conduce afaceri online. 1e o!icei, asta se intimpla atunci cind
intreprinzatorul nu cunoaste domeniul in care tocmai s#a lansat sa faca afaceri pe Internet. 1in
cauza nera!darii, in loc sa acumuleze informatii care l#ar putea ajuta, c&eltuieste timp si !ani
incercind la intimplare diverse metode fara succes.
(iecare afacere presupune un anumit proces care tre!uie urmat daca vrem ca ea sa produca
venituri. In termeni simpli, ar insemna ca este nevoie de prospecti, un produs sau un serviciu
pe care acestia ar fi pre%atiti sa #l cumpere la un pret pe care ar fi dispusi sa#l dea) sa existe o
cale prin care potentialii clienti sa fie informati despre produs sau serviciu la timpul potrivit si
intr#un fel potrivit. Intreprinzatorul tre!uie de asemenea sa fie capa!il sa conduca procesul in
asa fel incit sa#i aduca profit.
Asi%urati#va ca stiti sa conduceti afacerea in asa fel incit sa va aduca !ani. Apoi concentrati#
va asupra acelor activitati care va asi%ura succesul.
@. 4secul de a determina corect care este piata tinta.
Aceasta %reseala poate lua , forme$
Uoricine va vrea sa cumpere ce ofer euU
sau
Ustiu ca sunt pe undeva pe acolo # sper ca ma vor %asiU
1e cele mai multe ori aceasta %reseala conduce la rezultate ineficiente ale campaniilor de
promovare si pu!licitate. 8imp pretios, si uneori !ani, sunt irositi in pu!licitatea care nu
intilneste nici macar un potential client.
In orice afacere, tre!uie ela!orat un profil al potentialului cumparator. In momentul in care
intele%i care sunt cele mai !une tinte pentru oferta ta, a!ia atunci esti pre%atit sa te poti
concentra asupra strate%iilor de mar7etin% pe care le vei adopta pentru a intilni potentialii
clienti. Va fi oricum mult mai profita!il decit sa te adresezi intre%ii lumiV
-. *a aplici principiul U!i% !an%U in loc sa testezi.
*a lansezi o intrea%a campanie pu!licitara !azata pe o reclama care nu a fost mai intii testata
este o mare %reseala. Pe Internet, este esential sa testati reclama pe care o utilizati si sa o
corectati in cele mai fine detalii pentru a o!tine rezultate. *c&im!ati titluri, ordinea cuvintelor,
oferte, etc. pina sunteti convinsi ca ati ajuns la forma care presupune cele mai !une sanse de
reusita.
=. *pam
Mu va lasati prinsi de tentatia de a trimite milioane de emailuri la oameni ca n#au auzit de voi
niciodata. ;indirea, in astfel de situatii, este ca daca >X dintre acesti oameni ar raspunde ati
deveni foarte !o%ati. Ar tre!ui totusi sa luati in calcul riscul ca furnizorul vostru sa va
interzica accesul la Internet, numele sa va fie pu!licat in listele cu spammer#i iar navi%atorii
sa fie avertizati sa nu mai faca afaceri cu voi.
*a trimiti mesaje nesolicitate nu este un mod profesionist de a conduce o afacere pe Internet.
4xista nenumarate procedee de a evita spam#ul si de a intra in relatii cu potentialii clienti intr#
un mod decent si accepta!il.
C. In concluzie
Amintiti#va mereu ca o afacere de lun%a durata cere eforturi indelun%ate si perseverenta, o
a!ordare etica si profesionala, cunoasterea pietei, un sistem de munca, flexi!ilitate.
Tevin *inclair este autorul a , carti electronice care s#au !ucurat de succes, cu atit mai mult
cu cit sunt oferite %ratuit$ U*uccess *ecretsU S U6o3 8o C&oose a 6ome 9ased 9usinessU
&ttp$..333.7sinclair.com
:4*A
Acest articol a fost preluat de pe situl 333.prin%lesclu!.ro
/ 3e!masterYprin%lesclu!.ro 0
1reptul de autor pentru acest articol apartine in totalitate si in mod exclusiv autorului acestuia.
21 de motive %entru a fi %re(enti %e 6nternet
>. Pentru a sta!ili o prezenta
,. Pentru a comunica
@. Pentru a oferi informatii de afaceri
-. Pentru a va servi clientii mai !ine
=. Pentru a trezi interesul
C. Pentru a pu!lica anumite informatii la momentul potrivit
H. Pentru a vinde produse
F. Pentru a pune la dispozitie ima%ini, sunet si video
E. Pentru a patrunde pe piata demo%rafica cea mai extinsa
>D. Pentru a raspunde la intre!ari puse frecvent
>>. Pentru a ramane in contact cu a%entii dvs.
>,. Pentru a desc&ide piete internationale
>@. Pentru a fi prezent ,- de ore pe zi
>-. Pentru a sc&im!a rapid informatiile pu!licate
>=. Pentru a avea un feed!ac7 de la clienti
>C. Pentru a testa piata pentru produse si servicii noi
>H. Pentru a fi le%at cu mijloacele de comunicare in masa
>F. Pentru a patrunde in domeniul educatiei si a tinerilor
>E. Pentru a patrunde in domenii de interes speciale
,D. Pentru a servi piata locala
>. Pentru a sta!ili o prezenta
Aproximativ ,-D milioane de oameni din toata lumea au acces la orld ide e! /0.
Indiferent de o!iectul dvs. de activitate, nu puteti i%nora ,-D milioane de oameni. Pentru a
face parte din aceasta comunitate si pentru a arata ca sunteti interesat sa#i oferiti produsele si
serviciile dvs., tre!uie sa fiti pe Internet pentru ei. Acolo este si concurenta dvs.
,. Pentru a comunica
+ !una parte din ceea ce se c&eama afaceri nu este altceva decat sta!ilirea contactului cu alti
oameni. <n om de afaceri destept stie ca nu conteaza numai ce stii, ci si pe cine cunosti. 2a o
intalnire de afaceri se o!isnuieste sc&im!area de carti de vizita si multi oameni de afaceri ar
putea povesti, cum dintr#o intalnire intamplatoare a devenit o afacere !una. Inc&ipuitiva ca ati
putea inmana cartea dvs. de vizita la mii, poate c&iar milioane de clienti si parteneri potentiali,
spunand$ acesta este o!iectul meu de activitate si in caz ca vreodata o sa aveti nevoie de mine,
aici ma puteti %asi. Acest lucru este posi!il pe Internet, ,- de ore din ,-, simplu si eficient.
@. Pentru a oferi informatii de afaceri
Care sunt informatiile de afaceri de !azaQ Care sunt orele de lucruQ Ce oferitiQ Cum poate
cineva lua le%atura cu dvsQ Ce modalitati de plata acceptatiQ <nde aveti sediulQ Acum
%anditi#va la o insertie in Pa%ini ;al!ene, cu comunicare instantanee. Ce actiuni speciale sunt
astaziQ Care sunt ratele do!anzilor zileiQ Cand are loc urmatoarea actiune de vanzareQ 1aca
ati putea tine clientii dvs. informati despre toate motivele pentru care ar tre!ui sa faca afaceri
cu dvs., nu credeti ca v#ati putea mari cifra de afaceri. Puteti face acest lucru pe Internet.
-. Pentru a va servi clientii mai !ine
A oferi informatii de afaceri este unul dintre cele mai importante cai de a va servi clientii. 1ar
te&nolo%ia 3e! va ofera si alte modalitati de a va servi clientii. Cum vi s#ar parea ca prin
intermediul unui formular online, clientii dvs. sa poata efectua o cautare si sa vada daca un
articol anume este disponi!il in stocul dvs, fara a va retine inutil personalul. Acest lucru poate
fi realizat simplu si rapid pe Internet.
=. Pentru a trezi interesul
Pro!a!il Me3s3ee7 nu va scrie despre desc&iderea ma%azinului dvs. local, dar s#ar putea sa
va pu!lice adresa pa%inii dvs. daca are un continut interesant si nou. *i c&iar daca Me3s3ee7
ar relata despre desc&iderea ma%azinului dvs., nu ati !eneficia de cineva care citeste acest
articol intr#o localitate indepartata, in afara de cazul in care aceasta persoana va vizita
localitatea dvs. in viitorul apropiat. Cu informatiile de pe pa%ina 3e!, oricine are acces la
Internet si aude despre dvs. poate deveni un potential vizitator al pa%inii dvs., respectiv un
potential client.
C. Pentru a pu!lica anumite informatii la momentul potrivit
Ce faceti de ex. in cazul in care informatiile dvs. nu tre!uie oferite mai devreme decat miezul
noptiiQ 9ilantul anual, casti%atorul unui concurs, anuntul de presa pentru un eveniment mult
asteptatQ + sa trimiteti materialele la editura cu mentiunea de a nu#l pu!lica pana in momentul
precizat de dvs. si o sa sperati ca totul va mer%e !ine. Acum pe Internet, puteti oferii aceste
informatii exact la miezul noptii sau la momentul potrivit, cu toate materialele insotitoare, ca
foto%rafii, %rafice, etc. oferite exact in acelasi moment. Ima%inati#va anticipatia stirii U toate
materialele vor fi disponi!ile pe pa%ina noastra la DD$D>U. Informatia va fi oferita celor care
asteapta ca aceasta informatie sa fie pu!licata si nu celor care risca sa va transmita informatia
prea devreme.
H. Pentru a vinde produse
(oarte multi cred ca acesta este primul lucru la care se poate folosi 3e!ul, dar noi am asezat
acest motiv la punctul H pentru a preciza, ca ar te!ui sa considerati sa vindeti produse pe
Internet numai dupa ce ati facut toate cele enumerate la punctele anterioare si c&iar si altele de
pe aceasta lista. 1e ceQ Aaspunsul este complex, dar ima%inati#va ca considerati telefonul ca
un mijloc de a comunica cu clienti dvs, ceea ce va ajuta sa va vindeti produsele. 8re!uie sa
considerati asemanator si 3e!ul. 8e&nolo%ia este !ineinteles diferita, dar inainte ca oameni sa
va devina clienti, ei doresc sa va cunoasca, sa stie cu ce va ocupati si ce puteti sa#i oferiti.
8oate acestea se pot face usor si eficient pe 3e!. *i atunci puteti reusi sa#i transformati in
clienti.
F. Pentru a pune la dispozitie ima%ini, sunet si video su! forma de fisiere
+ferta dvs. este formida!ila, dar oamenii ar dori s#o vada in actiune. Moul C1 este
nemaipomenit, dar fara a asculta un extras nimeni n#o sa spuna ca suna excelent. <n ta!lou
merita o mie de cuvinte, dar aveti spatiul pentru descriereQ e!ul va permite sa adau%ati
fisiere de sunet, ima%ine si video pa%inii dvs., daca astfel va serviti mai !ine clienti. Mici o
!rosura insa nu va putea face acest lucru.
E. Pentru a patrunde pe piata demo%rafica cea mai extinsa
<tilizatorii 3e!ului reprezinta pro!a!il cea mai extinsa piata demo%rafica disponi!ila$
studenti, a!solventi de liceu sau universitati, cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de
a realiza venituri mari. Mu este de mirare ca ired ma%azine, pu!licatia comunitatii Internet,
nu are dificultati in a %asi inserenti pentru produse cu o inalta valoare in%lo!ata.
>D. Pentru a raspunde la intre!ari puse frecvent
Cei care raspund la telefon in or%anizatia dvs. stiu ca timpul lor este folosit pentru a raspunde
la aceleasi intre!ari in mod repetat. Acestea sunt intre!arile la care clientii si potentialii clienti
doresc sa cunoasca raspunsul inainte de a face afaceri cu dvs. Pu!licati aceste raspunsuri pe
pa%ina dvs. si veti indeparta o alta !ariera care va impiedica sa inc&eiati afaceri si veti eli!era
o parte din timpul operatorilor telefonici.
>>. Pentru a ramane in contact cu a%entii dvs.
Cole%ii dvs. in deplasare ar putea sa ai!a nevoie de informatii la zi pentru a inc&eia o afacere.
1aca stiti care este aceasta informatie, puteti sa#l afisati in deplina si%uranta pe 3e!. <n apel
telefonic local poate sa furnizeze cole%ului dvs. cele mai detailate informatii, fara a avea
nevoie de convor!iri de lun%a distanta si fara a retine personalul de la !irou.
>,. Pentru a desc&ide piete internationale
4ste posi!il ca posta, telefonul si alte mijloace de comunicare clasice sa nu corespunda
cerintelor pietii internationale. Cu ajutorul pa%inii dvs. de pe 3e! puteti purta un dialo% cu cei
de pe pietele internationale, la fel de usor ca si cu firma vecina. 1e fapt, inainte ca sa va
prezentati pe 3e!, tre!uie sa decideti cum veti profita de afacerile internationale, care vi se
ofera, pentru ca prezenta dvs. pe 3e! va aduce cu si%uranta oportunitati de afaceri
internationale. In cazul in care aveti filiale sau !irouri in strainatate, cei de acolo pot !eneficia
de un alt avantaj, putand avea acces la informatii la tarife telefonice locale.
>@. Pentru a fi prezent ,- de ore pe zi
1iferentele de fus orar in afacerile internationale reprezinta un inconvenient in cazul
convor!irilor telefonice. Afacerile sunt internationale, dar orelede lucru nu. Pa%inile 3e! insa
deservesc clientii si partenerii dvs. de afaceri ,- de ore pe zi, H zile pe saptamana. Mu tre!uie
sa mai faceti ore suplimentare. Puteti prezenta informatiile pe 3e! intr#un mod corespunzator
exi%entelor clientilor dvs. si puteti aduna informatii importante, care o sa va aduca un avantaj
fata de concurenta, c&iar inainte ca acestia sa ajun%a la !irou.
>-. Pentru a sc&im!a rapid informatiile pu!licate
<neori, informatia se sc&im!a c&iar inainte de a ajun%e la tipo%rafie si atunci veti avea o
%ramada de &artie scumpa si fara valoare. Pu!licatiile electronice pot fi sc&im!ate in functie
de necesitati. Mu aveti nevoie de &artie, nici de cerneala si nici nu primiti facturi de la
tipo%rafie. Puteti c&iar atasa pa%ina dvs. 3e! la o !aza de date care sa poata fi modificata de
cate ori doriti. Mici un document tiparit nu poate sa va ofere aceasta flexi!ilitate
>=. Pentru a avea un feed!ac7 de la clienti
Ati incercat fara succes o actiune pu!licitara prin tiparirea de !rosuri,cataloa%e. Mu aveti
vanzari, nimeni nu va solicita produsele sau serviciile. <nde este %resealaQ Culoarea
nepotrivita, pretul necorespunzator, piata %resitaQ Cartile de mar7etin% va sfatuiesc sa
continuati testarea pietii si poate veti afla unde a fost %reseala. 1ar aveti destui !ani si timp ca
sa asteptati raspunsulQ Cu o pa%ina 3e! puteti cere un feed!ac7 si sa#l o!tineti instantaneu,
fara costuri suplimentare. Prin completarea unui formular incorporat in pa%ina dvs. puteti
primi raspunsurile, cand acestea sunt inca in capul clientului, fara costurile unei
corespondente clasice de afaceri.
>C. Pentru a testa piata pentru produse si servicii noi
8oti cunoastem costurile lansarii pe piata a unui nou produs. Aeclama si pu!licitate
costisitoare. +data ce sunteti prezenti pe 3e! si stiti ce sa asteptati de la cei care va viziteaza
pa%ina, ei reprezinta piata cea mai accesi!ila pentru dvs. 4i va vor da de stire ce %andesc
despre produsul dvs. mai rapid, mai simplu si mai eficient decat oricare alta piata pe care veti
dori sa patrundeti. Pentru costul realizarii unei pa%ini 3e!, puteti avea un %lo! ma%ic din
cristal care sa va spuna unde si cum tre!uie sa va pozitionati produsul sau serviciul pe piata.
>H. Pentru a fi le%at cu mijloacele de comunicare in masa
(iecare tip de afacere necesita expunerea oferita de mijloacele de comunicare in masa, asa
cum am su!liniat la punctul =. Upentru a trezi interesulU. Principalul produs al mijloacelor de
comunicatie este informatia, care poate fi transmisa on#line rapid, ieftin si simplu. Ima%inile
di%itale pot fi pozitionate pe pa%ina 3e!, iar textul di%ital poate fi editat si pu!licat la termene
precise.
>F. Pentru a patrunde in domeniul educatiei si a tinerilor
1aca activati in domeniul educatiei, luati in considerare ca cele mai multe universitati ofera
deja acces la Internet studentilor. Alte institutii de invatamant vor urma acest exemplu. +ferte
de carti, cursuri, im!racaminte, articole de sport, moda, etc. tre!uie sa fie pe 3e!. C&iar si cu
sosirea serviciilor comerciale on#line si cu clientii lor ceva mai in varsta, piata celor care au
varsta su! ,= de ani si vor fi on#line va cunoaste o crestere in procentaj.
>E. Pentru a patrunde in domenii de interes speciale
Vandeti acvarii, opere de arta, oferiti lectii de z!orQ Ati putea crede ca Internetul va este util.
8otusi, Internetul de mult nu inseamna doar comunitatea studentilor informaticieni. Cu
numarul de peste CF de milioane de utilizatori ai Internetului, care creste pe zi ce trece, c&iar
si %rupul de interes cel mai restrans va fi reprezentat in numar mare.1eoarece 3e!ul are
cateva pro%rame de cautare foarte !une, %rupul dvs.de interes va fi capa!il sa va %aseasca pe
dvs. sau pe competitorii dvs.
,D. Pentru a servi piata locala
Am vor!it despre puterea de a patrunde pe pietele din intrea%a lume cu ajutorul unei pa%ini
3e!. 1ar cum procedati pe piata localaQ 1aca aveti sediul in apropierea zonelor intens
populate, acolo pro!a!il aveti destui clienti cu acces la Internet, ca sa luati in considerare
mar7etin%ul pe3e!. 1ar, indiferent unde sunteti, daca clientul dvs. cel mai important are
acces la 3e!, ar tre!ui sa fiti prezent acolo.
:4*A
Acest articol a fost preluat de pe situl 333.allGanet.ro.
1reptul de autor pentru acest articol apartine in totalitate si in mod exclusiv autorului acestuia.
+tt%7//$$$.afaceri.net/articole/Comert<electronic.CuprinsBcomertBelectronic.&tm