Sunteți pe pagina 1din 122
NUMELE FIRMEI MODUL I: PREDARE-ÎNV ARE INTERACTIV CENTRAT PE ELEVUL CU NEVOI EDUCATIVE SPECIALE Autorii
NUMELE FIRMEI MODUL I: PREDARE-ÎNV ARE INTERACTIV CENTRAT PE ELEVUL CU NEVOI EDUCATIVE SPECIALE Autorii
NUMELE FIRMEI MODUL I: PREDARE-ÎNV ARE INTERACTIV CENTRAT PE ELEVUL CU NEVOI EDUCATIVE SPECIALE Autorii
NUMELE FIRMEI MODUL I: PREDARE-ÎNV ARE INTERACTIV CENTRAT PE ELEVUL CU NEVOI EDUCATIVE SPECIALE Autorii
NUMELE FIRMEI MODUL I: PREDARE-ÎNV ARE INTERACTIV CENTRAT PE ELEVUL CU NEVOI EDUCATIVE SPECIALE Autorii

NUMELE FIRMEI

NUMELE FIRMEI MODUL I: PREDARE-ÎNV ARE INTERACTIV CENTRAT PE ELEVUL CU NEVOI EDUCATIVE SPECIALE Autorii 2011

MODUL I:

PREDARE-ÎNV ARE INTERACTIV CENTRAT PE ELEVUL CU NEVOI EDUCATIVE SPECIALE

NUMELE FIRMEI MODUL I: PREDARE-ÎNV ARE INTERACTIV CENTRAT PE ELEVUL CU NEVOI EDUCATIVE SPECIALE Autorii 2011

Autorii

2011

NUMELE FIRMEI MODUL I: PREDARE-ÎNV ARE INTERACTIV CENTRAT PE ELEVUL CU NEVOI EDUCATIVE SPECIALE Autorii 2011
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale

CUPRINS

INTRODUCERE UNITATEA 1: Abord ri conceptuale în educa ia incluziv

pag.

pag.

1.1. Integrare versus incluziune

pag.

1.2. Legisla ie în domeniul integr rii colare a copiilor cu CES

pag.

1.3. Bune practici în domeniul educa iei incluzive

pag.

1.4. Caracteristici i modalit i de realizare a culturii colare incluzive

pag.

1.5. Managementul clasei incluzive

pag.

UNITATEA 2: Predarea - înv area ca r spuns la nevoile individuale ale elevilor

pag.

2.1. Identificarea nevoilor individuale de înv are

pag.

2.2. Particularit i de înv are ale copiilor cu CES pag.

2.3. Bariere în înv are. Modalit i de dep ire

pag.

2.4. Proiectarea lec iilor pentru a stimula înv area activ a fiec rui elev

pag.

2.5. Metode de lucru la clasa cu elevi cu cerin e educa ionale speciale

pag.

2.6. Strategii de optimizare a mediului de invatare si prevenire/ combatere a tulbur rilor de comportament

pag.

UNITATEA 3:Sprijin educa ional diferen iat i individualizat pentru copiii cu CES

pag.

3.1. Curriculum adaptat: prezentare general , studiu de caz i proiectare

pag.

3.2. Planul educa ional individualizat: prezentare general , studiu de caz i proiectare

pag.

UNITATEA 4: Evaluarea educa ional a copiilor cu CES

pag.

4.1. Principii de baza ale evaluarii copiilor cu CES pag.

4.2. Evaluarea ini ial - condi ie a proiectarii unui demers didactic centrat pe diferitele nevoi de înv are ale elevilor

pag.

4.3. Modalit i de evaluare a progresului: prezentare general i instrumente de eviden iere a progresului

pag.

LECTURI SUPLIMENTARE

pag.

prezentare general i instrumente de eviden iere a progresului pag. LECTURI SUPLIMENTARE p a g .

2

prezentare general i instrumente de eviden iere a progresului pag. LECTURI SUPLIMENTARE p a g .
prezentare general i instrumente de eviden iere a progresului pag. LECTURI SUPLIMENTARE p a g .
Introducere Modulul 1 Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale

Introducere

Modulul 1 Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale î i propune s r spund la întreb rile:

Ce este înv mântul incluziv? , Cum putem r spunde nevoilor individuale de înv are ale elevilor? , Cum promov m practicile incluzive în coli? , Care sunt modalit ile i tehnicile de autoevaluare i evaluare a progresului pe care le putem utiliza într-o coal incluziv ? , Cum putem sprijini elevii cu cerin e educa ionale speciale integra i în colile de mas ? . Scopul acestui modul este dezvoltarea preg tirii profesionale a personalului din unit ile colare în vederea form rii competen elor specifice construirii unei coli incluzive, deschise i adaptate nevoilor copiilor cu cerin e educa ionale speciale integra i în colile de mas . Competen ele vizate:

La sfâr itul cursului, participan ii vor fi capabili:

S explice conceptele cheie, principiile, abord rile i teoriile educa iei incluzive;

S analizeze conceptul de cerin e educa ionale speciale;

S aplice legisla ia în domeniul incluziunii colare a copiilor cu cerin e educa ionale speciale

S cunoasc particularit ile de înv are ale copiilor cu CES, în func ie de tipul i gradul de deficien

S adapteze curriculum-ul la nevoile diferite de înv are ale

elevilor; S proiecteze lec ii care s stimuleze fiecare elev s înve e

activ; S identifice modalit i de a acorda sprijin individualizat

elevilor cu dificult i de înv are; S proiecteze adapt ri curriculare i planuri educa ionale

individualizate; S aplice modalit i de evaluare a progresului individual al elevilor.

Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale UNITATEA 1: Abord
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
UNITATEA 1: Abord ri conceptuale
în educa ia incluziv
1.1. INTEGRARE VERSUS INCLUZIUNE

PROVOCAREA

Sumar În unit i cadrul de vom conceptele acestei înv are aborda i principiile de
Sumar
În
unit i
cadrul
de
vom
conceptele
acestei
înv are
aborda
i
principiile de baz ale
incluziunii
colare,
bunele
practici
europene i na ionale
în domeniul educa iei
incluzive,
na ional
legisla ia
i
interna ional
domeniul
în
incluziunii
colare,
precum
i
caracteristicile
i
modalit ile
realizare
de
a
culturii
colare incluzive.
modalit ile realizare de a culturii colare incluzive. Cum facem pentru a ne asigura c to

Cum facem pentru a ne asigura c to i elevii no tri se simt bine-veni i i valoriza i în coal ? Ce înseamn incluziunea colar ?

DELIMIT RI CONCEPTUALE

Ce este integrarea colar ?

Integrarea colar este un proces de includere în colile de

mas la activit ile educa ionale formale i nonformale, a copiilor cerin e educative speciale.

Integrarea copiilor cu cerin e educa ionale speciale are în vedere deci includerea acestora în clasele obi nuite. Prin urmare, aceasta are în vedere mutarea copiilor din coli separate în colile locale, ale comunit ii. Astfel, integrarea este asimilarea unui elev în educa ia de

mas , unde acesta se adapteaz (sau nu) politicilor, practicilor i curriculum-ului existente în coala respectiv , în timp ce coala în sine r mâne în mare parte neschimbat ; accentul nu este evident centrat pe schimbarea colii. Dup criteriul duratei prezen ei copilului cu CES în coala obi nuit , integrarea poate fi:

ß integrare total elevii cu CES petrec tot timpul în coala obi nuit cu excep ia eventualelor programe terapeutice care se pot desf ura în spa ii special destinate acestui scop;

ß integrare par ial elevii cu CES petrec doar o parte din timpul s u în coala obi nuit sau la anumite discipline colare unde pot face fa ;

cu

4

doar o parte din timpul s u în coala obi nuit sau la anumite discipline colare
doar o parte din timpul s u în coala obi nuit sau la anumite discipline colare
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Aplica i! Releva i aspectele comune dintre i diferite integrare i incluziune.
Aplica i!
Releva i
aspectele
comune
dintre
i
diferite
integrare
i
incluziune.
Reflecta i! A i întâlnit în coala dumneavoastr copii care sunt integra i, dar nu
Reflecta i!
A i întâlnit în
coala
dumneavoastr copii
care sunt integra i,
dar nu inclu i?
Cu
ce
dificult i
se
confrunt
ace ti
copii?
Gândi i-v la un astfel
de caz i identifica i
modalit i concrete de
incluziune colar a
acestuia!
i modalit i concrete de incluziune colar a acestuia! ß integrare ocazional participarea în comun la

ß integrare ocazional participarea în comun la diferite excursii, serb ri, întreceri sportive, spectacole etc. Ca procesualitate Patrick Daunt distinge în interiorul integr rii colare urmatoarele etape/ niveluri/ moduri ale integr rii:

ß integrarea fizic : în care elevii sunt plasa i în acela i perimetru cu coala de mas , dar în care unii elevi sunt g zdui i în clase sau unit i separate sau urmeaz un curriculum diferit.

ß integrarea social : în care elevii ce frecventeaz clase sau unit i speciale au posibilitatea de a socializa cu elevii din coala de mas , de exemplu, pe terenul de joac , în pauza de mas , la întâlnirile la care particip toat coala.

ß integrare func ional : în care se prevede (de i nu întotdeauna în mod consecvent i riguros) participarea comun în cadrul programelor educa ionale care includ to i elevii. Din aceast perspectiv , atunci când integrarea nu este înso it de o cre tere a interac iunilor între elevii cu i f r dizabilit i i cînd coala nu face eforturi de adaptare la nevoile fiec rui copil, putem considera c s-a realizat numai integrarea fizic . Într-o astfel de situa ie, copiii integra i nu sunt percepu i ca membrii valoro i i p r i integrante ale comunit ii colii, ei nu adopt un rol complet i activ în via a colii; ei sunt doar prezen i la coal , în timp ce copiii din coala de mas r mân prioritatea num rul unu a colii. De ce incluziune colar ? Cercet torii au subliniat c integrarea implic o anumit ac iune asupra indivizilor sau grupurilor supuse marginaliz rii în conformitate cu standardele i condi iile grupului social dominant, în timp ce incluziunea reflect aprecierea diversit ii i recunoa terea necesit ii de a dezvolta r spunsuri care s vin în întâmpinarea diversit ii de nevoi a elevilor. Conceptul de educa ie incluziv a ap rut ca urmare a recunoa terii faptului c integrarea nu era suficient pentru a

5

educa ie incluziv a ap rut ca urmare a recunoa terii faptului c integrarea nu era
educa ie incluziv a ap rut ca urmare a recunoa terii faptului c integrarea nu era
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Reflecta i! Care sunt aspectele care ar trebui schimbate la nivelul colii pentru ca aceasta
Reflecta i!
Care
sunt
aspectele
care
ar
trebui
schimbate
la
nivelul
colii
pentru
ca
aceasta s
nevoilor
ale elevilor?
r spund
individuale
Aplica i! Identifica i pove ti promoveaz texte sau care principiile incluziunii i realiza i
Aplica i!
Identifica i
pove ti
promoveaz
texte
sau
care
principiile incluziunii i
realiza i un scenariu
pentru
utilizarea
acestora în cadrul
activit ilor
didactice
i la întâlnirile cu
p rin ii.
Reflecta i! Cum putem implica copiii în schimbarea atitudinii cadrelor didactice, p rin ilor i
Reflecta i!
Cum putem implica
copiii în schimbarea
atitudinii cadrelor
didactice, p rin ilor i
comunit ii fa de
incluziunea copiilor cu
cerin e educa ionale
speciale în coala de
mas ?
cu cerin e educa ionale speciale în coala de mas ? împiedica marginalizarea copiilor cu nevoi

împiedica marginalizarea copiilor cu nevoi speciale; copiilor cu deficien e sau a acelora care difer în alt mod fa de norma general . Se recunoa te acum faptul c nu putem s ne a tept m ca elevii s se adapteze în mod miraculos pentru a se armoniza cu politici i practici colare ce au fost ini ial elaborate în vederea educ rii unei majorit i dominante de copii, omogen din punct de vedere cultural i f r dizabilit i. De asemenea, nu este acceptabil nici s c ut m s re-model m copiii care sunt diferi i, presupunând c nu este nimic r u dac ace tia pierd sau sunt for a i s î i ascund aspecte importante ale propriei persoane, aspecte care le definesc identitatea. Recunoscând necesitatea educa iei incluzive, ne plas m în sfâr it în punctul în care se accept c principiul de baz al unui sistem educa ional este acela c coala trebuie s fie pentru to i copiii, c ace tia pot i trebuie s fie educa i împreun dac urmeaz s tr iasc împreun i c coala trebuie s fie preg tit s se schimbe pentru a r spunde nevoilor individuale ale copiilor pe care îi educ .

Prin urmare, incluziunea pune accentul pe necesitatea ca sistemul educa ional i colile s se schimbe i s se adapteze pentru a r spunde nevoilor elevilor. Incluziunea este de cele mai multe ori asociat cu elevi care au dizabilit i sau care au nevoi educa ionale speciale. De fapt,

incluziunea se refer la educa ia colar a tuturor copiilor i tinerilor, conform principiului colii pentru to i i pentru fiecare. Principiile cheie ale incluziunii au în vedere urm toarele aspecte fundamentale:

ß Valorizarea diversit ii

ß Dreptul de a fi respectat

ß Demnitatea fiin ei umane

ß Respectarea nevoilor individuale

ß Responsabilitatea colectiv

ß anse egale

6

ß Demnitatea fiin ei umane ß Respectarea nevoilor individuale ß Responsabilitatea colectiv ß anse egale 6
ß Demnitatea fiin ei umane ß Respectarea nevoilor individuale ß Responsabilitatea colectiv ß anse egale 6
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Resurse bibliografice suplimentare ANDRUSZKIEWICS, MARIA, PRENTON, KEITH, (2006) ,Educa ia incluziv Concepte,
Resurse
bibliografice
suplimentare
ANDRUSZKIEWICS,
MARIA, PRENTON,
KEITH, (2006)
,Educa ia incluziv
Concepte, politici si
practici in activitatea
scolara.Ghidul
cadrului
didactic.,Centrul Step
by Step, Bucuresti.
MYKYTYN, I., (2004)
Prezentarea
conceptului de
incluziune, Ghidul
tutorelui, MEC, UE,
IMC Consulting Ltd.,
Accesul la educatie al
grupurilor
dezavantajate cu
focalizare pe romi
VR MA ,
T.,(2004), coala i
educa ia pentru to i ,
Editura Miniped,
Bucure ti;
i educa ia pentru to i , Editura Miniped, Bucure ti; SUGESTII METODOLOGICE Crea i ocazii

SUGESTII METODOLOGICE

Crea i ocazii pentru a discuta împreun cu to i factorii interesa i despre importan a incluziunii colare a fiec rui elev. Promova i principiile educa iei incluzive în orice activitate realizat în coal cu cadre didactice, p rin i, elevi. Include i în tematica comisiilor metodice, cercurilor pedagogice etc. aspecte care vizeaz aplicarea principiilor educa iei incluzive. Identifica i pa ii concre i pe care unitatea colar trebuie s -i parcurg pentru a fi preg tit s r spund nevoilor individuale ale elevilor. Valorifica i diferen ele individuale dintre elevi i familiile acestora ca ocazii de intercunoa tere, înv are, acceptare. Citi i copiilor pove ti care vizeaz incluziunea i discuta i-le împreun cu ace tia. Nu uita i! Copiii v sunt parteneri puternici în promovarea incluziunii colare!

RE INE I!

în promovarea incluziunii colare! RE INE I! Integrarea pune accentul pe asimilarea unui elev în educa

Integrarea pune accentul pe asimilarea unui elev în educa ia de mas , unde acesta se adapteaz (sau nu) politicilor, practicilor i curriculum-ului existente în coala respectiv , în timp ce coala în sine r mâne în mare parte neschimbat ;

accentul nu este evident centrat pe schimbarea colii. Exist mai multe forme de integrare, din care men ion m trei forme principale:

integrarea fizic , integrarea social , integrarea func ional .

, integrarea social , integrarea func ional . Incluziunea pune accentul pe ca sistemul

Incluziunea

pune

accentul

pe

ca

sistemul

necesitatea educa ional

schimbe i s se adapteze pentru a r spunde nevoilor elevilor.

se

i

colile

s

7

educa ional schimbe i s se adapteze pentru a r spunde nevoilor elevilor. se i colile
educa ional schimbe i s se adapteze pentru a r spunde nevoilor elevilor. se i colile
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale 1.2. LEGISLA IE ÎN DOMENIUL INTEGR RII

1.2. LEGISLA IE ÎN DOMENIUL INTEGR RII COLARE A COPIILOR CU C.E.S.

PROVOCAREA

Cum sus ine legisla ia integrarea colar i educa ia incluziv ? Care sunt reperele i coordonatele aplic rii acestora în practica colar ?

DELIMIT RI CONCEPTUALE

Legisla ie general i specific Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului,
Legisla ie general
i specific
Legea
nr.
272/2004
privind
protectia
si
promovarea drepturilor
copilului,
modific rile
cu
i
complet rile ulterioare
Legea
privind
persoanelor
handicap,
modific rile
nr.
448/2008
protectia
cu
cu
i
complet rile ulterioare
Legea
Educa iei
Na ionale Nr.1/2001
rile ulterioare Legea Educa iei Na ionale Nr.1/2001 Istoria promov rii educa iei incluzive în legisla

Istoria promov rii educa iei incluzive în legisla ia româneasc începe în anul 1990, odat cu ratificarea prin Legea 18 / 1990 a Conven iei cu privire la drepturile copilului, adoptat de Adunarea General a Organiza iei Na iunilor Unite la 20 noiembrie 1989. Prin ratificarea acestei conven ii, se fac pa i importan i în privin a recunoa terii valorii acordate copilului, nevoii acestuia de ocrotire, educa ie i sprijin, se subliniaz responsabilit ile institu iilor sociale, dar i ale sistemului educa ional, cu accent preponderent pe schimb ri de natur social . Dup ratificarea Conven iei cu privire la drepturile copilului

a urmat un amplu proces de promovare prin intermediul legisla iei atât

a prevederilor acesteia, cât i a m surilor prev zute de Declara ia de la Jomtiem referitoare la educa ia pentru to i (1990) i de Declara ia de la Salamanca (1994), care propune direc iile de ac iune în domeniul asigur rii accesului i calit ii educa iei pentru copiii cu cerin e educa ionale speciale. Astfel, în 1995, prin Legea înv mântului nr. 84, se promoveaz principiile de baz ale educa iei pentru to i, se asigur dreptul tuturor copiilor la educa ie de calitate, ca i gratuitatea colii pentru înv mântul obligatoriu. De asemenea, se define te înv mântul special ca parte component a sistemului general de înv mânt i se stabilesc corela ii între cele dou forme de

8

ca parte component a sistemului general de înv mânt i se stabilesc corela ii între cele
ca parte component a sistemului general de înv mânt i se stabilesc corela ii între cele
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
H.G. 1251/2005 privind unele masuri de imbun t ire a activitatii de invatare, instruire,compensare, recuperare
H.G. 1251/2005
privind unele masuri
de imbun t ire a
activitatii de invatare,
instruire,compensare,
recuperare
si
protectie speciala a
copiilor/elevilor/tineril
or cu CES din cadrul
sistemului
de
invatamant special si
special integrat
Regulamentul de
organizare
si
functionare
a
Centrelor judetene/al
municipiului Bucuresti
de resurse si de
asistenta
educationala si a
regulamentelor-cadru
ale institutiilor din
subordine
Metodologia de org.
i func ionare a
serviciilor
educa ionale prin
cadre didactice de
sprijin/itinerante
pentru copiii cu CES
speciale colariza i în
înv mântul de
mas
cu CES speciale colariza i în înv mântul de mas înv mânt astfel încât s fie

înv mânt astfel încât s fie asigurate accesul i ansele egale de educa ie. Dup aceste prime ini iative, demersurile de promovare a incluziunii colare continu cu Legea 272/2004 care stabile te o serie de obliga ii în sarcina autorit ilor publice centrale i jude ene cu atribu ii în domeniul educa iei, urm rindu-se în special asigurarea particip rii tuturor copiilor la înv mântul pre colar i înv mântul obligatoriu. Din anul 2000 prin hot râri de guvern se legifereaz noi func ii didactice: cadrul didactic de sprijin i profesorul din centre i cabinete de asisten psihopedagogic . Începând cu anul 2004, o serie de reglement ri legislative introduc incluziunea colar în rândul politicilor de stat, prin apari ia H.G.1251, care redefine te conceptele folosite în domeniul înv mântului special i special integrat i reorganizeaz sistemul educa iei integrate, având ca scop principal, promovarea principiilor educa iei incluzive i a accesului la educa ie pentru to i copiii, precum i Ordinul 4527/2005 care aprob planul cadru pentru colile care integreaz copii cu deficien e u oare sau moderate, un cadru mai flexibil pentru colile de mas , i restructureaz serviciile de sprijin pentru copiii cu cerin e educative speciale integra i în înv mântul de mas . Tot în 2005 se înfiin eaz Centrele de resurse i Asisten Educa ional i se reglementeaz legislativ Centrele de resurse pentru educa ia incluziv , pilotate prin proiecte Phare. În aceast perioad începe i procesul de transformare a colilor speciale în centre de resurse care ofer servicii educa ionale tuturor copiilor cu dizabilit i din comunitate. În prezent, Legea Educa iei Na ionale nr. 1/2011 reglementeaz organizarea, func ionarea, formele, durata i alte aspecte ale educa iei copiilor cu cerin e educa ionale speciale, stabilind totodat re eaua de suport pentru ace tia.

9

iei copiilor cu cerin e educa ionale speciale, stabilind totodat re eaua de suport pentru ace
iei copiilor cu cerin e educa ionale speciale, stabilind totodat re eaua de suport pentru ace
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Aplica i! Care au fost pa ii importan i ai promov rii incluziunii colare a
Aplica i!
Care
au
fost
pa ii
importan i
ai
promov rii
incluziunii
colare
a
copiilor cu
CES?
Dar cele mai
importante dificult i?
Identifica i
modalit ile
dep ire
dificult ilor
identificate.
de
a
Reflecta i! Cum s-au reflectat m surile ini iativele legislative în domeniul integr rii i
Reflecta i!
Cum s-au reflectat
m surile ini iativele
legislative în
domeniul integr rii i
incluziunii colare a
copiilor cu CES în
practica colar
curent ?
colare a copiilor cu CES în practica colar curent ? SUGESTII METODOLOGICE Promovarea educa iei incluzive

SUGESTII METODOLOGICE

Promovarea educa iei incluzive este un proces. Pentru a realiza incluziunea colar a copiilor în coala dumneavoastr , trebuie s ave i în vedere:

Aplicarea legisla iei în domeniul incluziunii colare pentru iei în domeniul incluziunii colare pentru

Realizarea culturii colare incluzive i colare incluzive i

Aplicarea practicilor educa ionale incluzive În asigurarea incluziunii colare porni i de la principiul conform c ruia copiii ionale incluzive În asigurarea incluziunii colare porni i de la principiul conform c ruia copiii trebuie educa i împreun pentru c urmeaz s tr iasc împreun , iar coala trebuie s fie preg tit s se schimbe pentru a r spunde nevoilor individuale ale copiilor pe care îi educ .

RE INE I!

Legisla ia educa ional promoveaz i sus ine incluziunea colar a copiilor cu cerin e educa ionale speciale. Cele mai importante documente în domeniul incluziunii colare:

ß Conven ia cu privire la drepturile copilului

ß Declara ia de la Jomtiem referitoare la educa ia pentru to i

ß Declara ia de la Salamanca

ß Legea 272/ 2004

ß HG 1251/2005

ß Legea Educa iei Na ionale nr. 1/ 2011

10

ß Declara ia de la Salamanca ß Legea 272/ 2004 ß HG 1251/2005 ß Legea Educa
ß Declara ia de la Salamanca ß Legea 272/ 2004 ß HG 1251/2005 ß Legea Educa
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale 1.3. BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL EDUCA IEI

1.3. BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL EDUCA IEI INCLUZIVE

PROVOCAREA

Care sunt practicile europene i na ionale în domeniul educa iei incluzive? Cum putem valorifica bunele practici în activitatea colar curent ?

DELIMIT RI CONCEPTUALE

Aplica i! Analiza i parcur i de pa ii coala dumneavoastr pentru realizarea incluziunii colare
Aplica i!
Analiza i
parcur i
de
pa ii
coala
dumneavoastr
pentru
realizarea
incluziunii
colare
a
copiilor
cu
cerin e
educa ionale
speciale. Care dintre
ace tia
exemple
practici
coli?
pot
constitui
de
bune
pentru
alte
practici coli? pot constitui de bune pentru alte Abord rile recente în domeniul educa iei incluzive

Abord rile recente în domeniul educa iei incluzive eviden iaz faptul c aceasta reprezint o reform în educa ie i nu o chestiune care vizeaz doar plasarea elevului într-o institu ie în care este colarizat. În rile în care sistemul de educa ie special este bine dezvoltat, colile speciale se implic activ în proces incluziunii, colaborarea dintre colile de mas i colile speciale fiind un element cheie în asigurarea succesului incluziunii colare. Pe de alt parte, educa ia incluziv poate s privit ca o amenin are la adresa colilor speciale. În unele ri, incluziunea este dificil de realizat deoarece colile de mas obi nuiesc, mai mult sau mai pu in, s delege colilor speciale responsabilit ile pentru anumite probleme. Pe de alt parte, unele cadre didactice din colile speciale i al i speciali ti consider c sunt unicii exper i în problematica elevilor cu dizabilit i, fiind singurii în m sur s satisfac nevoile educa ionale ale acestora. În func ie de politicile i praticile privind incluziunea colar a elevilor cu cerin e educa ionale speciale exist , la nivel european, ri care promoveaz politici i practici incluzive care urm resc includerea tuturor elevilor, prin oferirea de servicii specializate colilor de mas denumite coli incluzive (Spania, Grecia, Italia, Portugalia, Suedia, Islanda, Norvegia i Cipru).

11

de mas denumite coli incluzive (Spania, Grecia, Italia, Portugalia, Suedia, Islanda, Norvegia i Cipru). 11
de mas denumite coli incluzive (Spania, Grecia, Italia, Portugalia, Suedia, Islanda, Norvegia i Cipru). 11
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Aplica i! Realiza i o list cu problemele cu care v confrunta i în clas
Aplica i!
Realiza i o
list
cu
problemele cu care
v confrunta i în clas
sau în scoal care ar
necesita colaborarea
cu
echipa
interdisciplinar
a
centrului
de
resurse
pentru educa ie
incluziv .
Identifica i cel pu in 3
modalit i concrete de
colaborare.
i cel pu in 3 modalit i concrete de colaborare. O alt categorie de practici sunt

O alt categorie de practici sunt oferite de ri care au dezvoltat servicii educa ionale variate, de la educa ie incluziv , la educa ie special (Danemarca, Fran a, Irlanda, Luxemburg, Austria, Finlanda, Marea Britanie, Letonia, Liechtenstein, Republica Ceh , Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia i Slovenia). Evident, exist diferen e în ceea ce prive te stadiul în care se afl fiecare dintre aceste ri în implementarea politicilor incluzive. Spre exemplu, în Suedia, Danemarca, Italia i Norvegia au fost implementate de timpuriu politici care au promovat i sus inut educa ia incluziv . În România exist o preocupare constant pentru implementarea unui sistem de educa ie incluziv. Schimb rile realizate pentru a educa împreun copiii cu diferite tipuri de dizabilit i nu sunt înc suficiente i acoperitoare dar pa i importan i au fost deja f cu i la nivel de legisla ie, practici educa ionale incluzive i cultur colar . Astfel, exemple de bune practici sunt Proiectele Phare Acces la educa ie pentru grupuri dezavantajate , prin care s-au dezvoltat începând cu anul 2005 centre de resurse pentru educa ie incluziv . Scopul centrelor jude ene de resurse pentru educa ie incluziv în cadrul proiectelor Phare a fost acela de a asigura accesul la informa ie i de a oferi consultan colilor prin speciali ti cu competen e în diferite domenii de activitate, la nivelul unei echipe interdisciplinare. Principalele tipuri de servicii au vizat: consultan si consiliere pentru cadre didactice, p rin i, copii, al i factori interesa i privind managementul dezvolt rii colilor incluzive, analiza nevoilor de formare la nivelul colii, elaborarea planurilor de dezvoltare colar din perspectiv incluziv , a planurilor de desegregare, accesul la programele de tip A Doua ans ; monitorizarea înscrierii i a frecven ei colare i realizarea unei baze de date cu elevii afla i în dificultate sau în situa ie de risc, monitorizarea progresului colar i a tipurilor de servicii necesare pentru oferirea de sprijin educa ional, colaborarea cu mediatorul colar, cu p rin i i cadre didactice, în vederea sus inerii particip rii la educa ie; diseminare i informare

12

p rin i i cadre didactice, în vederea sus inerii particip rii la educa ie; diseminare
p rin i i cadre didactice, în vederea sus inerii particip rii la educa ie; diseminare
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Reflecta i! Care dintre direc iile de dezvoltare a educa iei faciliteaz incluzive integrarea colar
Reflecta i!
Care
dintre
direc iile
de dezvoltare a
educa iei
faciliteaz
incluzive
integrarea
colar a copiilor cu
CES în coala
dumneavoastr ?
Ce
m suri concrete
trebuie
s
întreprinde i pentru a
valorifica
la nivelul
colii aceste direc ii?
i pentru a valorifica la nivelul colii aceste direc ii? privind acesul la educa ie pentru

privind acesul la educa ie pentru to i membrii unei comunit i, tipuri de programe accesabile, materiale utile cadrelor didactice, p rin ilor sau elevilor; asisten educa ional pentru copiii cu cerin e educa ionale speciale, oferit prin intermediul cadrelor didactice de sprijin i itinerante. Direc ii comune în educa ia incluziv din Europa În pofida aspectelor specifice fiec rei ri exist unele tendin e comune care reflect progresele din aceste ri în direc ia implement rii educa iei incluzive:

ß tendin a de a dezvolta i oferi servicii suplimentare copiilor / elevilor/ tinerilor pentru facilitarea accesului i a particip rii acestora la educa ie

ß legisla ia în sprijinul educa iei incluzive elaborarea unor noi cadre legislative pentru includerea elevilor cu dizabilit i în colile de mas

ß implicarea p rin ilor în deciziile cu privire la plasarea copiilor cu dizabilit i, p rin ii având la dispozi ie diverse posibilit i pentru a alege între diferite servicii educa ionale.

ß crearea de centre de resurse sau transformarea colilor speciale în centre de resurse

ß formarea ini ial i continu a cadrelor didactice în domeniul cerin elor educa ionale speciale - aceste form ri au caracter op ional în majoritatea rilor, îns sunt recomandate cadrelor didactice care doresc s lucreze cu copii cu dizabilit i

SUGESTII METODOLOGICE

Înv a i din experien a altora! http://www.acces-la-educatie.edu.ro, http://www.eurydice.org, http://www.european-agency.org, http://www.copil-speranta.ro, www.isjcj.ro/crei/main.htm, www.reninco.ro/modules,

13

, http://www.copil-speranta.ro , www.isjcj.ro/crei/main.htm , www.reninco.ro/modules , 13
, http://www.copil-speranta.ro , www.isjcj.ro/crei/main.htm , www.reninco.ro/modules , 13
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Resurse bibliografice suplimentare MYKYTYN, I., (2004) Prezentarea conceptului de incluziune, Ghidul tutorelui,
Resurse
bibliografice
suplimentare
MYKYTYN, I., (2004)
Prezentarea
conceptului de
incluziune, Ghidul
tutorelui, MEC, UE,
IMC Consulting Ltd.,
Accesul la educatie al
grupurilor
dezavantajate cu
focalizare pe romi
*** Cerin e speciale la
clas . Pachet de resurse
pentru instruirea
profesorilor, (1995)
Reprezentan a UNICEF
în România.
***S în elegem i s
r spundem la cerin ele
elevilor din clasele
incluzive,(2002) Ghid
UNESCO, traducere
UNICEF.
clasele incluzive,(2002) Ghid UNESCO, traducere UNICEF. www.inclusion-europe.org, http://www.cjraetm.ro/ Dezvolta

www.inclusion-europe.org, http://www.cjraetm.ro/ Dezvolta i proiecte educa ionale, cu finan are! http://www.fseromania.ro,

http://fonduri-europene2010.eu

www.finantare.ro, http://www.fonduri-structurale.ro/ http://eufinantare.info/http://www.anpcdefp.ro/ Valorifica i pa ii pe care deja i-a i parcurs la nivelul colii ca baza pentru o schimbare durabil !

RE INE I!

Câteva exemple de succes în dezvoltarea educa iei incluzive în Europa:

- transformarea colilor speciale în centre de resurse

- oferirea de cursuri de formare cadrelor didactice i altor profesioni ti;

- elaborarea i diseminarea de materiale i metode de lucru moderne;

- promovarea înv rii prin cooperare

- implementarea planurilor de interven ie individualizate pentru copiii cu CES inclu i în colile de mas

- oferirea de sprijin colilor incluzive i p rin ilor copiilor cu dizabilit i;

- formarea unor atitudini pozitive ale p rin ilor tuturor elevilor

14

i p rin ilor copiilor cu dizabilit i; - formarea unor atitudini pozitive ale p rin
i p rin ilor copiilor cu dizabilit i; - formarea unor atitudini pozitive ale p rin
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale 1.4. CARACTERISTICI I
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
1.4. CARACTERISTICI I MODALIT I DE REALIZARE
A CULTURII COLARE INCLUZIVE
PROVOCAREA

DELIMIT RI CONCEPTUALE

Aplica i! Defini i în câteva enun uri cultura colii în care lucra i. Identifica
Aplica i!
Defini i
în
câteva
enun uri cultura colii
în care lucra i.
Identifica i
valorile,
simbolurile,
sloganurile, ritualurile
i ceremoniile
specifice culturii colii
în care preda i.
i ceremoniile specifice culturii colii în care preda i. Cultura colii are un rol esen ial

Cultura colii are un rol esen ial în procesul de schimbare a colii. Când cultura ac ioneaz împotriva ta, este aproape imposibil s realizezi ceva (Deal i Kennedy,1983). O cultur colar care sprijin schimbarea recunoa te c o schimbare în educa ie este un proces de grup în care împreun , to i membrii comunit ii educa ionale înva noi modalit ti de educa ie. În procesul de transformare a colilor în coli incluzive, cultura colar reprezint un aspect fundamental. Înc de la nivelul misiunii i al valorilor promovate de coal , a ritualurilor i ceremoniilor desf urate cu diferite prilejuri, putem s ne d m seama dac coala în general i actorii acesteia, în special, promoveaz principiile incluziunii colare. Cultura organiza ional poate fi definit drept un complex specific de valori, credin e conduc toare, reprezent ri, în elesuri, c i de gândire împ rt ite de membrii unei organiza ii, care determin modurile în care ace tia se vor comporta în interiorul i în afar organiza iei respective care sunt transmise noilor membrii drept corecte . Cultura organiza ional poate fi asemuit unui aisberg (model preluat de R . Daft) care are o parte vizibil ale c rei componente sunt secundare, derivate i o parte ascuns care, îns , cuprinde elementele primare . Descrierea i analiza unei culturi organiza ionale se face numai pe baza elementelor evidente, de suprafa , din care, în func ie de criteriile i presupozi iile teoretice,

15

pe baza elementelor evidente, de suprafa , din care, în func ie de criteriile i presupozi
pe baza elementelor evidente, de suprafa , din care, în func ie de criteriile i presupozi
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Reflecta i! Care dintre afirma iile/sloganurile de mai jos promoveaz incluziunea: Noi suntem prietenii fiec
Reflecta i!
Care
dintre
afirma iile/sloganurile
de
mai
jos
promoveaz
incluziunea:
Noi suntem prietenii
fiec rui elev!
A
ti e
libertate
i
putere!
coala care nu taie
elanul!
Lupta
pentru
perseveren
Prin noi, vei fi tu cel
mai bun
Exigen
Creativitate
Performan
Educa ia ta,
misiunea noastr !
+
=
Performan Educa ia ta, misiunea noastr ! + = este reconstituit partea Partea vizibil a culturii

este reconstituit partea

Partea vizibil a culturii organiza ionale cuprinde simboluri i sloganuri, ritualuri i ceremonii, mituri i eroi , modele comportamentale, vestimentare, atitudini fizice, precum i ,,jargonul utilizat de membrii organiza iei respective. Partea invizibil cuprinde componentele proprii-zise ale culturii organiza iilor colare. Normele, valorile, reprezent rile, credin ele conduc toare, în elesurile împ rt ite de membrii organiza iei reprezint acele elemente fundamentale care formeaz ,,structura de

adâncime a culturii i care sunt strîns legate de mediul în care func ioneaz organiza ia respectiv . Pentru a construi o cultur colar incluziv , trebuie ca filosofia educa iei incluzive s fie împ rt ita de to i membrii comunit ii colare i de to i cei care intr în coal . De fapt, crearea culturii colii trebuie s devin un proces la fel de important ca acela de predare a cuno tin elor i de dezvoltare a deprinderilor. O astfel de filosofie va putea sta apoi la baza unor strategii i a lu rii unor decizii curente privind practica. Primul pas în crearea unei culturi colare incluzive este construirea unui mediu colar în care to i elevii s se simt confortabil i bineveni i, în care p rin ii i al i membrii ai comunit ii s se simt valoriza i prin intermediul valorilor, credin elor, ritualurilor împ rt ite. Elementul fundamental al culturii colare incluzive îl reprezint etosul incluziv. Etosul colii poate fi observat prin intermediul atitudinii fa de elevi i p rin i i al mediului care-i întâmpin pe elevi i pe p rin ii acestora. O coal incluziv are un etos primitor, semn al mediului în care elevii sunt aprecia i, în care ei au o p rere bun despre ei în i i i în care se vor putea dezvolta. SEED (2003) identific urm toarele tr s turi care arat c o coal în care se dezvolt un etos incluziv se afl pe drumul cel bun:

ß Etosul colii reflect în mod coerent un set de valori afirmate clar;

,,invizibil .

16

pe drumul cel bun: ß Etosul colii reflect în mod coerent un set de valori afirmate
pe drumul cel bun: ß Etosul colii reflect în mod coerent un set de valori afirmate
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Aplica i! Identifica i caracteristicile culturii colare incluzive. Formula i un slogan i un set
Aplica i!
Identifica i
caracteristicile culturii
colare incluzive.
Formula i un slogan i
un set de valori care
s respecte principiile
incluziunii pentru
coala unde lucra i.
Aplica i! V afla i la 5 ani de la demararea procesului de transformare a
Aplica i!
V afla i la 5 ani de la
demararea procesului
de
transformare
a
colii dumneavoastr
într-o
incluziv .
A i
pa i
drumul
colare;
motiv
colar
importan i
coal
f cut
pe
incluziunii
din
acest
inspectoratul
vrea
s
v
premieze la festivalul
Excelen
în
educa ie la categoria
coli incluzive .
Elabora i un discurs
pe care îl ve i rosti cu
aceast ocazie.
i un discurs pe care îl ve i rosti cu aceast ocazie. ß Elevii, p rin

ß Elevii, p rin ii, cadrele didactice i vizitatorii se simt întotdeauna aprecia i;

ß Se observ cu claritate c elevii sunt considera i i trata i de cadrele didactice ca individualit i;

ß Elevii sunt mândri de coala lor;

ß Rela iile profesori-elevi i elevi-elevi sunt bune;

ß În orice aspect al vie ii colare, se a teapt atingerea unor standarde înalte, pe principiul c nimeni nu se mul ume te cu pu in;

ß Exist o abordare activ i pozitiv a managementului

comportamental i disciplinar, bazat pe încurajarea con tiin ei de sine, a respectului i a cooper rii, scopul acestei abord ri fiind

îmbun t irea mediului de înv are;

ß Exist un echilibru între drepturile elevilor i responsabilit ile acestora fa de comunitatea colar ;

ß Exist un grad adecvat de responsabilitate în cadrul colii, atât

în ceea ce prive te propria lor educa ie, cât i în ceea ce prive te ajutorul acordat altora, acolo unde este cazul;

ß coala este preocupat s asigure tratament i oportunit i

egale i s pun în lumin contribu ia adus la via a colii de c tre diversitatea lingvistic , credin ele religioase, etniile, culturile i cerin ele educa ionale speciale;

ß Pentru a- i dezvolta respectul de sine, to i elevii au ansa de a reu i i î i con tientizeaz realiz rile;

ß Persoanele i grupurile cu cerin e speciale particip din plin la

activit ile sociale

ß Elevilor i p rin ilor li se cere în mod constant p rerea asupra

aspectelor importante ale vie ii colare i a m surii în care coala î i îndepline te obiectivele propuse. (adaptat dup SEED (2003)

i curriculare;

17

a m surii în care coala î i îndepline te obiectivele propuse. (adaptat dup SEED (2003)
a m surii în care coala î i îndepline te obiectivele propuse. (adaptat dup SEED (2003)
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale

SUGESTII METODOLOGICE

Resurse bibliografice suplimentare P UN, EMIL, (1999), coala o abordare socio-pedagogic , Ia i, Ed.
Resurse
bibliografice
suplimentare
P UN, EMIL, (1999),
coala o abordare
socio-pedagogic ,
Ia i, Ed. Polirom
MYKYTYN, I., (2004)
, Prezentarea
conceptului de
incluziune, Ghidul
tutorelui, MEC, UE,
IMC Consulting Ltd.,
Accesul la educatie al
grupurilor
dezavantajate cu
focalizare pe romi
al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Crea i un mediu colar primitor care transmite mesajul

Crea i un mediu colar primitor care transmite mesajul c toat lumea este valorizat , astfel încât elevii i p rin ii s se simt bine primi i. Face i spa iile colii accesibile pentru copii cu dizabilit i. Culege i informa ii despre nevoile copiilor cu diferite tipuri de deficien e i identifica i ce trebuie s se schimbe în coala dvs. pentru a asigura c elevii cu aceste nevoi vor beneficia de suportul i atitudinile potrivite. Gândi i-v la diferitele tipuri de resurse care ar fi necesare pentru a facilita acest fapt: oameni, echipamente, formare, modific ri ale spa iilor colii. Vorbi i cu elevii despre cum pot ajuta ei astfel încât noii elevi cu nevoi speciale care se al tur colectivului colii s beneficieze de experien e educa ionale pozitive i s participe deplin i productiv la activit ile organizate în clas .

RE INE I!

Crearea unei culturi colare incluzive are la baz :

ß analiza i reevaluarea propriilor atitudini, credin e i experien e din perspectiva incluziunii;

ß construirea unui mediu colar în care to i s se simt

confortabil,

bineveni i i valoriza i

ß reflectarea la nivel de viziune, misiune i valori ale colii a principiilor incluziunii colare

ß implicarea tuturor actorilor i factorilor interesa i în deciziile de la nivelul colii

ß celebrarea succesului i valorizarea tuturor elevilor

18

interesa i în deciziile de la nivelul colii ß celebrarea succesului i valorizarea tuturor elevilor 18
interesa i în deciziile de la nivelul colii ß celebrarea succesului i valorizarea tuturor elevilor 18
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale 1.5. MANAGEMENTUL CLASEI INCLUZIVE PROVOCAREA Cum facem

1.5. MANAGEMENTUL CLASEI INCLUZIVE

PROVOCAREA

Cum facem pentru a ne asigura c to i elevii no tri se simt bine-veni i i valoriza i în clas ? Ce înseamn managementul clasei incluzive?

DELIMIT RI CONCEPTUALE

Aplica i! Realiza i o defini ie personal a managementului clasei incluzive Identifica i caracteristicile
Aplica i!
Realiza i
o
defini ie
personal
a
managementului
clasei incluzive
Identifica i
caracteristicile clasei
incluzive
dup
modelul:
Ce se aude într-o
clas incluziv ?
Ce se vede într-o
clas incluziv ?
Ce se simte într-o
clas incluziv ?
clas incluziv ? Ce se simte într-o clas incluziv ? Managementul clasei de elevi reprezint domeniul

Managementul clasei de elevi reprezint domeniul de cercetare care studiaz atât perspectivele de abordare ale clasei de elevi (didactic i psihosocial ), cât i structurile dimensionale ale acesteia (ergonomic , psihologic , social , normativ , opera ional i inovatoare), în scopul facilit rii interven iilor cadrelor didactice în situa ii de criz microeduca ional (indisciplin , violen , non- implicare etc.) i a evit rii consecin elor negative ale acestora, prin exerci iul microdeciziilor educa ionale. Profesorii trebuie s explice celorlal i copii de ce unii dintre colegii lor nu pot vorbi sau se comport altfel, etc. Diversitatea trebuie recunoscut i respectat . L sa i copiii s se autodescopere i s descopere singuri modul în care vor lucra împreun cu colegii lor. Acela i lucru se va face i la edin ele cu p rin ii. Cel mai mare obstacol în fa a incluziunii este, de regul , atitudinea negativ . Copiii nu sunt obi nui i cu al i copii care arat i se comport altfel decât ei. De asemenea, p rin ii î i pot face probleme privind sc derea standardelor (nivelului clasei) dac în clasele obi nuite sunt inclu i i copii cu dizabilit i sau cu alte cerin e speciale. Profesorii sunt cei care de in instrumente de formare a atitudinilor pozitive ale p rin ilor i copiilor, dar i ale celorlalte cadre

19

in instrumente de formare a atitudinilor pozitive ale p rin ilor i copiilor, dar i ale
in instrumente de formare a atitudinilor pozitive ale p rin ilor i copiilor, dar i ale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Reflecta i! Cum comunicarea dezvolt m la nivelul clasei de elevi? Cum valorific m limbajul
Reflecta i!
Cum
comunicarea
dezvolt m
la
nivelul
clasei
de
elevi?
Cum
valorific m
limbajul nonverbal în
activit ile
de
management al
clasei?
Aplica i! Identifica i 3 modalit i de aranjare a mobilierului care s faciliteze comunicarea
Aplica i!
Identifica i
3
modalit i de aranjare
a mobilierului care s
faciliteze
comunicarea
la
nivelul clasei de elevi.
s faciliteze comunicarea la nivelul clasei de elevi. ß Încuraja i copiii s fie prieteno i

ß Încuraja i copiii s fie prieteno i cu cei cu cerin e speciale. Pentru

a realiza o includere social , este esen ial ca to i elevii s lucreze i

s se joace împreun . Comunicarea Modalit ile de comunicare utilizate de oameni sunt diferite. Rareori se folose te o singur modalitate de comunicare:

ß Folosirea gesturilor indicare de mimare

ß Expresii ale fe ei pentru a ar ta mul umirea, uimirea, sup rarea, etc.

ß Privirea fix pentru a ar ta c dori i s comunica i sau s atrage i aten ia asupra unui obiect.

ß Imagini i simboluri

ß Cititul i scrisul

ß Limbajul semnelor similar cu cel folosit de persoanele care nu aud

ß Cântece, dansuri, teatru, atingeri

În activitatea de predare înv are, comunicarea trebuie s fie cât mai clar . Fiecare elev este diferit, unii înva mai bine dac v d ceea ce trebuie înv at, al ii dac aud, al ii dac fac. O persoan cu abilit i de comunicare are grij s utilizeze diverse canale sau modalit i de comunicare i repet con inuturile esen iale ale subiectului predat folosind diferite activit i de însu ire (înv are), atât la lec ii, cât i la alte activit i. Organizarea clasei

Modul în care este aranjat clasa poate influen a înv area elevilor în sens pozitiv sau negativ. De cele mai multe ori, profesorii nu pot schimba prea multe în modul de aranjare a clasei.

ß Copiii cu cerin e speciale trebuie s fie a eza i mai aproape de profesor i de tabl .

ß Încerca i o aranjare a mobilierului astfel încât elevii s se poat mi ca liber, mai ales aceia care au probleme de mobilitate sau vizuale.

20

astfel încât elevii s se poat mi ca liber, mai ales aceia care au probleme de
astfel încât elevii s se poat mi ca liber, mai ales aceia care au probleme de
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Aplica i! Proiecta i o secven de lec ie în care s valorifica i cel
Aplica i!
Proiecta i o secven
de
lec ie
în
care s
valorifica i
cel
pu in
trei dimensiuni ale
managementului
clasei (ergonomic ,
psihologic , social ,
normativ ,
opera ional
inovatoare).
i
Explica i adapt rile i
modalit ile de sprijin
realizate pentru copiii
cu
cerin e
educa ionale speciale
în cadrul secven ei de
lec ie.
educa ionale speciale în cadrul secven ei de lec ie. ß B ncile sau mesele la

ß B ncile sau mesele la care stau copiii vor fi aranjate pe grupuri, pentru ca elevii s poat lucra împreun i s se ajute unii pe al ii.

ß Astfel elevii î i schimb periodic colegul de banc , aceasta ducând la o mai bun socializare între elevi, iar dac exist elevi cu CES ace tia nu se vor sim i marginaliza i.

ß Diagramele sau imaginile trebuie s fie amplasate pe perete la nivelul ochilor copiilor, i nu foarte sus.

ß Unele lec ii sunt mai eficiente dac se desf oar în afara clasei. Proiectarea lec iilor

ß În proiectarea unei lec ii, lua i în considerare ceea ce trebuie s tie dup realizarea lec iei elevii în ansamblu i în particular, anumi i elevi. În aceast privin , de mare ajutor sunt planurile individuale.

ß Copiii vor în elege mai bine dac v d i ating obiectele.

ß Stabili i cuvintele cheie pe care urmeaz s le folosi i în timpul lec iei.

ß Preg ti i fi e de lucru în func ie de cerin ele particulare ale elevilor.

ß Lucrul în grup faciliteaz participarea tuturor celor care înva i reprezint o modalitate excelent de a r spunde la cerin ele individuale ale fiec rui elev.

ß Trebuie adaptat ritmul unei lec ii, precum i volumul de informa ii ce se folose te într-o lec ie. Sprijin individual

Prin defini ie, copiii cu cerin e educative speciale au nevoie de sprijin. De aceea, ei nu vor avea decât de câ tigat dac activitatea de predare este orientat c tre nevoile lor speciale.

ß În timp ce clasa lucreaz la o activitate, profesorul se poate ocupa de unul sau doi copii, reluând cu ace tia principalele puncte ale lec iei sau ajutându-i s înceap s rezolve singuri sarcina legat de subiectul lec iei respective.

21

lec iei sau ajutându-i s înceap s rezolve singuri sarcina legat de subiectul lec iei respective.
lec iei sau ajutându-i s înceap s rezolve singuri sarcina legat de subiectul lec iei respective.
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Reflecta i! Ce v-ar ajuta, ca dasc l, s r spunde i cel mai bine
Reflecta i!
Ce
v-ar
ajuta,
ca
dasc l, s r spunde i
cel
mai
bine
la
cerin ele
tuturor
copiilor?
i cel mai bine la cerin ele tuturor copiilor? ß Copiii pot fi organiza i în

ß Copiii pot fi organiza i în grupuri, pe nivele de abilitate. Profesorul poate trece de la un grup la altul pentru a oferi asisten adecvat cerin elor celor din fiecare grup.

ß Copilul cu cerin e speciale poate lucra împreun cu un alt coleg mai capabil, care dup ce i-a terminat propria sarcin îl poate ajuta s - i organizeze munca. Mijloace de sprijin

ß Material didactic: plan e sau imagini afi ate pe perete, materiale cu scris mare, etc.

ß Echipamente i materiale pentru clas : pentru a sprijini activitatea copiilor cu deficien e, adeseori sunt necesare anumite dispozitive de ex. creionul se poate înveli într-un cauciuc moale pentru a putea fi apucat mai bine, etc.

ß Mobilierul clasei: pentru copiii cu dizabilit i i probleme de stat în banc se pot realiza scaune speciale sau cadre care s -i ajute s se ridice sau s stea în picioare.

ß Mijloace pentru deplasare: bare, balustrade, cadre de deplasare, bastoane, etc.

ß Mijloace de comunicare: panouri cu imagini i simboluri, chiar cuvinte. Managementul comportamentului Unii copii au un comportament care deranjeaz în

desf urarea lec iilor. To i copiii trebuie s înve e cum s se comporte acceptabil., din punct de vedere social.

ß To i profesorii i celelalte persoane cu care lucreaz copilul trebuie s convin asupra aceleia i abord ri i atitudini de reac ie la comportamentul copilului

ß De regul , copiii lanseaz ni te semne de avertizare înainte de a începe s se comporte deranjant. Dac pute i identifica aceste semnale, încerca i s atrage i copilul într-o activitate care îi place.

22

Dac pute i identifica aceste semnale, încerca i s atrage i copilul într-o activitate care îi
Dac pute i identifica aceste semnale, încerca i s atrage i copilul într-o activitate care îi
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Aplica i! Identifica i 3 modalit i concrete de management al comportamentului nivelul clasei la
Aplica i!
Identifica i
3
modalit i concrete de
management al
comportamentului
nivelul clasei
la
Reflecta i! Elabora i persoane o list cu resurs care v pot sprijini în realizarea
Reflecta i!
Elabora i
persoane
o
list
cu
resurs
care v pot sprijini în
realizarea
managementului
clasei incluzive.

ß Se poate schimba locul copilului în clas , sau s i se dea sarcini în timpul orelor pe care s le în eleag u or i s -i fac pl cere.

ß Atunci când se comport corespunz tor i reu e te s duc o sarcin pân la cap t, profesorul trebuie s -l recompenseze.

ß Pentru a transmite nemul umirea fa de un comportament neadecvat folosi i un anume ton al vocii, o anumit mimic , i propozi ii simple. Este important s r mâne i calmi i s controla i în permanen situa ia.

ß Pedepsele sunt eficiente numai dac elevul în elege leg tura între pedeaps i comportamentul s u.

ß Discuta i cu elevii clasei efectele pe care acel comportament le poate avea asupra fiec ruia dintre ei. Prin folosirea jocului de rol, ei î i vor putea exprima mai bine sentimentele.

ß Metoda aplicat în cazul unui elev poate s nu func ioneze în cazul altuia!

ß Stabilirea unor reguli proprii colectivului de elevi. Când într-un colectiv exist elevi cu CES , cadrul didactic trebuie s dea dovad de abilitate i imagina ie pentru a se reu i socializarea acestora. Munca în echip

ß Cere i sfatul altor colegi din coal !

ß Identifica i speciali tii disponibili din localitatea dumneavoastr i încerca i s lua i leg tura cu ace tia.

ß C uta i c r i i reviste care prezint modalit i de sprijin pentru elevii cu CES Probabil c practicile de predare care sunt benefice pentru elevii cu

deficien e sunt benefice i pentru ceilal i elevi. Profesorii trebuie s in seama de faptul c metodele inadecvate de predare pot genera bariere în calea înv rii care nu au nimic de-a face cu capacit ile

intelectuale.

Hall i Tinklin, 1998

Arsenalul

de strategii i metode utilizate

de profesor la clas ca i

colaborarea dintre cadrele didactice, dintre acestea i diverse

i metode utilizate de profesor la clas ca i colaborarea dintre cadrele didactice, dintre acestea i

23

i metode utilizate de profesor la clas ca i colaborarea dintre cadrele didactice, dintre acestea i
i metode utilizate de profesor la clas ca i colaborarea dintre cadrele didactice, dintre acestea i
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Resurse bibliografice suplimentare IUCU, R., (2006), Managementul clasei de elevi. Aplica ii pentru gestionarea
Resurse
bibliografice
suplimentare
IUCU,
R.,
(2006),
Managementul clasei
de
elevi.
Aplica ii
pentru gestionarea
situa iilor
de
criz
educa ional , Ia i,
Ed. Polirom
ULRICH, C.
,
Managementul clasei.
Înv are prin
cooperare ghid
pentru profesori, Ed.
Humanitas
Educa ional,
Centrul
Educa ia
2000+,
Colec ia
anse
egale
IONESCU,
M.
,
Managementul clasei.
Un
pas
mai
departe
Înv
area
bazat pe proiect, Ed.
Humanitas
Educa ional, Colec ia
anse egale
Ed. Humanitas Educa ional, Colec ia anse egale persoane resurs din afara colii pot contribui în

persoane resurs din afara colii pot contribui în mod semnificativ la

incluziune, la reu ita colar a unui elev cu dizabilit i, cu o anumit

dificultate (tulburare) de înv are ori a unui elev supradotat .

SUGESTII METODOLOGICE

În timpul lec iilor, crea i posibilit i de înv are elev-elev .

Elevii mai buni îi pot ajuta pe cei mai pu ini buni. De asemenea,

trebuie s fim siguri c fiecare elev cu cerin e speciale are partea lui

de contribu ie personal în munca colar , astfel încât ace tia s nu

devin dependen i de al ii i nici obiecte care au nevoie de ajutor.

Nu furniza i copiilor informa ii de-a gata. El trebuie s continue s

depun eforturi pentru a înv a. Treptat face i din ce în ce mai pu in, i

pretinde i mai mult.

G si i acele jocuri pe care copiii le pot juca împreun în clas .

Aceste jocuri îi pot ajuta s - i consolideze deprinderile de citit sau de

socotit. Organiza i activit ile astfel încât s se finalizeze prin munca

întregului grup; numai astfel fiecare elev poate avea o contribu ie i

poate fi r spl tit pentru ceea ce a realizat.

Este un semn bun atunci când copiii se joac împreun în pauze

sau se viziteaz dup orele de coal .

RE INE I!

Pentru a face fa diversit ii copiillor dintr-o clas de elevi, în special,

atunci când între ace ti elevi se afl i copii cu cerin e speciale trebuie

respectate câteva reguli:

ß Includerea tuturor copiilor

ß Comunicarea eficient

ß Acordarea de sprijin individual

ß Managementul comportamentului

ß Munca în echip

24

ß Comunicarea eficient ß Acordarea de sprijin individual ß Managementul comportamentului ß Munca în echip 24
ß Comunicarea eficient ß Acordarea de sprijin individual ß Managementul comportamentului ß Munca în echip 24
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
Predare înv are interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale
interactiv , centrat pe elevul cu nevoi educative speciale Scurt rezumat În cadrul acestei unit i
Scurt rezumat În cadrul acestei unit i de înv are vom identifica nevoile individuale i
Scurt rezumat
În cadrul acestei
unit i de înv are
vom identifica nevoile
individuale i
particularit ile de
înv are ale copiilor
cu CES (în func ie de
tipul i gradul de
deficien ), barierele
în înv are i
modalit ile de
dep ire a acestora,
vom proiecta lec iile
pentru a stimula
înv area activ a
fiec rui elev, vom
cunoa te metode de
lucru la clasa cu elevii
cu CES
vom cunoa te metode de lucru la clasa cu elevii cu CES UNITATEA 2: Predarea -

UNITATEA 2: Predarea - înv area ca r spuns la nevoile

individuale ale elevilor

2.1. IDENTIFICAREA NEVOILOR INDIVIDUALE DE ÎNV ARE

PROVOCAREA

Citi i fabula coala animalelor din sec iunea Lecturi suplimentare . Pute i spune câ i iepuri , ra e sau veveri e a i întâlnit de-a lungul carierei dumneavoastr ? V mai aminti i când a i întâlnit ultimul uliu nedrept it? Dar când a i apreciat mai mult performan ele iparului ?

DELIMIT RI CONCEPTUALE

Conceptul de cerin e educative speciale corespunde unei abord ri care postuleaz ideea ca fiecare copil este unic, identific faptul ca orice copil poate înv a, valorizeaz unicitatea tipului de înv are determinat de particularit ile individuale, cultiv diversitatea copiilor ca un mijloc de înv are care sprijin i înt re te înv area dac este folosit adecvat. Aceast abordare consider curriculum colar ca un instrument necesar de a fi flexibil, adaptabil la nevoile elevilor. Punctul de plecare în alc tuirea strategiilor de lucru este cel de identificarea problemelor pe care le întâmpin copiii în înv are, nu pentru a-i clasifica i eticheta, ci pentru a construi i proiecta activit ile în întâmpinarea nevoilor lor. Scopul îl constituie dezvoltarea fiec ruia i a tuturor, pentru c individualitatea este la fel de important ca i interac iunea între elevi. Problemele de înv are sunt astfel cunoscute ca cerin e mai mult sau mai pu in speciale, particularit i pe care se adapteaz predarea