Sunteți pe pagina 1din 21

1.

Idei delirante expansive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a constiintei, avand
urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului si comportamentul
delirant. Exemple: marire, bogatie, inventie si grandoare in manie, schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie,
erotomanice, mistice, religioase.
2. Idei delirante si depresive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a constiintei, avand
urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului si comportamentul
delirant. Exemple: autoacuzare si vinovatie, hipocondriace(boala, defecte fizice), preudiciu, negatie .
!."ulburarile de limba:
a. logoreea#cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. $aniacal, schizo paranoida
asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie)
b. bradilalia#incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu pauze,alterari
cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie)
c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a schizo, tumori
cerebrale, infectii oculare)
d. salata de cuvinte # incoerenta verbala extrema
e. argonafzia # mania supraacuta schizofrenie ,
f. verbigeratia # uxtapunere de cuvinte fara nici o legatura
g. stereotipii verbale # repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu au continut
ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic)
h. neologisme # cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia)
i. ecolatia# sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului) dementa
. sel #vorbeste de unul singur(schizo reziduala% dezorganizata)
&.'ipertimiile negative:
a.depresia# diminuarea patologica a pragului dispozitional( trairea intensa a unei dureri morale, a
inutilitatii, devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate( incetinirea ritmului ideativ( inhibitie motorie
(pleoape lasate, expresie negative, comisuri bucale coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat,
membre inerte)( diminuarea gesticii, vorbirii, hipersomnie %insomnie.
b. anxietatea# teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica neliniste psihomotorie,
resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata, oftat, cresterea ratei pulsului,
mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica, depresii, debut schizo,
dementa, alcoholism, sevra). )e acest fond pot apare obsesii si fobii.
c. anestezia psihic* dureroas* (sufer* pentru c* nu poate suferi): +n faze tardive ale depresiilor, debut
schizofrenie, schizofrenie ,n faza de stare, schizofrenie preremisional*.
-.'ipertimiile pozitive :
dispozi.ia expansiv* # stare de dezinhibi.ie /i siguran.* de sine, stim* de sine crescut*, sentiment de bun*
dispozi.ie
euforia # stare subiectiv* de veselie excesiv* /i nemotivat*, ,n care individul devine indiferent fa.* de
evenimentele din ur, care nu ,i mai pot modifica buna dispozi.ie
hipomania (ela.ia) # cre/terea patologic* a pragului st*rii subiective de bine
0.1isforia# stare de disconfort deosebit combinat* cu triste.e, anxietate, iritabiliate, nelini/te (,n sevra la
alcool, tulbur*ri de personalitate). Inclusa in labilitatea afectiva.
2nxietatea# teama f*r* obiect, ira.ional*, difuz*, nelini/te psihic* /i motorie, r*sunet vegetativ, iminen.* de
pericol, pot apare pe acest fond obsesii /i fobii( teama anticipat*, f*r* un obiect sau o situa.ie concrete,
resim.it* subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort legate de o amenin.are
necunoscut* care ar putea proveni din interiorul % exteriorul corpului.
3obia# "eam* patologic*, obsesiv*, de intensitate dispropor.ionat* cu obiectul precizat (obiect, fenomen,
fiin.*). 2pare ca o reac.ie exacerbat* fa.* de stimuli inofensivi, care nu sufer* procesul normal de
estompare /i obi/nuire, ci dimpotriv* devine din ce ,n ce mai pregnant* prin ,nt*rirea prin contactul cu
obiectul % situa.ia fobic*.
4.)aratimiile# tulburare calitativa a afectivitatii( afectivitate paradoxal*, reac.ii afective inadecvate fa.* de
situa.ii sau evenimente (,n st*ri reactive, schizofrenie)
5.1isbuliile# tulburari de vointa cantitative
6hiperbulia# cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva si activa cu scopuri negative, paranoia
activa pozitiva )
6hipobulia# indecizie, ezitare, ineficien.* sau ineficacitatea capacit*.ii de a ac.iona (,n st*ri nevrotice,
manie, toxicomanii, psihopatii, oligofrenie)
6negativismul, opozitionismul# scaderea vointei active din schizo (mixta si de comportament)
6abulia# sc*derea voin.ei active, pozitive, lipsa de ini.iativ*, incapacitatea de a ac.iona (,n catatonie,
depresii profunde)
6sugestibilitatea# scaderea vointei active si defensive, lipsa atitudinii personale, a consecventei in
anumite scopuri
7."ulburarile mimicii#cantit si calitative
6cantitative:
a. hipermimiile# % localizate (mistici, deliranti, halucinati, isterici, psihastenici6 mimica compensatorie
) sau generalizate(maniacali)
b. hipomimiile# )aramimiile fac parte din parakinezii, mi/c*ri cu pervertirea sensului /i con.inutului
natural /i logic, al*turi de manierisme (pervertirea sensurilor simple), stereotipiile de pozi.ie, mi/care
(repetarea aceleia/i manifest*ri bizare mimico6pantomimice, de atitudine, limba, scris /i care se repet*
inutil /i inadecvat situa.iei), bizarerie (pierderea tr*s*turilor inteligibile ale gesturilor, mi/c*rilor).
mimica de ,mprumut # expresii controlate ,n mod deliberat ,n scopul atragerii aten.iei ambian.ei. +n
patologia marginal*, semn al supraestim*rii, mitomanie, isterie.
ecomimia 6 cre/terea sugestibilit*.ii din catatonie, c*p*t8nd caracter de ,,reflectare ,n oglind*9 ,n st*ri
demen.iale profunde.
hemimimia # persisten.a unilateral* a unei expresii mimice.
neomimia # bizar*, expresie neobi/nuit*.
argonomimia # expresii bizare multiple, neinteligibile.
)rivirea # red* ,n mod spontan con.inutul afectiv al vie.ii psihice.
1:. 'ipo;ineziile#stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scaderea cursului ideativ,
saracirea expresivitatii mimico6 pantomimice, bradilalie.
62;inezia# abolirea activitatii (inhibitie motorie completa):
1. bara motor6sperrung (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a vorbirii)
2. 3ading motor ( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie)
6<tupoare # imobilitate cvasicomplet*, iner.ie motorie( nu r*spunde la solicit*ri sau reac.ioneaz* vag,
tardiv. Este o mimic* ,mpietrit* ,ntr6o expresie de durere % anxietate (c8nd apare ,n depresii) sau amimie
(c8nd apare ,n catatonie, ca stupor catatonic). 2pare ,n: isterie ( stupor isteric), melancolie (stupor
melancolic), catatonie.
6=atalepsie: imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc),flexibilitate ceroasa
6>egativism# 6 rezisten.a activ* % pasiv* la orice stimul extern( poate fi verbal alimentar, motor. +nt8lnit
,n: schizofrenie, melancolie, stupor, oligofrenie, paranoia.
11.<dr de agitatie psihomotorie# expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata, dezordonata, iesita de
sub controlul involuntar printr6o stare afectiva partic si halucinatorie, deliranta ( destructurare in mai
multe% mai putine grade a constientei ( reactie la factorii psihotraumatizanti. =aract prin : vivacitate
crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree, exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor,
miscari% mimica%gesturi bruste, necontrolate.
2pare in : intoxicatii ( =?, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.), infectii, epilepsie, acces
maniacal, schizo, sdr demential, psihopatie histrionica.
12. 1isprosexiile# tulburari de atentie
6cantitative:
1. hiperprosexii# depresia melancoliform* (e centrat* pe ideea de culpabilitate)( paranoia (pe
tema delirant*)( fobicii (pe tema fobic*)( obsesionalii( cenestopa.ii, hipocondriacii (pe teme legate de starea
de s*n*tate a organismului)( aspect particular are hiperprosexia din manie care e spontan* (deci
neselectiv*) /i se ,nso.e/te de o hipoprosexie voluntar*
2. hipoprosexii: grad extrem# aprosexia( In: surmena, anxietate, oligofrenii, dementa , schizo
6calitative# paraprosexii# disociere dintre atentia spontana si cea voluntara.
1!. "ulb cantit de perceptie
6 hiperestezia# suprasensibilitate la stimuli care nu erau percepu.i (subliminali). 2pare ,n: surmena, boala
@asedoA, debut boli interne, debut boli psihice. ? form* deosebit* de hiperestezie este cenestopatia
(1uprB) # tulburare con/tient*, cu critic* a percep.iilor intero6 /i proprioceptive const8nd din senza.ii
penibile, difuze, fugace care apar f*r* nici o modificare organic* obiectivabil*. 2par ,n nevrozele astenice.
6 hipoestezia# apare ,n st*ri de induc.ie hipnotic*, isterie, oligofrenie, schizofrenie, tulbur*ri de con/tiin.*.
1&. Iluziile# tulburari calitative ale perceptiei( interpretarea eronata a unui stimul senzorial existent in
campul de perceptie :
fiziologice (la normali): percep.ia sau interpretarea eronat* a unor stimuli senzoriali existen.i ,n
cadrul percep.iei. 2par la normali ,n condi.ii de: distan.* prea mare, lumin* insuficient*, st*ri afective
speciale (frica ,n condi.ii de ,ntuneric). Cezult* fie dintr6o proiectare a imaginarului ,n actul perceptiv, fie
dintr6o prelucrare eronat* a imaginilor percepute: exemplu D iluziile optico6geometrice (fata $organa). <unt
erori de recunoa/tere /i interpretare a unor obiecte percepute ,n ,ntregime. 1eosebirea iluziilor fiziologice
de cele patologice este c* ,n iluziile fiziologice persoana poate realiza /i corecta imaginea fals*, spre
deosebire de cele patologice unde nu exista critica.
patologice : sunt percep.ii deformate ale unor stimuli reali de al c*ror caracter patologic
pacientul nu ,/i d* seama, pe care le poate interpreta ,n mod patologic ,n contextul unor tr*iri psihotice.
2par, de obicei, ,n st*ri psihotice pe fond organic (sevraul din alcoolism, dar mai ales sevraul complicat cu
delirium din delirium tremens, ,n st*rile confuzionale secundare st*rilor infec.ioase intens febrile, ,n
psihozele acute care complic* intoxica.ia cu droguri halucinogene, ca de exemplu ha/i/, mescalina,
E.<.1.), ,n epilepsie /i ,n schizofreniile paranoide.
6exteroceptive:
%vizuale: metamorfopsii ( micropsii, macropsii, anacropsii ,dimegalopsii#deformari):
psihoza organica ( poropsii (departare% apropiere)( false recunoasteri (manie, confuzie, Forsa;ov)( iluzia de
persoana6 iluzia
sosiilor #sdr =apgras( iluzia 3regoli :persecutor unic cu mai multe chipuri
%auditive:departe%aproape%adresari inurioase
% olfactive(paraosmii)6 si mirosul poate fi influentat
%gustative
6 interoceptive# percepere eronata functionare organe. In : schizo, paranoia, stari confuzionale(
cenestopatia
6proprioceptive
1-. 'alucinatiile psihosenzoriale : 'alucina.iile sunt percep.ii false, ap*rute ,n c8mpul exteroceptiv sau
interoceptiv (localizate ,n cap, ,n corp, ,n s8nge) ,n absen.a stimulilor corespunz*tori (din exteriorul sau
interiorul corpului) /i pe care pacientul le percepe /i le crede ca fiind reale. =aracteristici: senzorialitate,
obiectualitate, proiectie spatiala in spatiul perceptiv, convingerea bolnavului asupra realitatii lor,
complexitate, claritate variabila, durata continua %intermitenta, congruente sau incongruente cu starea
afectiva, rezonanta afectiva6 initial anxiogene, comportament halucinator.
%exteroceptive:
6 auditive :elementare6 foneme sau sunete( complexe6 verbale favorabile% nefavor. In: afect ?CE,
stari confuz, delirium tremens, schizo, depresie psihotica
6vizuale :rare, anxiogene, liliputane%gulliveriene. In : delirium tremens#zoopsii, opium
6olfactive si gustative: neplacute. In : criza uncinata , delir persecutor, confuziii
6transpuse: auditie colorata
%interoceptive :schimbarea pozitiei% absenta unor organe % transformarea organismului in animal
%proprioceptive: caracter mai mult pseudo', impresie de miscare a unui segment% a corpului

10. )seudohalucinatiile# ' psihice( nu corespund total cu imaginea real* a obiectelor /i fenomenelor, nu au
deci caracter de obiectualitate. <e petrec in interiorul corpului : Gvede si aude cu ochii mintiiG
6auditive : voci interioare ca un ecou% sonorizarea gandirii (sdr de automatism mental Fandins;i)(
convingerea ca si ceilalti le aud, tranzitivism( pacientul le Haude cu urechile mintii9(
6vizuale : imagini neplacute sau placute in spatiul subiectiv, vazute cu ochii mintii(
6 tactile: senzatii penibile adesea percepute in sfera genitala(
6interoceptive : de stapanire interioara6 spirite patrunse in diferite organe(
6;inestetice: miscari impuse(
14."ulburari cantitative ale memoriei :
6hipermnezii: evoc*ri exaltate, involuntare, mai alerte, ,nso.ite de accelerarea proceselor g8ndirii. 2par: la
normali, ,n paranoia, tulburarea paranoid* de personalitate, la oligofreni Hgeniali9, ,n st*ri febrile, intoxica.ii
cu eter, cloroform, barbiturice, amital, vasculari
$entismul (derulare incoercibil*, caleidoscopic* de amintiri, idei) D ,n st*ri de surescitare
Iiziunea retrospectiv* (retr*irea unor perioade din via.* ,n c8teva momente) D ,n situa.ii de pericol
vital iminent, epilepsia temporal*
6hipomnezii: 2par la normali ,n st*ri de epuizare psihic*, la cei cu ,nt8rziere mintal* u/oar*, la involu.ie,
st*ri nevrotice, sindromul de oboseal* cronic*.
6amnezii:
Amnezia de fixare (anterograd*) = incapacitatea de a integra informa.ii noi.
Amnezia de evocare (retrograd*) # incapacitatea de a rememora o informa.ie care a fost fixat*
normal. Este imposibilitatea de a evoca amintiri anterioare debutului bolii.
Amnezia antero-retrograd (amnezie mixt*)
Amnezia lacunar: o perioad* net delimitat* de timp (ore, zile)
Amnezii funcionale i selective
2mneziile selective (elective, tematice, afectogene) ,n st*ri nevrotice, amnezii ale copil*riei,
lacunare la isterici,disocieri mnezice la isterici, posttraumatice, doliu, patologia de catastrof*,
fluctua.ii emo.ionale
2mneziile schizofrenilor D distorsiuni haotice ale memoriei, modific*ri ale amintirilor
15. )aramneziile# dismnezii calitative( tb sintezei trecut6prezent sau inlocuirea amneziei generale cu
inventii.
1. confabulatia# halucinatii de memorie( semn cardinal in Forsa;of, forme: fapte posibile%
fantastice%onirice(
2. ecmnezia# tulburare globala de confundare trecut6prezent (in demente)(
!. pseudoreminiscente# nerecunoasterea timpului sau spatiului in Forsa;off(
&. anecforia# Hridicarea9 valului amnezic (in demente, la normal6 oboseala)(
17. "b cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ
1. tahipsihia# accelerarea usoara a ritmului ideativ. In sdr maniacal, schizo la debut, intoxicatii usoare,
stari de epuizare, stari nevrotice, ebrietate( forma extrema# incoerenta ideativa(
2. mentism# desf*/urarea rapid*, incoercibil*, automat*, tumultuoas* a reprezent*rilor /i ideilor fa.*
de care bolnavii au critic* ,ncerc8nd s* o st*p8neasc*. 2pare ,n: oboseal*, tensiune nervoas*, intoxica.ii
u/oare, automatism mental(
!. incoerenta % Gfuga de ideiG # forma extrem* a pierderii leg*turii logice dintre idei. 2pare ,n:
schizofrenie, demen.e avansate, tulbur*ri de con/tiin.*. 2re ! forme: salata de cuvinte ( amestec lipsit total
de con.inut logic /i inteligibilitate)( argonafazia si verbigeratia (ataxie a limbaului D repetarea stereotip* a
acelora/i propozi.ii, cuvinte, lipsite de ,n.eles)(
2:. Ideea obsedanta: idei patologice, parazitare, care asediaz* g8ndirea pacientului, ,n pofida dorin.ei sale
de a li se opune /i care, datorit* p*str*rii caracterului critic, sunt ,nso.ite de un mare grad de anxietate.
@olnavul e con/tient de caracterul patologic al obsesiei ideea delirant*. @olnavul /tie c* obsesia eman*
din propria via.* psihic* automatismul mental. "emele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de
contaminarea cu substan.e murdare, de preocup*ri sexuale, religioase, de a preudicia % nedrept*.i pe al.ii,
de a6i leza pe al.ii etc. <e ,nt8lnesc cel mai frecvent ,n tulburarea obsesivo6compulsiv*, dar se pot ,nt8lni /i
,n alte entit*.i psihiatrice (depresii, debutul schizofreniei).
21. Ideea prevalenta: energizeaz*, chiar fanatizeaz* subiectul. Este rigid*, orienteaz* ,ntreaga
personalitate care devine un Jcaracter9 de obicei Jur8t9 (avarul, intrigantul, ambi.iosul, fanaticul, dogmaticul,
rasistul). Este o idee dominant* hipertrofiat*, ceea ce o face s* aib* caracterul patologic.Este concordant*
cu sistemul ideativ al insului (care nu6i poate sesiza caracterul patologic). 2re spriinul ideilor adiacente.
"endin.* la dezvoltare /i la ,nglobarea evenimentelor /i persoanelor din ur. )oten.ialitate delirant*, put8nd
fi anticamera ideii delirante. <e ,nt8lne/te ,n: st*ri reactive de intensitate psihotic*, st*ri postonirice,
epilepsie, alcoolism, toate st*rile predelirante.
22. 1ef ideii delirante: se exprim* limpede, evolu8nd pe fond de claritate a con/tiin.ei. $ecanismele
delirului pot fi unice sau multiple, ,n leg*tur* cu fenomene perceptuale, ca iluziile sau halucina.iile, sau cu
fenomene ideative (intui.ii, situa.ii imaginate /i interpret*ri). =aracteristici, dupa Kaspers: certitudinea,
neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului, comportamentul delirant. =aracteristici: pune stapanire pe
constiinta insului, se mentine in ciuda contradictiilor cu realitatea, nu corespunde realitatii pe care o reda
deformat si cu care e in neta contradictie, schimba comportamentul.
2!. "ulburari motorii specifice:
1. I$)LE<IL>IEE 6 nevoia imperioasa /i brutal* de a ,ndeplini un act antisocial, agresiv sau absurd.
1e/i exist* /i la pulsiuni constr8ngere interioar* imperativ*, lipse/te lupta anxiogen* ,mpotriva ei (ca ,n
compulsiune), iar consumarea actului compulsiv are loc ,nainte de a se realiza critica lui. ? varietate de
impulsiuni sunt impulsiuni extrem de bru/te /i irezistibile, deseori violente (suicid, heteroagresiune), care
apar la psihopa.i, epileptici, be.ie acut*, be.ie patologic*, schizofrenie, manie, demen.e
2. C2)"L<LE6 manifestare impulsiv* paroxistic* ,n cursul c*reia subiectul este m8nat de o irepresibil*
emergen.* emo.ional*, afectiv* astfel ,nc8t ac.ioneaz* exploziv, printr6o trecere de un act deseori grav (cu
consecin.e medico6legale chiar): fugi, omor, suicid. 2pare ,n diverse st*ri patologice: destructur*ri ale
con/tiin.ei (st*ri confuzionale, epilepsii), poate urma unei suspend*ri brutale a inhibi.iei psihomotorii ,n
melancolie, catatonie, st*ri stuporoase, poate exprima o stare anxioas* (la nevrotici sau la isterici ca
urmare a unei emo.ii), ,ntr6o form* mai agresiv* /i coleroas* la psihopa.i, debili mintali, heboidofrenie,
paranoiaci stenici, reac.ii hetero /i autoagresive 6 ,n intoxica.ii (amfetamine, psihedelice), c8nd exprim* o
stare delirant* sau o impulsivitate iatrogen*, alcoolism cronic M ,ntr6o stare confuzional*, oniric*. Lneori
las* amnezie lacunar* (mai ales dup* st*ri confuzionale).
!. <"ECE?"I)II6 mi/c*ri repetitive, adesea bizare, f*r* scop, ,ntotdeauna acelea/i, identice cu ele
,nsele (cl*tinarea capului, balansarea corpului, mi/c*ri segmentare), care subliniaz* discursul sau
comportamentul pacientului. 2ceste para;inezii apar ,n schizofrenie /i exprima disocierea intrapsihic*,
ambivalen.a /i pierderea unit*.ii persoanei /i vie.ii sale psihice.
&. $2>IECI<$E 6 gesturi % mi/c*ri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite persoanei
respective /i situa.iei ,n care se afl*.
-. @IN2CECI2 const* ,n gesturi /i mi/c*ri ilogice, ininteligibile, care frapeaz* prin ciud*.enia lor chiar /i
un ochi neavizat /i apar ,n debutul sau ,n cursul evolu.iei schizofreniei, uneori ,n mania cu factori psihotici
(deliran.i), ,n psihozele paranoide de involu.ie.
0. "I=LCIEE D categorie aparte de tulbur*ri motorii D mi/c*ri intempestive, rapide, repetitive, f*r*
control voluntar dar sesizate de paceint. <unt mi/c*ri spasmodice parazite, uneori au aspect inten.ional.
4. comportamente rituale#ritualuri de linistire, repetitive si invadatorii parazitand activitatile normale cu
caracter obsesional.
2&. =lasificarea psihotropelor
2. )<I'?EE)"I=E# inhiba activitatea <> prin O vigilentei , Operformantelor intelectuale, sedare
emotionala. Includ: hipnotice, neuroleptice(>E), tranchilizante.
@. )<I'?2>2EE)"I=E# stimuleaza activitatea <>= prin Pvigilentei, ameliorarea dispozitiei,
Prandamentului. Includ: antidepresive, psihoenergizante.
=. )<I'?1I<EE)"I=E#dau tulburari calitative ale activitatii psihice, in special in domeniul
perceptiei%dispozitiei% gandirii.
=lasif hipnoticelor: induc% faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul normal in
caracteristicile sale EEQ.
2. @2C@I"LCI=EEE: traverseaza @'E ( puternice inductoare enzimatice ( scad pe EEQ cantitatea
totala de somn paradoxal(CE$). Ef secundare: somnolenta matinala% verti% cefalee% tb de coordonare si
echilibru 666mai ales la compusii cu eliminare lenta. Ex: )E>"?@2C@I"2E, <E=?@2C@I"2E % <E=?>2E,
>E?1?C$ % >E$@L"2E, 2$?@2C@I"2E % 1?C$I"2E, 3E>?@2C@ % Q2C1E>2E
@. >?>@2C@I"LCI=E(@N1 'I)>?"I=E) Ex.: >I"C2NE)2$, 3EL>I"C2NE)2$, "CI2N?E2$
=. >?>@2C@%>?>@N1 : QEL"E"I$I16 piperidindiona cu actiune hipnotica rapida si scurta(
$E"2RL2E?>2( =E?C$E"I2N?ELE( =E?C2E'I1C2"LE
2-. >euroleptice (antipsihotice traditionale ) : au capacitatea de a produce efecte neurologice specifice
(ex. par;insonism) pe l,ng* efectul terapeutic propriu6zis antipsihotic /i sedativ. "oate antipsihoticele
amelioreaz* simptomele de psihoz*, care includ halucina.iile, ideile delirante, tulbur*ri formale de g8ndire,
comportament bizar, agita.ia.
6blocheaza sistemele dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic, mezocortical,
tuberoinfundibular)(
6unele au si actiune colinergica si noradrenergica #Sef neuro, neurovegetative, neurohormonale,
rasunet =I(
6pe modelul animal toate au efect sedativ /i depresor, scad motilitatea spontan*, scad reac.ia la stimuli,
scad agresivitatea, sunt hipotermizante /i analgetice, provoac* ptoz* palpebral* corectat* prin antidepresive /i
amfetamine( la o doz* variabil* >E provoac* ,ntotdeauna catalepsie, simptom caracteristic care le distinge de
alte psiholeptice /i ,n special de tranchilizante( aceast* catalepsie e legat* de blocaul receptorilor dopaminergici
ai nc. stria.i(
6toate >E sunt antiemetice(
6potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale (
6act adesea si pe receptorii alfa6adrenergici si inconstant au activitate anticolinergica,
antihista, antiserotoninergica
=lasificare:
2. >E <E12"IIE: se administreaza in stari psihotice delirante( =E?C)C?$2NI>2
@. >E )?EII2EE>"E(incisive): atat sedative cat si dezinhibitorii si antipsihotice( '2E?)ECI1?E,
3EL3E>2NI>2
=. >E 1ENI>'I@I"?CII: pt formele deficitare de schizo( <LE)ICI1 (dezinhibitorie 6doze mici, antideliranta6
doze mari)
? clasificare mai utila e cea in antipsihotice
6tipice: cu potenta inalta (>E incisive6 efecte extrapiramidale imp) si cu potenta oasa (>E sedative6 efecte
anticolinergice imp, h"2 orto si sedare accentuata) (
6atipice: antagonisti duali de serotonina si dopamina, risc scazut de efecte extrapiramidale(
20. Efecte secundare >E
1. >ELC?E?QI=E :6efecte extrapiramidale precoce:
a)dischinezia acuta# crize oculogire, plafonarea privirii, hiperextensie nucala si a musculaturii axiale( survin fara
supradoza datorita sensib individuale, mai frecvent la >E dezinhibitorii% polivalente( bolnavul este anxios pt ca e
constient( se inlatura imediat cu antipar;insoniene sau dispar la cresterea dozelor(
b)sdr par;insonian#a;inezie, sdr. a;inetic6 hiperton, sdr.hiper;inetic. Akinezia caracterizeaz* impregnarea
neuroleptic* /i se manifest* prin: lentoarea gesturilor, mersului, cuvintelor, mimicii pu.in expresive, exagerarea
reflexului nazo6palpebral sau a semnului 3roment, indiferen.* afectiv*, somnolen.*, diminuarea p8n* la absen.*
a mi/c*rilor automate sau voluntare, lentoare, mi/c*ri rare, sc*derea ini.iativei. Sdr. ipokinetic iperton (sau
a;inetic6hiperton): bradi;inezie, mimic* redus*, tulbur*ri posturale /i ale mersului, pierderea automatismelor
motorii( hipertonia muscular*6 semnul ro.ii din.ate, al lamei de briceag, tremor fin, neregulat, rapid, inten.ional(
hipertonie plastic* cu men.inerea atitudinilor T tremur*turi de repaus /i atitudine cu ritm lent accentuate de emo.ii,
sialoree. Sdr. !iperkinetic D cu malez* general*, este cel mai enant, imposibilitatea de a r*m8ne pe loc
(tasi;inezie), de a r*m8ne a/ezat sau alungit (a;atisie). a;atisia D este un sindrom de nelini/te psihomotorie
caracterizat prin nevoia subiectiv* a pacientului de a se mi/ca ,n permanen.* (o neputin.* de a sta complet lini/tit
,n pozi.ii statice) iar tasi;inezia presupune mobilizarea efectiv* a bolnavului (mers de du6te vino, plimb*ri
nesf8r/ite, etc.). @N1 pot avea o oarecare ac.iune corectoare dar uneori oprirea tratamentului >E este singura
solu.ie.
6efecte extrapiramidale tardive: dischinezia tardiva6 debut insidios, frecvent la femei
dupa -: ani, cu miscari ce dispar in timpul somnului si sunt agravate de emotii( modificari motorii hiper;inetice in
regiunea buco6linguo6masticatorie (molfaieli, plescaieli), musculatura axiala, mb inferioare (mers leganat,
topaieli)( uneori miscari coreiforme( Jsindrom al iepurelui96 forma particulara( apare dupa >E polivalente la luni6
ani( antipar;insonienele de sinteza le agraveaza, unica masura eficienta e oprirea% schimbarea >E. <unt
potential ireversibile.
2. 2>"I=?EI>ECQI=E : sindromul anticolinergic periferic D usc*ciunea gurii, disfagie, constipa.ie, dificult*.i
de mic.iune, cre/terea presiunii intraoculare, tulbur*ri de acomodare /i midriaz*, sc*derea transpira.iei
(exagerarea transpira.iei este un efect hiperadrenergic /i apare mai frecvent la trtm cu flufenazin* de ex),
tulburare de reglare a temperaturii corporale D poi;ilotermie. sindromul anticolinergic central D deliriumul
anticolinergic D dezorientare, confuzie, tulbur*ri de memorie, productivitate psihotic*, agita.ie tulburarea de
adaptare, gur* uscat*, constipa.ie, dificult*.i la urinat.
!.=2C1I?6I2<= : h"2 orto , fenotiazinele6 tahicardie, h"2, modificari EFQ6 alungirea R", aplatizarea "(
toxicitate cardio, accidente trombotice(
&.2E"EEE: hipotermie, Ceactii dermato (fotosensibilizare, pigmentare cenusie a pielii), endocrino
( amenoree, galactoree, ginecomastie ), hemato (leucocitoza, leucopenie ), hepatotoxicitate, crestere ponderala,
disfunctie sexuala, sdr neuroleptic malign (sdr paloare6hipertemie: tS&: grade, 2I:1&:610:, instabilitatea "2,
modificarea starii de constienta, adinamie extrema, acidoza metabolica, crestere =)F sau mioglobinurie.
24. IndicatiiT contraindicatii >E
I : 6toate starile psihotice, toate formele de schizo, depresia cu factori psihotici , sdr organice cu simptome
psihotice : delirium tremens, agitatia din =oreea 'ungtington, maladia "ourette
=I :6 b neuro evolutive()ar;inson, scleroza in placi), glaucom, porfirii, I Cenala, I', coronaropatii, varstnici :
se impune diminuarea posologiei
25. "ranchilizantele # gru p heterogen de psihotrope psiholeptice( fctie de posologie: ef hipnotice% sedative%
miorelaxante %anticomitiale( primele folosite au fost @arbituricele cu act anxiolitica nespecifica (in contextul sedarii
produse)( ulterior s6au folosit $E)C?@2$2"# redutabil potential de abuz si simptome de sevra( si
2>"I'I<"2$I>I=E# ineficiente(
@N1# efecte secundare mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a induce dependenta (fata
de @arb.)( sunt agonisti totali la nivelul complexului receptor Q2@26@N1( actioneaza prin potentarea alosterica a
actiunii Q2@2(
#au & actiuni: anxiolitica% miorelaxanta%anticonvulsivanta% sedativ6hipnotica (
#se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata pt a evita fenomene de sevra(
Indicatii: 6combaterea anxietatii in general, schizo( ca hipnoinductoareT pt combatere ef secundare >E),
delirium tremens, depresii, nevroze, insomnii, status epilepticus. Efecte adverse: alergii, efecte neuro
( somnolenta, slabiciune musculara, ataxie, nistagmus, dizartrie, afecteaza timpul de reactie, oordonarea
motorie, functia intelectuala, provoaca amnezie anterograda), efecte psihiatrice (asemanatoare alcoolului:
excitatie paradoxala, ostilitate, furie, comportament distructiv, violenta). "oate anxioliticele se folosesc doar daca
se cunoaste contextul clinic al anxietatii. 2nxioliticele sunt medicamente simptomatice, tulburarile de anxietate
tratandu6se cu antidepresive.
27. 2ntidepresivele: psihotrope care restabilesc dispozi.ia depresiv* (ac.iune timoanaleptic*) p8n* la
normalizarea ei, fie chiar p8n* la inversiunea ei (excita.ie maniacal*). 2ctioneaza prin inhibitia recaptarii >2
T%6 <EC?"?>I>EI si inhibitia catabolismului intracerebral al neurotransmitatorilor .
1. 21 "CI=I=EI=E: 2$I"CI)"IEI>2% 1?UE)I>2% I$I)C2$I>2. Ef sec: supradozareT fen anticolinergice(vezi
la 20)Th"2T metaboliceT endocrino
2. 21 "E"C2=I=EI=E: 2$?"CI)"IEI>2
!. I$2?: dau '"2 paroxistica grava
&.I>'I@I"?CI <EEE=" 2I CE= <EC?"?>I>EI: blocheaza selectiv recaptarea serotoninei la nivel presinaptic
prin inhibarea transportorului >a%F 2") dependent. Ef sec: agraveaza par;insonismul, tremor, a;atisie. In uz:
3luoxentina, 3luvoxamina, )aroxetina, <ertralina. Indicate in: depresia unipolara, depresia din tulbularea
bipolara, depresiile reactive, depresiile varstnicului, depresiile cu risc suicidar crescut, tulburarea obsesiv6
compulsiva, tulburarea de panica, bulimia, tricotilomania.
?rtotimizantele#S EI"ILE# manieT prevenire recurente tulburarii bipolare( poate actiona in diferite parti ale
creierului in momente diferite. 1iminua activitatea neurotransmitatorilor excitatori si cresc functia Q2@2ergica.
Ef sec: tb digestive, sdr poliurie6polidipsie, crestere ponderala, tremor digital, tulburari sexuale. Este =I in sarcina(
#teratogen) . Indicat in: manie, tulbularea bipolara, tulburarea schizoafectiva, potenteaza 21 in depresia
rezistenta la tratament, in agitatia psihotica.
!:. "erapia electroconvulsivanta# adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu grand6mal. <e modif
@'E cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. <e aplica in 065612 sedinte la 2 zile interval. Cezultatele
apar la al !6lea soc.
I: cazuri speciale(urgente)#depresia cu suicid sau rezist la tratament, schizo catatonica, depresia din
)ar;inson
C. adverse: tb de memorie reversibile( !E)
!1. @etiile
1. simpla( acuta% comuna %vulgara) cu 2 faze: vesel6trist
2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt#S coma alcoolica
!. patologica: la non6alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato <>= (epilepsie, encefalopatie). Ea
scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara, epileptoida, insotita de confuzie mentala de tip oniroid,
halucinator6 delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in mod absurd adorm la locul respectiv. Episoadele sunt
insotite de amnezie lacunara.
!2. =aracteristici sdr demential: <indromul demen.ial este un sindrom al deterior*rii cognitive organice /i globale
,n cadrul c*ruia sunt afectate toate func.iile psihice de cunoa/tere: orientarea auto6 /i allo6psihic*, aten.ia,
memoria de fixare /i de evocare, ,nv*.area, g8ndirea /i inteligenta6S pacientul pierde abilit*.ile de rezolvare a
problemelor curente ale vie.ii de zi cu zi, uit* conven.iile sociale cele mai uzuale. 3unc.iile psihice elementare
afectate maor de demen.* sunt memoria, orientarea, limbaul, personalitatea, percep.ia /i g8ndirea.
+n stadiile ini.iale pacientul acuz* frecvent oboseal*, dificult*.i ,n sus.inerea unor activit*.i profesionale /i
e/ueaz* deseori atunci c8nd are ,n fa.* o sarcin* ce implic* o activitate intelectual* mai complex* sau o
activitate ce implic* modificarea strategiilor curente de rezolvare a problemelor. )e m*sur* ce sindromul
demen.ial se accentueaz*, aceast* inabilitate se amplific* p8n* c8nd pacientul aunge s* necesite
supervizare permanent*.
2fectarea memoriei e tipic* pentru sindromul demen.ial: precoce, ini.ial pentru evenimentele
recente. Llterior, odat* cu progresia bolii, deteriorarea mnezica devine sever* (apraxie, agnozie).
?rientarea este afectat* mai ales ,n formele corticale de demen.* /i se manifest* prin dezorientare de tip
spa.ial. $odific*rile de limba includ at8t afazia c8t /i limbaul circumstan.ial, stereotip, vag sau anomia.
2lte manifestari: afectarea personalitatii (introversie, apatie, accentuaVrea unor tulburari premorbide de
personalitate), afectarea perceptiei (halucinatii olfactive, vizuale, auditive) si tulburari de gandire (delir
paranoid nesistematizat). =aracteristic apar 9reactia catastrofica9 si sindromul apusului de soare.
1pdv neurologic: afazie, apraxie, agnozie, crize convulsive, reflexe primitive, crize mioclonice.
!!. <dr nevrotic : se caracterizeaza printr6un conflict interior nerezolvat ce det suferinta psihica si
corporala.E adesea mascat si suporta explorari inutile , formand S-:W din consultatiile de interne,
endocrino, neuro si chiar neurochir.<e cronicizeaza, se invalideaza, se pot decompensa psihotic si
constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen lung.de aceea fac si obiectul Gmed alternativeG
si sunt supusi la toate procedeele care Gfac minuniG
In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte, o descuraare, o umilire, o sfortare, un
fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a compasiunii. <emiologia e
polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul anxios gaseste alta iesire.>evroticul poate sa
ramana necunoscut pt ca are o aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa
isi ignore propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s6a insanatosit sau poate sa se
prelungeasca intr6o dezvoltare nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a
caracterului.
<dr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de sdr psihopatic,
iar el substituie sdr psihotic. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele 0 E de desfasurare
o reactie la stress ( intre 0E6 !ani #nevroza pp6zisa ( dupa ! ani # dezvoltare nevrotica.
>u este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivo6fobic si isteric, fact
externi psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala favorizanta. 1e
aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze inclusiv sdr psihosomatice.1e
asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca
inselatoare.
!&. <dr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intr6un caracter
dizarmonic. 1izarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter :
6in psihopatia paranoida # supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti
6schizoizi #dificultatea de comunicare
6epileptoid #aderenta si impulsivitatea
6isteric # demonstrativitatea
6antisocial #agresiunea
6borderline # instabilitatea
6dependent # dependenta de altii
6evitant # insuportabilitatea implicarii
6fobic # frica de anumite situatii
6pasiv6agresiv# duplicitatea
2ceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o impun, fac rau si
celorlalti. <ubiectii respectivi au discernamantul pastrat. ? parte se pot decompensa psihotic
( schizoizii, distimicii). 1aca pana la proba contrarie ei trec drept normali, determina totusi o poluare , un fel
de Gtotul e permisG, o coruptie pana la a pune intr6o situatie penibila pe normali care, ramanand in limite
obisnuite, nu aung la aceeasi prosperitate. <dr rezulta aici dintr6o anomalie comportamentala, biotipica cat
si printr6o anomalie castigata, printr6un deficit de educatie de tip sociopatic. )t a evita o etichetare
exagerata, dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa cuprinda si
posibilele acte savarsite.1eci psihopatul are un stil, un pattern , un model pervasiv, cu mici variatii de6a
lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive, oarecum marcate de destin, cu o vointa
centrata subetic.
!- <dr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza maniaco6depresiva,
paranoia, parafrenia). El presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o deformare grava calitativa a
realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. 1e aici alienarea, instrainarea, indepartarea
de gandirea comuna( colaborarea si dialogul devin distorsionate ( existenta sociala devine adesea dificila,
conflictuala, periculoasa, agresiva si chiar antisociala. $otivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e
compromis si se aunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva.
<6a vorbit de un Gproces de psihozaG in contrast cu Greactia conflictuala G in nevroze deducandu6se ca sdr
psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( o distinctie de mare
valoare prognostica).
Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. =onteaza totusi sdr
persistent, dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi:
6disociativ sau delirul primar pt schizofrenii
6sdr de exaltare pt manie
6sdr de persecutie pt paranoia
<dr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln in anumite
impreurari (detentie).

!0. =lasificarea dependentei medicamentoase
6 categ 1 # opiacee
6 categ 2 #barbiturice si tranchilizante
6categ ! #cocaina
6 categ & #mariuana
6categ - #amfetamine
6categ 0 #E<1
6categ 4 #Fhat XX
6categ 5 #tutunul
6categ 7 # cafeaua
"#. $elirium tremens : complic* sevraul la circa - W din cei cu sevra). 2pare la circa 42 ore dup*
,ntreruperea consumului (sau mai t8rziu). <imptomele apar ,n urm*toarea ordine:
6febra, tremuraturi, tahicardie, '"26 la cateva ore dupa intrerupere(
6anxietate, agitatie psihomotorie, halucinatii vizuale si mai rar si auditive, semne de
hipersimpaticotonie, confuzie (delirium)6 la 1262& h(
6posibil crize epileptice simptomatice la marii consumatori cronici6 la &5642 h(
6mortalitate in delirium tremens: 1-62-W in primele &5h, mare urgenta medicala6 tratament in terapie
intensiva( se remite in 16- zile cu tratament adecvat(
6tratament: @N1 in minim & prize%zi( perfuzii, glucoza cu mare gria si doar insotita de tiamina (risc
encefalopatie Yernic;e)( rehidratare prin perfuzii T re6echilibrare hidro6electrolitica T tiaminaT tranchilizante
(1iazepam, chiar antipsihotice sub controlul "2 si cu precautia distoniilor acute)T supravegherea
pacientului, plasarea intr6o incapare linistita si bine iluminata( uneori exista o criza convulsiva unica (rar
multiple)6S @N1 sunt cea mai oportuna alegere, sub control neurologic.
ZZZZ >u barbiturice, neuroleptice (nu 'aloperidol) pentru ca scad pragul convulsivant.
!5. 1ementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive cu declin
general al funciilor sociale, ocupationale si de autoingriire, mimand semnele incipiente din d. 2lzheimer.
<pre deosebire
de aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbida este
incompleta.
"abloul clinic este de severitate medie, non6evolutiv sau usor progresiv incluzand deteriorare a
simtului etic, hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard psihomotor, stereotipii, insotite de idei delirante
expansive ( aceste modif intelectuale pot fi insotite de modif neuroanatomice sau neurofiziologice.
!7. 1ementa 2lzheimer : este cea mai grava ( poate fi socotita ca o dementa precoce (in perioada
presenila: &-6-7 ani). 2celasi substrat ca la dementa senila: atrofie corticala globala cu
marirea ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara. )e langa dementa
senila obisnuita, caracteristic in dementa 2lzheimer este sdr neurologic instrumental al celor ! 2 :2fazie%
2gnozie% 2praxie. 1ebut lent progresiv, poate avea mai multe expresii clinice: debut tip demential, tip
psihotic, tip depresiv( perioada de stare e marcata de instalarea sdr 222: afazie predominant senzoriala
(pacientul pare sa nu inteleaga mesaul celorlalte persoane, dand raspunsuri langa subiect), dificultati in
gasirea cuvantului potrivit, alterarea pronuntiei( agnoziile structurilor spatiale si optice( apraxie6 initial
scaderea progresiva a indemanarii, cu imposibilitatea efectuarii unor comportamente uzuale, pana la
dezorganizarea completa a comportamentului. In perioada de stare mai apar: tulburari de memorie
( amnezie retro6anterograda), hipertonie relativ tardiva, afectivitate destul de bine conservata (initial
anxietate datorata dificultatilor de limba, ulterior buna dispozitie neustificata intrerupta de furie si
iritabilitate). In stadiul terminal tablou clinic de dementa profunda( pacientii devin gatosi, fiind imposibila
realizarea unei igiene minime, apar reflexele timpurii 6musculatura bucala este in permanenta miscare, duc
toate obiectele la gura, sug si mesteca in permanenta. 1ecesul survine ca urmare a unor infectii
intercurente sau in cadrul crizelor epileptic.
2natomopat :atrofie cerebrala6 scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal % placi neuronale
senile argentafile cu amiloid % corpi vacuolari %scade acetilcolintransferaza si 2ch.
"ratament: 2CI=E)" (1?>2NE)IE) -61: mg %zi (inhib specific si reversibil al acetilcolinesterazei)
&:. 1ementa arterosclerotica multiinfarct: 1ebuteaza relative brusc, ca deteriorare cognitiv* progresiv*
datorat* leziunilor ischemice multiple. 1iagnosticul trebuie s* eviden.ieze deficitul cognitiv multiplu prin
obiectivarea pierderilor de memorie antero6retrograde /i afectarea /i a altor func.ii de cunoa/tere,
manifestate cel pu.in prin unul din urm*toarele tipuri de semne neurologice: afazia, apraxia, agnozia,
afectarea func.iile executive(planificarea, organizarea, secven.ierea, finalizarea, abstractizarea). 2ceast*
deteriorare grav* trebuie s* invalideze pacientul ,n domeniul integr*rii sale ocupa.ionale, familiale, sociale
suficient de smnificativ pentru a realiza declinul de la nivelul anterior de functionare. )rezinta si semne
neurologice focale : exagerarea C?", semnul @abins;i, paralizie pseudobulbara (tetraparez* piramidal*,
dizartrie, voce nazonat*, monoton*, vorbire cu aprozodie, mers cu pa/i mici, t,r,.i, cu trunchiul flectat,
membrele superioare imobile, mi/c*ri lente, facies imobil, inexpresiv cu tr*s*turi c*zute prin pareza
bilateral* de tip central a nervului facial, r,s6pl,ns spasmodic, diminuarea for.ei musculare distale)
TT omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului, scaderi si acuze in
toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee, ameteli, etc... <e
pierde enorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane.Ln vascular poate da raspunsuri
uneori mai bune, alteori mai vagi,
incomplete#S raspunsuri inegale. "otusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. >u moare de dementa ci
prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie.)e acest fond se pot
inregistra episoade confuzionale legate de cresteri ale"2 sau de procese trombembolice si deci se poate
asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate reveniri, vorbindu6se in cadrul acestui tablou clinic de
dementa multiinfarct.
Evolu.ia dureaz* !61: ani dup* care pacientul devine gatos, se ca/ectizeaz*, r*m,ne ,n pat, moare prin
accidente noi vasculare sau infectii inter6curente, de obicei bronho6pulmonare.
&1. 1ementa )ic;: dementa predominant corticala cu debut in perioada presenila (&- 6-- ani) caracterizata
pe plan anatomopatologic prin atrofii corticale localizate in general la nivelul lobilor frontali si temporali si pe
plan clinic prin aparitia sindromului ).E.$.2. (palilalie 6 ecomimie 6 mutism 6 amimie) si crize de hipotonie
musculara. <e caract printr6un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap 3%@ #-%1 ) raman inactive sau chiar la
pat, nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). )ot avea afazie amnestica.
1ebut insidios, cu Oprogresiva a randamentului functiilor cognitive (memorie, atentie, rationament)( tabloul
clinic la debut este determinat de zonele cerebrale care sunt interesate de procesul de atrofie corticala:
frontale 6 pierderea spontaneitatii cu inactivitate, astenie si apatie (indiferenta pe plan afectiv)( atrofiile
lobului orbital 6alterarea conduitei morale cu dezinhibitie a instinctelor (alimentar si sexual), euforie de
aspect infantil si reactii impulsive de ras nemotivat fara o afectare semnificativa a functiilor cognitive(
atrofiile temporale 6 modificari ale ideatiei (exprimate pe plan verbal) si activitatii in sensul stereotipiei si
perseverarii (deseori internarea este consecinta unor acte medico6legale 6 in special delicte sexuale).
)erioada de stare: afectarea profunda a functiilor cognitive:
6 memoria este conservata mai mult timp comparativ cu dementa in boala 2lzheimer, deteriorarea mnestica
fiind selectiva 6 intereseaza in special cuvintele (pacientul recurge la termeni generali de exemplu 6 obiect(
uitarea cuvintelor desfasurandu6se de la particular la general si de la complex la simplu, se uita adectivele
conservandu6se verbele si substantivele)
6 gandirea 6 elementul central este absenta criticii ca urmare a dezorganizarii principiilor etico6morale.
6 <indromul ).E.$.2: )alilalie 6 forma particuara a stereotipiei verbale care consta in repetarea cuvintelor
aflate spre sfarsitul frazei, in special a ultimului cuvant( Ecolalie 6 combinata adeseori cu ecomimie si
ecopraxie 6( sindrom ecopatic( $utism 6 este adesea consecinta uitarii cuvintelor( 2mimie 6alaturi de
a;inezie sunt abolite si miscarile mimice .
6 =rize de hipotonie musculara cu prabusire brusca a pacientului insotita in general si de pierderea
constientei. <tadiul terminal: exacerbarea sdr ).E.$.2, apare gatismul, deces prin infectii intercurente
datorate marasmului.
&2. =omplicatiile psihiatrice ale alcoolului :
6halucinoza Yernic;e
6paranoia alcoolica
6 epilepsia alcoolica
6sdr Forsa;of la alcoolici
6 encefalopatia Qavel X6 Yernic;e
6dementa alcoolica
&!. 'alucinoza alcoolica : sdr paranoid numit gresit halucinoza, e o tulburare psihotica indusa de alcool, cu
halucinatii. =onsta in halucinatii auditive cu continut persecutor cu caracter de comentariu la
persoana a !6a ( @enedett a constatat ca in schizo spre deosebire de halucinoza a sunt ordine directe date
bolnavului ), fara delirium sau alterarea marcara a constientei, care urmeaza unei descresteri a consumului
de alcool de catre o persoana dependenta de alcool. )oate progresa, foarte rar, spre o forma cronica
asemanatoare clinic cu schizophrenia, fiind o afectare cronica conditionata si de un teren schizoid.
>ecesita cel putin 1: ani de dependenta de alcool. Este o afectare periculoasa antisociala, bolnavul dand
curs mesaelor.
"ratament: @N1 pentru agitatie (lorazepam, diazepam), antipsihotice cu potenta ridicata (haloperidol, doze
mici).
&&. )atologia de maternitate :
2. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conflictuala (sarcina nedorita,
conflict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte, ascunse. Qravida se poate plange de
cefalee, depresii, totul se leaga de evolutia normala sau pato a sarcinii: '"2, edeme, risc de eclampsie,
frica de ce o asteapta. =onteaza f mult incuraarea ginecologului, asigurarea pacientei ca sarcina
evolueaza normal, pregatirea psihologica a nasterii. 2lta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o
gripa, a luat medicamente sau a facut ex Cx
nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. "rat este simptomatic.
@. tb psihice perinatale (primele 1: zile dupa nastere). )ot surveni confuzii mentale legate de
hemoragii masive, infectii, resturi placentare. =onfuzia se poate exprima prin : obnubilare, stupoare, tb
productive, delirant6vizuale, impulsiuni suicidare, omucidere. Eegata de aceasta confuzie e si
pruncuciderea. Expertiza trebuie sa dovedeasca
retrospectiv ca a fost un episod confuzional. $a se remit. <e indeparteaza copilul pt ca este in pericol.
=. tb psihice de lactatie (pana la 1 an). $ai ales la primipare, tot in context nefavorabil erup fenomene
psihotice de tip depresiv, schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal. )rognosticul este foarte rezervat.
&-. "b psihice in 'II si sifilis :
Infec.ia 'II se ,nso.e/te de urm*toarele sindroame psihiatrice:
6sindroame cognitive (psiho6organice): sc*derea aten.iei, capacit*.ii de concentrare, de fixare mnezic*, a
performan.elor vizuo6spa.iale( la acestea se pot ad*uga ,n timp deficite motorii cu diminuarea controlului fin
/i al vitezei mi/c*rilor , realiz,ndu6se sindromul cognitiv-motor .
-sindromul demenial, are asociaz* /i semne neurologice (ataxie,hipertonie, incontinen.* sfincterian*,
parapareze). Evolu.ia este rapid*, cu exit ,n &6- luni.
-sindroame afective (depresive, mai rar maniacale%hipomaniacale).
-episoade psihotice care sunt rare, ,n fazele avansate ale bolii.
)e l,ng* simptomele psihiatrice datorate infec.iei ca atare, la ace/ti pacien.i se suprapun /i simptomele
datorate patologiei multiple asociate (tulbur*ri metabolice, endocrine, tumori, infec.ii oportuniste), cat /i
efectelor secundare ale medica.iilor (2N1 ( Nidovudin), antimicoticelor, cortizonului 6Stulbur*ri afective
(depresii, respectiv st*ri hipomaniacale, anxietate, insomnii)). 1atorit* acestui cumul de factori severitatea
/i localizarea leziunilor nu coreleaz* cu intensitatea simptomatologiei psihice, care poate ,mbr*ca forma
deficitelor cognitive (aten.ie, concentrare, fixare mnezic*, performan.e vizuo6spa.iale), motorii ( pierderea
vitezei /i fine.ii execut*rii actelor motorii ), deficitului demen.ial (diminuarea%pierderea memoriei imediate,
dificult*.i ,n g*sirea cuvintelor, diminuarea capacit*.ii func.iilor executive ), st*rilor depresive cu tendin.a la
retragere social*, reactivarea consumului de substan.e psiho6active, hetero6agresivitate fa.* de personalul
medical, tentative suicidare ,n contextul unor idei de culpabilitate.
"b psihice sifilis :
<tadiul 1 # reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie6mai ales la barbati care isi vad leziunea(
femeile o constata mai greu)
<tadiul 2 #neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate, esec intelectual( daca e negliat
dezvolta tb nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica
<tadiul ! #sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu tablouri clinice variate (nevrotice,
psihopatice, psihotice)
<tadiul & # paralizia generalizata progresiva ()Q)) asoc sau nu cu tabes dorsal( este o meningoencefalita
cronica specifica cu debut polimorf in care la sdr curente(maniacal, depresiv, confuzional) se adauga
inexplicabil elem. dementiale de tip psihotic (absurditati, lipsa simt critic) pe fondul unei deteriorari cognitive
evidente( afectivitate labila, tip pseudobulbar, instincte deteriorate, tulburari de comportament. >eurologic:
semn 2rg[ll6 Cobertson, tremor, dizartrie, C?" vii, clonus, semnul pastilei al lui ?bregia, tic esofagian,
bruxism.
&0. <dr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitul brusc, deci semneaza paroxismul
epileptic.Este o echivalenta epileptica si se intalneste la epilepticii manifesti sau la cei latenti revelati de
o betie patologica.2 26a caracter este ca trezirea nu e la fel de sistematica cum este la oneroid, e mai
dezorganizata, mai fluctuenta ca nivel,
putandu6se intrica cu halucinatii vizuale, deci se amesteca si cu nivelul oniric, de aici si explicatia amneziei
partiale reale. ? alta caract este repetitivitatea identica la acelasi bolnav( violenta este absurda, fara sens.
&4. <dr de automatism mental # asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si convingeri
delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa (o forta straina ii dirieaza gandurile, perceptia ). )ac prezinta
pasivitate (I se
impun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii sau ecou, halucinatii verbale (G comentariuG al
gandurilor, actelor). "riplul automatism : motor (#ticuri, stereotipii, impulsiuni) T ideoverbal T senzorial
(#halucinatii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile ).
&5. <dr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf. )atogenia nu poate fi demonstrata. >u respecta
conditia afectiunii pe care o sugereaza, exista o somatizare a dezordinii psihice. E legata de
situatii conflictuale, dependenta de antura, iar manifest sunt modulate in fctie de ce zice o persoana sau
alta( nu se pierde contactul cu realitatea )oate sa apara Glesin nevroticG. <imptome : manifestari
senzoriale (orbire, surditate, paralizii, afonie, hemiplegie, ticuri, convulsii), trasaturi asociative : probleme
sexuale, indiferenta fata de simptome, mecanisme disociative6 personalitatea se descompune in fragmente
mari, sugestibilitate, atragerea atentiei. )oate avea beneficii primare# prevenirea impulsivitatii cu scaderea
anxietatii si secundare #obtinerea unor avantae din statutul de bolnav (atrage atentia, manipuleaza, se
elibereaza de sarcini).
&7. <dr oneroid .invazia inconstientului asupra starii de veghe nu e totala ci partiala#S amestec intre vis si
realitate de proportii variate. 2semanator visului). ?neroidul nu este oniricul care ignora realitatea (este
mai sistematizat, e o poveste fantastica, o interpretare a realitatii in sensul fantastic, care rastoarna datele
realului (in sensul ca ceilalti sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a
vazut fiecare). ?niricul e fragmentat, nu e o succesiune de imagini, scene de film cum e oneroidul. In
descrierea standard bolnavul zace la pat cu ochii deschisi si da impresia ca percepe realitatea
inconuratoare, dar nu comunica. El e prins, e hipnotizat, e iluzionat magic de visul la care asista. 1e aici
rezulta ca boln. nu halucineaza ci are o falsa recunoastere continua, o iluzionare sistematica, percepe
delirant. 1esi nu trebuie confundat cu delirul primar, oneroidul apartine pato acute, dureaza ore sau zile si
dupa desfasurarea episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l6a fascinat.
"oxicomanul face onirism in abstinenta si face onirodie agreabila cand isi admin substantele.
-:. <dr oniric : e o tulburare calitativa a starii de veghe (de constienta)( este determinat de invazia totala a
constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situa.ie proprie de obicei st*rilor psiho6
organice acute: toxice (ex.delirium tremens la alcoolici), infec.ioase (ex.meningo6encefalit*, traumatisme cranio6
cerebrale). @olnavul nu doarme, dar e ca /i cum ar dormi cu ochii deschi/i, nemai.in8nd cont de reperele
realit*.ii, el fiind animat de visul lui dar acest vis este proiectat ,n realitate, substituie realitatea. @olnavul
halucineaz* predominant vizual, mai rar av8nd /i halucina.ii auditive. )entru c* e un delirium cu halucina.ii,
bolnavul e agitat conform acestei imagistici, e alergat, se lupt* cu obstacolele imaginare. 1eci onirismul pune ,n
pericol via.a bolnavului /i a celor din ur. E un scenariu incoerent, fragmentar, pentru c* a/a e /i visul dar, spre
deosebire de visul natural, visul acesta patologic nu se memoreaz* (dec8t excep.ional anumite fragmente). 1eci
acest sindrom este caracteristic patologiei organice acute (infec.ii, intoxicatii, traumatisme), extreme de rar
complica patologia endogena (furor6ul maniacal sau melancolia confuza maligna), si se poate intalni in starile de
soc psihogen foarte grave . 1up ace trece perioada de stare, in cateva zile, bolnavul reintra in real, putand pastra
cateva din aceste fragmente (onirism residual).
-1. <indromul psihoorganic acut# o tulburare psihica explicata printr6o leziune anatomica sau metabolica in
care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuzie mentala. <imptomatologia
se manifesta cu confuzie febrila, iluzii vizuale, incoerenta, halucinatii.

-2. <indromul psihoorganic cronic # 2gentul patogen este de intensitate mai scazuta, actioneaza pe o
perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste 0 luni). In deteriorare mentala, sdr demential,
oligofrenie. Ceprezint* o tulburare psihic* datorat* unei disfunc.ii cerebrale generale. <imptomele
principale sunt: sl*birea memoriei, sc*dere aten.iei, sc*dere capacit*.ii de udecat*, generalizare,
abstractizare, fatigabilitate, bradipsihie, s*r*cirea nuan.*rii afective, tendin.a la perseverare, stereotipii,
modific*ri evidente ,n personalitate subiectului, egoism. <e descriu trei pattern6uri comportamentale care
se asociaz* /i se condi.ioneaz* reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial), distimie (pe plan
emo.ional), deteriorare (pe plan cognitiv).
-!. <indromul psihoorganic de involutie # ultima etapa ontogenetica presupune fen de regresiune
anatomo6fiziologica globala. 2ceasta se numeste proces patoplastic (adica un proces organic care
favorizeaza si un
dezechilibru psihologic). Exista o involutie fiziologica, deci o scadere a performantelor insa cu o
compensare spiritual, si o involutie patologica in care creativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta
care este corpul, dar nu sub aspect estetic. )roblema care se pune este intretinerea, mentinerea corpului ,
lupta cu deformarea si suferinta corporala. ?mul are o constiinta exagerata a corpului lui, asta il
ingrioreaza si incepe sa isi puna problema finala, aunge la probleme de filozofie, se pune deci problema
mortii de care suntem angoasati, nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari
prin care se aunge la acest final : cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu
deteriorari cerebrale, cardiace, renale cu%fara '"2). 226a cale este cea degenerativa, globala sau in
principal cerebrala.
-&. =ura de dezintoxicare
6detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratamentului. Ln tratament ce se doreste
eficace are drept componente de baza consilierea si alte terapii comportamentale. Exista detoxifiere
nonsubstitutiva: se face cu =E?>I1I>2 maxim 1mg in primele ! zile dupa care se continua cu :.16:.!
mg%zi( si substitutiva cu $E"21?>2 (agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). 1esi
exista riscul de dependenta la $etadona, sevraul indus de intreruperea acesteia este mai bland. )lanul
terapeutic in detoxifierea substitutiva # &tipuri:
a. detoxifiere pe termen scurt6 reducerea dozelor intr6o luna sau mai putin
b. detoxifiere pe termen lung # reducere doze in interval S1E
c. mentinerea pe termen scurt # prescriptie si stabilizare pt maxim 0E
d. mentinere pe termen lung # S0E
Indiferent de schema se incepe cu 1:62: mg%zi si se creste zilnic pana la 12:mg. <e mai folosesc si
medicamente aduvante : agenti anticonvulsivanti (=2C@2$2NE)I>2 &::60:: mg ( I2E)C?2" 1E >2
pana la1:::mg%zi) T anxiolitice (@N1) T antidepresive triciclice in doze mici T hipnotice la nevoie. 1upa o
perioada de!6& < in spital urmeaza cura de consolidare a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se
continua si cura de dezobisnuire.
--. =ura de dezobisnuire : are drept scop rezolvarea dependentei de substante psihoactive pe termen
lung, vizand in primul rand dependenta psihologica. Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si
se continua si in afara spitalului. 2bordarea este medicamentoasa si psihoterapeutica. )t tratamentul
psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura de dezintoxicare.
$odelul este cel pt heroina ($etadona, anxiolitice, antidepresive triciclice, anticonvulsivante). Ln rol
important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv, de consiliere si pe prim plan la ora actuala
de tip cognitiv6comportamental in echipa psihiatru6psiholog6terapeut6 asistent social. 1e asemenea este
activ implicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de
criza.
-0. "oxicomania la amfetamine(psihostimulante) : 1ozele moderate (mai mici de !: mg dextroamfetamin*)
provoac*: activitate simpatic* excesiv*, midriaz*, tremor, '"2, nelini/te, hipertermie, tahipnee, tahicardie,
hiperactivitate. Ea doze mai mari apar anxietate, atacuri de panic*, stare confuzional* acompaniat* de
diverse tulbur*ri vasomorii (mai ales '"2 sever*) /i de aritmii cardiace. Infarctul miocardic /i hemoragia
cerebral* reprezint* dou* dintre cele mai redutabile complica.ii ale intoxica.iei severe cu cocain* sau cu
metamfetamin*. +n cadrul aceluia/i tablou clinic se descrie psihoza paranoid* acut* cu halucina.ii auditive,
psihoz* dificil de distins de forma paranoid* a schizofreniei.
-4. "oxicomania la benzodiazepine: in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simptome
asemanatoare
intoxicatiei cu alcool (par beti), acuza ameteala, comportament dezinhibat, uneori violent, par sedati si pe
acest fond au perioade de hiperactivitate paradoxala si uneori labilitate emotionala( @N1 se acumuleaza,
ceea ce la pacientii varstnici provoaca stari confuzionale predominant vesperal( in stadiile tardive miscarile
isi pierd coordonarea si devin mai lente. <upradoza e frecventa, cu risc vital de obicei in asociere cu alcool
sau alte sedative. <evra: anxietate,disforie, insomnie, agitatie, manif g6I (in prima faza)( oboseala,
crampe musc, tahicardie, transpiratii, tremor generalizat, hiperreflexie, convulsii, fenomene perceptuale
productive (halucinatii vizuale, auditive). 'iperpirexie in formele severe, prognostic prost.
-5. "oxicomania la heroina: efectul esential este euforizarea( alte semne: mioza, letargie, somnolenta,
dizartrie, tulburari de atentie si memorie, afectarea capacitatii de udecata (rar insa insotita de agresivitate),
constipatie, greata, varsaturi, h"2, aritmii, hiperpirexie.
6 se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna (neliniste, angoasa, depresie,
indispozitie si se stimuleaza creatia, imaginatia, visarea)( se poate aunge chiar la somn, specific somnul cu
ochii deschisi
6 un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie
igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist, daca il trezesti te omoara pt ca i6ai
stricat visul
6 se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt excelente (0:64:W recaderi in
prima luna de la abstinenta)

-7. "ulb psihice in boala )ar;inson: <ubstratul morfo6func.ional al acestor tulbur*ri rezid* ,n componentele
motorii, oculo6motorii, limbice /i prefrontale ale buclelor aferente /i eferente cortico6striato6 talamico6
cerebeloase care asigur* conexiunea dintre regiunile corticale anterioare /i talamus (via Jstria.i9). )rezint*
o gama larg* de tulbur*ri psihice: afective (depresive, maniforme, mixte), psihotice (halucina.ii, idei
delirante, delirium), demen.*, asociate simptomelor motorii clasice: bradi;inezie, rigiditate, tremor, tulbur*ri
specifice de mers /i posturale. =irca -:W din pacien.i sunt depresivi (,n general datorit* deple.iei de 12 ,n
neuronii ariei tegmentale ventrale care proiecteaz* neuroni 126ergici ,n zonele emo.iei /i cogni.iei, nucleul
accumbens, cingulat, tuberculii olfactivi, cortexul entorinal, lobii prefrontali, hipocamp). "ulbur*rile cognitive
care duc la demen.* (mai frecvent* la par;insonieni dec8t la subiec.ii control de aceea/i v8rst*) s6ar datora
deficitului colinergic. <t*rile psihotice apar prin perturbarea echilibrului 126ergic. )acien.ii prezint*
vulnerabilitate mare la st*ri psihotice confuzive (delirium) ,n circumstan.e care le solicit* capacitatea de
adaptare (interven.ii chirurgicale, intoxica.ii, alte terapii). "ulbur*rile de somn sunt de asemenea ,nt8lnite,
pot fi accentuate de medica.ia 126ergic*, de accentuarea tremorului la trezire, de depresie sau de
episoade scurte de delirium care intersecteaz* perturbarea ritmului somn6veghe.
0:. "ulb psihice in tumori cerebrale: +n general, tulbur*rile psihice constau ,n schimb*ri inexplicabile ale
comportamentului /i personalit*.ii (la 1 din - pacien.i), tulbur*ri emo.ionale /i cognitive.
Qlioamele constituie circa -:60:W din tumorile primare. <imptomatologia este global* sau focal*.
<imptomatologia global*: deficitul cognitiv difuz, care se accentueaz* lent odat* cu progresia forma.iunii, la
care se pot asocia manifestari depresive, maniforme, histeriforme, schizoforme, pseudodemen.iale,
confuzionale. $anifest*ri paroxistice posibile: crize uncinate, episoade halucinatorii sau de
depersonalizare, derealizare cu9dream[ states9 , absen.e. <imptomatologia focal* depinde de localizare.
$ai frecvente sunt meningioamele (2-W din tumorile primare cerebrale) care comprim* zone circumscrise
corticale gener,nd simptome focale, crizele epileptice fiind frecvente. 2cestea mai apar ,n localiz*rile
temporale, al*turi de episoade psihotice postcritice sau intercritice. ? treime din pacien.ii cu tumori
cerebrale prezint* crize comi.iale ca simptom de prezentare la medic, trei sferturi le fac la un moment dat ,n
evolu.ie. +n localizarea temporal* mai apar: amnezii, sindrom Forsa;of, afazie, depresie, crize de tip
complex par.ial, schimb*ri de personalitate.
"umorile frontale pot prezenta dezinhibi.ia comportamental* moriatic*, ce contrasteaz* cu anozodiaforia /i
indiferen.* fa.* de ambian.*, alteori alternan.e afective maniform6depresive (mai frecvente ,n localizarea
din girusul cingular), tulbur*ri confuzionale de tip pseudo6demen.ial (dezorientare ,n locuri familiare,
puerilism, avoli.ie, pierderea spontaneit*.ii g8ndirii, excentricit*.i), incontinen.* urinar*. +n localizarea
orbitar* apar a;inezie, pierderea ini.iativei, apatie, pierderea spontaneit*.ii. $ai pot ap*rea halucina.ii
vizuale, auditive, olfactive.
Eocalizarea parietal* este s*rac* ,n simptome psihice. 1ac* se afl* ,n lobul dominant asociaz* afazia(
tumora de lob parietal nondominant prezint* negliarea hemicorpului controlateral /i anozognozie. $ai pot
ap*rea hemipareze, agnozie, apraxii, crize senzoriale.
Eocalizarea occipital* poate prezenta halucina.ii vizuale, rareori crize senzoriale colorate, luminoase,
geometrice. Konc.iunea parieto6occipital* produce agnozii vizuale (prosopagnozia6nerecunoa/terea figurii
umane).
"umorile diencefalice /i de ventricul III produc alter*ri evidente de personalitate /i afectivitate, tulbur*ri
vizuale. "umorile de ventricul III se manifest* prin sindromul de 'I= cu tulbur*ri cognitive, torpoare,
pierderea voin.ei, inactivitate. "umorile talamice prezint* hemipareze, deficite hemisenzoriale (inclusiv) prin
sec.ionarea func.ional* a conexiunilor buclei cortico6striato6palido6talamo6corticale care suprim* aferen.ele
/i eferen.ele frontale. 1e aceea simptomele psihice frontale sunt prezente.
"umorile de trunchi produc ataxie, obnubilare, senza.ie de sl*biciune, mai rar verti, grea.*, vom*, st*ri
maniforme. Eeziunea direct*%indirect* de trunchi produce 'I= (cefalee matinal*, exacerbat* de mi/c*rile
capului, rezistent* la analgezice, v*rs*turi ,n et care acutizeaz* cefaleea), bradicardie, crize de tip
comi.ial%hipertonice, staz* papilar* fie bilateral*, cu sc*derea u/oar* a acuit*.ii vizuale fie unilateral*, cu
atrofie optic* contro6lateral* (sindromul 3oster6Fenned[).
"umorile de corp calos pot prezenta o multitudine de simptome psihice (depresive, cognitive, psihotice).
"umorile de fos* posterioar* (subtentoriale) nu se caracterizeaz* printr6o simptomatologie psihiatric*
anume. =ele mai frecvente simptome sunt ataxia, cefaleea.

01. 2tacul de panica:
6 episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, senzatie iminenta de moarte(
6 apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara(
6 are caracter crescator (in 1: min atinge maxim)
6 debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere, transpiratii, tremor distal
6 simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine
6 1<$ II Gteama de a nu innebuniG
6 depersonalizare
6 uneori dispnee,greata, frisoane
6 dupa !:min62h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare
6 se repeta (cateva luni)
6 apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate
6 netratata evolueaza ani si se poate complica
6 mai des la femei tinere( varsta medie de debut 1062: ani
6 sunt studii care atesta o origine genetica

02.=aract clinice ale tulb anxioase generaliz:
6 teama fara obiect pe care o traieste tot timpul
6 anxietate neustificata si persistenta care nu apare limitata la o anumita circumstantatemporala sau
ambientala
6 anxietate Gliber flotantaG
6 se acutizeaza in anumite momente
6 simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de concentrare, tulb de somn
6 in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu
6 se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie cronica

0!. "ulb (nevroze) fobice:
6a)fobiile specifice: frecvente, benigne, debut in copilarie%adolescent, dispar sau nu la adult( nesemnificative
pathologic( constau in fric* ira.ional* de situa.ii % activit*.i % obiecte specifice, care poate lua uneori forma
unor crize anxioase acute (suger8nd atacul de panic*) sau declan/a perioade cu anxietate generalizat*.
<e poate aunge la conduite de evitare care pot avea consecin.e negative asupra func.ion*rii normale a
persoanei. =ele mai frecvente sunt fobiile de animale, ,n*l.ime (acrofobia), spa.ii ,nchise, aglomera.ie
(claustrofobie), de obiecte ascu.ite.
6 teama de un obiect precizat
6 b) agorafobia#frica de spatii deschide si, dupa 1<$II,si de multime, de a calatori cu autobuzul, de a sta
la rand
6 este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) prin dezvoltarea treptata a conduitei de evitare6S
izolare
6 se asoc frecv cu atacuri de panica( tratament: @N1T antidepresiveTpsihoterapie cognitiv6
comportamentala
6 c) fobia sociala# teama de a nu fi umilit, pus intr6o situatie in care subiectul poate fi observat si criticat
6 se poate aunge la declansarea unui atac de panica( frecv la adolescenti( evolutie cronica, cu oscilatii.

0&. =aract clinice ale tulb obsesiv compulsive:
6 prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc pacientului o stare de anxietate
continua, care pot duce la invalidarea pacientului
6 compulsii: definite ca ac.iuni repetitive (sp*lat pe m8ini D ablutomanie, num*rat excesiv /i inutil,
ordonarea la nesf8r/it a obiectelor) sau acte mentale (repetarea ,n g8nd a unor cuvinte, rug*ciuni, socoteli)
pe care persoana le execut* ca urmare a unor obsesii sau a unor reguli rigide impuse, de/i ,ncearc* s* li
se opun*, dar f*r* s* reu/easc*. 2tunci c8nd subiectul li se opune se declan/eaz* anxietate insuportabil*.
6 obsesii: g8nduri persistente /i recurente, impulsuri sau imagini intruzive /i inadecvate, cu caracter
egodistonic, dificil de controlat care induc anxietate marcat*, pe care pacientul nu le poate ignora, de/i
,ncearc* /i fa.* de care are critic*
6conform I=11:: pacientul recunoaste ca sunt propriile ganduri( sunt constant anxiogene( cel putin un
gand%obsesie domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta
6 se complica cu depresie, alte tulb anxioase
6 afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii, evolutie cronica 2%!, fluctuenta 1%!
6dg diferential: sindrom "ourette, tulburari de personalitate tip borderline, antisocial sau obsesiv6compulsiv,
schizofrenia la debut, hipocondria.
0-. =aract clinice ale tulb de stress posttraumatic:
6 apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisnuita, acesta fiid considerat trigger6ul unui
raspuns endogen, in cadrul unei vulnerabilitati crescute. $arca tulbur*rii de stress posttraumatic este
reiterarea subiectiv* a simptomelor ini.iale /i caracterul lor intruziv
6 clinic: retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si ganduri , evitarea oricarei stari evocatoare
a evenimentului stresant, aparitia unor tulb. neurovegetative: somn cu cosmaruri, dificult de concentrare,
modificarea starii emotionale: capacitate scazuta de a reactiona emotional, irascibilitate
6 evolutie: acuta (16!E), cronica (S!E), tardiva (debut la S0E de la impactul cu stresorul), intermitenta,
reziduala
6 alterarea functionarii normale

00. =aract clinice ale tulb de somatizare:
6 stare de discomfort subiectiv T%6 depresie, anxietate, dominata de acuze somatice multiple si care
debuteaza inainte de !: ani
6 simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata un echivalent somatic
6 simpt g6I: greata, varsaturi, intoleranta alimentara( c6v: palpitatii, precordalgii( neurologic: conversii,
pareze, parestezii( sexuale: menstruale, de dinamica sexuala
6 simptomatologie refractara la tratament(
6 evolutie cronica( pacient dificil fata de care medicul face contratratament
04. 'ipocondria: Criteriile de diagnostic preluate din 1.<.$.6II sunt urm*toarele:
2. )reocuparea subiectului ,n leg*tur* cu faptul c* ar avea sau chiar convingerea c* are o maladie sever*,
bazat* pe interpretarea eronat* de c*tre acesta a simptomelor corporale(
@. )reocuparea persist* ,n pofida evalu*rii medicale corespunz*toare /i a asigur*rii de contrariu(
=. =onvingerea de la primul criteriu nu este de intensitate delirant* (ca ,n tulburarea delirant*, de tip
somatic) /i nu este limitat* la preocuparea circumscris* la aspect (ca ,n tulburarea dismorfic* corporal*)(
1. )reocuparea cauzeaz* o detres* sau deteriorare semnificativ* ,n domeniul social, profesional ori ,n alte
domenii importante de func.ionare(
E. 1urata perturb*rii este de cel pu.in 0 luni(
3. )reocuparea nu este explicat* mai bine de anxietatea generalizat*, tulburarea obsesivo6compulsiv*,
panic*, un episod depresiv maor, anxietatea de separare sau alt* tulburare somatoform*.
)acientul prezint* anxietate /i uneori chiar o u/oar* depresie secundare. 3rica de prezen.a uneia % mai
multor boli (nosofobia) face parte din hipocondrie. 1ac* bolnavul cite/te ,ntr6o publica.ie popular* despre
simptomele unei boli ,ncepe s* cread* c* o are /i el (boala a mai fost denumit* Jboala studen.ilor ,n
medicin*9). <imptomele hipocondriace sunt influen.ate de contextul cultural al pacientului care nu stabile/te
o rela.ie bun* cu medicul datorit* solicit*rilor exagerate de examene paraclinice, a unor tratamente anume
/i a frustr*rii pacientului mereu nemul.umit de atan.ia insuficient* care i se acord*. 3rustrarea pacientului
cre/te odat* cu trimiterea sa la psihiatru.
=8nd aceast* preocupare iese din sfera nevrozei, pierz8ndu6/i caracterul critic, poate deveni idee
prevalent* % delirant* intr8nd ,n sfera psihozei delirante cu con.inut hipocondriac.

%&. Scizofrenia paranoida' (halucina.ii auditive, una sau mai multe idei delirante)
6 cel mai comun tip
6 domin* sindromul paranoid care este cel mai bine exprimat ,n faza acut* a bolii
6 exist* idei delirante de persecu.ie, urm*rire, otr*vire, control al g8ndurilor /i ideilor de c*tre ceilal.i,
grandoare, misticism, misiune special* (reform*, mesianic), schimbare corporal* (delirante somatice),
gelozie, filia.ie (na/tere ilustr*), inven.ie, rela.ie % referin.* (la media, "I, oamenii pe strad* privesc
pacientul cu ostilitate, suspiciune, J,ntr6un fel anume9). 2ceast aduce la modific*ri profunde ale perceperii
de sine /i a lumii, se pierd limitele sinelui.
%(. Scizofrenia catatonica' ( este prezent sindromul catatonic)
6 tabloul e dominat de tulbur*rile psihomotorii, reprezentate de elemente sau de totalitatea sindromului
catatonic care poate fi ,ntrerupt de perioade de excita.ie violent* (raptusuri catatonice): negativism,
atitudine /i posturi bizare (pentru lungi perioade), rigiditate (posturi rigide ,mpotriva eforturilor de a fi
mobilizat), flexibilitate ceroas* (men.inerea membrelor, corpului, ,n pozi.ii impuse din exterior), sindrom:
ecomimie D ecolalie D ecopraxie, stupor (sc*derea marcat* a reactivit*.ii la ambian.*, cu reducerea
mi/c*rilor /i activit*.ii spontane, mutism), uneori stereotipii, uneori raptusuri (activitate motorie crescut*,
aparent f*r* scop, neinfluen.at* de stimuli exteriori D izbucnire brutal*, irepresibil*, de raptus)
#). Scizofrenia e*efrenica (dezorganizata): (comportament, vorbire dezorganizat*, aplatizarea /i
inadecvarea afectului)
6 debut precoce, insidios (1- D 2- ani)
6 domin* alterarea afectivit*.ii (dispozi.ie superficial*, inadecvat*, r8s prostesc, nemotivat, z8mbete bizare
traduc8nd o atitudine de autosatisfac.ie, de nimic motivat*, n*t8ng*)
6 halucina.ii efemere, fragmentare
6 tendin.e la solitudine
6 comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase
6 limba dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de r8s, bufonerii proste/ti
6 pronostic rezervat, tocire precoce a afectivit*.ii /i voin.ei.

41. <chizofrenia nediferentiata: (sunt prezente simptome psihotice active ,n absen.a criteriilor altor forme
clinice)
6 se ,nt8lnesc elemente ale tulbur*rii schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu sunt
conforme cu nici unul cu formele de mai sus, nu se diferen.iaz* nici o clar* predominan.* a unui set
particular de caracteristici diagnostice.
42. <chizofrenia reziduala: (sunt prezente simptome negative( sunt absente semnele pozitive)
6 corespunde stadiului tardiv, cronic, Jcicatrizat9 dup* multiple episoade paranoide acute, floride. 6 const* ,n
predominan.* a simptomelor negative, deficitare: lentoare psihomotorie, hipoactivitate, tocirea afectivit*.ii
(complet aplatizat), slab* comunicare non D verbal* prin s*r*cire mimic* cu privire indiferent* /i lipsa
modul*rii vocii, postur* pasiv*, lipsa auto,ngriirii, izolare social*, g8ndire s*r*cit* cu relaxarea asocia.iilor,
alogie (g8ndire ilogic*).

4!. Ipoteze etiologice in schizofrenie:
1. Ipoteza vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de adoptie:
6 gemenii monozigiti au concordanta de -:W pt schizo, fata de dizigoti (1&W)
6 concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive
6 tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo
6 studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat dupa nastere, au dem incidenta
mai mare decat la copiii mamelor normale
2. ipoteza diateza6stres: sustine o vulnerabilitate mostenita ce determina aparitia bolii prin inurii ale
hipocampului (obstetrical)( manifestata prin interactiunea dintre vulnerabilitatea genetica si cea indusa de
mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de catre familii normale, au facut mai rar boala decat
cei neadoptati, asupra carora au act fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo )
!. ipoteza dopaminergica:
6 boala este data de cresterea activit dopaminergice mezolimbice generatoare de simptome positive
mediate de hipoactivitatea cortexului prefrontal generatoare de simptome negative reziduale. <e presupune
rolul scaderii inhibitiei serotoninei asupra eliberarii 12( argumente:
6 act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino6blocanta
6 similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo
6 scaderea metab dopaminei in E=C, plasma, urina dupa trat neuroleptic
6 cresterea C dopaminergici observata post6mortem in creierul schizo netratati
&. ipoteza serotoninergica : producerea psihozelor experimentale de care agonistii -'" si prin act
neurolepticelor atipice (risperidona, olanzapina)care actioneaza si pe receptorii serotoninergici(
-. ipoteza fenilciclidinei si a glutamatului: se bazeaza tot pe inducerea de psihoze experimentale(
presupune anomalii ale sistemului glutamat6 dopamina la nivelul circuitului palido6talamic corticostriat.
0. ipoteza Q2@26ergica: diminuare a neuronilor Q2@26ergici ,n hipocamp constatat* la schizofreni.
4. ipoteza infectiei virale din al III6lea trimestru de sarcina: induce vulnerabilitatea pentru schizofrenie.
-. ipoteza neuroanatomica:
6 implicarea E3 (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala, constand in scaderea fluxului cerebral
prefrontal si scaderea consumului de glucoza, deci a metabolismului, in aceesi zona, chiar in repaus)
6 lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor functiilor cognitive( hipofrontalitatea ar corela
cu simpt negative
6 largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simpt negative
6 scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie)
6 reducerea volumului E"

4&. "rat schizofrenie: recomandarea oricarui medic atunci cand presupune existent bolii este spitalizarea
intr6un serviciu de psihiatrie, obligatoriu.
6 faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, "E=
6 trat de intretinere
6 trat psihoterapeutic si de reabilitare

4-. )artic clinice ale tulb depresive maore (episodul depresiv maor):
6 episoade depresive% de pierdere marcata a interesului si a placerii in activit obisn cu evol ciclica a
dispozitiei de la eutimie la depresie si apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie)
6 cand tulb de dispoz este severa, psihotica, se aunge la perturbareaprof a functiilor cognitive
6 clinic:
6 implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea mai mare parte a zilei timp de cel
putin 2 s
6 diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate%aproape toate activit, cea mai mare parte a
zilei%aproape in fiecare zi
6 semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei: pierdere in Q, desi nu tine dieta sau luare in Q (cel
putin -W din Q inT%6) intr6o luna, scaderea%cresterea apetitului, insomnie%hipersomnie aproape in fiecare zi,
fatigabilitate%lipsa de energie, sentimente de inutilitate% culpa excesiva, inadecvata, ganduri recurente de
moarte, ideatie suicidara recurenta, fara un plan anume, inhibitie psihomotorie%neliniste psihomotorie asoc
anxietatii de insotire
6 aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului, abuzului de subst psihoactive sau unor cauze somatice
40. Ipoteze etiologice ale tulb afective:
1. vulnerabilitatea genetica:
6 studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I, care scade odata cu
cosangvinitatea( riscul pt tulb afective la rudele grad I ale pac cu tulb depresiva maora este de ! ori mai
mare decat in pop gen, dar mai mic ca pt tulb bipolara
6 studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al cromoz 11 si poate cromoz U in
transm bolii bipolare
2. ipoteza monoaminelor:
6 serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica( este sust de: efectul I<C<, scaderea C -6'"2 dupa adm
antidepresivelor, scaderea metabolitilor serotoninei in E=C6ul sinucigasilor, scaderea triptofanului
(precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi
6 >2 scaderea niv a fost dovedita prin scaderea !6methox[6&6hidroxiphen[l6gl[col ($')Q6metabolit al >2)
in E=C si cresterea lui in manie( sunt leg funct intre receptorii -6'"2 si >2
6 1opamina sugerata de studii care fac leg intre boala )ar;inson (a gg bazali) si depresie
!.Ipoteza neuroendocrin*. <6ar datora probabil varia.iilor ac.iunii aminelor biogene la nivelul
hipotalamusului (,n depresie creste cortizolul prin hiperactivitatea axei hipotalamo6hipofizo6suprarenale). <e
asociaz* diminuarea "<', 3<', Q', E' /i a testosteronului.

44. Episodul hipomaniacal:
6 dispozitie expansiva cel putin & zile, clar despartita de episodul depresiv(
6 se intalnesc cel putin ! din: grandiozitate%autostima crescuta, scaderea nevoii de somn (ii aung ! ore
dupa care se simte odihnit), logoreea, fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida,
distractibilitate, agitatie psihomot% cresterea activit directionate (scolare, profesionale, sexuale), implicare
excesiva in activit placute cu mare potential preudiciant
6 episodul duce la schimbarea clara in functionalitatea individului, care nu ii este caracteristica(
6 schimbarea de dispozitie e observata de altii

45.)sihopatia paranoida:
<e caracterizeaz* pe ne,ncrederea /i suspiciozitatea fa.* de ceilal.i, p8n* la a considera c* ace/tia sunt
r*uvoitori, vor s*6i preudicieze, s* profite de ei. 2cestea se manifest* ,n variate circumstan.e /i contexte.
2u tendin.a de a interpreta ac.iunile oamenilor ca deliberat amenin.*toare (demeaning). <e ,ndoiesc de
loialitatea persoanelor apropiate /i prietenilor /i ca urmare evit* treptat intimitatea /i aung s* se izoleze.
<unt resentimentari (f*r* motiv real), ranchiuno/i fa.* de igniri, insulte reale sau imaginare, se simt u/or
ataca.i, trata.i cu lips* de respect /i reac.ioneaz* ,n consecint* rapid, cu furie sau printr6o actiune
razbunatoare 6 p8n* la a pune la cale r*zbun*ri Hexemplare9. <unt suspicio/i, gelo/i f*r* motiv pe
partenerul marital sau sexual. Ezita sa faca confidente altora datorita temerii neustificate c* informatia va fi
utilizat* impotriva sa. )*streaz* pizma, invidia, nu uit* u/or insultele, tratarea cu lips* de consideratie D
este plin de resentimente. <e consider* obiectivi, ra.ionali, usti.iari. )ersoanele din antura ,i consider*
lipsi.i de flexibilitate emo.ional* /i de resurse afective, rigizi, excesiv de vigilen.i. =8nd sunt igni.i devin
excesiv de ostili, pot avea chiar scurte episoade psihotice, g8ndire referen.ial* (ca un stadiu prevalent al
delirului de rela.ie) care pot necesita tratament psihiatric ,n urgen.* /i internare ,n sec.ia de psihiatrie.Ea
examenul clinic vedem un ins care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios,
cauta in situatie si context probe care sa6i spriine banuielile. 1esi premizele sunt false, rationamentele sale
sunt corecte si binedirectionate. Exprim* g8nduri care atest* clar proiec.ia, ideile de preudiciu, si idei
ocazionale de referin.*.
47. )sihopatia isterica:
6 comportament dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extroverta, excitabila, excesiv de
emotionala
6 inabilitate de a mentine o relatie profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic
6 comporament evident de atragere a atentiei
6 tind sa6si exagereze sentimentele si gandurile
6 daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii
6 pot fi disfunctionali sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti, actioneaza in sensul sexual pt a se
asigura ca sunt atractivi pt celalat sex
6 relatii emotionale superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori
6 au o puternica dependenta, folosesc un limba excesiv de impresionist, lipsit de detalii exacte
6 histrionism#teatralismT hiperexpresivitateT plasticitatea atitudinii corporaleT dramatizarea relatarii prin
intonatiile vociiT recursul la formule de limba menite sa frapeze

5:. )sihopatia antisociala:
6 acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu criminalitatea
6 incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta (chiuleste de la
scoala, fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare
in viol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala, furturi(
6 pattern de comportament iresponsabil%antisocial inaintea varstei de 1- ani
6 ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu%fara arestari, ranirea altora
6 incapacitatea de a6si face si urma un plan de viitor
6 calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei slube, fara sa stie cand i se va termina
calatoria
6 totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu
6 nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an
6 lipsit de remuscari (considerandu6se indreptatit sa faca rau altora)

51. )sihopatia schizoida:
<e caracterizeaz* prin excentricitatea comportamentului dominat de retractilitate, deta/are /i indiferen.*
fa.* de realit*.ile ,nconur*toare. >u doresc /i nu ini.iaz* rela.ii /i leg*turi emo.ionale nici chiar cu membrii
familiei proprii. +n situa.ii sociale sunt retra/i, evit* de obicei contactul vizual /i conversa.iile spontane
(resimt disconfort ,n a se angaa ,ntr6o ac.iune comun* cu altul sau al.ii pentru c* sunt foarte introvertiti,
arata o inabilitate de6a lungul intregii existente de a se infuria si a6si exprima nemultumirea in mod direct).
<unt demne de notat afectul ,ngust (constricted) /i politetea lor manierista. )entru o persoana din afara
apar izolati, excentrici, singuratici.>eglieaz* aparen.a exterioar*, poart* de obicei ,mbr*c*minte mai mult
sau mai pu.in demodat*, au preferin.e pentru hob[6uri singuratice (ocuri pe computer, pescuit) /i pentru
ocupa.ii care nu ,i implic* ,n rela.iile cu publicul (paznici, meteorologi, astronomi, matematiceni, filozofi), ,n
care de altfel pot excela /i realiza performan.e de excep.ie. )ot fi foarte ata/a.i de animale. <e implic*
deseori ,n miscari sau actiuni voluntare legate de promovarea sanatatii sau pacii, etc, devin vegetarieni, se
angreneaza in miscari filosofice sau de asanare a raului social indeosebi daca acestea nu necesita o
implicare in inter6relatii personale. Ea examenul clinic dau impresia de: raceala, rezerv* /i lips* de
implicare ,n evenimente cotidiene sau care ,i privesc pe al.ii, distan.i, calmi si tacuti, nesociabili, izola.i. 2u
o bogat*
via.* interioar*, cu fantaz*ri inclusiv pe teme sexuale, deseori ,n compensa.ie pentru redusa activitate
sexual*.
52. "ulb schizotipala:
<e caracterizeaz* prin excentricit*.i comportamentale evidente. Indivizii cu aceast* tulburare au credin.e
particulare (clarviziuni, telepatie, g8ndire magic*) ,ntr6un grad care dep*/e/te anumite obiceiuri /i norme
acceptate de cultur* % subcultura unei popula.ii sau a unui grup, Hal /aselea sim.9(ca de ex. credin.a ,n
farmece ,nt8lnit* ,n anumite zone rurale sau la anumi.i indivizi credincio/i, supersti.ii etc.) (Iine in
contadictie cu normele sociale in general acceptate de mediul in care traieste. =onvingeri ciudate, gandire
magica, (cred in miracole, vrai spirite, simboluri) se pot crede inzestrati cu puteri speciale, paranormale
(capacitatea de a comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni, premonitii) ceea ce ii face sa participe la
practici oculte( se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti (interpreteaza tot ce
fac ceilalti ca fiind referitoare la ei Hin sens rau9). Excentricit*.ile se manifest* ,n modul straniu /i inadecvat
de a se ,mbr*ca, ,n vorbirea care este vag*, digresiv*, abstract*, cu stereotipii, metafore, detalii excesive,
face dificila comunicarea cu altii /i ,n mod caricatural, poate culmina cu solilocviul ,n public. 2u capacitati
scazute pentru legaturi apropiate, au relatii interpersonale deficitare, un deficit de adaptare sociala cu
disconfort afectiv acut. 1e altfel, ei prefer* s* se izoleze datorit* inadecv*rii lor sociale pe care o percep ei
singuri (prefera
izolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greu. )ot avea idei
de referin.*, iluzii sau halucina.ii corporale, fenomene de derealizare, depersonalizare, aung8nd chiar la
episoade de tip paranoiac, cu p*strarea capacit*.ii de testare a realit*.ii /i cu absen.a tulbur*rilor formale
de g8ndire (care apar ,n schizofrenie). 2ceste trairi de referinta nu sunt delirante dar indivizii pot face
decompens*ri psihotice ,n perioade de stres maxim. Incepe la adultul tanar se Htoceste9 relativ dupa &: de
ani.Lnii pacien.i pot avea un statut social /i marital acceptabil ,n timp ce al.ii, datorit* decompens*rilor
psihotice /i percep.iei sociale dezavantaoase nu reu/esc (/i nici nu ,ncearc* s* realizeze) acest lucru.
=irca 1: W au tentative de suicid sau chiar reu/esc s* se sinucid*.
5!. "ulb de personalitate obsesionala:
6 ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor
6 perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit de a termina o actiune
6 excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util
6 insistenta exagerata de a6i determina pe altii sa respecte propriile reguli
6 devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber
6 indecizie
6 scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate%principii etice%valori
6 lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor

5&. )ersonalitatea pasiv6agresiva:
=omportament care exprima o agresivitate subiacenta si care este exteriorizata pasiv( caracterizata prin:
obstructionismTamanare, taraganare (procrastination)TincapatanareTineficienta
=riterii:
6Ln pattern invadant, care patrunde peste tot constant (pervasive) de rezistenta pasiva la performanta
sociala si ocupationala, incepand din perioada de adult tanar si prezent in variate contexte ca: amanarea,
taraganarea, lasatul pe mai tarziu (procrastination to put off) a lucrurilor care e nevoie sa fie facute la un
termen precis, astfel incat acesta nu e respectat(
61evine iritabil, suparat, imbufnat, ursuz (sul;[) sau argumentativ cand incearca sa faca ceva ce nu doreste
sa faca(
6)are sa lucreze deliberat lent nu sa faca prost ceva ce nu vrea de fapt sa faca(
6)rotesteaza fara ustificare ca ceilalti ii cer lucruri nerezonabile(
6Evita obligatiile pretinzand, revendicand, cerand (b[ climing) ca Ha uitat9(
6=rede ca face mai multe decat cred altii ca face(
6<e simte ofensat, iritat, ignit (resend) cand altii ii fac sugestii utile privind modul in care ar putea deveni
mai eficient
6?bstructioneaza eforturile altora, sabotandu6le prin inactiunea sau proasta sa actiune care ar trebui de fapt
sa le spriine acestora demersurile(
6=ritica in mod neustificat%batocoresc, dispretuiesc (scorn) pe cei aflati in pozitii sociale de autoritate(
5-. )sihopatia borderline:
<e caracterizeaz* prin instabilitate /i schimbarea brusc* a echilibrului emo.ional, impulsivitate, tulbur*ri de
identitate (plictiseal* cronic*, senza.ie de 9gol9), comportament recurent suicidal % parasuicidal /i
idealizarea primitiv* sau identificarea proiectiv*, Hsplitting9(cliva) ca mecanisme defensive care perturb*
controlul afectiv /i stabilirea rela.iilor cu ceilal.i. Instabilitatea rela.iilor datorit* incapacit*.ii meninerii unui
raport afectiv constant constituie simptomul central care determin* particularit*.ile existen.ei individului
borderline: Hacting D out9 periodic, cu tr*iri intense de furie /i anxietate, consecin.* a Hsperan.elor9
negratificate, a a/tept*rilor mereu ,n/elate de ceilal.i, a tr*irilor de abandon care pot lua forma clinic* a unei
st*ri reactive psihotice (microepisoade psihotice 6 simptomele lor psihotice sunt mai totdeauna trecatoare,
circumscrise sau indoielnice) sau a unei st*ri disociative. )acientii borderline par a fi totdeauna in stare de
criza.
=omportamentul pacientului borderline este foarte impredictibil: acte autodistructive repetate, de ex.
sectionarea venelor pentru a smulge compasiunea % autorul celorlalti, pentru a6si exprima furia sau pentru
a stupefia, impresiona, paraliza pe ei insisi printr6un afect excesiv. <e pl8ng de lipsa unui sens real al
propriei identitati, de sentimente cronice de plictiseala%goliciune sufleteasca (# difuziunea identitatii).
)rezint* impulsivitate in cel putin doua domenii care pot deveni autopreudiciante cum ar fi: cheltuirea
banilor , sex, uzul de substante, furtul din magazine, abuzul de bautura si mancare.
6pattern de relatii interpersonale instabile%intense caracterizate prin alternarea intre extreme pe
supraidealizari si devalorizari(
6instabilitate emotional6dispozitionala poate dura ore, cel mult D cateva zile(
6furie neustificata si intensa sau pierderea controlului pana chiar la provocarea de conflicte fizice repetitive(