Sunteți pe pagina 1din 13

Uni versi tatea Pol i tehni ca, Bucuresti

Localizarea sursei de emisie acustica


Prof . i ndrumator: Gabri el a Matei asi
Student: Codrea El i za
ECMP an I
n uni versi tar !"#$%!"#&
1
Localizarea sursei de emisie acustica
1. Introducere. Istoric
Emisia acustica este 'enerata de o descarcare s(ontana de ener'ie, (artial, sub forma
de vibratii de natura mecanica (rodusaintr%un material, o (iesa sau o structuraatunci cand
este su(usa unei solicitari.
In anul #)*" s%au facut (rimele observatii (rivind (osibilitatile de a se detecta
fisurile din vasele si reci(ientii sub (resiune (rin ca(tarea si analiza semnalelor acustice
'enerate de (ro(a'area fisurilor. Primele a(licatii ale emisiei acustice in controlul
nedistructiv au fost semnalate ince(and cu anul #)*&, dar studiul sistematic al
fenomenului denumit +emisie acustica, a ince(ut du(a anul #)-". S%a conturat astfel o
noua metoda de control nedistructiv bazata (e analiza emisiei acustice care (oarta
informatii des(re structura materialului, continuitatea acestuia, evolutia unor
discontinuitati etc.
Investi'area unui (rodus metalic (rin aceasta metoda consta, in (rinci(al, din
urmatoarele:
- solicitarea (rodusului cu o forta crescatoare (rin: indoire, (resare, lovire etc.
- solicitarea (roduce deformatii, ru(eri, modificari de structura etc. insotite de emisie
acustica.
- detectarea, inre'istrarea si analiza emisiei acustice (entru (unerea in evidenta a
informatiilor ce caracterizeaza materialul si com(ortamentul in tim(ul solicitarii.
Emisia acustica (EA) / fenomen constand in eliberarea ra(ida a ener'iei, sub forma
de unde elastice, care se (ro(a'a intr%un material si (ot fi detectate la su(rafata acestuia.
Examinare prin emisie acustica 0E1 2 coustic Emission 1estin'3 / metoda de
e4aminare de unde elastice, care se (ro(a'a intr%un material si (ot fi detectate la su(rafata
acestuia.
Sursa de EA / zona materialului in care se 'enereaza evenimente de E.
Surse parazite / surse de emisie acustica datorate actiunii altor fenomene decat cel
studiat 0e4: z'omotul (rodus de instalatiile mecanice, an'rena5e, etc3.
Impuls de EA / semnal de E inre'istrat, a carui valoare creste (ana la o valoare
ma4ima, urmata de o revenire imediata la nivelul de referinta.
Salva / semnal de forma oscilatorie, caracterizat de o crestere ra(ida a am(litudinii
oscilatiilor, urmata de o descrestere, in 'eneral mai lenta, (ana la o valoare a(ro(iata
nivelului initial.
2
Emisie acustica discreta / E (entru care intervalul de tim( intre im(ulsuri este
mai mare sau e'al cu durata de cresteere sau descrestere a lor. Este s(ecifica a(aritiei si
cresterii fisurilor.
Emisie acustica continua / E (entru care intervalul de tim( intre im(ulsuri estee
mai mic decat durata de crestere sau de atenuare a lor. Este s(ecifica (roducerii
deformatiilor.
1i(uri de semnale de E: a 2 emisie discreta. b 2 emisie continua.
Traductor = dis(ozitiv care converteste (arametrii fizici ai undelor, in semnale
electrice.
Cuplant = substanta inter(usa intre mediul de (ro(a'are a undelor si traductor cu
sco(ul imbunatatirii transferului de ener'ie acustica.
Eveniment de EA / a(aritia unei microde(lasari, an'a5and unde elastice tranzitorii.
Suma impulsurilor / numarul total al im(ulsurilor de E care de(asesc un anumit
nivel de referinta (e durata observarii.
Rata impulsurilor / numarul de im(ulsuri de E, ra(ortat la un anumit interval de
tim(.
Energia emisiei acustice / ener'ia totala (rimita de un ca(tor, de la ince(utul
testului.
Valoare eficace / radacina medie (atrata, 6MS 06oot Mean S7uare3 a am(litudinii
semnalului, masurata intr%un interval de tim( dat 013.
Atenuare / (ierderea de ener'ie a undelor ultrasonore (e masura (atrunderii in
materialul e4aminat determinata de: absorbtie si im(rastiere 0dB8m3.
3
2. Descrierea metodei
Emisia acustica re(rezinta fenomenul de 'enerare de unde elastice tranzitorii datorate
microde(lasarilor locale interne in material. 9 de(lasare microstructurala care (roduce
unde elastice intr%un material aflat sub sarcina (oarta numele de eveniment de emisie
acustica, iar locul unde se (roduce un astfel de eveniment se numeste sursa de emisie
acustica.
Printre sursele (rinci(ale de emisie acustica (utem mentiona: 'erminarea fisurilor,
(ro(a'area dendritica si evolutia lor catre ru(ere. ru(erile dislocatiile. formarea si
escaladarea tre(telor de dislocatii etc. :ocalizarea acestor surse are o im(ortanta
deosebita in dia'nosticarea materialelor.
In cadrul cercetarilor de laborator s%au efectuat e4(erimente (entru detectarea,
localizarea si determinarea coordonantelor sursei de emisie acustica in cazul unei
structuri metalice su(use unei solicitari mecanice.
Sursele de emisie acustica emit unde elastice de frecventa ultrasonora mai mare de #""
;<z, ele fiind ca(tate de traductoare (iezoceramice rece(toare. Semnalul este (reluat de
la traductoare de catre un analizor de semnale (entru (relucrare.
=enomenul de emisie acustica (oate fi 'enerat de:
a(aritia si cresterea fisurilor.
scur'erea fluidelor (rin interstitii.
lichefierea si solidificarea materialelor.
transformarile de fazain stare solida 0de e4em(lu, formarea martensitei3.
microfrecarile intre su(rafetele fisurilor sau intre alte su(rafete, fara de(lasari
macrosco(ice.
de'a5arile de 'aze in tim(ul coroziunii.
miscarile structurale de dislocare, in domeniul deformatiilor elastice.
realinierea domeniilor ma'netice si cresterea acestora 0z'omotul Bar>hausen3.
defectari in instalatiile electrice 0stra(un'erea izolatiilor, descarcari de
condensatoare3.
s(ar'erea (eliculelor de o4izi, aco(eriri de (rotectie, z'ura.
des(rinderea aschiilor la (relucrarea (rin aschiere.
fenomenul de cavitatie etc.
3. Aplicatii
4
S(re e4em(lu, o fisura e4istenta in interiorul (rodusului este o sursa de emisie
acustica, fie datorita microfrecarilor care se (roduc intre su(rafetele acesteia, fie datorita
cresterii, (ro(a'arii fisurii. Semnalul acustic (rodus ca urmare a eliberarii ra(ide de ener'ie
se (ro(a'a (rin materialul controlat sub forma de unde elastice ce (ot fi detectate la
su(rafata (rodusului cu a5utorul unor senzori denumiti ca(tori.
Un ca(tor contine, in (rinci(al, un traductor care transforma oscilatia mecanicain
oscilatie electrica. Semnalul electric este transmis defectosco(ului, unde este am(lificat si
(relucrat in diverse moduri astfel incat informatiile sa (oata fi analizate si inter(retate.
:ocalizarea sursei de emisie acustica
Incercarile de laborator (entru localizarea sursei de emisie acustica s%au realizat folosind o
(laca metalica (e care s%au ru(t mine de 'rafit 0!<3 de diametru ",? mm si lun'ime )m.
Graficul amplitudinea semnalelor de EA in fuctie de frecventa obtinut (rin ru(erea minelor
este acelasi cu 'raficul obtinut (rin (ro(a'area undei de su(rafata, datorata unei fisuri
dintr%o structura solicitata. 0vezi fi'ura de mai 5os3.
5
Amplitudinea semnalelor de EA in fuctie de frecventa pentru ruperea unei mine de grafit (2h)[20,21,25]
@in aceste motive se considera ca sursa de emisie acustica se 'aseste in (unctul in care se
ru(e mina. Cunoscand coordonatele (unctului in care se ru(e mina re(rezinta locul
'eometric al (unctelor (entru care diferenta distantelor la doua (uncte fi4e este constanta.
In concluzie (utem s(une ca sursa de emisie acustica se 'aseste (e o hi(erbola.
4. Prezentrea experimentelor
6ezultatele obtinute si incercarile de laborator s%au folosit (entru modelul de localizare in
(lan a sursei de emisie acustica.
6ealizarea acestui model a rezultat din necesitatea determinarii zonei cu discontinuitati
dintr%un material si a coordonatelor discontinuitatilor e4istente.
Premizele de la care se (leaca sunt urmatoarele:
% analizorul masoara diferenta de tim( intre momentul in care frontul de unda a a5uns la
traductorul cel mai a(ro(iat de sursa si momentul in care frontul de unda a5un'e la fiecare
traductor din 'eometria aleasa.
% 'eometria aleasa re(rezinta un dre(tun'hi de lun'ime : si latime l in varfurile caruia sunt
situate traductoarele.
% (entru localizarea in (lan sunt necesare (atru traductoare.
% fiecare traductor se afla in sistemul de coordonate.
% sursa de emisie acustica se 'aseste la intersectia hi(erbolelor date de fiecare (ereche de
doua traductoare.
% ecuatiile hi(erbolelor se vor scrie toate intr%un sistem unic.
% sistemul unic de coordonate se ale'e in functie de locul am(lasarii sursei.
% (resu(unand ca traductorul este cel mai a(ro(iat de sursa.
6
% daca unul in traductoarele din 'eometria aleasa nu rece(tioneaza fontul de unda, atunci
masuratoarea este invalidata.
In fi'ura urmatoare se (rezinta 'eometria aleasa si notatiile facute astfel in (unctele
,B,C,@ s%au montat traductoare ce rece(tioneaza frontul de unda. nalizorul
inre'istreaza si afiseaza diferente de tim( de (arcurs ale frontului de unda la
traductoare.
In sistemele de coordonate montate cu S#,S!,S$, ale (erechilor de traductoare %B, %C si
%@, se vor construi hi(erbolelor <#,<!,<$ al carui (unct de intersectie re(rezinta locul
am(lasarii discontinuitatii res(ectiv sursa de emisie acustica.
Configuratia pentru localiarea unei surse de emisie acustica intr!o geometrie dreptunghiulara
In fi'ura urmatoare este (rezentata o 'eometrie dre(tun'hiulara, in varfurile ,B,C,@ ale
dre(tun'hiului fiind (ozitionate traductoarele de emisie acustica. =iecare traductor se afla
in sistemul de coordonate (ro(riu. Sursa de emisie acustica se afla la intersectia celor trei
hi(erbole, res(ectiv (unctul de coordonate M 0A", B"3. @re(tun'hiul BC@ este im(artit in
(atru cadrane, in centrul dre(tun'hiului se ale'e sistemul de coordonate S!.
7
"epreentarea grafica a hiper#olelor in configuratia testului EA cu patru traductoare
Sisteme de captare, culegere si prelucrare
a semnalelor acustice
Pentru a (utea fi inter(retate semnalele de emisie acustica necesita un lant de
subsisteme, a(arate sau dis(ozitive care au rolul (rinci(al de a se(ara (artea utila a
semnalului (rovenita de la surse +interesante, din (unctul de vedere al controlului
nedistructiv de z'omotul de fond, (rodus de mediul incon5urator sau de fenomene care nu
fac obiectul e4aminarii. In acest sco( semnalele sunt filtrate intr%o banda de frecventa
convenabila, am(lificate, di'itizate, numarate etc.
Sistemele de cule'ere si (relucrare a datelor, folosite in controlul (rin emisie
acustica sunt 'ru(ate du(a numarul de ca(tori utilizati in doua cate'orii:
% sisteme unicanal 2 cu un sin'ur ca(tor.
% sisteme multicanal 2 cu mai multi ca(tori 0(atru (ana la (este o suta3.
1.1. Sisteme unicanal
8
9biectul e4aminat este su(us unei solicitari care determina a(aritia emisiei
acustice. Undele ultrasonore, (roduse de sursa se (ro(a'a (rin material. Preluate de catre
ca(tor aceste semnale acustice sunt transformate de catre traductorul din interiorul
ca(torului intr%un semnal electric care este transmis unui (ream(lificator. cesta din urma
am(lifica semnalul inaintea transmiterii lui mai de(arte, (entru a obtine cel mai bun ra(ort
semnal8z'omot 0am(lificare de !"...*"dB3.
=iltrul de frecventa elimina z'omotele (rovenite din mediul incon5urator 0de la
motoare, an'rena5e, (om(e, cur'eri de fluide, vibratii de (roduse de cam(uri
electroma'netice etc.3. Semnalul filtrat este din nou am(lificat si transmis mai de(arte unui
discriminator care (relucreaza convenabil semnalele am(lificate astfel incat sa (oata fi
numarate sau transmise unui oscilosco(.
Semnalele (ot fi masurate cu un voltmetru am(lasat direct du(a am(lificatorul
(rinci(al sau (ot fi inre'istrate sau vizualizate (rin intermediul unei im(rimante. Sistemul
unicanal 0cu un sin'ur senzor3 (ermite detectarea, inre'istrarea si masurarea emisiei
acustice fara sa (oata fi localizata sursa care a (rodus%o.
Sistemul cu un sin'ur ca(tor este folosit in acele situatii (ractice in care nu este
necesara localizarea sursei fie datorita fa(tului ca locatia sursei este cunoscuta 0de e4em(lu,
deschiderea unui contact sau deschiderea unei su(a(e de si'uranta ca urmare a de(asirii
unui nivel de (resiune (restabilit3 fie datorita fa(tului ca e4aminarea este e4clusiv
calitativasi localizarea nu este necesara 0momentul in care se realizeaza transformarea
martensitica3.
1.2. Sisteme multicanal
Pentru localizarea surselor de emisie acustica sunt necesari mai multi ca(tori.
9
Sistemele multicanal se utilizeazain urmatoarele situatii:
- C Pentru localizarea surselor de emisie acustica, (e baza diferentei dintre tim(ul de sosire
a undelor la fiecare traductor in (arte, deoarece sursele nu sunt (ozitionate la distante e'ale
fata de traductori.
- C Pentru tratarea in mod diferit a aceluiasi semnal, in sco(ul de a obtine noi informatii
des(re sursa care l%a (rodus.
2. Caracteristicile ecipamentului de emisie acustica
Echi(amentul de analiza al semnalelor de emisie acustica realizeaza doua functii
(rinci(ale:
naliza intensitatii fenomenelor de emisie acustica realizata (rin masurarea
numarului de evenimente de emisie acustica si (rin masurarea unor (arametrii
caracteristici acestor evenimente, cum ar fi numarul de oscilatii, aria de sub curba de
emisie acustica, am(litudinea ma4ima a oscilatiilor.Marimile masurate, cu e4ce(tia
tensiunii de varf, date in volti (ot fi date atat sub forma de rata de a(aritie (e interval de
tim( bine determinate, selectabile de la (anoul frontal, cat si sub forma cumulata.
:ocalizarea in (lan a surselor de emisie acustica (rin masurarea tim(ilor relativi de
(ro(a'are (rin e4citarea a & traductoare dis(use intr%o 'eometrie cunoscuta (e cor(ul
metalic testat.
2.1. !raductorul de emisie acustica
1raductoarele acustice sunt dis(ozitive folosite (entru ca(tarea semnalelor de emisie
acustica si (oarta denumirea de traductoare, ca(tori sau senzori. Ele convertesc undele
10
elastice rece(tate, in semnale electrice care se (ot (relucra si inre'istra. Cele mai folosite
traductoare acustice sunt cele (iezoelectrice, care, constructiv, sunt foarte asemanatoare
(al(atorilor normali folositi in e4aminarea cu ultrasunete.
1raductoarele de emisie acustica sunt (iezoelectrice si au urmatoarele caracteristici
tehnice:
Caracteristica UM 1i(ul traductorului 1E
!"" ;<z -" ;<z
@iametru mm #- #-
Inaltime mm #* #*
Greutate ' #? #&
=recventa de
rezonanta
;<z !"" D #? E -"" D - E
1ensiunea de
iesire
mF min.&" min.&"
6ezistenta de
izolatie
ohm #"
G
#"
G
1em(eratura de
lucru
"
C %$$ !?"
2.2. Preampli"icatoare pentru prelucrarea analogica a semnalelor
Pream(lificatorul are rolul de a asi'ura
ada(tarea cu im(edanta
traductorului,am(lificarea de tensiune
de &"dB, ada(tarea cu im(edanta
cablului coa4ial cu care se face le'atura
cu am(lificatorul, cablu ce (oate avea
lun'imi diferite si banda de trecere cat
mai lar'a (entru a se (utea folosi cu
ambele ti(uri de
11
traductoare.Pream(lificatorul de semnale este realizat sub forma de casete (revazute cu
doua mufe (entru conectare.
2.3. Ampli"icatoare
6olul am(lificatorului este de a asi'ura (relucrarea conditionala a semnalelor, am(lificarea
selectiva a semnalelor si obtinerea semnalelor analo'ice si lo'ice necesare (relucrarii
ulterioare a semnalului.Semnalele obtinute de la (ream(lificator se a(lica unui re(etor (e
emitor.Iesirea re(etorului constituie simultan si iesirea circuitului numit banda foarte
lar'a.@in acest (unct semnalele sunt a(licate unui filtru cu banda lar'a, de la iesirea
re(etorului, semnalele sunt a(licate succesiv unui atenuator re'labil de (ana la ?" dB, a(oi
unui atenuator de ) dB, realizandu%se astfel re'la5ul de am(lificare de ?) dB.
m(lificarea de tensiune (oate fi re'lata de la (anou in limitele " %?"dB, banda de trecere a
am(lificatorului se (oate ale'e cu un comutator avand la dis(ozitie urmatoarele (osibilitati:
- Banda in'usta 0 realizata de un filtru acordat (e o frecventa de circa !$" >hz si cu o
lar'ime de banda de $ dB cores(unzatoare la $";<z. filtrul acesta fiind recomandat sa se
foloseasca atunci cand mediul este foarte z'omotos3.
- Banda lar'a 0(resu(une mentinerea constanta a am(lificarii in domeniul de #""%-""
;<z3.
- Banda foarte lar'a 0 ?">hz 2 !m<z3 aceasta banda fiind recomandata (entru localizarea
surselor de emisie acustica.
1ensiunea de (ra' (entru (unerea in evidenta a oscilatiilor ce caracterizeaza evenimentul
de emisie acustica se (oate ale'e de la un comutator (entru urmatoarele situatii:
- Pra' fi4 0de circa #F3
- Pra' re'labil 0 "%$F3
- Pra' stabilit in mod automat in functie de nivelul z'omotelor ca(tate de am(lificator
#i$liogra"ie
% E4aminari nedistructive. Metode si echi(amente com(uterizate de e4aminare
nedistructiva, su(rave'here si dia'noza. EMISI CUS1IC, Gabriela Mateiasi, Editura
Printech, Bucuresti !"#$, ISBH )G-%*"*%!$%"##-%G.
% Hondistructive 1estin' <andboo>, volume ?, cousti Emission 1estin', merican SocietI
for Hondestructive 1estin'.
% Pendleton, 6. :., !utle, M. E., Manual of E4(erimental Methods for Mechanical 1estin'
of Com(osites, SEM, #)-)
12
% Constantin, H., %iga, G., &oroianu, H., &ad'r, ., Cadru e4(erimental (entru
Jncercarea e(ruvetelor Jn re'im de solicitare bia4ialK, 6evista ConstrucLia de maMini,
BucureMti, nr. -%), au'ust % se(tembrie #))?
% (ei"sneider, ;. :., &enne)e, E. G., Stinccom$, N. N., 1he Mechanics of
Fibrothermo'ra(hI, in Mechanics of Hon%@estructive 1estin', HeO%Bor>, #)-"
% !ier*, C., Use of Medical 1omodensitometer in Hon%@estructive 1estin' of Com(osite
Materials, ICCM *, Fol. #, Elsevier ((lied Science Public., #)-G
13