Ministerul Educatiei Republicii Moldova

Institutul de Relatii Internationale din Moldova

Facultatea Stiinte Politice si Relatii Internationale
Catedra Relatii Internationale
TEZA DE AN
Pe tema: Diplomaia sec. XXI-lea
caracteristica si !ormele
de mani!estare.
Elaborata de catre"#ocieru $ilia
Studenta la anul III
Specialitatea:Relatii Internationale.
#oordonator stiinti!ic%eniuc $iliana"
Magistru in stiinte politice,
Lector superior
#&isinau '()'
*$AN+$
INTR,D+#ERE
#apitolul I. .De!inirea termenului de diplomatie .
#apitolul II. Noile !orme de activitate diplomatica diplomaia preventiva
si diplomaia parlamentara
2.1. Diplomaia preentia
2.2. Diplomaia de cri!"
2.3. Diplomaia tradiional"
2.#. Diplomaia parlamentara

#apitolul III.*articularitatile practicii diplomatice in di!erite state ale
lumii.
$.1. %n&iinarea misiunilor dilomatice.
#apitolul -I. #aracteristicile serviciului diplomatic si consolar al
Republicii Moldova.
#.1 Diplomatia moldoeneasca si particularitatile ei.
#.2. Functiile Ministerului '&acerilor ()terne al Repu*licii Moldoa.
#.$. Sericiul diplomatic politicii e)terne al Repu*licii Moldoa.
#,N#$+ZIE
N,TE %I%$I,.RA/I#E
INTR,D+#ERE
nceputul istoriei diplomaiei se confund cu nceputul istoriei civilizaiei , dar
despre o diplomaie n adevratul sens al cuvntului, nu se poate vorbi dect odat cu
apariia statului.
Definit sintetic ca tiina sau arta neocierilor!, sau tiina raportutilor internaionale!,
cuprinde ntreul sistem de interese care iau natere din raporturile stabilite ntre naiuni,
scopul su direct, fiind meninerea pcii i bunei armonii ntre state.
Diplomaia simbolizeaz e"istena i respectarea unui sistem internaional de state
suverane, bazat pe reuli comune, convenii, imuniti i privileii. ntr#o perioad n care
acest sistem risc s fie erodat de noile tipuri de ameninri la adresa securitii,
continuarea funcionrii diplomaiei internaionale este o confirmare a disponibilitii
statelor, indiferent de politicile promovate i interesele urmrite, de a interaciona ntr#un
cadru oficial, universal acceptat.
n toate formele de oranizare ale omenirii, diplomaia a e"istat i va continua s fie una
dintre cele mai importante discipline de promovare i realizare a politicii e"terne a
statelor.
$arile puteri ale lumii, toi marii efi de stat au recurs la serviciile diplomaiei i
ale diplomailor pentru atinerea scopurilor n cunoaterea obiectivelor politice declarate
sau secrete ale aliailor sau dumanilor precum i n elaborarea sau adaptarea propriilor
orientri de politic e"tern, n scopul aprrii intereselor proprii cu o eficien sporit n
mediul continental i mondial.
Diplomailor li s#a ncredinat misiunea s neocieze tratate de pace sau de
aliant, nteleeri n probleme de insemntate ma%or pentru statele respective, convenii
mutilaterale, n care interesele statelor trebuia s fie ct mai bine reflectate.Diplomaii au
un rol activ n convorbirile diplomatice n cursul crora sunt dezvoltate importante resuse
ca potenial subiect n suerarea soluiilor, mod de convenien al partenerilor i implicit
al converenei intereselor reprezentate.&olul diplomatului este de a face cunoscute
drepturile leitime, stabilirea unei colaborri de durat i de promovare a intereselor
statului pe care l reprezint.
Diplomaia este arta i practica de a purta neocieri ntre reprezentani
mputernicii ai unor naiuni sau rupuri diverse. 'trdania diplomailor de a reprezenta
ct mai bine interesele reciproce ale statului ce l reprezint, i ale statului unde sunt
trimii, necesita o informare atent i permanent pentru a aciona n conformitate cu
acestea.Diplomaia este o neociere permanent cu statul acreditar avnd o desfurare
diversificat. (a nu se desfsoar doar la masa tratativelor. )ltfel spus o prezentare
consensual a intereselor unui stat, prin reprezentani si, pe teritoriul altui stat.
n zilele noastre diplomaia are un caracter desc*is, discuiile sunt directe, iar
diplomaia economic a trecut pe primul plan. )ceasta se datoreaz in mod special
relatiilor de import#e"port, a sc*imburilor comerciale, a cooperrii si a confruntrii
economice.
#apitolul I. De!inirea termenului de diplomatie

+ermenul diplomaie din punct de vedere etimoloie vine de la cuvint recesc diplo,!
-dublez., ceea ce nseamna dublarea documentelor. 'ensul dublare const n faptul c un
e"emplar al documentului -diplomei, actului scris. rminea la suveran, iar alt e"empar
ear transmis prin soli suveranului cu care se purtau neocieri.
Definiia noiunii de diplomaie este prezentat n literatur de specialitate din diferite
ri fie ca o tiina , fie ca o arta. )stfel, diplomatul enlez (rnes 'ato/ considera c
diplomaia este utilizarea raiunii i a tactului n scopul efecturii raporturilor cu statele
vasale sau, ntru#un sens mai determinat, efectuarea afacerilor ntre state prin mi%loace
panice! 0*arles des $artens apreciaz diplomaia ca pe o tiina a relaiilor e"terne
sau a afacerilor e"terne ale statului sau, ntr#un sens mai precis al cuvntului, tiina sau
arta neocierilor!. 1arold 2icolson este de parerea c diplomaia ine de conducerea
relaiilor internaionale pe calea neocierilor3 este metoda utilizat de consuli si
ambasadori pentru a reulartiza i ntreine aceste relaii3 meseria sau arta diplomatiei!.
$artin 4i*t subliaz c diplomaia este sistemul i arta comunicrii ntre puteri3
sistemul diplomatic este instituia conductoare a relaiilor internaionale!. 5an 6ro/nlie
afirm c termenul diplomaie! cuprinde toate procedeele cu a%utorul crora statele
ntrein delaii internaionale, inclusiv contacte bilaterale , realiznd actiuni politice sau
%uridice prin intermediul aenilor si plenipoteniari!.
n dicionarul moldovenesc privind conceptele i noiunile de baz ale diplomaiei se
menioneaz c ,, conceperea diplomaiei este divers, uneori contradictorie!. )utorii
dicionarului citeaz un ir de difiniii privind termenul diplomaie! e"puse de diversi
autori7 diplomaia este tiina despre relaiile reciproce dintre rei i state!. -8. Dall.3 ,,
diplomaia este tiinta despre e"terne, la baza creia se afla studierea diplomelor - les
dispomes. sau a actelor emise de ctre monar*!-9lasan.3 ,,diplomaia este tiina despre
interesele reciproce i relaiilor dintre state sau arta de a coordona interesele popoarelor
de comun acord, iar intr#un sens mai e"act# tiina sau arta tratativelor
-:arden.3 ,,diplomaia este tiina despre reliile ce s#au stabilit ntre diferite state n baza
intereselor comune, principiilor dreptul internaional i obliaiilor contractuale! -0alvo.3
,, diplomaia este dreptul internaional aplicat! -;radie#9odr.3 diplomaia este totalitatea
de semnificaie i principii necesare pentru meninerea efectiva a relailor publice dintre
state!- 0luber. etc.
$icul dicionar diplomatic romn defineste diplomaia ca activitatea oficiala a
oranelor de stat pentru ralaii e"terne.. desfaurata prin tratative, coresponden i alte
mi%loace panice pentru nfaptuirea scopurilor i sarcinilor de politica e"terna a statului!.
)utorii Dicionarului diplomatic sovietic din <=>? caracterizeaz diplomaia ca pe un
procedeu de realizare a politicii e"terne a statului, ce reprezint o totalitate de metode,
modalii i aciuni practice, cu caracter panic, care sint aplicate n practic inind cont
de anumite situatii concrete i de caracterul sarcinilor i al scopurilor care necesit
rezolvare!. +ot acolo se precizeaz c diplomaia este activitatea oficiala a efilor de
state i de uverne, a minitrilor de e"terne, ministerelor afacerilor e"terne,
reprezentantelor diplomatice n strinatate , a deleaiilor la conferine internaionale
pentru nfaptuirea scopurilor i sarcinilor statului, ale reprezentantelor, misiunilor i
cetenilor n strintate!.
Din definiiile citate mai sus pot fi trase urmatoarele concluzii7
a. diplomaia este o activitate oficiala a statului -sau n numele statului. n domeniul
relaiilor e"terne, care cuprinde o totalitate de metode, procedee i alte mi%loace
panice destinate nfaptuirii scopurilor i sarcinilor de politica e"tern3
b. diplomaia este o tiina care cuprinde cunotinele privind reulile diplomatice i
teoria relaiilor internaionale3
c. diplomaia reprezint o arta care este utilizat n procesul neocierilor.
(ste necesar de precizat c activitatea diplomatic se desfoare n temeiul dreptului
intern cu observarea i concordarea normelor de drept internaional . Dreptul intern
-constituia i alte acte normative. atribue diferitelor instituii statele competene n
domeniul relaiilor e"terne.
'pre e"emplu, 0onstituia &epublicii $oldova atribuie ;arlamentului dreptul de a
aproba direciile principale ale politicii e"terne, de a ratifica, denuna, suspenda si anula
aciunea tratalor internaionale nc*eiate de &epublica $oldova. ;reedintele &epublicii
are urmatoarele atribuii n domeniul politicii e"terne3 poata tratative i ia parte la
neocieri, nc*eie tratate internaionale ...acrediteaz i rec*ema reprezentanii
diplomatici...aproba infiinarea, desfiinarea sau sc*imbarea ranului misiunii
diplomatice ...primete scrisorile de acreditare i de rec*emare ale reprezentanilor
diplomatici ai altor state.:uvernul asiuta realizarea politicii interne si e"terne a statului.
@ranul central de specialitate al statului ce promoveaza politica statului in domeniul
relatiilor e"terne este $inisterul )facerilor ("terne.
0onform Aeii de oranizare a :uvernului &epublicii 9ederale :ermania, neocierile
cu strainatatea sau in strainatate sint admise numai cu avizul sau la cerecea $inisterului
9ederal de ("terne. (ste obliatoriu ca conducatorul deleatiei la neocierile
internationale sa fie un reprezentant al $inisterului de ("terne, indiferent de domeniul
neocierilor. Bn cazuri e"ceptionale competenta reprezentantului $.).(. poate fi
deleata.
2ormele de drept international stabilesc functiile misiunilor diplomatice, statului lor
%uridic, drepturile si obliatiile acestora, privileiile, facilitatile si imunitatile
diplomatice etc. 2ormele de drept international care relementeaza activitatea
diplomatica sint fi"ate in acorduri si tretate bilaterale, precum si in conventiile
internationale din domeniul respectiv. )ceste conventii pot fi calificate ca o tentativa de
codificare a normelor de drept international unificind si eneralizind multitudinea de
cutume si reuli locale.
)tit dreptul intern, cit di dreptul international stabileste reulile conform carora se poarta
neocieri si se semneaza actele %uridice sub forma de acord, tratate , conventii, pacte etc.
0onform normelor dreptului intern, in fiecare stat sint determinati reprezentantii statului
care prin insasi functia lor au de neocia si semna acorduri si alte inteleeri internationale
fara prezenta depline puteri. )cesti reprezentanti sint seful statului, seful uvernului si
ministrul afacerilor e"terne.
Diplomatii care lucreaza in cadrul ministerului afacerilor e"terne, indiferent de radul si
de functie, pot neocia in numele statului acorduri si inteleeri internationale numai in
cazul cind au deplinele puteri si imputerniciri.Bmputernicirile si deplinele puteri sint
eliberate de catre seful statului sau sefului uvernului -in functie de acordul care este
neociat., care sint certificate de catre ministerul afacerilor e"terne.
)utoritatile de stat - ministere si departamente. care nu au atributii in domeniul relatiilor
e"terne, determinate prin lei interne ale fiecarui stat, pot avea doar atributii
internationale partiale in ramura lor de specialitete -spre e"emplu ministerul ariculturii#
in domeniul respectiv, ministrul culturii# in domeniul respectiv.. )ctivitatea e"terna a
acestor autoritati si a functionarilor lor nu se incadraza in termenul CdiplomatieiC si nu
are un reim international.
#apitolul II. Noile !orme de activitate diplomatica diplomaia
preventiva si diplomaia parlamentara
'.).Diplomaia preventiva
Bdeea diplomatiei preventive ca forma si metoda de mentinere si asiurare a pacii a fost
pentru prima data formulata in 0arta de la ;aris pentru o noua (uropa, unde se stipuleaza
ca @ranizatie pentru 'ecuritate si 0ooperare in (uropa va cauta noi forme de 0ooperare
si noi cai de prevenire a conflictelor prin mi%loace politice. Bn ianuarie <==2 0onsiliul de
'ecuritate al @ranizatiei 2atiunilor Dnite, intrunit in sedinta la nivelul sefilor de stat si
uverne, a cerut recomandatii in vederea intarii capacitatii 2atiunilor Dnite in domeniul
diplomatiei preventive pentru operatiile de mentinere si asiurare a pacii. )ceste
recomandatii au fast prezentate de catre 'ecretariatul :eneral si aceptate da catre
)dunarea :enerala a @.2.D. in octombrie <==2.
(ste necesar de mentionat ca unii autori limiteaza termenul diplomatie preventive doar
la eforturile de a tine conflictele de la izbucnire sau de la reaprinderea lor. Bn acest sens,
dupa cum mentioneaza autorul american $ic*ael '. Aund, insusi termenul diplomatie
preventive inseamna diplomatie inc*isa efectuatia internationala deteriorata sau folosirea
de catre 'ecuritarul :eneral al @.2.D. a bunelor oficii pentru a media conflictul sau c*iar
incetarea focului.
Din alt punct de vedere, diplomatia preventiva este vazuta ca orice efort care opreste
sau limiteaza declansat de la o ras#pindire mai lara sau atenuarea distruerilor posibile
in razboi. )stfel, 6outros :*ali vede preventiva actionind ca sa limiteze conflictele
violente nu doar la una din etape dar la diferite etape de dezvoltare a lor7
a. foarte timpurie, diplomaia preventiva se concentreaza asupra surselor de baza ale
diferendelor3
b. mai tirzie, cind diplomaia preventiva incearca sa preintimpine diferendele care
pot deveni violente3
c. si mult mai tirziu,cind urmareste sa retina e"pansiunea violentei declansate.
0onform opiniei 8ictorie )r*ilic, definitia cea mai completa a diplomatiei preventive
ar include intreul sir de lucuru pe care statele moderne le fac ca sa#si confiureze
relatiile si afecteaza bunastarea umana, inclusiv relatiile diplomatice, comertul,
calatoriile, drepturile ar putea afecta viitorul prospect al pacii sau razboiului, in aceeasi
ordine de idei, diplomaia preventiva ar petea include toate proramele nationale interne
de dezvoltare economica si sociala. @ definitie care cuprinde totul se termina cu aceea ca
nu inseamna nimic in particular.
'untem de acord cu acei autori care sustin ca doplomaia preventiva, in mod evident,
necesite o difinitei mai precisa. 2u#i definitie care ar incadra pe deplin scopul, dar fara un
concept relativ clar cu care s#ar lucra interesul inalt fata de preventiva nu poate sa
produca o orientare politica utila sau sa desemneze prioritatile.
Bntr#adevar, actuala tema referitoare la preventie este in corelatie nu numai cu asa
termeni ca doplomaia preventiva, da si cu preventia crizelor, preventia conflictelor,
administrarea conflictelor, folositi fara sc*imbari, c*iar daca diferentele conceptuale pot
avea implicatii importante pentru deciziile politice. @ definitie mai riuroasa a
doplomaiei preventive ar trebui7
sa indice ce este preventiva in esenta si cum s#o distinem de alte forme de
doplomaie si alte interventii in conflict3
sa vorbeasca ce fel de probleme intentioneaza sa desemneze3
sa arate prin ce te*nici si instrumente se realizeaza si cine este antrenat in
activitate.
Dioplomaia preventiva include activitati diplomatice uvernamentale sau
neuvernamentale, politice, economice, militare sau alte eforturi care sunt intreprinse in
mod deliberativ la o etapa timpurie sa retina statele sau rupe sociale de la amenintarea
cu forta, aplicarea forta, aplicarea fortei sau constrinerea ca mi%loace de dezolvare a
diferendelor politice care apar de la efectele destabilizatoare a sc*imbarilor nationale sau
internationale. (a are scopul sa descura%eze sau sa minimalizeze ostilitatile, sa reduca
tensiunile, sa a%usteze diferentele, sa creeze canale pentru solutii si sa usureze
insecuritatile si conditiile materiale care pot provoca violente.
+rei parti ale acestei definitii contin orientarea la actiunea timpurie , metodele
doplomaiei preventive, nerecurerea la forta sau constrinerea in rezolvarea diferendelor
politice.
Auind ca baza aceasta difinitie propusa, $ic*ael '. Aund arumenteaza e"istenta
urmatoarelor forme de doplomaie.
'.'.Diplomaia de cri01
Diplomaia de criz ErzboiE#0are cuprinde eforturi de administrare i rezolvare a
tensiunilor sau a conflictului care este de%a foarte intens.
.n eneral criza este o situaie marcat de tensiuni cu caracter mai mult sau mai
puin acut dar care nc nu implic folosirea sistematic sau lar a forei armate.0nd
aplicarea este eneralizat sau masiv, criza poate fi spus c a enerat n conflict
armat-rzboi..0u alte cuvinte, criza-a crei dezvoltare nua fost stopat . este doar stadia
preliminar a conflictului armat #doar c un conflict armat este o escalare a crizei
neaplanate.
)dministrarea unei situaii de conflict poate fi ntreprins att n absena aplicrii
sistematice i masive a forei de ctre pri -administrarea preventiva a unui potenial
conflict. ct i n cadrul unui astfel de scenariu -administrarea posterioar a unui conflict
actual..@rice administrare reuit a conflictului evaluiaz, n sensul, rezolvrii lui. )a
prevenia! i rezolvarea practic snt comparabile a Fadministrrii! care au loc doar la
etape diferite.
("ist prime%dia real a confruntrii ntre forele armate ale prilor, o
probabilitate nalt a nceperii rzboiului. )ceast stare deseori se caracterizeaz prin
reim de represii, tulburri, nclcarea sistematic a drepturilor omului,marinalizarea
comunitilor, minoritare, lipsa de comunicare ntre pri.)plicarea forei de ctre una sau
mai multe pri pentru rezolvarea diferendului este nalt probabil i iminent. +impul de
care dispun actorii n perioada aplicrii diplomaiei de criz este limitat. 0a e"emplu
poate fi adus criza din <=G3 din 0uba. Diplomaia de rzboi, urmtoarea radaie, poate
s intre n %oc dac diplomaia de criz d faliment i ostilitile ma%ore susinute
izbucnesc.
'.2.Diplomaia tradiional1
Diplomaia tradiional cuprinde relaii ntre state sau ntre rupe n limitele
statelor care sunt puin probabile de a deveni violente. Diplomaia tradiional se aplic n
cadrul relaiilor internaionale ordinare mai mult sau mai puin stabile sau la nivel
naional ca proces politic intern. @biectivele diplomaiei tradiionale sunt meninerea de
relaii prieteneti ntre state, pretirea i petrecerea de neocieri, promovarea creterii
economiei durabile, reducerea inealitii, promovarea interrii panice ntre entitile
prezentate.)ceste sarcini i sesc realizare prin folosirea unor aa instrumente ca
dialouri i consultaii reulare, dezarmare i acorduri cu privire la controlul de arme,
acorduri economice reionale privitor la distribuirea ec*itabil a resurselor, stabilirea i
ntrirea principiilor i a normelor internaionale care relementeaz folosirea mediului.
Desiur, n relaiile interstatale sau politica intern, diplomaia tradiional nu totdeauna
este o mprie a armoniei i a linitii totale, deoarece uneori pot s apar puternice,
c*iar strinente diferende politice i discursuri. 0ondiiile care pot s duc la violen,
cum ar fi sc*imbrile sociale internaionale i naionale rapide, declinul economic i
presiunea populaiei de rnd, lipsa de resurse, pot s enereze tensiuni i dezacorduri
politice i diferende nalt contencioase care pot duce c*iar la limitarea cooperrii. Dar n
aceste circumstane se admite o mic probabilitate a violenei, ideea pstrrii viilente a
securitii este acceptat. n astfel de situaii se practic msuri de ncredere reciproc,
proiecte comune de dezvoltare, a%utor economic preventiv pentru dezvoltarea, stimularea
investiiilor private, dezvoltarea instituiilor democratice, promovarea standartelor
internaionale n domeniul drepturilor omului.Bnteresul fa de diplomaia i politica
tradiional se e"prim n protecia propriei economii i a altor interese materiale prin
neocieri, afaceri politice, confruntri leale, influenarea opiniei publice pn la
manevrarea rupelor interesate pentru meninerea propriei bunstri prin beneficierea de
avanta%e.
Aa mi%loc, ntre diplomaia de criz i diplomaia tradiional, conceptual, se afl
diplomaia preventiv, avnd de afacere cu diferende de o intensitate mai mare dect n
condiiile diplomaiei tradiionale, dar nu aa de nalt ca n caz de criz sau rzboi.Din
punct de vedere semantic, fraza diplomaie preventiv! a aprut n cadrul 2aiunilor
Dnite n perioada &zboiului &ece. Aa sfritul anilor HI nceputul anilor GI 'ecretarul
:eneral JKL MKNKOPQRSL l#a creat numai pentru a descrie funcia residual - cea din
urm. care, conform lui s#ar fi putut spera c @2D ar o va %uca n sistema internaional
bipolar. n aceast perspectiv F diplomaia preventiv! nu era considerat ca o
anponuere pentru prevenirea conflictelor poteniale, dar mai mult pentru a feri -a
conserva. conflictele aprute de la atracia manetic al confrontrii (st#8est.
0u timpul sebsul frazei s#a dezvoltat s nsemne -i cuprinde. administrarea
conflictelor poteniale dup cum e demonstrat de e"emplu, de Declaraia special a
)sambleiei :enerale din <=>> cu privire la prevenirea i eliminarea conflictelor.
Diplomaia preventiv se aplic nu n mediul care de%a este antrenat n rzboi
deplin, ci ntr#un mediu instabil, nelinitit, unde potenialul folosirii forei sau
constrnerii pentru Frezolvarea diferendelor i intereselor este posibil sau probabil.
)stfel, diplomaia preventiv nu ia n considerare orice diferend, conflict, interes
sau necesitate uman potenial. Diplomaia preventiv intr n %oc atunci i acolo unde
este probabil ca aceste materii s fie administrate prin for i constrnere iar instituii
locale, naionale sau reionale, precum i proceduri pentru administrarea lor nu e"ist sau
sunt inapte de a rezolva aceste conflicte n mod panic. 'e ntreprind eforturi preventive
speciale necesare n spaiul vulnerabil aa cum ar fi asistena economic, dislocarea
forelor de meninere a pcii, reimul controlului de arme, monitorizarea lui, sanciuni
economice .a. ;osibilitile sunt semnificative, deoarece dezacordul, diferendele,
tensiunile, se ridic de la neneleerile care se amplific. n acest caz insecuritatea i
incertitudinea pot fi tratate prin folosirea armelor de una sau mai multe pri iar prile
poate c de%a au nceput s#o fac. ;rile potenialului conflict sunt destul de nrite iar
mi%loacele disponibile care e"ercit puterea i alte mi%loace de influen ca s pstreze
situaia neviolent sunt slabe. Deci o puternic posibilitate e"ist c violena poate s fie
e"alat ca mi%loc prin intermediul cruia prile s se isprveasc cu diferenele, suspi#
ciunile i nelinitile lor.
&espectiv, n diplomaia preventiv perspectiva participanilor ncadrai urmeaz
a fi pe un termen mediu i i ncep activitatea nainte ca conflictele s atin nivelul de
confruntare caracteristic crizei sau rzboiului. Dar spre deosebire de diplomaia tradiio#
nal, cea preventiv propriu#zis nu ncadreaz toate politicile, proramele, actele i
relaiile ntre state sau comuniti mai mult sau mai puin panice, care afecteaz sau
mbuntesc bunstarea uman, cum ar fi protecia mediului, perfecionarea procesului
de educare i instruire a copiilor i a manualelor, nutriiei, .a., c*iar dac aceste msuri
au un oarecare rad de efect indirect asupra posibilitii apariiei unui conflict ntr#un
viitor mai ndeprtat. n termeni specifici, diplomaia preventiv propriu#zis apare la
mi%locul spectrului ntre Fdezvoltare i Fa%utor.
$. Aund distin%e trei faze ale diplomaiei preventive. )ici din nou criteriul de
baz este intensitatea conflictului sau constrnerii, crora le corespund eforturile
preventive i limitele de timp, n ceea ce privete folosirea imediat sau aplanarea
aplicrii violenei sau constrnerii. )stfel, diplomaia preventiv include7
Preenirea cri!ei nseamn eforturile ce intenioneaz s rein escalarea
ostilitilor sau rspndirea lor n scopul suprave*erii lor de a se transforma n criz sau
rzboi. )ceste msuri -sanciunile, forele preventive de meninere a pcii, misiunile pe
teren. tind s fie adresate direct ctre comportarea desc*is a prilor specifice.
Iniiatiele preliminare constituie aciuni care se concentreaz asupra diferendelor
particulare principale i a problemelor lor nainte ca ele s devin deosebit de intense.
;rin astfel de metode ca bunele oficii, medierea, neocierea i %udecarea, care sunt
ndreptate spre crearea sau susinerea dialoului i comunicrilor ntre prile ostile, ca s
prevad o alternativ a violenei n rezolvarea conflictului.
'nticiparea con&lictului ncadreaz eforturi enerale ntreprinse n mediul
conflictului, n aria turbulent, pentru a crea un climat de ncredere3 a forma proceduri i
instituii de cooperare acolo unde ele nu e"ist sau pentru a le ntri acolo unde sunt
fraile3 a lipsi prile de folosirea metodelor armate de aciune. )stfel de msuri includ
crearea ncrederii, instituionalizarea anumitor valori precum democraia, drepturile
minoritilor, adoptarea normelor de drept, neproliferarea armelor. $eninerea pcii n
cazul necesitii anticiprii conflictului poate s includ ameliorarea condiiilor social#
economice care de altfel stimuleaz conflictul violent. Dn mediu material minimal
asiurat poate fi cerut drept condiie pentru nceperea sau meninerea neocierilor i
stoparea elementelor e"tremiste de la utilizarea nea%unsurilor ca prete"t pentru
provocarea violenei.
Distincia ntre iniiativele preliminare ca faz a diplomaiei preventive i
meninerea pcii n condiiile anticiprii conflictului se plaseaz n luarea n cauz a
problemelor n discuie ntre prile care de%a oral liti*eaz pe de o parte i pe de alt
parte concentrarea asupra instituiilor i condiiilor sociale, a atmosferei politico#
psi*oloice n care domin nencrederea, care devine perpetuant c*iar dac diverenele
politice particulare nc nu sunt cristalizate sau instituionalizate.
)preciind viziunea e"pus de ctre savantul american $.' Aund referitor la
conceptul diplomaiei i varietile ei, menionm c noiunea de diplomaie preventiv
poate fi tratat i n alt mod. (ste obiectiv i raional s recunoatem c e"ist diplomaia
preventiv de termen lun i diplomaia preventiv propriu#zis. &ealitile lumii
contemporane ne impun i cer cu imperativitate s privim lucrurile n perspectiv i n
toat comple"itatea lor. n prezent nu ne putem permite i nu este suficient s reflectm
conceptul diplomaiei preventive numai n sens nust, adic ca diplomaie preventiv de
ultim or, vznd n aceasta doar sistemul de msuri urente ntreprinse n vederea pren#
tmpinrii unui potenial conflict violent.
nsui conceptul preveniei este introdus pentru a semnifica msuri luate n
vederea nlturrii surselor conflictului. F)cest concept este c*emat s contribuie la
crearea condiiilor n care relaiile colaborative de valoare controleaz comportarea.
("tinderea conceptului diplomaiei preventive ne permite s includem n
diplomaia preventiv de termen lun msuri n vederea nlturrii cauzelor de baz a
conflictelor, a rdcinilor lor adnci i a ameninrilor care afecteaz societatea mondial.
nlturarea rdcinilor conflictelor nu se limitez doar la aceia, ca s fie satisfcute cele
mai arztoare necesitii postconflictuale i restabilirea societii distrus de rzboi. (
necesar de nlturat acele condiii care au dus la conflict. Deoarece cauzele conflictului
snt diferite, diferite trebuie s fie i mi%loacele de nlturare a lor. 9urirea pcii
nseamn promovarea!culturii pcii. &eforma arar, planurile de folosire n comun a
resurselor de ap, zonele comune de antreprenoriat economic, proiecte comune n
domeniul turismului i sc*imburilor culturale pot avea n nlturarea cauzelor conflictelor
un rol deosebit de mare. &estabilirea creterii numrului ana%ailor va fi un stimul
puternic pentru ca tineretul s refuze,de la profesii leate de rzboi. Ti invers astfel de
realiti ca deradarea ecoloic, suprapopulaia, distribuirea inec*itabil a resurselor,
contribuie i cauzeaz tulburrile sociale, contradiciile interne i conflictele reionale.
+eoria i practica demonstreaz comple"itatea i diversitatea prerilor referitor la sursele
conflictelor i difilcultatea de a oferi prioritate cauzal la vreo surs particular sau a unei
sinure opinii. (ste cunoscut deasemenea, c politoloii i autorii %uriti afirm c
diferendele nu snt toate de acela tip, deaceia proceduri diferite trebuie s fie dezvoltate
ca s se lucreze efectiv cu tipul de problem dat. Deosebit de multiple snt izvoarele
apariiei conflictelor militare. )cestea pot fi contradiciile politice, economice, naional#
etnice, sociale, reliioase . 2umai determinarea corect a forelor motorice, a conflictului
va da posibilitatea s fie luate atitudini adecvate i efective n vederea diminurii
contradiciilor la stadiul timpuriu al conflictului sau rezolvarea lui i aducerea situaiei n
albia furitoare posibil. n acest sens nu este acceptabil prerea acelor autori care nea
letura cauzal ntre sursele profunde ale conflictelor i izbucnirea lor, care afirm c
conflictele violente au doar o natur politic sau cultural i ceea ce trebuie de prevenit se
atribuie nu la sursele primare ale conflictelor care apar natural, dar mai mult la interesele
diverente ntre forele armate sau alte forme de constrnere. @ atare viziune limiteaz
noiunea diplomaiei preventive la un sens nust i nu ncura%eaz aplicarea de msuri
preventive foarte timpuriiU Fcnd diplomaia preventiv se concentreaz asupra surselor
de baz ale conflictelor,i cnd FUc*iar aciuni mici, ntreprinse la momentul potrivit,
pot s rentoarc i s ntreasc sperana n rndurile poporului.
Aa 9orumul despre rolul tiinei i te*noloiei n promovarea securitii naionale
i stabilitii lobale din 2= martie <==H, acest arument a fost formulat n &aportul
seciei Dezvoltarea consistent i diplomaia preventiv. 0oninutul raportului prevedea
urmtoarele7 F;rintre ameninrile care afecteaz societatea mondial cinci pot fi
evideniate ca lobale7 micorarea biodiversitii, deradarea ecoloic, bolile, suprapo#
pulaia i tulburrile politice i consecinele lor.

)ceste indicaii nu pot fi neli%ate i pot
servi ca punct de reper n elaborarea i realizarea de prorame lobale cu destinaie
preventiv care nu este altceva dect esena i coninutul de baz al concepiei diplomaiei
preventive de termen lun.
Diplomaia preventiv propriu#zis la rndul su include acele aciuni operative
care se ntreprind pentru aplanarea evalurii unui conflict concret, de%a conturat. )cestea
pot fi misiuni de stabilire a faptelor, oranizarea de neocieri directe ntre pri, punerea
n aplicare a mecanismului de meninere a pcii a @2D i oranizaiilor reionale. (ste
recunoscut c diplomaia preventiv are de nfruntat i unele obstacole. Dnul dintre ele
const n suspiciunea motivelor celor care ar practica#o, un altul ar fi faptul c diplomaia
preventiv prezint ceva mai mult dect diplomaia tradiional, presupunind dibcia
statului n politica sa e"tern. )ceasta nseamn c in procesul aplicrii diplomaiei
preventive diplomaii i politicienii necesit s seasc ci i mi%loace pentru a se isprvi
cu crizele oriunde n lume att n limitele statului precum i ntre state, nu numai pentru
c aceste crize sunt traice n ele nsele, dar i pentru c ele sunt n cretere costisitoare
pentru rile vecine i multe ri ndeprtate.
n prezent diplomaia este leat, probabil, ca niciodat n trecut, de un esut
comple" de relaii economice i sociale care acoper lobul. 'tatele i popoarele au relaii
n multiple dimensiuni la toate nivelele societii i flu"ul de contacte poate s mreasc
neleerea reciproc i s a%ute la stabilirea unei baze lari pentru cooperare. ;e de alt
parte, subiecii neoficiali sunt ascendent importani n relaiile internaionale i deseori
opereaz de asupra nivelului atins de diplomai. 0a rezultat n prezent este practic
imposibil s izolezi statul de sistemul internaional i n circumstane deteriorante, un
numr de msuri diplomatice pot s a%ute la administrarea cu succes a crizei i previn
apariia violenei.
Dn rol important in funcionarea diplomaiei preventive o poate avea respectarea
urmtoarelor recomandri7
<. 'tatele ar trebui s reziste la tradiionala practic de suspendare a relaiilor
diplomatice i n loc de aceasta s menin desc*ise liniile de comunicare de nalt
ncredere cu liderii i rupele n criz. ;oate s fie contraproductiv nearea uvernelor,
un mi%loc important de administrare a problemei e"act n timpul cnd informaia siur,
direct este esenial.
2. :uvernele i oranizaiile internaionale trebuie s e"prime n mod clar i
impuntor interesele sale n situaia de risc. )cest pas este esenial s a%ute la mobilizarea
suportului pentru aciunile preventive i este, n special, important de a folosi msuri
concrete pentru a contura linii clare mpotriva comportrii inacceptibile.
;ersoanele de resort deseori ntlnesc dificulti interne cnd propun aprobarea de
msuri mai reale pentru rezolvarea conflictului, deoarece nu s#a fcut lucrul de pretire
al parlamentului sau a altor orane de stat precum i a publicului pentru astfel de pai.
(ste esenial s se articuleze clar, din timp, n mod repetat, interesele naionale n
ncadrarea constructiv pentru a preveni nrutirea crizei. )ceasta se poate face oferind
e"plicaii sistematice cum interesele naionale sunt deservite prin obliaii preventive3
iniiind i suportnd dialoul public pe marinea opiunilor accesibile pentru rezolvarea
crizei3 dezvoltnd o strateie decisiv pentru administrarea situaiei.
3. 0riza trebuie s fie pus n aenda 0onsiliului de 'ecuritate al @2D sau al
oranizaiei internaionale relevante sau a ambelor, destul de timpuriu pentru a permite
aciuni preventive. n acelai timp, trebuie s fie stabilite mi%loace pentru a urmri
dezvoltarea crizei i a prevedea a%ustri reulare. ;e ln aceasta, dup cum a fost
meniont mai sus, trebuie s fie stabilit un mecanism pentru a incorpora informaia de la
@ranizaiile 2euvernamentale i ali subieci neuvernamentali pentru a asiura discu#
tarea n 0onsiliul de 'ecuritate a evenimentelor ce au loc. ("punnd decurerea crizei n
aa mod, se favorizeaz ilustrarea lar a conte"tului i, probabil, cel mai nalt pre al
crizei. )ceasta demonstreaz publicului respectiv ce eforturi serioase sunt necesare pen#
tru a rezolva problemele.
?. 0*iar i n conte"tul multilateral al conflictului uvernele trebuie s fie atente
la oportunitile de a susine diplomaia linitit i dialoul cu i ntre liderii moderatori n
criz. +rimiii speciali i reprezentanii statelor sau ai oranizaiilor internaionale sau din
numele @2D din nou demonstreaz valoarea lor la etapele timpurii ale crizei.
0ircumstanele fluide ale perioadei de dup rzboiul rece, strateiile, procedeele
i mi%loacele diplomatice de a avertiza crizele cer noi ci creative pentru a difuza
tensiunile i a facilita acomodarea reciproc ntre potenialii belierani. )ceste strateii
pot include discuii serioase ale a%ustrii panice a ranielor sau revederii lor, noi
aran%amente constituionale, forme ale autonomiei reionale sau culturale . a.
0apacitatea de aleere a diplomaiei oficiale poate fi ntrit de ctre activitatea n
sectorul privat. n acest sens este recomandat aa#numita Fa doua cale a diplomaiei, un
produs principal neformal n neocierile diplomatice, folosit de ctre liderii care vreau s
primeasc date neformale despre inteniile adversarilor, ridicnd nivelul eforturilor
oficiale.
Dnele uverne au sit @ranizaiile 2euvernamentale i alte instituii nestatale
foarte utile n mi%locirea acordurilor politice i n completarea rolului oranelor oficiale.
)stzi, multipolaritatea noii ordini mondiale stimuleaz influena factorilor mai
mici n sistemul internaional. @2:#urile %oac un rol semnificativ n mediere, asisten
umanitar i consolidarea pcii i sunt acum parte a efortului de prevenire i soluionare a
conflictelor.
n ultimul timp mai mult de <III de @2:#uri li s#a oferit statutul consultativ la
@2D i aproape 2I.III de @2:#uri din toat lumea au intrat n diverse relaii cu @2D i
ofer sinure mai mult de 3 mlrd dolari 'D) n termeni de asisten pentru dezvoltare.;e
ln aceasta @2:#urile au funcia unic de a avertiza despre apariia vreunui conflict
sau a unei suferine masive.
@2:#urile pot fi distinse n dependen de statutul lor %uridic, funcii, resurse,
principii de operare i e"perien.
'tatutul independent neutru, de persoan ter al @2:#urilor le confer abilitatea
unic de a a%uta la procesul de consolidare a naiunii, de la medierea motivelor care
cauzeaz conflicte pn la strateiile de promovare a dezvoltrii economice i sociale la
probleme zilnice de monitorizare a aleerilor, restabilire a refuiailor monitorizare a
drepturilor omului.
$etodele utilizate de @2:#uri pentru a#i atine obiectivele propuse difer de la
un rup la altul. Dnele recur la un numr restrns de te*nici sau activiti cum ar fi7
pretirea rapoartelor, naintarea plnerilor ctre oranizaii internaionale, promovarea
leislaiei internaionale, activitatea de lobbV pe ln oranisme naionale i
internaionale .a.
Dup cum constat autorul italian )ntonio 0assese unele oranizaii
neuvernamentale au ndeplinit i ndeplinesc sarcini importante n ambele maniere, prin
presiunea asupra statului, s adere la standarte internaionale i prin efectuarea de anc*ete
i cercetri care snt mai dificile de efectuat de ctre state sau orane
interuvernamentale.
@ranizaii, aa, ca )mnistia internaional, 0omisia internaional a %uritilor,
'ocietatea contra sclaviei, snt cunoscute pentru rezultatele lor, remarcabile n aciuni i
scopuri atinse. $i%loacele lor de activitate snt7 investiarea, e"punerea i convinerea.
)lte oranizaii aa ca 0omitetul Bnternaional al 0rucii &oii opereaz la diferite
nivele7 nu numai incura%eaz :uvernele s fac ceva, dar i acioneaz direct la nivel
transnaional n beneficiul rniilor, bolnavilor, naufraiailor i tuturor acelora care au
nevoie de a%utor n rezultatul calamitilor naturale sau a conflictelor armate.
)lte orane private au ca scop desemnarea idealurilor pentru eliberarea indivizilor
sau rupelor de persoane din condiiile de miserie i e"ploatare. (i vorbesc direct
persoanelor i popoarelor ca s le mreasc nivelul de cunoatere referitor la drepturile
lor.
:rupe de persoane ntrWadevr au simit c este obliaia lor moral s vorbeasc
atunci cnd statele pstreaz tcerea# nu numai :uvernele direct implicate dar i alte state
care prefer s stea n tcere s se plaseze n afara consideraiilor politicii reale. )ceast
form de activitate a @2:#urilor poate servi n scopul diplomaiei preventive.
n prezent @ranizaiile 2euvernamentale ndeplinesc proiecte la care se c*eltuie
annual mai mult de X mlrd dol. 'D). 0nd apar conflicte, @2:, care de%a demult %oac
un rol activ n cutarea pcii, nu rareori, printre primii se afl la locul conflictului,
aducnd un aport de nepreuit n acordarea a%utorului urent populaiei care a suferit i
punnd temelia restabilirii pcii. 'pre e"emplu 0onsoriul Btalian al 'olidaritii-B0'.,
oranizaie neuvernamental care a luat natere n <==2 ca un proiect umanitar cu elul
de a rspunde provocrilor rzboiului din fosta Buoslavie, ntrunete astzi peste <II de
oranizaii de acela en.
n prezent B0' i desfoar activitatea n republicile din e"#D&'',zona
$editeranian i @rientul $i%lociu. B0' lucreaz n mai multe domenii7
#n condiiile strii de uren n caz de rzboi7 livrarea a%utorului umanitar,
distribuirea ec*ipamentului necesar, administrarea taberelor de refuiai, coordonarea
a%utorului medical, suport psi*oloic, asisten %urudic i educaional.
n timpul punctului culminant al conflictului din 6osnia, <==?#<==H peste 3II de
maini cu a%utor umanitar au fost trimise de ctre B0' n )naconda, transportnd peste
<.<II.III tone avnd costul n %urul la XH mln dolari 'D). n timpul crizei umanitare n
Yosovo, B0' conducea G centre, unde triau peste HIII de refuiai n diferite localiti
ale )lbaniei.
n procesul din @rientul )propiat, de e"emplu, Bnstitutul de cercetri din
2orveia, cu rdcinile sale n micarea sindical, a fost de nenlocuit n sparerea *eei
i punerea temeliei pentru acordul de la @slo n <==3.
n :uatemala, oranizaiile bisericeti norveiene erau instrumentele n facilitarea
dialoului ntre prile la conflict.
n +ad%iZistan forele unite ale cetenilor din 'D) i &ussia cu e"perien
profund n rezolvarea i medierea conflictelor, sponsorizat de ctre 9undaia Yetterin
din DaVton, au ntrunit fraciile tad%ice n mi%locul anului <==X aproape de 2I de ori
pentru a stabili o baz pentru neocieri formale. )lte rupe n 'D) i (uropa, care sunt
ncadrate n diplomaia preventiv neoficial, include Bnstitutul pentru $ulti#+racZ
DiplomacV, Bnternational )lert, +*e 0arter 0enterWs Bnternational 2eotation 2et/orZ,
:rupa de criz Bnternaional. )ceste oranizaii au %ucat un rol activ n stabilirea
relaiilor ntre prile n conflict i uvernele interesate, studierea diplomaiei i
rezolvarea conflictelor, oferirea bunelor oficii prilor care sunt antrenate n rezolvarea
panic a conflictelor.
n adaos la proresul substanial pe care aceste eforturi l fac n learea
diferenelor care deseori divizeaz vecinii ostili, este i lista impresionant de partici#
pani, care duc e"periena n comunitile lor i influeneaz atunci cnd muli dintre
acetea i asum poziii de conducere.
n sumar, o lar reea de msuri politice i diplomatice sunt posibile, din timp,
pentru a a%uta la dizolvarea unei crize poteniale sau in cretere.
Dneori, ns, sunt necesare msuri mai strinente, inclusiv trimiterea de mesa%e
bine definite liderilor care au ales o cale inacceptabil n atinerea scopurilor lor.
'trateiile, mi%loacele i instrumentele folosite n diplomaia preventiv sunt o
parte interant a acestui concept.
'.3.Diplomaia parlamentar1
Diplomaia parlamentar nu este nc un subiect studiat foarte n detaliu.Diplomaia
parlamentar s#a dezvoltat rapid n ultimele decenii i pare s creasc n relevan.
+ermenul de Fdiplomaie parlamentar poate fi folosit n mai multe sensuri, de obicei
diplomaia parlamentar este suma activitilor internaionale susinute de parlamentari
pentru a crete neleerea dintre ri, i pentru a se asista reciproc pentru mbuntirea
controlului uvernului i creterea leitimitii instituiilor inter#uvernamentale.
Dei diplomaia a fost pn acum mai mult sau mai puin o aren rezervat e"clusiv
e"ecutivului, depirea raniei dintre naional i strin a condus la o nevoie i mai mare
de parlamentari care s ndeasc problema care le era pus n fa. @ mai mare
implicare din partea parlamentelor n afacerile internaionale este n parte rezultatul a
ceea ce noi numim Flobalizare!. &ecunoaterea c activitatea uvernamental n cretere
n oranizaiile internaionale trebuie mai bine controlat. )ceasta a crescut o dat cu
aceast nevoie i a condus, n ultimele decenii, la un numr de structuri inter#
parlamentare care sunt fcute s faciliteze procesul de e"aminare. ;e de alt parte,
parlamentele au realizat c nu mai pot lsa uvernele s# i asume ntreaa
responsabilitate pentru aciunile de peste *otare. )cum, mai mult ca niciodata,
parlamentarii individual i parlamentele ca instituii sunt c*emate s#i rezolve partea din
problemele comple"e care necesit o abordare multifaetat.
)ceste dou aspecte ale sarcinii parlamentare internaionale sunt strns leate i
cteodat, mai ales n problemele )dunrii ;arlamentare a 0onsiliului (uropean , pot
acoperi parial problema.
#apitolul III.*articularitatile practicii diplomatice in di!erite state ale
lumii.
2.).4n!iinarea misiunilor diplomaticei in alte state.
$isiunile diplomatice sunt forme instituionalizate care se folosesc de ctre state ca
subiecte drept internaional pentru a asiura ntre ele fie permanent relaiilor
diplomatice, caz n care se trimit misiuni diplomatice permanente, fie comunicarea ntre
ele pe una sau mai multe probleme de interes reciproc, caz n care sunt utilizate misiuni
diplomatice temporare.
Bnstituiile care asiur permanenta relaiilor dintre state, ca subiect de drept
internaional, sunt misiunile diplomatice permanente. )cestea au reimul stabilit prin
0onvenia de la 8iena din <=G<. 'unt misiuni diplomatice permanente intre state7
ambasadele, leaiile, nuntiaturile, internuntiaturile apostolice, naltele comisariate i
nalti reprezentani. 'tatele pot intreine relaii diplomatice i cu oranizatiile
internaionale, ca subiecte derivate de drept internaional, daca acestea sunt oranizaii
interuvernamentale.
&eprezentantele statelor pe ln oranizaiile internaionale sunt numite misiuni
permanente, iar reimul acestora este stabilit de 0onvenia relativ a relaiilor statelor cu
oranizaiile Bnternaionale din <=XH. Aa rndul lor, oranizaiile internaionale
interuvernamentale pot trimite misiuni permanente att pe ln statele care nu sunt
membre ale oranizaiilor respective, ct i pe ln alte oranizaii internaionale. (ste
cazul D.(. care are misiuni la 4as*inton i +oZVo. +ipul, ranul, sediul, funciile i
statutul acestor misiuni sunt convenite ntre oranizaie i statul de resedin.
$isiunile diplomatice temporare pot fi trimise de ambele cateorii de subiecte ale
relatiilor internaionale, state sau oranizaii internaionale interuvernamentale.
$isiunile diplomatice temporare oranizate de state pentru dialoul ntre ele se numesc
misiuni speciale i sunt relementate de 0onvenia asupra misiunilor speciale, desc*is
pentru semnare la <G.<2. <=G= la 2e/ [orZ, dup ce a fost adoptat de )dunarea
:eneral a @.2.D.
$isiunile diplomatice ale statelor trimise cu caracter temporar, la lucrrile
oranizaiilor internaionale interuvernamentale, cum ar fi, de e"emplu, la sesiunile
)dunrii :enerale a @.2.D. sau la conferinele oranizate de o oranizaie aflat sub
auspiciile acesteia, se numesc deleaii. )ceste misiuni diplomatice cu caracter temporar
sunt supuse n statul azd a oranizatiilor internaionale reimului reciprocitii.
&eimul lor depinde de componena deleaiilor7 dac eful de stat conduce
deleaia el se bucur de un reim special evident mai mare dect dac eful deleaiei ar
fi un inalt funcionar de stat3 ele nu se ncadreaz n convenia cu privire la misiunile
speciale, iar cutuma este n curs de formare, ntruct practica folosirii deleaiilor este de
oriine recenta. $isiunile speciale ale statelor, oranizate ntr#un stat ter, sunt
considerate de acesta ca fiind vizite stat.
@ranizaiile internaionale pot trimite misiuni temporare n special in cadrul
diplomatiei preventive. )stfel 2aiunile Dnite au folosit adesea misiuni ternporare care
au fost ndeplinite de 'ecretarul :eneral al @.2.D. sau din nsrcinarea acestuia. )stfel,
n anul <=H?, )dunarea :enerala a @.2.D. a ncredinat misiunea 'ecretarului :eneral al
@.2.D. de a neocia la 6ei%in situaia prizonierilor din rzboiul din 0oreea. 0onsiliul de
'ecuritate a ncredinat, de asemenea, misiunea 'ecretarului :eneral al @.2.D. s
neocieze la +e*eran situaia diplomailor americani, reinui ostatici n anul <=>I. Aa
randul sau, 'ecretarul :eneral a ncredinat misiuni de mediere n crizele din Bordania
-<=H>., din &epublica Dominican -<=GH., n conflictul indo#paZistanez -<=GG., n 0ipru
i @rientul $i%lociu -<=GX., n :uineea (cuatorial -<=G=., n +imorul de (st -<=XG..
$isiunile acestea, fie c sunt recomandate de )dunarea :eneral a @.2.D., dispuse de
0onsiliul de 'ecuritate sau trimise de 'ecretarul :eneral al @.2.D., trebuie s aib
consimmntul statului de resedinta c*iar dac acesta este res inter alia pars. $isiunile
specializate sunt soluii practice ale ambelor subiecte de drept international # deci ale
statelor sau oranizaiilor internaionale # de a rezolva o sarcin\ special, specific sau
pentru ndeplinirea unei anumite misiuni. (le pot fi definite ca misiurti temporare care
dureaz n timp, cum ar spune )dolfo $aresca. $isiunile specializate nu se bazeaz pe
reciprocitate, dei au ca scop de a rezolva un interes comun3 ele pot fi stabilite numai de o
sinur parte pentru a rezolva probleme n domeniul economic, cultural sau c*iar militar.
0ele mai frecvente sunt ns misiunile economice.
Desi misiunile specializate se pot studia numai de la caz la caz, cteva reuli
comune se pot reine7
'tabilirea unei misiuni de a%utor sau asisten trebuie s\ aib n prealabil un acord
de cooperare sau de asisten\ ntre statul trimitor i statul de reedin.
Dei se bazeaz pe principiul ealitii i independenei statelor, acordul de
stabilire a misiunilor specializate reflect o inealitate a prilor, cel puin economic, pe
care contractanii o recunosc.
De reul, contribui]le statelor care nc*eie acorduri de asisten n vederea
dezvoltrii sunt ineale, ntruct statul mai boat acord credite nerambursabile sau
Zno/#*o/ crora statul primitor este obliat s le dea o destinaie convenita $isiunea
specializat\ are rolul de a spri%ini realizarea sarcinilor de aceast natur, aa cum au fost
convenite de statul trimitor n favoarea statului primitor. n anul <=X< )dunarea
:enerala a @.2.D. a mpartit tarile lumii a BBB#a n dou cateorii, dupa nivelul dezvoltrii
economice AAD0 -Aeast Developed 0ountries. i $')0 -$ost 'eriouslV )ffected
0ountries..
+eoretic, toate statele dezvoltate pot trimite misiuni specializate, cele mai
cunoscute misiuni sunt cteva7
# $isiunile franceze de cooperare, care, de reul, sunt ncadrate n cadrul
misiunii diplomatice permanente a 9ranei. 'tatul de resedinta se obli s aranteze
accesul i le\tura misiunii ^anceze de cooperare cu oranele sale autorizate s\
implementeze
proramul de asisten.
# $isiunile americane de asisten funcioneaz n cadrul ;roramului administrat
de )enia de Dezvoltare Bnternaional\ -D'#)BD.3 )enia are reprezentani n cadrul
ambasadelor '.D.).
# @ranizatiile internaionale pentru asistent i de misiuni de asisten.
)sistena acordat de oranizaiile internaionale se refer, n principal, la a%utor
economic i _sisten te*nic\, spre deosebire de asistena acordat de state, care poate fi
i n alte domenii3 asistena oranizaiilor internaionale este funcional, n sensul c este
determinat de nsi competena limitat a oranizaiei 0ea mai reprezentativ
oranizatie economica internaional este ;2DD -;roramul 2aiunilor Dnite pentru
Dezvoltare. a fostcreat n anul <=GH., care face parte din aeniile specializate ale @.2.D,
i este coordonat de 0onsiliul (conomic i 'ocial -(0@'@0.. n baza unui acord cadru,
denumit 'tandard 6asic )reement /it* :overnments, ;2DD poate trimite misiuni
permanente, conduse de un reprezentant rezident, care are misiunea de a fi principalul
cadru de letur ntre uvernul respectiv i ;roram. n &omnia funcioneaz un
reprezentant rezident al ;2DD. n prezent ;2DD este reprezentat n peste <<H state.
'tabilirea misiunii se face prin acord ntre ;2DD i statul rezident.
Dniunea (uropeana ntreine relaii cu statele membre, cum o s e"aminm mai
departe3 cu &omnia aceste relaii s#au stabilit prin declaraia din X ianuarie <==I i
trimiterea prirnei reprezentane permanente la 6ru"elles, pe <? aprilie <==I. D.(. a
desc*is o deleaie permanent Ba 6ucuresti n iunie <==3.
Dniunea (uropeana administreaz 9ondul (uropean de Dezvoltare -(D9. ;entru
spri%inirea economiilor n tranziie, s#a creat 9ondul ;1)&( de asisten, nerambursabil,
desc*is i pentru &omnia n anul <==<., iar deleaii perrnaneni ai 0omisiei (uropene
au dubl funciune7 s reprezinte puterea administrativ a D.(., care este 0omisia
(uropean i s suprave*eze utilizarea fondurilor, &ind plasai sub o dubl autoritate.
)ceti reprezentani au fost nurnii, prima dat de fosta ;iaa 0omun -0((., care a
nc*eiat, la Aorn` -+oo., mai multe convenii cu ?G \ri in curs de dezvoltare din )frica,
aona 0araibelor i a ;acificului -)0;. ncepnd cu anul <=XH, renuvelate de mai multe
or n anul <=>?, prin 0onvenia denuniit Aom` BBB, s#a stabilit dreptul 0(( de a fi
reprezentat\ n fiecare ar a )0; sau reional, prin deleai acceptai de statele
respective. )ceti deleai au sarcina de a urmri, n fiecare ar din )0;, parte la
0onvenie, felul de administrare a resurselor 9ondului (uropean de Dezvoltare.
&eprezentani rezideni au i 9ondul $onetar Bnternational, 6anca (uropean
pentru &econstructie i Dezvoltare etc.
#apitolul -I #aracteristicile serviciul diplomatic al Republicii
Moldova
4.1.Diplomatia moldoveneasca si particularitatile ei.
&epublica $oldova ,proclamindu#se in <==< stat suveran si independent,tinde a se
intera in sociatetea internationale dezvoltind relatiile sale diplomatice cu alte state si
participind la activitatile din cadrul oranizatiilor internationale in concordanta cu
normele de drept international si practica e"istenta in acest domeniu. (ste evident ,ca
pentru a realiza cu succes aceste aspiratii este necesar de efectuat o analiza profunda a
totalitatii de norme %uridice,principii oranizationale ,metode si procedee de activitate
diplomatica,care sint menit esa promoveze interesele e"terne ale statului si de a le aplica
consecvent in practica.
;entru &epublica $oldova,stat aflat in perioada de tranzitie,care de abea isi determina
locul sau in sociatatea internationala,este e"trem de important sa utilizeze toate
posibilitatile diplomatiei sale pentru rezolvarea cu succes a tuturor problemelor de ordin
politic,economic si social. 2u mai putin importanta este si necesitatea recurerii la
mi%loacele diplomatice pentru rezolvarea pasnica a diferendului transnistrean.
Bn conditiile actuale,procesul diplomatic este c*emat sa %oace un rol de prim ordin,sa
devina un instrument eficient pentru cladirea statalitatii moldovenesti.'arcina bc*eie
pentru tinatul nostru stat este de a determina care metode si procedee de activitate
diplomatice sunt mai eficiente pentru traducerea in viata a intereselor nationale ale
$oldovei ,de a le stabili care instrumente si mi%loace de operare pot fi mai eficiente
pesntru restabilirea interitatii nationale,de a identifica mecanismele institutionale si
cadrul normativ de relementare a diplomatiei moldovenesti,de a determina modelele si
proramele de preatire a cadrelor,destinate promovarii politicii e"terne moldovenesti.
Deci devenind subiect de drept international &epublica $oldova a initiat procesul de
stabilire a relatiilor diplomatice cu alte subiecte de drept international si,respectiv,de
infiintare a misiunilor sale diplomatice permanente in strainatate.Bn paralel a inceput
procesul de reoranizare a institutiilor statale de specialitate,inclusiv a $inisterului
)facerilor ("terne al e"#&''$,functiile caruia erau limitate de asa numitele ccrelatii de
prietenie intre orasele infratitecc.
&eoranizarea sau,mai bine zis ,formarea serviciului diplomatic al &epublicii
$oldova a fost un proces de creatie pe cit de interesant ,pe atit si de dificil ratie faptului
ca tara nu dispunea la acel moment de cadrul %uridic care ii permitea sa e"ercite functiile
sale e"terne,nu dispunea de cadre diplomatice cu o preatire respectiva,nu avea
e"perienta in domeniul relatiilor esterne si nu dispunea de o baza de date privind normele
si principiile de drept international.Bn pofida problemelor si dificultatilor mentionate mai
sus pe parcursul a doar 2#3 ani &epublica $oldova a izbutit sa oranizeze serviciul
diplomatic moldovenesc,care a fost concentrat in aparatul central al $inistrului
)facerilor ("terne si in misiunile diplomatice din strainatate.
$inisterul )facerilor ("terne al &epublicii $oldova este oranul central de specialitate
ce promoveaza politica statului in domeniul relatiilor e"terne. 'tructura aparatului central
al ministerului este formata din directii teritoriale,directii functionale si directii
administrativ bte*nice.
Besind din functia sa de baza $inisterul )facerilor ("terne este obliat sa promoveze
politica statului in domeniul relatiilor e"terne.)ceasta functie nu se limiteaza doar la
responsabilitati directe,ce ar insemna informarea conducerii tarii despre evenimentele
internationale ma%ore si inantarea propunerilor privind pozitia statului fata de ele,sau la
initierea,neocierea,
semnarea,ratificarea,aprobarea sau acceptarea acordurilor internationale.9unctia de
promovare a politicii statului in domeniul relatiilor e"terne include in sine si coordonarea
activitatii oranelor centrale de specialitate si a altor autoritati administrative ale statului
in vederea stabilirii si dezvoltarii relatiilor cu alte tari.Bn acest sens este important faptul
ca $.).(. ramine totdeauna responsabil pentru informatiile de baza,recomandabile
politice si alte activitati,fiind ata oricind de a lua o decizie sau a face recomandari,daca
se considera ca un minister sau un departament de specialitate,urmarind propriul
interes,pierde viziunea de ansamblu asupra interesului national.
$isiunile diplomatice ale &epublicii $oldova sint plasate in statele cu care se intretin
relatii prietenesti si e"ista o colaborare in domeniile economic,comercial,politic.0atre <
ianuarie 2II2 &epublica $oldova avea <X misiuni diplomatice in diverse state ale lumii
-'tatele Dnite ale )mericii, 9ederatia &usa, Dcraina, 6elarus, Yaza*stan, &omania,
6ularia, Dnaria, ;olonia, )ustria :ermania, 9ranta, 6elia, Btalia, +urcia, 'tatul Bsrael,
0*ina. si patru reprezentante permanente pe lina oranizatiile internationale -@.2.D,
0onsiliul (uropei, @.'.0.(. si pe lina oranizatiile internationale de la :eneva..
'tructura misiunilor diplomatice este clasica.$isiunea este condusa de seful misiunii in
ran de ambasadot.9iecare misiune isi are structura sa,care este determinata de specificul
si traditiile statului acreditar si de necesitatile functionale ale misiunii.De obicei,in toate
misiunile e"ista cancelaria,oranul principal al misiunii unde se elaboreaza actele ce tin
de competenta sefului misiunii. ;roblemele politice sint in competenta consilierului
misiunii,problemele cooperarii economice#in competenta primului secretar.Bn misiuni
e"ista biroul de presa,sau sectia mass#media si biroul atasatului cultural.
'ectia consulara a ambasadei se ocupa cu problemele in materie de pasapoarte si
vize,asistenta leala,leaturile cu diaspora moldoveneasca in statul acreditar.
0onform prevederilor 0onstitutiei -art.GG. ;arlamentul &epublicii $oldova a
aprobat la > februarie <==H 0onceptiile politicii e"terne a &epublicii $oldova. Bn care au
fost determinate prioritatile,principiile si directiile principale ale politicii e"terne
moldovenesti. &ealizarea acestei conceptii va da posibilitate &epublicii $oldova de a se
edifica in calitate de stat independent,unitar si indivizibil,care intentioneaza sa intretina
relatii reciproce avanta%oase cu toate tarile lumii.
(ste necesar de mentionat faptul ca diplomatia moldoveneasca s#a incadrat in mod
operativ in realizarea directiilor principale ale politicii e"terne,care la etapa initiala
constau in stabilirea relatiilor diplomatice cu diferite tari,infiintarea misiunilor
diplomatice in strainatate si consolidarea pozitiilor tarii in oranizatiile internationale
mondiale si reionale,obtinind rezultate pozitive in acest domeniu.

Bn prezent la ordinea de zi sint problemele prioritare ale adresarii la Dniunea (uropeana
si determinarii strateice referitor la activitatile $oldovei in cadrul 0.'.B.,d23e moment ce
impune promovarea unei politici e"terne bine determinate si bine pronuntate.
2ecesita o analiza serioasa si problema neutralitatii &epublicii $oldova din punct de
vedere al rezultatelor reale care pot fi obtinute .Bn acest conte"t ar fi binevenita e"perienta
acumulata de statele neuter -(lvetia,)ustria,'uedia,0osta#&ica etc..,care au format
mecanismul de asiurare a neutralitatii sale.
)ceste,cit si multe alte probleme si sarcini care stau in fata diplomatiei moldovenesti
vor fi ,sa speram ,rezolvate cu succes.
3.'./unctiile Ministerului A!acerilor E5terne al Republicii Moldova.
)siurarea a realizarii politicii e"terne a statului este necesar sa fie conceputa ca o
atributie ce nu necesita imputerniciri adauatoare in domeniul neocierilor si semnarii
acordurilor interuvernamentale,si eate o activitate permanenta de coordonare si control.
&eulamentul $inisterului )facerilor ("terne al &epublicii $oldova atribuie
ministerului urmatoarele functii7
<. realizeaza drepturile suverane ale &epublicii $oldova in cadrul relatiilor
internationale3
2. promovareaza politica e"terna a &epublicii $oldova in relatiile cu alte state si
oranizatii internationale3
3. informeaza ;resedintele,;arlamentul si :uvernul despre evenimentele internatonale
ma%ore si face propuneri privind pozitia &epublicii $oldova fata de acestea3
?. coordoneaza activitatea oranelor centrale de specialitate si a altor autoritati
administrative ale &epublicii $oldova in vederea stabiirii si dezvoltarii relatiilor cu alte
tari in conformitate cu leislatia in vioare3
H. neociaza in numele &epublicii $oldova sau participa la neocierea tratatelor si
inteleerilor internationale3
G. face propuneri privind initierea,neocierea,semnarea,ratificarea,aprobarea sau
acceptarea acordurilor internationale,aderarea la acestea sau denuntarea lor,efectueaza
sc*imbul instrumentelor de ratificare,innmineaza instrumentele de ratificare sau de
aderare,notifica aprobarea sau acceptarea inteleerilor internationale si denuntarea lor3
X. certifica acordarea imputernicirilor,elibereaza diverse documente ce tin de
competentele lui3
>. urmareste aplicarea prevederilor traratelor si altor inteleeri internationale la care
&epublica $oldova este parte,prezentind propunerile corespunzatoare oranelor centrale
de specialitate,:uvernului si ;resedintelui &epublicii $oldova3
=. este oranul uvernamental abilitata cu functia de coordonator in problemele
respectarii obliatiunilor ce reies din prevederile tratatelor internationale,precum si ale
reprezentarii intereselor statului in cadrul oranismelor internationale,inclusiv in
domeniul drepturilor omului3
<I. coopereaza cu oranele centrale de specialitate si cu alte structuri ale administratiei
publice in problemele relatiilor economice e"terne si promovarii politicii unice a statului
pe plan e"tern 3
<<. intreprinde actiuni privind respectarea leislatiei in vioare a &epublicii
$oldova,care relementeaza activitatea e"terna,eneralizeaza practica aplicarii ei3
<2. elaboreaza sau participa la elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul
relatiilro e"terne ale &epublicii $oldova3
<3. pastreaza oriinalele tuturor tratatelor internationale bilaterale,precum si copiile
certificate ale celor multilaterale,indeplineste functiile de depozitar3
<?. pastreaza siiliul de stat al &epublicii $oldova si are dreptul de a aplica siiliul sec3
<H. diri%eaza si controleaza activitatea misiunilor diplomatice si a posturilor consulare ale
&epublicii $oldova in alte state si pe lina oranizatiile internationale3
<G. asiura intretinerea corespondentei diplomatice a &epublicii $oldova prin
intermediul serviciului sau specializat de curieri diplomatici3
<X. e"ercita conducerea metodoloica a oranizarii evidentei contabile in institutiile din
subordine,analizeaza si pronozeaza undicii lor economici,asiura in mod stabilit
prezentarea darilor de seama contabile si statistice centralizate3
<>. desemneaza ,in caz de necesitate,consulii onorifici ai &epublicii $oldova si
coordoneaza activitatea lor3
<=. analizeaza situatia interna si e"terna a statelor cu care &epublica $oldova intretine
relatii diplomatice,identifica si evalueaza oportunitatile dezvoltarii relatiilor comercial#
economice cu aceste state si informeaza periodic ;resedintele,;arlamentul si :uvernul3
2I. tine leatura cu misiunile diplomatice si posturile consulare ale altor state in
&epublica $oldova in conformitate cu normele dreptului international si uzantele
internationale3
2<. indeplineste atributiile privind ;rotocolul de stat si perfecteaza documentele de
acreditare sau rec*emare3
22. in comun cu oranele respective,contribuie la crearea conditiilor optime pentru
activitatea reprezentantelor straine si deleatiilor oficiale,e"ercita controlul asupra
respectarii pe teritoriul &epublicii $oldova a imunitatilor diplomatice si consulare ale
misiunilor diplomatice,posturilor consulare si oranizatiilor intenationale acreditate in
&epublica $oldova,precum si ale personalului lor3
23. oranizeaza periodic conferinte de presa si brifinuri pentru informarea opiniei
publice despre activitatea statului in domeniul politicii e"terne,acrediteaza reprezentantii
mass#media de peste *otare in &epublica $oldova3
2?. contribuie la dezvoltarea relatiilor si a contractelor cu cetatenii &epublicii $oldova
domiciliati in strainatate,precum si cu diaspora moldoveneasca3
2H. e"ercita activitati consulare pe teritoriul &epublicii $oldova si in alte state3
2G. perfecteaza pasapoarte diplomatice si de serviciu,vize,efectueaza controlul asupra
evidentei si pastrarii lor,lealizeaza actele pentru persoane %uridice si fizice din &epublica
$oldova si alte state3
2X. participa in modul stabilit la e"aminarea cererilor de naturalizare a persoanelor care
sosesc din alte state sau a celor cu domiciliul stabil in &epublica $oldova3
2>. asiura realizarea unei politici consecvente de cadre diplomatice ,oranizeaza si
desfasoara preatirea si reciclarea lor.
3.2. 6erviciul diplomatic politicii e5terne al Republicii Moldova.
0adrul %uridic al serviciului diplomatic al &epublicii $oldova il constituie 0institutia
&epublicii $oldova, Aeea cu privire la serviciul diplomatic,'tatutul 0onsular, tratatele
internationale la care &epublica $oldova este parte,inclusiv 0onventia de la 8iena cu
privire la relatiile diplomatice, inc*eiata la <> apriie <=G< si 0onventia de la 8iena cu
privire la relatiile consulare, inc*eiata la 2? aprilie <=G3 si alte acte normative.
'ervicul diplomatic constituie activitatea institutiilor diplomatice si consulare ale
&epublicii $oldova in ansamblul lor si a personalului ana%at in aceste institutii,abilitate
sa promoveze politica e"terna,inclusiv relatiile economice e"terne ale &epublicii
$oldova si relatiile ei cu statele lumii si oranismele internationale,atit in cadrul
frontierelor sale cit si in afara lor.
'erviciul diplomatic al &epublicii $oldova are urmtoarele obiective enerale7
a. promovarea politicii e"terne in eneral i a relaiilor comerciale i economice
e"terne in particular3
b. reprezentarea i aprarea pe plan e"tern a intereselor naionale ale &epublicii
$oldova3
c. realizarea drepturilor suverane ale &epublicii $oldova in relaiile internaionale3
d. prote%area drepturilor i intereselor naionale ale &epublicii $oldova, cetenilor i
persoanelor ei fizice i %uridice, potrivit practicii internaionale i in limitele admise de
normele i principiile dreptului internaional3
e. promovarea relaiilor bilaterale i multilaterale in domeniile vieii politice,
economice, comerciale, culturale, tiinifice ale &epublicii $oldova cu statele lumii,
relementarea eventualelor probleme politico#%uridice cu aceste state3
f. asiurarea capacitilor diplomatice necesare pentru a anticipa, a aciona i a
reaciona la evenimentele internaionale ce sint in msur s afecteze interesele naionale
ale &epublicii $oldova3
. meninerea coerenei i unitii activitilor &epublicii $oldova pe plan e"tern3
*. promovarea imainii favorabile a &epublicii $oldova peste *otare3
i. respectarea i dezvoltarea in continuare a dreptului internaional3
%. respectarea drepturilor omului ca baz a oricrei societi uman3
Z. realizarea, prin metode i mi%loace diplomatice, a activitilor specifice in vederea
asiurrii pcii i securitii mondiale i reionale.
Bnstituiile serviciului diplomatic au urmtoarele funcii de baz7
a. elaborarea i realizarea concepiilor, strateiilor i direciilor de baz a politicii
e"terne a statului,
b. coordonarea in e"clusivitate a activitii autoritilor centrale de specialitate i a
altor autoriti publice ale &epublicii $oldova in vederea asiurrii realizrii unei politici
unice in domeniul relaiilor internaionale,
c. analiza situaiei politice i economice din lume, a politicilor e"terne i interne ale
statelor strine, activitii oranizaiilor internaionale,
d. informarea autoritilor publice ale &epublicii $oldova, potrivit competenei,
despre evenimentele internaionale relevante pentru ar,
e. acordarea de asisten i protecie cetenilor &epublicii $oldova, persoanelor ei
fizice i %uridice aflate peste *otare, in limitele prevzute de dreptul internaional,
f. reprezentarea &epublicii $oldova in relaiile cu alte state i oranisme
internaionale,
. oranizarea i participarea la neocieri in vederea inc*eierii tratatelor internaionale
cu alte state i oranisme internaionale,
*. contribuirea la funcionarea liber a misiunilor diplomatice i consulare strine pe
teritoriul &epublicii $oldova, precum i asiurarea controlului asupra respectrii
privileiilor i imunitilor diplomatice i consulare ale acestora,
i. asiurarea depozitrii, inreistrrii, evidenei i pstrrii tratatelor internaionale ale
&epublicii $oldova,
%. asiurarea protocolului de stat,
Z. intreprinderea aciunilor pentru respectarea, elaborarea i iniierea modificrii
leislaiei naionale vizand activitatea e"tern, eneralizarea practicii aplicrii ei,
l. instruirea i perfecionarea profesional a personalului instituiilor serviciului
diplomatic,
m. indeplinirea altor funcii prevzute de leislaia in vioare.
#onclu0ie
N,TE %I%$I,.RA/I#E
<. $ircea $alita # Diplomaia b (d. Didactic si pedaoic3
2. 1enrV Yissiner # Diplomaia b (d. )ll3
3. 1arold 2icolson ,)rta diplomatica,(ditura ;olitica,6ucuresti,<=GG3
?. '*aun &iordan # 2oua diplomaie b (d. )ntet ff ;ress Diplomaia
H. 'tan ;. Darius :eore # &olul diplomaiei n buna convetuire a statelor
G. 0onstantin 8lad # Diplomatia 'ecolului ff3
X. Dumitru $azilu # Diplomaia Drept diplomatic si consular (ditura Aumina Ae"
6ucuresti, 2II33
>. 8lad 0onstantin # &elaii Bnternaionale politico#diplomatice contemporane.
(ditura 9undaiei F&omnia de $ine, 6ucuresti, 2II< 3
=. )le"andu 6uruian bBntroducerea in practica diplomatica si procedura
internationala b(d.0*isinau 2II33
<I. 'tan ;. Darius :eore b &olul diplomaiei n buna conveuire a statelor!
<<. )l#dru 6urian,&elementarea %uridical a relatiilor diplomatice,!)dministrarea
publica!,2r.3, 2II<3
<2. +itulescu, 2icolae# Documente Diplomatice. 6ucuresti, (ditura ;olitic, <=GX
<3. $onitorul @ficial al &epublicii $oldova,nr.?3#??,din 3 iulie <==X3
<?. 8lad, 0onstantin #&elaii Bnternaionale politico#
diplomatice contemporane. (ditura9undaiei F&omniade $ine, 6ucuresti,
2II<
<H.
<G. 0onstitutia &epublicii $oldova,0*isinau,<==?3
<X. Aeea nr.XG<#f8 din 2X decembrie 2II<,$onitorul @ficial al &epublicii
$oldova,nr.2I-=IH. din H februarie 2II23
<>. 'tatutul 0onsular al &epublicii $oldova,aprobat prin 1otarirea :uvernului
&epublicii $oldova nr.3G> din 2> martie 2II23
<=. +ratate internationale la care &epublica $oldova este parte-<==I#<==>.,(ditie
oficiala,8olumul B8,0*isinau,<==>3
2I. &osca Audmila,'tiinta politica,0*isinau,2IIH3
2<. *ttp7EEru.scribd.comEdocE3G=2I=2<EDzante#Diplomat#Bce#'i#de#;rotocol