Sunteți pe pagina 1din 44

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE


SPECIALIZAREA MARKETING
PROIECT
ANALIZA INFORMAIILOR DE MARKETING
UTILIZND SPSS
Profeor S!"#e$!
A%!& "$%'& #r#& O($( A$)"*( STNGACIU V+()e($" D($%e+ A+e,($#r"

2
Cer%$!e+e -ro%e)!"+"%.
Alegeti din Anuarul Statistic al Romaniei sau din baza de date TEMPO online serii de timp
a I!S de pe site"ul ###inssero 2 $ariabile a%late intr"o oarecare dependenta una de alta& pentru
toate cele '( )udete *%ara municipiul +ucuresti,
-olosind SPSS& introduceti datele si analizati.
Indicatorii medii si ai $ariatiei pentru %iecare din cele doua $ariabile %olosind metode
di%erite de analiza
E%ectuati gra%ice speci%ice pentru cele doua distributii si pentru indicatorii calculati
E%ectuati o analiza bi$ariata a datelor selectate
Analizati legatura dintre cele doua $ariabile si stabiliti care este cel mai potri$it model
de regresie
/
Pentru proiectul de %ata am ales ca $ariabile de pe site"ul ###inssero supra%ata culti$ata cu
grau in anul 2001 si productia de grau in acelasi an
Am desc2is o sesiune de lucru in SPSS si am de%init $ariabilele in %ereastra Variable View.
Primul pas dupa de%inirea $ariabilelor a %ost stabilirea atributelor %iecarei $ariabile in parte Pentru
$ariabila Judet am ales ca tip String *al%a numerica, cu o lungime de 30 de carcatere
Pentru $ariabilele Suprafata_cultivata si Productie am stabilit tipul $ariabilei ca %iind
Numeric/ lungimea de (4 caractere si numarul de zecimale egal cu zero
'
Am introdus etic2etele *Label, pentru %iecare $ariabila in parte

I$#%)(!or%% 0e#%% % (% '(r%(!%e% -e$!r" f%e)(re #%$ )e+e #o"( '(r%(1%+e/ fo+o%$#
0e!o#e #%fer%!e #e ($(+%2(&
3
S"-r(f(!( )"+!%'(!e
Primul pas in calculul indicatorilor a %ost desc2iderea %erestrei Analyze->Decriptive Statitic-
>!re"uencie Am mutat in casuta Variable#$ supra%ata culti$ata& apoi am intrat in optiunea
Statistics
unde am bi%at urmatorii indicatori. 5uartiles& Mean& Median& Mode& Sum& Std 6e$iation& 7ariance&
Range& Minimum& Ma8imum si S9e#ness
4
N : '( "; baza de date cuprinde '( de )udete analizate
Me($ : '<0=< "; supra%ata medie culti$ata in cele '( de )udete este de '<0=< 2ectare
Me#%($ : //212 "; )umatate din )udetele analizate au o supra%ata culti$ata sub //212 2ectare si
)umatate peste
Mo#e : 41/4 "; a$em module multiple si de aceea este indicata doar cea mai mica $aloare
S!#& De'%(!%o$ : 30021 "; apro8imati$ 41> dintre )ude?e au o supra%a?@ culti$at@ cu grau cuprins@
Antr"un inter$al egal cu media plus sau minus $aloarea abaterii medii p@tratice& respecti$. '<0=< BC"
30021D
V(r%($)e : 23021/404'
S3e4$e : 2
R($5e 6 2223=( "; di%eren?a dintre cea mai mare si cea mai mic@ supra%a?@ culti$at@ cu grau este de
2223=( 2ectare * amplitudinea,D
M(,%0"0 : 22<'0= "; cea mai mare supra%a?@ culti$at@ cu grau este de 22<'0= 2ectare
M%$%0"0 : 41/4 "; cea mai mica supra%a?@ culti$at@ cu grau este de 41/4 2ectare
=
Optiunea Analyze->Decriptive Statitic-> Decriptive%

1
Optiunea Analyze->&eport-> 'ae Summarie%

Se obser$a ca prin toate cele / metode rezultatele sunt aceleasi
<
Pro#")!%e #e 5r("
Primul pas in calculul indicatorilor a %ost desc2iderea %erestrei Analyze->Decriptive Statitic-
>!re"uencie Am mutat in casuta Variable#$ productia& apoi am intrat in optiunea Statitic unde am
bi%at urmatorii indicatori. 5uartiles& Mean& Median& Mode& Sum& Std 6e$iation& 7ariance& Range&
Minimum& Ma8imum si S9e#ness

(0
N : '( "; baza de date cuprinde '( de )udete analizate
Me($ : (/'=4< "; productia medie obtinuta in cele '( de )udete este de (/'=4< tone
Me#%($ : =422( "; )umatate din )udetele analizate au obtinut o productie de grau de sub =422( tone si
)umatate peste
Mo#e : ('//'"; a$em module multiple si de aceea este indicata doar cea mai mica $aloare
S!#& De'%(!%o$ : (/3=4' "; apro8imati$ 41> dintre )ude?e au o productie de grau cuprins@ Antr"un
inter$al egal cu media plus sau minus $aloarea abaterii medii p@tratice& respecti$. (/'=4< BC" (/3=4'D
V(r%($)e : (1'/(1(=30<
S3e4$e : 2
R($5e 6 331032 "; di%eren?a dintre cea mai mare si cea mai mic@ productie de grau obtinuta este de
331032 tone * amplitudinea,D
M(,%0"0 : 3=2/14 "; cea mai mare productie de grau obtinuta este de 3=2/14 tone
M%$%0"0 : ('//' "; cea mai mica productie de grau obtinuta este de ('//' tone
Efe)!"(!% 5r(f%)e -e)%f%)e -e$!r" )e+e #o"( #%!r%1"!%% % -e$!r" %$#%)(!or%%
)(+)"+(!%&
((
S"-r(f(!( )"+!%'(!(
7%!o5r(0(
Eistograma realizat@ pentru $ariabila supra%a?a culti$at@ cu grau prin comanda. (rap) 89
Le*acy Dialo* 89+ito*ram
(2

,nterpretarea rezultatelor. 6istributia seriei dup@ ni$elul supra%e?ei culti$ate cu grau prezint@ o
asimetrie spre dreapta& predominFnd supra%e?ele mai mici culti$ate cu grau
(/
Bo,-+o!
+o8plot realizat pentru $ariabila supra%a?a culti$at@ cu grau prin comanda. (rap) 89
Le*acy Dialo* 89-o.plot
('
,nterpretarea rezultatelor: distributia seriei dupa ni$elul supra%etei culti$ate cu grau prezinta
o asimetrie puternica
:8: P+o!
(3
,nterpretarea rezultatelor: An cazul supra%e?ei culti$ate cu grau gra%icul se apropie de
normal
(4
Pro#")!%( o1!%$"!(
7%!o5r(0(
(=
,nterpretarea rezultatelor. 6istributia seriei dup@ ni$elul productiei de grau obtinute prezint@
o asimetrie spre dreapta& predominFnd productiile mai mici de grau
Bo,-+o!
(1
,nterpretarea rezultatelor: distributia seriei la ni$elul productiei de grau obtinute prezinta o
asimetrie puternica
(<
:8: P+o!
,nterpretarea rezultatelor: An cazul productiei de grau obtinute gra%icul se apropie de normal
20
Gr(f%) -e$!r" (01e+e '(r%(1%+e
S)(!!er-+o!
2(
,nterpretarea rezultatelor: 6iagrama ne arata ca intre cele 2 $ariabile e8ista o legatura
liniara& directa si stransa
22
Efe)!"(!% o ($(+%2( 1%'(r%(!( ( #(!e+or e+e)!(!e
S"-r(f(!( )"+!%'(!( ; 5r"-(re -e %$!er'(+e
ma8 min
22<'0= 41/4 2223=(
334'2& 1
' '
x x
n

= = =
Pentru a cuprinde in cadrul inter$alelor atat $aloarea minima& cat si cea ma8ima& am ales ca
dimensiune a inter$alului $aloarea de 31000
2/
2'
Pro#")!%( o1!%$"!( ; 5r"-(re -e %$!er'(+e
ma8 min
3=2/14 ('//' 331032
(/<3(/
' '
x x
n

= = =
Pentru a cuprinde in cadrul inter$alelor atat $aloarea minima& cat si cea ma8ima& am ales ca
dimensiune a inter$alului $aloarea de (''000
23
24
2=
Co$!r"%0 !(1e+"+ #e (o)%ere
21
2<
C(+)"+(re( 0e#%%+or % '(r%(%!%%+or
/0
Interpretarea celor mai importante rezultate din outut.
N : '( pe total ";in analiza de %ata au %ost luate in calcul '( de )udete& din care spre e8emplu 3 au o
supra%ata culti$ata cu grau cuprinsa intre 31000 si ((4000 2ectareD
Me($ : ('3=34 tone pe total "; productia medie obtinuta pe totalul )udetelor a %ost de ('3=34 tone& in
$reme ce productia medie obtinuta in cadrul )udetelor cu o supra%ata culti$ata cuprinsa intre 31000 si
((4000 2ectare a %ost de 2''100 tone
Me#%($ : =2000 tone pe total "; )umatate din )udetele considerate au a$ut o productie obtinuta sub
=2000 tone& in $reme ce )umatate din )udetele cu supra%ata cuprinsa intre 31000 si ((4000 2ectare au
a$ut o productie de sub 2(4000 tone
S!#& De'%(!%o$ : (232(/ tone pe total "; apro8imati$ 41> din )udetele considerate au o productie
cuprinsa intr"un inter$al egal cu media plus sau minus $aloarea abaterii medii patratice& respecti$
('3=34BC"(232(/ tone& in timp ce apro8imati$ 41> din )udetele cu o supra%ata cuprinsa intre 31000 si
((4000 2ectare au o productie cuprinsa in inter$alul 2''100BC"4'/<1&1 tone
/(
C(+)"+"+ %$#%)(!or%+or '(r%(!%e% fo+o%$# ANOVA
/2
//
Interpretarea celor mai importante rezultate din output.
Tabelul Descriptives o%era indicatorii tendintei centrale si ai dispersiei pentru o distributie
bi$ariata *se obser$a ca sunt apro8imati$ aceleasi in%ormatii obtinute prin comanda Analyze-
>Reports->Case Summaries prezentata anterior,
Tabelul A!O7A o%era rezultatele analizei de $ariatie.
Sum of Squares Between roups *suma patratelor abaterilor intre grupe, : 33''E(( ";
plecand de la aceasta $aloare se poate calcula dispersia si abaterea medie patratica intre
grupe 6ispersia intre grupe se calculeaza impartind Sum of Squares Between roups la
numarul total al )udetelor considerate& iar abaterea medie patratica intre grupe scotand
radical din dispersia intre grupe

33''00000000
(/32(<3(2(<3 ((421/<
'(
tone = = =
Sum of Squares !it"in roups *suma patratelor abaterilor de grupa, : =2=1E(0 ";
plecand de la aceasta $aloare se poate calcula dispersia si abaterea media patratica de
grupa 6ispersia se calculeaza impartind Sum of Squares !it"in roups la numarul
total al )udetelor considerate& iar abaterea medie patratica scotand radical din dispersie
=2=10000000
(==3(2(<3(2 '2(/22
'(
tone = = =
Sum of Squares #otal *suma patratelor abaterilor colecti$itatii, : 42=(E(( "; plecand
de la aceasta $aloare se poate calcula dispersia si abaterea media patratica pe total
6ispersia se calculeaza impartind Sum of Squares #otal la numarul total al )udetelor
considerate& iar abaterea medie patratica scotand radical din dispersie
42=(00000000
(32<3(2(<3(2 (2/4=/'
'(
tone = = =
Testul $ respecti$ $aloarea Si%:0&000 "; cu aceasta $aloare mai mica decat 0&03& testul
- este semni%icati$& ceea ce inseamna ca e8ista o di%erenta semni%icati$a intre cele '
grupe de supra%ata in raport cu productia obtinuta
A$(+%2(!% +e5(!"r( #%$!re )e+e #o"( '(r%(1%+e % !(1%+%!% )(re e!e )e+ 0(% -o!r%'%!
0o#e+ #e re5re%e&
/'
A$(+%2( re5re%e%
Gonstruirea corelogramei sau a norului de puncte prin comanda (rap)->Le*acy Dialo*->
,nteractive->Scatterplot
/3
R SH in $aloare de 0<4 este mai mare decat 043& rezulta a$em de"a %acec cu o legatura
puternica
In continuare $om apro8ima %orma legaturii printr"un model de regresie utilizand optiunea
Analyze->&e*reion->'urve /timation
/4
/=
/1
Gele mai bune / modele sunt in ordine. Huadratic& cubic& liniar
/<
'0
'(
'2
Odata cu crearea rezultatelor in output& in Data /ditor& in %oaia Data View& gasim noile
$ariabile create de SPSS ca urmare a optiunilor e8primate in %ereastra 'urve /timation0 Save& care
reprezinta valorile etimate ale $ariabilei dependente '!,1(& valorile rezi)uale '/&&( si limitele
in%erioare si superioare ale intervalului de incredere 'L'L si 2'L( pentru %iecare model de regresie
ales
'/
Am ales ca cel mai bun model de regresie pe cel liniar& pentru ca R SHuare este mare *0&<40,
si gradul de semni%icatie al testelor - si t este 0&000 6eci ecuatia de regresie cea mai potri$ita este cea
liniara si are urmatoarea %orma.
<6 =>?@&A>BC>&A?@D
,nterpretare. la o crestere cu ( 2ectar a supra%etei& productia $a creste cu 243< tone
A$(+%2( )ore+(!%e%
''
Goe%icientul de corelatie Pearson este egal cu 0<10& ceea ce inseamna ca intre $ariabile
e8ista o corelatie directa& puternica& $aloarea acestuia %iind %oarte apropiata de (
Testarea semni%icatiei coe%icientului de corelatie este realizata cu a)utorul tetului t. 7aloarea
Sig *2"tailed, corespunzatoare& egala cu 0000 si este mai mica decat 000(& ceea ce inseamna ca sunt
sanse mai mici de (> de a gresi daca a%irmam ca intre cele doua $ariabile e8ista o corelatie
semni%icati$a
'3

S-ar putea să vă placă și