Sunteți pe pagina 1din 9

Iorgulescu Patricia - Anul 5

PRODUSE SI SUBANSAMBLURI TEHNOLOGICE IN ARHITECTURA CONTEMPORANA




Sisteme de fatade inteligente
(Turnurile Al Bahar din Abu Dhabi)

Sistemele contemporane de fatade inteligente au fost create in scopul unei
utilizarii eficiente a luminii si energiei solare natural, precum si a resurselor cladirii,
scopul principal fiind acela de economisire, si uneori, reutilizare a resurselor.
Fatada a devenit creierul unei constructii, responsabil cu eficienta energetica,
care controleaza gradul de iluminare si de ventilatie, protectia UV si efectele produse
de incalzirea sau racirea atmosferica. Fatadele dublu-strat, de exemplu, a caror
cavitate permite imbunatatirea acusticii constructiilor, un mai bun control al energiei
solare si o capacitate superioara de ventilatie.
In prezent, cladirile all glass au devenit un simbol al conceptului de
constructie verde, care permite accesul total al luminii naturale in interior si,
totodata, conectarea vizuala a ocupantilor sai cu mediul natural. Desi, nu cu mult
timp in urma, proiectele de acest gen au constituit sursa unor probleme cu adevarat
spinoase, cum ar fi consumul exagerat de energie si costuri uriase datorate
sistemelor de conditionare a aerului folosite, in prezent lucrurile s-au schimbat
fundamental.

Fatade care se adapteaza conditiilor de mediu

Astfel, o fatada interactiva raspunde in mod inteligent si eficient la schimbarile
survenite in exterior si la nevoile de performanta din interior, care sa asigure conditii
optime de vizibilitate si de confort termic, exploatand sursele naturale de energie
pentru iluminare, incalzire si ventilatie, in acelasi timp economisind energie
comparativ cu tehnologiile conventionale. Cum se poate realiza acest lucru? Prin
inglobarea unor sisteme care corecteaza sau modereaza performantele sticlei pe
masura ce conditiile exterioare se modifica, permitand totodata reglarea individuala a
parametrilor de confort interior in functie de preferinte.
Fatadele care genereaza energie electrica reprezinta un pas urias in ceea ce
priveste reducerea cheltuielilor energetice in cazul cladirilor preponderent din sticla,
fara a face rabat de la cerintele estetice, care dau nota personala si autentica unei
cladiri. Acestea sunt constituite din module fotovoltaice subtiri, cu posibilitatea
integrarii lor in structura fatadei exterioare, care poate fi suspendata, cu aerisire
dorsala. Elementele care colecteaza energia solara o dirijeaza apoi catre niste celule
foto localizate in partea interioara a fatadei, acestea transformandu-se astfel in statii
energetice in miniatura.
Asemenea multor alte solutii inovative, ale caror avantaje incontestabile au
fost umbrite si de unele inconveniente, si aceste fatade s-au confruntat pana de
curand cu problema deschiderii ferestrelor. Totusi, accesul la aer curat a fost facut
posibil prin montarea unor balamale care permit deschiderea fie pe verticala, fie pe
orizontala a unor fragmente din fatada, cu ajutorul unui motor electric de mici
dimensiuni. Acesta poate fi alimentat cu ajutorul energiei produse de fatada insasi.
Pentru a permite racirea unei astfel de structuri pe timp de vara si incalzirea ei
iarna prin utilizarea energiei solare pasive, intre stratul interior si cel exterior al fatadei
trebuie sa fie permisa circulatia unui curent de aer. Astfel, consumul energetic al unei
cladiri se poate reduce cu pana la 30%.
O fatada inteligenta trebuie sa poata controla gradul de iradianta pentru a
obtine o iluminare optima si folosirea la maximum a luminii naturale, fara ca prin
aceasta sa se creeze o solicitare de racire. Cantitatea de caldura in exces trebuie,
deci, stocata fie in ansamblul fatadei, fie intr-o partitie speciala. In plus, o astfel de
fatada are si rolul de a diminua pierderile de caldura in cazul temperaturilor
exterioare scazute.
O alta cerinta importanta este aceea de a avea posibilitatea controlului asupra
transportului masei de aer proaspat de la exterior catre interior pentru a se asigura
confortul optim al ocupantilor, fara a le crea probleme din cauza curentilor de aer
formati.
Pentru indeplinirea conditiilor de performanta energetica, fie in materialul de
baza al fatadei trebuie incorporate materiale cu masa termica mare, fie fatada trebuie
sa permita transferul energiei in exces inspre o alta parte a cladirii destinata stocarii
acesteia.



Turnurile Al Bahar din Abu Dhabi fatada inteligenta adaptata conditiilor de
mediu
Castigatorul premiilor pentru inovatie in domeniul cladirilor inalte in 2012 (CTBUH
Innovation Award)



Data inaugurarii: iunie 2012
Inaltime: 145 m
Etaje: 29
Suprafata: 56.000 mp
Functiune principala: birouri
Beneficiar: Abu Dhabi Investment Council
Arhitectura: Aedas Architects, Ltd.
Inginerie Structurala: Arup
Project Manager: Mace International
Dezvoltator: Al-Futtaim Carillion
Alti consultanti: Davis Langdon; Townshend Landscape Architects; NSCC; William
Hare; Yuan

Abu Dhabi a devenit un centru economic important al Orientului Mijlociu, care
a cunoscut o dezvoltare spactaculoasa la nivelul constructiilor, iar cladirile inalte nou
construite domina acum centrul asezarii, ceea ce ridica probleme referitoare la
impactul acestora asupra mediului, sustenabilitate si tehnologii noi, care sa faca
posibile chiar si cele mai imposibile idei. De aceea, cercetarile constructorilor se
indreapta spre gasirea de noi moduri de constructie in zone desertice, care sa
reduca in special emisiile de carbon.

Astfel, inca de la o prima analiza minimala, clima de la Abu Dhabi releva faptul
ca aceasta este dominata de un soare arzator pe tot parcursul zilei, cu temperaturi
de 40 de grade Celsius si 0% sanse de ploaie. In asemenea conditii extreme, pana si
arhitectii pun pe primul plan designul legat de mediu pentru ca proiectul sa poate
functiona corespunzator. Lasand deoparte faptul ca nisipul poate compromite
integritatea structurala a cladirii, caldura intensa si razele solare pot cauza un
disconfort accentuat la interior, daca nu se iau masurile necesare.
Pentru noua pereche de turnuri realizata la Abu Dhabi, echipa de arhitecti de
la Aedeas au realizat o fatada dinamica ce se inspira din cultura islamica, de la un
element de umbrire realizat dintr-un grilaj din lemn numit mashrabiya, regasit in
arhitectura vernaculara musulmana, care avea rolul de obtinere a intimatii casei, dar
si de reducere a radiatiilor solare. Acestia au pornit de la sistemul amintit pentru a
propune un mecanism exterior automat de umbrire, care sa genereze o imagine
vizuala interesanta si inovativa, fatada fiind conceputa ca o interpretare
contemporana a mashrabiyei, care sa imbine mostenirea culturala a zonei cu
cerintele beneficiarilor de a obtine o cladire sustenabila, ecologica si eficienta
folosind tehnologia moderna.

Traditia constructiilor inalte din Orientul Mijlociu se bazeaza pe designul tipic al
celor din America de Nord, care in general nu se adreseaza unui climat radical si
diferentiat. Multe dintre cladirile inalte existente aici se bazeaza pe sisteme de fatade
cortina realizate din sticla de inalta performanta si control solar, care desi
accepatibile ca solutie, totusi ofera privelisti restranse, lipsa unei cantitati optime de
lumina naturala sau luminare excesiva pe parcursul zilei. In mod alternativ, s-au mai
utilizat sisteme de umbrire cu rezultate satisfacatoare, care care pot fi optimizate
pentru conditii generale, ceea ce nu ofera niciodata rezultate ideale.
Sistemul mashrabiya de la turnurile Al Bahar este format dintr-o serie de
componente transparente, ca niste umbrele, care se inchid si se deschid in functie de
traseul soarelui. Fiecare dintre cele doua turnuri inglobeaza peste 1000 de elemente
de umbrire, care sunt controlate printr-un sistem de control al cladirii, creand astfel o
fatada inteligenta.

Se estimeaza ca acest sistem de ecrane este capabil sa reduca radiatia solara
cu 50 de procente si va reduce necesarul de energie a cladirii pentru ventilatie si aer
conditionat. In plus, capacitatea de umbrire si filtrarea luminii le-a permis arhitectilor
sa fie mai permisivi cu tipul de sticla folosit. Astfel, ecranul permite utilizarea unei
sticle mai transparente, care lasa sa patrunda mai multa lumina naturala, pentru a
genera privelisti mai ample si pentru reducerea necesarului de lumina artificiala. Se
foloseste, asadar, o tehnica veche intr-o maniera noua, ceea ce corespunde de
asemenea tendintei emiratelor de a ocupa o pozitie inalta in ceea ce priveste
constructia de cladiri sustenabile.
Utilizand o descriere parametrica a geometriei panourilor de fatada, echipa a
reusit sa genereze raspunsul acestora la expunerea solara si sa schimbe unghiurile
de incidenta in functie de diferite momente ale zilei si ale anului.

Ecranele se comporta ca o fatada cortina, fiind amplasate la 2 metri de
structura, pe un cadru independent. Fiecare triunghi este invelit in fibra de sticla si
programat sa raspunda schimbarii pozitiei soarelui, cu scopul de a reduce cantitatea
de radiatie solara care patrunde la interior. In timpul noptii, toate ecranele se inchid.
Fiecare dintre aceste unitati cuprinde o serie de panouri realizate din PTFE
(politetrafluoretilena) care sunt conduse pe o directie de actiune pre-programata
secvential, care a fost calculata sa previna patrunderea directa de radiatie solara si
sa o limiteze la 400 de wati pe metrul liniar. Intreaga instalatie este protejata de o
serie de senzori care vor deschide unitatile in eventualitatea unei innorari complete
sau vanturi puternice. Efectele acestui sistem sunt in principal reducerea patrunderii
de radiatie solara si o foarte buna iluminare naturala si reducerea celei artificiale,
precum si reducerea cu 50% a radiatiei solare, ceea ce genereaza o reducere a
emisiilor de dioxid de carbon cu 1.750 de tone pe an.
S-a realizat apoi o macheta detaliata a cladirii care imbina geometria formala
cu elemente dinamice de umbrire, generand o imagine de ansamblu a proiectului in
orice moment. In timpul etapelor de design ale proiectului, aceasta macheta a facilitat
o varietate de optimizari de performanta, iar in timpul etapelor de constructie
macheta a fost utilizata pentru a se realiza coordonarea perfecta a diferitelor
elemente ale cladirii, incluzand aici fundatia din beton, scheletul structural din otel,
fatada si mashrabiya.


Forma generala a turnurilor a fost optimizata si completata de sistemul de umbrire.
Designul a inceput de la doi cilindri simpli, planul circular fiind cel mai eficient din
punct de vedere spatial. Planul circular a fost apoi articulat avand la baza o
combinatie de geometrii circulare pentru a reduce expunerea solara. Forma turnurilor
a fost apoi modelata in jurul axei, avand baza si varful cu raze mai mici decat zona
de mijloc.
Sistemul de control
solar realizat in panouri PTFE
acoperite cu fibra de stica
(vezi figura), sunt amplasate
in principal pe fatada sudica si
printr-un sistem inteligent isi
schimba deschiderea in
functie de momentul zilei si al
anului, de gradul de insorire si
de conditiile atmosferice.
Cladirea incorporeaza de asemenea, un sistem de panouri solare pentru
obtinerea apei calde si va fi una dintre primele cladiri in zona care va primi
certificarea LEED.
De asemenea, de-a lungul fatadei sudice se afla amplasate gradini
suspendate, care indeplinesc atat rolul de umbrire cat si de improspatare a aerului.
Aceste zone servesc sic a spatii de intalnire, in timpul pauzelor sau conferinte.

Sistemul de fatada demonstreaza inalta tehnologie existenta deja in zona,
demonstrand ca ca solutiile dinamice si indraznete de adaptare la conditiile climatice
sunt mai potrivite zonei decat adaptarea unora standard, care nu sunt specifice
traditiilor regionale. Turnurile Al Bahar au reusit sa aduca la un loc contextual cultural
cu designul de inalta calitate utilizand tehnologia moderna pentru a atinge standard
inalte de eficienta.
Designul turnurilor poate fi si un raspuns al unui numar de initiative care au
fost lansate in Emirate, precum Planul 2030 pentru Abu Dhabi, ce cuprinde o directie
de dezvoltare bazata pe principiile responsabilitatii culturale si de mediu.







Bibliografie:

Elements in architecture Oscar Riera Ojeda & Mark Pasnik, Evergreen, Koln, 2010
Contemporary Architecture Macarena San Martin, Barcelona, 2012
http://www.100construct.ro
http://www.archdaily.com
http://skyscrapercenter.com
http://phaidonatlas.com/

Sursa imaginilor:

http://www.archdaily.com
http://www.aedas.com
http://inhabitat.com