Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad,Iasi

Facultatea de Zootehnie
Specializarea : Inginerie si Manageent in Alientatie !u"lica si Agroturis
!roiect Manageentul Ferelor Agroturistice
,,Casa Elena



Cuprins

Introducere
1.CADRUL NATURAL AL ZONEI..
1.1 Ase!are "eo#ra$ica
1.% Relie$ul
1.& Cli'a
1. (idro#ra$ia
1.) *lora +i *auna
%.,OTENTIALUL ZONEI......................................................................................-
%.1 Resurse Naturale
%.% Re!er.a/ii 0i Ariile Naturale ,rote1ate
&.O2IECTI3E TURI+TICE +I TRA+EE............................................................11
&.1 O4iecti.e turistice
&.% Trasee turistice e5terne
.,REZENTAREA *ER6EI 7*er'a "8iocelul19
.1 Locali!area $er'ei
.% Dotari
.& Descriere $er'a
).ANALIZA +:OT..................................................................................................&;
<.CONCLUZII...........................................................................................................&%
2il4lio#ra$ie
Introducere
Activitatea agroturistic# const# $n g#zduirea turi%tilor $ntr&o cl#dire aena'at# special, dar care
tre"uie s# poarte aprenta unei locuin(e rurale separat# de locuin(a gospodarului, sau integrat# $n ea,
dar cu )unc(ionalitate independenta, %i care p#streaz# )arecul vie(ii de alt#dat#, )#r# a negli'a con)ortul
dorit de c#tre turi%tii de azi, adic# s# )ie dotat# cu echipaentul necesar pentru un se'ur coplet*
Fruuse(ea %i unicitatea orasului +ura ,uorului este dat# %i de peisa'ul $ncon'ur#tor* Situat $n
partea central# a 'ude ului Suceava , la liita estic# a -"cinilor Bucovinei, $n depresiunea ,uorului ,
acesta o)er# posi"ilitatea druetiilor $n natur#, pe 'os sau cu "iciclet#, %i descoperirea zonei "isericilor
din $pre'urii*
Situat# la o distan(# de doar . / )a(# de 0ople1ul turistic 0asa 2lena, Fera +hiocelul v#
o)er# e1perien(a vie(ii de unte %i rela1area $ntr&un ediu de "as *Serviciile cople1ului sunt ideale
pentru e1cursii cu )ailia, ta"ere pentru copii, e1pedi(iile iu"itorilor de natur# %i aventurile haiducilor*
!eisa'ul pitoresc este vizi"il de la )ereastra oric#reia din caerele cople1ului *
1.CADRUL NATURAL AL ZONEI
1.1 Ase!are "eo#ra$ica
Municipiul Suceava se a)l# $n e1treitatea nord&estic# a 3o4niei, $n !odi ul Sucevei ,
su"diviziune a !odi ului Moldovei , la o altitudine edie de 5.6 etri* 7ocalitatea se g#se te la
intersec ia druurilor europene 286 i 268, la distan ele de 95. / pe osea i 96: / pe calea )erat#
de capitala #rii, Bucure ti *
-ra ul +ura ,uorului este situat $n partea central# a 'ude ului Suceava , la liita estic# a
-"cinilor Bucovinei, $n depresiunea ,uorului* Vatra ora ului se a)l# la con)luen a r4ului
,uor cu r4ul Moldova, de la acest )apt provenind nuele ora ului* 7ocalitatea este pozi ionat# la o
altitudine de apro1iativ 9;: de etri, av4nd un cliat cu propriet# i sedative* 7ocul a )ost c#utat,
$nc# din a doua 'u#tate a secolului al <I<&lea, ca sta iune cliateric#*
1.% Relie$ul
-ra%ul +ura ,uorului este situat $n depresiunea intraontan# cu acela%i nue, dezvoltat# la
con)luen(a Moldovei cu r4ul ,uor, la o altitudine de 9=: , $ntre culile $p#durite ale -"cinei
Mari, -"cinei Vorone(ului %i -"cinei ,uorului*
-ra%ul +ura ,uorului este situat $n partea de est a 0arpa(ilor -rientali %i reprezint# liita
dintre dou# su"unit#(i ale 0arpa(ilor -rientali, respectiv -"cinile Bucovinei, $n nord %i Mun(ii
St4ni%oarei, $n sud*
>in punct de vedere geologic, relie)ul -"cinilor Bucovinei, unitate de un(i scunzi %i i'locii,
este alc#tuit# din )li% cretacic %i paleogen* -"cina Vorone(ului ?M#gura @ 8ABC, drenat# de v#ile Suha,
#rgine%te la sud depresiunea*
-"cinile Bucovinei au ca tr#s#tur# speci)ic# paralelisul culilor prelungi, pu(in $nalte %i
asiv $p#durite, separate de v#i longitudinale largi* >epresiunea +ura ,uorului s&a )orat $n zona
de v#rsare a p4r4urilor ,uor, Vorone(, Suha, Suha Mare, Suha Mic#, $n r4ul Moldova, )iind a1at# pe
sinclinal, iar culile care o $ncon'oar# )oreaz# anticlinale, e1ist4nd o per)ect# adaptare la structura
geologic#*
1.& Cli'a
Sta(iunea +ura ,uorului %i $pre'uriile sale se $ncadreaz# $n eta'ul cliatic de unte,
su"eta'ul un(ilor i'locii %i scunzi, topocliatul cople1 de unte*
Sta(iunea se situeazD la e1treitatea nord&estic# a provinciei cliatice europene* 0lia este
teperat&continental#&oderat#, cu nuan(e de tranzi(ie, in)luen(at# de )actori locali* 0liatul este
agrea"il, cu in)luen(e "altice ?teperaturi ai 'oase, precipita(ii a"undenteC %i orientale ?contraste $ntre
iarnD %i var#C* En un(i z#pada co"oar# tipuriu, zona +ura ,uorului )iind )avora"il# sporturilor de
iarn#*3adia(ia solar# de 8:: caloriiF. deterin# o teperatur# edie anual# de B,6G0 ult su" edia
(Drii ?AAG0C, aceasta dator4ndu&se sta(ion#rii aselor de aer continental, su"polare din nord@est*
Aceast# teperatur# edie rezult# at4t din verile r#coroase, c4t %i din iernile care, de%i nu sunt geroase,
sunt lungi %i cu z#pad# a"undent#*
1. (idro#ra$ia
3e(eaua hidrogra)ic# a ora%ului +ura ,uorului cuprinde ape de supra)a(# %i su"terane*34ul
Moldova, $ncep4nd de la con)luen(a sa cu Suha Bucovinean#, %i p4r4ul ,uor au un curs eandrat,
cu despletiri %i grinduri $ntre "ra(e, ca urare a ic%or#rii pantei de scurgere %i a
depunerii aluviunilor* 3elie)ul al"iei inore a r4urilor este )orat dintr&o alternan(# de
aluviuni de di)erite grosii, alc#tuite din prundi%uri, "olovani %i nisipuri grosiere* >atorit# viiturilor
sporadice %i puternice, a'oritatea aterialelor aluvionare )orate din "olov#ni%uri, prundi%uri,
nisipuri %i 4lurisunt dispuse haotic* >epunerile asive de aluviuni se realizeaz# la con)luen(a
a)luen(ilor Moldovei*Hoate apele de supra)a(# din zon# au al"ia a'or# "ine dezvoltat# %i e1tins# pe o
supra)a(# larg#, acoperit# cu ape nuai la viituri ari* Ast)el, l#(iea edie a al"iei a'ore a Moldovei
poate)i apreciat#, $n dreptul ora%ului +ura ,uorului, la circa 9:: , iar cea a1i# poate a'unge
p4n# la apro1iativ 8:: * >e aseenea valea ,uorului, ce apare su" )ora unui uluc
depresionar,are o al"ie a'or# alc#tuit# din prundi%uri %i gresii de )li%, dezvoltat# pe o l#(ie de p4n# la
9:: *>ac# $n ur# cu ani de zile, la viituri, apele acopereau o are parte din al"ia
a'or# produc4nd pagu"e, azi, prin $ndiguirile realizate, terenurile respective sunt $n relativ#
siguran(#*Apele de supra)a(#: cu e1cep(ia apelor colectate de Solone( de pe versantul estic al
-"cinei,uorului, zona +ura ,uorului apar(ine, $n $ntregie "azinului hidrogra)ic al
r4ului Moldova*3e(eaua hidrogra)ic# este relativ dens#, iar de"itul r4urilor ?dependent de
regiul precipita(iilorCeste cel ai ridicat la s)4r%itul pri#verii %i $nceputul verii*
1.) *lora +i *auna
*lora
En $pre'uriile ora ului se g#se te at4t vegeta ie speci)ic# zonei dealurilor, c4t i cea
caracteristic# zonei de lunc#* Suceava i teritoriul $ncon'ur#tor apar in $n $ntregie zonei p#durilor de
)oioase care, ult reduse $n decursul vreurilor, au c#p#tat un aspect discontinuu* En prezent, din
vechiul codru au r#as $p#durite doar asivul >ragoirna i dealul 0iungilor&Ili e ti*
Su"ar"oretul acestor p#duri este )orat din len c4inesc ?7igustru vulgareC, #ce ? 3osa
caninaC, s4nger ?0ornus sanguineaC, corn ?0ornus asC, alun s#l"atic ?0orIlus colurnaC, soc ?Sa"ucus
nigraC etc* 3#sp4ndirea $n trecut a p#durilor este atestat# i de o serie de )itonie ca: >u"r#veni,
Ipote ti, 7isaura, !lopeni, Salcea, Hi #u i i altele*
Vegeta ia de lunc# a Sucevei cuprinde plante hidro)ile lenoase ?salcie, r#chit#, plop, arinC i
ier"oase ?rogoz, pipirig, iz#, piciorul coco ului etcC* !e teritoriul unicipiului i $n $pre'urii se
g#sesc i plante rare, verita"ile onuente ale naturii, ocrotite de lege* Ast)el, la circa = / de ora i
la A / lateral de druul european 286 se a)l# rezerva ia )loristic# !onoare unde e1ist# dedi ei
?!ulsatilla patens i !ulsatilla ontanaC, ru cu a de pri#var# ? Adonis vernalisC, )r#sinei ?>ictanus
al"usC, st4n'enei ?Iris coespitosa i Iris si"iricaC, "ul"uci ? Hrolius europaeusC etc*
Hot $n apropiere de Suceava, la B / de ora , pe teritoriul counei Moara, se a)l# rezerva ia
)loristic# de la Fruoasa, ai ic# dec4t cea de la !onoare, cu specii ase#n#toare, dar i cu alte
plante rare, printre care vine elele ?0entaurea arcliallianaC*
En !arcul !ro)esor Ioan Jee din centrul ora ului, lang# Muzeul de tiin ele Jaturii , se a)l#
un e1eplar de )ag ro u ?Fagus sIlvatica v* antropurpureaC*
!#tura er"acee speci)ic# zonei cuprinde $n special pirul ?AgropIron "randzaeC i iar"a gras#
?!ortulaca oleraceaC* >e aseenea, se "ucur# de condi ii "une de dezvoltare cerealele, plantele tehnice
i leguele* En lunca Sucevei e1ist# o zon# cu sere, care ocup# o supra)a # destul de $nsenat#, iar pe
versan ii dealurilor din $pre'urii se a)l# de livezi cu poi )ructi)eri*
0ornus sanguinea Adonis vernalis AgropIron "randzae
*auna
>iversitatea condi iilor )izico&geogra)ice din zon# se re)lect# i $n cadrul luii aniale prin
varietatea de ai)ere, ai ales ier"ivore, precu i prin nueroasele p#s#ri*
En p#durea de la !#tr#u i tr#ie te o colonie de cer"i ?0ervus elaphusC, iar $n cea de la Mihoveni
sunt ul i )azani ? !hasianus colchicusC* Interes cinegetic $n zon# ai prezint# iepurele ?7epus
europaeusC, c#prioara ?0apreolus capreolusC, vulpea ?0anis vulpesC i istre ul ? Sus scro)aC, care
populeaz# p#durile din apropiere*
>intre p#s#ri predoin# grangurul ?-riolus oriolusC, "otgrosul ?0occothraustes coccothraustesC
i sitarul ? Scolopa1 rusticolaC*
Apele din zon# sunt populate cu rean# ?Bar"us 'luviatilisC, clean ?7euciscus cephalusC, lipan
?HhIolus thIolusC, sco"ar ?0honarostoa nasusC i crap ? 0Iprinus carpioC*
-riolus oriolus 0occothraustes coccothraustes Scolopa1 rusticola
Bar"us 'luviatilis 0Iprinus carpio 0honarostoa nasus
%.,OTENTIALUL ZONEI
%.1 Resurse Naturale
Hipurile de ecosistee din 'ude(ul Suceava sunt condi(ionate de )orele de relie) variate i
de eleentele pedocliatice, dispun4ndu&se eta'at, dinspre zona de podi spre cea de unte*
2cosistee )orestiere* Av4nd $n vedere preponderen(a relie)ului $nalt, ponderea a1i# a
ha"itatelor o constituie p#durile, care reprezint# o resurs# natural# iportant# a 'ude(ului*
!a'i tile alpine se $nt4lnesc la peste A*B:: de etri $n un(ii 0#liani, Suhard, +iual#u i
B4rnar* En 3ar#u, ele co"oar# p4n# la A*6:: de etri* !a'i tile alpine sunt caracteristice $n locurile
cu iarn# ai lung# de sa e luni i cu precipita(ii a"undente, de peste A*.:: * 2le se dezvolt# pe
un areal discontinuu, insular, $n dou# eta'e: unul alpin propriu zis i altul su"alpin*
Hur"#rii i la tini* En zona coni)erelor e1ist# i tur"#riile cu Sphagnu din "azinul >ornelor
?!oiana Stapei i 0o naC i de la arul >ornei, cunoscute su" nuele de tinoave* Sunt tur"#rii
$nalte, c#ci sunt instalate $n depresiune la altitudini de =:: @ A*::: de etri*
2cosistee de lunc#* Intrazonal, $n esurile Siretului, Sucevei i Moldovei, de la ie irea din
unte a acestor r4uri, apare o asocia(ie de plante higro)ile lenoase ?salcie, plop, arinC sau
ier"oase ?rogoz, pipirig, iz#, piciorul cocosului, coada caluluiC*
2cosistee acvatice* Acestea pot )i di)eren(iate dup# cinetica apei $n dou# grupe a'ore:
curg#toare, care reprezint# ediul lotic ?p4raie, r4uriC i stagnante ?lacuri, "#l(i, lastiniKC, care
reprezint# ediul lentic*
+olurile
>intre resursele de sol se pot rearca )aeoziourile ?B6*A;5 hectareC pentru poten(ialul lor
productiv ridicat, par(ial eutrica"osolurile ?5:*.AA hectareC i preluvosolurile ?B5*::6 hectareC* >e
aseenea, o parte a aluviosolurilor ?6.*8BA hectareC, nu prea are $ns#, este constituit# din soluri
)ertile, cu pu(ine restric(ii pentru agricultur#*
3esursele de sol din 'ude(ul Suceava sunt ur#toarele:
!rotisoluri @ ;:*A:9 de hectare
0ernisoluri @ BB*5=9 hectare
U"risoluri @ B6: hectare
0a"isoluri @ ;A*A85 hectare
7uvisoluri @ A:B*5:B hectare
Spodosoluri @ B*A6A hectare
!elisoluri @ .8: hectare
Andisoluri @ A*68; hectare
,idrisoluri @ .9*;5: hectare
,istisoluri @ A:6 hectare
Antrisoluri @ .*B=. hectare
!e de alt# parte, soluri cu poten(ial productiv sc#zut i care prezint# ultiple restric(ii sunt
litosolurile ?6*B.. hectare, regosolurile AA*::9 hectareC, districa"osolurile ?9:*=;. hectareC, o "un#
parte a luvosolurilor ?95*5:A hectareC, prepodsolurile i podsolurile ?B*66A hectareC, gleiosolurile i
stagnosolurile nedrenate ?.9*;5: haC, precu si histosolurile ?A:6 hectareC i erodosolurile ?.*B=.
hectareC*
!rincipalele restric(ii ale calit#(ii solurilor :
>eteriorarea caracteristicilor i )unc(iilor solurilor, respectiv a capacit#(ii lor "ioproductive,
reprezint# restric(ii ale utiliz#rii acestora deterinate )ie de )actori naturali ?cli#, )ore de relie),
caracteristici eda)iceKC, )ie de ac(iuni antropice ?agricole si industrialeC* En ulte cazuri, ace ti )actori
pot ac(iona sinergic, av4nd ca e)ect sc#derea calit#(ii solurilor si chiar anularea )unc(iilor acestora*
Factori de degradare: eroziune, alunec#ri de teren, inunda"ilitate, acidi)iere, copactare, de)icit de
eleente nutritive, volu eda)ic redus, s#r#turare, e1ces de uiditate $n sol, gleizare, pseidogleizare,
secet# periodic# i terenuri nisipoase*
Resursele su4solului
Lude(ul Suceava ocup# un loc distinct $n econoia ro4neasc# datorat diversit#(ii i, $n unele
cazuri, a"unden(ei "og#(iei resurselor sale naturale*
!este 6.M din supra)a(a 'ude(ului este acoperit# de p#duri, respectiv circa ;M din supra)a(a
(#rii, $n su"sol se g#sesc z#c#inte de angan, inereuri cupri)ere, sul), "arit#, sare, gaze naturale, ape
inerale, inereu urani)erK iar circa 9.M din supra)a(# este reprezentat# de terenuri ara"ile,
a'oritatea )iind situate de&a lungul v#ilor Siretului, Moldovei i Sucevei*
En prezent, $n 'ude(ul Suceava, activitatea inier# se des)#soar# preponderent $n doeniul
e1ploat#rii aterialelor de construc(ii ?agregate de r4u, roci utile din cariereC* Se ai e1ploateaz#, ca
inereuri: z#c#4ntul de angan de la Ul, couna >orna Arini ?e1ploatare $n carier#C, z#c#4ntul
de inereu cupri)er de la M#n#ila, couna Breaza ?e1ploatare $n carier#, inereul )iind prelucrat $n
Uzina de !reparare Iaco"eniC, z#c#4ntul urani)er de la 0rucea ?e1ploatare $n su"teranC i sarea ge#
la 0acica*
Resursele de apa
En regiunea de podi , apele su"terane sunt cantonate $n depozitele luncilor si teraselor r4urilor,
$n straturile de nisipuri i pietri uri sara(iene, $n glacisuri, conuri de de'ec(ie, la "aza unor depozite
deluvionale*
Apele de supra)a(# constituie o re(ea "ogat# de r4uri, iazuri, "#l(i i la tini* 34urile care
dreneaz# relie)ul 'ude(ului sunt tri"utare Siretului, $ntreaga supra)a(# a 'ude(ului )#c4nd parte din
"azinul hidrogra)ic al r4ului Siret*
>oar 56,8M din resursele totale de ap# din 'ude( sunt utiliza"ile* >intre acestea, ponderea cea
ai are o au apele de supra)a(#, reprezent4nd 8A,AM din totalul resurselor utiliza"ile de ap# din 'ude(*
.*. Re!er.a/ii 0i Ariile Naturale ,rote1ate
,iatra ,inului i ,iatra oi'ului alc#tuiesc o arie prote'at# de interes na ional ce corespunde
categoriei a IV&a IU0J ?rezerva ie natural# de tip geologic, paleontologic i peisagisticC, situat#
$n 'ude ul Suceava , pe teritoriul adinistrativ al ora ului +ura ,uorului*
3ezerva ia natural# are o supra)a # de :,6: hectar* 2a reprezint# o zon# par ial $p#durit# , $n a
c#rei teritoriu se a)l#:
Un punct )osili)er st4ncoas#
- alt# )ora iune geologic# spectaculoas#, !iatra oiului, la c4teva sute de etri $n aonte de
!iatra !inului*
Merit# en ionat )aptul c# a)inul negru, se a)la aici la cea ai ic# altitudine din Bucovina ?B:: C*
En iediata vecinatate a !ietrei !inului, s&au descoperirit rezerve de ap# ineral# teral# sla"
sul)uroas#, oligo&ineral#*
,iatra ,inului +tanca ,iatra +oi'ului
&.O2IECTI3E TURI+TICE +I TRA+EE
&.1 O4iecti.e turistice
M#n#stirea Vorone @ ctitorie a donitorului te)an cel Mare din anul A988, supranuit#
N0apela Si1tin# a 2stului* Se a)l# la 9 / de centrul ora ului +ura ,uorului, $n
cartierul Vorone, situat pe alul drept al r4ului Moldova ?onuent istoric av4nd codul de
clasi)icare SV&II&a&A&:6B;6C*
M#n#stirea Vorone
Biserica roano&catolic# !reas)4nta Hreie din +ura ,uorului @ construit# $n anul A8AA i
considerat# cea ai veche "iseric# roano&catolic# $n )unc iune din Bucovina*
Biserica roano&catolic# !reas)4nta Hreie
Biserica S)in ii Ep#ra i 0onstantin i 2lena din +ura ,uorului @ construit# $n anul A8B.,
)iind pe r4nd, "iseric# areneasc#, "iseric# luteran# i apoi, dup# al >oilea 3#z"oi Mondial,
"iseric# ortodo1#*
Biserica S)in ii Ep#ra i 0onstantin i 2lena
Biserica S)in ii Arhangheli Mihail i +avriil din +ura ,uorului @ construit# $n perioada A8;B&
A886 prin str#dania preotului Sieon 0o"ilanschi ?A89.&A=A:C*
Biserica S)in ii Arhangheli Mihail i +avriil
Sinagoga Mare din +ura ,uorului @ l#ca de cult evreiesc construit $n anul A8;A i re)#cut la
$nceputul secolului al <<&lea*
Sinagoga Mare
0iitirul evreiesc din +ura ,uorului @ dateaz# din secolul al <VIII&lea i se a)l# la arginea
de nord a ora ului, $nspre satul M#n#stirea ,uorului, la circa ;:: de etri de gar# ?onuent
istoric av4nd codul de clasi)icare SV&IV&s&B&:6;:9C*
0iitirul evreiesc
!ri#ria ora ului @ cl#dire construit# $n anul A=:A i situat# $n !ia a 3epu"licii nr* A:
?onuent istoric av4nd codul de clasi)icare SV&II&&B&:666.C*
!ri#ria ora ulu
Ludec#toria ora ului @ cl#dire construit# $n anul A=:9 i situat# pe Bulevardul Bucovinei nr* .A
?onuent istoric av4nd codul de clasi)icare SV&II&&B&:666AC*
Ludec#toria ora ului
coala +eneral# nr* A @ cl#dire construit# $n anul A8A. i situat# pe Bulevardul Bucovinei nr*
AB*
coala +eneral# nr* A
coala +eneral# nr* . N!etru 0oarnescu @ cl#dire construit# $n anul A=A: i situat# pe
Bulevardul Bucovinei nr* .6* En trecut aici a )unc ionat )ostul liceu N!rincipele 0arol*

coala +eneral# nr* . N!etru 0oarnescu

+ara veche din +ura ,uorului @ cl#dire situat# pe Aleea 0astanilor nr* 5* En prezent poart#
denuirea de +ara +ura ,uorului -ra *
+ara veche din +ura ,uorului
0asa Sidorovici @ cl#dire $n care )unc ioneaz# atelierele 0entrului colar NS)4ntul Andrei*
Bustul preotului Sieon 0o"ilanschi @ onuent dezvelit $n anul A==8*
Bustul preotului Sieon 0o"ilanschi
Bustul scriitoarei ucrainene -lga Oo"Ileans/a @ onuent dezvelit $n anul .::5*
Bustul scriitoarei ucrainene -lga Oo"Ileans/a
&.% Trasee turistice e5terne
0#r#rile "#t#torite ale -"icinilor, urcate dool, spri'init doar de un "#( g#sit la argine de p#dure au
darul de a te )ace s# ui(i pentru c$teva zile de tuultul cotidian %i de a&(i d#rui lini%tea pe care o cau(i
at4ta vree*
.,REZENTAREA *ER6EI 7*er'a "8iocelul
.1 Locali!area $er'ei
A%ezat# la intrarea $n satul Vorone( ,la nuai 5*6 / de ora%ul +ura ,uorului, su" poala
p#durii %i $n aporpierea r4ului Moldova, 0asa 2lena este un punct de plecare pentru drue(ii pe unte,
la st4na, la M#n#stirea Vorone(, ,uorului, Moldovi(a, Ar"ore, pentru e1cursii la Sucevi(a, !utna, la
0entrul de ceraic# Jeagr# din Marginea, Salina 0acica, 0odrii Seculari, %i alte inunate locuri
0ople1ul Casa Elena detine o )era proprie unde gasiti: vacu(e, cai, g#ini, lacuri ici cu
p#str#vi* !ute(i servi lapre %i "r4nza proasp#t#, ou#, iere de al"ine din stupii )erei* !ute(i pescui
pe%ti* 0opiii pot vedea %i se pot 'uca cu iepura%ii* 21ista loc de 'oaca aena'at pentru copiii %i loc de
pla'a cu %ezlonguri*>e aseenea se poate )ace echita(ie in ane' cu instructor, pe traseu cu instructor,
sau cu tr#sura tras# de cai*
.% Dotari
0ople1ul Huristic 0asa 2lena asigura spatii de cazare dupa cu ureaza:
& 9; caere din care:
& .5 caere dou"le ?pat atrionialC sau in regi single
& A; caere dou"le in regi tPin
& ; apartaente ? 6 apartaente cu . "ai proprii separate si . apartaente cu o singura "aie proprie C
Serviciile de asa se asigura in:
& restaurant clasic ?6: locuriC si terasa ?6: locuriC& pentru ic de'un
& restaurant QQcasa HaraneascaQQ?.6: locuriC si terasa ?A6: locuriCR
& stana turistica ?9: locuriC, cu eniuri sta"ilite anticipat sau S la carte*
Dot=ri ca'ere >
"aie $n caer#
caer# cu HV
caere cu "alcon
)rigider $n caer#
$nc#lzire central#
internet $n caer#
'acuzzi $n caer#
usc#tor de p#r
Tari$e Ca!are>
&Camer twin @ A8;*::leiFnoapte
&Camer dubl @ A8;*::leiFnoapte
&Suit cu 1 dormitor .B8*::leiFnoapte
.& Descriere $er'=
0ople1ul Casa Elena detine o )era proprie unde gasiti: vacu(e, cai, g#ini, lacuri ici cu
p#str#vi* !ute(i servi lapre %i "r4nza proasp#t#, ou#, iere de al"ine din stupii )erei* !ute(i pescui
pe%ti* 0opiii pot vedea %i se pot 'uca cu iepura%ii* 21ista loc de 'oaca aena'at pentru copiii %i loc
de pla'a cu %ezlonguri*>e aseenea se poate )ace echita(ie in ane' cu instructor, pe traseu cu
instructor, sau cu tr#sura tras# de cai*
).Anali!a +?ot
En cadrul sisteelor sociale %i econoice $n(elegerea )enoenelor, previziunea %i reac(ia
la ediul e1tern, concoitent cu receptivitatea )a(# de ac(iunile %i de capacitatea de a proiecta
strategiile %i procesele organiza(ionale, se poate realiza printr&o investiga(ie "azat# pe analiza
ST-H*
ST-H este un acroni provenit de la Strengths, Tea/nesses, -pportunities and Hhreats,
adic# puncte tari ?atuuriC, puncte sla"e ?caren(e, sl#"iciuni, de)icien(eC, oportunit#(i %i riscuri*
0a urare a e)ectu#rii unei analize ST-H a activit#(ii turisului din 'ude(ul Suceava, s&
au identi)icat ur#toarele:
1. Cadrul natural
,uncte tari
Puncte slabe
!ozi(ia geogra)ic# @ peisa'e naturale
atractiveR
3elie) )oarte variat @ o zon# natural#
deose"it#R
Flor#, )aun# diverseR
3esurse naturale ?ale solului %i
su"soluluiC "ogateR
2cosiste, rezerva(ii naturaleR
21isten(a arealelor turistice ?zoneC
deose"iteR
!osi"ilitatea de a practica diverse
tipuri de turis pe toat# perioada
anului ?$n toate anotipurileC*
Insu)icienta valori)icare %i
dezvoltare a poten(ialului turistic de
care dispune 'ude(ulR
Insu)icienta preg#tire de specialitate
a unor lucr#tori din industria
ospitalitiiR
Insu)icienta counicare %i coeziune
pentru realizarea unor o"iective
a'ore $n doeniul turisului*
Oportunit=/i
Riscuri
>ezvoltarea unor noi sta(iuni
turistice: 04pulung Moldovenesc,
0acica, Botu% ?sta(iune etnogra)ic#CR
Sus(inerea proiectelor care introduc
valoare turistic#, o"iective %i
eveniente culturale %i spirituale
din BucovinaR
Encura'area dezvolt#rii unor noi
)ore de turis ?de e1eplu turis
%tiin(i)ic, de aventur#C*
0ondi(iile eteo aspre ?verile reci %i
ploioase, iernile geroase cu
precipita(ii a"undenteCR
7ipsa '=rcii turistice @2uco.ina
care s# )ie un produs cople1, s#
valori)ice $n totalitate poten(ialul de
care dispune zona %i atrac(iile
culturale %i tradi(ionale*
%. ,oten/ialul turistic
,uncte tari
Puncte slabe
21isten(a onuentelor istorice
?#n#stirile din BucovinaCR
21isten(a Ncelor A::: de "isericiR
21isten(a uzeelorR
21isten(a caselor eorialeR
Valori)icarea spa(iului ulticultural
%i ultietnic, cu un "ogat trecut
istoric*
!roovarea insu)icient# a unor
o"iective turistice ?nu#r redus de
centre de in)orare turistic#, lipsa
aterialelor proo(ionale de tipul
"ro%urilor o)erite gratuit $n unit#(ile
de cazare, lipsa unor ghiduri
culturale din care turistul s# poat#
a)la activit#(ile %i evenientele
culturale ce se des)#%oar# pe
parcursul se'urului s#uCR
7ipsa organiz#rii evenientelor
care s# pun# $n eviden(# tradi(iile %i
o"iceiurile din regiuneR
M#suri insu)iciente luate pentru
p#strarea onuentelor istorice %i
culturaleR
-)ert# de agreent insu)icient# @
agen(ii econoici din doeniu nu
dispun de echipaente de recreere
%i practicare a sporturilor accesi"ile
turi%tilor*
Oportunit=/i
Riscuri
0onstituirea !arcului Ja(ional
3egional al M#n#stirilor din
BucovinaR
3estaurarea onuentelor istorice,
#n#stiri %i re)acerea unor o"iective
turistice de are interes ?0azinoul
de la Vatra >orneiCR
0rearea unei Burse de turis la
SuceavaR
Includerea unor case de vacan(#
?pensiuni agroturisticeC $n re(eaua de
agen(i de turis din 3o4nia %i $n
re(elele europene pro)esionale*
Encura'area unor noi )ore de
turis %i valori)icarea o%tenirii
istorice, culturale, spirituale %i de
tradi(ie*
7ipsa de coeziune a #surilor de
dezvoltare econoic# %i social# pe
)ondul accentu#rii lipsei de
$ncredere a popula(iei $n redresarea
econoic# a (#riiR
>egradarea onuentelor de art# %i
arhitectur#R
7ipsa de cola"orare $ntre regiuni
pentru dezvoltarea turisului
?proovarea unui turis care s#
includ# zona Maraure% %i
BucovinaC*
&. In$rastructura
,uncte tari
Puncte slabe
>ruul european 286R >ezvoltarea coridorului european
Aeroportul Suceava @ SalceaR
3e(eaua )eroviar#R
0rearea capacit#(ilor de cazare
?pensiuni, hoteluri, oteluriC cu
respectarea standardelor
interna(ionale*
est&vestR
In)rastructur# rutier# odernizat#
?se a)l# su" standardele inie
acceptateCR
re(ele de alientare cu gaze, ap#
pota"il# %i canalizare sla"
dezvoltate, ai ales $n ediul ruralR
in)rastructura de s#n#tate %i educa(ie
insu)icient odernizat#R
in)rastructura pentru drue(ii
?druuri )orestiere, c#r#ri de unteC
nesenalizate %i ne$ntre(inute
corespunz#tor ?arca'e
corespunz#toareCR
sla"a dezvoltare a in)rastructurii
turistice, lipsa agazinelor cu
articole de specialitate pentru turi%ti
?suveniruri, h#r(i, ghiduri, plianteC*
Oportunit=/i
Riscuri
Modernizarea in)rastructurii aerieneR
Modernizarea, e1tinderea %i
re)acerea in)rastructurii de transport
rutierR
21tinderea %i odernizarea
in)rastructurii de ediuR
3ealizarea unor proiecte de
in)rastructur# $n cadrul 2uroregiunii
!rutul de Sus*
0apacitatea sc#zut# a popula(iei din
regiune de a prelua costuri speci)ice
de utilizare %i $ntre(inere a
in)rastructurii rea"ilitate,
odernizate sau construite, datorit#
posi"ilit#(ilor ateriale %i )inanciare
reduseR
Furnizarea anuitor tipuri de
servicii din in)rastructura de utilit#(i
iplic# costuri )oarte ridicateR
Insu)icienta cola"orare $ntre
adinistra(iile pu"lice locale %i
'ude(ene pentru proovarea unor
ari proiecte de interes 'ude(ean sau
na(ional*
. 6ediul
,uncte tari
Puncte slabe
e1istenta resurselor necesare de apa
pota"il# $n a'oritatea localit#(ilor,
at4t din punct de vedere cantitativ,
c4t %i calitativR
dotarea la"oratorului A!M Suceava
cu tehnic# per)orant# de
!oluarea atos)eric# %i nivel
crescut de zgoot $n localit#(ile
ur"ane, datorit# tra)icului rutierR
!oluarea apelor de supra)a(# %i
su"terane ca urare a ine1isten(eiF
insu)icientei capacit#(i de epurare a
onitorizare a ediuluiR
poluare sc#zut# a aerului $n 'ude(,
datorit# $nchideriiF retehnologiz#rii
unor agen(i poluatoriR
utilizarea la scar# redus# a
pesticidelor %i $ngr#%#intelor
chiice, cu e)ecte )avora"ile asupra
dezvolt#rii unei agriculturi
ecologiceR
posi"ilitatea de a crea capacit#(i de
produc(ie care s# produc# %i s#
valori)ice produsele ecologice*
apelor reziduale $n sta(iile de
epurare
Ine1isten(a sisteelor centralizate
de alientare cu ap# $n ediul rural
%i gradul de uzur# avansat al
re(elelor de distri"u(ie ap# pota"il#
din zonele rurale
0olectarea neselectiv# a de%eurilor
%i lipsa sisteelor de colectare a
acestora $n zonele ruraleR
0re%terea gradului de eroziune a
solului datorit# posi"ilit#(ilor reduse
de e)ectuare a lucr#rilor de
$"un#t#(iri )unciare*
Oportunit=/i
Riscuri
21isten(a unor prograe cu
co)inan(are interna(ional# orientate
direct pentru protec(ia ediului %i a
naturii ?7IF2, 20-7IJOS, 320,
GEF %i alteleCR
>ezvoltarea parteneriatelor $n
vederea derul#rii proiectelor de
ediuR
!osi"ilitatea )inan(#riiFco)inan(#rii
de la Fondul de Mediu a unor
proiecte prioritare de ediuR
2la"orarea %i respectarea #surilor
cuprinse $n !lanul 7ocal de Ac(iune
pentru !rotec(ia Mediului al
'ude(ului Suceava*
Fonduri insu)iciente destinate
protec(iei ediuluiR
0ontinuarea de)ri%#rilor
necontrolate cu e)ecte asupra
polu#rii aerului, eroziunii soluluiR
>epozitarea necontrolat# a
de%eurilor $n ediul ruralR
21isten(a unor zone predispuse la
dezastre naturale ?alunec#ri de
teren, inunda(iiC %i lipsa h#r(ilor de
risc a localit#(ilor*
). 6ediul de a$aceri
,uncte tari
Puncte slabe
0i)ra de a)aceri din doeniul
hotelier, restaurante, agen(ii de
turis este realizat# de IMM&uri cu
activitate $n acest doeniuR
Finalizarea procesului de privatizare
?agen(ii econoici din doeniul
turisului $%i des)#%oar# activitatea
nuai $n doeniul privatC*
Mediul )iscal %i legislativ insta"ilR
Asigurarea resurselor )inanciare
"ugetare ?de c#tre autorit#(ile locale
$n vederea )acilit#(ii acces#rii de
)inan(#ri ra"ursa"ile sau
nera"ursa"ileCR
Insu)icienta cola"orare $ntre
universitate ?Facultatea de HurisC
%i agen(ii econoici cu activit#(i $n
doeniul turisului*
Oportunit=/i
Riscuri
0rearea 0entrului de a)aceri
?e1pozi(ionalC NBucovina de l4ng#
Aeroportul SuceavaR
!osi"ilitatea dezvolt#rii ediului de
a)aceri ca rezultat al construc(iei
parcurilor industriale %i a
incu"atoarelor de a)aceriR
>ezvoltarea IMM&urilor $n
doeniul serviciilor*
Modi)ic#rile legislative repetate
?inclusiv cele )iscaleCR
Sla"a copetitivitate a )irelor din
'ude(, coparativ cu cele din statele
U2R
Bloca'ele )inanciare care se produc
periodicR
+radul redus de asociativitate %i
cooperare a IMM&urilor*
<. Cercetarea, ino.area te8nolo#ic= 0i IT, crearea societ=/ii in$or'a/ionale
,uncte tari
Puncte slabe
21isten(a centrului universitar
?preocup#ri $n cercetare, inventic#,
inovare tehnologic#, in)oratizare %i
proovarea societ#(ii
in)ora(ionaleCR
21isten(a B#ncii de +eneR
21isten(a Sta(iunii de 0ercetare %i
>ezvoltare Agricol# Suceava,
Sta(iunii de 0ercetare %i >ezvoltare
$n poicultur# F#lticeni, Sta(iunea
pentru 0ercetare $n cultura
olidului @ 04pulung
Moldovenesc*
Insu)icienta )inan(are a sectorului de
cercetare&inovare, IHR
Insu)icienta conlucrare $ntre ediul
acadeic, institu(iile specializate %i
cercetare %i agen(ii econoici cu
privire la )olosirea rezultatelor
activit#(ii de cercetare %i de
trans)erul tehnologic*
Oportunit=/i
Riscuri
>ezvoltarea trans)erului de
tehnologie prin parcurile
tehnologice %i de so)t realizate $n
cadrul prograelor cu )inan(are
e1tern#R
>ezvoltarea $ntr&un rit accelerat a
coer(ului electronic %i a pie(ei e&
"ussinessR
>ezvoltarea societ#(ii
in)ora(ionale prin convergen(a
canalelor de counica(iiR
!rezen(a pe pia(# a unor )ire de IH
din 2uropa %i SUA care prooveaz#
cele ai avansate tehnologii*
Migrarea )or(ei de unc# cali)icate
%i specializate din cercetare&inovare
c#tre alte (#ri care o)er# un salariu
otivantR
0osturile ridicate privind accesul la
tehnologie pe plan ondial %i care
pot genera noi decala'e*
A. De!.oltarea rural=
,uncte tari
Puncte slabe
!roduc(ia agricol#R
!roduc(ia silvic#R
!roduc(ia cinegetic#R
21isten(a centrelor de recoltare %i
valori)icare a )ructelor de p#dure, a
ciupercilor*
!onderea ridicat# a popula(iei
concentrate $n ediul ruralR
21ploata(iile agricole se realizeaz#
pe loturi de diensiuni ici, ceea
ce conduce la un grad de
valori)icare redusR
Utila'ele din parcurile agricole
e1istente la nivelul counelor sunt
insu)iciente av4nd un grad de uzur#
avansat %i nu sunt per)orante*
Oportunit=/i
Riscuri
Acordarea de )acilit#(i pentru
asocierea de(in#torilor de terenuri
agricole, $n con)oritate cu
prevederile legisla(iei $n vigoareR
0re%terea produc(iei agricole
datorit# )olosirii su"stan(elor
)ertilizatoare ecologiceR
Valori)icarea poten(ialului silvic %i
cinegetic de care dispune 'ude(ul*
Sla"a copetitivitate a )irelor de
pro)il din 'ude( cu cele din statele
e"re ale U2R
Acces redus la credite pentru
dezvoltarea rural#R
Acces redus la granturi
nera"ursa"ile, la activit#(i
des)#%urate $n ediul rural,
deoarece nu sunt preluate
in)ora(iile*
-. Resurse u'ane
,uncte tari
Puncte slabe
!onderea popula(iei tinereR
Facultatea de turisR
Ucoala de arte %i eseriiR
-spitalitatea tradi(ional# a
proprietarilor %i a personalului care
des)#%oar# activit#(i $n doeniul
turisuluiR
!reocuparea autorit#(ilor locale
pentru dezvoltarea acestui sector de
activitate*
0ola"orarea de)icitar# $ntre actorii
de pe pia(a turistic#R
!onderea ridicat# a popula(iei din
ediul rural care nu are posi"ilitate
aterial# de a dezvolta o activitate
$n acest doeniuR
7ipsa centrelor de instruire&
consiliere sau a centrelor de servicii
integrate de consultan(# pentru
persoanele interesate s# des)#%oare
activit#(i $n acest doeniu*
Oportunit=/i
Riscuri
2la"orarea !lanului 3egional de
Ac(iune pentru Env#(#4ntul
!ro)esional %i Hehnic ?!3AIC .::9&
.:AAR
0onstituirea 0onsor(iului 3egional
Sla"a capacitate a )irelor de
consultan(# din 'ude(R
Jepreg#tirea %i neutilizarea
corespunz#toare a )or(ei de unc#
prin prograe de integrare pe pia(a
J&2 pentru dezvoltarea
$nv#(#4ntului pro)esional %i tehnic
HV2H %i a $nv#(#4ntului
universitar tehnicR
0onsolidarea rela(iilor de parteneriat
$ntre to(i operatorii turistici de zon#
%i organiza(iile neguvernaentale cu
activitate $n doeniul turisticR
0rearea unor parteneriate cu
organise sau investitori str#ini $n
sectorul turisticR integrarea $n
prograele )inan(ate de Uniunea
2uropean#*
unciiR
Migra(ia )or(ei de unc# cali)icate
spre alte zone sau alte state*
,ro4le'e critice care in)luen(eaz# asupra activit#(ii turistice:
A* >estina(ia turistic# Bucovina este inclus# $n 8:&=:M din circuitele turistice din 3o4nia,
$ns#, $n general, este considerat# o zon# de tranzit deoarece durata edie de %edere a
turi%tilor aici este de A,6 nop(iR
.* 7ipsa unei #rci turistice BucovinaR
5* 3aportul dintre pre(ul produselor turistice %i calitatea serviciilor prestateR
9* 7ipsa unei politici e)iciente de proovare a BucovineiR
6* 7ipsa centrelor de in)orare %i proovare a BucovineiR
B* !reocup#ri reduse $n dezvoltarea icilor e%te%uguri artizanale %i a re(elei de distri"u(ie
de produse artizanale speci)iceR
;* Situa(ia in)rastructurii rutiere %i de counica(ie*
<.CONCLUZII
Hurisul rural a cunoscut $n ultiul deceniu o evolu(ie spectaculoas#, at4t $n planul o)ertei c4t %i
al cererii, su" in)luen(a a nuero%i )actori*
-ra%ul +ura ,uorului, prin cadrul natural deose"it este gazda turi%tilor veni(i aici s# petreac#
c4teva zile de lini%te %i rela1are, departe de agita(ia %i stresul arilor ora%e*

2i4lio#ra$ie
8ttp>BBro.?iCipedia.or#B?iCiBCod>L6I>+3DIIDaDAD;)<A)E+3DIIDaDAD;)<A)
8ttp>BB???.touris'#uide.roBt#rBco'ple5FcasaFelenaF.oronetF9-;.p8p
8ttp>BB???.casaelena.roB'ainFsiteF.%.8t'
8ttp>BBro.?iCipedia.or#B?iCiB"uraF(u'orului
8ttp>BBro.?iCipedia.or#B?iCiB+ucea.aELocali!are