Sunteți pe pagina 1din 20

1

INGRIJIREA PACIENTILOR CU TUMORI


CEREBRALE
Generalitati
Cutia craniana contine encefalul (parenchimul nervos), lichidul cefalo-rahidian si vasele de sange.
Orice marire a volumului continutului cutiei craniene produce cresterea presiunii
intracraniene, deoarece cutia craniana este inchisa, rigida, inextensibila.
Fiecare din cele trei sectoare - parenchimatos, lichidian sau vascu!ar - pot fi interesate
izolat sau in asociere. zolat, !."..C. poate aparea prin#
$. acumulare de lichid transsudativ in tesutul cerebral % edem cerebral (in boli care distru&
permeabilitalea membranelor celulare, permeabilitalea capilarelor, in unele intoxicatii,
neuroinfectii, alergii)'
(. !."..C. prin prezenta de ).C.*. in exces % hidrocefalie (dupa meningite, hemoragii
subarahnoidiene, dupa traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale)'
+. !."..C. de cauza vasculara#
- existenta unui obstacol pe caile venoase cerebrale va conduce la acumularea de sange
la nivel cerebral
- vasodilatatia excesiva a arterelor' distensia pasiva a vaselor - in cazul hipertensiunii arteriale
paroxistice.
"umorile pot fi benigne sau maligne.
ntrucat tumorile benigne pot sa apara, uneori, in zonele vitale, ele pot avea aceleasi
consecinte grave ca si tumorile maligne.
"umorile intracraniene pot fi primare (care apar din celulele tesuturilor cerebrale) si
secundare sau metastatice, care provin cel mai frecvent de la un cancer pulmonar, genital, al
tubului digestiv, osos, cutanat sau alte organe.
"umorile cerebrale sunt numite dupa numele tesuturilor in care apar' astfel, deosebim#
gliomul - reprezinta cam ,umatate din tumorile cerebrale' apare in orice parte a tesutului
con,unctiv
meningiomul apare in invelisurile meningelui
neuromul- tumoare de nervi cranieni (neuronul acustic)
angiomul- -tumoare a vaselor de sange
2
Manifestari de dependenta
(Semne si simptome
-imptomele tumorilor intracraniene rezulta din efectele locale si generale a!e tumorii. O
tumoare cerebrala de orice tip, situata oriunde in interiorul cavitatii cerebrale, poate cauza
cresterea presiunii intracraniene.
"umorile produc, prin cresterea lor, fenomene de comprimare la nivelul encefalului, care se
vor manifesta prin semne de localizare si prin semne ale sindromului de !."..C.
Continutul cutiei craniene neavand unde sa se extinda (deoarece cutia craniana este
inchisa, rigida), masa cerebrala va avea tendinta sa hernieze, iar hernia cerebrala, odata
declansata, reprezinta un grad maxim de gravitate.
A. Manifestarile de dependenta !or fi" de#i" manifestarile sindrom$l$i de %&T&I&C&
- cefalee
- varsaturi
- tulburari vizuale
- edem papilar
- tulburari psihice
- tulburari vegetative
Cefaleea
- apare la ./0 dintre pacienti' intensitatea durerilor se accentueaza progresiv in a doua
parte a noptii, spre dimineata
- se accentueaza clupa stranut, tuse si schimbarea pozitiei capului
- localizarea cea mai frecventa este , fie occipito-cervicala, fie fronto-
supraorbitara sau cele doua zone asociate
- diminua dupa varsaturi
- nu cedeaza la antialgice
.
'arsat$rile
- spontane
- explozive (in ,et)
- neprecedate de greturi
- nu sunt legate de alimentatie
3
- provocate, uneori, de miscarea capului
'erti(
- senzatie de ameteala
1
T$l)$rari !i*$ale
- paralizia nervilor oculo-motori, cu dedublare etc.
- dedublarea imaginii - diplopie (dedublarea dispare cand pacientul inchide sau isi acopera un
ochi)
- vedere estompata
Edem papiiar
- se descopera la examenul oftalmoscopic (dilatarea venelor retiniene, prezenta unor mici zone
homoragice in retina)
Semnul pupilei
- inegalilate pupilara (midriaza unilaterala)
2ventual, pe masura ce "..C. creste, are loc dilatarea bilateral
T$l)$rari psi+i#e
- apatie, indiferenta, diminuarea atentiei, somnolenta, dezorientare, scaderea capacitatii
intelectuale, confuzie
T$l)$rari !e,etati!e
- bradicardie, dar pe masura ce 3..C. continua sa creasca poate aparea tahicardie
- bradipnee' dificultate respiratorie prin hipoxie
. !ipoxia cauzeaza si cresterea 3..C.

B& Simptome in f$n#tie de lo#ali*area t$morii
4ona in care este localizata#
Lobul frontal - paralizii sub forma de monopareze (monoplegii)brahiale sau crurale,
hemipareze (hemiplegii ) de partea opusa leziunii
- tulburari de personalitate
- schimbare de comportament (tendinta de a face glume vulgare)
4
- depresie, indiferenta, scaderea atentiei, negli,enta
- scaderea memoriei (hipoamnezie)
- tulburari de echilibru si coordonare
- crize de epilepsie de tip ,ac5sonian (motorii)
- paralizii faciale de partea opusa lobului bolnav
- cefalee localizata in dreptul lobului lezat
Lobul occipital
- tulburari vizuale (hemianopsie, cecitate)' hemianopsie% pierdere a vederii intr-
o ,umatate din campul vizual' cecitate% absenta vederii
- halucinatii vizuale, agnozie vizuala (nu recunoaste obiecte sau personae
cunoscute)
- cefalee cu localizare occipitala '
Lobul temporal . '
- halucinatii vizuale, olfactive sau gustative 6
- crize epileptice partiale '6
- afazie, depresie, adesea agitatie .
- tulburari de echilibru '
Lobul parietal
- tulburari de sensibilitate (hipoestezie, parestezii) de partea opusa lobului
afectat
- pierderea discriminarii stanga-dreapta (nu stie care este partea dreapta sau
partea stanga)
- apraxie
- tulburari de orientare in spatiu
- crize epileptice ,ac5soniene (sensitive ) n membrele si hemifata opusa lobului
lezat
Ventricul cerebral
- cefalee intermitenta, care apare si dispare in functie de schimbarea de pozit,e
a capului
- somnolenta
- crize de epilepsie - apar si dispar brusc
Pro)lemele pa#ient$l$i
5
- alterarea perceptiei senzoriale# vizuala, auditiva, 5inestezica,, gustativa, tactila, oltfactiva
- alterarea procesului de gandire
- teama
- disconfort - durere
- modificarea perfuziei tesutului cerebral (!"..C.)
- deficit de cunoastere - a starii de sanatate
- modificari ale mobilitatii fizice - dazechilibru.
O)ie#ti!ele-
3acientului#
7 sa i se reduca 3..C.
- sa i se diminueze durerea de cap
- sa i se diminueze varsatura
- sa i se mentina functiile vitale in limite normale, permeabilitalea cailor respiratorii, oxigenarea
creierului
- sa coopereze in masura capacitatii sale
- sa-i fie mentinuta orientarea pacientului
- sa nu prezinte complicatii
Rol propri$ si dele,at
pentru reducerea presiunii intracraniene:
- ridic capul pacientului fata de pat, sub un unghi de $8-+/ de grade (faciliteaza drena,ul venos)
- il sfatuiesc sa reduca activitatile care maresc presiunea intracraniana
--sa evite flectarea coapselor,gatului, sa evite rotirea capului
- pentru prevenirea efortului de defocatie, administrez, la indicatia medicului, un axativ usor
- il sfatuiesc sa evite intoarcerea in pat.
n cazul ca ii este permisa intoarcerea, miscarea in pat, il invat sa expire cand le exucuta.
Monitorizoz ecilibrul idric:
- limitez consumul de lichide
- monitorizez eliminarea
!nter"entii legate de durere. respiratie# comunicare
-incerc sa a,ut pacientul sa identifice cauza durerii (conflicte, anxietate, oboseala, stres, alte
$
cauze psihologice)' localizarea, caracterul durerii, momenlul aparitiei (spre diminea,a), daca
durerea se intensifica la efort, tuse, stranut
- aplic comprese reci pe frunte, care pot alina durerea
- asigur mentinerea oxigenarii creierului (hipoxia cerebrala esle prevenita prin mentinerea
functionalitatii cailor respiratorii si reducerea 3..C.9
- slabilesc o comunicare cu pacientul folosind atingerea, vocea calma, linistita, negrabita' ii
vorbesc incet si clar
- stau in fata pacientului cand ii vorbesc
- ii mentin orientarea prin a-i explica tot ceea ce fac
- mentin un mediu bine luminat
- diplopia poate fi eliminata prin intermediul unui pansament la ochi
- asez un calendar la vedere
- ii asigur securitatea ca acesta sa nu se lezeze pe sine
- a,ut familia sa inteleaga ce se intampla, ii spri,in in ceea ce decid.
%a indicatia medicului:
- administrez oxigen inainte si dupa aspiratie
- pot fi instituite respiratiile controlate, pentru a reduce 3 CO
(
(reducand, astfel, vasoditatatia)
- administrez lichide intravenos (manitol, solutii de glucoza hipertone ((/-8/0), corticoizi) sau
solutii clorurate izotone
:eoarece acesti pacienti vor fi supusi unor interventii chirurgicale, vom descrie
ingri,irile (interventiile asistentei) preoperatorii si postoperatorii#
'
,
INGRIJIRI PREOPERATORII
PACIENTl CU TUMORI CEREBRALE
.
Inter!ent(iile asistentei (#$ rol propri$ si dele,at-
- acorda spri,in psihologic pentru pacient si familie % interventie prioritara
- incura,eaza pacientul si familia sa-si exprime temerile (temerile pot fi in legatura cu
modificarea infatisarii, de dependenta, de moarte)
- inregistreaza datele de baza ale aprecierii neurologice si fiziologice
- urmareste obtinerea acordului scris pentru operatie (solicitat de neurochirurg) de la cea mai
&
apropiata ruda, in cazul in care pacientul nu este capabil sa semneze acest acord.
3recizare# chiar si atunci cand pacientul si-a dat consimtarnantul, rudele apropiate trebuie
consultate si sa-si dea consimtamantul inainte de operatie.
- explica tratamentul si procedurile (chiar daca nu este sigura ca pacientul sau familia le
intelege)
- favorizeaza intalnirea pacientului (daca acesta doreste) cu persoana caruia doreste sa i se
confeseze inainte de operatie
- pastreaza parul (dupa raderea capului), pentru a fi dat pacientului, deoarece acesta poate fi
folosit la o peruca
- pregateste familia pentru cand vor vedea prima oara pacientul dupa operatie# pansament la
cap' edeme sau echimoze ale fetei, care ii vor distorsiona aspectul (stare mentala temporar
redusa, afazie).' (afazie% piedere totala sau partial a facultatii de a vorbi si de a intelege
limba,ul articulat)
/E STIUT-
in unele spitale, exista obiceiul de a rade parul pacientului numai in zona in care acesta
trebuie operat.
3arul frontal poate fi, uneori, lasat pentru ca, dupa operatie, sa poata fi pieptanat (pentru
a acoperi cicatricea).
;u se administreaza clisme inainte de operatie, din cauza pericolului cresterii presiunii
intracraniene prin efortul depus si din cauza absorbtiei lichidului.
INGRIJIRI POSTOPERATORII
Inter!entiile asistentei (rol propri$ si dele,at-
'regateste materialele necesare pentru ingri(irea postanestezica#
- dispozitiv pentru aspiratie cu catetere
- spatula linguala
- trusa pentru punctie ombara si substante pentru urgente medicale (stimulente cardiace si
respiratorii, medicamente anticonvulsive, <m=tal)
- seringi, ace intravenoase si hipodermice
)
- trusa pentru traheostomie - sa fie disponibila.
Supra"egeaza pacientul in perioada postoperatorie.
observa - semnele cresterii presiunii intracraniene
- functiile vitale si vegetative# respiratia, ".<., puls, temperatura, diureza
- culoarea tegumentelor
- starea de constienta
- reactia pupilelor
Orice modificare aparuta, care prevesteste hemoragia sau iritarea creierului sau alte
simptome, trebuie raportate imediat neurochirurgului.
*sigura pozitia pacientului
aseaza pacientul in pozitia indicata de medicul neurochirurg in functie de starea
pacientului (constient, inconstient, intubat sau detubat) si in functie de actul chirurgical#
- decubit lateral sau semidecubit ventral, cu fata in ,os - pacientul comatos neintubat,
pentru a asigura o respiratie adecvata, pentru a preveni aspirarea lichidelor traheo-
bronsice.
:aca a fost excizata o tumora mare, pacientu! nu va fi culcat pe partea afectata (pericol
de deplasare a structurilor cerebrate sub influenta greutatii).
:aca operatia a fost efectuata in zona supralentoriala, pacientu! va fi asezat in#
- pozitie semisezand, asigurata prin ridicarea partii cefalice a patului la >8 grade si prin
plasarea unei perne mari sub capul si umerii pacientului' se diminueaza, astfe!,
posibilitatea hemoragiei, se asigura o mai buna circulatie a lichidului cefalorahidian si se
usureaza intoarcerea circulatiei venoase.
:aca a fost excitata o tumora infratentoriala, patul trebuie mentinut orizontal, iar
pacientul va fi# .
-- culcat pe o parte, cu o perna mica asezata sub gat.
ATENTIE0
"rebuie evitata orice flectare a gatului, fie pe linia mediana, fie lateral (pericol de
aparitie a unor complicatii respiratorii si a comprimarii trunchiului cerebral).
Supra"egeaza pacientul inconstient:
- pentru a nu-si smulge pansamentul, sondele, canula de perfuzie' pentru a nu se leza
singur (sa nu se zgarie, loveasca).
3entru a preveni aceste lezari, unii pacienti trebuie prote,ati prin banda,area mainilor, folosirea
+
manusilor fara degete, aplicarea unei tesaturi de bumbac pe mana care se fixeaza cu benzi
adezive la nivelul incheieturii. :egetele trebuie separate cu tifon, pentru a preveni iritarea
pielii.
Supra"egeaza pansamentli capului si ingri(este plaga operatorie:
- se verifica gradul de imbibare a pansamentului cu sange, cu secretii.
:aca are o culoare verzuie, se anunta imediat medicul, deoarece indica (probabil)
pierderea de lichid spinal. 3ansamentele care devin umede trebuie inlocuite de neurochirurg.
- uneori, pansamentul poate fi scos in prima sau a doua zi dupa operatie, ca rana sa fie
expusa circulatiei aerului. (:aca nu este acoperit capul, exista, insa, riscul ca pacientul sa
se scarpine).
- se -upravegheaza drenul (daca exista),
?ulti pacienti prefera sa poarte calote pontru acoperirea capului.
3acientul la care portiunea de os indepartata (pontru craniotomie) nu a fost pusa la loc va avea
o depresiune in scalp si trebuie prevenit de pericolul de a lovi capul in aceasta
zona. @
*nunta medicul ori de cate ori apar mani,estari patologice:
- dispnee
- hipotensiune
- cresterea ".<., asociata cu bradicardie accentuata' tahipnee' voma exploziva (indica cresterea
tensiunii intracraniene)
- aparitia unor paralizii, rigiditate, convulsii, afazie (tradeaza aparitia hematomului)
- dilatarea pupilelor, care devin fixe (apare in edem cerebral ireversibil).
La indi#atia medi#$l$i" asistenta !a efe#t$a ingrijiri cu rol delegat, astfel-
pentru corectarea ipotensiunii
- transfuzii de sange sau substituenti, perfuzie cu noradrenalina, !emisuccinat de
hidrocortizon, cardiotonice etc
pentru problemele respiratorii:
- administreaza oxigen (hipoxia creste edemul cerebral)' daca pacientul nu este intubat, se
pregateste materialul necesar pentru intubatie, aparatele de respiratie asistata.
pentru corectarea cresterii tensiunii intracraniene:
- pregateste si administreaza medicatia prescrisa de medic (glucoza hipertona, sulfat de
magneziu, manitol, dextran >/, diuretice)' administreaza, de asemenea, medicamente
analgezice, sedative, neuroleptice (la cei foarte agitati).
1-
!ipertermia de origine centrala se combate prin mi,loace fizice (impachetari in
cearceafuri ude), administrare de medicamente, daca sunt prescrise (algocalmin,
clordelazin). . ,
Alimentatia pacientilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie se va face parenteral si prin
sonda gastrica, evitandu-se supraincarcarea cu lichide (pericol de edem cerebral). -taza gastrica
si varsalura de origine centrala se combat prin drena, pe sonda gastrica permanenta.
- din moment ce reflexul de inghitire este prezent, lichidele se administreaza oral.
- se urmareste cu strictete bilan,ul hidro-electrolilic.
Eliminarea
- trebuie avut gri,a ca pacientul sa elimine suficient' in caz de retentie urinara, se instaleaza sonda
vezicala ,,a demeureA
- se combate constipatia prin laxative sau purgative usoare (pacientul trebuie instruit sa nu depuna
eforturi la defecare).
Asi,$rarea #onfort$l$i
- durerea de cap, prezenta in primele (>->B ore, se combate cu medicamente prescrise de medic,
administrate parenteral sau oral (sulfat de codeina - parenteral, aspirina oral sau rectal). o
compresa cu gheata, pusa pe cap, amelioreaza durerea de cap.
Mo)ili*area 1
- in functie de actul operator, mobilizarea poate fi facuta in a doua sau a treia zi
- se face treptat - mai intai, se aseaza pacientul in pozitie Fouler, apoi trebuie sa stea pe marginea
patului, cu picioarele atarnand
- apoi, dupa >-C ore, este asezat in fotoliu (o ,umatate de ora).
ATENTIE# -e verifica posibila hipotensiune posturala a pacientului.
PRECI2ARE#
- tusea si voma trebuie evitate (cresc presiunea intracraniana)
- aspiratia - daca este indicata - trebuie facuta incet si cu atentie pentru prevenirea tusei' se
evita aspirarea pe nas, exercitiile pentru respiratie profunda nu trebuie urmate da tuse
- prevenirea complicatiilor pulmonare, a escarelor, a tromboflebitelor se face dupa tehnicile
cunosute, pentru pacien,ii imobilizati.
3articiparea familiei la planurile de ingr,iire pe termen lung#
-membrii familiei pot prezenta reactii emotionale severe si dificultati de adaptare, care nu pot fi
11
depasite timp indelungat (saptamani, luni), incat, uneori, este nevoie sa apeleze la un psihiatru sau
psiholog si pentru ei.
"rebuie sfatuita familia cum sa spri,ine pacientul, sa aiba gri,a sa nu faca remarci lipsite de tact in
fata acestuia, lucru care i-ar accentua anxietatea, depresia, frica.
/actori de risc pentru tumorile cerebrale
0umorile cerebrale cuprind# 1n general# apro2imati" 23 din toate cazurile
de cancer nou diagnosticate 1n r4ndul adul5ilor. 64rsta la care oamenii sunt
diagnostica5i cu tumori cerebrale "ariaz7 1n ,unc5ie de tipul tumorii# dar lu4nd 1n
considerare toate tipurile# "4rsta medie este 1n (ur de 5- de ani.
82punerea la radia5ii# ,ie 1n scop terapeutic 9tratament al unei boli: sau
e2punere 1n urma e2ploziei unei bombe atomice# este considerat7 a a"ea leg7tur7
cu dez"oltarea anumitor tipuri de tumori cerebrale primare# inclusi" meningioame#
glioame# ;i sarcoame# 1n special dac7 e2punerea a a"ut loc 1n copil7rie. Se
consider7 c7 dozele mari de radia5ii cresc riscul apari5iei unei tumori cerebrale# ;i
poate dura 1ntre 1- < 3- de ani ca tumorile cerebrale induse de radia5ii se poat7
,orma.
=e;i# 1n cazul animalelor de laborator s-a constatat c7 e2punerea la
cimicale cauzeaz7 tumori cerebrale# la oameni nu s-a do"edit e2isten5a niciunei
leg7turi 1ntre e2punerea cimic7 ;i tumorile cerebrale.
Substan5ele cimice care s-au do"edit a cauza tumori cerebrale la animale
includ: >-nitrozo compu;i # clorur7 de "inil# ;i anumi5i sol"en5i organici. ?u toate
acestea# atunci c4nd s-a e2aminat popula5ia e2pus7 la aceste cimicale 9cum ar ,i
cei care lucreaz7 cu pesticide sau lucr7tori 1n industria petrocimic7:# nu au ,ost
g7site do"ezi concludente care s7 sugereze c7 au o rat7 mai mare de dez"oltare a
unor tumori cerebale ,a57 cei care nu au ,ost e2pu;i la cimicale.
*"4nd 1n "ederea popularitatea tele,oanelor mobile# mul5i oameni s-au temut
c7 utilizarea lor poate reprezenta un ,actor de risc pentru apari5ia tumorilor
cerebrale# dar nu e2ist7 nicio do"ad7 concludent7 c7 tele,oanele mobile cresc riscul
12
apari5iei tumorilor cerebrale. =e asemenea# e2ist7 ;i 1ngri(orarea cu pri"ire la
e2punerea la c4mpuri magnetice 9linii de 1nalt7 tensiune: ;i 1ndulcitori 9aspartam:.
0otu;i# nici 1n aceste cazuri nu e2ist7 do"ezi decisi"e care s7 arate e2isten5a unor
leg7turi 1ntre ace;ti ,actori ;i apari5ia tumorilor cerebrale.
*numite boli ereditare pot predispune o persoan7 la dez"oltarea anumitor
tumori cerebrale# dar doar 53 dintre tumorile cerebrale primare au ,actori ereditari
cunoscu5i la baz7. @olile genetice cum ar ,i: neuro,ibromatoza de tipul 1#
neuro,ibromatoza de tipul 2# boala 6on Aippel < %indau 9Aemangioblastomul:# ;i
scleroza tuberoas7 sunt asociate cu cre;terea riscului de dez"oltare a tumorilor
cerebrale primare.
?um se pot pre"eni tumorile cerebraleB
Cn momentul de ,a57# nu e2ist7 strategii do"edite care s7 pre"in7 apari5ia
tumorilor cerebrale primare. Studiile e,ectuate asupra dietelor bogate 1n anti-
o2idan5i nu au ar7tat e2isten5a unor bene,icii 1n ceea ce pri"e;te diminuarea riscului
de a dez"olta tumori cerebrale primare.
?are sunt testele de screening dispobibileB
0umorile cerebrale primare sunt destul de rare ;i# de aceea# ele nu bene,iciaz7 de
teste screening. ?ea mai bun7 metod7 pentru depsitarea din "reme a tumorilor
cerebrale este de a merge regulat la doctor pentru control medical. 8ste important
ca ,iecare simptoame noi# care prezint7 moti"e de 1ngri(orare s7 ,ie raportate
imediat. 'ersoanele care au boli genetice care 1i ,ac predispo;i pentru dez"oltarea
tumorilor cerebrale "or primi periodic studii imagistice pentru a obser"a apari5ia
oric7ror anomalii.
?lasi,icarea tumorile cerebrale primare
0umorile cerebrale sunt 1mp7r5ite# 1n ,unc5ie de tipul de celul7 din creier care
le-a generat# ;i ,elul 1n care arat7 celula la microscop. 0umorile cerebrale primare se
clasi,ic7# dup7 tipul de celul7 malign7 care le-a generat 1n:
13
tumori gliale < pro"enite din celule gliale
tumori neuronale < pro"enite din celulele ner"oase
tumori meningeale < pro"enite din celulele 1n"eli;urilor care acoper7 creierul
scDanoame < pro"enite din celulele tecilor ner"oase
*pro2imati" )53 dintre tumorile cerebrale primare se ,ormeaz7 din celulele gliale
;i sunt denumite glioame. =in p7cate# ma(oritatea tumorilor 935-453: sunt de tipul
cel mai agresi"# ;i poart7 numele Elioblastom Multi,orm. *lte tipuri de glioame sunt:
astrocitoamele# care se ,ormeaz7 dintr-un tip de celule 1n ,orm7 de stea# numire
astrocite. *tunci c4nd un patologist studiaz7 la microscop tumorile cerebrale# 1;i
poate da seama de gradul de agresi"itate al tumorii dup7 ,elul 1n care arat7 celula.
?el mai cunoscut sistem de clasi,icare este sistemul propus de Frganiza5ia
Mondial7 a S7n7t75ii# care 1mparte tumorile cerebrale 1n ,unc5ie de istologie ;i
gradul tumorii. Eradul numeric propus de FMS reprezint7 poten5ialul biologic global
pentru tumori maligne 9agresi"itate: de la ! 9benign: la !6 9malign:.
?lasi,icarea astrocitoamelor con,orm FMS:
- *strocitomul pilocitic 9gradul !:: astrocitoamele sunt tumori care se ,ormeaz7
1n celulele cerebrale numite astrocite. 0umora se dez"olt7 1ncet ;i se r7sp4nde;te
,oarte rar 1n 5esuturile din (ur. =e obicei se poate trata cu succes.
- *strocitomul di,uz 9gradul !!:: astrocitoamele di,uze se dez"olt7 1ncet# dar
adesea se r7sp4ndesc la 5esuturile din (ur. Gnele dintre ele e"olueaz7 spre un grad
mai mare. *par cel mai ,rec"ent la adul5ii tineri.
- *strocitomul anaplastic 9gradul !!!:: astrocitoamele anaplastice mai sunt
numite astrocitoame maligne. 8le se dez"olt7 1n ritm rapid ;i se r7sp4ndesc 1n
5esuturile din (ur. ?elulele tumorale arat7 di,erit de cele normale.
- Elioblastomul 9grad !6: denumit so Elioblastom Multi,orm 9E@M::
glioblastoamele sunt astrocitoame maligne care se dez"olt7 ;i se r7sp4ndesc
14
agresi". ?elulele sunt ,oarte di,erite de cele normale.
*lte tipuri de tumori cerebrale:
8pendimoame 90umorile ependimale: care se dez"olt7 din celulele gliale care se
g7sesc 9c7ptu;esc: 1n spa5iile libere din creier ;i m7du"a spin7rii. *cestea apar cel
mai ,rec"ent la copii ;i tineri adul5i. Eradele tumorilor ependimale sunt urm7toarele:
ependimoame de gradul ! ;i !! ;i ependimomul anaplastic 9gradul !!!:.
Fligodendroglimul 90umorile oligodendrogliale: < se ,ormeaz7 din celulele
oligodendrocite# care ,ormeaz7 teaca de mielin7 ce acoper7 ;i prote(eaz7 ner"ii.
'ri"ite la microscop# celulele au aspectul de Hou pr7(itI. Sunt cel mai des 1nt4lnite la
adul5ii de "4rst7 mi(locie. Eradele tumorilor oligodendrogliale sunt urm7toarele:
Fligodendroglimul 9gradul !!: ;i Fligodendroglimul anaplastic 9gradul !!!:.
Meduloblastoamele < tumori cerebrale care 1ncep s7 se ,ormeze 1n cerebel. Sunt
,ormate din celule cerebrale anormale care se g7sesc 1ntr-un stadiu timpuriu de
dez"oltare. Meduloblastoamele sunt de obicei descoperite la copii ;i sunt de gradul
!6. *ceast7 ,orm7 de cancer se poate r7sp4ndi prin intermediul licidului
cerebrospinal de la creier la m7du"a spin7rii.
Meningioamele 9tumori meningeale: < se ,ormeaz7 din meninge# ,orma5iune
membranoas7 care 1ncon(oar7 ne"ra2ul. Ma(oritatea sunt tumori benigne ;i se
dez"olt7 1ncet# de;i# rar# pot ,i tumori meningeale maligne de gradul !! ;i !!!.
0umorile pituitare ;i cranio,aringioamele care se ,ormeaz7 1n zona central7 a
creierului ;i apar la copii ;i adul5i.
=iagnosticarea ;i stadializarea tumorilor cerebrale
*tunci c4nd un pacient prezint7 simpotme care sugereaz7 o tumoare
cerebral7# medicul "a e,ectua un e2amen ,izic ;i "a "edea istoricul pacientului. =up7
aceea# pentru stabilirea unui diagnostic este ne"oie de scanarea imagistic7.
!n"estiga5iile ;i procedurile care se pot ,olosi sunt: scanarea ?0 9tomogra,ia
computerizat7: sau scanare JM> 9rezonan5a magnetic7 nuclear7:.
Scanarea ?0 este o procedur7 prin care se e,ectuaz7 imagini tri-dimensionle
15
cu a(utorul unui aparat de raze K. 'acien5ilor le este in(ectat7 o substan57 de
contrast pentru a ,ace mai "izibile orice anomalii. Scanarea ?0 este o metod7 bun7
deoarece este rapid7 ;i u;or de ob5inut# ;i de cele mai multe ori este ,olosit7 ca un
prim pas pentru stabilirea unui diagnostic. ?u toate acestea# e,ectuarea unui JM>
este o metod7 mai bun7 pentru e"aluarea anomaliilor cerebrale. JM> este o
procedur7 care ,olose;te undele radio-magnetice ;i un computer# pentru a ,ace o
serie de imagini tri-dimensionale detaliate creierului ;i m7du"ei spin7rii. 'acientului i
se in(ecteaz7 o substan57 de contrast care se depoziteaz7 1n (urul celulelor
canceroase ast,el 1nc4t imaginile ob5inute cu a(utorul JM>-ului sunt mai detaliate
dec4t cele ob5inute prin scanarea ?0.
82ist7 ;i alte studii imagistice care pot ,i ,olosite pentru a determina dac7 o
,orma5iune din creier este sau nu o tumoare 9spre deosebire de alte cauze cum ar ,i
in,ec5ia: ;i# dac7 este o tumoare# ce ,el de tip este. 82ist7 un tip special de !JM#
cunoscut sub numele de spectroscopie JM# care permite medicului s7 a,le mai
multe despre con5inutul masei ;i 1l a(ut7 s7 determine ce ,el de ,orma5iune este. Gn
JM> ,unc5ional este un tip special de JM> care a(ut7 la de,inirea zonelor din creier#
care sunt responsabile pentru "orbire ;i mi;care. *cesta permite doctorului s7
cartogra,ieze creierul ;i 1l a(ut7 s7 a,le care zone trebuie e"itate 1n timpul inter"en5iei
cirurgicale# 1n cazul 1n care tumoarea este localizat7 1n apropierea por5iunii din
creier# care este esen;ial7 pentru mi;care sau "orbire.
'entru ma(oritatea tipurilor de tumori cerebrale# caracteristicile imagistice
sunt su,icient de distincte ca s7 o,ere doctorului o baz7 bun7 pentru stabilirea unui
diagnostic. Metoda principal7 de gestionare pentru ma(oritatea tumorilor cerebrale
este opera5ia. =ac7 imaginile arat7 c7 masa suspect7 a ,i tumoare cerebral7 este
1ntr-o zon7 accesibil7 inter"en5iei cirurgicale# atunci# 1n general# pacientul este
programat pentru opera5ie# ,7r7 teste de diagnosticare suplimentare. =up7 opera5ie#
un patolog e2amineaz7 mostra la microscop# ;i se poate da un diganostic ,inal.
?u toate acestea# uneori# tumorile nu sunt localizate zone sigure pentru a se
e,ectua o opera5ie. Cn aceste cazuri# pentru a se putea pune un diagnostic# pacien5ii
au ne"oie de o biopsie. @iopsia este o procedur7 prin care se recolteaz7 un
,ragment mic din tumoare cu a(utorul unui ac sub gida( ecogra,ic. =e obicei#
1$
biopsia se e,ectueaz7 ca o biopsie stereotactic7. Cn acest caz# capul pacientului este
imobilizat cu un cadru care este ata;at de craniu. Se e,ectueaz7 o scanare a
creierului. 'acientul# cu dispoziti"ul de imobilizare 1nc7 ata;at# este transportat 1n
sala de opera5ie# ;i cirurgul poate ,olosi imaginile scanate pentru a se gida ;i a
a(unge direct la tumoare.
Fcazional# medicul dumnea"oastr7 poate considera c7 este necesar s7
e2amineze licidul ce,aloraidian pentru a "edea dac7 celulele canceroase s-au
r7sp4ndit ;i 1n acest licid. *ceste lucru se poate e,ectua cu a(utorul unui procedeu
numit punc5ie lombar7 9'%:. '% const7 1n introducerea unui ac tubular printre
"ertebre# 1n sacul raidian lombar pentru a se prele"a licid ce,aloraidian# care apoi
este e2aminat de c7tre un patolog. *cesta "a spune dac7 celule canceroase sunt
prezente.
=ac7 se presupune c7 tumoarea cerebral7 este metastaz7 9pro"enind din
altp zon7:# atunci JM> se poate e,ectua 1n alte zone ale corpului pentru de localiza
tumorea primar7. *cest lucru se poate ,ace cu raze K sau 0?. Medicul
dumnea"oastr7 poate comanda ;i alte analize medicale pentru a "edea dac7 ;i alte
organe sunt a,ectate de cancer.
>u e2ist7 un sistem clasic de stadializare al tumorile cerebrale primare# a;a
cum au celelalte tipuri de cancer. Li asta din cauza ,aptului c7 m7rimea tumorii
cerebrale este mai pu5in important7 dec4t localizarea ;i tipul celulelor cerebrale din
care este ,ormat7. 'robabilitatea de a "indeca o tumoare cerebral7 are de-a ,ace cu
localizarea tumorii# celulele care o ,ormeaz7# ;i modul 1n care celulele tumorale
arat7 la microscop. Medicul dumnea"oastr7 "7 poate spune care este gradul de
periculozitate al tumorii ;i# lu4nd 1n considerare to5i ,actorii# care este cea mai
potri"it7 metod7 de tratament.
Metastazele cerebrale au stadiul cancerului din care pro"in. *st,el# prezen5a
metastazelor cerebrale dau# automat# stadiul !6 tumorii primare# deoarece orice
stadiu !6 1nseamn7 prezen5a metastazelor. =e e2emplu# un cancer pulmonar care s-
a e2tins la creier# este un cancer pulmonar de stadiu !6.
1&
?are este tratamentul pentru tumorile cerebraleB
82ist7 mai multe alternati"e de tratament pentru pacien5ii cu tumori
cerebrale. *numite tumori cerebrale sunt tratate ,olosind o combina5ie 1ntre mai
multe tipuri de terapii. /orma de tratament "a ,i recomandat7 1n ,un5ie de localizarea
e2act7 a tumorii cerebrale.
!nter"en5ia cirurgical7
Fri de c4te ori este posibil# rezec5ia cirurgical7 este recomandat7 pentru
ma(oritatea tumorilor cerebrale. ?azul 1n care o tumoare cerebral7 primar7 poate ,i
"indecat7 ,7r7 inter"en5ie cirurgical7 este ,oarte rar. 0otu;i# abrodarea prin e2cizie
cirurgical7 a tumorilor cerebrale depinde de localizarea tumorii ;i de raporturile
acesteia ,a57 de celulele ner"oase. Gnele tumori se a,l7 1n zone ale creierului care
,ac ca opera5ia s7 ,ie ,oarte periculoas7# ;i de aceea inter"en5ia cirurgicale nu se
poate e,ectua. Jiscurile opera5iei pentru pacient depind de m7rimea ;i localizarea
tumorii. 6orbi5i cu neurocirurgul dumnea"oastr7 despre riscurile speci,ice ale
opera5iei plani,icate.
?imioterapia
?imioterapia const7 1n administrarea de citostatice 1n scopul distrugerii celulelor
tumorale. 8le a,ecteaz7 1ntreg corpul. Sunt administrate intra"enos sau pe cale
bucal7. Gna dintre pro"oc7rile speciale 1n cazul trat7rii tumorilor cerebrale prin
cimioterapie este c7 e2ist7 o barier7 natural7 1ntre creier ;i s4nge# care bloceaz7
ca ma(oritatea medicamentelor s7 a(ung7 la creier# denumit7 bariera emato-
ence,al7. =oar anumite citostatice pot trece de aceast7 barier7 pentru a trata boli
ale sistemului ner"os. 'entru tumori care au un grad mare# cum ar ,i glioblastomul
multi,orm# cimioterapia cea mai ,olosit7 este o cimioterapie cu agen5i alcilan5i# 1n
special temozolomida. *ceasta s-a do"edit a ,i e,icent7 atunci c4nd este ,olosit7 1n
combina5ie cu radioterapia# dup7 opera5ie. Se pot administra suplimentar
temozolomida ;i dup7 terminarea radioterapiei# pentru o perioad7 suplimentar7 de $
luni.
1)
82ist7 o "arietate de citostatice ,olosite 1n cazul tumorilor cerebrale# ;i
medicul dumnea"oastr7 oncolog "7 poate e2plica de ce# 1n cazul dumnea"oastr7# "7
recomand7 un anumit tip particular de tratament ;i nu altul.
Jadioterapia
Jadioterapia const7 1n aplicarea unor radia5ii cu energie 1nalt7 9asem7n7toare
razelor K: pentru a distruge celulele canceroase. Jadioterapia este de dou7 ,eluri:
radioterapie e2tern7 ;i radioterapia intern7.
Jadioterapia e2tern7 const7 1n emiterea de radia5ii de c7tre o surs7 etern7.
8ste necesar ca pacientul s7 "in7 la un centru de radioterapie# timp de 5 zile pe
s7pt7m4n7# timp de aproape $ s7pt7m4ni. 0ratamentul dureaz7 c4te"a minute ;i
este nedureros. =e cele mai multe ori# radioterapia e2tern7 este utilizat7 pentru
tumorile cerebrale # ,ie ca tratament primar pentru tumorile inoperabile# ,ie dup7
rezec5ia cirurgical7.
=e obicei# metoda de radioterapie e2tern7 ,olosit7 este Jadioterapia cu
!ntensitate Modulabil7 9!MJ0:. *tunci c4nd se trateaz7 tumorile cerebrale situate 1n
apropierea anumitor structuri "itale din creier# care sunt mult mai sensibile la radia5ii#
cum ar ,i ner"ii optici sau trunciul cerebral# !MJ0 poate ,i ,olosit7 doar pentru a
limita dozele asupra acestor structuri. !MJ0 nu este bene,ic7 pentru ,iecare caz ;i#
de aceea# op5iune pentru tratament trebuie discutat7 cu medicul dumnea"oastr7.
Jadioterapia se poate e,ectua ;i asupra unei arii bine stabilit7 a creierului#
,olosind tenica denumit7 radiocirurgie stereotactic7. Jadiocirurgie stereotactic7
este un tip de radioterapie care ,olose;te un cadru pentru craniu# cu scopul de a
1ntocmi o art7 a craniului. =oze mari de ,ascicule de radia5ii sunt 5intite# din mai
multe ungiuri# direct pe tumoare# reduc4nd ast,el cantittatea de radia5ii aplicat7
5esutului cerebral normal. *cest lucru se poate realiza cu a(utorul aceluia;i aparat
care este ,olosit 1n cazul radioterapiei e2terne sau un aparat special 9terapia cu raze
gamma de 1nalt7 precizie:.
1+
..
#

*eferinDe i bibliografie
:as -. ?uro E. *aizer FF. ((//G) H-urger= for brain metastases I Cancer "reatment J *esearch. $+C#G8-./.
Kavrilovic, .". and F. L. 3osner ((//8). HLrain metastases# epidemiolog= and pathoph=siolog=.I Fournal of ;euro-
Oncolog= G8 ($)# 8-$>.
Eaal, 2. C., ?. F. "aphoorn, et al. ((//8). H-=mptomatic management and imaging of brain metastases.I Fournal of
;euro-Oncolog= G8 ($)# $8-(/.
!azard, )F, Fensen, *), J -hrieve, :C((//8). H*ole of stereotactic radiosurger= in the treatment of brain metastases.I
Fournal of Clinical Oncolog= (B (>)# >/+->$/.
)anger, C. F. and ?. 3. ?ehta ((//8). HCurrent management of brain metastases, Mith a focus on s=stemic options.I
Fournal of Clinical Oncolog= (+ ((8)# C(/G-$..
LL)OK*<F2#
"itirca )ucretia, ngri,iri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali,
2d. Niata ?edicala, (//>
2-