Sunteți pe pagina 1din 25

RAMONA OLGA

FORME FARMACEUTICE
1.2. SIROPURI. SIRUPI (F.R. X)
1.2.1. Generaliti
A. Definiie
Siropurile sunt preparate farmaceutice, lichide, cu coninut crescut de zahr, de
consisten vscoas, destinate administrrii interne (F.R: X).
B. Istoric
Siropurile sunt o form farmaceutic utilizat din cele mai vechi timpuri. nc din
antichitate erau utilizate de chinezi, indieni, e!ipteni, ara"i #i per#i. $niial ca edulcorant
pentru siropuri era utilizat mierea. %up o"inerea zahrului din trestie de zahr de
ctre chinezi, mierea a fost mai puin utilizat &n acest scop.
n secolul $' &.(., zahrul este adus &n )uropa, iar mai trziu, &n *+,- ..S:
/ar0!raf descoper c zahrul se poate o"ine #i din sfecl de zahr. 1uvntul 2sirop3
provine de la cuvntul ara" 2schira"3 4 poiune, "utur.
. A!anta"ele #tili$rii siro%#rilor
Siropurile prezint cteva avanta5e importante:
6 se pot utiliza cu deose"it succes &n pediatrie7
6 au "iodisponi"ilitate "un7
6 au valoare nutritiv7
6 sunt utile ca #i corectori de !ust pentru soluiile care conin su"stane cu !ust
neplcut7
6 se pot formula su" form de siropuri medicamentoase.
D. lasificare
Siropurile se pot clasifica dup mai multe criterii:
a. %up modul de preparare:
6 siropuri o"inute prin dizolvarea zahrului &n ap sau soluii medicamentoase7
6 siropuri o"inute prin amestecul siropului simplu cu soluii medicamentoase7
6 siropuri o"inute prin dizolvarea &n momentul folosirii a !ranulelor sau a
pul"erilor precondiionate.
". %up rolul &ndeplinit:
6 sirop medicamentos (sirop de codein)7
6 sirop aromatizant (sirop simplu)7
c. %up aciunea terapeutic:
6 sirop e8pectorant7
6 sirop tonic7
6 sirop contra tusei.
1.2.2. For&#larea siro%#rilor
Siropurile se prepar din zahr #i ap distilat corespunznd condiiilor de
calitate prevzute &n F.R. X
9ahrul poate fi utilizat ca pul"ere sau su" alte variante comerciale condiia este
s corespund ca dozare, caractere or!anoleptice #i puritate e8i!enelor prevzute de
F.R: X.
9ahrul (9aharoza) este o dizaharid format din !lucoz #i fructoz fiind foarte
u#or solu"il &n ap, !reu solu"il &n alcool #i !licerol #i practic insolu"il &n cloroform #i eter.
Sta"ilitatea chimic #i "iochimic a siropurilor cu coninut mare de zahr (-,:)
se e8plic prin efectul osmotic. ;n sirop concentrat inhi" multiplicarea "acteriilor prin
fenomenul de deshidratare celular deoarece presiunea osmotic este mai mare dect
presiunea osmotic a celulelor "acteriene.
1.2.'. Pre%ararea siro%#rilor
%up cum am anticipat, prepararea siropurilor are loc prin trei metode:
.. <rin dizolvarea zahrului &n ap7
=. <rin amestecul siropului cu soluii medicamentoase7
1. <rin dizolvarea &n momentul utilizrii a unor forme precondiionate su" form de
!ranule etc.
A. Pre%ararea siro%#rilor %rin (i$ol!area $a)r#l#i *n a%
<repararea siropului prin aceast metod presupune urmtoarele faze:
a. %izolvarea zahrului &n ap7
". 1ompletarea cu ap la cantitatea prevzut7
c. 1larificarea, decolorarea #i filtrarea siropurilor.
A1. Di$ol!area $a)r#l#i. <oate avea loc &n dou moduri:
a) la rece7
") la cald.
a) Di$ol!area la rece 4 se aplic mai ales cnd &n soluia apoas sunt dizolvate
su"stane termola"ile.
%izolvarea la rece prezint cteva avanta5e #i anume:
prin dizolvare nu se altereaz su"stanele termola"ile7
se &mpiedic hidroliza zaharozei:
nu necesit suprave!here continu7
%izolvarea la rece are &ns #i dezavanta5e:
nu rezult siropuri clare7
viteza de dizolvare este mic7
nu are loc o sterilizare a siropului ca #i &n cazul preparrii la cald (fier"ere)7
filtrarea este !reoaie.
*. <entru dizolvarea zahrului la rece se pot utiliza trei metode:
a*. %izolvarea prin a!itarea zahrului cu solventul apos
a2. Dizolvarea per descensum. 9ahrul este pus &ntr6un scule de tifon #i se
suspend &n partea superioar a soluiei apoase. %izolvarea are loc su" influena forei
!ravitaionale (moleculele de ap vin &n contact cu zahrul iar dup dizolvare datorit
diferenei de mas zahrul difuzeaz &n solvent dnd posi"ilitatea dizolvrii unei noi
molecule de zahr).
a3. Dizolvarea prin percolare. <entru percolare se poate utiliza percolatorul, un
vas de form cilindro6conic prevzut cu un capac iar la partea inferioar are un tu" de
scur!ere cu ro"inet. >a "aza percolatorului este o plac perforat pe care se pune
materialul filtrant, iar pe la partea superioar se introduce solventul care va dizolva
zahrul prin str"aterea coloanei de zahr iar dup filtrare siropul se scur!e printr6un
ro"inet &n vasul colector.
n industrie se utilizeaz zaharolizoarele. 1onstrucia unui zaharolizor este dat &n
fi!ura ?.-.
. 4 vas cilindric din cupru cositorit7 = 4 capac de &nchidere7 1 4 diafra!me perforate7 % 4
un alt cilindru7 @ 4 tu" de nivel7 9 4 "il care indic concentraia siropului7 r 4 ro"inet.
Fi!ura *.-. 9aharolizor
(dup <opivici .driana 4 Aehnolo!ie farmaceutic, BCC,)
1orpul zaharolizorului este de form cilindric, confecionat din cupru cositorit. >a
5umtatea &nlimii se !sesc dou diafra!me re!la"ile &ntre care se introduce ca
material filtrant vat &ntre dou straturi de tifon, iar la partea inferioar este un ro"inet. >a
partea superioar se introduce &n vas un alt cilindru cu diametrul mai mic dect primul #i
avnd pereii perforai cu orificii foarte mici &n care se introduce zahrul, peste zahr
adu!ndu6se solventul. >ichidul saturat se co"oar la partea inferioar a vasului dup
parcur!erea materialului filtrant, iar prin ro"inetul de la partea de 5os se scur!e &n vasul
colector.
+. Di$ol!area la cal(
%izolvarea la cald are urmtoarele avanta5e:
6 dizolvarea rapid7
6 o"inere de siropuri clare (su"stanele al"uminice se coa!uleaz)7
6 conserva"ilitate mai "un7
6 prin fier"ere sunt distruse ma5oritatea microor!anismelor.
%ezavanta5ul metodei este hidroliza #i caramelizarea parial a zaharozei.
1onform F.R. X prepararea la cald a siropurilor se face pe "aia de ap prin
fier"ere *6B minute. %up dizolvare se completeaz apa evaporat, siropul filtrndu6se
fier"inte.
>a preparare se evit &nclzirea prelun!it pentru a evita pe ct posi"il hidroliza
#i caramelizarea avansat a zahrului.
n farmacie prepararea siropurilor se poate face &n vase emailate, vase de sticl
etc. n industrie se utilizeaz cazane emailate, cazane de cupru cositorit sau cazane de
oel ino8ida"il.
A2. o&%letarea siro%#l#i c# sol!ent la cantitatea %re!$#t
Siropul simplu cu concentraia de -,: zahr mDm prezint urmtoarele
caracteristici:
6 densitatea relativ de *,?CCE6*,?B,+7
6 indicele de refracie &ntre *,,,-, 4 *,,EEC7
6 fier"e la *CE
C
1.
.ducerea la concentraie a siropurilor se face &n urmtorul mod: cnd siropurile
sunt prea concentrate se dilueaz iar cnd sunt prea diluate se &nclzesc pentru
evaporarea solventului.
<entru determinarea concentraiei siropului la cald se utilizeaz mai multe
metode:
6 determinarea cu termometru a temperaturii de fier"ere (* litru sirop -,: fier"e
la *CE
C
)7
6 determinarea densitii cu densimetre, cu "alana /ohr Festphal sau cu
picnometrul7
6 prin cntrire: * litru sirop fier"inte G *.B-C!, * litru sirop rece G *.?*,!7
6 cu zaharimetre cu scal !radat care plutesc pe suprafaa siropului citindu6se
direct concentraia siropului pe scal.
A'. Filtrarea, clarificarea -i (ecolorarea siro%#rilor
a. Filtrarea se realizeaz la cald iar ca material filtrant se folose#te vata &ntre
dou straturi de tifon.
+. larificarea se poate realiza prin mi5loace chimice, fizice #i "iochimice.
b1. Clarificarea prin mijloace fizice se realizeaz utiliznd urmtorii a!eni de
clarificare:
6 Hrtia de filtru. Se cntresc *6E! hrtia de filtru la *0! sirop. (rtia se
tritureaz &n mo5ar cu ap cald pn la o"inerea unei paste, se stoarce #i se introduce
&n siropul fier"inte dup care se fier"e * minut, apoi se filtreaz prin tifon.
6 Crbunele activ se utilizeaz &n concentraie de B6EH.
1r"unele se amestec cu siropul fier"inte #i apoi se filtreaz. .re dezavanta5ul
a"sor"iei unor su"stane medicamentoase (alcaloizi, !licozide).
6 Calinul se utilizeaz &n concentraie de BH.
6 Talcul se utilizeaz &n procent de *CH.
6 Carbnatul ba!ic de "a#ne!iu se utilizeaz la siropul de "alsam de tolu.
%ezavanta5ul este c aceast su"stan cedeaz siropului un p( "azic (p( G *C).
6 Albu"ina se coa!uleaz &n soluie prin &nclzire antrennd particulele &n
suspensie.
b2. Clarificarea prin mijloace chimice
.lcoolul este folosit pentru clarificarea mai ales a soluiilor e8tractive apoase.
b3. Clarificarea prin mijloace biochimice
.re la "az o reacie enzimatic #i se utilizeaz mai ales la clarificarea siropurilor
naturale.
B. Pre%ararea siro%#rilor %rin a&estecarea siro%#l#i si&%l# c# (iferite
sol#ii &e(ica&entoase
/etoda este utilizat la ma5oritatea siropurilor. Su"stanele medicamentoase se
dizolv &n ap iar soluia o"inut se amestec cu siropul simplu.
. Pre%ararea siro%#l#i %rin (i$ol!area *n &o&ent#l #tili$rii a #nor
.ran#late sa# %#l+eri %recon(iionate
%atorit insta"ilitii &n prezena apei a su"stanelor active sau a unor au8iliari
unele siropuri se condiioneaz su" form de pul"eri uscate sau !ranule urmnd s fie
dizolvate &n momentul utilizrii.
1.2./. aractere. ontrol. onser!are
A. aractere -i control
F.R. X prevede la siropuri controlul urmtorilor parametrii:
A1. As%ect: siropurile sunt lichide limpezi sau sla" opalescente, cu mirosul,
!ustul #i culoarea caracteristic componentelor.
A2. Densitatea relati!: se determin conform prevederilor F.R. X de la
para!raful Densitate relativ.
A'. In(ice (e refracie: se determin conform prevederilor F.R. X de la
para!raful Indice de refracie.
A/. 0asa total %e reci%ient: acest parametru se determin prin cntrirea
individual a coninutului din *C recipiente. Fa de masa declarat pe recipient se admit
a"aterile prevzute &n ta"elul ?.-.:
Aa"el *.-.
/asa declarat pe recipient ."atere admis
<n la BE ! I E:
BE ! pn la EC ! I ?:
EC ! pn la ECC ! I B:
A1. I(entificarea se face conform componentelor din mono!rafiile respective.
A2. Do$area: acest parametru se determin conform prevederilor din mono!rafia
respectiv. 1oninutul &n su"stan activ poate s prezinte fa de valoarea declarat
a"aterile procentuale prevzute &n ta"elul ?.+. dac mono!rafia nu prevede altfel:
Aa"el *.+.
1oninut declarat &n su"stan activ (:) ."atere admis
<n la C,*: I +,E:
C,*: pn la C,E: I E,:
C,E: #i mai mult de C,E: I ?:
B. onser!are
Siropurile se conserv &n recipiente de capacitate de cel mult *.CCC ml "ine
&nchise, complet umplute la temperaturi cuprinse J6*E
C
.
>a siropurile cu concentraie mai mic de zahr se pot adu!a conservani #i
anume: F.R. X prevede adaosul a *,EH amestec de p6hidro8i"enzoat de metil #i p6
hidro8i"enzoat de n6propil &n raport K:*, pe eticheta recipientului menionndu6se
conservanii utilizai.
. Alterarea siro%#rilor
n !eneral, siropurile au o "un conserva"ilitate mai ales cele preparate la cald
(sterilizare, clarificare) dar #i datorit concentraiei ridicate de zahr.
Aotu#i, &n timp, datorit pstrrii &n condiii neprielnice pot aprea unele
transformri nedorite la siropuri #i anume:
6 invertirea (hidroliza) care poate fi provocat de maltaz sau invertaz7
6 invertirea poate fi urmat de fermentaia alcoolic7
6 muce!irea7
6 recristalizarea7
1.2.1. Siro%#ri oficiale *n F.R. X
1. Sir#%#s Balsa&i 3ol#tani
!irop de "alsam de #olu
<reparare
Ainctura "alsami tolutani !ta ,,EC
/a!nesii su"car"onas !ta *
Saccharum !ta -,
.Lua destillata !.s. ad. . !ta *CC
Ainctura de "alsam de tolu se amestec &ntr6un mo5ar cu car"onatul "azic de
ma!neziu #i cu BC ! zahr. %up amestecare se adau! ?C ! ap, se omo!enizeaz
prin triturare apoi se filtreaz prin hrtie de filtru. n filtrat se dizolv prin &nclzire la
apro8imativ ,C
C
1 restul de zahr completndu6se apoi cu ap la *CC !.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: aromatizant, e8pectorant, antiseptic
respirator #i antispastic la nivelul musculaturii "ron#ice.
2. Sir#%#s Bella(onnae
Sinonime: !irop de $tr%un&
!irop de belladon
<reparare
Ainctura "elladonnae !ta E,CC
Sirupus simple8 !ta KE,CC
1omponentele se amestec #i se omo!enizeaz.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: parasimpatolitic.
'. Sir#%#s o(eini 4,25
!irop de codein '&2(
<reparare
1odeinum !mma C,BC
.lcoholum !ta *,JC
Sirupus simple8 !ta KJ
1odeina se dizolv &n alcool #i se amestec cu siropul simplu.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: antitusiv.
/. Sir#%#s Si&%le6
!irop simplu
<reparare
Saccharum !ta -,,CC
.Lua destillata L.s.ad. !ta*CC,CC
9ahrul se dizolv prin &nclzire &n ap, se fier"e timp de *6B minute a!itnd
continuu, se completeaz cu apa &nclzit la apro8imativ +C
C
1 pn la *CC ! #i se
filtreaz fier"inte.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: edulcorant.
1.'. 7I0O8AD9. 7I0O8ADA
1.'.1. Generaliti
A. Definiie
>imonadele sunt soluii apoase o"inute prin dizolvare de acizi or!anici,
anor!anici sau sruri &n ap coninnd edulcorani, aromatizani #i destinate administrrii
interne &n diferite afeciuni avnd efect la8ativ, pur!ativ, antiemetic sau utilizate ca
"uturi rcoritoare.
B. For&#larea li&ona(elor
>imonadele conin urmtoarele componente:
a. Aci$i. .cizii se utilizeaz &n concentraii de C,B6*:. <entru prepararea
limonadelor se pot folosi urmtorii acizi:
a1 ) acizi or%anici (acid citric, acid tartric, acid ascor"ic)7
a2 ) sau acizi anor%anici (acid clorhidric #i acid fosforic):
+. Sr#ri. 1itrai de natriu #i ma!neziu, !lutamai, tartrat de potasiu, "icar"onat de
sodiu etc.
c. 9(#lcorani: sirop simplu, sirop de lmie, sirop de portocale etc.
(. Sol!ent: apa distilat.
>imonadele !azoase conin &n afar de aceste componente #i "io8id de car"on
introdus su" presiune sau rezultat &n urma reaciei dintre "icar"onat de sodiu #i un acid
utilizat.
. Pre%ararea li&ona(elor
>imonadele se prepar prin dizolvarea su"stanelor &n ap dup care se filtreaz.
>a limonadele !azoase filtrarea se realizeaz &nainte de neutralizare, de asemenea
prepararea lor are loc &n mod diferit #i anume:
6 prin dizolvarea "icar"onatului &n ap #i adu!area unui acid or!anic cnd
rezult dio8id de car"on7
6 prin prepararea #i condiionarea separat a soluiilor acide respectiv "azice
amestecarea fcndu6se &n momentul utilizrii7
6 prin introducerea su"stanelor solide ("icar"onat de sodiu #i un acid or!anic)
&ntr6un recipient adecvat peste componente adu!ndu6se siropul #i apa distilat urmat
apoi de &nchiderea flaconului. Recipientele &n care sunt am"alate limonadele !azoase
tre"uie s ai" pereii rezisteni pentru a rezista la presiuni de B6? atm.
Aimpul de conservare a limonadelor este de *6B zile la rece deoarece sunt medii
prielnice pentru dezvoltarea microor!anismelor. n limonade pot aprea #i fermentaii
datorit zahrului utilizat.
D. 7i&ona(e oficinale *n F.R. X
n F.R. X avem oficinale dou limonade: Solutio )fervescens (>imonada
!azoas, Sol. Riviere) #i Soluia de 1itrat de ma!neziu (>imonad pur!ativ sau
>imonad Ro!e).
1. Sol#tio 9fer!escens
!inonime* !oluie efervescent
+imonada %azoas
<reparare:
Soluia $:
@atri hMdro!enocar"onas ,!
Sirupus simple8 *E!
.Lua destillata L.s.ad. *CC!
Soluia $$
.cidum citricum ?,-E!
Sirupus simple8 *E!
.Lua destillata L.s.ad. *CC!
Soluiile se prepar &n dou recipiente separat #i se amestec &n timpul utilizrii.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: antiemetic.
2. Sol#tio 0a.nesii citratis
!oluie de citrat de ma%neziu
<reparare:
.cidum citricum BE,E!
/a!nesii su"car"onas *E!
Sirupus simple8 EC!
1itri .etheroleum C,*!
Aalcum E!
.Lua destillata L.s.ad. ?EC!
<este acidul citric dizolvat &n BCC ml ap &nclzit la apro8imativ +C
C
1 se adau!
&n cantitate mic car"onat "azic de ma!neziu #i se a!it pn la dizolvare. Se adau!
siropul simplu #i uleiul de lmie &n preala"il triturat cu talcul #i BC ml ap, apoi se
filtreaz #i se completeaz cu ap la ?EC !.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: pur!ativ.
1./. AP9 ARO0A3I9. A:UA9 ARO0A3IA9 (F.R; IX)
1./.1. Generaliti
A. Definiie
.pele aromatice sunt soluii apoase de uleiuri volatile destinate pentru a fi
utilizate ca atare sau ca vehicule pentru prepararea unor medicamente de uz intern
(F.R. $X).
n prezent utilizarea apelor aromatice &n farmacie este restrns, &n schim"
industria utilizeaz aceast form pe scar destul de lar!. .pele aromatice sunt
utilizate &n industrie pentru aromatizarea unor produse tipizate sau &n unele cazuri chiar
utilizate pentru un efect terapeutic.
;tilizarea apelor aromatice poate fi att pentru preparate pentru uz intern ct #i
pentru preparate uz e8tern (ape de !ur, creme etc.).
B. Istoric
.pele aromatice au fost cunoscute #i utilizate &nc din antichitate. 1ele mai vechi
surse care indic utilizarea acestei forme le !sim &n literatura antic chinez, de unde
au fost preluate de ctre ara"i. n sec. $X d.(r. savantul ara" Ne"er a dat indicaii asupra
distilrii ca metod de o"inere a apelor aromatice #i a prezentat proprietile acestei
forme. /ai trziu apele aromatice au fost aduse &n )uropa (&n sec. al X$$$6lea) de ctre
medicul 'illanova (*B?E6*?*B)#i desi!ur forma s6a perfecionat tot mai mult prin
&m"untirea metodelor de o"inere #i respectiv a aparaturii utilizate.
n Romnia, apele aromatice au fost introduse ca form oficinal &n F.R. $ (*J-B)
unde sunt &nscrise un mare numr de ape aromatice, o mono!rafie !eneral fiind
introdus a"ia &n F.R. $' su" denumirea de 2.Luae aromaticae3 sau 2(Mdrolata3, &n care
sunt introduse #i soluiile de uleiuri volatile alturi de soluiile e8tractive o"inute din
plante. %elimitarea net apare a"ia &n F.R. '$ care descrie mono!rafia 2.Luae
aromaticae3.
n F.R. $X avem mono!rafie !eneral 2.Luae aromaticae3 sau (Mdrolata, &n F.R.
X nemaifi!urnd aceast mono!rafie.
'./.2. For&#lare
<entru o"inerea apelor aromatice avem nevoie de urmtoarele materii prime:
a. Pro(#se !e.etale. <entru o"inerea produselor de calitate este nevoie ca
dro!ul ve!etal (frunze, flori) s fie utilizat imediat dup recoltare, e8cepie fcnd
scori#oara, florile de tei #i florile de levnic care se utilizeaz uscate.7
+. <e)ic#l. 1a vehicul pentru aceast form se utilizeaz apa distilat. Raportul
produs ve!etal Dsolvent variaz &n limitele *D* pn la *DE dependent de !radul de
solu"ilitate a uleiului volatil ct #i de coninutul de ulei volatil &n produsul ve!etal utilizat.
1./.'. Pre%ararea a%elor aro&atice
.pele aromatice pot fi o"inute &n urmtoarele moduri:
6 distilare #i antrenare cu vapori de ap, a uleiurilor volatile din plante7
6 diluarea apelor aromatice hidroalcoolice concentrate o"inute industrial7
6 dizolvarea uleiurilor volatile &n ap:
dizolvarea direct7
dizolvarea cu talc (F.R. $X)7
dizolvarea cu a5utorul a!enilor tensioactivi
6 dizolvarea uleiurilor volatile &n alcool urmat de diluarea acestor soluii cu ap.
A. Distilarea -i antrenarea c# !a%ori (e a%
)8ist diferite instalaii utilizate pentru o"inerea apelor aromatice, prin distilare #i
antrenare cu vapori de ap. n continuare vom prezenta cteva dintre aceste instalaii
care utilizeaz aceast metod.
.*. ,ntrenarea cu vapori de ap. /etoda utilizeaz instalaia prezentat &n fi!ura
?.+.:
Fi!ura *.+. .ntrenarea cu vapori de ap
(dup $on $onescu Stoian 4 #ehnic farmaceutic, *K+,)
$nstalaia este compus dintr6un "alon, !enerator de vapori de ap, "alonul cu
produsul ve!etal din care vor fi antrenate uleiurilor volatile, sursa de &nclzire, refri!erent
#i vasul colector. n timpul fier"erii, vaporii de ap formai &n !enerator antreneaz
vaporii de ap &ncrcai cu uleiuri volatile din vasul al doilea, care datorit suprapresiunii
create a5un! &n refri!erent, de unde, dup rcire se condenseaz o"inndu6se astfel
apa aromatic care este colectat &ntr6un vas colector.
%ezavanta5ul acestei metode este c produsul ve!etal vine &n contact prin
intermediul "alonului cu sursa de cldur care poate de!rada o parte din componentele
volatile.
.B. ,ntrenarea cu vapori de ap -n acela.i cazan. .ceast metod utilizeaz
instalaia din fi!ura ?.J.:
Fi!ura. *.J. .parat industrial pentru o"inerea apelor aromatice #i a uleiurilor volatile
(dup >upuleasa %umitru, <opovici $uliana, *KK+)
* 4 1azan7
B 4 Refri!erent7
? 4 'as colector
.ceast metod este mai perfecionat dect prima, &nlturndu6se
inconvenientul de!radrii unor componente ale uleiului volatil datorit supra&nclzirii. n
aceast instalaie produsul ve!etal este adus &ntr6un co# din sit metalic &nchis sau nu
&n preala"il &n pnz de sac, ca sa nu vin &n contact cu apa aflat &n partea inferioar a
cazanului. 'aporii de ap ptrund prin produsul ve!etal din partea inferioar a vasului
antrennd uleiul volatil de unde datorit suprapresiunii create ptrunde &n refri!erent
apoi &n vasul colector, de unde, datorit diferenelor de densitate, pot fi colectate uleiul
volatil pur sau ape aromatice.
.ntrenarea cu vapori de ap se utilizeaz pentru distilarea a dou lichide foarte
puin misci"ile sau foarte puin solu"ile unul &n cellalt. >a o anumit temperatur fiecare
din cele dou lichide cu puncte de fier"ere diferite de!a5 vapori dezvoltndu6se o
presiune de vapori diferit pentru fiecare lichid. 'aporii sunt misci"ili &n orice proporie.
<resiunea total a amestecului etero!en va fi e!al conform le!ii lui %alton cu suma
presiunilor pariale
< G <a O <u
<a G presiunea parial a vaporilor de ap7
<u G presiunea parial a vaporilor volatili.
<resiunea amestecului de vapori va atin!e presiunea atmosferic la o
temperatur mai mic de *CC
C
1 #i amestecul va &ncepe s fiar" la acea temperatur. n
timpul fier"erii temperatura rmne constant pn la epuizarea unuia dintre
componente. <rodusul ve!etal utilizat pentru o"inerea apei aromatice &n acest mod
tre"uie adus &n preala"il la !radul de mrunire corespunztor, dup care se macereaz
B, de ore cu ap rece sau amestec de ap #i alcool, apoi se supune antrenrii cu vapori
de ap.
.?. ,ntrenarea cu vapori de ap care provin de la un %enerator separat
>a aceast metod utilizat mai mult industrial e8ist un !enerator de vapori care
poate alimenta o "aterie de distilatoare. Neneratorul poate fi plasat &ntr6un spaiu
separat prezentnd &n acest mod cteva avanta5e:
6 distilatoarele nefiind &n contact cu sursa caloric se &nltur eventualele
posi"iliti de incendiu7
6 e8tracia decur!e continuu nefiind nevoie de &ntreruperi pentru completarea
cantitii de ap epuizat.
n operaiile de distilare se acord o atenie deose"it &nclzirii pentru ca
producerea de vapori s fie moderat, condensarea rapid pentru a evita pierderile de
ulei volatil.
<rimele poriuni de distilat sunt principii volatile cu caracter hidrofil (aldehide,
alcooli, acizi) cu arom plcut, &n continuare o"inndu6se fraciuni volatile mai !reu
solu"ile &n ap #i cu miros aromat mai puin evident. Sfr#itul distilrii se constat att
prin a"sena mirosului produs de uleiul volatil dar #i prin diferite identificri calitative.
B. Dil#area a%elor aro&atice concentrate o+in#te in(#strial
$ndustria furnizeaz soluii concentrate de uleiuri volatile care se dilueaz cu ap
&n funcie de concentraia produsului tipizat (duple8, triple8 etc.), adic soluii care rezult
prin amestecarea a dou sau trei pri ap cu o parte ulei volatil.
. Di$ol!area #lei#rilor !olatile *n a%
1*. Dizolvarea direct. Se realizeaz prin a!itarea uleiului volatil cu ap &n
cantiti strns corelate cu !radul de solu"ilitate a uleiului volatil &n ap.
C2. Dispersarea uleiului volatil cu talc /0.1. I23
<reparare
.etheroleum !ta *,CC
Aalcum !ta *C,CC
Sol. 1onservans L.s.ad. !ta *CCC,CC
;leiul volatil se tritureaz cu talcul #i cu soluia conservant &nclzite la ?E6,C
C
1
adu!at treptat. Aalcul are rolul de a dispersa uleiul &n particule foarte fine mrindu6se
&n modul acesta suprafaa de contact a uleiului cu apa #i u#urndu6se astfel dizolvarea.
Aalcul mai are rolul de a clarifica soluia. n acest mod se produce o dizolvare
selectiv #i anume se dizolv componentele volatile hidrofile &n cantiti de C,?6C,, !Dl.
%iferena de -C6+C: ulei volatil reprezentat de hidrocar"urile terpenice !reu solu"ile nu
se dizolv &n ap.
C3. Dispersarea uleiul volatil cu a%eni tensioactivi
<rin aceast metod se o"ine o dizolvare "un, inconvenientul fiind !ustul mai
puin a!rea"il produs de APeen, fapt pentru care F.R. $X e8clude aceast metod de
o"inere.
n F (un!. '$ avem urmtoarea formul pentru o"inerea apelor aromatice
utiliznd aceast metod:
.etheroleum !ta B,CC!
APeen BC !ta BC,CC
.lcoholum !ta BCC,CC
.Lua destillata !ta ++J,CC
1onform acestei metode uleiul volatil se dizolv &n alcool apoi prin intermediul
emul!atorului &n apa distilat.
D. Dizolvarea uleiurilor volatile -n alcool .i diluarea cu ap a soluiilor alcoolice
1onform acestei metode apele aromatice se o"in &n urmtorul mod: se prepar
iniial o soluie coninnd *: ulei volatil utilizndu6se alcool concentrat &n cantitate
corespunztoare pentru a o"ine *CC ml. <entru o"inerea apei aromatice se amestec ?
ml din aceast soluie concentrat cu K+ ml ap proaspt fiart #i rcit la apro8imativ
,C6EC
C
1. .pa este adu!at &n poriuni mici #i su" a!itare continu, dup care se
filtreaz.
1././. aractere -i control. onser!are
.pele aromatice sunt soluii neutre sau sla" acide, limpezi sau sla" opalescente,
cu mirosul #i !ustul uleiului volatil.
F.R. $X prevede la condiii de puritate controlul urmtoarelor su"stane: cloruri,
fer, metale !rele, alcool #i su"stane tensioactive.
%ozarea uleiului volatil se face prin e8tracie #i cntrire conform metodei
!enerale &nscrise &n F.R. $X. .pele aromatice tre"uie s conin &n !eneral C,C?: ulei
volatil. F.R. $X prevede un termen de vala"ilitate de - luni (deoarece apele aromatice
sunt u#or altera"ile).
Factorii care contri"uie la alterarea apelor aromatice sunt:
6 factori fizici (temperatura, lumina)7
6 factori chimici (o8i!enul etc.)7
6 factori de ordin "iolo!ic (invadare cu microor!anisme).
F.R. $X prevede c apele aromatice care prezint muce!aiuri, miros modificat s
nu fie folosite. ;nele farmacopei permit adu!area de conservani (nipa!in C,CE:).
.pele aromatice se conserv &n locuri rcoroase, ferite de lumin, &n flacoane de
sticl complet umplute #i "ine &nchise
1.2.'. Pict#ri %entr# nas. R)ino.#ttae (F.R. X)
A. Generaliti
A1. Definiie
<icturile pentru nas sunt preparate farmaceutice lichide, su" form de soluii,
emulsii sau suspensii destinate administrrii pe mucoasa nazal. n afar de picturi
pentru nas, pentru tratamentul mucoasei nazale se utilizeaz #i alte forme. Formele
utilizate &n acest scop sunt numite medicamente rinolo!ice. %intre formele rinolo!ice
utilizate frecvent amintim: erine (picturi pentru nas), aerosoli, un!uente, sisteme
pulverulente sau sisteme "ioadezive.
%enumirea de erine deriv din lim"a !reac de la cuvintele 2en3 G &n 2rhinos3 G
nas. <e ln! tratamentele topice pe aceast cale se pot administra #i tratamente
sistemice.
n acest capitol al soluiilor nazale se &ncadreaz #i splturile nazale care sunt
utilizate pentru splarea mucoasei. Splturile nazale tre"uie s fie izotonice, cu p( +6J,
aciune antiseptic #i sunt condiionate &n recipiente de EC ml.
A2. Istoric
<e cale nazal s6au administrat medicamente din timpuri strvechi. <rimele
forme utilizate au fost inhalaiile #i fumi!aiile utilizate de e!ipteni, mesopotami, #i sunt
menionate &n diferite scrieri vechi. Aot &n antichitate, la !reci, la romani s6au utilizat
forme endonazale solide (rinocornuri, avnd ca e8cipieni !rsimi animale solide sau
cear). /ai trziu s6au preparat soluii apoase #i uleioase cu aplicaie pe mucoasa
nazal.
A'. A!anta"e
.dministrarea picturilor pentru nas prezint urmtoarele avanta5e:
6 aciune rapid7
6 aplicare u#oar #i rapid7
6 "iodisponi"ilitate "un7
6 posi"ilitatea preparrii pe cale industrial utiliznd tehnolo!ii avansate7
6 posi"ilitatea o"inerii unor soluii cu aciune prelun!it prin utilizarea unor
e8cipieni adecvai (e8cipieni de vscozitate ridicat).
A/. De$a!anta"e
<icturile pentru nas prezint #i urmtoarele dezavanta5e:
6 interval scurt de contact cu mucoasa nazal7
6 aciune sistemic nedorit (&n cazul trecerii su"stanei active &n circulaia
!eneral)7
6 posi"ile iritaii locale.
A1. lasificare
<icturile pentru nas se clasific dup mai multe criterii:
a. %up modul de formulare:
6 ma!istrale7
6 oficinale7
6 industriale (tipizate).
". %up !radul de dispersie:
6 soluii7
6 emulsii7
6 suspensii.
c. %up modul de condiionare:
6 unidoz7
6 multidoz.
d. %up durata efectului terapeutic:
6 aciune imediat7
6 aciune prelun!it.
e. %up natura solventului:
6 soluii apoase7
6 soluii uleioase7
6 soluii vscoase (hidrofile).
f. %up modul de administrare:
6 picturi7
6 splturi7
6 pulverizaii7
6 inhalaii.
!. %up aciunea terapeutic:
6 local (antiinflamatoare, vasoconstrictoare, antiinfecioase)7
6 sistemic (parasimpatolitice, hormoni, vaccinuri).
A2. Anato&ia ca!itii na$ale
1avitatea nazal este prima poriune a cilor respiratorii superioare, avnd rolul
de a pre!ti aerul inspirat &nainte de a ptrunde &n cile respiratorii inferioare, prin filtrare
respectiv, &nclzire. n afar de acest rol, nasul are #i funcie olfactiv.
1avitatea nazal este &mprit &n dou fose nazale care comunic cu farin!ele.
n cavitatea nazal se !se#te o mucoas, "o!at vascularizat care are dou tipuri de
celule: ciliate (+C6JC:) #i caliciforme. %atorit prezenei cililor suprafaa mucoasei este
foarte mare de apro8imativ *,C6*+C cm
B
. 1ilii sunt prezeni pe &ntrea!a suprafa a
mucoasei, e8ceptnd zona olfactiv #i pretur"ionar.
A=. Fi$iolo.ia ca!itii na$ale
<rima funcie a nasului ca importan este cea respiratorie, funcia olfactiv fiind
a doua ca importan. <entru &mplinirea funciei respiratorii nasul este adaptat pentru a
filtra, a &nclzi #i a umecta aerul &nainte de a ptrunde &n plmni. .ceste funcii sunt
&ndeplinite de mucoasa nazal prevzut cu cili vi"ratili care este scldat de mucus
secretat de !landele de pituitur. /ucusul este compus din: KE6K-: ap, sruri or!anice
*6B:, mucin B,E6?: #i o scleroprotein care se depune pe e8tremitatea cililor avnd
proprietatea de a reine praful. n afar de rolul de reinere a particulelor solide (praf)
mucusul are #i un rol de a apra cile respiratorii superioare de diferitele invazii cu
microor!anisme. <trunderea unui corp strin &n cavitatea nazal produce o alcalinizare
a mucusului rezultnd o activare a cililor ceea ce determin evacuarea rapid a corpului
strin. Rolul antimicro"ian este &ndeplinit de o enzim care se !se#te &n mucus cu
proprieti "acteriostatice (lizozima).
1ili vi"ratili au +m lun!ime #i *6? m diametru. Fiecare celul are *C6*E cili care
sunt &ntr6o continu mi#care. Ritmul mi#crii cililor este de circa ?CC6ECC mi#criDminut #i
imprim o deplasare a mucusului spre cavitatea farin!ian cu o vitez de apro8imativ
C,BE6C,+E cmDmin. 1ilii au o mi#care ondulatorie.
$nte!ritatea aparatului ciliar #i stratului mucos sunt factori eseniali pentru
sntatea mucoasei nazale.
A>. Infl#ena factorilor fi$ici -i c)i&ici as#%ra acti!itii ciliare
.ctivitatea ciliar este de o importan ma5or pentru meninerea funcionalitii
corespunztoare a cilor respiratorii superioare. n continuare vor fi prezentai civa
dintre factorii de ordin fizico6chimic care influeneaz activitatea ciliar #i anume:
a. 3e&%erat#ra: temperatura optim pentru mi#carea ciliar este cuprins &ntre
*J6??
C
1. Su" *J
C
1 mi#carea ciliar &ncetine#te. >a temperaturi mai mari de ??
C
1
mi#carea ciliar de asemenea &ncetine#te, iar la temperaturi de ,,
C
1 activitatea ciliar
este oprit.
+. U&i(itatea: este indispensa"il pentru mi#carea ciliar. >ipsa de umiditate
corespunztoare produce distru!erea aparatului ciliar.
c. %?@#l: optim este cuprins &ntre -6+,E. Q acidifiere marcat a mucoasei
(&ntlnit &n infecii supurative) duce la paralizia mi#crii ciliare. ;n p( alcalin &ntlnit &n
rinite aler!ice, sinuzite duce la o activare a mi#crii ciliare.
(. Factori c)i&ici: su"stanele medicamentoase &n afar de efecte terapeutice,
influeneaz activitatea ciliar. Su"stanele medicamentoase utilizate &n tratamente ale
1.R.S. pot fi &mprite &n doua !rupe:
d1. !ubstane bine tolerate de mucoasa nazal (camfor, sruri de potasiu,
antihistaminice, fenilefrina, efedrina, neomicina etc.)7
d2. !ubstane care inhib activitatea ciliar (srurile de ar!int, anestezice locale,
mentol).
B. For&#larea %ict#rilor %entr# nas
>a formularea picturilor pentru nas tre"uie avut &n vedere mai muli factori care
vor fi prezentai &n detaliu &n acest su"capitol.
Q formulare necorespunztoare poate provoca leziuni ale mucoasei nazale,
respectiv a aparatului ciliar. <entru re!enerarea epiteliului este nevoie de +6J zile, iar
pentru cre#terea cililor de B6? luni.
Rinnd cont de aceste pro"leme picturile pentru nas tre"uie astfel formulate #i
preparate &nct s corespund urmtoarelor e8i!ene:
6 toleran "un local #i sistemic7
6 eficacitate7
6 sta"ilitate fizico6chimic7
6 s ai" un termen de vala"ilitate corespunztor7
6 p(6ul sa fie cuprins &ntre -6+,E7
6 pe ct posi"il s fie izotonice.
ndeplinirea acestor condiii de calitate se o"ine prin corelarea sau concursul mai
multor factori:
6 ale!erea su"stanei medicamentoase #i a au8iliarilor cei mai potrivii7
6 ale!erea tehnolo!iei potrivite pentru preparare7
6 condiionarea &ntr6un recipient adecvat7
6 am"alarea #i depozitarea corespunztoare.
n continuare vor fi prezentate detalii le!ate de diferitele aspecte menionate #i
modul &n care se poate influena pozitiv calitatea.
B1. S#+stane acti!e. <entru administrare topic nazal se utilizeaz su"stane
cu diferite efecte farmacodinamice #i anume:
a. Anti&icro+iene -i anti!irale: din acest !rup menionm urmtoarele
su"!rupe:
a1. antiseptice (sruri coloidale de ar!int, fenosept, uleiuri volatile, mentol,
camfor)7
a2. antibiotice (streptomicin C,E:7 cloramfenicol C,B6CE:, sulfat de neomicin
etc.)7
+. <asoconstrictoare (efedrina C,E6*:, nafazolina C,*:, fenilefrina, adrenalina
etc.)7
c. !aso(ilatatoare (papaverina)7
(. antiinfla&atoare steroi(iene (hidrocortizon acetat, hidrocortizon
hemisuccinat, "etametazon, triamcinolon etc.)7
e. anti)ista&inice (feniramin)7
f. aneste$ice locale (procaina, lidocaina, anestezina)7
.. &#colitice (ureea)7
). !ita&ine (hidrosolu"ile #i liposolu"ile)7
i. s#+stane c# aci#ne siste&ic:
6 cardiovasculare (nitro!licerina)7
6 parasimpatolitice (atropina etc.).
B2. S#+stane a#6iliare
<entru prepararea picturilor pentru nas se utilizeaz urmtorii au8iliari:
a. Sol!eni. .le!erea unui solvent corespunztor este dependent de scopul
terapeutic urmrit ct #i de solu"ilitatea su"stanelor active. ;n solvent potrivit tre"uie s
&ndeplineasc urmtoarele condiii:
6 s corespund e8i!enelor calitative impuse de F.R. X sau alte stasuri7
6 toleran "un7
6 inerie chimic #i farmacolo!ic7
6 s asi!ure sta"ilitatea su"stanelor7
6 s nu corodeze recipientul7
6 s fie misci"il cu mucusul #i s nu influeneze ne!ativ mi#carea ciliar7
6 s fie economic.
1onform F.R. X pentru prepararea erinelor se pot utiliza soluii apoase, izotonice
sau uleioase de e8emplu: ulei de floarea soarelui neutralizat.
1ei mai utilizai solveni sunt:
6 soluie izotonic de clorur de sodiu C,K:7
6 soluie !lucoz E:7
6 uleiuri ve!etale neutralizate7
6 propilen!licol &n concentraie de pn la *C: (&n amestec cu ap distilat)7
6 polietileni!licoli lichizi.
F.R. X interzice utilizarea uleiului de parafin ca solvent pentru erine din cauza
riscului de a da parafinoame.
+. Ali a#6iliari (a("#!ani). Sunt su"stane utilizate cu diferite roluri la
prepararea respectiv conservarea picturilor pentru nas.
%intre ad5uvani menionm urmtoarele !rupe:
+1. A.eni (e &rire a !Asco$itii: sunt utilizai cu scopul de a prelun!ii timpul de
contact a su"stanei medicamentoase cu mucoasa nazal. Soluiile simple sunt rapid
eliminate din fosele nazale &n farin!e, apoi sunt &n!hiite crendu6se chiar posi"ilitatea
e8tinderii infeciilor &n zonele &nvecinate.
.!enii de vscozitate tre"uie s &ndeplineasc urmtoarele condiii:
6 s fie hidrosolu"ili7
6 s fie "ine tolerai de mucoasa nazal7
6 s nu influeneze ne!ativ mi#carea ciliar7
6 s fie ineri chimic #i farmacolo!ic.
1a a!eni de vscozitate se pot meniona urmtorii:
6 soluie apoas de metilceluloz &n concentraie *6B:7
6 soluie apoas de hidro8ipropilceluloza B:7
6 soluie apoas de car"o8imetilceluloza *6B:7
6 soluie apoas de de8tran E6*C:7
6 soluie apoas de !elatin C,E6*:7
6 soluie apoas de car"opoli C,E:.
+2. I$otoni$ani. /i#carea ciliar este influenat de concentraia soluiilor #i
anume, se produce o pertur"are a mi#crii administrnd soluii foarte diluate sau foarte
concentrate. Soluiile "ine tolerate sunt cele izoosmotice cu lichidele mediului intern.
1nd din motive de formulare nu se poate realiza izotonia tre"uie inut cont de urmtorul
aspect #i anume: soluiile u#or hipertonice sunt mai "ine tolerate dect soluii hipotonice.
1a izotonizani pentru picturile de nas se pot utiliza: !lucoza, clorura de sodiu etc.
<entru soluiile utilizate la splturile nazale izotonia este o"li!atorie.
+'. A.eni (e corectare a %?@#l#i. p(6ul 5oac un rol important &n meninerea
sntii mucoasei nazale, respectiv, a mi#crii ciliare. p(6ul secreiei nazale difer #i
anume:
6 &n funcie de vrst este -,,6-,J la adult #i -6-,+ la copii7
6 &n funcie de perioada de nictemer #i anume: mai alcalin &n timpul zilei #i mai
acid &n timpul nopii7
6 &n funcie de diferite alte stri fiziopatolo!ice (&m"olnviri, hiperventilaie, stri de
emoie etc.).
F.R. X prevede pentru picturile nazale un p( cuprins &ntre -6+,E. <entru
a5ustarea p(6ului se utilizeaz diferite soluii tampon ca de e8emplu:
6 soluii tampon fosfat (fostat monosodic, fosfat disodic)7
6 soluii tampon citrat (citrat de sodiu, acid citric).
+/. onser!ani anti&icro+ieni. <entru a opri dezvoltarea microor!anismelor
pentru formularea picturilor nazale se pot utiliza diferite su"stane antimicro"iene ca de
e8emplu:
6 clorur de "enzalconiu C,C*:7
6 cloro"utanol C,CE6C,*:7
6 fenosept C,CBE:7
6 clorur de cetilpiridiniu C,CC*6C,CCE:7
6 para"eni (nipa!in, nipasol) C,C*6C,CB:7
6 clorocrezol C,CE6C,*: etc.
"E. Sta"ilizani. n soluiile nazale pot avea loc diferite reacii &ntre componentele
soluiei (o8idri, reduceri) mai ales cnd se utilizeaz ca solvent apa. <entru a rezolva
acest inconvenient &n cazul su"stanelor sensi"ile la astfel de transformri putem
schim"a vehiculul utiliznd ulei de floarea soarelui sau se pot utiliza antio8idani.
. Pre%ararea %ict#rilor %entr# nas
F.R. X prevede ca prepararea picturilor pentru nas s se fac prin dizolvare,
emulsionare sau suspendarea &ntr6un vehicul adecvat (soluie apoas izotonic sau ulei
de floarea soarelui neutralizat) cu completare la masa prevzut (mDm).
Re!ulile !enerale de preparare au fost amintite #i sunt cele descrise &n
mono!rafiile 2Solutiones3, 2)mulsiones3 #i 2Suspensiones3. >a preparare se utilizeaz
au8iliari necesari (izotonizani, corectori de p(, sta"ilizani, solu"ilizani etc.) cu scopul
de a o"ine preparate corespunztoare calitativ cu o "iodisponi"ilitate mare, efect
terapeutic foarte "un, efecte to8ice minime #i contraindicaii ct mai puine sau a"sente.
.paratura #i vasele de la"orator necesare sunt acelea#i care au fost utilizate la
prepararea formelor menionate &n mono!rafiile respective.
D. on(iionarea -i conser!area erinelor
)rinele se condiioneaz &n recipiente de sticl incolore sau colorate &n funcie de
proprietile fizico6chimice a su"stanelor coninute sau recipiente de material plastic de
capacitate mic (E6*C ml) #i prevzut cu dop picurtor.
n industrie se condiioneaz &n diferite recipiente avnd dou moduri de
condiionare:
6 unidoz7
6 multidoz.
<entru erinele unidoz se utilizeaz recipiente de plastomeri cu capacitate de
C,,6C,E ml transparente la care umplerea #i deschiderea se face automat.
<entru erinele multidoz se utilizeaz:
6 flacoane de sticl incolor sau colorat de E6*C ml cu dop picurtor7
6 flacoane de plastomer cu dop picurtor7
6 flacoane de plastomer cu pulverizator7
6 fiole cu soluii #i pipet nazal din plastomer pentru splturi.
n industrie flacoanele unidoz #i multidoz se eticheteaz avnd pe etichet
urmtoarele indicaii: numele produsului, seria de fa"ricaie, termen de vala"ilitate,
fa"rica productoare etc.
Flacoanele individuale se am"aleaz &n cutii de carton care de asemenea sunt
etichetate iar pe etichet mai pot aprea #i alte meniuni ca de e8emplu:
6 2numai pentru uz nazal37
6 2nu tre"uie &n!hiite37
6 2se evit utilizarea prelun!it37
6 2de evitat utilizarea la copiii foarte mici fr avizul medicului3.
/edicamentele rinolo!ice lichide se am"aleaz &n recipiente "ine &nchise
prevzute cu un sistem de picurare, depozitate la loc rcoros #i ferit de lumin.
9. aractere -i control
<icturile pentru nas tre"uie s corespund prevederilor din mono!rafiile
2Solutiones3, 2)mulsiones3 #i 2Suspensiones3.
F.R. X prevede controlul urmtorilor parametrii pentru soluiile nazale:
6 %?@#l %ict#rilor %entr# nas apoase tre"uie s fie cuprins &ntre -6+,E iar
determinarea se face poteniometric7
6 i(entificarea 4 conform mono!rafiei respective7
6 &asa total %e reci%ient: se sta"ile#te prin cntrirea individual a coninutului din
*C recipiente. Fa de masa declarat pe recipient se admit a"aterile procentuale prevzute &n
ta"elul ?.J.:
Aa"el *.J.
/asa declarat pe recipient ."aterea admis
<n la *C ! *C:
*C ! pn la BE ! E:
6 (o$area: se efectueaz conform prevederilor din mono!rafia respectiv.
1oninutul &n su"stan activ poate prezenta fa de valorile declarate a"aterile
prevzute &n ta"elul ?.K. dac mono!rafia nu prevede altfel.
Aa"el *.K.
1oninut declarat &n su"stan activ ."aterea admis
<n la C,*:
C,*: pn la C,E:
C,E: #i mai mult de C,E:
+,E:
E:
?:
1onservarea la temperatura camerei.
F. Pict#ri %entr# nas oficinale *n F.R. X
1. R)ino.#ttae 8a%)a$olini ?B(roc)lori(i 4,15
<reparare
@aphazolini C,*C !
%inatrii hMdro!enophosphas C,+B !
@atrii dihMdro!enophosphas (R) C,BB !
@atrii chloridum C,-C !
Solutio phenMlhMdrar!Mrii "oratis C,B: *,CC !
.Lua destillata L.s.ad *CC !
Su"stanele se dizolv &n JC ! ap iar dup dizolvare se adau! soluia de
"oratfenil mercuric C,B:, se completeaz cu ap la *CC ! apoi se filtreaz #i se
am"aleaz &n flacoane cu dop picurtor etichetate 2e8tern3.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: vasoconstrictor local.
G. Pict#ri %entr# nas neoficinale
1. Sol#tio 8atrii )lori(i Isotonica
<reparare
@atrii chloridum !mma C,KC
.Lua destillata L.s.ad *CC !
1lorura de sodiu se dizolv &n ap &ntr6un pahar )rlenmeMer la rece. %up
dizolvare #i filtrare soluia se am"aleaz &n flacoane cu dop picurtor etichetate 2e8tern3.
2. Sol#tio <iscosa
<reparare
/ethMlcellulosum !ta *,CC
Solutio natrii chloridi isotonica !ta JC,CC
Solutio phenMlhMdrar!Mri "oratis C,B: !ta B,CC
.Lua destillata L.s.ad *CC !
/etilceluloza se dizolv &n ap o"inndu6se mucila!ul respectiv, apoi se adau!
soluia de clorur de sodiu izotonic #i conservantul completndu6se cu ap la masa
prevzut.
'. R)ino.#ttae Ar.enti oloi(ale 15
<reparare
.r!entum colloidale !ta *,CC
.Lua destillata L.s.ad *CC !
1olar!olul se adau! 2per descensum3 peste cantitatea de ap prevzut &n
prescripie lsndu6se B, de ore pentru dizolvare. %up dizolvare soluia coloidal
o"inut se am"aleaz &n flacoane cu dop picurtor etichetate 2e8tern3.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: antispetic.
/. R)ino.#ttae Ar.enti Proteinas 15
<reparare
.r!entum proteinas !ta *
.Lua destillata L.s.ad *CC !
<rotar!olul se adau! per descensum peste cantitatea de ap prevzut &n
prescripie lsndu6se B, de ore pentru dizolvare. %up dizolvare soluia coloidal
o"inut se am"aleaz &n flacoane cu dop picurtor etichetate 2e8tern3.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: antispetic.
1. R)ino.#ttae 9%)e(rini ?B(roc)lori(#& 4,15
<reparare
)phedrini hMdrochloridum !mma C,EC
Solutio natrio chloridi isotonica (sol. viscosa) L.s. ad !ta *CC
%up cntrire efedrina se pune &ntr6un pahar )rlenmeMer sau alt vas potrivit
peste care se adau! solventul indicat &n prescripie a!itndu6se pn la dizolvare.
%up o"inerea soluiei aceasta se am"aleaz &n flacoane cu dop picurtor de culoare
"run, etichetate e8tern.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: vasoconstrictor nazal.
2. R)ino.#ttae 9%)e(rini ?B(roc)lori(#& 15
<reparare
)phedrini hMdrochloridum !ta *,CC
Solutio natrio chloridi isotonica (sol. viscosa) L.s. ad !ta *CC
%up cntrire efedrina se pune &ntr6un pahar )rlenmeMer sau alt vas potrivit
peste care se adau! solventul indicat &n prescripie a!itndu6se pn la dizolvare.
%up o"inerea soluiei aceasta se am"aleaz &n flacoane cu dop picurtor de culoare
"run etichetate e8tern.
Aci#ne far&acolo.ic -i *ntre+#inri: vasoconstrictor nazal.
1.2./. Pict#ri %entr# #rec)i. Oto.#ttae (F.R. X)
A. Generaliti
A1. Definiie
<icturile pentru ureche sunt preparate farmaceutice lichide su" form de soluii,
emulsii sau suspensii destinate administrrii &n conductul auditiv e8tern (F.R. X)
<icturile pentru ureche sunt o parte a medicamentelor otolo!ice. n afar de
picturi se mai utilizeaz diferite alte forme, ca de e8emplu: un!uente sau chiar forme
solide care sunt instilate, pulverizate sau introduse &n conductul auditiv e8tern.
%enumirea de forme otice provine de la cuvntul !rec 2othos3 G ureche, iar
termenul de preparate auriculare provine de la cuvnt latin 2auris3 G ureche.
A2. A!anta"e
.dministrarea preparatelor otolo!ice prezint urmtoarele avanta5e:
6 aciune rapid si direct datorit administrrii topice7
6 administrare u#oar, ele!ant netraumatizant7
6 ca preparate otolo!ice se pot administra diferite forme (soluii, "adi5ona5e,
un!uente, pulverizaii etc.)7
6 utilizarea unei formulri care influeneaz pozitiv calitatea produsului (soluii
vscoase, soluii hipertonice etc.).
A'. De$a!anta"e.
6 formele utilizate tre"uie &nclzite la temperatura corpului7
6 nu totdeauna se poate asi!ura un contact prelun!it cu mucoasa conductului
auditiv7
6 soluiile apoase nu totdeauna sunt eficiente7
6 uneori soluiile pot transporta infecia in zonele &nvecinate (sinusuri)7
6 uneori soluiile nu sunt misci"ile cu secreiile urechii meninndu6se o umiditate
crescut factor care favorizeaz apariia infeciilor micro"iene sau fun!ice.
n !eneral, soluiile apoase sunt indicate &n afeciuni nesupurative, iar soluiile
uleioase se vor evita pe ct posi"il.
A/. Istoric
/edicamentele otolo!ice au fost utilizate din cele mai vechi timpuri. <rimele
informaii despre utilizarea acestei forme le avem de la Nalenus (*?*6BC* d.(r.) care
indic pentru tratamente otice tampoane cu vat &m"i"at &n soluii medicamentoase.
n sec. al X'$$$6lea se utilizau pentru tratamente otice locale, du#uri cu ap sau
soluii e8tractive apoase. >a &nceput &n F.R. soluiile otice au fost introduse &n mono!rafia
2Soluii3. n F.R. $X (*K+-) apare mono!rafia !eneral 2Qto!uttae3 nefiind &nscrise
picturi oficinale, situaie prezent #i &n F.R. X.
A1. lasificare
Formele otice se clasific dup mai multe criterii:
a. %up modul de formulare:
6 forme otice ma!istrale7
6 forme otice tipizate sau industriale:
". %up !radul de dispersie:
6 soluii7
6 emulsii7
6 suspensii7
c. %up modul de condiionare:
6 unidoz7
6 multidoz.
d. %up modul de administrare:
6 picturi7
6 splturi7
6 pulverizaii.
e. %up natura solventului:
6 soluii apoase7
6 soluii uleioase7
6 soluii !licerinate (sau alt vehicul vscos hidrofil).
f. %up durata efectului:
6 aciune imediat (soluii apoase)7
6 aciune prelun!it (soluii uleioase, emulsii, suspensii)7
!. %up aciunea terapeutic:
6 antiinflamatoare7
6 antiinfecioase7
6 cicatrizante7
6 fluidificante ale secreiilor7
6 deodorizante7
6 sicative etc.
A2. Anato&ia -i fi$iolo.ia #rec)ii
;rechea este se!mentul periferic al analizatorului acustico6vesti"ular. ;rechea
este or!an pereche #i conine receptorii a dou simuri foarte importante:
6 auzului7
6 cel al echili"rului (a poziiei spaiale).
.natomic urechea este &mprit &n urmtoarele trei pri:
6 urechea e8tern7
6 urechea medie7
6 urechea intern.
a. Urec)ea e6tern este compus din urmtoarele pri:
6 pavilion7
6 conductul auditiv e8tern7
6 mem"rana timpanic.
a1. 4avilionul urechii este compus dintr6un schelet fi"rocartila!inos de form
nere!ulat acoperit cu piele. n aceast poriune e8ist multe !lande se"acee,
sudoripare #i foliculi pilo#i. $nfeciile foliculelor pilo#i sunt numite furunculoze.
a2. Conductul auditiv e5tern are o lun!ime de apro8imativ B,? cm #i face le!tura
&ntre pavilion #i urechea medie de care este desprit prin mem"rana timpanic. <ielea
conductului auditiv e8tern este acoperit cu fire de pr care au rol protector frnnd
ptrunderea &n cavitate a unor particule solide #i !lande ceruminoase care secret
cerumenul (de asemenea cu rol protector #i cu rol lu"rifiant al mucoasei). n prezena
umiditii cerumenul devine un mediu prielnic pentru dezvoltarea microor!anismelor
ducnd la &m"olnviri ale acestei caviti numite otite e8terne.
a3. #impanul este o mem"ran constituit dintr6un esut con5uctivo6epitelial,
elastic, rezistent, su"ire de form aproape circular #i "om"at spre urechea medie.
Aimpanul are o "o!at inervaie #i vascularizaie.
+. Urec)ea &e(ie este format din urmtoarele pri:
6 cavitatea timpanului (spaiul plin cu aer spat &n osul temporal)7
6 oscioarele urechii7
6 cavitatea mastoidian (spat &n osul temporal)7
6 trompa lui )ustachio care lea! cavitatea timpanului de cavitatea
nasofarin!ian drennd secreiile urechii medii spre farin!e.
c. Urec)ea intern este zona cea mai important a analizatorului
acusticovesti"ular alctuit din urmtoarele pri:
6 o parte osoas (la"irintul osos)7
6 #i una mem"ranoas (la"irintul mem"ranos).
;rechea este un or!an vulnera"il la diferite infecii micro"iene, fun!ice de aceea
studiul formelor otolo!ice, formularea, prepararea #i utilizarea lor au un interes deose"it
pentru terapie.
B. For&#larea %ict#rilor %entr# #rec)e
/edicamentele rinolo!ice lichide sunt indicate &n tratamente ale conductului
auditiv e8tern ct #i ale urechii medii. <entru formularea picturilor avem nevoie de
urmtoarele componente principale:
6 su"stane active7
6 au8iliari (solveni, ad5uvani etc.).
>a formulare tre"uie s avem &n vedere urmtoarele aspecte:
6 p(6ul favora"il este cuprins &ntre E6+,E7
6 pentru su!ari #i copiii mici se utilizeaz preparate sterile7
6 pentru tratamente ale urechii medii se utilizeaz soluii izotonice7
6 pentru urechea e8tern sunt mai tolerate soluiile hipertonice.
B1. S#+stanele &e(ica&entoase utilizate pentru prepararea acestei forme
tre"uie s &ndeplineasc condiiile de calitate prevzute de F.R. X sau alte norme de
calitate.
%intre condiiile foarte importante amintim urmtoarele:
6 toleran "un7
6 s nu fie to8ice &n concentraiile utilizate7
6 su"stanele solide administrate su" form de suspensii s ai" un diametru al
particulelor de ma8im ECm (F.R. X)7
6 s nu influeneze mi#carea fiziolo!ic a cililor.
Su"stanele utilizate pentru medicamente otolo!ice pot avea diferite efecte #i se
clasific &n funcie de aciunea farmacodinamic &n urmtoarele su"!rupe:
a. Anti&icro+iene
4 anti"iotice (cloramfenicol, tetraciclin, neomicin)7
6 antiseptice (acid "oric, acid salicilic, derivai or!ano6mercurici etc.)7
+. Antif#n.ice (nMstatin, clotrimazol etc.)7
c. Antiinfla&atoare:
6 steroidiene ("etametazon, hidrocortizon)7
6 nesteroidiene (indometacin).
(. Aneste$ice locale (anestezin, procain, lidocain).
e. <asoconstrictoare (efedrina).
f. A.eni cer#&enolitici (dioctilsulfocuccinat de sodiu).
.. Anal.e$ice 4 antipiretice (aminofenazona).
). Astrin.ente (sruri de cupru, aluminiu, zinc).
B2. S#+stane a#6iliare
a. Sol!eni. <entru prepararea soluiilor otice se pot utilizeaz urmtorii solveni:
a1. A%a (istilat 4 este solventul folosit frecvent pentru soluii otice, acionnd
prin efectul de curire, calmare a proceselor inflamatorii ptrunznd foarte u#or &n
cavitile profunde ale urechii, fiind indicat &n afeciunile nesupurative ale urechii.
<entru afeciuni supurative apa este contraindicat datorit faptului c nu dizolv
secreiile auriculare #i menine umiditatea crescut &n cavitatea urechii factor care
favorizeaz dezvoltarea microor!anismelor pato!ene.
a2. Alcool#l 4 este un solvent polar cu o capacitate de dizolvare "un dnd
soluii conserva"ile #i cu efect antiseptic.
a'. Glicerol#l utilizat frecvent pentru prepararea formelor otice lichide are
avanta5ul meninerii su"stanei timp &ndelun!at &n contact cu mucoasa otic datorit
vscozitii #i datorit misci"ilitii cu secreiile auriculare.
a/. Pro%ilen.licol#l este un solvent "ine tolerat de mucoasa otic, utilizat mai
ales &n calitate de cosolvent (ap 4 propilen!licol, alcool 4 propilen!licol) avnd o
capacitate de dizolvare "un.
a1. Polietilen.licoli lic)i$i 4 sunt su"stane hi!roscopice utilizai sin!uri sau &n
asociere cu ap &n tratamentul otitelor supurative7
a2. Ulei#l (e floarea soarel#i 4 este utilizat mai ales ca solvent pentru
su"stanele lipofile fiind "ine tolerat de mucoasa auricular #i datorit vscozitii avnd
un efect prelun!it. Fiindc nu are efect osmotic nu este indicat &n otite supurative
deoarece &mpiedic drena5ul secreiilor.
a=. Xilen#l 4 este un solvent utilizat mai rar la formularea picturilor pentru
ureche. Xilenul este un "un dizolvant pentru dopul de cerumen.
F.R. X interzice utilizarea uleiului de parafin ca solvent la prepararea soluiilor
otice datorit riscului de a forma oleoame (parafinoame).
+. A("#!ani. <entru o"inerea picturilor utilizate &n tratamente auriculare se pot
folosi urmtorii ad5uvani:
6 a!eni de mrire a solu"ilitii (cosolu"ilizani)7
6 a!eni de mrirea a vscozitii (!licerol, <)N etc.)7
6 izotonizani7
6 corectori de p( (p(6ul favora"il este &ntre E6+,E)7
6 antio8idani7
6 conservani (clorur de "enzalconiu C,*6C,E:7 cloro"utanol C,E6*:, fenosept
C,CCE::, nipa!in #i nipasol C,CB6C,CJ:).
; Pre%ararea %ict#rilor %entr# #rec)e
<icturile pentru ureche se prepar prin dizolvarea, emulsionarea sau
suspendarea su"stanelor active &ntr6un vechiul corespunztor, format din unul sau mai
muli solveni completndu6se la masa prevzut (mDm, F.R. X).
/odul de preparare este conform re!ulilor !enerale cuprinse &n mono!rafiile
2Solutiones3, 2)mulsiones3, 2Suspensiones3. >a prepare se va ine cont de proprietile
fizico6chimice ale su"stanelor active #i a au8iliarilor folosii evitnd6se contaminarea cu
microor!anisme sau impurificarea cu diferite su"stane strine.
D. aractere -i control
Soluiile otice tre"uie sa fie limpezi, iar emulsiile #i suspensiile tre"uie s
corespund prevederilor Farmacopeei sau normelor de fa"ricaie. F.R. X prevede
controlul urmtorilor parametrii la soluiile otice:
a. %?@#l: tre"uie s fie cuprins &ntre 1@=,1 iar determinarea se face
poteniometric7
+. 0asa total %e reci%ient: se face prin cntrirea individual a coninutului din
*C recipiente. Fa de masa declarat pe recipient se admit a"aterile prevzute &n
ta"elul ?.*C.:
Aa"el *.*C.
/as declarat pe recipient ."atere admis
<n la *C !Drecipient *C:
ntre *C ! 4 BE ! E:
c. I(entificarea se face &n funcie de componentele soluiei otice.
(. Do$area se efectueaz conform prevederilor din mono!rafia respectiv iar
coninutul &n su"stan activ poate s prezint fa de valoarea declarat a"aterile
prevzute &n ta"elul ?.**. dac nu se prevede altfel.
Aa"el *.**.
1antitate declarat de su"stan activ : ."atere admis
<n la C,*: +,E:
ntre C,* 4 C,E: E:
C,E #i peste C,E: ?:
9; on(iionare -i control
61. 4icturile pentru ureche sunt condiionate &n recipiente "ine &nchise de
capacitate cuprins &ntre E6BE ml confecionate din sticl sau material plastic #i
prevzute cu dop picurtor. Flaconul cu soluie se eticheteaz corespunztor utilizndu6
se #i diferite etichete adiionale de e8emplu:
6 2. se pstra la loc rcoros3
6 2. se pstra ferit de lumin3 etc.
62. "ile auriculare se administreaz &n cantiti mari pn la umplerea
conductului auditiv e8tern de acea prepararea #i condiionarea lor presupune
respectarea unor re!uli stricte.
F. 96e&%le (e %re%arate otice
<entru tratament otice se utilizeaz diferite soluii otice tipizate ct #i soluii otice
preparate pe "az de prescripii ma!istrale.
;n e8emplu utilizat frecvent este soluia de alcool boricat 7( care se prepar
dup urmtoarea formul:
Rp.
.cidum "oricum !ta ,,CC
.lcoholum L.s.ad. !ta. *CC,CC
<reparare
.cidul "oric cntrit este adus &ntr6un mo5ar unde este pulverizat &n mod
corespunztor. %up pulverizare acidul "oric este adus &ntr6un "alon de BCC ml
&mpreun cu alcoolul utilizat ca solvent. <este "alon se pune o plnie de sticl (plnia
fiind &ndreptat cu ti5a &n sus #i funcionnd ca refri!erent ascendent).
=oratul de etil se distileaz la *BC
C
1 dar prin metoda descris pierderea de "orat
de etil este prevenit. %up dizolvarea acidului "oric #i rcirea soluiei se completeaz
cu alcool la masa prevzut apoi se filtreaz urmnd ca alcoolul "oricat s fie am"alat &n
recipiente prevzute cu dop picurtor #i etichetate 2uz e8tern3.
1a soluii utilizate pentru splturi (pentru &ndeprtarea cerumenului) se pot
utiliza:
6 soluie de ap o8i!enat ?:7
6 soluie de acid "oric C,E: etc.