GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009

ENDRICENI
GRUP SCOLAR ALEXANDRU VLAHUTA
SENDRICENI
JUD. BOTOSANI
Tema: Sistemul de franare
Numele candidatului: Onc! L"!#$n%!
Calificarea: &$c"nc "!%'(N)$*!* II +$ c"*,c"#$
Indrumator de proiect: ing. C$!c" R'-c"
Anul absolvirii:2009
1
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
C!.#n/
&$-'#! J!/%,c"%)...............................................................................................4
0.G$n$#"*%"% .#)n+ //%$-!* +$ ,#"n"#$.............................................................5
1.1Destinatia sistemului de franare................................................................5
1.2Parti componente si clasificarea sistemelor de franare.............................5
1.3Clasificarea dispozitielor de incetinire......................................................!
1.4Conditii functionale "i conditii impuse sistemului de fr#nare......................$
2.S/%$-!* +$ ,#1n"#$ c! "c%'n"#$ 2+#"!*c3......................................................%
2.1Destinatia transmisiei
&idraulice..................................................................%
2.2'anta(ele principale ale dispozitielor de franare cu transmisie &idraulica.%
2.3Dezaanta(ele actionarii &idraulice .............................................................%
2.4P)r*ile componente......................................................................................%
4.C'n/%#!c%" $*$-$n%$*'# c'-.'n$n%$ "*$ %#"n/-/$ 2+#"!*c$..................11
3.1Cilindrul principal +Pompa
centrala,.........................................................11
3.2Cilindrii de lucru.......................................................................................15
3.3Conducte de leg)tur)...............................................................................1-
5.T#"n/-/" 2+#"!*c3 c! /$#)'-$c"n/-.......................................................1-
4.1Transmisia &idraulica cu seromecanism acumatic...............................1!
6.D$,$c%$ n $7.*'"%"#$ / 8n%#$9n$#$" //%$-!*! +$ ,#1n"#$............................21
5.1Defecte in e.ploatare...............................................................................21
5.2Intretinerea sistemului de franare cu actionare &idraulica.......................23
5.2.1Controlul etanseitatii instala*iei &idraulice............................................24
5.2.2/erificarea nielului lic&idului din rezerorul pompei centrale................24
2
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
5.2.3/erificarea si reglarea (ocului dintre ti(a si pistonul pompei centrale....25
5.2.4 0acuarea aerului din instala*ie..............................................................25
5.2.5 1eglarea (ocului dintre sa2o*i si tam2ur...................................................2-
5.2.- /erificarea uzurii garniturilor de fr#na......................................................2-
5.2.! 1eglarea fr#nei de m#na..........................................................................2!
5.3N.T.3.4 si P.3.I la lucr)ri de 5ntre*inere si
repara*ii.....................................2!
5.3.13tandul de
fr#nare....................................................................................2!
:.An$7$.......................................................................................................................
.2$
;.B<*'=#",$...........................................................................................................................30
3
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
&$-'#! >!/%,c"%)
'utomo2ilul este un e&icul rutier6carosat "i suspendat elastic pe cel pu*in trei
ro*i care se deplaseaz) prin mi(loace de propulsie proprii 5n diferite condi*ii de teren7
destinat transportului direct sau prin tractare al unor 5nc)rc)turi ce pot fi 2unuri6
persoane etc.
'pari*ia primelor automo2ile este str#ns legat) de descoperirea "i
perfec*ionarea ma"inii cu a2ur "i a motorului cu ardere intern). Primele automo2ile au
ap)rut pe la (um)tatea secolului trecut "i erau ec&ipate cu motor cu a2ur6 iar spre
sf#r"itul secolului motorul cu a2ur 5ncepe sa fie 5nlocuit cu motorul cu ardere intern).
'ceste automo2ile erau pre)zute cu ro*i f)r) pneuri6aeau o transmisie simpl)6masa
mare6iar iteza de deplasare era foarte redus). Primele automo2ile au fost utilizate 5n
special pentru transportul persoanelor.
8n secolul nostru65ncepe folosirea ro*ilor cu pneuri s7au perfec*ionat motorul cu
ardere intern) "i transmisia au crescut itezele de deplasare "i s7a diersificat continuu
construc*ia automo2ilelor.
Dup) cel de7al doilea r)z2oi mondial6 se produce un salt calitati important 5n
perfec*ionarea "i modernizarea automo2ilelor6 acord#ndu7se o aten*ie deose2it)
economicit)*ii6 siguran*ei circula*iei "i reducerii masei proprii.
Precursorii rom#ni se remarc) prin contri2u*ii originale la dezoltarea "i
perfec*ionarea automo2ilului motor.
8n anul 1$$9 Dumitru /)sescu6 student la Paris6 realizeaz) un automo2il original
ac*ionat cu a2ur.
Primul automo2il aerodinamic a fost construit 5n anul1%23 de inginerul 'urel
Persu. 'utoturismul6 f)r) diferen*ial "i cu motorul 5n spate6 a fost 2reetat 5n mai multe
*)ri.
Traian /uia a 2reetat 5n anul 1%39 un automo2il propulsat cu a(utorul
generatorului cu a2ur /uia.
Dup) cel de7al doilea r)z2oi mondial 65n *ara noastr) au fost realizate de c#tre
unii ingineri "i te&nicieni talenta*i un num)r de c#tea automo2ile prototip la care
solu*iile utilizate 5n ce prie"te motorul6 transmisia "i caroseria sau situat pe acela"i
plan cu automo2ilele str)ine de atunci6 de aceea"i capacitate cilindric).
Dintre aceste utiliz)ri pot fi amintite microautomo2ilele realizate 5ntre anii 1%457
1%4! la :zinele I.'.1. din ;ra"o "i ec&ipate cu motoare 5n doi timpi.
8n anul 1%536 5ncepe la ;ra"o fa2ricarea autocamionului 3171916 cu sarcina
util) de 4t6 ec&ipat cu un motor cu aprindere prin sc#nteie 5n patru timpi cu "ase cilindri
erticali 5n linie.
Tot la 5ntreprinderea de autocamioane din ;ra"o s7a trecut la fa2ricarea
autocamioanelor din familia Carpa*i "i ;ucegi6 ec&ipate cu motorul 317211 cu $ cilindri
5n / la %9
9
"i cu aprindere prin sc#nteie.
8n anul 1%!96 8ntreprinderea de 'utocamioane din ;ra"o a 5nceput fa2ricarea
autocamioanelor D'C "i 1<4'N6 cu sarcina util) de $ "i19t6 ec&ipate cu motor
3aiem D!%!795 +cu aprindere prin compresie cu sase cilindri 5n linie, "i o mare
4
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
diersitate de autocamioane cu sarcina util) cuprins) 5ntre1972! t6ec&ipate cu motorul
D215- =4N $ +cu aprindere prin compresie6 cu "ase cilindri 5n linie6 5nclinat la 49
9
.
S/%$-!* +$ ,#"n"#$
0. G$n$#"*%"% .#)n+ //%$-!* +$ ,#"n"#$.
0.1 D$/%n"%" //%$-!*! +$ ,#"n"#$?
Punerea in aloare a performantelor de iteza si acceleratie ale autoe&iculului
in conditii de siguranta depend intr7o masura &otaratoare de capacitatea de franare a
acestuia. Cu cat sistemul de franare este mai eficace6 cu atat itezele medii de
deplasare cresc iar indicii de e.ploatare ai autoe&iculului au alori mai ridicate. De
asemenea6 calitatile 2une de franare asigura eitarea unor accidente care se pot
produce c&iar in cazul itezelor relati mici6 proocate de aparitia nepreazuta a unui
o2stacol. 3tatisticile accidentelor de circulatie arata fara drept de apel6 important ape
care o are un sistem de franare eficace in eliminarea consecintelor grae ale
functionarii nesatisfacatoare a altor parti componente ale autoe&iculului.
Pentru reducerea itezei autoe&iculului tre2uie create forte care se opun
miscarii. Deoarece unele rezistente la inaintare au efecte reduse6 iar rezistenta la
accelerare6 in cazul franarii deine forta actia6 rezulta necesitatea ca autoe&iculul sa
fie preazut cu dispozitie care sa realizeze forte de sens opus miscarii. 'ceste forte
se numesc forte de franare > ele tre2uie sa ai2a alori suficient de mari si care sa
poata fi reglate de catre conducator in functie de necesitati. ?ortele de franare sunt
create de mecanismele de franare incluse in sistemul de franare al autoe&iculului.
3istemul de franare al autoe&iculului este destinat:
micsorarii pana la o anumita aloare sau anularii progresie a itezei
autoe&iculului>
7@imo2ilizarii autoe&iculului in stationare pe un drum orizontal precum si pe
pantele pe care acesta le poate urca si co2ora>
sta2ilizarii itezei autoe&iculului la co2orarea unor pante lungi.
0.2 P"#% c'-.'n$n%$ / c*"/,c"#$" //%$-$*'# +$ ,#"n"#$?
3istemul de franare este compus din dispozitiul de franare si dispozitiul de
incetinire.
Dispozitiul de franare sereste la reducerea itezei autoe&iculului pana la o
aloare dorita6 inclusi pana la oprirea acestuia6 cu o deceleratie cat mai mare si fara o
deiere prime(dioasa de la traectoria de mers6 si la imo2ilizarea autoe&iculului in
stationare pe un drum orizontal6 precum si pe pantele pe care le poate urca si co2ora.
Dispozitiul de incetinire sereste la sta2ilizarea itezei autoe&iculului la
co2orarea unor pante lungi fara ca dispozitiele de franare de sericiu6de securitate
sau de stationare sa fie folosite sau sa contri2uie la aceasta sta2ilizare. 'cest
dispoziti este utilizat in cazul unor automo2ile cu mase mari sau destinate sa fie
utilizate in regiuni muntoase sau cu relief accidentat. Prin utilizarea dizpozitielor de
incetinire autoe&iculele realizeaza iteze medii mai ridicate6 se reduce o2oseala
conducatorului iar uzarea garniturilor de frictiune ale franelor de sericiu se reduce in
medie cu 25739A.
Dispozitiul de franare este compus din:
5
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
7 mecanismul de franare>
7 transmisie si elementul de comanda.
4ecanismul de franare sereste la producerea fortelr de franare ce se opun
miscarii sau tendintei de miscare a autoe&iculului.
Transmisia dispozitiului de franare este compusa din ansam2lul de elemente
cuprinse intre elementul de comanda si frana propriu zisa si care sunt legate in mod
functional.
0lementul de comanda este piesa actionata direct de catre conducatorul auto
sau respecti de catre remorca6 pentru a furniza transmisiei energia necesara franarii
sau pentru a o controla.
Dispozitiele de franare se clasifica dupa utilizare6 particularitatile constructie si
locul de dispunere a mecanismului de franare6 sursa de energie utilizata pentru
actionarea franelor si dupa tipul si particularitatile transmisiei.
Dupa utilizare6dispozitiele de franare se clasifica in:
- dispozitiul de franare principal>
- dispozitiul de franare de siguranta>
- dispozitiul de franare de stationare>
- dispozitiul de franare au.iliar.
Dispozitiul principal de franare este intalnit si su2 denumirea de frana
principala sau de sericiu. In mod uzual6 in e.ploatare6 frana de sericiu poarta numele
de frana de picior6 datorita modului de actionare. ?rana de sericiu tre2uie sa permita
reducerea itezei autoe&iculului pana la aloarea dorita6 inclusi pana la oprirea
acestuia6 indiferent de iteza si de starea de incarcare. ?rana de sericiu tre2uie sa
actioneze asupra tuturor rotilor autoe&iculului.
Dispozitiul de franare de siguranta sau frana de siguranta6 intalnit si su2
denumirea de frana de aarii sau frana de urgenta6 are rolul de a suplini frana de
sericiu in cazul defectarii acesteia. ?rana de siguranta tre2uie sa poata fi actionata de
catre conducator fara a lua am2ele maini de pe olan. 3ecuritatea circulatiei impune
e.istenta la autoe&icule a franei de siguranta fara de care nu este acceptat in
circulatie rutiera.
Dispozitiul de franare de stationare sau frana de stationare are rolul de a
mentine autoe&iculul imo2ilizat pe un drum orizontal sau pe o panta in a2senta
conducatorului un timp nelimitat. Datorita actionarii manuale6 frana de stationare este
intalnita si su2 denumirea de frana de mana. ?rana de stationare tre2uie sa ai2a o
comanda proprie6 independenta de cea a franei de sericiu. In foarte multe cazuri6
frana de stationare preia si rolul franei de siguranta.
Dispozitiul de franare au.iliar sau frana au.iliara este o frana suplimentara6
aand acelasi rol ca si frana principala6 utilizandu7se in caz de necesitate cand efectul
acesteia se adauga efectului franei de sericiu.
Dupa particularitatile constructie ale mecanismului de franare6 dispozitiele de
franare se clasifica in functie de forma geometrica a pieselor rotitoare si fi.e a franei
propriu7 zise.
Dupa forma piesei care se roteste se deose2esc:
- frane cu tam2ur>
- frane cu disc>
- frane com2inate.
Dupa forma pieselor fi.e6 franele pot fi:
- cu sa2oti>
- cu plac&eti>
6
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
- cu 2anda>
- cu discuri>
- com2inate.
Dupa locul de dispunere a mecanismului de franare se deose2esc:
- frane pe roti>
- frane pe transmisie.
In primul caz momentul de franare actioneaza direct asupra 2utucului rotii6 iar in
al doilea caz actioneaza asupra unui ar2ore al transmisiei autoe&iculului.
Dupa tipul transmisiei se deose2esc:
- frane cu transmisie mecanica>
- frane cu transmisie &idraulica>
- frane cu transmisie pneumatica>
- frane cu transmisie electrica>
- frane cu transmisie com2inata>
- frane cu transmisie cu seromecanism.
Dupa numarul de circuite prin care efortul e.ercitat de sursa de energie se
transmite mecanismului de franare se deose2esc:
frane cu unsingur circuit>
frane cu mai multe circuite.
In cazul transmisiei cu un singur circuit6 o defectiune aparuta intr7un punct al
acesteia scoate din functiune dispozitiul de franare.
Ba transmisia cu mai multe circuite6 la alegerea numarului de circuite si
gruparea franelor pe circuite se tine seama de mentinerea unui anumit raport al fortelor
de franare la puntile automo2ilului care sa reduca cat mai putin sta2ilitatea c&iar si in
cazul in care unul dintre circuite s7a defectat.
Dispozitiele de franare cu circuite multiple sporesc sensi2il fia2ilitatea acestora
si securitatea circulatiei6 fapt pentru care in unele tari este preazuta o2ligatiitatea
diizarii circuitelor la anumite tipuri de autoe&icule.
0.3 C*"/,c"#$" +/.'@%)$*'# +$ nc$%n#$
Pentru mentinerea dispozitiului principal de franare in mod permanent in stare
de functionare corespunzatoare6 autoe&iculele aand masa mai mare de 5999 Cg
sunt preazute6 in general6 cu dispozitie de incetinire. :tilizarea dispozitielor de
incetinire contri2uie la im2unatatirea sta2ilitatii autoe&iculelor in timpul frinarii6
deoarece momentul de franare este repartizat uniform la roti6 iar 2locarea acestora
este in general eitata.
Clasificarea dispozitielor de incetinire se face dupa principiul de functionare in:
mecanice>
pneumatice>
aerodinamice>
&idrodinamice>
electromagnetice.
Dispozitiele de incetinire mecanice sunt asemanatoare cu franele dispozitiului
de franare aand dimensiuni mai mari si o racire mai eficace.
Dispozitiele de incetinire pneumatice realizeaza momentul de franare cu
a(utorul motorului autoe&iculului care este facut sa lucreze in regim de compresor. Ba
randul lor6 aceste dispozitie de incetinire pot fi:
7
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
cu o2turarea eacuarii motorului si cu intreruperea concomitenta a admisiei
com2usti2ilului>
cu modificarea distri2utiei motorului6 astfel incat in regimul de franare
supapa de admisie se mentine inc&isa functionand numai supapa de eacuare.
Dispozitiele de incetinire aerodinamice realizeaza efectul de decelerare prin
marirea rezistentei aerodinamice a automo2ilului prin marirea suprafetei frontale cu
a(utorul unor panouri escamota2ile. Datorita eficacitatii numai la iteze ridicate6
dispozitiele de incetinire aerodinamice se utilizeaza in general6 numai pe unele
automo2ile de performanta. Dispozitiele de incetinire &idrodinamice realizeaza
efectul de decelerare datorita frecarii interioare dintr7un lic&id cu ascozitate ridicata6
intr7un &idrotransformator.
Dispozitiele de incetinire electromagnetice realizeaza efectul de franare prin
actiunea unui camp electromagnetic asupra unui disc rotitor legat cinematic de un
element al transmisiei automo2ilului.
0.4 C'n+% ,!nc%'n"*$ A c'n+% -.!/$ //%$-!*! +$ ,#1n"#$
Dispozitiele de franare6 ca si cele de incetinire6 tre2uie sa indeplineasca
anumite conditii functionale si constructie in scopul asigurarii unei capacitati de
franare a autoe&iculului c#t mai 2une6 pentru a putea pune in aloare performantele
de iteza si de acceleratie in conditii de siguran*).
Dispozitiele de franare ale autoe&iculelor tre2uie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
sa fie capa2ile de anumite deceleratii impuse>
sa asigure sta2ilitatea autoe&iculului in timpul franarii>
franarea sa fie progresia6 fara socuri>
distri2uirea corecta a efortului de franare la punti>
sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare pentru
actionare>
conserarea calitatilor de franare ale autoe&iculului in toate conditiile de
lucru intalnite in e.ploatare>
sa asigure eacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii>
sa ai2a fia2ilitate ridicata>
sa prezinte siguranta in functionare in toate conditiile de lucru>
reglarea (ocurilor sa se faca cat mai rar si comod sau c&iar in mod automat>
sa intre rapid in functiune>
franarea sa nu fie influientata de denielarile drumului si de 2racarea rotilor
de directie>
sa permita imo2ilizarea autoe&iculului in panta6 in cazul unei stationari de
lunga durata>
sa nu permita uleiului si impuritatilor sa intre la suprafetele de frecare>
forta de franare sa actioneze in am2ele sensuri de miscare ale
autoe&iculului>
franarea sa nu se faca decat la interentia conducatorului>
sa fie conceput6 construit si montat astfel incat sa reziste fenomenelor de
coroziune si im2atranire la care este e.pus>
sa nu fie posi2ila actionarea concomitenta a pedalei de frana si a pedalei de
acceleratie>
8
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
sa ai2a functionare silentioasa>
sa ai2a o constructie simpla si ieftina.
1 S/%$-!* +$ ,#1n"#$ c! "c%'n"#$ 2+#"!*c3
1.1 D$/%n"%" %#"n/-/$ 2+#"!*c$
Dispozitiele de franare cu transmisie &idraulica sunt in prezent cele mai
raspandite la automo2ile. 'cestea se intalnesc la toate autoturismele si la toate
autocamioanele si auto2uzele de mica capacitate si la o 2una parte a auto2uzelor si
autocamioanelor de medie capacitate6 precum si la unele tractoare.
Cu toate aanta(ele pe care le prezinta transmisia &idraulica6 datorita
imposi2ilitatii de a realiza un raport de transmisie ridicat6 forta aplicata de conducator
pe pedala6 nu asigura intotdeauna o eficacitaDe suficienta a franarii. Din acest moti6
utilizarea transmisiei &idraulice la automo2ile cu masa totala mai mare de 36599 Cg
necesita in mod o2ligatoriu introducerea unui seromecanism. :tilizarea
seromecanismului este necesara si in cazul automo2ilelor cu masa totala mai redusa
daca sunt preazute cu frane cu disc. In cazul automo2ilelor cu masa totala mai mare
de 19 999 Cg6 transmisia &idraulica6 c&iar preazuta cu seromecanisme6 se utilizeaza
mai rar.
1.2 A)"n%">$*$ .#nc."*$ "*$ +/.'@%)$*'# +$ ,#"n"#$ c!
%#"n/-/$ 2+#"!*c" /!n%?
7 franare concomitenta a tuturor rotilor>
7 repartizarea dorita a efortului de franare intre ounti si intre sa2oti se realizeaza
mult mai usor>
7 randamentul ridicat datorita in special faptului ca lic&idul &idraulic este practic
incompresi2il>
7 posi2ilitatea tipizarii dispozitielor de franare pentru automo2ile cu diferiti
parametri>
7 masa redusa si constructie simpla>
7 timp redus la intrarea in actiune>
7 cost redus>
7 intretinere usoara.
1.3 D$@")"n%">$*$ "c%'n"# 2+#"!*c$ .'% ,?
7 imposi2ilitatea realizarii unui raoort de transmisie ridicat>
7 scoaterea din functiune a intregului dispoziti de franare in cazul spargerii unei
conducte>
7 scaderea randamentului transmisiei la temperaturi (oase>
7 patrunderea aerului in circuitul &idraulic duce la marirea cursei pedalei si
reduce foarte mult eficienta franarii.
1.4 P3#9*$ c'-.'n$n%$
8n general6 sistemul de fr#nare al automo2ilului se compune din:
7 dispozitiul de fr#nare>
9
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
7 dispozitiul de incetinire>
7 mecanismul de fr#nare>
7 elementul de comand).
Transmisia &idraulica a dispozitiului de fr#nare este compus) din urm)toarele
elemente principale +fig.$.13,: cilindrul principal 16 cilindrul de lucru 2 "i conducte de
leg)tura 3 "i 4. elementul de comanda 5l constituie cilindrul principal 16 care este o
pompa &idraulic) simpl)6 al c)rei piston se ac*ioneaz)6 printr7o ti()6 de c)tre pedala de
fr#n) 5. Bic&idul su2 presiune se transmite prin conductele 3 "i 4 c)tre fr#nele din fa*)
"i din spate6 ac*ion#nd prin intermediul pistona"elor cilindrilor de lucru 26 sa2o*ii sau
pl)cu*ele pe care se afla garniturile de fric*iune. Pentru eliminarea aerului care
eentual ar p)trunde 5n coloana de lic&id6 cilindri de lucru sunt pre)zu*i cu supape
speciale destinate acestui scop. Ba ap)sarea pedalei de fr#na se transmite o presiune
egala la to*i cilindri de lucru6 iar eforturile de ac*ionare a fr#nelor depind de diametrele
pistoanelor.
8n fig.$.14 se prezint) sc&emele dispozitielor de fr#nare cu transmisie
&idraulica 5n cazul folosirii unui singur circuit pentru am2ele pun*i +fig.$.146a,si 5n cazul
a doua circuite +fig.$.1462,
10
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
2 C'n/%#!c%" $*$-$n%$*'# c'-.'n$n%$ "*$ %#"n/-/$ 2+#"!*c$
2.1 C*n+#!* .#nc."* BP'-." c$n%#"*"C
Constructia cilindrului principal depinde de numarul circuitelor de franare6 de
e.istenta si de tipul seromecanismului etc. 'cesta constituie elementul de comanda a
dispozitielor de franare cu transmisie &idraulica.
Cilindrul principal tre2uie sa permita:
7 intrarea rapida in actiune a dispozitiului de franare>
7 defranarea rapida>
7 e.cluderea posi2ilitatilor de patrundere a aerului in circuitul &idraulic si preenirea
pierderii lic&idului.
Cilindrul principal destinat dispozitiului de franare cu un singur circuit se
compune din doua parti principale:
7 cilindrul propriu7zis>
7 rezerorul de lic&id.
Cilindrul comunica cu rezerorul prin orificiul principal si orificiul de compesare.
Diametrul orificiului principal este cu mult mai mare decat cel al orificiului de
compesare.
Cilindrul principal se monteaza intr7o pozitie orizontala6 cu o toleranta de 5
grade6 intr7o zona ferita de loituri6 temperaturi inalte6 murdarie. In cazul in care pedala
nu este actionata6 intre ti(a de actionare si fundul locasului corespunzator6 din piston
tre2uie asigurat un (oc de 9657265 mm6 caruia ii corespunde o anumita cursa li2era a
pedalei. Pentru a nu depasi (ocul prescris6 pedala are un limitator al cursei de reenire.
Pedala este preazuta si cu un limitator pentru cursa actia6 cara este corelata cu
olumul necesar a fi e&iculat.
11
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
:tilizarea cilindrului principal in doua trepte permite sa micsoreze cursa pedalei6
sa se mareasca raportul de transmitere6 fapt ce conduce intr7o serie de cazuri6 la
eitarea instalarii unui seromecanism. Ca o particularitae a cilindrului principal6
tre2uie su2liniat faptul ca rezerorul de lic&id este separat de cilindrul propriu7zis.
'limentarea cu lic&id a cilindrului se face printr7un racord. In cazul in care rezerorul
nu face corp comun cu cilindrul6 acesta se poate monta in locurile mai usor accesi2ile.
8n fig.$.29 se prezint) solu*ia cu doi cilindri principali (umela*i 1 "i 26 ac*iona*i
simultan de pedala 3. Construc*ia celor doi cilindri principali este asem)n)toare cu cea
a cilindrului principal de la dispozitiul de fr#nare cu un singur circuit.
12
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
8n fig.$.21 se prezint) cilindrul principal 5n tandem6 la care pistonul intermediar 2
desere"te6 prin dispozitiul cu supape 56 circuitul I al fr#nelor ro*ilor din fata6 iar
pistonul primar 1 cu dispozitiul cu supape6 amplasat intre pistoanele 1 "i 2 +nu este
reprezentat pe desen,6 desere"te circuitul II al fr#nelor ro*ilor din spete. Cele doua
pistoane se deplaseaz) 5n cilindrul ! turnat dintr7o 2ucata cu rezerorul de lic&id6 ce
este 5mp)r*it de peretele - 5n doua compartimente6 astfel 5nc#t fiecare circuit are
rezera separata de lic&id. Ba ac*ionarea pistonului 16 dup) ce garnitura $ acoper)
orificiul de compensare '6 presiunea din camera D 5ncepe sa creasc). 'ceasta
presiune se transmite asupra pistonului 26 care 5ncepe sa se deplaseze spre dreapta.
C#nd garnitura % 5nc&ide orificiul de compensare 'E6 presiunea lic&idului 5ncepe sa
creasc) "i 5n camera DE6 fiind 5n continuare egala cu cea a lic&idului din camera D.
Daca 5n circuitul II apare o pierdere de lic&id6 atunci pistonul 1 se deplaseaz) spre
dreapta6 pana c#nd ti(ele 3 in 5n contact +cazul prezentat 5n figura,6 iar pistonul 2 a
lucra normal. Daca pierderea de lic&id a ap)rut 5n circuitul I6 atunci6 la ac*ionarea
pedalei6 pistonul 2 se a deplasa spre dreapta6 pana c#nd ti(a 4 a(unge la opritor.
Pierderea lic&idului dintr7un circuit este sesizata de c)tre conduc)tor printr7o cursa
m)rit) a pedalei de fr#na.
13
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
8n fig.$.23 se prezint) cilindrul principal cu dou) trepte. :tilizarea unui
asemenea cilindru principal este condi*ionat) de diferitele cerin*e impuse transmisiei
dispozitiului de fr#nare 5n diferitele etape ale procesului de fr#nare.
8n prima etap)6 c#nd sa2o*ii se deplaseaz) p#n) la realizarea contactului cu
tam2urul6 for*a de ac*ionare tre2uie sa fie redus)6 iar aceasta deplasare sa se fac) c#t
mai rapid. 8n acest caz este necesar un raport de transmitere mic pentru a gr)2i
apropierea sa2o*ilor de tam2ur "i pentru a mic"ora cursa pedalei de fr#na. Pentru
etapa a doua6 c#nd se realizeaz) fr#narea propriu7zis) +ap)sarea sa2o*ilor pe tam2ur,6
este necesar un report de transmitere mare6 pentru ca for*a de ap)sare a sa2o*ilor pe
tam2ur sa fie suficienta6 Cilindrul principal are dou) pistoane6 ! "i 46 cu diametre
diferite +pistonul ! are diametrul mai mare,6 legate rigid 5ntre ele. 8n prima etapa a
fr#narii6 la deplasarea spre dreapta6 pistonul !6 la aceea"i cursa6 eacueaz) din
cilindru un olum mai mare de lic&id dec#t pistonul 4. Datorita acestui fapt o parte din
lic&id trece din caitatea - 5n caitatea 2 prin orificiile 3 din pistonul 46 deform#nd
garnitura acestuia. 8n acest caz6 raportul de transmitere este determinat de suprafa*a
corespunz)toare diferen*ei dintre diametrele pistoanelor ! "i 4. Dup) ce sa2o*ii in 5n
contact cu tam2urul for*a rezisten*a
care se opune deplas)rii pistoanelor
creste mult. 8n consecin*)6 su2
ac*iunea presiunii ridicate a
lic&idului se desc&ide supapa cu
2ila 56 iar presiunea lic&idului din
caitatea - scade6 deoarece lic&idul
trece prin canalul o2lic din pistonul
! 5n spatele acestuia. 8n aceasta
etapa6 raportul de transmitere se
m)re"te6 deoarece suprafa*a
pistonului 4 este mai mica.
Contactul 1 sere"te la comanda
semnalizatorului stop.
:tilizarea cilindrului principal
5n dou) trepte permite s) se
mic"oreze cursa pedalei6 s) se
14
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
m)reasc) raportul de transmitere6 fapt ce conduce6 5ntr7o serie de cazuri6 la eitarea
instal)rii unui seromecanism. Ca o particularitate a cilindrului principal prezentat
tre2uie su2liniat faptul ca rezerorul de lic&id este separat de cilindrul propriu7zis.
'limentarea cu lic&id a cilindrului se face prin racordul $. 8n cazul 5n care rezerorul nu
face corp comun cu cilindrul6 acesta se poate monta 5n locurile mai u"or accesi2ile.
8n fig.$.24 se prezint) cilindrul principal la care cilindrul propriu7zis 1 amplasat 5n
interiorul rezerorului 2. Ba aceasta construc*ie este e.clus) posi2ilitatea p)trunderii
aerului 5n cilindrul &idraulic la fr#nare si6 prin urmare6 orificiul necesar nu mai este
necesar. 8n sc&im2 orificiul de compensare 3 se men*ine. Dup) supapa de re*inere 4 "i
supapa de eacuare 5 se afla racordul - al semnalizatorului stop. 3upapa ! sere"te
la eliminarea aerului din circuitul &idraulic.
2.2 C*n+# +$ *!c#!
Din punct de edere constructi6 cilindrii de lucru pot de tipul:
7 cu doua pistoane>
7 cu un singur piston.
In unele cazuri6 cilindrul de lucru poate fi in trepte6 adic) pistoanele sunt cu
diametre diferite6 pentru a o2*ine presiuni egale intre garniturile de fric*iune si tam2ur6
pentru cei doi sa2o*i.
Dup) locul de dispunere cilindrii de lucru pot fi:
7 interiori +5n roat),>
7 e.teriori.
In general la autoturisme6 diametrele cilindrilor de lucru de la franele rotilor din
fata sunt cu 39749A mai mari decat la franele rotilor din spate6 pentru a tine seama de
incarcarile dinamice ale puntilor in timpul franarii.

15
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
2.3
3.3 C'n+!c%$ +$ *$=3%!#3
3e deose2esc dou) tipuri de conducte de leg)tur):
7 rigide>
7 elastice.
'cestea se dispun intre cilindrul principal si cilindrul de lucru pe trasee
5ndep)rtate de surse de c)ldur)6 prote(ate de loituri sau frec)ri ce pot produce uzura
lor.
Conductele rigide sunt confec*ionate din &otel6 alama sau cupru. Cele mai
utilizate sunt conductele din &otel6 a#nd suprafa*a interioara acoperita cu cupru iar
suprafa*a e.terioara cu o protec*ie anticorosia. Conductele rigide tre2uie sa reziste la
o presiune de 1597299daNFcm
2.
3e fi.eaz) pe cadru cu cleme. 3e recomanda eitarea
5ndoirii acestora cu raze de cur2ura prea mici.
Conductele elastice se utilizeaz) la asam2larea cu conductele rigide a
elementelor dispozitielor de fr#nare care sunt dispuse pe partea nesuspendata a
autoe&iculului. 3unt confec*ionate din cauciuc cu inser*ii te.tile6 a#nd la capete
man"oane speciale din otel pentru racordare. Conductele elastice ce fac leg)tur) cu
fr#nele ro*ilor de direc*ie sunt prote(ate6 in e.terior6 cu spirale de sarma iar lungimea lor
se sta2ile"te astfel 5nc#t6 la 2raca(ele ma.ime ale ro*ilor de direc*ie6 sa nu fie
tensionate. Conductele elastice de la transmisia &idraulica tre2uie sa reziste la o
presiune de minimum 359 daNFcm
2
.
3 T#"n/-/" 2+#"!*c3 c! /$#)'-$c"n/-
Ba automo2ile cu masa totala mai mare de 36599Cg6 la tractoarele grele care
lucreaz) cu iteze mari6 precum si la autoturismele de clasa mi(locie si mare pre)zute
16
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
cu fr#ne cu coeficient de eficacitate redus for*a conduc)torului aplicata pe pedala de
fr#na nu mai asigura o fr#nare suficient de eficace. Datorita acestui fapt6 dispozitiele
de fr#nare cu transmisie &idraulica mai au in componenta un seromecanism care
asigura o cre"tere suplimentara a presiunii lic&idului din conducte. In cazul utiliz)rii
transmisiei &idraulice cu seromecanisme6 cursa ma.ima a pedalei6 in general nu
dep)"e"te 49759 mm6 ceea ce spore"te mult comoditatea conducerii automo2ilului. De
asemenea for*a necesara ac*ionarii pedalei6 se reduce in prezenta seromecanismului
la (um)tate din aloarea acesteia in cazul transmisiei simple.
In func*ie de sursa de energie utilizata se deose2esc urm)toarele tipuri de
seromecanisme:
7 seromecanism cu depresiune +acumatic,6 care utilizeaz) energia depresiunii create
in colectorul de admsie a 4.'.36 sau de o pompa de acuum antrenata de motorul
autoe&iculului>
7 seromecanism pneumatic6 care utilizeaza energia aerului comprimat de2itat de un
compresor antrenat de motorul autoe&iculului>
7 seromecanism &idraulic6 care utilizeaza energia &idraulica generata de o pompa
antrenata de motorul autoe&iculului.
3.1 T#"n/-/" 2+#"!*c" c! /$#)'-$c"n/- )"c!-"%c
3e utilizeaz) mai ales la autoturismele europene de capacitate cilindrica medie
si mare6 precum si la unele autocamioane u"oare.
In cazul in care seromecanismul se defecteaz)6 automo2ilul a putea fi fr#nat6
si numai cu presiunea data de c)tre cilindrul principal ac*ionat cu efortul
conduc)torului.
Gin#nd seama de faptul ca depresiunea din colectorul de admisie depinde de regimul
de func*ionare al motorului6 pentru a realiza o depresiune mai uniforma6 in unele
cazuri6 intre colector si seromecanism se introduce un rezeror de acuum. :nele
autoturisme pre)zute cu un astfel de rezeror mai au si o pompa au.iliara6 care la
5nc&iderea contactului motorului este pusa in func*iune6 realiz#nd depresiune in
rezeror.
In calcule6 depresiunea din colectorul de admisie al motorului se ia de 965 daNFcm
2
6 iar
presiunea data de seromecanism de 1997129daNFcm
2
.
3eromecanismele acumatice se pot utiliza numai la automo2ilele ec&ipate cu
motoare cu aprindere prin scanteie+4.'.3,.
17
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
8n fig.$.2$ se prezint) c#tea sc&eme de dispozitie cu transmisie &idraulica6 cu
seromecanism acuumatic. 3e deose2esc seromecanisme cu ac*ionare directa de
la pedala +c#nd seromecanismul formeaz) cu cilindrul principal un ansam2lul comun6
fig.$.2$6 2 "i c, "i seromecanisme cu ac*ionare indirecta6 prin presiunea data de
cilindrul principal6 care este o construc*ie separata +fig.$.2$6 a "i 2,.din analiza solu*iilor
prezentate rezult) c) seromecanismul poate ac*iona asupra am2elor circuite6 c#nd
acestea nu sunt independente +fig.$.2$6 a "i 2,6 separat pe fiecare circuit +fig.$.2$6c,
sau numai asupra circuitelor fr#nelor din fata +fig.$.2$6 d,
8n fig.$.2% se prezint) seromecanismul acuumatic cu ac*ionare indirect)6 legat
fiind cu cilindrul principal prin racordul 15 "i cu colectorul de admisie al motorului prin
racordul 1-. Ba ap)sarea pedalei de fr#na6 lic&idul din cilindrul principal intr) 5n
seromecanism prin racordul 156 a(ung#nd 5n cilindrul 3 prin orificiul din pistonul 2. 3u2
presiunea lic&idului6 supapa de eacuare 4 se desc&ide6 permi*#ndu7i acestuia s)
a(ung) la cilindrii de ac*ionare de la roti6 care nu sunt cu circuite independente. 8n
acela"i timp o parte a lic&idului a(unge 5n cilindrul pistonului 5 care este 5n leg)tura cu
diafragma -.
Ba deplasarea spre dreapta a pistonului 56 "i deci "i a diafragmei -6 supapa de id 14
se 5nc&ide6 iar supapa de aer % se desc&ide. 8n felul acesta aerul intra prin conducta 1!
+pre)zut) la cap)t cu un filtru,6 supapa % "i conducta de egalizare 1% 5n camera de
aer 11. Diferen*a de presiune dintre camera de aer "i camera acuumatic) 13 a
deplasa mem2rana 12 cu ti(a 1% spre dreapta6 comprim#nd arcul $. Prin deplasarea
18
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
ti(ei mem2ranei6 orificiul din piston a fi astupat de 2ila 1 din cap)tul ti(ei. 8n felul acesta
presiunea lic&idului din cilindrul 36 care este trimis spre cilindrul de lucru6 se datoreaz)6
pe de o parte diferen*elor de presiune dintre camerele 11 "i 13 +ce ac*ioneaz) supapa
mem2ranei 12, "i pe de alta parte6 efortul conduc)torului care ac*ioneaz) asupra
pedalei cilindrului principal. Presiunea din caitatea 21 "i camera 116 5n anumite limite6
este propor*ional) cu efortul de la pedala "i deci cu presiunea lic&idului din caitatea
22. 8n cazul 5n care pedala de fr#na este deplasata par*ial +de e.: 1F3 din cursa, "i este
oprit)6 atunci admisia aerului 5n caitatea 21 "i camera 11 a continua pana la
19
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
realizarea ec&ili2rului intre for*a care ac*ioneaz) asupra p)r*ii din st#nga a pistonului 5
"i for*a determinata de diferen*ele de presiune ce ac*ioneaz) asupra p)r*ii din dreapta
a diafragmei - "i care depinde de cantitatea de aer din atmosfera ce a intrat 5n
caitatea 21.
3c&ema de principiu a
seromecanismului &idraulic cu
ac*ionare direct) este prezentat) 5n
fig.$.34. 8n cazul 5n care pedala de fr#na
nu este ac*ionat)6 lic&idul trimis de
pompa &idraulica 2 5n seromecanismul
3 este eacuat 5n rezerorul 16 datorita
comunica*iei care e.ista intre conducta
pompei "i cea a rezerorului. Ba fr#nare6
comunica*ia dintre conducte se
5ntrerupe6 iar lic&idul trimis de pompa
ac*ioneaz) asupra pistonului cilindrului
principal. 3eromecanismul &idraulic se
caracterizeaz) printr7o siguran*a
sporita "i printr7un timp redus de intrare
5n func*iune. Datorita unor presiuni de
lucru foarte mari6 seromecanismul este
compact.
8n fig.$.35 se prezint) construc*ia
ansam2lului seromecanism &idraulic7
cilindru principal. Ba ac*ionare pedalei de fr#na6 ti(a 1 deplaseaz) spre dreapta
plungerul 26 al c)rui orificiu central este 5nc&is de c)tre 2ol*ul $6 dispus 5n pistonul 3.
20
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
Prin 5nc&iderea orificiului din plunger6 uleiul trimis de pompa &idraulica prin
conducta 4 nu se mai eacueaz) prin conducta %.
Datorita diferen*ei de diametre dintre pistonul 3 "i plungerul 26 presiunea
lic&idului trimis de pompa &idraulica a deplasa spre dreapta pistonul 3 al cilindrului
principal 5n tandem 56 realiz#nd fr#narea.
3upapa de siguran*a - limiteaz) presiunea ma.ima din sistem la alori
prescrise6 iar 2urduful ! prote(eaz) a(uta(ele plugarului 5mpotria p)trunderii
impurit)*ilor. 8n cazul defect)rii seromecanismului6 cilindrul principal poate fi ac*ionat
direct de la pedala de fr#n).
4 D$,$c%$ n $7.*'"%"#$ / 8n%#$9n$#$" //%$-!*! +$ ,#1n"#$
4.1 D$,$c%$ n $7.*'"%"#$
Defectiunile sistemului de franare influienteaza procesul franarii si se pot
manifesta su2 forma:
- frana Hnu tineI6 este Hsla2aI sau nu actioneaza>
- frana HfreacaI6 desi pedala de frana nu este actionata>
- la franare6 automo2ilul HtrageI intr7o parte>
- in timpul franarii6 se 2loc&eaza una sau toate rotile>
- franarea are loc cu trepidatii JintreruperiK>
- franarea este insotita de zgomote.
D#"n" n! %n$E $/%$ F/*"<" /"! n! "c%'n$"@". Defectiunea este efectul
unor cauze multiple care se refera la regla(ul incorect al franelor6 la deteriorarea sau
uzarea unor organe6 precum si la pierderile de lic&id sau aer6 incazul franarii &idraulice
respecti pneumatice.
1egla(ul incorect al franelor poate insemna:
7 cursa li2era a pedalei prea mare>
7 (oc marit intre sa2oti si tam2ur>
7 sla2irea piulitelor de reglare sau a arcurilor la franele cu reglare automata>
7 prinderea si reglarea incorecta a sa2otilor de 2utoanele de piotare. Defectul
se inlatura prin reglarea cursei li2ere a pedalei si a (ocului dintre sa2oti si tam2ur.
:zarea garniturilor de frecare se constata prin faptul ca6 la apasarea pedalei6
desi aceasta functioneaza normal6 efectul de franare este insa redus6 deoarece
coeficientul de frecare dintre tam2ur si niturile de fi.are a garniturilor este scazut.
Defectul se inlatura prin inlaturarea garniturilor de frecare la statia de intretinere.
:zarea tam2urelor de frana se constata urmarindu7se daca6 la apasarea 2rusca
si repetata a pedaleei de frana6 in timp ce roata e tinuta pe loc cu mana6 se simt mici
deplasari ale tam2urului fata de placa aparatoare a sa2otilor. Defectul se inlatura prin
inlocuirea tam2urului de frana la statia de intretinere.
:zura garniturii pistonului pompei centrale si a pistoanelor cilindrilor receptori
face ca6 la apasarea pedalei de frana6 lic&idul6 in loc sa fie trimis spre cilindrii receptori
sau sa impinga pistoanele acestora6 scapa pe langa garnituri6 astfel ca frana nu se mai
realizeaza corespunzator. In acest caz se demonteaza cilindrii receptori sau pompa
centrala6 se curata asperitatile6 se inlocuiesc garniturile6 se spala instalatia si se
introduce lic&id nou.
'er sau apori in conducte ori pierderi de lic&id din instalatie. 'ceste defecte se
datoresc:
21
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
- lipsei de lic&id din instalatie>
7 folosirii e.agerate si indelungate a franelor6 astfel ca datorita incalzirii6 alcoolul
etilic sau metilic s7a eaporat si a format dopuri>
7 desfacerii6 fisurarii sau deteriorarii racordurilor6 a garniturilor cilindrilor sau
conductelor metalice.
:nele defectiuni se pot inlatura pe parcurs6 prin completarea lic&idului si prin
eacuarea aerului sau aporilor din conducte. Conductele sau racordurile fisurate sau
deteriorate se inlocuiesc la statia de intretinere.
D#"n" ,#$"c" +$/ .$+"*" n! $/%$ "c%'n"%". 'cest defect are drept cauze:
7 regla(ul incorect al sa2otilor>
7 arcurile de readucere rupte sau sla2ite>
7 pistoanele cilindrilor receptori acoperite de gume6 astfel ca dupa actionarea
sa2otilor raman intr7o situatie de 2locare>
7 orificiul de compensare de la pompa centrala infundata6 nepermitand lic&idului
sa reina in rezeror6 astfel ca sa2otii or continua sa stea aplicati pe tam2ure>
7 pedala incorect montata sau reglata. :nele defectiuni pot fi inlaturate partial pe
traseu +reglarea distantei dintre sa2oti si tam2ur6 erificarea si reglarea pedalei ,.
In cazul in care arcul de readucere a sa2otului este rupt sau sla2it se intrerupe
functionarea franei la roatarespectia6 legandu7se sa2otii cu un ca2lu6 pentru a nu mai
atinge tam2urul. Ba statia de intretinere se monteaza un arc nou.
In %-.!* ,#"n"# "!%'-'<*!* %#"=$ n%#(' ."#%$. 'cest defect apare in
general6 datorita dereglarii franelor6 precum si unor defectiuni ale sistemului de franare6
cum ar fi>
7 e.istenta unor tam2ure e.centrice>
7 montarea unor garnituri necorespunzatoare>
7 folosirea unor arcuri de readucere a sa2otilor prea tari>
7 infundarea6 deformarea sau fisurarea racordului fle.i2il>
7 patrunderea unsorii la garniturile de frecare>
7 spargerea mem2ranei sau deteriorarea garniturii cilindrului de franare al unei
roti>
7 presiunea in anelope diferita.
B*'c"#$" #'%*'#. 'cest defect poate aparea la una sau la toate rotilor pe timpul
deplasarii sau dupa efectuarea franarii6 c&iar dupa ce conducatorul auto a eli2erat
pedala de frana. Cauzele care duc la 2locarea rotilor sunt:
7 intepenirea sau griparea pistonului cilindrului uneia sau mai multor roti>
7 oalizarea tam2urilor de frana>
7 infundarea racordului fle.i2il>
7 deteriorarea sau oalizarea arcului sa2otilor
Intepenirea sau griparea pistonului cilindrului uneia sau mai multor roti se
produce dupa eli2erarea pedalei6 cand arcul de readucere a sa2otilor nu il mai poate
indeparta de tam2ur.
Defectul se constata usor6 deoarece tam2urul de frana se incalzeste puternic6
sau ridicand fiecare roata6 cu cricul6 se o2sera ca este franata. In acest caz6 se
suspenda conducta de frana de la roata in cauza si se continua drumul cu iteza
redusa si cu atentie pana la statia de intretinere.
22
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
<alizarea tam2urilor. 'cest defect se manifesta astfel:
7 la o apasare moderata a pedalei de frana6 in timpul mersului automo2ilului6
acesta se misca in sus si in (os6 iar la apasarea puternica a pedalei de frana6 roata se
2loc&eaza. <alizarea tam2urelor are drept cauze:
7 functionarea indelungata fara reglarea (ocului intre sa2oti si tam2ur6 fa2ricarea
acestora dintr7un material necorespunzator sau prelucrarea incorecta a lor.
1eparatia se efectueaza la statia de intretinere6 rectificandu7se sau inlocuindu7
se tam2urul oalizat.
D#"n" /$ n%#$#!.$ B "!%'-'<*!* %#$.+$"@" C 'cest defect are drept cauze:
7 fi.area necorespunzatoare a garniturilor de franare pe sa2oti>
7 dereglarea sa2otilor la articulatiile de piotare +(ocuri mari, sau oalizarea
tam2urelor>
7 e.istenta unor (ocuri mari la rulmentii rotilor sau la ar2orii planetari>
7 (ocul e.cesi al arcurilor suspensiei>
7 deformarea ar2orilor planetari>
7 loirea sau deformarea tam2urelor>
7 garniturile de franare unse6 prea lungi sau prea dure.
Toate defectiunile se inlatura la statia de intretinere.
D#"n"#$" $/%$ n/'%%" +$ @='-'%$. Defectiunea se manifesta su2 forma unor
HscartaituriI ascutite si puternice6 uneori fiind insotite de i2ratii.
'ceste zgomote pot aea urmatoarele cauze:
7 uzura e.cesia a garniturilor de franare>
7 patrunderea unsorii amestecate cu praf6 uscarea ei si lustruirea suprafetelor
garniturilor>
7 folosirea unor tam2ure cu pereti de grosimi diferite>
7 sla2irea placii de ancorare a 2olturilor sau niturilor>
7 folosirea unor discuri de frana prea elastice sau insuficient stranse in
suru2urile de fi.are>
7 negresarea articulatiilor>
7 fisurarea discului de frana sau deteriorarea lui.
Pentru a descoperi si elimina defectiunile6 se efectuiaza un control amanuntit la
statia de intretinere.
4.2 In%#$%n$#$" //%$-!*! +$ ,#"n"#$ c! "c%'n"#$ 2+#"!*c"
Intretinerea sistemului de franare cu actionare &idraulica cuprinde urmatoarele
lucrari:
7 controlul etanseitatii instalatiei &idraulice>
7 erificarea si completarea nielului lic&idului din rezerorul pompei centrale>
7 erificarea si reglarea (ocului dintre ti(a si pistonul pompei centrale>
7 eacuarea aerului din instalatie>
7 erificarea uzurii garniturilor de fr#nare>
7 erificarea si reglarea (ocului dintre sa2oti si tam2ur.
6.2.0 C'n%#'*!* $%"n/$%"% n/%"*"9$ 2+#"!*c$
Consta in urm)rirea nielului lic&idului din rezerorul pompei centrale si
urmarirea presiunii in instala*ie
23
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
:rm)rirea nielului lic&idului in rezerorul pompei centrale la fr#nari repetate6 pe
loc6 da posi2ilitatea sa se constate eentualele neetan"eit)*i ale instala*iei. Daca
nielul scade se urm)resc canaliza*iile6 racordurile fle.i2ile6 pompa centrala6 cilindrii
receptori6 in scopul depist)rii locului prin care se produc pierderile. Ba ap)sarea
pedalei de fr#na6 nielul lic&idului scade in rezerorul pompei centrale propor*ional cu
(ocul dintre sa2o*i si tam2ur6 respecti plac&eti si disc. Ba eli2erarea pedalei nielul
scade cu 5nc) 27- mm6 datorita compens)rii olumului retras al pistonului pompei
centrale6 dup) care reine continuu in 273 s la nielul ini*ial6 pe m)sura reenirii
sa2o*ilor in pozi*ia de fr#nat.
:rm)rirea presiunii in instala*ie da indica*ii mai ales asupra modului de etan"are
a garniturii pistonului pompei centrale. In locul unui entil de aerisire de la un cilindru
receptor se monteaz) un manometru de control de 5nalta presiune +9L1-9,. 19
6
NFm
2
sau de (oasa presiune +9L1-,. 19
6
NFm
2
.
In cazul erific)rii la presiune 5nalta6 ap)s#ndu7se progresi pedala6 cresc
continuu si indica*iile aparatului. Daca prin men*inerea ap)sat) a pedalei presiunea
scade6 garnitura pistonului pompei centrale nu etan"eaz) si lic&idul returneaz) in
rezeror.
In cazul erific)rii la presiune (oasa ac*ion#nd u"or pedala cu mana6 daca
garnitura pompei centrale nu este corespunz)toare6 pedala cedeaz) pana la podea6
iar indica*iile manometrului scad. Daca se apas) asupra pedalei pana c#nd presiunea
indicata de manometru este de +265LL.3,. 19
6
NFm
2
E la eli2erare se constata:
7 la fr#na cu tam2ur o presiune remanenta de +965LL.165,. 19
6
NFm
2
6 asigurata
de supapa du2la a pompei centrale in scopul preenirii aspira*iei de aer dup) fr#nare6
pe la garniturile cilindrilor receptori>
7 la fr#nele disc6 presiunea remanenta nula datorita solu*iei de reglare automata
a (ocului.
Daca presiunea remanenta este e.agerata cauzele pot fi:
7 arcul pistonului pompei centrale rupt>
7 orificiul de compensare o2turat>
7 (ocul dintre ti(a si piston nul.
6.2.2 V$#,c"#$" n)$*!*! *c2+!*! +n #$@$#)'#!* .'-.$ c$n%#"*$.
Nielul lic&idului in rezeror este necesar sa fie cuprins intre reperele de ma.im
si minim ale acestuia. Datorita uzurilor garniturilor de fr#nare nielul lic&idului in timpul
e.ploat)rii scade. Daca garniturile au o uzura aansata6 nu este indicat a se completa
lic&id pana la nielul ma.im.
3c)derea nielului la fr#nari succesie este cauzata de scurgeri din circuit.
In general6 lic&idul de fr#na se 5nlocuie"te la un interal de doi ani. Culoarea
maronie sau cenu"ie neagra indica degradarea in timp sau prin supra5nc)lzire si6 in
acest caz6 lic&idul tre2uie 5nlocuit. Bic&idul tre2uie sa fie limpede6 de culoare gal2ena7
erzuie6 uneori al2astra.
6.2.4 V$#,c"#$" / #$=*"#$" >'c!*! +n%#$ %>" / ./%'n!* .'-.$ c$n%#"*$
24
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
Mocul dintre ti(a si pistonul pompei centrale tre2uie sa se 5ncadreze in limitele
prescrise. 'cest (oc ofer) certitudinea ca orificiul de compensare este 5ntotdeauna
desc&is c#nd pedala de fr#na este li2era.
1eglarea (ocului dintre ti(a si pistonul pompei centrale
De frana NDacia 1399O
6.2.5 E)"c!"#$" "$#!*! +n n/%"*"9$
In cazul 5nlocuirii lic&idului de fr#na6 in instala*ie p)trunde aer6 care tre2uie
eliminat. Pentru eacuarea aerului din instala*ie6 ini*ial se completeaz) lic&id din
rezeror pana la un niel cu 19715 mm su2 marginea gurii de umplere. 'p)s#ndu7se
pe pedala de fr#na6 o data cu lic&idul se eacueaz) si aerul6 a c)rui prezenta se
constata prin dega(area unor 2ule in asul cu lic&id de fr#na6 care ies prin cap)tul
furtunului.
'p)sarea pe pedala continua de c#tea ori6 p#n) ce in as nu mai apar 2ule de
aer.
25
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
0acuarea aerului din instalatia de franare
6.2.6 R$=*"#$" >'c!*! +n%#$ /"<'9 / %"-<!#
Mocul dintre sa2o*i si tam2ur se erifica si se regleaz)6 de o2icei6 cu a(utorul
unor came e.centrice pe care se reazem) sa2otul. 3e ridica automo2ilul de pe sol cu
a(utorul unui cric6 se scoate roata si prin fereastra de izitare special pre)zut)6 cu
a(utorul unui cali2ru6 se m)soar) (ocul dintre sa2ot si tam2ur. Mocul nu tre2uie sa fie
mai mare dec#t alorile indicate de fa2rica constructoare+9625 mm,6 daca (ocul este
mai mare6 se sl)2esc 2ol*urile cu e.centric6 e.ecut#ndu7se reglarea necesar).
6.2.: V$#,c"#$" !@!# ="#n%!#*'# +$ ,#1n"
Ba fr#nele cu tam2ur6 grosimea garniturii se m)soar) prin ferestrele de izitare
si regla(6 sau6 in lipsa acestora6 prin demontarea tam2urelor.
Ba fr#nele disc6 uzura garniturilor se apreciaz) prin m)surarea grosimii
plac&e*ilor6 cu o rigleta.
/erificarea uzurii garniturilor de frana
NDacia 1399O
26
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
6.2.; R$=*"#$" ,#1n$ +$ -1n"
'ceasta reglare se efectueaz) dup) reglarea fr#nei de sericiu6 proced#ndu7se astfel:
7 se ridica autoturismul>
7 se sl)2e"te fr#na de mana>
7 se de"uru2eaz) piuli*ele ti(ei fr#nei de mana>
7 se str#nge piuli*a pana ce sa2o*ii in u"or in contact cu tam2urul>
7 se 2loc&eaz) piuli*ele.
4.3 N.T.S.& / P.S.I *" *!c#3# +$ 8n%#$9n$#$ / #$."#"9
5.4.0 S%"n+!* +$ ,#1n"#$
Introducerea autoe&iculului pe standul de fr#nare se a face cu itez) ma.im)
de 5PmF& diri(at de personalul de deserire.
In timpul maner)rii autoe&iculului la canalul de acces se interzice ca
lucr)torul s) stea 5n canal.
Punerea 5n func*iune a rolelor standului de fr#nare se a face numai dup)
ie"irea din canal a lucr)torului care a e.ecutat 5nc)rcarea pun*ii. 0ste interzis)
punerea 5n func*iune a standului6 dac) 5n canal se infiltreaz) apa.
Capacele de protec*ie ale rolelor tre2uie depozitate astfel 5nc#t sa nu 5mpiedice
circula*ia.
4anerarea cilindrului se a face numai dup) fi.area c#rligelor pe ar2ori. 1otile
autoe&iculului care nu se afl) pe rolele standului or fi calate cu pene.
Pentru erificarea direc*iei 5n timpul 5ncerc)rilor6 pozi*ia lucr)torului din canal a
fi la distan*a corespunz)toare fata de cilindrul &idraulic. Pentru eitarea
eentualelor accidente6 ec&ipamentul a fi str#ns pe corpul acoperit.
0ste interzis) punerea 5n func*iune a standului a#nd 2ecurile de control ale
panoului de comanda arse sau lips).
3e interzice comanda ridic)rii cilindrului &idraulic f)r) supraeg&erea "efului de
ec&ip).
Dup) terminarea pro2elor de fr#nare este o2ligatorie scoaterea c&eii de contact
de la ta2loul de comanda al standului.
Ba terminarea pro2elor6 rolele or fi acoperite cu capacele de protec*ie.
27
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
:.An$7$
28
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
29
Onciu Laurentiu Sistemul de franare
GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU 2009
ENDRICENI
B<*'=#",$
1. Q&. ?r)*il) ".a R ':T<4<;IB0 R Cunoa"tere6 5ntre*inere "i reparare6 manual an
I6 II "i III6 0ditura Didactic) "i Pedagogic) 1.'.6 ;ucure"ti6 1%%5>
2. 4. 3tratulat ".a. R DI'QN<3TIC'10' ':T<4<;IB:B:I R 3ocietatea Stiin*) "i
te&nic) 3.'. R 1%%$>
3. C. 4ondiru R ':T<4<;IB0 D'CI' R diagnosticare6 5ntre*inere "i reparare R
0ditura Te&nic)6 ;ucure"ti6 1%%$>
4. I. Q&i*)6 'l. Qroza6 8ntre*inerea "i repararea 'utomo2ilelor. 4anual pentru licee
de specialitate "i "coli de mai"tri6 0ditura Didactic) "i Pedagogic)6 ;ucure"ti6
1%!5>
5. Q&. ?r)*il)6 Calculul "i construc*ia automo2ilelor6 0ditura Didactic) "i Pedagogic)6
;ucure"ti6 1%!!>
-. Caiete de noti*e
30
Onciu Laurentiu Sistemul de franare