Sunteți pe pagina 1din 45

INTRODUCERE

Instalaţiile de foraj, produse în prezent, acoperă toate adâncimile de foraj necesare pe plan mondial, asigurând performanțe economice ridicate. Cercetările desfăşurate de specialişti, inginerii români având o contribuţie apreciabilă în acest domeniu conducând la realizarea unor instalatii de foraj care corespund cerinţelor forajului atât din punct de vedere al adâncimii cât şi al genului de antrenare, al

transportului, al conditiilor climatice.

Puterea motoarelor Diesel transmisă prin convertizoare hidraulice de cupru, troliul de foraj prevăzut cu dispozitiv de avans automat al sapei , frâna auxiliară hidraulică sau electromagnetică prevăzută cu un cuplaj de mers liber, limitatorul de cursă automat al macaralei cârlig sunt numai o parte din caracteristicile moderne constructive şi functionale specifice instalațiilor de foraj românesti.

O instalație de foraj este compusă din urmatoarele elemente:

  • - turla sau mastul care susţine echipamentul de manevră şi garnitura de foraj (compusă din

prăjina conducătoare, prăjini de foraj şi prăjini grele)

  • - echipamentul de manevră format din:

troliul de foraj care are rolul de transmite mişcarea de la motoare la mecanismul de ridicare şi masa rotativă de a uşura operaţia de înşurubare şi deşurubare a garniturii de foraj;

mecanismul de ridicare este compus din:

  • - geamblac (partea fixă)

  • - macara

  • - cârlig (partea mobilă)

  • - cablul care permite manevrarea sarcinii utile

echipamentul de rotire format din :

  • - masa rotativă care transmite mişcarea de rotație sapei

  • - capul hidraulic care realizeaza legătura între cârligul fix şi garnitura de foraj mobilă şi

permite circulația fluidului de foraj din interior spre sapa;

echipamentul de circulație este format din:

  • - pompele de noroi care refulează fluidul de foraj, cu presiune, prin interiorul garniturii.

  • - manifoldul de aspirație prin care trece fluidul de foraj aspirat din haba in pompă.

  • - manifoldul de refulare prin intermediul căruia fluidul de foraj refulat de pompe ajunge în încărcătorul care face legătura între conducta de refulare şi furtunul de foraj.

    • - furtunul de foraj mijlocește trecerea fluidului de foraj din incărcător în interiorul capului hidraulic.

    • - instalația pentru depozitarea, prepararea şi curăţirea fluidului de foraj (habe, jgheaburi, site vibratoare, hidrocicloane).

echipamentul de transmitere este format din cuplaje, transmisii hidraulice, transmisii intermediare, cutii de viteze, reductoare, are rolul de a transmite mişcarea de la motoarele de acţionare la utilajele principale ale instalaţiei garnitura de foraj pentru transmiterea mişcării de la masa rotativă la sapa, permite circulaţia fluidului de foraj spre talpa sondei şi montarea turbinei de foraj deasupra sapei.

1

1.ALEGEREA TIPULUI DE INSTALAȚIE DE FORAJ

1.1 PROGRAMUL DE CONSTRUCȚIE A SONDEI

Programul de construcție al sondei este prezentat în tabelele 1.1 și 1.2. Caracterul Sondei 90 Anna este de exploatare a petrolului dintr-un zăcămînt, format din roci

consolidate, de tărie medie (M) și abrazive (A). Debitul zăcămîntului este estimat la cca. 45 t/24 h, ceea ce corespunde utilizării unei CE cu diametru nominal de 5 in(tabelul 1.3. din Aplicaţia 1). În conformitate cu studiile geologice realizate în zonă și cu sondele de corelare, forate anterior, structura traverasată impune folosirea a trei coloane de burlane. Nu este nevoie de coloană de ghidare, datorită faptului că solul este compact. În intervalul de 1400-2300 m este traverat un zăcămînt de gaze, ceea ce determina utilizarea unei coloane intermediare I, CI(I), cu burlane cu filete speciale, Butterss (B),

pentru realizarea unei etanșări bune. Coloanele sunt de tipul întregi, adică tubează puțurile forate pînă la suprafață (“la zi”), ceea ce înseamnă că lungimea de intoducere este egala cu adîncimea puțului și se calucleaza cu relația (vezi *1.1+):

L CB.j =H CB.j H T.j , j=1

..

4

(1.1)

Adîncimea relativă de tubare se calculează cu relația (vezi *1.1+):

rezultă că:

y T.j =

,

L CB,j = y T.j H M ,

L CS/A = y T.1

H M = 0,13 3500 m = 455 m;

(1.2)

(1.2`)

L CI(I) = y T.2 H M = 0,87 3500 m = 3045 m;

L CE = y T.3 H M = 1 3500 m = 3500 m;

Lungimea de săpare (L s ) se calculează cu expresia (vezi [1.1]):

L s ≡L s.j H CB.j =H CB.j -H CB.j-1 , j=1,2,

..

,n

CB ,

L s.1 = H CS/A - 0 = 455 m 0 m = 455 m;

L s.2 = H CI(I)

- H CS/A = 3045 m 455 m = 2590 m;

(1.3)

L s.3 = H CE) - H CI(I) = 3500 m 3045 m = 455 m;

Burlanele sunt construite după normele API (American Petroleum Institut) și au următoarele tipuri de filete: Scurt (S), pentru CS/A, Butteress (B), pentru CI(I), și Lung (L), pentru CE.

Măsura diametrului mufei pentru fiecare coloană se preia din STAS 875-86 conform tabelului 1.4 din [Aplicaţia 1]

Spațiul inelar pentru fiecare CB, δ CB.j , se calculează cu expresia de definiție (vezi *1.1+):

δ CB.j =

(D S.P.j -D M.CB.j )

(1.4)

unde D S.P.j diametrul sapei j; D M.CB.j - diametrul maxim al mufei CB de ordin j (valorile se iau din tabelul 1.4 *Aplicaţia 1]).

2

δ CS/A =

(D S.P.1 -D M.CB.1 )=

(D S.P.2 -D M.CB.2 )=

(D S.P.3 -D M.CB.3 )=

(346,1 mm 285,7 mm) = 30,2 mm;

(250,8 mm 206,4 mm) = 22,2 mm;

δ CI(I) =

δ CE =

(165,1 mm 141,3 mm) = 11,9 mm;

Comparînd măsurile obținute prin calcul, concentrate în tabelul 1.2, cu cele recomandate δ CB.r , precizate în [1.1], tabelul 1.2, se constată că există o corespondență bună, ceea ce permite cu certitudine, în condiții cunoscute de lucru, introducerea fără dificultăți a CB la adîncimea stabilită și realizarea, prin operația de cimentare primară, a unei izolări perfecte a straturilor ce conțin fluide de natură și măsuri ale

presiunii diferite.

Rația spațiului inelar este spațiul inelar raportat la diametrul găurii forate, considerate egal cu diametrul sapei și se calculează cu relația (vezi *1.1+):

 

R CB =

,

 

R CS/A =

=

= 0,087;

R

CI(I) =

=

= 0,088;

R CE =

=

= 0,072;

(1.5)

O altă mărime prin care se apreciază reușita oprațiilor de tubare a puțului și de cimentare a coloanei de burlane este coeficientul de spațiu inelar, definit astfel (vezi [1.1]):

C SI.CB =

,

C SI.CS/A =

=

= 0,211;

C SI.CI(I) =

=

= 0,215;

C SI.CE =

=

= 0,168;

(1.6)

Valorile obținute pentru rația spațiului inelar și coeficientului de spațiu inelar se compară cu cele

recomdate, precizate în [1.1].

După tubarea puțului forat și cimentarea coloanei respective, pentru continuarea forajului, se introduce garnitura de foraj în această coloană. Pentru a fi posibil acest lucru, este necesar să existe un joc minim (δ i.m.CB.j-1 ) între sapă și peretele interior al burlanului cu diametrul interior minim (D i.m.CB.j-1 ), deci cu grosimea maximă de perete, s B.M.j ≡s M.CB.j . Măsura lui D i.m.CB.j-1 , folosind grosimea maxima de perete (s B.j- 1.M ), prevăzută în diagramele de tubare se folosește relația (vezi [2](Aplicaţia 1)):

D i.m.CB.j-1 = D CB.j-1 2s B.j-1.M ,

(1.7)

3

D i.m.CS/A = D CS/A 2s B.1.M = 273,05 mm 28,89 mm = 255,27 mm;

D i.m.CI(I) = D CI(I) 2s B.2.M = 193,675 mm 212,7 mm = 168,275 mm;

Jocul interior minim al CB j-1 este definit cu următoare relație (vezi *1.1+):

δ i.m.CB.j-1 =

(D i.m.CB.j-1 D S.P.j ),

δ i.m.CS/A =

(D i.m.CS/A D S.P.2 ) =

δ i.m.CI(I) =

(D i.m.CI(I) D S.P.3 ) =

(255,27 mm 250,8 mm) = 2,235 mm;

(168,275 mm 165,1 mm) = 1,6 mm;

(1.8)

4

Fig 1.1 a) -Schema de principiu a instalatiei de foraj Fig 1.1 b) - profilul Sondei

Fig 1.1 a) -Schema de principiu a instalatiei de foraj

Fig 1.1 a) -Schema de principiu a instalatiei de foraj Fig 1.1 b) - profilul Sondei

Fig 1.1 b) - profilul Sondei 90 Anna

5

TABELUL 1.1. Informații generale despre Sonda 90 Anna

1

Sondă

 

90

2

Numele

 

Anna

 

3

Caracter

 

Exploatare petrol

 

4

Debit estimat

 

cca. 45 t/24 h

 

5

Adîncimea proiectată (H M )

 

3500 m

 

6

Programul de tubare

10 3/4 in

455 m; 7 5/8 in

3045 m;

5 in

3500 m

7

Tipul instalaţiei de foraj

 
   

H CB.j

     

Tip

   

Sapă cu trei conuri

   

δ i.m.CB.j-1

δ CB.j ,

δ CB.r ,

       
  • L S ,

D

D

     

D

j

CB

L

CB.j ,

m

=

y T.j

  • m și ÎF

(mm)

CB.j ,

in

burlane

 

M.CB.j ,

mm

(mm)

S.Pj

in

D

Tipul sapei

ÎFU-C

 

i.m.CB.j-1

mm

mm

mm

mm

R CB.j

R CB.r

C

SI.CB.j

C

SI.CB.r

         

10

3/4

API

 

13

5/8

S-13 5/8 J

8

5/8

         

0,06-

 

0,137-

1

CS/A

455

455

0,13

(273,05)

S

285,7

(346,1)

REG

 

-

-

30,2

30-35

0,087

0,09

0,211

0,220

2

CI(I)

 

2590

0,87

  • 3045 API

(193,67)

5/8

7

B

206,4

(250,8)

7/8

9

SM-9 7/8 J

REG

5/8

7

255,27

2,235

22,2

20,2-

23,2

0,088

0,06-

0,09

0,215

0,137-

0,220

3

CE

 
  • 3500 (127)

455

1

5

API

L

141,3

(165,1)

1/2

6

M-6 1/2

DGJ

REG

1/2

3

168,275

1,6

11,9

10-15

0,072

0,06 -

0,09

0,168

0,137-

0,220

TABELUL 1.2. Programul de construcție a Sondei 90 Anna

6

1.2 DETERMINAREA PROFILURILOR COLOANELOR DE BURLANE ȘI A GREUTĂȚII FIECĂREI COLOANE

Determinarea profilului unei coloane de burlane de oridinul j (CB j ) din componența sondei înseamnă

determinarea structurii ei, reprezentate de:

  • - numărul de tronsoane de burlane (n t.j );

  • - lungimea fiecărui tronson de burlane (l B.i , i=1,2 ,n

..

t.j );

  • - numărul de burlane din fiecare tronson (N B.i , i=1,2, ,n

..

t.j );

  • - clasa de rezistență a oțelului din care se confecționează burlanele din fiecare tronson (C B.i );

  • - grosimea de perete a corpului burlanului din fiecare tronson (s B.i , i=1,2, ,n

..

t.j );

  • - masa unitara (m 1.B.i ) și greutatea unitară a burlanelor care compun fiecare tronson (q B.i , i=1,2, ,

..

n t.j );

Stabilirea structurii/componenței CB se face in funcție de sollicitările burlanelor de la adîncimea la

care acestea sunt amplasate în cadrul coloanei. Se consider cele două solicitări principale ale CB: de

tracțiune, datorită greutății proprii aparente (G a ), și de compresiune radială și circumferențială, datorită

presiunii exterioare a fluidului de foraj (p e.f ).

Profilul/structura unei CB care echiprează sonda se face cu ajutorul diagramei de tubare. Datele sunt

colectate în următoarele tabele:

TABELUL 1.3. Caracteristicile CI(I), de 7 5/8 in , cu filet B, din componența Sondei 90 Anna

 

CB.2 ≡ CI(I); D CI(I) = 7 5/8 in; tip ÎF: API, B; H T.2 = 3045 m; ρ f = 2,00 kg/m 3 ; n t.2 = 8

 
 

1

2

3

4

5

6

7

8

 

0

180

620

980

1310

1720

  • 2240 2700

 
 

180

620

980

1310

1720

2240

  • 2700 3045

 
 

180

440

360

330

410

520

460

345

B.i

N80

N80

N80

N80

N80

N80

P110

P110

 

10,92

8,52

8,33

9,52

10,92

12,70

10,92

12,70

 

58,09

44,23

39,32

50,19

58,09

63,75

67,47

70,16

 

569,862

433,896

385,729

492,363

569,862

625,387

661,88

688,269

 

107,435

190,914

138,863

162,480

233,644

325,201

304,465

237,453

   

1700,455

 
 

i

L i-1 , m

 

L i , m

l B.i , m

 

C

s B.i , m

m 1.B.i , kg/m

q B.i , N/m

G B.i , kN

G CB. ,kN

 

i

L i-1 , m

L i , m

l B.i , m

C

s B.i , m

q B.i , N/m

G B.i , kN

G CB. ,kN

TABELUL 1.4. Caracteristicile CE, de 5 in, cu filet L, din componența Sondei 90 Anna

 

CB.3 ≡ CE; D CE = 5 in; tip ÎF: API, L; H T.1 = 3500 m; ρ f = 1,25 kg/m 3 ; n t.3 = 5

 
 

1

2

3

4

5

 

0

100

600

 
  • 1640 2520

 

100

600

1640

 
  • 2520 3500

 

100

500

1040

880

980

B.i

P110

N80

J55

N80

P110

 

7,52

7,52

7,52

7,52

7,52

m 1.B.i , kg/m

34,56

31,87

26,81

31,87

34,56

 

339,033

312,644

263,006

312,644

339,033

 

33,903

156,322

273,526

275,172

332,252

   

1071,175

7

Datele din tabel au următoarele semnificații:

  • - Lungimea coloane (L i );

  • - Lungimea tronsonului respectiv de burlane l B.i , conform relației (vezi *1.1+):

l B.i = L i L i-1 ,

(1.9)

  • - Clasa de rezistență a oțelului din care se confecționează burlanele din fiecare tronson (C B.i );

  • - Grosimea de perete a corpului burlanului din fiecare tronson (s B.i , i=1,2, ,n ..

t.j );

  • - Masa unitara (m 1.B.i );

  • - Greutatea unitară a burlanelor care compun fiecare tronson (q B.i , i=1,2,

..

,

n t.j ) și se calculează

cu relația (vezi *1.1.+):

q B.i = m 1.B.i

g, i=1,2,

,n

t.j ,

  • - Greutatea fiecărui tronson de tubare, definit cu relația (vezi [1.1]):

G B.i = q B.i

l B.i , i=1,2,

..

t.j ,

(1.10)

(1.11)

  • - Greutatea CB respective (de rodinul j), conform relației (vezi [1.1]):

G CB.j =

,

(1.12)

Calculele se efectuează conform relațiilor preyentate mai sus.

Calculele pentru Tabelul 1.3.

Greutatea unitară a burlanelor (q B.i , i=1,2,

,

n t.j ), cu relația (1.10):

q B.1 =58,09 kg/m9,81 m/s 2 =569,862 N/m

q B.2 =44,23 kg/m9,81 m/s 2 = 433,896 N/m

q B.3 =39,32 kg/m9,81 m/s 2 = 385,729 N/m

q B.4 =50,19 kg/m9,81 m/s 2 = 492,363 N/m

q B.5 =58,09 kg/m9,81 m/s 2 = 569,862 N/m

q B.6 =63,75 kg/m9,81 m/s 2 = 625,387 N/m

q B.7 =67,47 kg/m9,81 m/s 2 = 661,88 N/m

q B.8 =70,16 kg/m9,81 m/s 2 = 688,269 N/m

Greutatea fiecărui tronson de tubare (G B.i i=1,2,

,n

t.j) , cu relația (1.11):

G B.1 =569,862 N/m180 m =107435,16 N = 107,435 kN

G B.2 =433,896 N/m440 m =190914,24 N = 190,914 kN

G B.3 = 385,729 N/m360 m =138862,44 N = 138,863 kN

G B.4 = 492,363 N/m330 m = 162479,79 N = 162,480 kN

G B.5 = 569,862 N/m410 m = 233643,42 N = 233,644 kN

G B.6 = 625,387 N/m520 m = 325201,24 N = 325,201 kN

G B.7 = 661,88 N/m460 m = 304464,8N = 304,465 kN

G B.8 = 688,269 N/m345 m = 237452,8 N = 237,453 kN

Greutatea CB respective (G CB.j ), cu relația (1.12):

 

G CB.j =107,435 kN + 190,914 kN + 138,863 kN + 162,480 kN + 233,644 kN + 325,201 kN +

+ 304,465 kN + 237,453 kN = 1700,455 kN

Calculele pentru Tabelul 1.4.

Greutatea unitară a burlanelor (q B.i , i=1,2,

,

n t.j ), cu relația (1.10):

8

q B.1 = 34,56 kg/m9,81 m/s 2 = 339,033 N/m

q B.2 = 31,87 kg/m9,81 m/s 2 = 312,644 N/m

q B.3 = 26,81 kg/m9,81 m/s 2 = 263,006 N/m

q B.4 = 31,87 kg/m9,81 m/s 2 = 312,644 N/m

q B.5 = 34,56 kg/m9,81 m/s 2 = 339,033 N/m

Greutatea fiecărui tronson de tubare (G B.i i=1,2,

,n

t.j) , cu relația (1.11):

G B.1 = 339,033 N/m100 m = 33903,3 N = 33,903 kN

G B.2 = 312,644N/m500 m = 156322 N = 156,322 kN

G B.3 = 263,006N/m1040 m = 273526,24 N = 273,526 kN

G B.4 = 312,644 N/m880 m = 275126,72 N = 275,172 kN

G B.5 = 339,033 N/m980 m = 332252,34 N = 332,252 kN

Greutatea CB respective (G CB.j ), cu relația (1.12):

G CB.j = 33,903 kN + 156,322 kN + 273,526 kN + 275,172 kN + 332,252 kN = 1071,175 kN.

1.3 ALEGERE SAPEI PENTRU FORAJUL PUȚULUI DE EXPLOATARE

S-au ales sape cu trei conuri, conform STAS 328-86.

Alegerea măsurii diametrului nominal al sapei se face astfel încît aceasta să poată realiza, prin foraj,

spaţiul inelar impus de diametrul nominal al CB care tubează puţul respectiv şi de condiţiile de sondă, şi,

de asemenea, să poată trece prin CB anterioară, prin burlanele cu diametrul interior minim(

  • D i.m.CB. j1

),

asigurind un joc minim i.m.CB.j-1 ).

Se alege sapa utilizată pentru forajul puțului de exploatare. Conform studiilor geologice, informațiilor

de la sondele de corelare și, de asemenea, informațiilor obținute prin carotaj, depozitul de roci care

trebuie traversat este constituit din roci medii și abrazive (MA). Această sapă trebuie să foreze o gaură

care să fie tubată cu o coloană de 5 in = 127 mm. Pentru reușita operației de cimentare se recomantă

(conformf [1.1], tabelul 1.2) un spațiu inelar recomandat cu măsura:

δ CE.r = 15 mm

De asemenea, conform [1.1], δ CE se poate aprecia cu expresia de forma:

şi se obţine:

δ CE

δ CE

0,12127 mm = 15,24mm

15mm

(1.13)

Se constată că cele două măsuri sunt apropiate. Atunci, folosind expresia:

rezultă:

D S.PE = D M.CE + 2δ CE.r ,

D S.PE = 141,3 mm + 215 = 171,3 mm.

Dar, sapa trebuie să treacă prin interiorul coloanei anterioare de 7 5/8 in (193,675 mm). Această

coloană fiind introdusă la adîncimea de 3045 m, rezultă din diagrama de tubare că ultimul său tronson

trebuie să fie alcătuit din burlane cu grosimea maximă de perede de 12,70 mm. Deci diametrul interior

minim al coloanei intermediare I (CI(I)), de 7 5/8 in, este calculate cu relația 1.7:

D i.m.CI(I) = D CI(I) 2s B.2.M = 193,675 mm 212,7 mm = 168,275 mm;

Folosind tabelul 4 din lucrarea de laborator “Construcţia sapei cu role şi uzarea ei”, se observă că se

poate alege o sapă cu diametrul nominal de 6 1/2 in (165,1 mm), cu ajutorul căreia se realizează spațiul

inelar cu măsura recomandată (relația 1.4):

9

δ CE =

(D S.P.4 -D M.CB.4 )=

(165,1 mm 141,3 mm) = 11,9 mm;

și poate trece prin tronsonul cu diametrul interior minim al CI(I), jocul interior minim (relația 1.8):

δ i.m.CI(I) =

(D i.m.CI(I) D S.P.3 ) =

(168,275 mm 165,1 mm) = 1,6 mm;

Deci, alegerea diametrului nominal al sapei s-a făcut corect.

Se alege varianta constructivă de sapă cu diametrul de 6 1/2 in (165,1 mm) necesară pentru roci M.

Sapă cu dinți din oțel, avînd contraconul întărit și prin șifturi din carburi metalice sinterizate (D), cu lagăre

cu alunecare, etanșe (G), și cu spălare exterioară, cu fluid de foraj (cu jet) (J).

δ = (D -D )= (165,1 mm – 141,3 mm) = 11,9 mm; ș i poate
δ = (D -D )= (165,1 mm – 141,3 mm) = 11,9 mm; ș i poate

Fig.1.2. Schema de ansamblu a unei sape cu trei role

Sapa este alcătuită din trei braţe (fălci) sudate, fiecare braţ este forjat şi uzinat impreună cu

butonul port rolă apoi este supusă la un tratament termic. Rolele uzinate suportă şi ele un tratament

termic inainte de a fi incărcate cu dantura. Se montează rolele pe butoane prin intermediul setului de

lagăre, se asamblează cele trei braţe, se sudează şi se filetează cepul sapei, iar in final se marchează

conform

10

codificaţiei specifice.

Funcţionarea. Lucrul acestor sape are la bază două principii de distrugere a rocii: pătrundere

(sfăramare) şi alunecare (aşchiere); percuţie. Aceste efecte complementare sunt ponderate de duritatea

rocilor care privilegiază un mod sau altul de dislocare. Pentru rocile moi (argile slabe) efectul de

pătrundere/alunecare este preponderent in timp ce pentru rocile dure (cuarţite) va fi cel de percuţie.

Dantura sapelor se diferenţiază in funcţie de tipul rocilor: roci moi – dinţi lungi cu alunecare importantă a

rolelor; roci medii – dantură mai scurtă şi mai numeroasă, alunecare redusă; roci tari şi extra-tari – dinţii

sunt înlocuiţi cu inserţii din carburi metalice (TC – tungsten carbide), alunecarea rolelor este foarte redusă

(chiar nulă).

1.4. ALEGEREA TIPODIMENSIUNII DE PRĂJINI GRELE ȘI CALCULUL LUNGIMII ANSAMBLULUI DE

ADÎNCIME.

Prăjinile grele PG, pentru foraj au rolul de a realiza forța de apăsare pe sapă (Fs). Ele fac parte din

ansamblul de adîncime (An.Ad.) al Gar.F.

Rolul ansambului de adîncime este de a realiza forța de apasare pe sapa. Ca urmare, lungimea

ansamblului de adîncime (L An.Ad ) se determină din condiția asigurarii forței de apăsare pe sapă necesară în

timpul forajului. Forța de apăsare pe sapă (F s ) se obține prin lăsarea pe sapă a unei părţi din greutatea

An.Ad., masurată în fluid de foraj.

codificaţiei specifice. Funcţio narea . Lucrul acestor sape are la bază două principii de distrugere a

Fig. 1.3 Prajina grea circulara (PGC)

Pentru forajul puțului de exploatare al sondei 90 Anna, se utilizează sapa cu trei role de tipul M-6 1/2

DGJ, cu diametrul nominal 165,1 mm.

Deci

Ds = 6 1/2 ”= 165.1 mm .

Se alege prajina grea circulară (PGC), care este tipul uzual. Se poate alege PG supradimensionată, cu

D PG /D S = 0,89. Folosind relația de mai jos se poate calcula (vezi. [2]Aplicaţia 3)

D PG = D s 25

(1.14)

D PG = 165,1 mm - 25mm = 140,1mm

Din tabelul 3 *Aplicaţia 3] se alege valoarea standardizată D PG =135 mm. Din tabelul 1 (conform[2]

Aplicaţia 3) se alege măsura standartizată a diametrului nominal, D PG =152,4 mm, D PG.i = {57,2; 71,5} mm ,

cu m 1.PG = {123,4; 111,5}kg/m.

Rezultă (cf [3.1]):

D PG /D S = 0,9230 0,89

Ceea ce este în acord cu tipul PG supradimensionată recomandată pentru formațiunile fără pericol

de prindere.

11

Se calculeaza greutatea unitara cu formula (vezi[2]Aplicaţia 3):

q PG = m 1.PG g

  • - pentru D PG. i = 57,2 mm

 

q PG = 123,4

9,81

= 1210,554

= 1,211

  • - pentru D PG.i = 71, 5mm

 

q PG = 111,5

9,81

= 1093,815

= 1,094

(1.15)

Se calculează coeficientul pierderii de presiune din interiorul PG cu expresia (vezi[2]Aplicaţia 3):

(D PG,i ) in mm in mm (min.) recomandat F D mm (D PG ) insurubare
(D PG,i )
in
mm
in
mm
(min.)
recomandat
F
D
mm
(D PG )
insurubare
etansare,
umar
(IFU)
d
D
de
aproximativa
71,5
2,84
24400
111,5
1030
144,44
NC44
13/16
2
fetei de
6
152,4
kg/m
kg
Nm
m 1.PG ,
PG,
m
5
- pentru D PG.i = 71, 5mm:
PG.i =
=2,6475 10 4 m -5 ;
- pentru D PG. i = 57,2 mm:
.
PG i
D
2
 PG.i =
(1.16)
.
PG i
Diametrul
interior,
exterior,
i
Momentul
Masa
Diametrul
Tipodimensiunea
imbinarii filetate cu
Diammetrul
8
1, se alege PG cu:
pierderile de presiune care se produc la curgerea fluidlui de foraj să fie mai mici. Deci, conform tabelului
flambaj *vezi Aplicaţia 4+. De aceea, se preferă alegerea măsurii mai mari a diametrului interior pentru ca
fără să se evite fenomenul de flambaj, deoarece această lungime este mai mare decît lungimea critică ed
Dacă se alege măsura mai mică a diametrului interior, atunci lungimea An.Ad va fi mai mică, dar
=0,8675 10 4 m -5 ;
PG.i =

Se observă ca I = 2,84 > i op t = 2,5 , ceea ce înseamnă că îmbinarea filetată cu umăr a PG asigură o

rezistență mare la oboseală în secțiunile sale critice.

1.5 VERIFICAREA LA FLAMBAJ A ANSAMBLULUI DE PRĂJINI GRELE ȘI DETERMINAREA COMPONENȚEI

ANSAMBLULUI DE ADÎNCIME

1.5.1 Calculul lungimii ansamblului de prăjini grele

12

Lungimea ansamblului de PG (

  • L An . PG

) se determină din condiţia asigurării forţei de apăsare pe

sapă necesare în timpul forajului, folosind relaţia (1.17) (vezi[2] Aplicaţia 4.), în care densitatea fluidului

de foraj ( ) şi forţa de apăsare pe sapă se calculează cu expresiile empirice (1.18), (1.19) indicate în

Aplicaţia 4

Se cunosc urmatoarele date: H M = H T.3 = 3500m; D S = 6 1/2 in = 165,1mm; D PG = 6 in = 152,4mm;

D PG.i =2 13/16 in = 71,4 mm; ÎFU de tipul NC 44; m 1.PG =111,5kg/m; M î.r =24.4 kNm; i=2,84.

Lungimea ansamblului de PG se calculeaza cu relatia (vezi [1.1]):

  • L An PG

.

F

S

  • c L PG

q

1

f

o

cos

 

a

sin

(1.17)

unde

f

- este densitatea fluidului de foraj ,

o

- densitatea oțelului(7,850t/m 3 ), q PG – greutatea unitară a

PG, c L coeficientul lungime, c L =0,85, Fs – forța de apăsare pe sapă,

- unghiul mediu de deviere al

sondei fața de verticala =3,

coeficient de frecare dintre ansamblul de PG şi peretele puţului

u

Densitatea fluidului de foraj se poate aprecia cu expresia empirică (vezi[2]Aplicaţia 4):

ρ f = 1,25 + 0,25ln(H M 10 -3 )

pentru H M = 3500m avem:

(1.18)

ρ f = 1,25 + 0,25ln(350010 -3 ) t/m 3 = 1,56 t/m 3

Din condiții tehnologice se impune ρ f = 1,5 t/m 3 .

Greutatea unitară a PG se determină cu formula [vezi 1.1]:

Se obţine:

q PG = 111,5

9,81

= 1093,815

= 1,094

Forța de apăsare pe sapă se apreciază cu relația empirică (vezi[2]Aplicaţia 4):

F S = (0,3 + 7,5 10 -5 H) D S

unde [H] = m, [D s ] = mm și [F s ] = kN, se obține:

F S = (0,3 + 7,5 10 -5 3500) 165,1

kN = 92,87 kN

(1.19)

Se calculează lungimea ansamblului de PG cu expresia (1.17):

L An.PG =

(

)

= 125,6 m

Se determină numărul de PG cu relația (vezi[2]Aplicaţia 4):

n PG =

(1.20)

13

unde l PG lungimea unei PG (9 m).

n PG =

= 13,95;

Se alege n PG = 14 și rezultă L An.PG :

L An.PG = 149 =126 m.

Se recalculează coeficientul de lungime al An.PG:

c L =

(

)

= 0,847 m,

și se constată că valoarea lui se găsește în domeniul recomandat (vezi*1.1+), adică [0,70;0,85].

1.5.2. VERIFICAREA LA FLAMBAJ A ANSAMBLULUI DE PG

Se determină greutatea aparentă (

), apoi momentul geometric axial al secţiunii

transversale a PG (

), cu ajutorul expresiilor preluate din*1+. Rezultatele obţinute le folosim pentru

calculul lungimii critice a porţiunii din An.PG supuse la compresiune (care participă la realizarea lui

),

conform*1+. Comparăm lungimea supusă la compresiune a An.PG ( ) cu lungimea critică de

flambaj ( ). În situaţia în care se constată că există posibilitatea de producere a fenomenului de

flambaj, se adoptă varianta de alcătuire a ansamblului de adăncime cu patru stabilizatori, cu amplasarea

optimă a acestora în funcţie de

si de

(vezi [1]).

Lungimea supusă la compresiune a An.PG este c L L An.PG , adică:

c L L An.PG = 0,847126 m 106,722 m

Se calculează lungimea critică de flambaj a An.PG cu formula următoare (vezi *1+):

Expresia de sub radical, adică:

L An.PG.cr =c f

,

(1.21)

V PG =

,

(1.22)

se numește volum de rigiditate la gravitație. Unde:

c f

-

este coeficientul de flambaj(c f =1,7 conform lui N.Pârvulescu); E modulul de elasticitate al

materialului (E=2,1

10

  • 11 Pa); I PG momentul geometric axial; q a.PG greutatea unitara aparenta a PG.

Momentul geometric axial se calculează cu formula cunoscută:

I PG =

(

)

(1.23)

Având in vedere forma secțiunii transversal a PG (coloană circulară). Rezultă:

I PG =

=2519,6595 cm 4 =2,5196595 10 -5 m 4 .

Greutatea unitară aparentă a PG se determină cu formula:

14

Se obține:

q a.PG =q PG (1-

(1-

),

q a.PG = 1,094

)=0,885

.

Măsura volumului de rigiditate la gravitație al PG este:

V PG =

=5,978 10 3 m 3 .

(1.24)

Rezultă imediat măsura lungimii critice de flambaj a An.PG:

L An.PG.cr =1,7

=30,853 m

31 m,

Compariîd aceasta măsură a lungimii critice de flambaj a An.PG cu aceea a lungimii porțiunii din

An.PG supuse la compresiune, se constată:

cL LAn.PG 106,722m LAn.PG.cr 31m

ceea ce înseamnă că An.PG flambează/își pierde stabilitatea sub acțiunea forței de apăsare pe sapă.

Având în vedere efectele nefavorabile ale acestui fenomen asupra procesului de foraj, ca și asupra

durabilitații prăjinilor grele, trebuie să se ia măsuri pentru evitarea lui. O măsură practică este utilizarea

unor elemente de stabilizare a An.PG, ca de exemplu stabilizatori. Astfel, se folosesc patru stabilizatori

(St), amplasați între PG, la diferite distanțe, în conformitate cu măsura forței de apăsare pe sapă și cu

unghiul mediu de deviere de la vertical a puțului. Din *1+, tabelul 1.4, se obține următorul aranjament

pentru cei patru stabilizatori: deasupra sapei se montează un corector-stabilizator (cu role), la distanța de

0,9 m față de sapă, apoi la distanțele de 5,2 m, 16,2 m și , respectiv, 26,2 m, tot față de sapă, se

montează, intercalate între prăjini grele, al doilea, al treilea și, respectiv, al patrulea stabilizator.

1.6 ALEGEREA TIPODIMENSIUNII DE PRĂJINI DE FORAJ ȘI CALCULUL LUNGIMII ANSAMBLULUI SUPERIOR

AL GARNITURII DE FORAJ

Garnitura de foraj clasică reprezintă un ansamblu de elemente tubulare, îmbinate prin filete, care

permite transmiterea de la suprafață la sapă a energiei mecanice de rotație și circulația fluidului de foraj.

ALEGEREA PRAJINILOR DE FORAJ

A alege prăjinile de foraj(PF), înseamna a stabili cîteva criterii:

  • - tipul PF;

  • - diametrul nominal(

  • - clasa de rezistență;

  • - clasa de uzură;

) și grosimea de perete

;

  • - intervalul de măsuri ale lungimii.

15

Diametrul nominal al PF reprezintă diametrul exterior al corpului. Diametrul nominal al PF se

alege în funcție de diametrul sapei, măsurile orientative fiind date de urmatoruil table (conformf. [1]):

D s , mm

150-170

150-200

175-225

200-250

225-300

>250

D PF , mm(in)

88,9(3 1/2 )

101,6(4)

114,3(4 1/2 )

127(5)

139,7(5 1/2 )

168,3(6 5/8 )

Se aleg prăjini de foraj cu racorduri speciale sudate (RSS).

Diametrul nominal al PF reprezintă diametrul exterior al corpului. Diametrul nominal al PF se alege în

Fig.1.4. Prăjini de foraj cu racorduri speciale RSS

Pentru forajul puțului de exploatare al sondei 90 Anna, se alege sapa cu trei role de tipul M-6 1/2

DGJ. Ca urmare vom avea:

D P F = 4 in = 101,6mm

Se presupune că mediul din sondă este acid, se alege grad E-75, tipul îngroșării capetelor PF: EU.

Pentru acest tip de sapa, va rezulta:

  • - m1.PF 23,7kg / m (masa unitară a PF cu racorduri);

  • - sPF 8,38mm (grosimea de perete);

  • - DPF.i 84,8mm (diametrul interior);

  • - pe.L 78,3MPa (presiunea exterioară limită, d.p.d.v. al curgerii materialului corpului PF);

  • - pi.L 74,7MPa (presiunea interioară limită, d.p.d.v. aș curgerii materialului corpului PF);

  • - Ft.c.L 1260 kN (forța de tracțiune limită, d.p.d.v. al curgerii materialului corpului PF);

  • - Mt.L 31,58kNm (momentul de torsiune limită, d.p.d.v. al curgeri materialului corpului PF);

  • - tipodimensiunea IFU a RSS: NC 46 (4IF);

  • - solicitarile care duc la llimita de curgere a RSS:

  • - Ft.RS.L 4009 kN (forța de tracțiune limită, d.p.d.v. al curgerii materialului RSS);

16

  • - Mi.RS.L 45,28kNm (momentul de înșurubare limită, d.p.d.v. al curgerii materialului RSS);

  • - Mi.r 23,35kNm (momentul de înșurubare recomandat).

Se alege lungimea PF cu măsura în intervalul II: lPF 9m

Se calculeaăa aria secțiunii transversale a corpului PF:

Rezultă:

) 101,6 84,8 2459,49 ) , ( W p =   ( A PF =
)
101,6
84,8
2459,49
) ,
(
W p =
(
A PF =
]
-
2
[
[
)
(
]
2
Se determină modulul de rezistență polar al secțiunii transversale a corpului PF:
,
2
2
2
mm
mm
mm
PF 
A
4
2460

(1.25)

(1.26)

Lungimea ansamblului superior utilizat pentru forajul puțului de exploatare se determina cu

expresia:

 

L An.S =H M -L An.PG .

Rezultă:

L An.S =3500 m 126 m = 3374 m.

Se calculează numărul de PF:

Se obţine:

n PF =

.

n PF

3374 m

  • 9 m

374,88

Se alege n PF = 375 si se recalculeaza lungimea AnS:

L An.S = 375 ∙ 9 m = 3375 m

1.7 ALEGEREA PRĂJINII DE ANTRENARE

(1.27)

(1.28)

Prăjina de antrenare (PA) are rolul de a transmite mișcarea de rotație de la masa rotativă (MR) la

garnitura de foraj (Gar.F), fiind caracterizată printr-o secțiune transversală cu conturul exterior poligonal

(pătrat sau hexagonal) și o gaură circulară, axială, pentru trecerea fluidului de foraj de la capul hidraulic

(CH) la prăjinile de foraj (PF), în cazul circulației directe.

Alegerea prăjinii de antrenare înseamna alegerea:

  • - tipului d.p.d.v. al semifabricatului, al conturului exterior al secțiunii transversale din

porțiunea de antrenare și al variantei constructive;

  • - dimensiunii nominale;

  • - tipo-dimensiunilor îmbinărilor filetate superioare și inferioare.

Prăjinile de foraj se îmbina la partea superioară cu capul hidraulic, prin intermediul unei reducții

de legatură cep-cep, iar la partea inferioară cu racordul special al prăjinii de foraj, cu ajutorul unei reducții

de legatură mufă-cep.

17

Se preferă alegerea unei prăjini de antrenare forjate, deoarece nu necesită reducţii de legatură

proprii, așa cum este cazul prăjinii laminate.

Se preferă alegerea unei pră jini de antrenare forjate, de oarece nu necesită reducţii de legatură

Fig. 1.5 Prajina de antrenare

Alegem o prajină de antrenare forjată, pătrată, avînd elementul de îmbinare superioară de tipul

mufă, cu filet stînga, de tipul 6 5/8 REG, pentru asamblarea cu reducție cap hidraulic(RLCH). Pentru

ansamblul superior al garniturii de foraj s-a stabilit că se ia prăjini de foraj de 4 in, cu racorduri speciale

sudate(RSS), cu E și tipodimensiunea IFU NC 46. Ca urmare, conform tabelului 1, se alege prăjina de

antrenare în varianta constructivă 1(standard) cu dimensiunea nominală de 4 1/4 in(108mm). Se folosește o

RLPA dreapta, de tipul mufa(NC46)-cep(NC46).

Nr.

 

IFU

 

IFU PA

Tip RLPA

 

PA

varianta

RLCH

RLRSS

Sup.

Inf.

D

PA ,

D

PA.i ,

a,

  • l PA,

m

PA ,

Mm

mm

mm

  • m kg

 

(in)

1

Cep,

Mufă,

Mufă,

Cep,

A

108

71,4

108

12,192

800

6

5/8

NC46

6

5/8

NC46

(dreapta)

(4 1/4 )

REG

REG

NC46-

NC46

 

1.8 ALEGEREA TIPULUI DE INSTALAȚIE DE FORAJ

 
 

În 1.2 s-a determinat greutatea fiecărei coloane de burlane, și anume:

 

G CI(I) = 1700,455 kN; G CE = 1071,175 kN.

 
 

Rezultă cea mai grea CB:

 
 

G CB,M = max{G CI(I) , G CE },

 

(1.29)

adică

G CB,M = max{1700,455 kN; 1071,175 kN} = 1700,455 kN = G CI(I) .

Conform 1.4, s-au ales pentru forajul puțului de exploatare PG cu D PG = 6= 152,4 mm; D PG.i = 71,5

mm , cu m 1.PG = 111,5 kg/m; q PG = 1,094 kN/m. Pe baza calculelor de mai sus s-a obținut L An.PG = 126 m.

18

Se determină greutatea An. PG cu expresia:

G An.PG = q PG L An.PG = 1,094 kN/m∙126 m = 137,884 kN.

Din calculele de mai sus a rezultat că An.S folosit pentru forajul puțului de expploatare este

format din PF, confecționate din oțel grad E-75, cu EU , D PF = 4 in = 101,6 mm, s PF = 8,38 mm, m 1.PF = 23,7

kg/m și L An.S = 3375 m.

Se calculează greutatea unitară a PF, folosind formula

Astfel, rezultă

q PF = m 1.PF ∙ g

q PF = 23,7 kg/m ∙ 9,81 m/s 2 = 232,5 N/m

Se calculează greutatea An.S cu expresia

și rezultă:

G An.S = q PF

L An.S

(1.30)

(1.31)

G An.S = 232,5 N/m ∙ 3375 m = 784687,5 N = 784,6875 kN

Greutatea Gar.F se obține însumînd greutatea An.PG șo greutatea An.S:

Se obține:

G Gar.F = G An.PG + G An.S

(1.32)

G Gar.F = 137,884 kN + 784,6875 kN = 922,571 kN

Se consideră că cea mai grea Gar.F este garnitura utilizată pentru forajul puțului de exploatare.

Deci,

G Gar.F.M = 922,571 kN

Alegerrea IF se face pe baza sarcinii nominale de la cîrlig și a tipului de acționare. Instalațiile de

foraj construite în România se nominalizează după sarcina maximă utilă. Această sarcină poate fi

determinată fie de sarcina maximă utilă la tubare, fie de sarcina maximă de degajare (a celei mai grele

Gar. F):

F M = max {FM.T ; FM.D }

Sarcina maximă utilă la tubare se calculează cu relația (conformf. [1]):

F

M.T = G CB.M

(1-

)

 

(1.33)

(1+

)+ (1+

)

],

 

(1.34)

În care G CB.M este greutatea celei mai grele CB, ρ f – densitatea fluidului de foraj, ρ o densitatea otelului,

k r (M) – coeficientul care ține seama de freacarea între Gar.F sau CB și peretele puțului și fluidul de foraj, la

ridicare, k m.f (M) – coeficientul de masă al fluidului de foraj din interiorul Gar.F sau CB și al fluidului aderent

de peretele exterior al acesteia, a c (M) – accelerația mișcării cârligului. Coloana fiind considerată plină cu

19

fluid de foraj cu aceeași măsură a densității ca si aceea din interiorul puțului forat, coeficientul k m.f (M) se

determina cu formula (vezi [1]):

k m.f (M) =

(1+

)

-1],

(1.35)

unde D CB reprezintă diametrul nominal al CB, L CB lungimea CB, n t.CB – numărul de tronsoane ale CB, l j

lungimea tronsonului, k Di.j - coeficientul diametrului interior al burlanelor (D i.B.j ),

k Di.j =

,

(1.36)

s f.a grosimea stratului de fluid de foraj aderent de peretele exterior al CB.

Pentru CI(I), de 7 5/8 in, avem următoarele:

D CI =7 5/8 in=193,675 mm,

n t.CI =8,

s B.j ={10,92; 8,52; 8,33; 9,52; 10,92; 12,7; 10,92; 12,7} mm,

D i.B.j ={174,835; 179,635; 180,015; 177,635; 174,835; 171,275; 174,835, 171,275} mm,

k Di.j ={0,903; 0,927; 0,929; 0,917; 0,903; 0,884; 0,903; 0,884},

l j ={180; 440; 360; 330; 410; 520; 460; 345} m,

L CI =H CI =3045 m

Ρ f =1,5 t/m 3 ,

Se admite s f.a =0,653 mm.

Cu aceste date rezultă:

și

= 546,57 m

k m.f (M) =

(1+

)

-1] = 0,8878

Se admite k r (M) =0,2 și a c (M) =1 m/s 2 . Se obține:

 

F

M.T = 1700,455 kN

(1-

) (1+

)+ (1+0,8878 )

] =1977,86 kN

Sarcina maximă utilă de degajare a celei mai grele garnitura de foraj (F

M.D ) se determină cu expresia:

F

M.D = G Gar.F.M (1-

)+F D.M ,

(1.37)

unde F D.M este forța de degajare maximă. Se admite F D.M = 300 kN și rezultă:

 

F

M.D = 922,571 kN

+ 300 kN = 1046,28 kN.

Astfel putem spune ca sarcina nominală de la cârlig este:

20

F M = max{ 1977,86 kN, 1046,28 kN } = 1977,86 kN

1.9 CONCLUZII

Ca urmare a calculelor făcute, se poate alege o instalație de foraj transportabilă pe cale terestra,

pe subansamble, din clasa F200. Tipul acționării se alege în funcție de posibilitatea de alimentare cu

energie electrica a IF în zona de amplasare, de instalațiile aflate în dotarea firmei de foraj și de costul

comparativ al combustibilului și al energiei electrice din perioada cînd o sa lucreze instalația, în situația în

care firma dispune de instalații cu acţionări neautonome sau autonome. Avînd în vederea acestor criterii,

se alege acționarea de tip DH, iar tipul instalatiei va fi F200-2DH.

2.ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE INSTALAȚIEI DE FORAJ ȘI PREZENTAREA PARAMETRILOR ȘI CARACTERISTICILOR LOR

2.1.ALEGEREA CAPULUI HIDRAULIC

Capul hidraulic (CH) este un utilaj care face parte din ansamblul de antrenare a Gar.F. El

reprezintă nodul de legatură dintre cele trei echipamente principale ale IF: echipamentul de circulație, de

rotație si de manevră.

Capul hidraulic este suspendat în ciocul cârligului triplex cu ajutorul toartei sale. La rândul său, CH

susține garnitura de foraj prin intermediul reducției de legatură (RLCH) și al prăjinii de antrenare (PA). De

luleaua CH se montează furtunul de noroi. Ca urmare funcțiunile CH sunt:

Susținerea Gar.F în timpul forajului;

Permiterea rotației Gar.F;

Conducerea fluidului de foraj, sub presiune, de la FN la PA, prin lulea, țeava de spălare, fus

și RLCH, în cazul circulației directe.

Mărimile fizice principale ale CH:

1) mărimile funcționale:

sarcina de lucru maximă ;

turația maximă a fusului;

presiunea maximă a fluidului de foraj;

2) mărimile dimensional-constructive:

diametrul interior al țevii de spălare;

tipo-dimensiulnile de legatură;

3) mărimile de anduranță:

sarcina limită/capacitatea în funcție de rulmentul principal;

durabilitatea rulmentului principal;

durabilitatea etanșării țevii de spalare.

21

Fig. 2.1. Exemple de CH Alegerea capului hidraulic se face pe baza sarcinii maxime de lucru

Fig. 2.1. Exemple de CH

Alegerea capului hidraulic se face pe baza sarcinii maxime de lucru (F

CH.M. ), și trebuie să echipeze

instalația de foraj F200-2DH.

F

CH.M.

F

M ,

F

M =200 tf

(2.1)

Din tabelul 7.6 (vezi 1.) se constată că se poate alege CH-200

Tabel 2.1. Caracteristicile capului hidraulic CH-200

Denumirea

Unitatea de masura

CH-200

Sarcina maximă de lucru la cârlig

kN

2000

Sarcina normală de lucru la cârlig

kN

1250

Sarcina maximă in funcție de rulment

Us tonf

114

Presiunea maximă de lucru

Bar

210

Turația maximă

Rot/min

300

Diametrul interior al țevii de spălare

Mm

76

Filetul de legatură al lulelei la furtunul de

 

LP4

cauciuc

Filetul reducției de legătură cu prajina de

 

6 5/8 N

antrenare

Masa totală

t

1,25

22

2.2. ALEGEREA ANSAMBLULUI MACARA-CÂRLIG

Acest ansamblu MC face parte din ansamblu macara-geamblac și reprezintă partea mobilă a

acestei mașini. Ansamblul MC conține macaraua și cârligul de foraj.

Există mai multe tipuri constructive de ansambluri MC:

  • - ansamblu monobloc MC – macaraua și cârligul se realizează ca un singur bloc,

  • - ansamblu MC cu dubla articulație MCA – ansamblul cârligului se fixează de ansamblul

macaralei prin intermediul unei articulații cu bolțuri.

Ansamblu MC se nominalizează după sarcina maximă de lucru F

MC.M

Pentru instalația de foraj F 200-2DH (conform tabelului 6.11 vezi[1]) se alege un ansamblu macara cârlig

de tipul:

F

MC.M.

F

M

5 32 1100 MC 200,

Unde, F MC.M. =200 tf – sarcina de lucru maximă a MC,

z = 5 – numărul de role de la macara,

d c = 28 mm diametrul cablului de manevră,

D e = 1100 mm – diametrul exterior al roților,

D f = 1000 – diametrul de fund al roții,

Tipul rulmentului 57 952,

Masa m MC = 6,437 t.

(2.2)

2.3. ALEGEREA GEAMBLACULUI DE FORAJ

Alegerea geamblacului de foraj se face in funcție de sarcina de lucru maximă, de diametrul

cablului utilizat, de tipul cablului de manevră, de tipul macaralei, respectiv de tipul ansamblului macara-

cârlig.

Pentru instalatia F200-2DH, se alege unul din geamblacurile tipizate (vezi [1], tabelul 6.7) care să

indeplinească cerințele impuse.

Se va folosi un geamblac de foraj de tipul: 6 28 1100 GF-200

Tabel 1.7.Parametrii GF de tip 6 28 1100 GF-200

Denumirea

Valoarea

23

Numarul de role(z+1)

 

6

Diametrul cablului

28

mm

Sarcina maximă de la coroana geamblacului

 
 

 

250 tf

(F

a.GF.M. )

 

Diametrul exterior al rolei D e

 

1100 mm

Diametrul de fund al rolei D f.R

 

1000

Tipul rulmentului

57

952

 

Masa

 

2,465 t

2.4. ALEGEREA ELEVATORULUI CU PENE

Elevatoarele cu pene sunt realizate în anumite game dimensionale.

Nominalizarea broaștei cu pene se face în funcție de sarcina de lucru maximă F

El.P.M și în funcție

de diametrul nominal al coloanei de burlane, respectiv de deschiderea penelor cu care se echipează.

Alegerea elevatorului cu pene se face din condițiile următoare:

F

El.P.M > F

M

deschiderea penelor trebuie să fie egală cu diametrul nominal al coloanei de burlane,

respectiv a coloanei cele mai grele.

Pentru Sonda 90 Anna, avem:

D CI(I) = 7 5/8 in

G CI(I) = 1700,455 kN

Din catalogul general de utilaj petrolier al STEROM S.A. se alege un elevator 250 ts x 7 5/8 cu pene

de 7 5/8 și cu sarcina maximă de 227tf.

Masa acestui elevator este de 1,8t.

2.5. ALEGEREA ELEVATORULUI PENTRU PRĂJINI DE FORAJ

Alegerea elevatorului pentru prăjini de foraj se face în funcție de tipul constructiv al prăjinilor de

foraj.

Dacă se utilizează PF cu racorduri speciale înfiletate, se alege elevator cu scaun drept, dacă se

utilizează PF cu racorduri sudate, se alege elevator cu scaun conic.

24

Există o gamă tipodimensională de elevatoare. Elevatorul e nominalizat prin dimensiunea sa și

prin sarcina de lucru maximă.

La alegerea elevatorului trebuie îndeplinită condiția:

] F Gar.F.M = 922,571 kN (1- ] : [( [( F ‘ Gar.F.M ) ‘
]
F
Gar.F.M = 922,571 kN
(1-
]
:
[(
[(
F ‘ Gar.F.M
)
)
(
Gar.F.M (sarcina nominală a PF)
El.M > F
F
(2.3)
(
)
126 m
)
) (1+
)+ (1+0,4098 )
Gar.F.M = 104,804 tf
)
F
-1] = 0,4098
] =1028,123 kN
(1+
Pentru instalația de foraj F200-2DH:
va rezulta
Înlocuind în relaţia (2,3) vom obţine:
k m.g (M) =

(2.4)

Conform tabelului 8.5 vezi [1], se alege un elevator cu scaun conic cu

F

Gar.F.M

tf

Se constată că diametrul interior al acestui elevator este d=122,2 mm. Deci s-a ales:

Elevator cu scaun conic 4 x 122,2 x 125,

care are masa de 103,4 kg