Sunteți pe pagina 1din 12

ABSTRACT

In this paper, is treated the subject case supervision, containing: definition of the term
supervision, the role of supervision, the difference between productive work and supervisory work,
responsibilities of supervisors, the tools used by supervisors - force field analysis, stages of
supervision, effective use of supervision. The paper concludes with current issues in the legislation
about case management, assimilated with case supervision.
KEYWORDS:
Supervision, supervisor, supervisees social services, case management, social work, case
manager, child protection, client, professionalism.
!n majoritatea actelor normative "i a practicilor profesionale din domeniul social este
men#ionat$ supervi%area ca un element de bun$ practic$ "i de optimi%are a ac#iunii sociale &n
beneficiul clientului.
!n managementul de ca%, ca "i ansamblu de m$suri menite s$ sprijine clientul &n virtutea
respect$rii drepturilor omului, astfel &nc't s$ dep$"easc$ situa#ia de dificultate &n care se afl$,
supervi%area a fost introdus$ &n vederea sprijinirii managerilor de ca% "i a responsabililor de ca%
prevenire &n instrumentarea ca%urilor "i pentru a duce mai departe mesajul de promovare al
supervi%$rii &n toate domeniile, mai ales &n cel social "i &n special &n protec#ia copilului.
($r$ s$ insist$m prea mult asupra beneficiilor supervi%$rii, amintim doar c'teva dintre
rolurile supervi%orului care au determinat adoptarea acestei practici ca o condi#ie obligatorie a
desf$"ur$rii oric$rei interven#i sociale.
)stfel, printre rolurile supervi%orului &l reg$sim pe acela de igieni%are, o*igenare a
intervenan#ilor de sentimentele grele sau de dificult$#ile de rela#ie inerente oric$rei interven#ii sociale
"i, ca urmare, &n loc de blocarea ca%ului &n scenarii neadecvate, se ob#ine instrumentarea lui pentru
atingerea obiectivului de bun$stare a clientului &n cel mai scurt timp "i &n condi#ii de ma*im$
calitate.
Supervi%area este folosit$ "i ca e*perien#$ de &nv$#are "i, de fapt, e chiar o real$ oportunitate
de &nv$#are refle*iv$ &n care e*perien#a profesional$ se &mbin$ cu anali%area ei "i reconsiderarea ei
practic$ "i teoretic$ pe m$sura &nv$#$rii. )dul#ii &nva#$ &n raport cu nevoile imediate, supervi%area
trebuie s$ r$spund$ acesteia cu efecte pe termen lung, astfel &nc't lucr$torii sociali, oricare ar fi ei, s$
poat$ creativ s$ &"i de%volte competen#ele profesionale "i atitudinea fa#$ de fiecare ca% &n parte.
+
Supervizarea este principala modalitate prin care un supervizor desemnat de organizaie
autorizeaz activitatea individual i colectiv a personalului i asigur respectarea standardelor
de calitate. Obiectivul este crearea posibilitii ca angajaii s-i poat desfura activitatea n
conformitate cu fia postului, cu maimum de eficien posibil. !ucleul procesului de supervizare
l constituie reuniunile periodice organizate ntre supervizor i supervizat"i#. $ersoana supervizat
este participant activ la acest proces interactiv.%- ,-rown, )llan and Ian -ourne, +../, The Social
0ork Supervisor. -uckingham and 1hiladelphia: 2pen 3niversity 1ress.4
!n accep#iunea actual$, supervi%area este o activitate de formare continu$5 consiliere legat$
de activitatea profesional$ "i orientat$ spre sarcini profesionale sau de preg$tire profesional$.
Supervi%area ajut$ la refle*ie &n activitatea profesional$, pentru ca individul s$ poat$ activa eficient
"i cu satisfactie &n via#a profesional$ "i s$-"i integre%e mai bine activitatea cu via#a personal$.
!n acest conte*t devine o rela#ie de tip dialog creativ &ntre supervi%or "i cel 5 cei supervi%a#i, &n care
este promovat$ de%voltarea profesional$ "i munca celui supervi%at. ,6ojocaru, 7tefan, 8etode
apreciative &n asisten#a social$. )ncheta, Supervi%area "i 8anagementul de 6a%4
Supervizarea aduce un ctig calitativ n ceea ce privete:
- refle*ia asupra activit$#ii "i l$rgirea competen#ei profesionale
- promovarea resurselor individului
- managementul de cri%$: refle*ie, &n#elegere "i dep$"irea situa#iilor profesionale dificile ,ca%ul
dificil, condi#ia critic$, etc.4
- &mbun$t$#irea climatului de munc$
- sus#inerea unui demers adecvat privind sursele de stres "i solicit$rile din activitatea
profesional$
- prevenirea demotiv$rii5epui%$rii profesionale ,9burn out:4
- adaptarea la diferite activit$#i, roluri, sarcini "i func#ii profesionale
- formularea de scopuri, de%voltarea de strategii profesionale "i personale
- &mbun$t$#irea competen#elor sociale
- dep$"irea unor situa#ii de conflict &ntre via#a profesional$ "i cea personal$.
unca pentru a pr!duce este munca f$cut$ pentru dob'ndirea unor re%ultate prin propriile
noastre eforturi, nu prin efortul altora.
unca de "upervizare repre%int$ efortul de planificare, organi%are, conducere, coordonare
"i control, cu scopul de a dob'ndi re%ultate prin alii.
;
Superviz!rii:
!n#eleg obiectivele strategice, politicile "i procedurile "i le comunic$ for#ei de munc$.
)sigur$ &ndeplinirea cerin#elor legate de calitate, timp "i buget.
<e%olv$ problemele tactice. Identific$ problemele strategice din r'ndul celor tactice "i le
aduce la cuno"tin#a conducerii.
Atri#u$iile "uperviz!rului
Supervi%area &nseamn$ s$ fii capabil s priveti nainte i s planifici, s priveti n jur
pentru a organiza "i a coordona eforturile oamenilor de care e"ti responsabil, s priveti napoi
pentru a urm$ri dac$ se reali%ea%$ ce s-a propus "i, dac$ nu e a"a, s analizezi situaia "i s$ faci
ordine, prelu'nd controlul i rezolv&nd problemele.
!n centrul tuturor acestor aspecte, "i un element esen#ial pentru eficien#a lor, este capacitatea
noastr$ de a conduce, de a comunica "i de a nva.
2amenii pe care &i supervi%e%i vor e*ecuta munca ce duce la atingerea re%ultatelor cerute &n
sectorul t$u de activitate. Sarcina ta este s$ &i aju#i "i s$ asiguri condi#iile pentru activitatea pe care o
desf$"ori.
Supervi%area este arta "i m$iestria de a duce la bun sf'r"it sarcinile de care suntem
responsabili, folosind efortul depus de alte persoane. =ac$ &n aceast$ ac#iune porne"ti bine &nc$ de la
&nceput, ai toate "ansele s$ fii un supervi%or mai eficient.
Stabilirea reciproc$ a obiectivelor este o cale de a ob#ine un bun punct de pornire, care va
permite at't asistentului social, c't "i supervi%orului, s$ aib$ &ncredere c$ eforturile lor nu sunt &n
%adar "i vor duce la re%ultate dorite. >forturile asistentului social sunt &ndrumate &n direc#ia cea bun$
prin instruc#iuni clare, iar supervi%orul are la dispo%i#ie un punct de referin#$ pentru evaluarea
performan#elor celui pe care &l are &n subordine. ,1eter 6usins, Sketis 1sychological <esearch4
Analiza c%pului de &!r$e
)nali%a c'mpului de for#e este instrumentul folosit pentru re%olvarea problemelor cu
ajutorul lui se anali%ea%$ c'mpul de for#e care au un impact asupra unei probleme, pentru a putea lua
deci%ii eficiente pentru re%olvarea sa.
>*ist$ dou$ tipuri: cele care necesit$ un r$spuns e*act ,re%olvarea logic$ a problemelor4 "i
cele care cer un r$spuns creativ ,re%olvarea creativ$ a problemelor4.
!n general, re%olvarea logic$ a problemelor se aplic$ &n ca%ul utili%$rii tehnicilor "i metodelor
de lucru &n asisten#a social$. <e%olvarea creativ$ a problemelor implic$, de obicei, e*isten#a
factorilor umani sau a unor situa#ii comple*e, &n care nu e*ist$ un r$spuns ?corect sau incorect:.
@
'a"ul () De&inirea pr!#le%ei n %!d "peci&ic
1roblema este definit$, descriind dou$ situa#ii: situa#ia a"a cum se pre%int$ "i situa#ia ideal$.
!n acest fel, #elul activit$#ii de re%olvare a problemei devine foarte clar A trecerea de la ?situa#ia
actual$: la ?situa#ia ideal$:.
'a"ul *) Realizarea unei li"te cu &!r$ele ajuttoare i cu &!r$ele ostile
Bista &ncepe cu enumerarea tuturor factorilor care ajut situa#ia respectiv$ s$ treac$ de la
stadiul ?actual: la cel ?ideal:. Trebuie reali%at$ foarte concret "i precis. Se iau &n considerare factori
precum tehnicile, metodele de lucru "i oamenii. )tunci c'nd se refer$ la factorul uman, se pune pe
list$ e*act cine "i ce face.
Se face apoi o list$ cu to#i factorii implica#i &n situa#ie "i care o mpiedic s$ treac$ de la
starea ?actual$: la cea ?ideal$:. =in nou, trebuie s$ fie foarte precis$. !n final, se aranjea%$ listele &n
ordinea priorit$#ilor, pun'nd &n fruntea listei factorii care au cel mai mare impact.
'a"ul +) Se c!ncentreaz, plani&icarea d!ar pe &act!rii !"tili
1ornind de la &nceputul listei, se face un plan precis pentru &nl$turarea fiec$ruia dintre factorii
ostili. Se ignor$ factorii ajut$tori A ace"tia ac#ionea%$ deja &n favoarea supervi%orului, cu
concentrarea pe &nl$turarea factorilor ostili.
!n situa#ii cu probleme comple*e, s-ar putea ca unii dintre factorii ostili s$ necesite o anali%$
separat$ a c'mpului lor propriu de for#e.
-i"ta de c!ntr!l pentru ! utilizare e&icient,
1roblema care se anali%ea%$ cere un r$spuns creativ sau unul logicC
)i definit situa#ia sub cele dou$ aspecte ale sale: situa#ia actual$ "i cea ideal$C
To#i factorii ajut$tori de pe lista ta e*ist$ &n realitate "i nu sunt de tipul ?ar putea fi de ajutor:
sau ?ar trebui s$ fie de ajutor: sau ?ar fi de ajutor:C
To#i factorii ostili de pe lista ta sunt cu adev$rat o piedic$ ,nu de tipul ?ar putea fi o
piedic$:4C
=ac$ pe lista ta e*ist$ oameni, sunt ei identifica#i corectC
(actorul uman de pe list$ este definit &n termeni care descriu comportamente specifice
,ac#iuni observabile4C
Di-ai f$cut un plan bine definit pentru &nl$turarea tuturor factorilor ostiliC
1lanul t$u con#ine o descriere a etapelor concrete de ac#iune care trebuie parcurse, cu termene
precise pentru fiecare "i indicarea tipului de ajutor necesarC
E
Ordin nr) *../*001 din '()'*)+''( publicat in 8onitorul 2ficial, 1artea I nr. /@F din
;E5GF5;GG/ pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz &n
domeniul protec#iei drepturilor copilului
Standardele minime obligatorii pre%ente sunt complementare tuturor celorlalte standarde
minime obligatorii din domeniul protec#iei drepturilor copilului. !n consecin#$, indicatorii din
documentul pre%ent se verific$ de c$tre inspectori odat$ cu cei prev$%u#i &n celelalte standarde
aprobate.
De&ini$ii
anagerul de caz ,864 este profesionistul care, &ndeplinind condi#iile men#ionate de
pre%entele standarde, asigur$ coordonarea activit$#ilor de asisten#$ social$ "i protec#ie special$
desf$"urate &n interesul superior al copilului, av'nd drept scop principal elaborarea "i
implementarea:
a4 planului individuali%at de protec#ie ,1I14 pentru copiii separa#i de familie, prev$%ut de art.H@ din
Begea nr.;F;5;GGE privind protec#ia "i promovarea drepturilor copilului
b4 planului de recuperare pentru copiii cu di%abilit$#i, prev$%ut de art.;+ din Iot$r'rea de Juvern
,IJ4 nr.+E@F5;GGE privind organi%area "i metodologia de func#ionare a comisiei pentru protec#ia
copilului pentru copiii cu di%abilit$#i din familie, managerii de ca% ,cu prec$dere din cadrul
serviciului evaluare comple*$4 completea%$ planul de recuperare at't pentru cei care necesit$
&ncadrare &ntr-un grad de handicap, c't "i pentru cei care necesit$ orientare "colar$5 profesional$ sau
care necesit$ ambele ac#iuni pentru copiii cu di%abilit$#i afla#i &n protec#ie special$, respectiv copii
plasa#i &n familia l$rgit$, familia substitutiv$ ,familii de plasament "i asistent maternal4 sau &n
servicii re%iden#iale, managerii de ca% completea%$ planul individuali%at de protec#ie care &l con#ine
pe cel de recuperare
c4 planului de reabilitare "i5sau reintegrare social$ pentru copiii abu%a#i, neglija#i "i5sau e*ploata#i,
inclusiv victime ale traficului, e*ploat$rii prin munc$, e*ploat$rii se*uale &n scop comercial acest
plan se &ntocme"te &n ba%a art..; din Begea nr.;F;55;GGE, precum "i a prevederilor IJ nr.+;.H5;GGE
privind aprobarea 1lanului na#ional de ac#iune pentru prevenirea "i combaterea traficului de copii
pentru copiii abu%a#i, neglija#i "i5sau e*ploata#i, inclusiv victime ale traficului, care r$m'n &n familie,
managerii de ca% ,cu prec$dere din cadrul compartimentul de interven#ie &n situa#ii de abu%,
neglijare, trafic "i migra#iune prev$%ut &n IJ nr.+E@E5;GGE privind atribu#iile si <egulamentul-cadru
de organi%are "i func#ionare a =irec#iei Jenerale de )sisten#$ Social$ "i 1rotec#ia 6opilului4
completea%$ planul de reabilitare "i5sau reintegrare social$ pentru copiii abu%a#i, neglija#i "i5sau
e*ploata#i afla#i &n protec#ie special$, inclusiv copii refugia#i, managerii de ca% completea%$ planul
individuali%at de protec#ie care &l con#ine pe cel de reabilitare "i5sau reintegrare social$. 86 este
H
numit, &n scris, de c$tre directorul adjunct cu atribu#ii &n domeniul protec#iei copilului al direc#iei
generale de asisten#$ social$ "i protec#ia copilului ,=J)S164 "i poate sa fie angajat al acesteia, al
unui organism privat acreditat ,21)4 sau al unor forme independente de e*ercitare a profesiei de
asistent social recunoscute de lege.
6u acest scop, directorul adjunct cu atribu#ii &n domeniul protec#iei copilului al =J)S16 va
avea la dispo%i#ie o list$ cu to#i managerii de ca% de pe plan jude#ean5 al sectorului municipiului
-ucure"ti, cu coordonatele acestora. !n &ndeplinirea atribu#iilor sale, 86 colaborea%$ cu
responsabilii de ca% din protec#ia special$ "i din centrele maternale:
2 Re"p!n"a#ilii de caz din pr!tec$ie "pecial, sunt profesioni"tii din cadrul serviciilor
re%iden#iale ,cu e*cep#ia centrelor maternale4 care, &ndeplinind condi#iile men#ionate de pre%entele
standarde, prin delegarea atribu#iilor de c$tre 86, asigur$ coordonarea activit$#ilor legate de
elaborarea "i implementarea tuturor programelor de interven#ie specific$ ,1IS4 &n &ndeplinirea
atribu#iilor lor, responsabilii de ca% din protec#ia special$ colaborea%$ cu profesioni"tii care
elaborea%$ "i implementea%$ 1IS numi#i generic re"p!n"a#ili de '3S, ace"tia put'nd fi din cadrul
serviciilor aflate &n protec#ia copilului ,de e*. centre speciali%ate de consiliere, servicii pentru
de%voltarea deprinderilor de via#$, centre de reintegrare &n familie4 sau &n alte domenii ,de e*.
s$n$tate, educa#ie4
2 Re"p!n"a#ilii de caz din centrele %aternale sunt profesioni"tii din cadrul acestor centre
care, &ndeplinind condi#iile men#ionate de pre%entele standarde, prin delegarea atribu#iilor de c$tre
86, asigur$ coordonarea activit$#ilor legate de elaborarea "i implementarea programelor
personali%ate de interven#ie.
2 Re"p!n"a#ilul de caz prevenire este profesionistul care, &ndeplinind condi#iile men#ionate
de pre%entele standarde, asigur$ coordonarea activit$#ilor de asisten#$ social$ desf$"urate &n interesul
superior al copilului din familie, av'nd drept scop principal elaborarea "i implementarea planului de
servicii pentru prevenirea separ$rii copilului de familie. <esponsabilul de ca% prevenire este angajat
al serviciului public de asisten#$ social$ ,S1)S4. !n ca%ul comunelor, acesta este persoana cu
atribu#ii &n asisten#a social$ dac$ &ndepline"te condi#iile men#ionate de pre%entele standarde. !n ca%ul
sectoarelor municipiului -ucure"ti, acesta este angajat al =J)S16.
<esponsabilul de ca% prevenire beneficia%$ de coordonare metodologic$ din partea unui
manager de ca%, dar nu este subordonat acestuia. 6u acest scop, directorul adjunct cu atribu#ii &n
domeniul protec#iei copilului al =J)S16 va numi, &n scris, managerii de ca% care asigur$
coordonare metodologic$ "i pentru care responsabili de ca%, urm$rindu-se o distribuire teritorial$
echitabil$, &n func#ie de &nc$rc$tur$ "i natura ca%urilor. !n &ndeplinirea atribu#iilor lor, responsabilii
de ca% prevenire colaborea%$ cu profesioni"tii care elaborea%$ "i implementea%$ programele
personali%ate pentru copii &n cadrul serviciilor de prevenire ,de e*. program personali%at de
/
interven#ie &n centrele de %i, program personali%at de consiliere &n centrele de consiliere4
profesioni"ti, numi#i generic re"p!n"a#ili de interven$ie.
Standardele minime obligatorii ,S824 sunt grupate pe urm$toarele arii de interes:
4tilizarea %et!dei %anage%entului de caz
+. 6ondi#iile de utili%are a metodei
;. >tapele managementului de ca%
@. Identificarea, evaluarea ini#ial$ "i preluarea ca%ului
E. >valuarea detaliat$5 comple*$
H. >chipa multidisciplinar$
/. 1lanul individuali%at de protec#ie "i planul de servicii
F. 8onitori%are "i re-evaluare
K. 8onitori%area post-servicii "i &nchiderea ca%ului
anagerul de caz i Re"p!n"a#ilul de caz prevenire
.. <ecrutare "i angajare
+G. <olul "i locul managerului de ca%, respectiv ale responsabilului de ca% prevenire
++. (ormarea ini#ial$5 de ini#iere "i continu$
+;. Supervi%are
Sta#ilirea recipr!c, a !#iectivel!r
Stabilirea reciproc$ a obiectivelor este un instrument de lucru pentru rela#ii interpersonale
aceasta ofer$ un punct solid de plecare pentru coordonarea performan#elor unui angajat sau ale unui
membru dintr-o echip$.
Supervi%area este arta "i m$iestria de a duce la bun sf'r"it sarcinile de care suntem
responsabili, folosind efortul depus de alte persoane. dac$ &n aceast$ ac#iune porne"ti bine &nc$ de la
&nceput, ai toate "ansele s$ fii un supervi%or mai eficient.
Stabilirea reciproc$ a obiectivelor este o cale de a ob#ine un bun punct de pornire, care va
permite at't lucr$torului, c't "i supervi%orului, s$ aib$ &ncredere c$ eforturile lor nu sunt &n %adar "i
vor duce la re%ultate dorite. >forturile salariatului sunt &ndrumate &n direc#ia cea bun$ prin
instruc#iuni clare iar supervi%orul are la dispo%i#ie un punct de referin#$ pentru evaluarea
performan#elor celui pe care &l are &n subordine.
F
A"cultarea activ,
)scultarea este o combina#ie &ntre ?a au%i: "i ?a &n#elege: e*act ce &ncearc$ s$ ne spun$
cineva. >ste un mijloc de comunicare prin care ne asigur$m c$ am &n#eles nu doar cuvintele, ci "i
semnificaia lor. =ac$ ascult$m cu aten#ie, &n#elegem perfect "i ce a vrut s ne comunice.
1entru comunicarea interpersonal$ se cer dou$ seturi principale de aptitudini: cele de
e*primare ,conversa#ie sau cuv'ntare4 "i cele ce se refer$ la ascultare.
!n dialogul afectiv &ntre doi oameni, fiecare persoan$ alternea%$ rolul de vorbitor cu cel de
ascult$tor. !n timp ce unul vorbe"te, cel$lalt ascult$ apoi, rolurile se inversea%$. )tunci c'nd fiecare
dintre cei doi alternea%$ doar &ntre vorbire "i a"teptare ,&n timp ce unul vorbe"te, cel$lalt nu ascult$,
ci pur "i simplu a"teapt$4, nu avem de-a face cu o comunicare adev$rat$, ci doar cu o succesiune de
monologuri. ,scultarea transform conversaia dintr-o serie de monologuri "vorbrie fr rost# n
dialog efectiv "comunicare real#.
Cnd tre#uie ", &!l!"eti a"cultarea activ,
2ri de c'te ori pui o &ntrebare.
6'nd cineva te &ntreab$: ?1utem s$ st$m de vorb$C:
6'nd faci o anchet$.
6'nd vrei cu adev$rat s$ au%i "i s$ &n#elegi ce are cineva de spus cu alte cuvinte, ori de c'te
ori vrea s$ &n#elegi nu doar ce #i se spune, ci "i ceea ce vrea s$-#i comunice persoana
respectiv$.
Cu% ", &!l!"eti a"cultarea activ,
)scultarea activ$ nu &nseamn$ doar s$ au%i "i s$-l &n#elegi pe cel$lalt trebuie s$ faci &n a"a fel
&nc't interlocutorul t$u s-i dea seama c auzi i nelegi ce-i spune. )scultarea activ$ presupune
folosirea a "ase atitudini, &n diferite combina#ii.
+. ',"treaz, linitea ca s$ te po#i concentra.
;. en$ine c!ntactul vizual ca s$-i comunici interlocutorului t$u c$ aten#ia ta este &ndreptat$
asupra lui "i nu &n alt$ parte.
@. 5!l!"ete c!%unicarea n!n2ver#al, cum ar fi %'mbetul, &ncuviin#area din cap, ?&h&: "amd.
E. Re&!r%uleaz, repet'nd, cu propriile tale cuvinte, ce ai &n#eles de la cel care &#i vorbe"te.
-eformularea v$ permite am'ndurora s$ verifica#i dac$ ai &n#eles cu adev$rat ce #i s-a spus.
,1'n$ atunci, nu pute#i dec't s$ presupunei c$ l-ai &n#eles.4
H. Recapituleaz, repet'nd punctele principale din ce #i-a spus interlocutorul t$u astfel, ai "ansa
s$ &n#elegi mai bine "i &i ar$#i celui ce-#i vorbe"te c$ l-ai ascultat cu aten#ie.
/. 5!l!"ete 6ec!ul7 dac$ persoana nu mai spune nimic "i t$cerea se prelunge"te, devenind
st'njenitoare, pur "i simplu repet ultimele cuvinte sau ultima fraz pe care a spus-o "i apoi
a"teapt$ &n continuare. Lu spune nimic altceva, repet$ doar ca un ecou ultimele cuvinte sau
K
ultima fra%$ "i r$m'i &n a"teptare. ,=e multe ori, atunci c'nd interlocutorul nostru &"i d$
seama c$ vrem cu adev$rat s$ ascult$m ce are de spus, are nevoie de ceva mai mult timp, ca
s$ se g'ndeasc$ bine la ce spune, &n special dac$ e vorba de probleme personale.4
Sti%ularea per&!r%an$ei "u#"tandard
Stimularea performan#ei substandard este o reac#ie la aprecierea ta c$ o persoan$ din
subordine nu lucrea%$ la nivelul standardelor convenite sau nu se ridic$ la nivelul a"tept$rilor. >ste
un instrument de comunicare, folosit pentru a ob#ine o reac#ie din partea celui vi%at "i pentru a
demara re%olvarea problemelor legate de munca necorespun%$toare. Scopul s$u este de a readuce
performan#a la nivelul standardului, men#in'nd &n acela"i timp o rela#ie po%itiv$ &ntre tine "i
persoana respectiv$.
2 parte esen#ial$ a activit$#ii tale de supervi%or este s$ men#ii la un nivel ridicat performan#a
oamenilor de care r$spun%i. =ar acest lucru nu po#i s$-l faci de unul singur A ai nevoie de cooperarea
lor. !n perioada de planificare, privim &n perspectiv$ &mpreun$ cu oamenii din subordine, decidem ce
vor avea de f$cut "i apreciem c't de bine trebuie s$ fie e*ecutat$ munca A deci stabilim obiectivele "i
definim standardele de performan#$. =in c'nd &n c'nd, verific$m cum merg lucrurile "i apreciem
dac$ ele se desf$"oar$ conform planului. )ceast$ activitate este cunoscut$ sub numele de
monitori%are.
6'nd constat$m c$ performan#ele unui angajat se ridic$ la nivelul standardului sau &l
dep$"e"te, r$spundem cu laude "i recunoa"terea muncii bine f$cute.
=ar atunci c'nd vedem c$ performan#a nu este cea a"teptat$ sau convenit$, ne confrunt$m cu
o problem$. 2ri de c'te ori e*ist$ o diferen#$ &ntre situa#ia real$ "i modul &n care dorim ca ea s$ se
pre%inte, ne confrunt$m cu o problem$. 1utem s$ folosim 6S1 A challenging substandard
performance ,stimularea performan#ei substandard4 ca instrument de lucru pentru a &mbun$t$#i
performan#a salaria#ilor. >ste ?rindeaua: cu care nete%im muchiile aspre.
1ractica asisten#ei sociale se a*ea%$ &n principal pe re%olvarea problemelor, pe reducerea
disfunc#iilor, privind diminuarea deficien#elor, etc de cele mai multe ori, alocarea de resurse pentru
furni%area de servicii centrate pe probleme sociale nu re%olv$ problemele pentru care serviciile au
fost concepute. Ini#iativa noastr$ const$ &n e*perimentarea supervi%arii apreciative "i &n identificarea
diferen#elor poten#iale dintre cele dou$ abord$ri, una centrat$ pe probleme "i una apreciativ$.
<e%ultatele le-am ob#inut &n practica de asisten#$ social$ prin aplicarea de supervi%are apreciativa,
care sublinia%a avantajele acestei abord$ri, o abordare care este capabil$ s$ produc$ schimb$ri
profunde &n practica asisten#ei sociale. )m ales ca%uri similare &n termeni de risc de abandonul
copilului "i am reu"it s$ gestion$m fiecare dintre ele &n mod diferit, &n func#ie de opinii opuse privind
.
supervi%area. <e%ultatele au ar$tat c$ modific$rile dorite pot fi aduse mai u"or atunci c'nd se
utili%ea%$ supervi%area apreciativ$.
E8E'-4 DE RA'ORT DE S4'ER93:ARE
Supervi%or: )sistent social 8iron.8., voluntar 6abinet Individual de )sisten#$ Social$ M
Supervi%at: <eferent social 8acovei. =., 1rim$ria M, Nude#ul O
Rap!rt de "upervizare nr) *0
Data "uperviz;rii: *( dece%#rie *0(+
3ntervalul !rar n care "2a de"&;urat edin$a de "upervizare: ..GG A +H.GG
-!cul de de"&;urare a edin$ei de "upervizare:
Sediul 6abinetului Individual de )sisten#$ Social$ ,6.I.).S.4
'er"!ane prezente la ntlnire:
Supervi%or: )sistent social 8iron 8., voluntar 6abinet Individual de )sisten#$ Social$ M
Supervi%at: <eferent social 8acovei. =., 1rim$ria M, Nude#ul O
Su#iecte dez#;tute:
6a%urile: M.O. A minora in varsta de +/ ani, posibil insarcinata, P.0.A minor injunghiat, ).-.A
abu% si violenta domestica, 6.=. si >. A neglijenta a minorilor
=iscutii5 consiliere privind utili%area si completarea instrumentelor de lucru in asistenta
sociala, respectiv planul de servicii, contractele cu familia, chestionare privind gradul de
satisfactie a beneficiarilor
)nali%a dosarelor5 cererilor de alocatie pentru sustinerea familiei si a celor de ajutor social.
Ceea ce "2a realizat rap!rtat la "u#iectele dez#;tute< decizii luate:
In cadrul sedintei supervi%orul si asistentul social au anali%at o serie de ca%uri sociale si
anume:
- M.O. - minora provenita dintr-o familie numeroasa, saraca, de%organi%ata, beneficiara de
servicii si prestatii sociale, aflata in atentia 6ompartimentului de )sistenta Sociala, de foarte
multi ani. )sistentul social s-a autosesi%at cu privire la posibila e*istenta a unei sarcini in
ca%ul minorei M.O.. 1rin urmare este necesara colaborarea cu medicul de familie si
indentificarea unei modalitati de stabilire a e*istentei sarcinii . In ca%ul in care se stabileste
ca minora este insarcinata se impune efectuarea unei anchete sociale la domiciliul minorei si
la domiciliul familiei la care aceasta mai prestea%a munci oca%ionale. =e asemenea, daca va
+G
fi ca%ul, vor fi contactate organele abilitate ,1olitie, =J)S164, pentru a stabili imprejurarile
in care a ramas minora insarcinata ,posibil incest, abu% se*ual, corupere de minori4.
- P.0. A minor in virsta de +/ ani, preluat in noaptea anterioara sedintei de supervi%are de
catre serviciul S83<= cu plaga injunghiata. In acest ca% a fost sesi%at 1ostul de 1olitie
Bocal , pentru a stabili imprejurarile in care a fost injunghiat minorul si contactat Spitalul de
6opii pentru a afla starea acestuia.
- ).-.A minor provenit dintr-o familie aflata in atentia 6ompartimentului de )sistenta Sociala
pentru abu% fi%ic asupra copiilor si violenta domestica. 6a%ul a fost sesi%at de catre Scoala.
6opilul a mai fost internat la Spitalul de 6opii Sf. cu multiple traumatisme dar, din nefericire
nu s-a putut stabili cu e*actitate daca acestea au fost provocate in urma unor lovituri cau%ate
de tatal minorului. In acest ca% se impune sesi%area 1olitiei, efectuarea unei anchete sociale
si consilierea parintilor.
- 6.=. si >. A familie numeroasa cu / ,sase4 copii, care nu a ridicat probleme majore pana in
pre%ent a fost adusa in atentia 6ompartimentului de )sistenta Sociala de catre comunitate,
pentru neglijarea minorilor in special de catre mama, tatal fiind in cea mai mare parte a
timpului plecat la munca. Se impune efecuarea unei anchete sociale, stabilirea unui plan de
interventie, precum si consilierea familiei si a mamei in special.
Supervi%orul a oferit consiliere ,consultanta4 asistentului social privind metodologia de
utili%are a instrumentelor de lucru furni%ate sau a celor standardi%ate in asistenta sociala. In acest
sens s-au e*emplificat pentru fiecare instrument 5item modalitatile de lucru in parte:
- 1lanul de servicii 5planul de intrventie pentru diverse ca%uri ,neglijenta, plasament familial,
violenta domestica, abandon, plasament in regim de urgenta4
- 6ontractul pentru acordarea de servicii sociale, incheiat de furni%orii de servicii sociale,
acreditati conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale ,2rdinului F@5;GGH 4
- <aportul de vi%ita 5 intrevedere, chestionarul privind gradul de satisfactie a beneficiarului
Supervi%orul si asistentul social au anali%at diverse ca%uri 5 situatii aparute la beneficiarii de
alocatie pentru sustinerea familiei sau de ajutor social in acest conte*t au fost facute propuneri
de modificare 5 suspendare 5 incetare in functie de fiecare situatie in parte.
'r!puneri< rec!%and;ri ,raportat la nevoile identificate4:
8onitori%area ca%urilor pre%entate A respectatea recomandarilor supervi%orului pentru
fiecare ca% in parte
3tili%area instrumentelor de lucru furni%ate de catre supervi%or si a instrumentelor de lucru
standardi%ate in asistenta sociala
++
6ompletarea dosarelor in ba%a carora se acorda )S( 5 Q8J, cu toate documentele solicitate
conform legii ,lunar, semestrial, anual4
Suspendarea 5 incetarea 5 modificarea dosarelor )S(5 Q8J pentru beneficiarii in al caror
conte*t socio A familial au aparut modificari
)fisarea la loc vi%ibil a criteriilor de eligibilitate 5 acordare a tuturor tipurilor de prestatii
sociale
<espectarea tuturor prevederilor legislative privind acordarea prestatiilor sociale.
Data ur%;t!arei "uperviz;ri:
(* ianuarie *0(=

+;