Sunteți pe pagina 1din 10

Eficienta sistemului de management pe produs este determinata de organizarea

superioara a activitatilor de pregatire, programare, lansare si urmarire a productiei care,


n opinia specialistilor se nscriu tot n cadrul functiei de productie a ntreprinderii.
Perfectionarea pregatirii, programarii, lansarii si urmaririi productiei - are cteva
sarcini principale:
. determinarea principalelor etape de pregatire tehnica si materiala a productiei;
. eliminarea locurilor nguste si utilizarea capacitatilor disponibile;
. elaborarea programelor de fabricatie;
. respectarea programelor de fabricatie si realizarea ritmica a productiei;
n cadrul acestui sistem comple , o prima veriga o reprezinta pregatirea
productiei.
2.4.1. Pregatirea productiei
Pregatirea fabricatiei produselor cuprinde un ansamblu de activitati
interdependente realizate pe baza unui plan calendaristic, care are ca obiect crearea si
asimilarea n fabricatie a unor noi produse, modernizarea prin reproiectarea constructiva
si tehnologica a produselor eistente n fabricatie, introducerea tehnologiilor noi si a
progresului tehnic, stabilirea conditiilor materiale si organizatorice, precum si asigurarea
eficientiei economice maime pentru fiecare produs.
Pregatirea tehnica presupune urmatoarele activitati principale:
. proiectarea constructiva a produselor;
. proiectarea proceselor tehnologice;
. eecutarea prototipului;
. ncercarea si omologarea prototipului;
. eecutarea seriei zero si omologarea ei.
!ompartimentele din ntreprinderile industriale n care se desfasoara activitati din
domeniul pregatirii tehnice sunt urmatoarele:
. laboratorul de control si cercetare;
. laboratorul de cercetare;
. atelierul de proiectare sau sectia de proiectare.
"odalitatile de organizare a compartimentelor de pregatire tehnica presupun:
. compartimente specializate pe activitati specifice de asimilare a produselor
#compartimente de cercetare, compartimente de proiectare constructiva,
compartimente de proiectare tehnologica$;
. compartimente specializate pe activitati specifice fazelor tehnologice de
asimilare si pe produse;
. compartimente specializate pe produse.
Principalele cerinte ale sistemului de organizare a compartimentelor cu sarcini n
domeniul pregatirii tehnice sunt urmatoarele:
. constituirea cadrului organizatoric corespunzator pentru activitatile de
conceptie de perspectiva si pentru cercetari si studii aprofundate;
. separarea muncii, de conceptia muncii de rutina sau de activitatile
administrative;
. folosirea rationala a cadrelor, a fondului de timp
disponibil. Proiectarea produselor cuprinde urmatoarele
faze:
. elaborarea temei de proiectare si a studiului tehnico-economic;
. elaborarea proiectului tehnic;
. elaborarea desenelor de eecutie.
% tema de proiectare se elaboreaza de catre beneficiarul produsului sau de catre
eecutantul sau si cuprinde: denumirea produsului, destinatia si conditiile de folosire a
acestuia, caracteristicile principale sub raport constructiv sau al retelei de fabricatie,
principalii indicatori tehnico-economici de eploatare, cantitatea n care se fabrica,
termenele de proiectare pe faze, s.a.
&tudiul tehnico-economic arata necesitatea, oportunitatea, urgenta si
rentabilitatea produsului respectiv. Prin acest studiu trebuie sa se arate baza de materii
prime necesara, posibilitatile tehnologice de fabricatie, costul de productie al productiei
curente, caracteristicile tehnice si de eploatare ale noilor produse n comparatie cu
performantele produselor similare din tarile industrial avansate,s.a.
Proiectul tehnic trebuie sa cuprinda:
. elemente principale de calcul ale produsului;
. desenul de ansamblu cu sectiuni;
. caietul de sarcini.
'esenele de eecutie au rolul de a arata n mod detailat toate elementele de ordin
constructiv pentru fiecare piesa, semifabricat sau subansamblu al unui nou
produs. !erintele activitatii de proiectare a noilor produse implica:
. largirea sortimentului produselor si mbunatatirea continua a calitatii lor;
. urmarirea reducerii costului noului produs comparativ cu produsele vechi
similare prin folosirea tuturor cailor posibile;
. folosirea obligatorie la elaborarea proiectelor pentru noile produse a normelor
interne si a standardelor eistente pentru diferite piese, semifabricate sau
subansamble;
. mbunatatirea indicatorilor de eploatare prin prelungirea duratei de
eploatare, reducerea cheltuielilor de reparatii sau folosire; asigurarea unei
concordante ntre indicatorii tehnico-economici ai noilor produse si sarcinile de
dezvoltare a economiei nationale.
n cadrul pregatirii tehnice a fabricatiei, pregatirea tehnologica reprezinta acea
activitate care are drept scop elaborarea tehnologiei de fabricatie. ntr-o ntreprindere
industriala, prin tehnologia de fabricatie a produselor, se ntelege totalitatea
procedeelor de prelucrare a materiei prime si a materialelor. Printre cerintele de baza n
domeniul pregatirii tehnologice a productiei, se numara:
. nivelul nalt al mecanizarii complee si automatizarii proceselor de productie;
. cresterea productivitatii muncii si un consum rational de materii prime,
materiale, combustibili, energie;
. folosirea deplina a capacitatilor de productie;
. calitatea superioara a produselor;
. realizarea tuturor indicatorilor cantitativi si calitativi.
(ctivitatile pregatirii tehnologice sunt n general urmatoarele:
. elaborarea procesului tehnologic de ansamblu pe faze, iar n cadrul acestora
pe operatii;
. alegerea utila)elor necesare pentru eecutarea diferitelor operatii si stabilirea
regimului de lucru al acestora;
. stabilirea echipamentului tehnologic #scule,
dispozitive,verificatoare$,proiectarea si confectionarea sculelor specifice;
. elaborarea normelor progresive de timp de munca si de consum de materii
prime, materiale, combustibili,energie,etc.;
. pregatirea, verificarea si multiplicarea documentatiei tehnologice.
% deosebita eficienta o prezinta folosirea n cadrul pregatirii tehnologice a tipizarii
proceselor tehnologice apropiate prin caracterul lor.
% etapa importanta o reprezinta eecutarea, ncercarea si omologarea
prototipului si a *seriei zero.*
Prin prototip se ntelege unul sau mai multe eemplare din noul produs care se
asimileaza, eecutat special pentru a fi supus unor ncercari si probe, n vederea
constatarii parametrilor si indicatorilor tehnico-economici prevazuti si a omologarii lui.
%mologarea reprezinta activitatea de conformare, pe baza de ncercari si probe la
care este supus prototipul de *serie zero*, a faptului ca produsul corespunde cu cel
proiectat. Ea se efectueaza n doua etape, si anume omologarea preliminam de prototip
si omologarea finala de *serie zero.*
'upa terminarea si a acestor doua stadii n pregatirea tehnologica a productiei se
poate trece la fabricatia curenta de serie a noilor produse.
Pregatirea materiala si organizatorica a fabricatiei noilor produse cuprinde n
general urmatoarele actiuni:
. determinarea necesarului de materii prime, materiale, semifabricate din afara,
combustibili si energie si organizarea unei aprovizionari optime;
. comandarea din timp si aducerea utila)elor de la furnizorii acestora;
. modernizarea utila)ului eistent sau adaptarea acestuia la noile conditii de
fabricatie;
. asigurarea unui personal specializat;
. reamplasarea de masini si utila)e, amplasarea de noi utila)e,schimbari esentiale
n fluurile tehnologice;
. elaborarea ,daca este cazul,a unui nou sistem de planificare tehnico-
economica si operativ-calendaristica.
!aile de reducere a duratei de pregatire au un caracter comple, iar importanta
lor difera de la o ramura la alta. Printre caile de reducere a duratei de pregatire a
fabricatiei se numara:
. folosirea proiectelor tip pentru diferitele elemente constructive ale masinilor,
utila)elor, aparatelor si instalatiilor;
. folosirea pe scara larga a diferitelor subansamble standardizate sau
normalizate, prin aceasta reducndu-se numarul pieselor originale ce trebuie
proiectate, micsorndu-se astfel volumul de munca necesar pregatirii;
. folosirea de procese tehnologice tipizate - consta n stabilirea pentru o grupa
de produse omogene a unui proces tip prin selectionarea n acest scop a celor mai
perfectionate metode sau procese de fabricatie posibile de folosit pentru grupa
respectiva;
. folosirea tehnologiei de grup si prevederea n cadrul pregatirii tehnice a
folosirii unor dispozitive demontabile formate din elemente tipizate;
. ridicarea pregatirii profesionale a proiectantilor si tehnologilor si specializarea
lor pe anumite probleme;
. organizarea optima a eecutarii lucrarii de pregatire prin dotarea cu un bogat
material informativ a)utator #instructiuni, normative, tabele de calcul, albume de
desene, etc$;
. eecutarea n paralel a diferitelor etape sau faze de pregatire,etc.
n conditiile cresterii compleitatii muncii de pregatire a productiei se folosesc
cu mult succes n ntreprinderile din tara noastra si din alte tari, att a utila)elor
moderne de proiectare, cum sunt computerele, ct si de noi metode de programare si
organizare a acestor lucrari, cum ar fi de pilda metoda drumului critic, metoda PE+,,
s.a.
(ceste metode bazate pe teoria grafurilor permit ca din ansamblul activitatilor
de pregatire a productiei sa fie stabilite operatiile care prin continutul si durata lor
determina n principal durata totala de pregatire, urmnd ca asupra lor sa se ndrepte
n mod deosebit atentia n vederea reducerii totale a duratei de pregatire fara a se
negli)a nsa nici eecutarea la timp a celorlalte operatii.
2.4.2. Programarea, lansarea si urmarirea productiei
Programarea productiei este o componenta a activitatii de planificare tehnico-
economica,constituind planificarea operativ-calendaristica.
Programarea productiei reprezinta o activitate complea care consta n
defalcarea sarcinilor din planul anual al ntreprinderii pe perioade scurte de timp sub
forma unor programe operative, coordonarea tuturor verigilor de productie ale
ntreprinderii si controlul permanent al realizarii sarcinilor repartizate n scopul luarii
unor decizii care sa asigure realizarea obiectivelor stabilite prin planificare.
Pentru realizarea activitatii sale, programarea productiei presupune un schimb
de informatii ntre toate compartimentele tehnice, economice si de productie ale
ntreprinderii; rolul de coordonator al ntregii activitati de productie i revine
compartimentului P.P.-.P. #pregatirea ,programarea ,urmarirea productiei$.
n cadrul activitatii de programare a productiei, locul central l ocupa programarea
productiei de baza, activitatea de programare a productiei auiliare si de servire se
programeaza n strnsa legatura cu programarea productiei de
baza.
!ontinut: la nivelul unitatilor industriale, programarea productiei cuprinde:
. programarea propriu-zisa a productiei;
. lansarea productiei;
. eecutia;
. urmarirea si controlul realizarii planului de productie.
Programarea propriu-zisa a productiei consta n efectuarea urmatoarelor lucrari:
. defalcarea, detailarea si repartizarea sarcinilor de productie care se
concretizeaza n elaborarea programelor de productie ale sectiilor si atelierelor de
productie;
. stabilirea parametrilor sau normativelor programarii productiei;
. determinarea termenelor de ncepere si de finalizare a fabricatiei produselor;
. determinarea loturilor si a comenzilor pe produse;
. stabilirea succesiunii de lansare si eecutie a fiecarui produs, lot sau comanda
de productie;
. calculul necesarului de fabricat, care se efectueaza att pentru produsele
nelansate, ct si pentru cele lansate #productie neterminata$;
. calculul si verificarea balantelor de corelare a capacitatii de productie cu
ncarcarea.
.ansarea productiei consta n:
. lansarea programului de productie pe sectii si ateliere de productie, n
conformitate cu planul de productie si graficul livrarilor;
. ntocmirea ,multiplicarea si difuzarea documentatiei de lansare a materialelor si
a manoperei n cadrul sectiilor si atelierelor de productie #bonuri si fise limita de materii
prime si materiale, fisa de nsotire si dispozitii de lucru$.
Eecutia produselor cuprinde:
. pregatirea eecutiei produselor la nivelul sectiilor, atelierelor si formatiilor de
lucru;
. desfasurarea propriu-zisa a fabricatiei;
. folosirea rationala a resurselor.
-rmarirea si controlul productiei consta n:
. urmarirea realizarii produselor pe faze de fabricatie #avansul fabricatiei$;
. urmarirea realizarii produselor finite;
. evidentierea abaterilor fata de programele si graficele de lansare;
. evidentierea realizarii programelor de cooperare;
. luarea de masuri n cadrul procesului de productie.
/unctiile activitatii de programare a productiei sunt urmatoarele:
. functia de informare #fluul de informatii dintre compartimentul P.P.-.P. si
celelalte compartimente din ntreprindere$;
. fundamentarea normativelor de programare #stabilirea lotului optim,
determinarea duratei ciclului de fabricatie, devansarile calendaristice, marimea
stocurilor de productie neterminata$;
. elaborarea programelor operative #stabilirea sarcinii fizice, ordonartarea
fabricatiei, determinarea momentului de ncepere a eecutiei$;
. coordonarea tuturor verigilor de productie;
. urmarirea si reglarea operativa a productiei.
Principalele obiective ale programarii productiei deriva din aplicarea autogestiunii
economico-financiare n activitatea ntreprinderilor:
. ndeplinirea planului de productie n ceea ce priveste volumul si structura;
. respectarea termenelor planificate #si de livrare$;
. asigurarea unei maime restrictii si desfasurarea procesului de productie;
. realizarea celei mai scurte durate a ciclului de productie;
. asigurarea unor cheltuieli de productie minime;
. asigurarea unei calitati superioare a produselor.
.a baza programarii productiei stau o serie de principii care reflecta elementele
fundamentale ,teoretice si practice de la care trebuie sa se plece n elaborarea
programelor operative de fabricatie:
a$ activitatile si fenomenele economice din ntreprindere trebuie estimate n
unitati de timp calendaristic;
b$ programarea productiei trebuie sa nceapa cu termenul de livrare ,mergndu-
se pe fazele de prelucrare n sens invers desfasurarii procesului tehnologic;
c$ programarea productiei trebuie sa aiba un caracter preventiv si nu unul
post operativ;
d$ aplicarea principiului paralelismului;
e$ respectarea principiului proportionalitatii;
f$ asigurarea concordantei dintre necesitatile prevazute n planul de productie si
posibilitatile de fabricatie ale ntreprinderii;
g$ elaborarea, atunci cnd este posibil, a mai multor variante de programare
a productiei si adoptarea unei alternative optime pe baza de criterii de eficienta;
/actorii care influenteaza programarea productiei sunt:
. nomenclatura si caracteristicile produselor;
. specificul tehnologic de fabricatie;
. tipul productiei;
. sistemul sau metodele de organizare spatiala a productiei.
"etodologia de programare a productiei cuprinde:
. sistemul informational al activitatii de programare;
. succesiunea #etapele$ necesare pentru elaborarea, lansarea si urmarirea
productiei;
. ansamblul metodelor, tehnicilor si instructiunilor utilizate.
&istemul informational este construit dintr-un numar de blocuri de analize
denumite module. "odulele subactivitatii de programare a productiei sunt:
. programul de productie calendaristic centralizator;
. balanta de corelare capacitate-ncarcare;
. ciclograma de produs;
. programul operativ#grafic de programare-lansare$.
Programul operativ calendaristic centralizator cuprinde defalcarea pe luni a
planului de productie si este corelat cu capacitatile de productie si comenzi, n functie
de diferite criterii. Productia este specificata la nivel de articol #produs$, urmarind ca
detalierea la nivel de sortiment sa fie efectuata prin lansare.
0alanta de corelare capacitate-ncarcare are ca scop verificarea ncarcaturii
capacitatilor de productie cu sarcini cuprinse n programele de frecventa pentru o
anumita perioada de programare, deci asigurarea echilibrului dinamic care trebuie sa se
mentina ntre necesitati , conform sarcinilor programate si posibilitatile corespunzatoare
capacitatii de productie disponibile pentru fiecare perioada de programare data.
!iclograma de produs are ca scop determinarea devansarilor calendaristice pe
faze de fabricatie a produsului, respectiv fata de termenul de livrare.
Programul operativ #grafic de programare-lansare$ are ca scop detalierea
programului de productie calendaristic centralizator pe subunitati de productie si pe
perioade mai scurte de timp.
Etapele programarii productiei sunt urmatoarele:
a$ Programarea productiei, cu fazele :
. programarea calendaristica a productiei #elaborarea programelor de productie-
livrare la nivelul de ntreprindere$;
. defalcarea sarcinilor lunare la nivelul de ntreprindere, pe sectii si ateliere;
. programarea n cadrul sectiilor de productie #n timp si n spatiu$.
b$ .ansarea n fabricatie, cu fazele:
. elaborarea documentatiei de lansare;
. repartizarea documentatiei de lansare, conforma programelor operative;
c$ -rmarirea, controlul si actualizarea programelor operative:
. urmarirea si controlul realizarii ritmice a programelor de fabricatie operative;
. actualizarea programelor #reprogramarea productiei$.
Principalele metode de programare a productiei sunt urmatoarele:
. programarea continua a productiei;
. programarea productiei prin metoda prioritatilor;
. programarea productiei pe baza de stoc.
Programarea continua a productiei-esenta acestei metode consta n utilizarea ca
unitate de programare si urmarire a *compleului1zi*. (ceasta contine cantitatea zilnica
ce trebuie prefabricata din fiecare prefabricat #reper$ pentru realizarea produselor
ntreprinderii.
Principalele avanta)e ale programarii continue a productiei sunt:
. asigurarea desfasurarii unei productii ritmice;
. continuitatea productiei corespunzator evolutiei continue a nsusi procesului de
productie;
. crearea conditiilor pentru mbunatatirea calitatii produselor;
. impunerea, prin compleitatea ei a preluarii automate a datelor.
Programarea productiei prin metoda prioritatilor presupune:determinarea loturilor
standard, calcularea ciclurilor de fabricatie, esalonarea livrarilor n functie de cerintele
beneficiarilor;stabilirea termenelor de predare a comenzilor pe loturi; ntocmirea fiselor
de nsotire.
(vanta)e:
. durata totala a ciclului de fabricatie se micsoreaza ca urmare a reducerii
asteptarilor ;
. regula prioritatilor este o problema de disciplina tehnologica pentru eecutant;
. programele de productie eecutndu-se n ordinea prioritatilor, ramn valabile
independent de gradul de realizare a duratei tehnologice a opertiei de catre eecutanti.
Programarea productiei pe baza de stoc de magazie se utilizeaza pentru
produsele normalizate, tipizate, care intra n componenta a diferite tipuri de produse.
"etoda permite fabricarea acestor repere n loturi, prin faptul ca ele se lanseaza n
fabricatie prin comanda de stoc, prin precizarea produselor pentru care se fabrica.
.ansarea productiei este etapa care urmeaza imediat activitatii de programare si
consta n emiterea si transmiterea documentatiei sectiilor, atelierelor , tuturor
compartimentelor de munca interesate, n baza carora se declanseaza procesul de
eecutie propriu-zis.
Pentru o lansare eficace sunt necesare urmatoarele informatii: programul de
fabricatie #care indica produsele de eecutat, cantitatile si termenele respective$;
specificatiile produselor #care cuprinde lista reperelor componente ,desenele de
eecutie, specificatiile de materiale, manopera si &.'.2.-uri$; locurile de munca pe care
se desfasoara procesul de productie.
(ceasta documentatie elaborata de compartimentele tehnice este completata de
documentatia emisa de activitatea de lansare care cuprinde: bonul de materiale, bonul
de lucru, bonul de &'2-uri,fisa de urmarire,lista tehnologica.
Principalele sisteme de lansare a productiei sunt urmatoarele:
. lansarea dupa grafic - se prevad datele de lansare numai pentru reperele
principale care vor trebui respectate ntocmai;
. lansarea pe baza de devansari. 'e obicei reperele mai mici nu se
programeaza, stabilindu-se numai un termen final cnd trebuie terminate. 'aca din
acest termen se scade durata ciclului de fabricatie , se stabileste data de devansare ,
adica cel mai trziu moment cnd trebuie lansat reperul. .ansarea va avea loc naintea
datei de devansare pentru asigurarea nceperii fabricatiei la data prevazuta;
. lansarea grupata - folosita n cadrul tehnologiei de grup, cnd reperele
apartinnd aceleiasi grupe se lanseaza n bloc. %rdinea punerii n fabricatie a fiecarui
reper se indica n functie de devansarile respective.
-rmarirea eecutiei produselor consta n alegerea, prelucrarea si transmiterea
datelor primare din activitatea de eecutie n scopul informarii conducerii sectiei sau
ntreprinderii asupra stadiului n care se gasesc obiectele muncii din programele de
fabricatie. &arcinile generale ale activitatii de urmarire sunt urmatoarele:
. urmarirea functionarii utila)elor analizndu-se abaterile de la planul de revizii
si reparatii, ct si abaterile neprogramate, cauzele si modul lor de nlaturare;
. urmarirea pregatirii eecutiei care vizeaza modul cum s-au respectat
indicatiile din documentele lansate;
. urmarirea desfasurarii procesului de productie, sarcina cea mai
importanta,urmnd miscarea produselor ntre diferite locuri de munca, ateliere, sectii,
pe diferite stadii de fabricatie.
-rmarirea fabricatiei se realizeaza n patru etape:
. nregistrarea pe formulare tipizate a realizarilor;
. compararea realizarilor cu sarcinile programate;
. evaluarea abaterilor;
. luarea deciziei de corectie a acestor abateri.
n ntreprinderile industriale alimentare, de pilda, compleitatea procesului de
productie, lipsa unor instrumente de control si diri)are a procesului tehnologic, precum
si dificultatile ce apar pe linia organizarii si conducerii productiei au impus necesitatea
realizarii unei instalatii de supraveghere, control si sintetizare a parametrilor de
productie-&3!(P.
(ceasta instalatie realizeaza efectiv conducerea sectiei de productie pe
principiul eceptiei prin furnizarea informatiilor cu o frecventa mare #4 ore$.
&istemul &3!(P prezinta o serie de avanta)e: face posibila o supraveghere
obiectiva a masinilor si personalului ce le deservesc, elimina aprecierea intuitiva a
timpului de stationare, nlaturarea interventiei omului n culegerea ,prelucrarea si
transmiterea datelor de productie, ofera informatii de sinteza n orice moment celor ce
participa la procesul de fabricatie pna la nivelul conducerii ntreprinderii. Pe baza
acestor informatii se pot lua masuri imediate n timpul aceluiasi schimb si se utilizeaza
mai bine capacitatea de productie.