Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
contemporana
1.
Paradigma keynesiana
2.
Modelul economic keynesian
3.
Terapeutica keynesiana
4.
Doctrina ofertei-contrareactie in timp la consecintele politicii
keynesiene
1.Paradigma keynesiana
Pe scurt, paradigma keynesian nseamn:
o nou atitudine fa de stat i rolul acestuia n economie. Din punctul acesta de vedere,
keynesismul este asimilat cu intervenionismul,dei pe fond el a fost heraldul unui nou
liberalism, a unuia specific secolului XX i care i-a gsit concretee n ceea ce numim noi
economie mixt.
predilecie pt. analiza macro. In context i apar cu toat claritatea marile realiti contradictorii
ale economiei (micro-macro, economie nominal-ec. real, salariul ca venit sau ca element al
costului, echilibru-dezechilibru, etc.)
este printre puinii economiti care a vzut in ideologie un mare pericol pt. ceea ce nseamn
imparialitatea i calitatea unei analize economice.
2.Mecanismul economic keynesian
Lips acuta de bani
Insuficienta a cererii efective ( Cef )
Cef = C + I
=> S=I ecuatia fundamentala de echilibru in opera lui Keynes
Y = C + S
C consum total
I investitii totale
S - economisire
Y venit total
Inclinatia spre
C consum C = f (Y) (creste venitul, creste consumul dar nu in aceeasi
proportie)
Y= factor principal
Cef
In afara venitului, ca factor de baza ce influenteaza dimensiunea si structura consumului, Keynes
mai ia in consideratie si alti factori grupati in:
a.
Imprejurari obiective
b.
Imprejurari subiective
a.
Include:
Nivelul preturilor
Modificarile neprevazute ale valorii capitalului si neluate in calculul venitului net
(venit net =venit global chelt cu capitalul)
Modificari determinate de variatia ratelor dobanzii
Modificari ale raportului de schimb intre bunurile prezente si cele viitoare
determinate la randul lor de schimbari ale puterii de cumparare a banilor, a ratelor
dobanzii si a perspectivelor de piata
Mutatii la nivelul politicii fiscale ( a FISC-ului ca tare dar si a politicii de distribuire
si redistribuire a veniturilor)
Modificare a asteptarilor si a anticipatiilor relative la raportul actual si cel viitor al
veniturilor
b.
Include :
Mobilul care ii determina pe indivizi sa se abtina de la a cheltui: prudenta, prevedere,
calcul, sete de propasire, independenta, spirit de afaceri, mandrie si aparitie.
Mobilul care stimuleaza apetitul pt consum : setea de satisfactii, miopia, generozitatea,
nechibzuinta, ostentatia si risipa ( miopia + ostentatia = snobism)
Eficacitatea marginala a capitalului starea economiei
Cef Inclinatia spre ( r )
consum perspectivele investitionale
preferinta pt lichiditate
Rata dobanzii
( d ) Cantitatea de bani ( Q )
r > d investim (situatie de dorit )
r < d economisim
r = d
3.Terapeutica keynesiana
Obiectiv : reducerea somajului
Cale : stimularea Cef ( C si I )
Mijloace : - reducerea ratei dobanzii cresterea rolului statului
cresterea fiscalitatii
reducerea fiscalitatii
este asociata unor nume de reputati economisti: G. Stigler, Ronald Coase, Douglas North
sau miscarea pt libertate reprezinta ultima dintre urmasele scolii din Chicago. Asociata
numelor unor economisti ca Murray Rothbard, David Friedman, Israel Kirzner, Ludwig
Lachman
Miscarea se vrea o concileiere intre anarhismul net contestat(refuzul oricarei norme a serviciului
militar obligatoriu, indepartarea CIA, libertatea drogurilor etc.) si capitalismul sprijinit pe principiul
laissez-faire-ului. Cei care inspira ideile grupului libertarian sunt Mises, Fr. Von Hayek.
Milton friedman si scoala de la Chicago sunt priviti critic pt atitudinea prea indulgenta fata de stat.
Filosofia sociala pe care se sprijina miscarea pt libertate este in nota scolii austriece si se poate rezuma
intr-o singura propozitie : nu exista nationalitate colectiva. Singurul capabil de acte responsabile este
individul. De aici trebuie pornit:individul se naste liber si trebuie lasat sa-si traiasca viata: numai
atunci cand actiunile sale contravin libertatilor altuia se impune norma ( regula/legea). Aceasta este
singura interdictie permisa.
Promotorii miscariii pt liberatate au un obiectiv de lupta comun, statul. Aceasta, indiferent daca este
de dreapta sau de stanga, nu poate fi decat agresiv (in sensul exploatarii unuia de catre altul).Doctrina
este asadar antietatista, indreptata impotriva unui stat complice la rau. Intrebat ce deosebire vede intre
mafie si stat, Murray Rothbard raspunde semnificativ nici una, poate cu exceptia ca, in pofida tuturor
relelor mafia asigura un anumit nr de servicii.
Aceasta atitudine antietatista ii conduce pe promotorii miscarii libertariene spre a anticipa si a cere
o noua forma de organizare sociala. In aceasta tendinta se inscrie si D. Friedman care pledeaza pt o
justitie, o politie si o aparare privata.
Miscarea pt libertate a carei idei sunt difuzate larg prin diverse evenimente anuale si printr-o serie de
publicatii proprii are la acest moment un rol necunoscut in formarea unor convingeri liberale atat la
nivel academic cat si in randul maselor.
J. A. Schumpeter (Joseph Alois)
1. Teoria dimanicii conomice
2. Erezia doctrinara
1883 este un an cu valente simbolice pt stiinta economica: se nasc J.M. Keynes si Schumpeter si
moare K. Marx.
Deopotriva economist, istoric, statistician, sociolog si filosof, Schumpeter este unul dintre marii
economisti capabili de a imbratisa intreaga istorie a economiei.
Lucrari semnificative: Natura si continutul teoriei economice, Teoria evolitiei
economice, Capitalism, socialism si democratie, Istoria analizei economice.
1.
Istoria doctrinelor economice il retine pe Schumpeter in primul rand prin teoria
dinamicii si a ciclurilor economice. Aceasta este contruita la nivel macroeconomic
in maniera keynesista dar cu o logica aparte. In timp ce teoria neoclasica este
procupata de gasirea conditiilor echilibrului general, pedaland pe relatia cerere-oferta,
Schumpeter arunca prima sfidare: el muta centrul de greutate al analizei de la echilibru
la schimbare. In loc de a cauta conditiile echilibrului, el cerceteaza legile dinamicii
economice. Le gaseste dar nu in reletia pret-cerere-oferta, ci in inovatii, in combinatii
productive a caror subiecti sunt intreprinzatorii.
Facand din intreprinzatori personajul cheie al vietii si dinamicii economice, Schumpeter se situeaza
in opozitie cu teoria echilibrului general. El contata ca o economie odata ajunsa la echilibru face
profitul egal cu 0, iar schimbul capata un caracter de pura reciprocitate, nu poate fi decat o constructie
ideatica, pur pedagogica. El este de parere ca economia reala este o economie in miscare continua,
cu suisuri si coborasuri, cu crize de mica amplitudine si cu rupturi de mare anvergura. Altfel spus,
evolutia este ciclica, ceea ce explica miscarea ciclica nu este in opinia sa nici modeda nici populatia si
nici modul de organizare politica si sociala.
Evolutia sinuoasa a economiei este determinata de inovatii (combinatii productive). Aceste
combinatii productive inglobeaza in opinia sa 5 situatii:
a.
Fabricarea unui nou produs
b.
Introducerea unei noi metode de productie
c.
Descoperirea si deschiderea unui nou debuseu
d.
Cucerirea unei noi surse de materii prime sau de produse semifabricate
e.
Realizarea unui nou mod de organizare si crearea unei situatii de monopol
Inovatia este privita si analizata intr-un sens larg, ea nu se reduce la tehnica ci vizezaza tot ceea ce
poate fi nou intr-un domeniu sau altul al vietii economice.
Fluxul de idei nu este si nu poate fi continuu, el vine in valuri si tot in valuri va fi si evolutia
economiei. O faza de boom economic are drept cauza un aflux de idei noi, difuzarea si generalizarea
acestora, stimuleaza atat oferta cat si cererea efectiva. Pe de alta parte insa, tocmai generalizarea
inovatiei duce la reducerea boom-ului investitional si la recesiune. Ciclitatea procesului inovational
explica astfel ciclitatea economiei. Rolul esential in acest proces revine intreprinzatorilor.
2.
de citit din carte pt examen
Economia sociala de piata din carte
EREZIA LUI SCHUMPETER
n plin rzboi mondial, mai precis n anul 1942, apare lucrarea n care se poate constata
deplina erezie economic a lui J. A. Schumpeter, celebra Capitalism, Socialism and Democracy.
Plin de admiraie fa de realizrile capitalismului i adversar nverunat al socialismului centralizat,
prin temperament i formaie, J. A. Schumpeter ridic n aceast lucrare o tez paradoxal:
capitalismul este cel mai bun sistem
posibil, dar are un singur defect i acela capital: nu poate supravieui,
astfel c pe termen relativ scurt totui, nu se pune problema nlocuirii cu regimul socialist. Subiectele
de mare anvergur economic n special, ridicate n aceast lucrare reies din capitolele ale cror titluri
sunt ntrebri cardinale cu privire la viitorul economic al omenirii. Cele trei
astfel de ntrebri ridicate de autor sunt:
1) Capitalismul poate supravieui ?
2) Socialismul poate funciona ?
3) Socialismul este compatibil cu democraia ?
La aceste trei linii directoare trebuie obligatoriu adugat i ideea deja expus cu privire la Procesul
distrugerii creatoare (proces considerat de profesorul austriac drept caracteristica fundamental a
capitalismului), pentru a avea imaginea complet a doctrinei eretice
schumpeteriene.
Referitor la prima ntrebare pus, Schumpeter crede c rspunsul este afirmativ, ns lund n
considerare numai aspectul economic. Este suficient i n firea lucrurilor:
a) meninerea timp de 50 de ani a productivitii medii a economiei,
nregistrat n S.U.A. n perioada 1870 1930.
b) capitalismul nsui poate asigura n mod eficient progresul
tehnologic.
c) tot sistemul capitalist este capabil s aloce resursele pe baza alegerilor raionale (am vzut
dezvoltarea acestei teorii n capitolul privind revigorarea liberalismului).
d) exist capacitatea intern a sistemului de a nltura ceea ce este vechi i perimat i de a introduce
permanent noul n structura sa.
J. A. Schumpeter consider c organizaia monopolist este capabil s-i asume mai bine
riscurile funcionrii i s impun transformrile inovatoare n societate fa de, i aici ajungem la
erezia maxim schumpeterian fa de teoria liberal clasic, care considera c sistemul capitalist
are nevoie numai de libera concuren pentru a fi dinamic i eficace.
Dar, existena capitalismului nu este pus n pericol de activitatea economic. Intervin ns elemente
de ordinsociologic ipsihologic, de care trebuia inut neaprat seama n nelegerea procesului
de descompunere a capitalismului contemporan. Datorit progresului, care devine aproape
cvasiautomat, capitalismul pierde adeziunea maselor, n special a categoriei sociale a intelectualilor
i nu mai este capabil s asigure ordinea social, fr de care nu se poate concepe existena nici unei
societi. n acelai timp, datorit instalrii practicii economice a monopolurilor, are loc distrugerea
grupurilor sociale cu rol de arcuri de bolt n societate ca: artizanii, rnimea mijlocie .a.m.d.
n sfrit, elementele instituionale proprii sistemului capitalist i care i-au asigurat dezvoltarea:
proprietatea privat, libertatea conveniilor sociale sunt pe cale de a fi distruse. n timp, sub
influena concentrrii economice, drepturile de proprietate devin tot mai abstracte i se ajunge la faza
n care se creaz o mentalitate critic general care duce n final la atacarea capitalismului nsui.
Astfel, capitalismul va fi distrus din interior de latura social a sistemului, prin afectarea cadrului
social i se ajunge n mod inevitabil la apariia socialismului.
Sistematiznd rspunsurile la celelalte dou ntrebri fundamentale, pentru J. A. Schumpeter factorii
psihologici pot convinge pe ceteni s mbrieze ideile socialiste, n special n ceea ce privete
sistemul repartiiei egale, dar socialismul nu este compatibil cu democraia existent n societatea
capitalist a vremii. Sub acest aspect, autorul pare a gndi la un model de compatibilitate n care
disciplina social individual se mbin strns, sub raport funcional, cu cea de grup din cadrul
societii socialiste, datorit unei obligativiti morale de fidelitate i de supunere aprute mult mai
rapid ntre cei ce muncesc.
ntreprinztorul inovator, ce reprezint cheia inovaiei i a
dinamicii economice, este simbolul capitalismului i nu al socialismului, iar fenomenul distrugerii
creatoare (chiar i la nivelul microeconomic, unde ndeprtarea ntreprinderilor nerentabile este
premisa continurii ascendente a proceselor economice) semnific sintetic o revoluie a noului.
Ctigurile ce apar sunt rodul inovaiilor tehnologice, adic reprezint vrful de lance al progresului, al
funcionrii sistemului ntre parametrii si normali. Deci fiecare ntreprinztor lupt s ating o poziie
dominant pe piaa dorit, lucru realizabil printr-o permanent activitate de inovare i care, n final,
nu-i pot asigura respectivului antreprenor dect atingerea scopurilor propuse i continua dezvoltare,
att a propriei sale afaceri, dar i a economiei n ansamblul su. De numele antreprenorului se leag
astfel numai termenul de inovaie (cel de invenie neavnd n sine consecine economice, ci numai
tehnice): un nou bun i o nou calitate, o nou tehnologie sau metod de producie, noi debuee,
Din toat aceast analiz a gndirii schumpeteriene rezult c nu economia este factorul determinant n
istorie, ci intervin i alte tiine ca istoria, politica, sociologia, lucru ce demonstreaz nc odat
erezia concepiei sale. Concepia potrivit creia capitalismul se autodistruge i emerge noua
ornduire, socialismul, nu a fost pe placul socialitilor, care considerau c noul sistem
nu ctig datorit calitilor lui superioare, ci ca o alternativ la tarele capitalismului,
acesta (capitalismul) gsind ns de fiecare dat resurse proprii de dezvoltare, pe care
tot Joseph Alois Schumpeter, aa dup cum am vzut, le-a enunat.