Sunteți pe pagina 1din 14

BENEDICT ANDERSON

Comunitati Imaginate-Reflectii asupura originii si raspandirii nationalismului



I. Introducere

Multe natiuni vechi considerate consolidate sunt contestate de tendinte sub-nationaliste din
interiorul granitelor lor.Asadar sfarsitul nationalismului nu este asa de aproape cum se prezice. Ideea
de natiune implica legitimitate in viata politico-sociala contemporana.
Hugh Seton-Watson este de parere ca nu poate fi creata nici o definitie stiintifica a natiunii.
Daca eforturile marxiste si cele liberale de a explica nationalismul au fost un esec partial sau total,
Anderson vede nationalismul ca un artefact cultural. Pentru a intelege aceste artefacte Anderson
propune sa examinam circumstantele aparitiei lor in istorie si a dezvoltarii lor ulterioare. Aceste
artefacte au aparut la sfarsitul sec. XVIII din incrucisarea unor forte istorice distincte apoi au devenit
modulare(modular: parte cu functionalitate proprie dintr-un intreg).
Anderson incearca sa explice si cum aceste artefacte culturale au determinat sentimente de
atasament asa puternice.Definitia natiunii data de Anderson: Natiunea este o comunitate politica
imaginara si imaginata ca fiind atat intrinsec limitata cat si suverana.
Imaginata fiindca membrii oricarei natiuni nu ii vor cunoaste pe cei mai multi din compatriotii lor,
desi in mintea lor exista imaginea comuniunii lor.
Gellner afirma: Nationalismul nu este trezirea natiunilor la constiinta de sine: el inventeaza natiuni
acolo unde nu exista.(Ernest Gellner; Thought and change; p.109). Seton-Watson:o natiune exista
atunci cand un numar semnificativ de oameni dintr-o comunitate considera ca formeaza o natiune
sau se comporta ca si cum ar fi una.(Nations and States;p.5).In mod real comunitatile mai mari decat
satele primordiale bazate pe contractul personal sunt imaginate.Dart comunitatile nu trebuie
deosebite prin falsitatea sau autenticitatea lor, ci prin felul in care sunt imaginate.
Natiunea este imaginata ca limitata fiindca si cea mai mare are un numar finit de fiinte umane,
granite distincte chiar daca elastice.
Suverane sunt fiindca natiunile viseaza fie libere, independente(suveranitatea natiunilor este o idee
care apare si odata cu lupta impotriva legitimitatii monarhiei de drept divin).Este imaginata ca o
comunitate fiindca inegalitatea si exploatarea din interiorul fiecareia este perceputa ca o puternica
camaderie pe orizontala.



II. Origini culturale
Mormintele soldatului necunoscut, cenotafurile sugereaza preocuparea nationalismului pentru
nemurire, asadar o puternica afinitate cu tipurile de imaginar religios.
Dar in sec. XVIII se inregisreaza atat rasaritul epocii nationalismului cat si declinul gandirii religioase.
Aparitia nationalismului nu a fost determinata de decaderea gandirii religiose ca o necesitate.
Gandirea religioasa a fost inlocuita treptat in cea mai mare parte din cazuri cu nationalismul,desi
Anderson nu sustine nici faptul ca nationalismul tine locul religiei.
Nationalismul trebuie inteles in raport cu sistemele culturale care l-au precedat, adica: comunitatea
religioasa si monarhia dinastica.

Comunitatea religioasa.
Popoarele care nu se intelegeau prin limba comunicau prin simbolurile unei limbi sacre(ex. araba in
care este scris Coranul, etc).Aceste comunitatile clasice legate prin limbile sacre erau diferite de
comunitatile imaginare ale natiunilor moderne.In cazul comunitatii religioase convertirea era
realizabila prin initierea a noului venit in limba sacra. Comunitatile religioase au intrat in declin odata
cu sfarsitul Evului Mediu tarziu. Un factor a fost reprezentat de calatoriile in afara Europei si largirea
orizonturilor cunoasterii despre pluralitatea formelor de viata umane si despre pluralitatea religioasa.
Al doilea factor a fost pierderea prestigiului limbii sacre. Cartile sacre au fost traduse in limbile
popoarelor si purtatorii sacrului(preotii) nu mai erau singurii care aveau acces nemijlocit la
cunoasterea sacra. Tiparul, aparitia si dezvoltarea relatiilor capitaliste vor contribui la acestea.

Monarhia dinastica
Monarhia autentica se opune conceptiilor moderne despre viata politica. Regalitatea se organizeaza
in jurul unui centru; legitimitatea este conferita de divinitate nu de popor.De aceea demarcatiile
statelor erau flexibile si chiar indistincte,imperiile isi tineau dominatia asupra populatiilor etrogene.
Din sec. XVII incepe declinul legitimitatii monarhiei de drept divin din Europa Occidentala. 1649
Charles Stuard a fost decapitat. Apoi Protectoratul la mijlocul sec. XVII; deci un stat a fost condus de
un Protectorat nu de un rege! Dupa 1789 principiul legitimitatii a capatat alta valenta si monarhia a
devenit un model semi-standardizat. Pana 1914 statele statele dinastice formau majoritatea
sistemului politic mondial, dar multi monarhi deja apelau la specificul national.

Conceptii despre timp.
Crestinii in Evul Mediu se credeau foarte aproape de sfarsitul vremurilor, traiau intr-un timp
mesianic adica pentru ei cosmologia si istoria nu erau distincte, originile lumii si ale omului erau
aceleasi. Timpul mesianic are in vedere un prezent instantaneu care cuprinde atat trecutul cat si
viitorul.
Ulterior acesta a fost inlocuit cu uun timp vid,omogen. In timpul mesianic evenimentele descrise au
o valoare unica, adica nu sunt descrise ca standard sau obisnuite(deci nu mai exista evenimente
comparabile, asemanatoare) si producerea lor are un sens divin.
In timpul omogen( in care indivizii traiesc in comunitati din care cunosc doar catva, dar stiu ca apartin
acelor comunitati) evenimentele au o valoare plurala, se petrec in timp calendaristic, se produc
independent(Ex.evenimentele de pe prima pagina a unui ziar; legatura dintra aceste evenimente este
imaginara si deriva din doua surse: 1.consecinta calendaristica-timp omogen;2.relatia dintre ziar si
piata: zilnic milioane de oameni consuma informatia din ziare;vazand unul pe celalalt ca citeste ziarul
descopera intre ei un punct comun, se simt intr-o comunitate).

III.Originile constiintei nationale
A)Cartile publicate in limbile autohtone se vindeau in cantitati mari datorita avantului
capitalist.Negustorii vindeau publicatiile in limbile autohtone pentru ca doreau sa castige un segment
de piata mai larg si implicit sa aiba un profit mai mare.
Coalitia dintre protestantism si industria tipografica care exploata editiile populare ieftine a creat un
mare public cititor din care faceau parte negustorii si femeile(care nu stiau latina) si i-a mobilizat
pentru scopuri politico-religioase.Prin urmare Biserica nu a fost singura instirutie zguduita din temeli.
B) Al doile factor al crearii unei constiinte nationale a fost:raspandirea inceata si inegala a numitor
limbi autohtone ca instrumente de centralizare administrativa de catre anumiti monarhi. Folosirea
limbilor autohtone in administratie a fost premergatoare atat aparitiei tiparului cat si transformarilor
religioase din sec.XVI..Astfel ridicarea la statutul de limbaje ale puterii unde intr-un anumit sens
intrau in competitie cu latina(franceza la Paris; engleza la Londra) a contribuit la randul ei le declinul
comunitatii imaginare a crestinatatii.
Alte limbi de tiparire au pus bazele constiintelor nationale in trei moduri:
- au creat domenii unitare de schimburi si comunicare. Astfel indivizii care citeau intr-o limba au
devenit constienti de alti indivizi care citeau in ceeasi limba.
- industria tipografica a dat o noua stabilitate limbii care in timp a ajutat la construirea unei imagini
de vechime caracteristica ideii subiective de natiune.
- industria tipografica a creat limbaje ale puterii diferite fata de vechile limbi administrative.
Asadar prin relatia dintre capitalism si tehnologia de tiparire s-au pus bazele unei noi forme de
comunitate imaginata care prin structura sa a determinat existenta natiunii moderne.

IV. Pionerii creoli
In Brazilia , SUA, in fostele colonii ale Spaniei locuitorii luptau impotriva acelora care aveau aceeasi
limba si uneori aceeasi origine cu a lor.Acestea erau lupte pentru eliberarea nationala.
Initial acestea erau unitati administrative limitate in spatiu de cuceririle militare.In timp s-au
dezvoltatat specific sub influenta factorilor geografici, economici, politici.
Tocmai vastitatea Imperiului spainol american varietatea solurilor si climatelor sale, enorma
dificultate a comunicarii din epoca pre-industriala a dat acestor unitati un caracter
omogen.(calatoriile intre centrele importante durau luni de zile).Madridul nu permitea comertul intre
colonii si nu permitea nici competitia cu tara-mama. Creolii erau considerati inferiori stapanilor
sapnioli. Asa cum sud-americanul nu era spaniol nici spaniolul nu era asimilat cu sud-americanul desi
vorbeau aceeasi limba.
Magnatii creoli erau asemenea baronilor feudali, erau necesari vietii imperiului si aveau aceleasi
mijloace economice,politice si uneori chiar militare de afirmare. In timp au aparut tensiuni intre
functionarii peninsulari si magnatii creoli.
In procese asemanatoare aparitiei euroamericanilor au aparut si euroasiaticii, euroafricanii ca grupuri
sociale de sine statatoare.De aici isi trege radacinile rasismul modern.
Ilunimismul a trasat o distinctie intre metropolitani si creoli.Desi tiarul aparuse de demult era sub
monopolul Bisericii si al Coroanei in teritoriile coloniale.
In America de Nord tipografiile scoteau cel putin un ziar.In America spaniola abia la jumatatea
sec.XVIII au aparut tipografiile locale. Acestea publicau ziare cu stiri despre metropola, stiri
comerciale etc. In timp au aparut si elementele politice, astfel s-a creat o comunitate imaginara. Nu a
existat un tip permanent de nationalism in intreaga America spaniola fiindca reltiile capitalise si
tehonlogia tipografica erau inapoiate comparativ cu imensitatea impariului.
Astfel in aparitia comunitatilor nationale sud-americane un rol fundamental l-a jucat interesele
economice, apoi au mai contat si rolurile jucate de iliminism si liberalism care au oferit suport
ideologic impotriva imperialismului.Dar nici interesele economice, nici iluminismul si nici liberalismul
nu au creat numai prin ele insele comunitati imaginare.Aici rolul decisiv a fost jucat de tipografii
creoli proviniciali si functionarii creoli pelerini care au relizat conexiunile intre
ele(liberalism,iluminism si capitalism).

V.Limbi vechi,modele noi.
Sfarsitul era de eliberare nationala in America a coincis cu inceputul nationalismului in Europa. Daca
in Europa limbile de tiparire erau de o importanta ideologica si politica centrala in America limba
spaniola si engleza nu au reprezentat interes.
Formele noi de nationalisme se putea inspira din modele mai vechi si dupa Revolutia franceza chiar
din modele mai recente.
Se dezvolta istoria comparativa. Se alatura in comparatie valorile moderne cu cele antice.Apoi se fac
descoperiri, se afla de civilizatiile azteca, incasa care pana atunci erau complet necunoscute.Alte
civilizatii (in China, India) se dezvoltasera separat de cea a Europei.
Impactul acestor decoperiri a fost considerabile, au determinat aparitia unor lucrari ca: Utopia lui
Morus (1516), Noua Atlantida a lui Francis Bacon(1626).Aceste utopii sunt considerata la vreamea
repectiva nu lumi pierdute, ci contemporane.Astfel si mai tarziu dupascrierile lui Rousseau, Voltaire,
Montesquieu Europa nu mai era vazuta ca singura civilizatie, ci una din cele multe.Treptat s-au
asimilat si influentele lingvistice din afara Europei.
Pepiniere ale ntionalismului au inceput sa devina centrle universitare si scolile(asta in secXVIII).
In sec.XIX gramaticienii, filolzofii, literatii luptau pentru supremtia luptau limbilor autohtone.Din
activitatile acestora s-au creat cadre pentru nationalismele europene. Asfel au aparut dictionare ,
gramatici, istorii ale limbii.Miscarile nationaliste aveau ca lideri oameni care aveau profesii
familiarizate cu manuirea limbajului:profesori,pastori,avocati.
Apoi i-a avant studiul folclorului, a poeziei epice populare, dar acesti lexicografi, gramaticieni, literati,
folcloristi si compozitori erau producatori pentri piata de tiparire si erau in relatii cu publicul
consumator,desi jumatate din populatie era analfabeta(in Rusia 98% era analfabeti).Clasele instruite
erau oamenii cu putere, dar si paturile de mijloc functionarii, prelatii, burghezia industriala si
comerciala.
Apoi la mijlocul sec XIX are loc o cunoastere a dimensiunilor birocratiilor de stat. Exapansiunea
birocratica a insemnat specializare birocratica. Apoi a existat si ascensiunea burgheziei industriale si
comerciale.In fapt burghezia nefiind analfabeta a fost prima care a realizat o solidaritate pe baza
imaginata(citind aflau unii de existenta celorlalti).
Dezvoltarea generala in domeniul literaturii, comertului, industriei, comunicatiilor, al aparatelor de
stat au creat puternice imbolduri de unificare lingvistica in fiecare taram dinastic. Latina a ramas
limba de stat in Austro-Ungaria pana in 1840 dar apoi a disparut. Apoi limbile de stat au devenit
puternice: engleza a indepartat galeza, franceza a respins si castiliana a marginalizat catalana.
Dar inlocuirea limbii latine cu o anume limba locala reprezenta in plin sec.XIX avantaje enorme
pentru supusii care foloseau acea limba si amenintare pentru aceeaa care n-o foloseau.
Odata ce alfabetizarea s-a raspandit oamenii au devenit mai usor de convins si gaseau omandrie in
limba oficiala care nu demult o vorbisera cu umilinta.
La inceputul sec. XIX exista un model al statului national independent.Primele grupuri care au facut
acest lucru au fost coalitiile organizate in favoarea unei limbi autohtone, coalitii marginalizate ale
oamenilor educati.

VI..Nationalismul oficial si Imperialismul
Revolutia filologica si lexicologica au ajutat la cresterea influentei nationaliste (ele fiind detrminate
nu numai de capitalism, ci si de cresterea statelor dinastice) dar legitimitatea acestor dinastii nu
aveau legatura necesara cu nationalismul.In imperii familiile imperiale domneau peste mai multe
popoare.
Asa cum am vazut pentru scopuri administrative aceste dinastii aleg anumite limbi ca limbi oficiale de
stat. Dar revolutia lexicografica a dus la convingerea ca limbile(mai ales in Europa)erau propietatea
unor grupuri specfice si chiar ca aceste grupuri ,imaginate ca niste comunitati, era indreptatite sa
aiba locul lor autonom intr-o fraternitate cu egalele lor.
Apoi limbile oficiale de stat au fost alese in detrimentu latinei.(Ex. Austro-Ungaria 1870)pentru a
intelege mai bine nevoile maselor, pentru a comunica mai bine; si apoi limbile acestea aveau pentru
unele imperii si valoare unificatoare intre diverse regiuni.
Desi impulsurile acestea nu erau nationaliste(ex. Habsburgii care nu vorbeau germana si luptau pt
aplicarea germanei ca limba oficiala),ci pentru unificarea imperiului lor, pentru cresterea puterii
imperialismului.
Dupa jumatatea sec.XIX ideea de nationalitate ia amploare in Europa. In imperiile unde se folosea o
limba ca oficiala, se marginaliza late grupuri etnice fiindca limbile acestora nu erau ridicate la aceleasi
rang(austrieci vs. maghiari in Austro-Ungaria).
Apoi aceasta idee crescand in prestigiu a aparut tentatia pentru multi monarhi sa o adopte. Apoi
ideea nationalista a sprijinit legitimitatea monarhiilor care intr-o epoca a avantului capitalismului,
scepticismului si stiintei nu se mai putea baza pe caracterul sacral si pe vechime.
Monarhul se identifica cu cei multi de aceasi natiune cu el si putea fi acuzat de tradare in fata
natiunii.Puterea dinastica dorea sa nu-si piarda pozitia si a trecut la mijloace prin care impunea limba
si cultura care erau oficiale si celorlalte popoare din imperiu.(ex: rusificarea efectuata de Romanovi).
Dar acest proces al nationalismului oficial(adica o contopire a natiunii cu imperiu dinastic) s-a
dezvoltat dupa si ca reactie la miscarile populare din Europa care crescusera inca din 1820.
Si aceste nationalisme fusesera modelata dupa istoria americana sau franceza si dveneau modele la
randul lor.(in sec.XVIII limb oficiala de la curtea St.Petersburg era franceza, iar cea vorbita de
nobilimea din provincie era germana- si asta in Imperiul Tarist).Dupa invazia lui Napoleon s-a ca
guvernarea sa fie bazata pe trei principii:autocratie,ortodoxie, natiune. Dar o mare parte din imperiu
erau serbi si cealalta parte vorbea alta limba. Abia in 1881-1894 Alexandru al III-lea a inceput
rusificarea si asta cu mult timp in urma dupa ce au aparut nationalismele ucrainiene, finlandeze,
letone etc.Si astfel s-a inceput impunerea limbii ruse in scoli universitati etc.
Revolutia din 1905 a fost una a muncitorilor, taranilor si intelectualilor radicali impotriva autocratiei,
a non-rusilor impotriva rusificarii.
In Anglia nu exista obstacole in calea pelerinajului sper centru.Astfel cei de la periferie luau contact
cu engleza veche si o foloseau in afaceri.S-a incercat la inceutul sec XIX si educarea unor grupuri din
claselor superioare din India in spiritul culturii engleze.
Asemenea rusificarii, anglicizarea oferea sanse pentru britanicii din clasa de mijloc(chiar si scotienii),
functionari, profesori, negustori, plantatori, care s-au raspandit pe imensul teritoriu al vastului
imperiu.
Diferenta este ca Imperiul Tarist era continental si obstacolele erau mai mici, apoi limbile vorbite desi
erau diferite intrau in categoria slava asadar dificultatile erau mai mici ca in cazul britanic. Marea
Britanie era un imperiu colonial format dintr-un conglomerat de posesiuni pe diferite continente.
La amenintarea influentelor occidentale singura scapare a Japoniei a fost nationalismul(in sec. XIX).In
sec XIX In Japonia a fost incurajata alfabetizarea universala a barbatilor adulti, taranii japonezi au fost
eliberatie de sub dominatie feudala si a fost direc exploatata de stat si propietarii comerciali- agricoli.
In 1889 a urmat Constitutia dupa modelul prusac si apoi sufragiul masculin universal.
Factori care au contribuit la acestea:
a)Existenta unei omogenitati etnoculturale japoneze(sistemul ideografic de scriere, influentat de cel
chinezesc se prectica de mult in toate insulele, astfel dezvoltatrea alfabetizarii nu a intampinat
obstacole majore)
b)Vechimea casei imperiale:Japonia este singura tara in care monarhia a fost monopolizata de o
singura dinastie in intreaga sa istorie documentara.Deci imparatul se putea identifica usor cu ideea
de nationalitate.
c)Patrunderea barbarilor a fost masiva, abrupta si evident amenintatoare ca sa trezeasca o constiinta
nationala.(o incercare de patrundere occidentala a fost in 1860)
Cu aceasta si printr-un program de industrializare bazat pe inarmare oligarhii au reusit sa trensforme
Japonia intr-o putere militara independenta(in sec XIX tehnologia militara evolua lent).
In secXX acest nationalism japonez a dobandit un caracter imperialist agresiv din cauza lungii izolari a
statului si a fortei impuneri modelului oficial-national.
In Europa nationalismele au aparut in contextul unui pluralism traditional de state dinastice
interactive mai ales ca universalismul european al latinei nu a avut niciodata un caracter politic real.
Izolarea japoneza a dus la lipsa constiintei egalitatii in afacerile internationale. Problemele
internationale, in absenta oricaror standarde normative superioare care sa reglementeze relatiile
intrenationale, erau reduse la doua alternative: a cuceri sau a fi cucerit. Astfel politica de forta devine
inevitabil o regula.
Prinicipalele modele ale dinastiilor erau cele europene care se defineau din ce in ce mai mult prin
ideea nationalista simultan ce se extindeau in afara Europei. Evident ca acest model a fost inteles
prin termeni imperiali.
Dar in acelasi timp cei care faceau parte din popoarele asupra carora se intindea imperialismul si o
limba oficiala, desi vorbeau limba oficiala a cuceritorililor nu reuseau sa ajunga pe treptele de sus
ale administratiei tocmai din cauza originii lor.
Nationalismul maghiar in sec.XIX apare datorita fricii nobililor maghiari de a nu-si pierde privilegiile
fata de cei austrieci, care erau vorbitori de germana.De aceea cereau o administratie in limba
maghiara. Apoi a aparut un nationalism popular diferit de cel al nobilimii.Acest tip de nationalism
popular era promovat de intelectualitatea liberala care s-a afirmat la Revolutia din 1848.Au alungat
guvernatorii imperiali numiti de Viena, au abolit Dieta Comunitatilor Nobile(organism feudal), au
abolit serbia si privilegile nobilimii scutite de taxe si s-a hotarat ca vorbitorii de limba maghiara sa fie
unguri si toti ungurii sa vorbeasca maghiara. Regimul revolutionar a fost suprimat de armatele tariste
la 1849.Apoi administratia de la Viena a combinat represiunea cu cateva politici sociale sustinute de
revolutionarii de la 1848.Astfel vechia nobilime maghiara decade intr-o marunta nobilime rurala.
Apoi Viena dupa ce armatele sale au fost invinse de cele prusace accepta instituirea Monarhiei Duale
prin Compromisul din 1867.De atunci Regatul Ungariei a beneficiat de autonomie in afacerile sale
interne.Dar si Regatul Ungariei avea probleme cu minoritatlie nemaghiare. Dupa1875 politica de
maghiarizare fortata a luat amploare(alegeri masluite, limitarea sufragiului). Maghiarizarea lingvistica
era fundamentala pentru consolidarea regimului. Dar 54% vorbeau maghiara ca limba materna,
restul erau de alte nationalitati.
In 1906 Viena a trimis trupe pentru inlaturarea acestui regim. Nu a existat o singura demonstratie
populara ca dovada ca nu exista un suport popular.
Aceste nationalisme oficiale au aparut dupa nationalismele lingvistice populare. Nationalismele
oficiale erau reactii ale unor grupuri de putere ca dinastiile(sau anumite aristocratii) amenintate cu
excluderea din comunitatile imaginare nationale.
Nationalismele oficiale erau politici conservatoare adaptate dupa modelul nationalismelor care le-au
precedat.Ele nu s-au limitat la Europa,ci in numele imperialismului au fost extinse Asiei si Africii in sec
XIX. Apoi au fost preluate ca model de grupurile indigene din Africa si Asia care nu le-au suportat
direct(ca Japonia,Siam).
Nationalismul oficial ascundea o discrepanta intre natiune si regatul dinastic, adica anumite grupuri
etnice trebuiau supuse maghiarizarii, rusificarii, japonizarii, dar acestea nu deveneau omogene cu
majoritatea. Cu alate cuvinte slovacii maghiarizati nu puteau sa ajunga in functii conducatoare
deasupra ungurilor. Nu era numai rasismul aici,ci si faptul ca fata de grupurile supuse acestor procese
apareau apareau grupurile nationale ale celor care impuneau aceste programe maghiarizare,
rusificare etc.Deci si aceste natiuni se impotriveau cuceririi straine, adica nu doreau sa fie coordonati
de staini ajunsai in functii mari, dar care vorbesc si se dau drept cetateni autentici. Adica maghiarul
nu dorea sa respecte ordinele unui slovac maghiarizat fiindca era slovac, deci strain!!!

VII Ultimul val
Primul Razboi Mondial a marcat sfarsitul epocii marilor dinastii. Apoi a aparut Liga Natiunilor unde
puteau sa adere si state din afara Europei.Din acest moment statul natiune a fost norma
internationala legitima, adica si puterile imperiale supravietuitoare au luat un aer national in Liga.
Dupa Primul Razboi Mondial statul natiune a atins momentul de varf.
Un numar foarte mare de natiuni din afara Europei aveau ca limbi oficiale limbi europene.Ele au
imprumutat de la nationalismul lingvistic european populismul ardent, iar de la nationalismul oficial
orientrea politica rusificata(rusificata-referire la programele de omogeniare lingvistica ).
Limbile oficiale erau si mostenirea nationalismului oficial imperial. Asadar in politicile de creare a
natiunii a acestot state se observa un entuziasm nationalis popular autentic, ori o inculcare
sistematica prin presa, sistemul; educational, reglementari administrative a ideologiei nationaliste.
Intelectualii au jucat un rol fundamental in aparitia nationalismului in teritoriile coloniale. Vorbitorii
bilingvi luau contact cu ideeile culturale din Europa si aveau ca modele de emancipare a natiunilor lor
tocmai natiunile care le cucerisera proprile tari.De aici alta sursa de inspiratie pentru ideea
nationalista in colonii.
Educatia se raspandea dupa stilul modern nu numai prin statul colonial ci si prin organizatii religiose
si laice.Prin educatie se obtineau cadre pentru ierarhiile administrative si corporatiste.Exista nevoia
oamenilor specializati capabili sa medieze lingvistic si pentru asta trebuiau sa feie educati.Apoi
calatoriile intre continente au inceput sa fie mai dese dupa jumatatea sec.XIX mai ales in sec.XX si
asta si datorita cresterii mobilitatii fizice, a avansarii tehnice si a uimitoarelor realizari ale
capitalimului si a relatiilor sale: cai ferate, vapoare, avioane etc.Prin aceste calatori luau diverse
contacte, puteau compara evenimentele si diversele situatii, afla mai multe despre statutul tarii lor,
etnica lingvistica sigeografica.
Clasele intelectuale nationaliste din colonii difereau oarecum de cele din Europa.Cele coloniale erau
compuse fara exceptie din tineri ca majoritate. tineretea inseamna progres, dinmism, idealism,
vointa revolutionara.Asta fiindca in colonii tinerii dobandisera o educatie europeana, asta ii deosebea
cultural si lingvistic de parintii lor. Scolile standardizate, liceele si in centrele mai mari chiar
universitati compuneau un sistem educational.Faptul ca multin centrele mai mari chiar universitati
compuneau un sistem educational. Faptul ca multi tineri luau contact cu aceste scoli invatau
impreuna, citeau si studiau cam acelesi carti a dus la constientizarea gupurilor, deci experienta lor
comuna a dus la sudarea relatiilor dintre ei. Pe langa aceasta cei care ii colonizasera ii considerau
indigeni, deci inferiori lor. Si simultan cu aceasta cei care colonizasera nu se considerau asemenea
bastinasilor, ci diferiti.De aici, de la ceste diferente s-au trasat limitele grupurilor in care s-a nascut
nationalismul.Dar alti starini care stau in teritoriu erau considerati superiori
bastinasilor.(ex.japonezi,arabi).
Politica educationala aplicata de Franta in Indichina avea doua puncte:
- sa rupa legaturile politice si culturale intre popoarele colonizate si lumea din apropierea Indochinei
- sa produca o cantitate mare de indichinezi care stiuau sa vorbeasca si sa scrie franceza care sa
ocupe pozitiile inferioare din birocratia coloniei si din companiile comerciale.
Dar fiindca centrele scolare aveau un numar mic de locuri competitia era mare.Asadar regimul
colonial trebuiau sa-i multumeasca si pe aceea care considerau ca aceste scoli aveau locuri rezervate
francezilor(este vorba de francezii care lucrau in administratie).asadar s-au creat o structura
educationala separata pentru copii vietnamezi unde se preda vietnameza in principal si franceza in
secundar:
1. fiindca guvernu a publicat carti in vietnameza a dus la la crearea unui mediu popular pentru
exprimarea solidaritatii culturale si nationale.
2. politica guvernamentala contribuia la excluderea celor care nu erau autohtoni si nu vorbeau
vietnameza, dar locuiau in estul Indochinei.
Aceste scoli au inceput sa aiba drepturi depline si egale cu celelalte scoli.Francezii foloseau
functionari vietnamezi(ii considerau mai inteligenti) decat khmeri sau laotieni. Nu exista o relatie
reciproca intre pelerinajele educationale si cele administrative. Asa s-a facut diferenta dintre laotieni,
khmeri si vietnamezi.Din aceste contradictii s-a nascut nationalismul, au ramas in memorie studenti
khmeri ca primii nationalisti cambogieni.De fapt toate grupurie etnolingvistice erau la sfarsitul
perioadei coloniale pe o scena in care fiecare avea rolul sau de jucat.
Exista o eroare grava sa tratam limbile(asemenea unor ideologi nationalisti) ca embleme ale natiunii
cum ar fi steagurile, costumele sau dansurile populare.Cand vorbim despre o limba impotanta este
capacitatea ei de a crea comunitati imaginare, construind astfel solidaritati specifice.Pana la urma
limbile imperiale sunt tot limbi locale, deci limbi autohtone si deci particulare printre multe altele.
Limba nu este un instrument de excludere, de limitare, este atotcuprinzatoare, poate fi invatata de
oricine, dar nimeni nu traieste suficient pentru a invata toate limbile.Limba tiparita est cea care
inventeaza nationalismul, nu o anumita limba in sine.Difuzarea emisiunilor in diverse limbi poate
evoca comunitatea imaginara. Nationalismele sec XX au un caracter modular, se inspira din modele
anterioare de nationalism.Liderii nationalisti utilizeaza sisteme educationale civile si militare dupa
modelul celor din nationalismul oficial; alegeri, organizatii de partid si festivitati culturale dupa
modelul nationalismelor populare din Europa sec XIX.Ideea de natiune este acum inradacinata in
toate limbile tiparite, iar natiunea este inseparabila de constiinta politica.
Dar acum fiindca statul national este norma dominanta, inseamna ca natiunile pot fi imaginate si fara
a avea o limba comuna(Elvetia-istoria a demonstrat ca este posibil).Exista o natiune- Elvetia a carei
diversitate lingvisticaa fost considerata ca contra-argument la teoriile ce sustin fundamentarea
nationalismului pe baze lingvistice. S-a considerat 1291 data de infintare a Elvetiei.In 1891 au fost
festivitati care sunt considerate ca marcante ale nationalismului elvetian.In 1891 s-a sarbatorit 600
(de la 1291) de la infintarea Elvetiei.
Statul elvetian este relativ tanar, greu de identificat inainte de 1813-1815. Ne aminteste de infintarea
Republicii Helvetice prin forta de ocupatia franceza din 1798, de introducerea sufrajului direct
masculin si sfarsitul vamilor interioare. In 1803 au fost introdusi vorbitori de limba italiena, apoi a
fost alianta intre zonele vorbitoare de franceza pentru a se razbuna contra francezilor.
Al doilea factor a fost inapoierea tarii care impreuna cu tipografia dificila si lipsa resurselor
explatabile au salvat-o fata de vecinii explatatori. Pana la Al Doile Razboi Mondial Elvetia era o tara
rurala, saraca cu un standard de viata pe jumatatea Angliei. Exista o minima colaborare.Inapoierea
tarii nu era doar economica ci si politica si culturala.
Vechia Elvetie era condusa de o aristocratie cantonala. Daca taranii se rasculau exista o alianta la
nivelul cantoanelor pentru a inabusi rascoala.Nu exista institutie monarhica. Vechile adeziuni
religioase erau mai puternice decat cele lingvistice.Erau cantoane catolice unde protestantismul era
ilegal si cantoane protestante unde catolicismul era ilegal. Limba era o chestiune de optiune
personala.Apoi dupa 1848 lima a luat locul religiei si tara s-a fragmentat dupa criteriile
lingvistice.Acum religia devenise o chestiune de alegere personala.Tiparul si educatia moderna
stndardizata au fost tarziu introduse. Astfel germana tiparita a fost limba de stat.Astazi oficialii
federali trebuie sa foloseasca doua limbi federale ca si subordonatii lor.Asadar o clasa bilingva care
este instalata peste populatii monolingve, numai ca acestea sunt egale intre ele(diferenta fata de
colonii).Desi 73% erau germani in epoca nationalismelor oficiale nu a existat vreo tendinta de
germanizare desi existau puternice simpatii progermane. Riscurile germanizarii erau mari fiindca
Elvetia se invecina nu numai cu Germania, dar si cu Franta si cu Italia. Numai ramanand asa cum era
putea fi neutra. Nationalismul elvetian(aparut inca in 1891) face parte din ultimul val, atunci cand
nationalismul devenise o norma internationala.
Ultimul val de nationalisme(majoritatea in Asia, Africa si fostele colonii)au la origine o reactie
impotriva imperialismului nou posibil datorita realizarilor capitalismului. Capitalismul a mai contribuit
prin raspandirea tiaprului la crearea nationalismelor populare in limbile autohtone. Nationalismul
oficial (combinatie intre principiile noi nationale si ideeile vechi dinastice) a dus la rusificarea
coloniilor extreeuropene.Astfel nevoia de cadre a dus la aparitia unor sisteme educationale
rusificatoare care produceau oameni pregatiti prntru birocratie.
Au creat pelerinaje care nu erau dublate intodeuna in sfera administrativa.Combinatia dintre
pelerinajele administrative si cele educationale a dus la aparitia comunitatilor imaginate unde
bastinasii se numeauconationali.
Expansiunea imeriului colonial excludea bastinasii din functiile inalte. Inseamna ca clasele
intelectuale, bilingve izolate au adoptat nationalismul, nu burgheziile locale(conservatoare si unele
needucate).Clasele intelectuale biningve aveau acces la informatie si au preluat modelele europene
si americane de nationalism. Dar cum tehnologia avansata s-a perfectionat nu mai era nevoie numai
de tipar si de masa alfabetizate pentru raspandirea nationalismului.Comunitatea imaginara s-a putut
propaga si altfel(tv,radio,dialog etc).

VIII Pariotism si rasism
De ce oamenii sunt gata sa moara pentru aceste inventii? Nationalismul este o inventie a
imaginnatiei lor. Sentimentul de ura este nesemnificativ fata de cel de atasament, iubire de aproape
al produselor nationaliste: poezie, proza, muzica etc. Ideea de natiune este asimilata cu familia,
culoarea pielii, sexul, epoca in care ne nastem.Si aceste legaturi au o valenta altruista. Familia este
vazuta ca domeniul iubirii dezinteresate, al solidaritatii.
Ideea de natiune poate cere sacrificii fiindca pentru majoritatea oamenilor obisnuiti din orice clasa
principalul element la ideii de natiune este lipsa interesului personal.Moartea pentru tara capata o
maretie morala. Moartea pentru revolutie este mareata tot daca este considerata pura.Apoi limbile
au un caracter primordial, numeni nu ne poate preciza cu exactitate cana a aparut o limba.Un tip de
comunittea contemporana este sugerata prin limba, sub forma de cantece, poezie.etc
In aceleasi momente oameni necunoscuti rostesc aceleasi cuvinte se realizeaza fizic o cominutate
imaginara. Miscarea nationalista are afinitati de convertire religioasa. Deoarece natiunea, de la bun
inceput a fosr conceputa ca limba, nu ca sange, de aceea pot fii invitati, cei care doresc, in
comunitatea imaginara.
Limbile sunt paradoxal deschise si inchise. Putem citi o poezie in engleza, dar aceasta produce fiori
numai pentru englezi sau pentru cei familiarizati foarte bine cu engleza.Limitarea accesului la alte
limbi nu este data de inaccesibilitatea lor, ci de propria moralitate. De aici caracterul intim al tuturor
limbilor.
Nationalismul gandeste in termeni de destine istorice, in timp ce rasismul viseaza eterne contaminari
transmise de a originile timpului printr-un nesfarsit sir de imperecheri respingatoare:in afara
istoriei(pag 139)
Visurile rasismului isi au de fapt originile in ideologiile de clasa mai degraba decat in cele nationaliste,
mai ales pretentiile la divinitate ale conducatorilor..(pag 139)
Rasismul si antisemitismul se mainfesta nu dincolo de granitele nationale, ci in interiorul lorele
justifica nu atat razboaie cat represiunea si dominatia interne(pag 139)
Rasismul dezvoltat in exteriorul Europei in sec XIX a fost asociat cu dominatie europeana.
Datorita aparitiei nationalismului oficial si a rusificarii coloniale.Daca nationalismul oficial a fost
reactia grupurilor dinastice si aristocrate fata de nationalismul popular autohton atunci rasismul
colonial a aparut in acea conceptie asupra imperiului care incerca sa uneasca legitimitatea dinastica
si comunitatea nationala.A relizat acest lucru generand un principiu al superioritatii inascute. Aceste
imperii coloniale prin politicile lor de rusificare au permis un numar insemnat de burghezi sa joace
rolul de aristocrati fata de bastinasii din colonii(ori aristocratul englez fata de burghezul englez era
considerat superior datotita ierarhiei sociale.)
Asadar rasismul colonial are o origine aristocratica sau pseudo-aristocratica si presupunea o
solidaritate intre albi.aceasta solidaritate avea un caracter trans-statal ceea ce reaminteste de
solidaritatea de clasa dintre aristocratiile Europei.

IX. Ingerul Istoriei
Multe state au incercat sa adopte modelul de stat constitutional incercand sa rezume intr-un timp
foarte scurt un constitutionalism care evoluase in scecole.Astfel imitatia acestor modele au dus la
societati diferite.Dar atat capitalismul cat si marxismul fiind inmitate au dus la aparitia unor societati
ca Albanie,China, Cuba care se considera in avans fata de SUA, Franta fiind sociali-revolutionare dar
simultan se caracterizeaza prin productivitate scazuta, standarde de viata mizere, tehnlogie depasita.
Modelul revolutionar bolsevic a fost decisiv pentru toate revolutiile sec.XX deoarece le-a facut
imaginabile in societati mai inapoiate decat toata Rusia(pag145) A deschis posibilitatea
experimentului, de a schimba cursul istoriei.La fel si nationalismul a suferit o adaptare la diverse
epoci, regimuri,economii sau structuri sociale. Nationalismul oficial a fost de la inceput o politica
defensiva constienta legata de consevarea intereselor imperial-dinastice, dar a fost copiat de un
numar mare de sisteme politice si sociale.in fapt in cazul oricarei schimbari revolutionarii mostenesc
si instalatia vechiului stat: uneori functionarii sau informatorii, dar intodeauna arhivele, legile,
tratatele etc

X.Recensamantul, harta, muzeul
Aceste trei institutii privesc modul in care statul colonial isi imagina peste natura oamenilor pe care ii
conducea, geografia domeniului sau si legitimitatea genealogiei sale.
Asadar aceasta gandire coloniala, in care aceste trei institutii functionau, genera o grila de clasificare
exhaustiva care era aplicata cu flexibilitate tuturor lucrurilor din propietatea statului: popoare,
regimuri, limbi, produse etc
Asadar prin aceasta grila se spuneadespre un lucru este intr-un fel si nu intr-altul..adica il clasifica--
determinat, limitat, numarabil. Statul colonial inventa anumite categorii penrStatul colonialu a reusi
sa gestioneze ce era in propietatea sa, adica imagina o serie de chinezi inainte ca acestia sa
fie.Harta si recensamantul au gramatica prin care vor aparea anumite natiuni consacrate ulterior.
Arheologia a aparut tarziu, ea a creat monumentele antice!In timp eforturile de restaurare a unor
monumente a crescut.
a)interesul arheologic a crescut, avea stransa legatura cu prima lupta politica in legatura cu
programele educationale ale statului; progresistii coloniali si localnici cerea investitii intr-o educatie
moderna, dar conservatorii se temeau de consecinte si doreau ca bastinasii sa ramana bastinasi.
Asadar restauratiile arheologice si publicarea textelor literare traditionale era o tendinta
conservatoare(pentru a rezista presiunii progresistilor)
b)programul ideologic formal al reconstructiilor ii plasa intodeauna pe constructori monumentelor si
pe localnici intr-o anumita ierarhie. In unele cazuri se vehicula ideea ca cei care construisera
monumentele erau emigranti si nu bastinasi; o alta explicatie tinea de o decadenta laica fiindca
bastinasii contemporani nu mai erau capabili de oasemenea constructie(a srtamosilor de data asta)
c)din ce in ce mai multi europeni se nasteau in colonii(Asia de Sud-Est).Asia monumentala a inceput
sa fie legata de turism si astfel statul aparea ca protectorul unei traditii locale mai vechi.
Se tiparareau texte despre aceste monumente, fotografii.Apoi devin sigle, embleme ale locului, apar
in manualele scolare, devin comerciale.Dar acest fenomen al ocrotirii monumentelor era profund
politic, reproductibilitatea cotidiana a informatiilor arheologice dovedea puterea statului.
Harta a fost introdusa de colonistii europeni si forma imaginatia sud-est asiaticilor.Exista o
intersectie intre harta si recensamant.Harta arata limitele unde aceste populatii luau sfarsit si
recensamantul completa politic topografia formala a hartii.Au aparut la sfarsitul secXIX hartile
istorice pentru a legitima expansiunea puterilor coloniale care incercau sa demonstreze vechimea
anumitor unitati teritoriale strict delimitate.Aceste harti au fost asezate in ordine cronologica si au
format o naratiune adoptata si des adaptata de statele nationale foste coloni in sec.XX.
Apoi harta sigla:puterile colonizatoare isi colorau teritoriul cu o anumita nuanta aceasta nuanta cu
forma ei reprodusa pe sigilii oficiale, coperti de reviste, manuale a patruns adanc in imaginatia
populara formand o emblema puternica a nationalismelor anti-coloniale.

XI.Memorie si uitare
Stim ca locuri noi decoperite au fost denumite : New Orleans, New York, New Zeeland etc
Pentru ca acest sentiment al paralelismului sa ia nastere si sa aiba consecinte politice era necesar ca
distanta dintre grupurile paralele sa fie mare, iar grupurile noi sa fie numeroase si in celasi timp
subordonate lumii vechi.Nationalismul a aparut mai intai in Lumea Noua(in Americi) si apoi in cea
Veche.Declaratia de independenta a celor Trisepezece Colonii 1776 si succesul apararii militare au
creat un precedent.Explozia din Lumea Noua a detrminat in mare masura Revolutia Franceza 1789.
Limba nu fusese o problema pentru miscarile nationaliste americane.Tocmai faptul ca aveau o limba,
o religie si o cultura comuna cu metropola au facut posibile primele imagini ale ideei de natiune.
Orice tentava de a da nationalismului profunzime istorica prin limba in Lumea Noua a esuat. Asta
fiindca toti creolii erau legati de scoli, de cultura, de modelul administrativ de limbile europene
decat de cele ale indigenilor americani.
Schimbarile de constiinta in timp ale natiunilor provoaca amnezii caracteristice.Din asemenea uitari
apar naratiunile(despre originea si specificitatea acestor natiuni).Aceste naratiuni sunt situate in
timp omogen, deci cadrul lor este istoric si perspectiva sociologica. Natiunile se incadreaza in timpul
laic cu implicatii de continuitate, dar si de uitare.