Sunteți pe pagina 1din 27

1

1. Caracterizarea generala a tranzactiei




Listarea la bursa presupune respectarea regulamentului aprobat de consiliul fiecarei
burse, cat si intrunirea cerintelor impuse de legislatia nationala.
Regulamentul de admitere la bursa contine conditiile ce trebuiesc indeplinitede o
societate pentru a fi admisa pentru cotare, modalitatea de vanzare a actiunilor si obligatiunilor,
cat si continutul cererii pentru listare.


Conditiile de indeplinit
1
:
a) Organizarea firmei sub forma de societate de actiuni (SA)
b) In urma deschiderii firmei (derularii cu succes a unei oferte publice de vanzare de
actiuni - IPO), actiunile firmei vor fi inregistrate in cadrul unui departament
specializat al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM);
c) Emitentul ce solicita admiterea la tranzactionare trebuie sa fie o societate comerciala
ce a incheiat o oferta publica de vanzare actiuni in baza unui prospect de oferta
aprobat de CNVM sau ce are aprobat de CNVM un prospect intocmit in vederea
admiterii la tranzactionare;
d) Societatea ce solicita listarea trebuie sa fi functionat in ultimii trei ani anterior
solicitarii la tranzactionare si sa fi intocmit situatii financiare pentru aceasta
perioada, in conformitate cu prevederile legale;
e) Societatea trebuie sa fi publicat bilanturile si conturile de profit si pierdere pe ultimii
trei ani premergatori cererii pentru cotare.
f) Emitentul trebuie sa depuna la Bursa de Valori, prin intermediul unei Societati de
Servicii de Investitii Financiare numita si Societate initiatoare, toate documentele
cerute (cerere de admitere la tranzactionare, prospectul de oferta publica sau
prospectul de admitere la tranzactionare in limba romana si tradus in limba engleza
in forma legalizata, situatii financiare, etc);
g) Plata comisioanelor corespunzatoare catre Bursa de Valori;
h) Emitentul trebuie sa desemneze doua personae care vor mentine legatura
permanenta cu Bursa de Valori Bucuresti
i) Valoarea probabila de piata a titlurilor pentru care se doreste cotarea trebuie sa fie
egala sau superioara valorii impuse de lege. Emisiunile ulterioare de actiuni, dintr-o
clasa deja cotata, nu se mai supun acestor limite.
j) Actiunile trebuie sa fie din aceeasi clasa, iar dispersia acestora sa fie de cel putin
25% din numarul total de actiuni;
k) Actiunile trebuie sa fie liber transferabile intre actionari, platite integral, emise in
forma dematerializata, evidentiate prin inscriere in cont, iar transferurile nu trebuie
sa fie restrictionate prin prevederi ale actelor constitutive (ca de exemplu prevederi
legate de obligatia actionarilor de a vinde actiuni numai altor actionari etc);
l) Cel putin 25% din fiecare clasa de actiuni trebuie sa fie detinuta de public alcatuit
din persoane neasociate cu directorii sau cu actionarii majoritari.

1
http://www.tradeville.eu/tradepedia/listarea-la-bursa
2

m) Solicitantii trebuie sa publice un document (este un document care sa demonstreze
bonitatea societatii) care sa contina informatii despre titlurile pe care le-au emis si
cele pe care sunt gata sa le emita. Acesta este folosit ca baza pentru admiterea la
cotare. Se cere publicarea lui si pentru emisiuni ulterioare, cu anumite modificari
specifice, indeplinind functia de prospect pentru subscriptia publica.
n) Actiunile dintr-o noua emisie trebuie sa se ofere de catre societatea emitenta cu
precadere actionarilor existenti, participanti la capitalul sau social, daca nu s-a
hotarat de actionari ca noua emisie sa se faca in alte scopuri specifice (pentru
atragerea unui numar mare de actionari in afara celor existenti).
o) Societatea trebuie sa-si informeze actionarii in scopul ocrotirii intereselor acestora,
prin:
lansarea, periodic, de anunturi publicitare;
publicarea anuala a situatiei conturilor contabile;
prezentarea de rapoarte de analiza economica la jumatatea anului;
intocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul
financiar si la investitii, amplasamente, conventii incheiate, diverse reglementari
de insemnatate majora;
prezentarea de informatii cu privire la schimbarile in structura comitetului
director si in general in structura aparatului de conducere de baza;
comunicari cu detinatorii de titluri.


Pentru a putea cota la bursa, o societate trebuie sa numeasca un membru al bursei ca
garant al cererii de cotare, care sa poata furniza toate informatiile cerute de departamentul pentru
cotatii al bursei.

Vanzarea
2
de noi emisiuni de titluri se face printr-o oferta publica de vanzare care
presupune publicarea unui prospect de emisie si a cererii de cotarea intr-un ziar de importanta
nationala. Emisia se face cu ajutorul unei societati financiare intermediare, de regula o banca de
investitii.

Pentru a-si execita dreptul de emisie in conditii bune, banca are in vedere mai multe
aspecte ale societatii precum:
operatiunile facute de societate
sfatuieste societatea emitenta de metodele optime de emisie
coordoneaza activitatea consilierilor societatii implicati in realizarea emisiei
sfatuieste asupra momentului si pretului emisiei
cu ajutorul brokerilor de care dispune, organizeaza si administreaza desfasurarea
operatiunilor.




2
http://www.tradeville.eu/tradepedia/listarea-la-bursa
3

Oferta de vanzare prin licitatie urmareste obtinerea unui pret maxim pentru emitent.
Procedura de determinare a pretului si de alocare a actiunilor trebuie sa fie agreata de
departamentul bursei specializat in formarea si coordonarea cotatiilor.
Se va avea in vedere infaptuirea unei emisii cat mai largi, respective alocarea actiunilor
la un numar cat mai mare de actionari, cu scopul de creare a unei piete bursiere active.
Oferta pentru subscriere - se ofera publicului direct sau prin intermediul unei autoritati
emitente. Riscul subscrierii este al societatii emitente, daca banca implicate actioneaza numai ca
agent, pe baza de comision. Speculatorii cumpara actiunile spre a le revinde imediat ce sunt
admise pentru a fi negociate la bursa si nu ca investitori pe termen lung.



Cererea pentru listare in cazul unei noi emisiuni de titluri financiare contine:
persoanele participante
emitentul
persoanele responsabile pentru publicarea prospectului de emisie
auditorii si consultantii
titlurile noi pentru care se cere cotarea
informatii generale despre emitent si capitalul sau
activitatile emitentului
informatii financiare privind emitentul
managamentul societatii solicitante
dezvoltarea recenta a societatii si perspectiva dezvoltarii
informatii aditionale privind instrumentele de datorii ale societatii (obligatiuni de stat,
titluri de renta, bonuri sau obligatiuni de tezaur, etc.)

Organele guvernamentale de supraveghere si control urmaresc sa nu fie lansate simultan
mai multe emisiuni mari spre a nu tulbura piata cu supraoferte si sa nu fie prea multe emisiuni
neconsumate.
Spre deosebire de tranzactiile economice, care au loc in sfera economiei reale, listarea la
bursa reprezinta o tranzactie comerciala, desfasurandu-se in sfera economiei nominale sau
simbolice si are loc pe piata de capital.














4

2. Cadrul legal al tranzactiei

Pe fundalul unei traditii de peste 70 de ani de burse de marfuri, care au functionat dupa
modelul burselor occidentale, istoria Romaniei consemneaza, in anul 1881, aparitia primei burse
de valori. Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptarii Legii asupra burselor, mijlocitorilor de
schimb si mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa model francez, aceasta lege reglementa
infiintarea, prin decret regal, a burselor de valori si marfuri.
Evolutia cadrului normativ in domeniul pietei de capital a fost marcata de urmatoarele:
anul 1904 o noua lege a bursei in care operatiunile bursiere sunt mai clar definite si, ca
o consecinta imediata, publicul larg este tot mai convins de eficienta plasamentelor in
titluri de valoare;
anul 1929 aduce Legea asupra Bursei, cunoscuta ca Legea Madgearu, care a
reprezentat unificarea legislativa a regimului burselor din Romania si, totodata, o
abordare moderna a actului legislativ. De asemenea, aceasta noua lege bursiera a
determinat separarea burselor: de valori si de marfuri.
Sfarsitul celui de-al II-lea razboi mondial, cu intreaga turnura politica pentru Romania, a
insemnat si sfarsitul pietei de capital si al bursei de valori. In anul 1992 a inceput procesul de
reconstructie, care nu a fost usor, sub toate aspectele, incepand cu cel legislativ au fost necesari
doi ani pana la adoptarea Legii 5/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori si
continuand cu cel de educare a publicului larg.
Prima parte a anului 2006 a adus modificari de natura legislativa: autorizarea BVB ca
operator de piata de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Modificarile aduse cadrului institutional si reglementarilor BVB si-au propus sa creasca
increderea investitorilor si companiilor emitente in mecanismele pietei de capital, sa asigure o
colaborare mai eficienta intre toate institutiile care au responsabilitati in derularea operatiunilor
pe piata bursiera, dar si sa contribuie la armonizarea mecanismelor si normelor adoptate de
catre BVB cu cele ale principalelor burse europene.
3


Legi si acte normative actuale ale pietei de capital:
4

Legea nr. 297/2004 privind piaa de capital
Legea nr. 514/2002 pt aprobarea OUG nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului CNVM
OUG nr.25/2002 privind aprobarea Statutului CNVM, aprobata prin Legea nr.
514/2002, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 289/2010 pentru modificarea i completarea unor acte normative
Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea OUG nr.99/2006 privind instituiile de credit si
adecvarea capitalului
Legea nr.222/2004 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr.9/2004 privind unele
contracte de garanie financiara
Legea nr.253/2004 privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in
sistemele de decontare a operaiunilor cu instrumente financiare
Ordinul M.E.F. - C.N.V.M. nr. 3483 / 144 / 2008 pentru aprobarea Normelor privind
determinarea, reinerea i virarea impozitului pe catigul de capital rezultat din
transferul titlurilor de valoare, obinut de persoanele fizice

3
http://bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1
4
http://asfromania.ro/index.php/legislatie/legislatie-capital/legi
5

Reglementarile Bursei de Valori Bucuresti sunt urmatoarele:
5

Codul BVB Operator de piata (actualizat la data de 17 septembrie 2013) - pentru
sectiunea BVB. Acesta contine diverse documente pentru piata reglementata la vedere
(ex: Precizari tehnice privind piata Titlurilor de Stat, Parametri specifici cu privire la
activitatea de Market Maker pentru Titlurile de Stat, reglementari pentru produsele
structurate) si pentru piata reglementata la termen ( ex: reglementari pentru piata
derivativelor, specificatii pentru contracte futures)
Regulamente, proceduri si norme tehnice RASDAQ - pentru sectiunea RASDAQ
(ex: Regulamentul CNVM nr. 2/2002 privind transparenta si integritatea pietei
RASDAQ, Precizari tehnice BVB 18.05.2012 cu privire la determinarea listei
emitentilor din Piata RASDAQ care au limitare a variatiei de pret in raport cu pretul de
referinta, Proceduri interne, decizie CNVM NR. 1603 / 9.12.2010 privind prospectul in
vederea admiterii la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare
tranzactionate pe Piaa RASDAQ)
Codul Bursei de Valori Bucuresti SA Operator de Sistem (actualizat cu decizie CNVM
285 / 22 martie 2012) - pentru sectiunea ATS-CAN (Sistem Alternativ de
Tranzactionare - Companii si Actiuni Noi)
Camera Arbitrala A Bursei De Valori Bucuresti S.A. Camera Arbitrala a Bursei de
Valori Bucuresti (BVB) functioneaza in baza Regulamentului de procedura al Camerei
Arbitrale a Bursei de Valori Bucuresti S.A. aprobat prin Decizia C.N.V.M. nr.
372/31.01.2006. Camera Arbitrala a Bursei de Valori Bucuresti S.A. este competenta sa
solutioneze litigiile patrimoniale izvorate din operatiuni derulate pe pietele reglementate
si sistemul alternativ de tranzactionare administrate de BVB, intre:
- participantii la sistemul de tranzactionare al BVB;
- participantii la sistemul de tranzactionare al BVB si emitentii ale caror valori
mobiliare sau instrumente financiare sunt admise la tranzactionare pe pietele
reglementate administrate de BVB;
- emitentii ale caror valori mobiliare sau intrumente financiare sunt admise la
tranzactionare pe pietele reglementate de BVB;
- clienti si participantii la sistemul de tranzactionare al BVB
- dintre intermediari, dintre societatile de servicii de investitii financiare si agentii
lor, dintre agenti si cele intre clienti si intermediari, izvorate din operatiuni de bursa sau
din operatiuni efectuate pe alte piete de valori mobiliare.
6



Oferta publica initiala (IPO - Initial Public Offer)
Oferta publica initiala consta in actiunea de a aduce la cunostiinta publicului interesat
despre vanzarea unei emisiuni de actiuni, a unei companii, pentru prima data, moment in care
societatea devine deschisa. Aceasta modalitate este utilizata de o societatea din dorinta de
dezvoltare prin expansiune si diversificare externa, dar si de companii mari care decid sa devina
tranzactionate public.
7




5
http://bvb.ro/Regulations/Regulamente.aspx
6
http://bvb.ro/Regulations/RegCamArbit.aspx
7
Investments Bodie, Kane, Marcus, McGrow-Hill, ninth edition
6

Oferta publica implica o serie de activitati complexe care pot fi grupate astfel:
etapa de pregatire a ofertei;
etapa intocmirii prospectului;
etapa autorizarii prospectului;
etapa publicitatii ofertei;
etapa derularii ofertei publice;
etapa incheierii ofertei publice.

Pentru a putea finaliza cu succes etapele enumerate mai sus, companiile apeleaza la
experienta in acest domeniu a unor intermediari specializati precum banci de investitii (devenite
acum banci holding) si societatile de servicii de investitii financiare.
De obicei, nu se alege doar un intermediar, ci un sindicat de intermediari, ce poate fi
format, de pilda, din mai multe banci ce sunt coordonate de una sau mai multe banci principale.
Sindicatul de intermediari are un triplu rol: ofera consultanta in organizarea ofertei publice si in
elaborarea prospectului; preia riscurile asociate noii emisiuni referitoare la volumul titlurilor
vandute si pretul acestora; asigura distributia noilor titluri catre investitori.
Inainte de a fi autorizata si inregistrata emisiunea de titluri, sindicatul de intermediari
elaboreaza un prospect initial ( contine informatii despre situatiile financiare auditate ale companiei
pentru ultimii 3 ani, detalii privind gradul de indatorare a companiei, rapoarte ale diferitelor categorii de
experti: evaluatori, ingineri, contabili, etc., informatii operationale - analiza vanzarilor pe arii geografice
si categorii de activitati, informatii legate de cercetare-dezvoltare, investitii in alte companii) prin care se
anunta intentia unei companii de a emite noi titluri. De exemplu, in Statele Unite, prospectul
preliminar este un document scris in rosu, prin care sunt informati potentialii investitori cu
privire la oferta publica initiala, insemnand ca titlurile nu sunt puse in vanzare decat dupa
autorizarea lor de catre SEC (US Securities and Exchange Commission, autoritatea pietei de
capital americane). Aceasta metoda de promovare a ofertei ce este in curs de aprobare se
numeste red herring.
Dupa aprobarea prospectului preliminar, bancile urmaresc, simultan, popularizarea noii
emisiuni in randul investitorilor si obtinerea unor informatii de la acestia cu privire la pretul la
care sunt dispusi sa cumpere noile titluri. Procesul prin care sindicatul culege informatiile de la
investitori poarta numele de bookbuilding. Cu acest prilej sunt organizate aa-numitele road-
shows in care se prezinta potenialilor investitori date despre titlurile ce vor fi vandute prin noua
oferta. Pe baza feed-backului primit din partea investitorilor institutionali (de talie mare), de cele
mai multe ori este modificat pretul de emisiune si numarul de actiuni din prospectul initial. In
sfarsit, dupa realizarea celor doua obiective, sindicatul va publica un prospect de emisiune
final.
Intermediarii pietei primare de capital asista firma la elaborarea prospectului, cumpara
titlurile nou emise si apoi le vand mai departe publicului investitor. Sindicatul de intermediari nu
face toate aceste lucruri gratis, ci percepe pe langa comisioanele de consultanta si o marja la
pretul de revanzare. Adica, vinde titlurile catre investitori la un pret mai mare decat cel de
cumparare de la emitent. Riscurile pe care si le asuma sindicatul de intermediari se refera la
imposibilitatea de a revinde toate titlurile, situatie in care va trebui sa reduca pretul acestora
pentru a le face atractive pentru investitori.
8


8
Piata de capital Alina Grigore Sima, Bucuresti, 2013
7


Listarea la bursa presupune atat respectarea regulamentului aprobat de consiliul
fiecarei burse cat si intrunirea cerintelor impuse de legislatia nationala. Regulamentul de
admitere prevede conditiile ce trebuiesc indeplinite de o societate pentru a fi admisa pentru
cotare, modalitatea de vanzare a actiunilor si obligatiunilor, continutul cererii pentru listare.
9


Structura pietei de capital administrate de BVB cuprinde in sectorul Titluri de Capital
urmatoarele categorii: Categora 1, Categoria 2, Categoria 3 si Categoria Internationala. Pentru
fiecare categorie in parte trebuiesc respectate anumite cerinte cu privire la numarul actionarilor,
valoarea capitalurilor proprii, rezultatul financiar obtinut. Cerintele cele mai stricte sunt pentru
listarea la Categoria 1, descrescand ulterior.
10







3. Cadrul institutional al tranzactiei

Principalul actor pe piata bursiera din Romania este Bursa de Valori. Bursa de Valori
este una dintre cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei
financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie
tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani. Aceasta opereaza pe o piata
reglementata spot, o piata reglementata la termen, o sectiune de piata numita Rasdaq, precum si
un sistem alternativ de tranzactionare.
Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, Bursa de
Valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. La nivel international, in cele mai
multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept public sunt
administratii ale statului cu caracter nelucrativ. Bursa de Valori din Romania este o institutie de
drept public.

La bursa de valori se negociaza:
Valori mobiliare: actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur, titluri de renta , etc.;
Valute selective;
Produse bursiere derivate: contracte futures, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri
financiare, optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, orpiuni pe rata dobanzii, etc..

Bursa de Valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii
activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai
rentabile. Acest rol este indeplinit mai ales prin operatiunile de vanzare si cumparare de actiuni si
obligatiuni emise de societatile pe actiuni.



9
http://www.tradeville.eu/tradepedia/listarea-la-bursa
10
http://www.bvb.ro/info/Ghid%20Emitent%20BVB.pdf
8

Ceilalti participanti principali pe piata financiara sunt:

Firmele: pot avea atat rol de creditor, cat si de debitor net. Acestea decid majorarea
capitalurilor detinute in prezent in vederea reluzarii de investitii in active reale necesare
extinderii activitatii lor;

Populatia: in calitate de creditor sau debitor net, realizeaza investitii in instrumente
financiare emise de catre firme;

Guvernul: poate avea, la fel ca firmele si populatia, atat rol de creditor, cat si de debitor
net. Pentru a finanta deficitul bugetar acesta poate emite titluri de stat, sub forma biletelor de
trezorerie , a obligatiunilor pe termen lung si mediu, urmand ca in momentul inregistrarii unui
excedent sa fie retrase de pe piata financiara;

Intermediarii financiari: institutii specializate prin interemediul carora corporatiile si
guvernul pun in vanzare instrumentele financiare emise. Prin intermediul acestora se intalnesc,
practic, cererea si oferta de capitaluri.

Intermediarii financiari se clasifica in mai multe categorii. Acestea sunt:

Bancile comerciale: aceasta este categoria cea mai cunoscuta de intermediari financiari.
Comparativ cu orice entitate care desfasoara activitati nefinanciare, activele financiare
ocupa o pondere semnificativa;
Fondurile mutuale, societatile de asigurari si alti intermediari financiari: acestea atrag
resurse de la investitori de talie mica, plasand ulterior aceste resurse in instrumente cum
sunt actiuni, obligatiuni corporative, titluri de stat, depozite bancare, etc.

Bancile de investitii: acestea acordau consultanta financiara corporatiilor emitente de
titluri asupra pretului de emisiune, ratei de dobanda corespunzatoare, etc.. Bancile de
investitii erau, de asemenea, institutii specializate in noile emisiuni de instrumente
financiare pe pietele de capital, la care publicul larg poate sa subscrie. Criza financiara
din 2007-2008, a adus o reorganizare a activitatii acestor banci specializate (ex: unele
dintre acestea au devenit banci holding Goldman Sachs si Morgan Stanley).



Necesitatea existentei intermediarilor financiari rezida in faptul ca:

realizarea unei tranzactii directe intre un investitor de talie mica ce doreste
achizitionarea unor instrumente financiare si o corporatie cu nevoi suplimentare de
finantare este foarte dificil de incheiat;
investitorii de talie mica nu au informatiile necesare referitoare la riscul de credit asociat
participantilor pe pietele financiare, in special a debitorilor;
investitorii de talie mica ar fi expusi unor tranzactii foarte riscante daca nu au realizat
diversificarea riscului in investitia realizata.

9

4. Piata specifica

Scurt istoric

1840 - a fost promulgat si aplicat Codicele de Comert al Tarii Romanesti, care dedica
un capitol special schimburilor comerciale, agentilor de schimb si intermediarilor.
1860 - exista o piata libera a valorilor mobiliare, a efectelor de comert si valutelor.
1882 - Bursa de Valori din Bucuresti s-a deschis oficial in data de 1 decembrie, pe baza
Inaltului Decret Regal ce promulga Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si
mijlocitorilor de marfuri. Bursa de Valori din Bucuresti a fost creata indeosebi pentru
tranzactionarea titlurilor cu venit fix, dar si a actiunilor societatilor agricole, industriale,
comerciale, a inscrisurilor funciare urbane si rurale.
Speculatiile in afara bursei erau permise, astfel ca piata neoficiala a continuat sa existe
si sa afecteze functionarea burselor nou infiintate: Bursa de Comert de la Iasi, Bursa din
Bucuresti, Bursa din Galati si Bursa din Braila.
1883 - s-a produs prima criza bursiera.
1882 - existau doar 6 societati pe actiuni.
1904 - Legea asupra burselor de comert prevedea functionarea in Romania a
urmatoarelor burse: la Bucuresti, o bursa de schimb si efecte, de cereale si marfuri; la
Braila, Galati, Constanta, Iasi si Craiova cate o bursa de cereale si marfuri.
1914 - ca urmare a declansarii primului razboi mondial, Bursa de Valori din Bucuresti a
fost inchisa, tranzactiile bursiere fiind reluate in toamna anului 1918.
1919-1925 - a adus pentru Bursa de Valori din Bucuresti o dezvoltare accentuata,
tranzactiile derulate fiind in cea mai mare parte speculative. Cele mai tranzactionate
actiuni in scopuri speculative erau cele ale societatilor petroliere, ele absorbind la un
moment dat peste 75% din totalul operatiunilor bursiere.
1926 - cursurile actiunilor la bursa incep sa scada, dupa cei sapte ani de piata in crestere
urmand sapte ani de scaderi dezastruoase.
1932 - datorita agravarii crizei financiare mondiale, volumul tranzactiilor cu actiuni s-a
redus iar cursurile acestora au atins cel mai scazut nivel inregistrat vreodata. In
urmatorii ani, pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, bursa de valori a
inregistrat un regres.
Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a insemnat totodata si sfarsitul pietei de
capital romanesti. Dupa impunerea regimului comunist din 1948, Bursa de Valori a fost
inchisa. Perioada anilor 1952-1989 reprezinta o gaura neagra in istoria pietei de
capital din Romania, cu toate ca societatile romanesti cu capital de stat specializate in
import-export de materii prime se loveau de mecanismele burselor internationale.
Crearea si functionarea societatilor comerciale reglem. de Legea nr. 31/1990 a constituit
primul pas al constructiei pietei de capital in Romania dupa 1989.
Ca si in celelalte tari din Europa Centrala si de Est, privatizarea, trecerea proprietatii
statului in proprietate privata, a constituit baza infiintarii pietei de capital. Procesul de
privatizare a inceput in anul 1991, o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. 58 privind
privatizarea societatilor comerciale.
S-a realizat prin transferul gratuit a unui procent de 30% din capitalul intreprinderilor de
stat, sub forma certificatelor de proprietate, in administrarea celor 5 Fonduri ale
10

Proprietatii Private (FPP), 70% din capital ramanand in administrarea Fondurilor
Proprietatii de Stat (FPS). Certificatele de proprietate erau titluri financiare cu caracter
special, respectiv actiuni ale Fondurilor Proprietatii Private distribuite populatiei care a
implinit 18 ani de catre Agentia Nationala pentru Privatizare.
1993 - Parlamentul a respins proiectul de lege propus de Banca Mondiala pentru
infiintarea pietei de capital in Romania.
Au aparut si au functionat jocurile de tip piramidal, cel mai celebru fiind Caritas, iar
tolerarea acestora de catre autoritati, cu efectele negative ce au urmat, a generat confuzie
in randul populatiei.
1994 - este adoptata prima reglementare completa a pietei de capital, prin care se
creeaza cadrul necesar al aparitiei institutiilor pietei de capital: Autoritatea de
supraveghere si reglementare a pietei de capital, CNVM; BVB; asociatiile profesionale
specifice cu statut de organism de autoreglementare: Asociatia Nationala a Societatilor
de Valori Mobiliare (ANSVM); societati de depozitare si societati de registru:
Societatea Nationala de Compensare, Depozitare si Decontare (SNCDD), Registrul
Roman al Actionarilor (RRA).
1994 - prima bursa futures si de optiuni din Romania: BMFMS a fost infiintata in data
de 14 decembrie, jucand un rol important in cadrul economiei de piata romanesti prin
oferirea unor instrumente specifice pentru managementul riscului in conditiile specifice
investitiilor pe pietele de capital.
Dupa o intrerupere de cinci decenii, BVB a fost reinfiintata in anul 1995,
tranzactionarea incepand in noiembrie 1995 cu numai sase companii admise la cota
bursei.
1996 - infiintarea pietei extrabursiere RASDAQ, ce a creat un cadru organizat,
transparent si accesibil pentru tranzactionarea actiunilor celor aproximativ 5.700
societati privatizate prin Programul de Privatizare in Masa. RASDAQ este rezultatul
direct al cooperarii romano-americane pentru orientarea catre sectorul privat al
institutiilor pietei de capital.
1997 - piata bursiera a intrat in declin, urmand, mersul economiei.
2000 - falimentul Fondului National de Investitii (FNI). Dupa aceasta noua criza, in a
doua jumatate a anului 2000, conducerea B.V.B. a demarat un proces de restructurare a
pietei de capital. Reforma a continuat si in anii urmatori. Astfel, Rasdaq s-a transformat
in societate pe actiuni in anul 2002, cand si-a schimbat si denumirea, devenind Bursa
Electronica Rasdaq (BER).
2003 - la Bursa de Valori Bucuresti, s-a listat si tranzactionat prima emisiune de
obligatiuni corporative. In acelasi an, se remarca revigorarea pietei, prin evolutia
pozitiva a cursului actiunilor listate la bursa: TLV crestere de 90%, AZO- crestere de
90%.
2005 - piata de capital din Romania a intrat intr-un proces profund de reconstructie, in
contextul integarii Romaniei in Uniunea Europeana. Bursa de Valori Bucuresti si-a
schimbat forma juridica din institutie de interes public in societate pe actiuni.
2005 - un moment semnificativ in evolutia pietei de capital a tarii noastre l-a reprezentat
data de 30 noiembrie cand s-a hotarat fuziunea prin absorbtie a BER de catre BVB.Cu
aceasta ocazie s-a majorat si capitalul social al Bursei de Valori Bucuresti, iar numarul
actionarilor a crescut de la 67 la 71, din care 68 sunt SSIF-urile ce opereaza la bursa.
Totodata, s-a procedat, in mod treptat, la reducerea numarului emitentilor listati pe
11

segmentul de piata Rasdaq, astfel incat numarul societatilor tranzactionabile s-a redus
de la peste 5000 in 1996 la aproximativ 1700 in anul 2007.
2005 - investitorii au avut posibilitatea sa tranzactioneze la Bursa de Valori Bucuresti
drepturile de preferinta, atasate actiunilor nou emise cu prilejul majorarilor de capital
social.
2006 - s-a derulat cu succes emisiunea de obligatiuni a Bancii Internationale pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), prima emisiune de valori mobiliare (525 mil.
RON) efectuata pe piata de capital a Romaniei de catre un organism financiar
international.
Pentru Bursa Monetar-Financiara si de marfuri-Sibiu anul 2006 a reprezentat un maxim
istoric, caracterizat de o mare lichiditate, cu un volum ascendent al tranzactiilor.
2007 - a fost lansata la Bursa de Valori Bucuresti piata la termen cu primele instrumente
derivate: contractele futures pe indicele BET si BET-FI. De asemenea, au intrat in
functiune in anul 2007 doua institutii : Depozitarul Central si Casa de Compensare
Bucuresti.
2008 - aduce o premiera: debutul pe piata al fondurilor obligatorii de pensii administrate
privat(pilonul II), care incep procesul de administrare a resurselor financiare mobilizate
de la aderenti.
2008 - a fost unul din cei mai dificili ani pe piata de capital din Romania. Indicele BET
a pierdut 70,5% din valoare in 2008, cea mai mare scadere din istoria indicelui, care a
anulat cresterile indicelui din 2007, 2006 si 2005. Toate actiunile tranzactionate la BVB
in 2008 au incheiat anul cu randamente negative, cea mai mare scadere fiind inregistrata
de singura societate de brokeraj listata la bursa: SSIF Broker (95,25%).




Volumul, dinamica si structura tranzactiilor, proiectii pe termen
mediu, piata romaneasca comparativ cu pietele europene si globale.

Piata de capital din Romania,
dei una dintre cele mai mici din Europa,
este considerata o piaa cu un potential de
dezvoltare ridicat. In prezent, activitatea
pietei de capital se desfaoara pe doua
piete reglementate, pe care se
tranzacioneaza un numar de 1.130 de
emitenti, capitalizarea bursiera totala
ridicandu-se la aproximativ 119 miliarde
lei (circa 27 de miliarde de euro).
11



11
http://asfromania.ro/index.php/despre-asf/piete/instrumente-financiare
12

In 2013 s-au consemnat evolutii pozitive pe pietele financiare internationale, indicii
bursieri din Statele Unite si Germania doborand maxime dupa maxime (Dow Jones a testat
pragul de 16.000 p.). Aceste evolutii au fost sustinute de o serie de factori: continuarea politicilor
monetare expansioniste (fara precedent) in Statele Unite, Zona Euro si Japonia; inflexiunea
economiei Zonei Euro (iesirea din recesiune consemnata in trimestrul II al anului); evolutia
predominant favorabila a rezultatelor raportate de companiile internationale.
Piata interna de capital a resimtit climatul pozitiv din pietele financiare internationale,
dar si listarile unor pachete la companii controlate de stat, oferta secundara la Transgaz, oferta
initiala la Nuclearelectrica si culminand cu succesul ofertei Romgaz. Pe de o parte, piata interna
de capital a resimtit ameliorarea perceptiei de risc cu privire la expunerea capitalului strain, fapt
reflectat de declinul costurilor de finantare (statul se imprumuta in prezent la dobanzi minime
record pe scadentele scurte si medii, iar dobanda din sectorul privat s-a diminuat si ca urmare a
deciziilor de politica monetara ale BNR).
12


Asemenea evolutiei pietelor de capital din zona Euro, care au marcat, in ultimii trei ani,
o redresare semnificativa, evolutia pietelor bursiere din Romania si, implicit, a indicilor bursieri,
a consemnat cresteri vizibile. Se manifesta o tendinta de imbunatatire a perceptiei investitorilor
fata de riscurile asociate plasamentelor pe piata de capital, fapt care modeleaza aversiunea
acestora fata de risc, cu implicaii favorabile asupra cererii pe aceasta piaa. In acelai timp,
volumul intrarilor de capital strain in Romania a inregistrat creteri semnificative, reflectand
interesul deosebit al investitorilor straini fata de instrumentele financiare disponibile pe piata de
capital autohtona.

12
http://www.economistul.ro/perspectiva-pietei-de-capital-in-2014-inflexiunea-primei-de-risc-a6610/
13

Evoluia favorabila a pieei de capital este reflectata de principalii indici bursieri care, la
nivelul lunii octombrie 2013, au inregistrat cresteri semnificative fata de valorile de inchidere din
anul precedent, dupa cum urmeaza: indicele BET a consemnat o crestere cu 17,43%, indicele
BET-FI a crescut cu 6,48%, indicele compozit BET-C a crescut cu 14,18%, iar indicele ROTX a
crescut cu 15,51%. Indicii BET-XT si BET-NG au consemnat de asemenea cresteri semnificative
ale pretului de inchidere cu 11,66%, respectiv cu 3,36%.
Strategia de privatizare prin intermediul pieei de capital, anunata de Guvernul
Romaniei, ramane un factor esential pentru diversificarea ofertei si imbunatatirea lichiditatilor. O
dovada recenta o reprezinta incheierea cu succes a ofertei publice iniiale pentru vanzarea de
aciuni reprezentand 10% din capitalul social al Nuclearelectrica, rezultatele demonstrand
interesul ridicat manifestat atat de micii investitori, cat i de cei instituionali.
La nivelul lunii octombrie 2013, pe piaa reglementata exista 70 de emiteni de
obligaiuni, numarul tranzaciilor cu acest tip de instrumente financiare crescand cu 6,84% faa
de sfaritul anului anterior.
Industria fondurilor de investitii este reprezentata, in prezent, de un numar de peste 100
de fonduri, cu o valoare cumulata a activelor de peste 7 mld EUR si un numar de investitori
(institutionali si de retail) care a depasit 250 000, continuand tendinta de crestere inregistrata in
ultimii ani.

Capitalizarea bursiera (companii locale, mld. EUR)
Sursa: EUROSTAT

14

Caracterizarea cererii si a ofertei pe piata de capital

Dezvoltarea afacerilor s-a bazat in secolul XX, in principal, pe creditare. Orice
companie care vroia sa se dezvolte, sa faca noi investitii, avea nevoie de resurse financiare in
timp scurt, mai mult decat permitea procesul de economisire. Acest fapt s-a datorat in special
rapiditatii dezvoltarii unei idei de afaceri, in special in ultimele doua decenii ale secolului trecut.
Aceasta a fost principala cauza a cererii masive de capital, ce a determinat companiile sa
caute resurse financiare dintre cele mai diverse. Pe de alta parte, datorita puternicei dezvoltari
economice, s-au creat si surplusuri masive de bani, atat la persoanele juridice, cat si la persoanele
fizice.
Piata de capital reprezinta o componenta a pietei financiare impreuna cu piata monetara.
Piata financiara intermediaza fluxurile de capital dintre creditori (cei ce dispun de economii si
doresc sa le plaseze in vederea fructificarii) si debitori (persoane fizice sau juridice, institutii
private sau publice care au nevoie de resurse financiare suplimentare).
In aceste premise, piata de capital reprezentata de bursele de valori, a fost intermediarul
ideal intre cerere si oferta de capital.
Piata de capital se caracterizeaza prin intalnirea directa a cererii cu oferta de capital,
deoarece solicitantul emite titluri de creanta proprii negociabile pe care le cumpara detinatorii de
capital.

Fluxurile de fonduri din cadrul sistemului financiar




15

Principalul avantaj al pietei de capital consta in caracterul negociabil al titlurilor de
creanta, care permite detinatorului sa-si recupereze oricand capitalul investit si astfel, sa transfere
riscurile ce insotesc plasamentele de capital.
Rolul fundamental al unui sistem financiar este acela de a asigura alocarea eficienta a
resurselor financiare, si implicit contributia acestuia la finantarea pe termen mediu si lung a
economiei. Raportul cerere-oferta pe piata de capital prezinta o trasatura specifica si anume
cresterea continua a cererii comparativ cu caracterul limitat al ofertei.


Transferurile de capital de la cei ce economisesc la cei ce au nevoie de capital se pot
realiza in trei modalitati diferite:
Transferuri directe de bani si de titluri de valoare, atunci cind o firma emitent
(utilizatoare de fonduri) vinde actiuni sau obligatiuni, direct investitorilor, fara sa
apeleze la intermediari.







Transferuri prin intermediul unui dealer (casa de investitii). Dealerul serveste drept
intermediar si faciliteaza emisiunea de titluri financiare.







Transferuri printr-un intermediar financiar (banca, fond mutual etc). Intermediarul
obtine fonduri emitind propriile titluri de valoare si apoi utilizeaza banii pentru a
cumpara titlurile emise de unele firme. Acesti intermediari financiari efectueaza mai
mult decit un simplu transfer de bani si titluri: ei creaza produse financiare noi.











16

Cererea de capital se manifesta pe piata titlurilor financiare in mod diferit, in
functie de cele doua segmente existente.

Pe piata primara - cererea de capital provine din partea emitentilor persoane juridice,
de drept privat sau public, precum:
statul si colectivitatile locale a caror principala motivatie pentru cererea de fonduri o
constituie finantarea cheltuielilor deficitului bugetar, care apar pe piata prin emisiunea
de obligatiuni
firmele de stat, care fac apel la fondurile disponibile pentru nevoile lor de investire in
diferite sectoare ale economiei
institutii financiar-bancare si de asigurari, care fac apel la fondurile investitorilor pentru
finantarea activelor proprii, rolul principal al acestora fiind facilitarea circulatiei
capitalului, asigurind astfel lichiditatea pietei financiare
societati industriale si comerciale, care fac apel la piata capitalului atit in momentul
constituirii, cit si in timpul dezvoltarii afacerilor, emitind actiuni, pentru finantarea
capitalului propriu, si obligatiuni, pentru finantarea capitalului de imprumut

Pe piata secundara, exponentii cererii de fonduri sunt detinatorii de titluri, persoane
fizice sau juridice, care doresc transformarea acestora in lichiditati inainte ca acestea sa produca
venituri (dividende, dobanzi).
13

Exponentii cererii sunt debitori pe piata financiara.

Cererea de capital se structureaza in:
cererea structurala;
cererea legata de factori conjuncturali.

Cererea structurala este determinata de nevoile permanente de finantare a principalelor
ramuri economice diverse ramuri de activitate, a unor programe de dezvoltare, de constituirea si
majorarea fondurilor institutiilor si organismelor financiar-bancare nationale si internationale etc.
Desi aflata in continua crestere, acest tip de cerere nu prezinta variatii spectaculoase de la o
perioada la alta.
Cererea conjuncturala apare ca efect al insuficientei sau indisponibilitatii resurselor
interne precum si ca efect al unor factori cum sunt: fluctuatia preturilor , modificari ale ratei
dobanzii, deficitul balantei de plati, majorarea preturilor la materiile prime, combustibili si
energie, etc. Acest tip de element contribuie in cea mai mare masura la sporirea accentuata a
cererii.etc.







13
http://conspecte.com/Macroeconomie/piata-de-capital.html
17

Oferta de capital este consecinta procesului de economisire si este reprezentata de
disponibilitatile banesti temporar libere si pentru care se cauta un plasament cat mai avantajos.
Economiile devin oferta pe piata de capital numai daca piata asigura rentabilitatea ceruta de
investitori.
Economiile sunt venituri ce depasesc nevoile de consum care sunt plasate pe piata de
capital prin cumpararea de titluri emise si care pot imbraca urmatoarele forme:
capitaluri disponibile apartinand societatilor comerciale;
resurse de finantare disponibile la un moment dat la nivelul institutiilor financiare
(societati bancare, societati de investitii, case de economii);
disponibilitatile banesti ale populatiei.

Oferta de capital este asigurata de investitori. Acestia sunt persoane fizice sau juridice
care investesc intr-o societate prin cumpararea de valori mobiliare/titluri de valoare, cu scopul de
a obtine avantaje economice sub forma profiturilor sau a drepturilor de proprietate, tranzactie.
In functie de comportamentul fata de piata de capital, exista: investitori individuali si
investitori institutionali.
Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice care fac tranzactii de dimensiuni
mici. Acestia pot fi: investitori pasivi pe termen lung care obtin fructificare din dobanzi si
dividende; investitori activi care valorifica miscarea cursului bursier.
Investitorii institutionali sunt societati sau institutii care fac tranzactii de dimensiuni
mari. Acestia cuprind: banci, societati de asigurare, societati de investitii, organisme de
plasament colectiv, fonduri de pensii, etc. Tranzactiile derulate de investitorii institutionali
exercita o influenta semnificativa asupra volumului tranzactiilor si pretului instrumentelor
financiare.

Cererea si oferta sunt doua dimensiuni ale procesului de economisire-investire supuse
influentei directe si indirecte a unor riscuri multiple cum sunt:
riscul optional al investirii, care apare in momentul adoptarii deciziei de plasament prin
orientarea catre piata monetara sau catre piata de capital;
riscul afacerii, care reflecta neincrederea in serviciile sau produsele oferite de o anumita
societate sau in abilitatea echipei manageriale de a obtine profit;
riscul pietei, care vizeaza evolutia preturilor instrumentelor financiare in viitor si
posibilitatea inregistrarii unor pierderi, ca urmare a modificarii raportului cerere-oferta
pentru un anume tip de instrument financiar;
riscul creditului, care reflecta posibilitatea ca debitorul sa nu-si mai poata onora
obligatiile la scadenta;
riscul lichiditatii, ce intervine in cazul in care se restrang posibilitatile de transformare
rapida si fara pierderi in numerar a valorilor mobiliare detinute;
risc inflationist, respectiv riscul ca moneda sa-si piarda puterea de cumparare ca urmare
a cresterii preturilor;
riscul solvabilitatii, care se refera la capacitatea convertirii titlurilor de valoare in
lichiditatii fara a suferii pierderi importante;
riscul de optiune, care apare in momentul in care este necesara alegerea unui titlu de
valoare dintre mai multe existente;
riscul schimbarilor de ordin legislativ, care provine din posibilitatea schimbarii cadrului
legislativ fie la nivel national, fie la nivelul pietei de valori mobiliare.
18

Evenimente si cazuri deosebite

In anul 2013, pe langa listarea Romgaz la bursa a avut loc si listarea companiei
Nuclearelectrica. Actiunile emise de Societatea nationala Nuclearelectrica au inceput sa fie
tranzactionate in luna noiembrie la Bursa de Valori din Bucuresti, in cadrul sectorului Titluri de
Capital, Categoria 1 actiuni.
Oferta publica primara initiala de vanzare a 10% din actiunile Nuclearelectrica s-a
derulat in luna septembrie a anului 2013. Fiecare actiune care a facut obiectul ofertei i-a fost
atasat un drept de alocare, acestea fiind tranzactionate in luna octombrie la BVB.

Una dintre cele mai importante listari programate pentru 2014 este cea a companiei
Hidroelectrica, actiune care a fost initial programata pentru 2013. Reintrarea in insolventa a
Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie din Romania pe care statul intentioneaza sa-l
listeze pe bursa la jumatatea acestui an, in luna iunie pune sub semnul intrebarii continuarea
programului de listari asumat de guvern. Alte doua listari importante programate in acest an sunt
ale companiilor Electrica (15% din capitalul social), in iunie, si a Complexului Oltenia, in
octombrie, insa listarea in aceeasi luna a companiilor Hidroelectrica si Electrica ar fi un element
contraproductiv deoarece statul doreste sa maximizeze veniturile din aceste operatiuni.

Referitor la listarea duala a Romgaz atat pe bursa din Bucuresti, cat si pe cea londoneza,
aceasta nu a fost prima incercare de acest fel.
Prima listare duala pe doua burse a avut loc ina anul 2006, an in care grupul farmaceutic
A&D Pharma, proprietarul retelei de farmacii Sensiblu, a lansat la Londra tot o emisiune de
certificate de depozit globale.
Aceasta actiune s-a sfarsit intr-un semiesec, in 2011 compania delistandu-se. In ciuda
acestui fapt, delistarea companiei a constituit si o victorie indirecta pentru piata romaneasca de
capital in lupta cu marile burse ale lumii, brokerii locali atragand atentia de multe ori
companiilor romanesti ca au sanse mai mari sa obtina finantarea de care au nevoie printr-o listare
pe piata Romaneasca decat la Londra sau New York, unde daca nu sunt companii foarte mari,
vor fi ignorate de investitori.
















19

5. Descrierea generala a cazului ce face obiectul studiului

Partile implicate in listarea la bursa a SNGN Romgaz S.A. sunt:
SNGN Romgaz S.A.,
S.C. BURSA DE VALORI BUCURESTI S.A.
London Stock Exchange plc.


Societatea Nationala de Gaze Naturale Romgaz S.A. reprezinta o
societate pe actiuni de interes national, in care statul este actionar majoritar, fiind reprezentat de
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.
Romgaz se ocupa cu: cercetare geologica (pentru descoperirea de noi zacaminte
gazifere), producerea de gaz metan (prin exploatarea zacamintelor din portofoliul companiei),
depozitarea in subteran a gazelor naturale, efectuarea de interventii, reparatii capitale si operatii
speciale la sonde si asigurarea de servicii profesioniste de transport tehnologic. De curand,
Romgaz si-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut,
devenind astfel producator si furnizor de energie electrica.

Date de identificare:
Codul de identificare fiscala: 14056826
Nr. inreg. Registrul Comertului: J32/392/2001
Adresa: 551130, Medias, P-ta C.I. Motas, nr.4
Tel: +4-0269-201020
http://www.romgaz.ro/

Romgaz se numara printre companiile detinute de stat care au indeplinit toate conditiile
de crestere economica, devenind una din cele mai mari companii din Romania, pozitia
economica si financiara a companiei fiind caracterizata prin stabilitatea profitului si lichiditatea
companiei.
Profitul companiei reprezinta o parte vitala pentru independenta si dezvoltarea acesteia,
acest fapt datorandu-se sistemului de valori dupa care isi orienteaza activitatea.

Motivele pentru care societatea Romgaz a dorit listarea la bursa sunt multiple, fiind
prezentate printr-o lista de avantaje
14
ale listarii la bursa, atat pentru companie, cat si pentru
proprietarii acesteia:
Atragerea de resurse financiare fara cresterea gradului de indatorare al companiei
Cresterea vizibilitatii si publicitatea gratuita
Evaluarea companiei la un pret corect
Atragerea investitorilor institutionali
Libertatea de utilizare a capitalului atras
Strategie de exit pentru investitorii fondatori
Cresterea reputatiei companiei
Diversitatea formelor de finantare

14
http://www.sibex.ro/uploads/docs/ro/produse/spot/ghidul_emitentului_pe_piata_sibex.pdf?rnd=1
20

Luand in considerare principalele avantaje ale listarii companiei Romgaz la bursa,
principalele obiective
15
ale acesteia au devenit:
Descoperirea de noi zacaminte
Dezvoltarea depozitelor de inmagazinare subterana a gazului natural
Cresterea volumului de vanzari de gaze natural
Optimizarea productiei si cresterea factorului de recuperare.


S.C. BURSA DE VALORI BUCURESTI S.A. este una din cele mai importante
institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata,
transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare,
derivate ale acestora, bani.
BVB opereaza o piata reglementata spot, o piata reglementata la termen, o sectiune de
piata numita Rasdaq, precum si un sistem alternativ de tranzactionare. Tranzactiile executate la
BVB se desfasoara prin sistemul electronic de tranzactionare Arena.

La BVB se tranzacioneaza urmatoarele tipuri de instrumente financiare:
Aciuni
Drepturi
Obligaiuni
Unitai de fond
Produse structurate
Contracte futures

Date de identificare:
Cod Registrul Comertului: J40/12328/2005
Cod fiscal / CUI: 17777754
Adresa: Bulevardul Carol I nr 34 - 36, etaj 14, sector 2, cod postal 020922, Bucuresti
Tel: (+40)(21) 307 95 00
http://www.bvb.ro/

Principala misiune a Bursei de Valori Bucuresti este de a deveni una dintre cele mai
active instrumente de finantare a economiei din Romania.
16

In acest sens, se doreste construirea celei mai performante piete de capital din Europa de
Sud-Est, cat si crearea de oportunitati de investitie atractive intr-un mediu dinamic si transparent.
Motivele participarii BVB la tranzactia comerciala au fost multiple, dintre ele
mentionand dorinta acesteia de a deveni suport pentru incheierea cu succes a ofertelor publice
pentru companiile de stat, listarea de companii noi si cresterea numarului de investitori active, si
cresterea vizibilitatii BVB si a emitentilor, precum si a gradului de constientizare a rolului
important pe care il joaca piata de capital din Romania.



15
http://www.romgaz.ro/profil/profil-companie/obiective.html
16
http://www.bvb.ro/About/Presentation.aspx
21

London Stock Exchange (LSE) este cea mai importanta bursa din Europa in ceea
ce priveste capitalizarea companiilor listate. Este una din cele mai vechi burse din lume, datand
din anul 1773. In prezent, bursa londoneza listeaza 2749 de companii, a caror valoare de piata
ajunge la 4,21 trilioane USD.

Date de identificare:
Registered in England and Wales No 02075721.
Address: 10 Paternoster Square, London, EC4M 7LS.
Switchboard: +44 (0) 20 7797 1000
http://www.londonstockexchange.com/
London Stock Exchange Group a fost creat in octombrie 2007, cand LSE a fuzionat cu
Milan Stock Exchange si Borsa Italiana, creand astfel cel mai diversificat grup de tranzactionare
din Europa. Acesta sta in centrul comunitatii financiare a lumii. Prin pietele lui, acesta ofera
afacerilor international acces de neegalat la pietele de capital ale Europei.
Functia economica principal a LSEG o reprezinta aducerea in acelasi loc a companiilor,
in scopul cresterii numarului de investitori din toata lumea. Acest fapt poate fi vazut ca un
obiectiv central al intrarii bursei londoneze in tranzactie.


Derularea efectiva a tranzactiei

Listarea la bursa a societatii Romgaz a reprezentat cea mai mare tranzactie comerciala
din 2013, fiind totodata si cea mai mare listare la Bursa de Valori Bucuresti din ultimul deceniu.
Prin listarea la bursa a actiunilor sale, Romgaz, producator de gaze evaluat la 3 miliarde EUR, a
devenit companie publica. Statul roman a vandut 15% din actiunile Romgaz prin oferta publica
initiala pe Bursa, pentru 1,7 miliarde de lei.
Oferta publica initiala prin care statul a vandut 15% din actiunile Romgaz a inceput pe
22 octombrie 2013 si s-a incheiat pe 31 octombrie 2013, iar statul roman a obtinut astfel o suma
totala de 1,734 miliarde de lei (390,9 milioane euro, respectiv 534,63 milioane dolari).
Investitorii mici au subscris peste 153 de milioane de actiuni in oferta publica la
pretul maxim de 32 de lei. Valoarea ordinelor s-a ridicat la peste 4,9 miliarde de lei (1,1 mld.
euro), conform datelor disponibile joi, la ora 19:00, cand intermediarii nu finalizasera inca
introducerea ordinelor de subscriere in sistemul bursei.
Prima zi de tranzactionare a actiunilor Romgaz a fost 12 noiembrie 2013, Primul-
ministru Victor Ponta deschizand sedinta Bursei din Londra in prima zi de listare a societatii
romanesti Romgaz.
17
Aceasta zi a marcat recorduri: pretul actiunii Romgaz a atins 35,85 lei, cu
aproape 20% peste pretul de 30 lei/actiune la care s-a incheiat oferta, iar rulajul cu actiuni de pe
bursa a atins maximul ultimilor doi ani, respectiv 24,3 milioane de euro.
O premiera in istoria privatizarilor a fost faptul ca oferta Romgaz, si mai apoi listarea, s-
au derulat concomitent pe doua burse: la Bucuresti si la Londra. Investitorii au cumparat 36% din
actiunile Romgaz sub forma de certificate de depozit, care vor fi listate la bursa londoneza, restul
de 64% fiind achizitinat direct sub forma de actiuni, care vor fi tranzactionate la BVB.
18


17
http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/romgaz-listata-pe-bursa-de-la-londra-ialomiteanu-sper-sa-
nu-avem-un-nou-esec-al-guvernului-317196.html
18
http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/romgaz-listarea-deceniului-si-premiera-bucuresti-londra-11702088
22


23

6. Analiza aprofundata a tranzactiei studiate

Analiza oportunitatii alegerii modelului de tranzactie in cauza de catre
fiecare dintre parti in raport cu alte solutii de realizare a obiectivelor proprii

Finantarea prin bursa reprezinta o alternativa pentru companii, alternativa ce aduce si o
serie de avantaje, desi piata de capital romaneasca nu a ajuns sa isi indeplineasca inca unul din
rolurile esentiale, acela de sursa de finantare pentru companii, deoarece antreprenorii si
managerii sunt inca reticenti la ideea de emisiune de obligatiuni sau actiuni.
Alternativa listarii la bursa reprezinta o forma de finantare cu costuri extrem de mici,
comparativ cu finantarea prin credit bancar. Pe langa acest fapt, reamintim si o alta serie de
avantaje: cresterea vizibilitatii, notorietatii si reputatiei, accesul la investitori, parteneri si clienti
noi, dar si o evaluare corecta a afacerii.

Atragerea de resurse financiare fara cresterea gradului de indatoare al companiei
Prin listarea la bursa, orice companie cu rezultate financiare pozitivepoate atrage resurse
financiare intr-un mod mai facil si mai ieftin, comparativ cu forma clasica de imprumut bancar.
Avantajul principal il reprezinta faptul ca nu creste gradul de indatorare al companiei, ci
creste capitalul acesteia, prin emisiunea si vanzarea de noi actiuni. Banii colectati in urma
vanzarii de noi actiuni sunt la dispozitia societatii pentru perioade nedeterminate de timp, nefiind
purtatori de dobanzi si nefiind necesara restituirea acestora.

Cresterea vizibilitatii si publicitatea gratuita
Listarea unei companii la bursa imbunatateste imaginea acesteia in relatiile cu
partenerii, investitorii si media. O companie listata atrage increderea clientilor, furnizorilor si
bancilor in stabilitatea sa financiara si in produsele si serviciile oferite de catre aceasta.
Ziarele cu profil financiar, posturile de televiziune si radio, agentiile de presa din tara si
din strainatate publica periodic informatii referitoare la companiile listate la bursa sub forma de
stiri, rapoarte de tranzactionare, analize de specialitate.

Evaluarea companiei la un pret corect
Pretul la care se deruleaza operatiunile zilnice de vanzare si cumparare determina
capitalizarea companiei, adica valoarea de piata a intregii afaceri.
Pretul de tranzactionare la bursa arata valoarea corecta a companiei, deoarece se
bazeaza pe date de tranzactionare reale, concrete, actualizate si transparente.

Atragerea investitorilor institutionali
Listarea la bursa reprezinta pentru o companie o cale spre atragerea in actionariat a unor
categorii de investitori institutionali precum fonduri sau banci de investitii, fonduri de pensii,
fonduri mutuale sau alte tipuri de investitori profesionali.
Cooptarea acestora in actionariat ofera companiei stabilitate financiara, mai multa
certitudine in implementarea proiectelor si o perceptie imbunatatita din partea investitorilor si a
partenerilor de afaceri.


24

Libertatea de utilizare a capitalului atras
Acest lucru reprezinta un avantaj important in comparatie cu limitarile ce intervin foarte
des in cazul finantarii prin credit bancar. Intregul capital e pus la dispozitia companiei intr-o
singura transa, indiferent de destinatiile acestuia.

Reputatia companiei
Reputatia unei companii listate la bursa poate avea ca efect cresterea segmentului de
piata comerciala pe care activeaza aceste companii.
Cresterea reputatiei se poate manifesta in mod direct prin facilitatile de plata, facilitatile
comerciale sau de creditare pe care compania le poate obtine din partea furnizorilor si clientilor
sai. De asemenea, statistica internationala demonstreaza ca listarea la bursa are ca efect cresterea
reputatiei unei companii si cresterea pretului actiunilor acesteia.

Diversitatea formelor de finantare
Odata listate la bursa, companiile au oportunitatea de a putea utiliza o gama larga de
instrumente financiare in vederea finantarii de pe piata bursiera: actiuni, obligatiuni clasice,
obligatiuni convertibile in actiuni, etc.
Emiterea de noi actiuni in vederea capitalizarii profiturilor sau pentru atragerea de noi
resurse financiare necesare dezvoltarii afacerii poate continua an de an astfel incat, in timp,
societatea poate creste in dimensiuni numai din resurse atrase din piata de capital.



Analiza eficientei tranzactiei

Listarea duala a Romgaz, la bursele din Londra si din Bucuresti, a fost un triumf:
a pus Romania pe harta investitorilor internationali,
a consolidat o valoare de piata de aproape 3 mld euro a producatorului roman de gaze,
a inviorat tranzactiile bursei din Bucuresti.

Efectul aducerii la cota Bursei a Romgaz a sedus investitorii individuali romani, care au
fost avantajati de o oferta la pret redus.
19
Probabil cel mai puternic impact va fi acela al refacerii
increderii romanilor obisnuiti in plasamentele bursiere, apetit stins de prabusirea Fondului
National de Investitii (FNI), care nu s-a mai reaprins in ciuda unui reviriment al pietei de capital
romanesti in perioada anterioara declansarii crizei financiare globale. Cum dobanzile platite de
banci pentru economiile populatiei s-au asezat pe o traiectorie de scadere, saltul facut de
actiunile Romgaz demonstreaza ca banii prind viata si dincolo de ghiseul bancii.


Trezoreria ia banii
Statul a fost primul castigator al listarii Romgaz si a castigat 1,7 miliarde de lei (391
milioane euro) din vanzarea unui pachet de 15% din actiunile Romgaz, bani care vor finanta
deficitul bugetar fara sa apese pe datoria publica. Un alt castigator colateral din afacerea listarii
la burse a Romgaz este Fondul Proprietatea, care detine un pachet de 20% din actiunile

19
http://stiri.tvr.ro/listarea-duala-a-romgaz-un-triumf-previzibil_37093.html
25

producatorului de gaze naturale si nu ar fi exclus ca aprecierea titlurilor Fondului din ultima
vreme sa fie efectul asteptarilor pozitive ale investitorilor.
Pe langa faptul ca statul a luat aproape 400 de milioane de euro pentru 15% din listare,
acesta a mai realizat ceva. Avem un exemplu de privatizare transparenta, care le da acces
investitorilor, romanilor sa achizitioneze actiuni Romgaz si lucrul asta este mai important.
Mark Mobius, presedinte executiv al Templeton Emerging Markets Group, compania
care gestioneaza Fondul Proprietatea, a declarat ca listarea Romgaz va avea un impact
semnificativ asupra dezvoltarii pietei locale de capital si va contribui la cresterea lichiditatii si a
vizibilitatii acesteia in randul unui spectru mai larg de investitori.

Actionarul, marele castigator
"Un investitor persoana fizica care a subscris in primele zile si a primit 5% discount
pentru o actiune Romgaz, azi le-a putut vinde, la deschidere cu 35 de lei, ceea ce inseamna un
randament de 22%. Este un randament exceptional in comparatie cu orice dobanda bancara.
Evident, cererea a fost fantastica si a fost satisfacuta in mica parte.
Cam 8% din cerera de actiuni pentru Romania a fost satisfacuta, dar, evident, acele
actiuni sunt foarte bine remunerate, adica romanii au fost inspirati - atat cei care au investit, cei
care au vandut, cat si cei care n-au vandut, deoarece aici putem discuta si de dividendele pe care
o sa le primeasca din partea Romgaz. Deci aviz amatorilor pentru urmatoarele oferte publice gen
Hidroelectrica", spune Lucian Anghel, presedintele Bursei de Valori din Bucuresti (BVB).
Intr-adevar, actiunile Romgaz au debutat in forta la bursa din Bucuresti. In prima
tranzactie a Bursei, titlurile Romgaz s-au schimbat la o cotatie de 35,85 de lei/actiune, un salt de
19,5% peste pretul la care investitorii institutionalil, in general fonduri de investitii si de pensii,
au cumparat actiunile Romgaz in operatiunile de subscriere. Primele doua minute au fost relativ
agitate: 310.717 de actiuni Romgaz si-au schimbat proprietarii, iar valoarea tranzactiilor aproape
ca depasea deverul pietei actiunilor din ziua anterioara. Ulterior, cotatiile s-au calmat, scazand in
jurul valorii de 34 de lei/actiune.
Ziua bursiera s-a terminat cu tranzactii record de 92,5 milioane de lei cu titlurile
Romgaz, iar cotatia de final a fost de 34,50 lei/actiune. Se pare insa ca Romgaz a atras toata
energia investitorilor, de vreme ce preturile actiunilor listate la BVB au scazut, lucru masurat de
indicele compozit BET-C, care a pierdut 0,10% din valoare.

Cererea din oferta publica pentru Romgaz a depasit toate asteptarile, pana pe 17 oct.
(marti) fiind depuse ordine ferme in valoare de 1,8 miliarde de lei din partea investitorilor de
retail, a declarat miercuri Lucian Anghel, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, in cadrul unei
conferinte pe tema privatizarilor pe piata de capital.
20
El a aratat ca Guvernul a luat o decizie
buna cand a alocat investitorilor mici o transa de 15% din aceasta oferta. "Exista o posibilitate de
a se majora transa pentru retail la mai mult de 15%", a subliniat el.
Anghel a precizat ca efectele benefice ale succesului Romgaz pe bursa se vor vedea
peste 5-10 ani. El declara ca transa din oferta publica pentru Romgaz aferenta retailului a fost
suprasubscrisa de 2,9 ori pana la acea data, iar investitorii de retail au depus ordine ferme pentru
a cumpara actiuni in valoare de 795 de milioane de lei.



20
http://www.business24.ro/romgaz/investitii/anghel-bvb-cererea-pentru-actiunile-romgaz-a-intrecut-toate-
asteptarile-1537160
26

Cu toate acestea, volumul de tranzactionare inregistrat de actiunile Romgaz (SNG) pe
Bursa de Valori Bucuresti a depasit in ultimele doua saptamani rulajul de tranzactionare al GDR-
urilor de pe Bursa din Londra. Ludwik Sobolewski, directorul BVB, a profitat de ocazie pentru a
sublinia din nou importanta listarilor in piata locala.
21
: Volumul de tranzactionare mai ridicat
pe Bursa de la Bucuresti arata ca BVB este piata principala pentru actiunile Romgaz. Listarea
unei companii de stat ar trebui sa ii faciliteze transformarea intr-o companie moderna, eficienta si
profitabila, capabila sa concureze cu succes cu alte societati similare din regiune. Acest lucru se
poate face doar in piata sa de origine, unde isi desfasoara activitatea de baza si unde se afla
clientii sai.
Nu sunt bani pe piata romaneasca e un cliseu ce isi dovedeste inca o data eroarea.
Cand exista interes si promovare, banii apar repede. Am asistat la un fenomen asemanator la
oferta publica a Transgaz, cand retailul si-a suprasubscris cota de 30 de ori. La Romgaz, in
perioada de criza si cu o cu totul alta dimensiune a companiei, retailul ar fi putut cumpara
integral cele 57,8 milioane de actiuni scoase la vanzare de stat. Recomandarea dublei listari, la
Bucuresti si Londra s-a dovedit gresita. Piata locala a avut potentialul de a acoperi singura
oferta, dovada ce s-a intamplat pe transa mica.



7. Concluzii

In urma primei incercari de listare duala, cea a A&D Pharma din 2006 au putut fi
formulate cateva invataminte pentru celelalte companii locale, in momentul in care vor lua in
calcul venirea pe bursa pentru atragerea de finantare. O listare pe piete precum cele de la Londra
sau New York ar trebui luata in calcul doar de companiile foarte mari care pot atrage investitori
pe orice piata ar fi.
Riscul cel mai mare al unei listari duale il reprezinta orientarea celei mai mari parti a
fondurilor catre cealalta piata,poate chiar o iesire de valuta, tinand cont de dimensiunea mult
mai mare comparativ cu cea romaneasca, daca investitorii prezenti aici vor decide ca sansele sa
obtina un pachet mai mare de actiuni in urma alocarii vor fi crescute in afara.
Sansele transformarii pietei romanesti intr-un pol de atractivitate ar putea chiar sa scada
in urma listarii duale a mai multor companii, deoarece marii jucatori mondiali vor putea gasii
aceste companii listate si pe pietele unde activeaza deja.
Criza politica din guvern si criza de pe cele mai mari piete din regiune, Rusia si Turcia
sunt doua dintre motivele care au determinat brusca inrautatire a contextului de pe piata de
capital fapt care s-a vazut si in evolutiile ultimelor saptamani de pe bursa de la Bucuresti,
marcate de corectii ale preturilor actiunilor. Un efect a acestei evolutii nefavorabile o reprezinta
si amanarea listarii anumitor companii.
In ciuda acestor elemente nefavorabile si riscuri, listarea duala a Romgaz poate fi
considerata un triumf, aceasta aducand Romania pe harta investitorilor internationali fiind
considerata prima privatizare de succes din ultimul timp ( Financial Times), aceasta aratand ca
sectorul energetic autohton este foarte atractiv pentru investitori, cu un bun potential de
dezvoltare.

21
http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/158645/actiunile-romgaz-someaza-la-londra-sobolewski-bvb-
ramane-piata-principala.html
27

8. Autoevaluarea studiului de caz

Echipa a fost formata din trei membrii. Am incercat sa impartim munca intr-un mod cat
mai uniform cu putinta. Punctele care ni s-au parut ca necesita mai multa documentare au fost
realizate la comun.

Etapele realizarii proiectului au fost:
Alegerea studiului de caz in urma cautarii unor informatii pentru a vedea daca se
muleaza pe ce trebuie sa contina proiectul;
Impartirea (in mare) a punctelor ce trebuiau sa fie atinse;
Intalnirea membrilor echipei pentru a discuta despre ce trebuie scris;
Intalnirea pe o retea de socializare reusind astfel sa tinem legatura pe intreaga durata a
realizarii proiectului;
Punerea cap la cap a partilor fiecarui membru;
Realizarea unei prezentari PowerPoint.

Toti membrii echipei au participat la realizarea acestui proiect.
Timp de lucru (aproximativ): 8h individual
8h echipa






9. Bibliografie

Investments - Bodie, Kane, Marcus, McGrow-Hill, ninth edition
Piete de capital - Alina Grigore Sima, Bucuresti 2013
www.business24.ro
www.bvb.ro
www.intercapital.ro
www.primet.ro
www.romanialibera.ro
www.sibex.ro
www.tradeville.eu
www.tvr.ro
www.wall-street.ro
www.zf.ro