Sunteți pe pagina 1din 36

1

CUPRINS

INTRODUCERE.pag2

CAPITOLUL I SOCUL ANAFILACTIC....pag3
I.1.DEFINITIEpag3
I.2.SEMNE SI SIMPTOME..pag3
I.3.DIAGNOSTIC POZITIV.pag5
I.4.EVOLUTIA BOLII..pag8
I.5.TRATAMENT..pag9

CAPITOLUL II PLAN DE NGRIJIREpag13
1. CAZ: I.pag13

2. CAZ II..pag18

3. CAZ IIIpag23

4.CAZ IV...pag28

CONCLUZII..pag33

BIBLIOGRAFIE...pag35


2











INTRODUCERE

Hipersensibilitatea poate fi definit ca o exagerare a rspunsului fiziologic al
organismului, expus contactului cu unele substane strine, denumite antigene.
Inc din primii ani ai secolului trecut, Ch. Richet i P. Portier (1902), cutand s
stimuleze aprarea organismului, imunitatea sau filaxia, au fost surprini de un
fenomen cu totul neateptat, caracterizat printr-o brutalitate particular i o evoluie
inexorabil, pe care l-au denumit anafilaxie (opus aprrii, imunitii).

Statisticile arat c Prevalena anafilaxiei este de 45 la suta de mii de persoane
pe an,cu un risc de-a lungul vieii de 0,5%2%.Se pare c aceste rate sunt in
cretere. Numrul de oameni cu anafilaxie in anii '80 era de aproximativ 20 la suta
de mii de persoane pe an, in timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane
pe an.Creterea pare a se datora in principal anafilaxiei produse de mancare.Riscul
este mai mare la tineri i la femei.

Actualmente anafilaxia produce 5001000 de decese pe an (2,4 la milion) in
Statele Unite ale Americii, 20 de decese pe an in Marea Britanie (0,33 la milion) i
15 decese pe an in Australia (0,64 la milion). Termenul aphylaxis a fost inventat
de Charles Richet in 1902 i a fost mai tarziu schimbat in anaphylaxis deoarece
suna mai plcut. El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicin i fiziologie
pentru lucrrile sale asupra anafilaxiei din 1913. Ins reacia ca atare a fost descris
3

incepand cu antichitatea. Termenul provine din cuvintele greceti ana, contra i
phylaxis, protecie.

In domeniul cercetrii sunt susinute eforturi pentru a dezvolta epinefrin care
poate fi aplicat sub limb pentru a trata anafilaxia (epinefrin
sublingual).Injectarea subcutanat a anticorpului anti-IgE numit omalizumab este
cercetat dac ar putea fi o metod pentru a preveni reapariia ocului, dar nu este
inc o practic recomandabil.









CAPITOLUL I

OCUL ANAFILACTIC


I.1DEFINITIE

Anafilaxia este o reacie alergic sever care poate pune in pericol viaa unei
persoane. Aceasta poate s apar in cateva secunde sau minute de la expunerea la
un alergen, cum ar fi veninul rezultat in urma unei inepturi de albine sau
consumul unei alune. Cantitatea mare de substane chimice eliberate de sistemul
imunitar in timpul ocului anafilactic poate provoca stare de oc, tensiunea arterial
va scdea brusc, cile respiratorii se vor ingusta, iar respiraia se va bloca.
Anafilaxia este o reacie alergic sever care survine brusc i poate cauza
moartea.
Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit, inflamaia gatului i
hipotensiune. Se manifest hipersensibilitatea imediat, sau de tip I, care survine la
cateva minute dup contactul cu antigenul. In mod obinuit, boala este cauzat de
mucturi i inepturi de insecte, de alimente i medicamente.
Anafilaxia este indus de eliberarea de proteine din anumite tipuri de
leucocite. Aceste proteine sunt substane care pot declana sau agrava o reacie
alergic. Eliberarea acestora poate fi indus fie de o reacie a sistemului imunitar,
4

fie de o alt cauz fr legtur cu sistemul imunitar. Anafilaxia este diagnosticat
pe baza simptomelor i semnelor prezentate de pacient.
Ca tratament primar, se prescriu injecii cu epinefrin, uneori in combinaie cu
alte medicamente. Starea unei persoane care, fiind sensibilizat in urma introducerii
unui alergen in organism, este susceptibil s reacioneze violent la introducerea
ulterioar a unei noi doze, chiar minime, din acest alergen.[2]
Aproximativ 0,052% din populaia mondial sufer de anafilaxie la un moment
dat de-a lungul vieii. Se observ o cretere a incidenei acestei boli. Termenul
provine din cuvintele greceti ana, impotriv i phylaxis,
protecie.

I.2.SEMNE I SIMPTOME

Semnele i simptomele anafilaxiei includ puls rapid, slab, erupie la nivelul
pielii, greaa i vrsturi. O persoan care sufer de anafilaxie necesit solicitarea
asistenei medicale de urgen i injectarea de epinefrin. Dac anafilaxia nu este
tratat imediat, se poate ajunge la pierderea contientei sau chiar la moarte.
In mod tipic, anafilaxia produce numeroase simptome diferite in decurs de
cateva minute sau ore. Simptomele apar in medie dup 5-30 de minute in cazul in
care alergenul ptrunde in corp direct in fluxul sangvin (pe cale intravenoas) i
dup aproximativ 2 ore dac sunt provocate de un aliment ingerat de ctre
pacient.Organele cel mai des afectate sunt: pielea (8090%), plmanii i cile
respiratorii (70%), stomacul i intestinele (3045%), inima i vasele sangvine (10
45%) i sistemul nervos central (1015%).De regul, sunt afectate cel puin
dou dintre aceste sisteme.
Anafilaxia este o reactie severa care afecteaza mai multe zone ale corpului.
Severitatea reactiei variaza de la o persoana la alta. Reactiile ulterioare declansarii
acesteia sunt, de obicei, de acelasi tip. Simptomele debuteaza rapid, iar reactiile
sunt destul de severe. Prezenta unui istoric de boli alergice nu amplifica riscul
dezvoltarii anafilaxiei mediate de IgE, dar nici nu predispune la o reactie non-IgE
mediata. Astmul poate determina o reactie mai severa si poate fi mult mai dificil de
tratat. Riscul de a dezvolta anafilaxie se poate diminua in timp, in cazul in care nu
exista expuneri repetate sau reactii. Cu toate acestea, o persoana la care sunt
prezenti factori de risc, trebuie sa se astepte intotdeauna la ce este mai rau si sa fie
pregatita
Manifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la
expunere, la 15-30 de minute sau chiar o ora sau mai mult dupa expunere (reactia
tipica la aspirina si la alte medicamente similare).
Primele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa:
- inrosirea fetei;
5

- prurit (in zona abdomenului sau axile);
- urticarie.
Manifestarile sunt adesea insotite de:
- sentiment iminent de sfarsit al lumii;
- anxietate;
- puls neregulat si rapid;
Dupa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului, limbii, raguseala,
dificultati de inghitire si de respiratie. Pot sa apara simptome de rinita (febra
fanului) sau astm bronsic, provocand rinoree, stranut, respiratie suieratoare dar si
dificultati de respiratie, crampe stomacale si varsaturi.
Aproximativ in 25% din cazuri, mediatorii care iriga vasele de sange
declanseaza o deschidere generalizata a capilarelor avand loc:
- scaderea tensiunii arteriale;
- ameteala;
- pierderea constientei.
Aceste sunt caracteristicile tipice ale socului anafilactic.
Simptomele tipice includ erupia pe piele a unor bicue (urticarie),
mancrime, inroirea feei sau a pielii (eritem), sau inflamarea buzelor. In cazul
persoanelor care prezint inflamaii ale esutului subcutanat (angioedem), senzaia
de mancrime poate fi inlocuit cu senzaia de arsur. Pan la 20% din cazuri
prezint inflamaii ale limbii sau ale gatului.Alte simptome includ rinoree i
inflamarea membranei mucoase care cptuete suprafaa globului ocular i faa
intern a pleoapelor (conjunctiva).De asemenea, pielea poate primi o coloraie
albastr (cianoz) datorit insuficienei de oxigen.
Simptomele i semnele respiratorii includ dispnee, respiraie aspr (astmatic),
sau respiraie uiertoare (stridorul).Respiraia astmatic este in mod tipic indus
de spasme musculare ale tractului respirator inferior (muchii bronhici).Stridorul
apare ca urmare a unei inflamaii a tractului respirator superior, care ingusteaz
pasajul respirator. Pot aprea i alte simptome cum ar fi rgueala, deglutiia
dificil sau tusea.
Eliberarea histaminei de ctre anumite celule cardiace poate cauza contracii
subite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian).Aceasta intrerupe fluxul
sangvin ctre inim, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct
miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiac) sau la
oprirea inimii (stop cardiac).Persoanele care sufer de boli cardiace prezint un risc
crescut de afeciuni ale inimii induse de anafilaxie.In timp ce accelerarea ritmului
cardiac datorit hipotensiunii este mai des intalnit, 10% dintre persoanele cu
anafilaxie pot suferi de rrirea ritmului cardiac (bradicardie) insoit de
hipotensiune. (Combinaia dintre ritmul cardiac lent i hipotensiune este cunoscut
sub numele de reflex BezoldJarisch).Persoana afectat poate avea senzaia de
6

ameeal sau ii poate pierde cunotina datorit scderii anormale a tensiunii
arteriale. Scderea tensiunii arteriale poate fi cauzat de dilatarea vaselor sangvine
(oc distributiv) sau de insuficiena ventricular (oc cardiogen).Rareori, tensiunea
arterial foarte sczut poate fi singurul simptom al anafilaxiei.
Printre simptomele gastrointestinale se numr crampele i durerile
abdominale, diareea i voma.Persoana afectat poate avea senzaia de confuzie a
gandirii, incontinen urinar i durere pelvian asemntoare crampelor
uterine.Dilatarea vaselor sangvine din creier pot cauza dureri de cap.De asemenea,
poate aprea starea de anxietate sau senzaia de moarte iminent.

I.3.DIAGNOSTIC POZITIV

Anafilaxia poate fi cauzat de reacia organismului fa de aproape orice
substan strin. Cel mai adesea, anafilaxia este provocat de veninul eliberat in
urma inepturilor sau mucturilor de insecte, sau de unele alimente sau
medicamente. Alimentele provoac apariia bolii cel mai adesea in cazul copiilor i
adolescenilor. Medicamentele, inepturile i mucturile de insecte cauzeaz
boala cel mai des in randul adulilor.
Printre cauzele mai puin obinuite se numr factorii fizici, agenii biologici (ca de
exemplu, sperma), latexul, schimbrile hormonale, aditivii alimentari (ca de
exemplu, glutamatul de sodiu i coloranii alimentari) i medicamentele aplicate pe
piele (medicamentele topice).
De asemenea, exerciiile fizice sau temperatura (prea ridicat sau prea joas) poate
declana apariia bolii, provocand eliberarea de ctre anumite celule tisulare
(cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substane chimice care induc
reacia alergic.
Anafilaxia provocat de exerciiile fizice este adesea corelat cu ingerarea
anumitor alimente.Dac anafilaxia se produce in timpul administrrii unei anestezii,
cauzele declanatoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a
provoca paralizia (ageni de blocare neuromuscular), antibioticele i latexul. In
32-50% din cazuri, cauza este necunoscut (anafilaxie idiopatic).
Cauzele anafilaxiei sunt impartite in doua grupe majore:
- IgE mediate - Aceasta forma este socul anafilactic real, care necesita o expunere
initiala in care are loc sensibilizarea cu o expunere ulterioara. Aceasta implica
eliberarea de mastocite si bazofile (celule din sange si tesuturi care secreta
substante ce provoaca reactii alergice, cunoscute sub numele de mediatori) de catre
IgE si eliberarea exploziva a mediatorilor chimici imediat dupa reexpunere
- non-IgE mediate - Aceste reactii asa numite reactii anafilactoide sunt similare cu
cele de anafilaxie reala, dar implica anticorpii IgE. Acestea sunt de obicei cauzate
7

de stimularea directa a celulelor mastocite si bazofile. Aceiasi mediatori apar intr-
adevar in cazul unei anafilaxii reale si rezulta aceleasi efecte si rezultate. Aceasta
reactie poate fi intamplatoare si deseori apare initial si dupa expuneri ulterioare
deoarece nu necestia sensibilizare.
Termenii de anafilaxie si reactii anafilactoide sunt utilizati pentru a descrie
aceasta reactie alergica severa. Efectele reactiilor sunt aceleasi si in general se
trateaza in acelasi mod.
Adesea, cele doua tipuri nu pot fi distinse, initial.
Desi ar putea sa para ca anafilaxia IgE mediata se produce dupa prima expunere la
un aliment, medicament, intepatura de insecta, aceasta a mai avut loc anterior si
probabil involuntar, s-a produs o sesibilizare, la o expunere anterioara.
FACTORII CARE POT DECLANA ANAFLIAXIA:
- alimentele - in special oua, fructe de mare, nuci, cereale, lapte, alune;
- medicamente - mai ales antibiotice din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor;
- intepaturi de insecte;
- anestezice injectabile - procaina, lidocaina;
- substante de contrast - utilizate in investigatiile cu rol de diagnostic ce folosesc
raze X;
- produse industriale chimice - latexul si produsele din cauciuc folosite de catre
lucratorii din domeniul sanatatii;- preparate injectabile cu rol in dezvoltarea
imunitatii.
Numeroase alimente pot provoca anafilaxia, chiar i in cazul in care alimentul
respectiv este consumat pentru prima oar. In cultura vestic, printre cauzele cel
mai des intalnite se gsesc ingestia sau contactul cu alune, grau, nuci, crustacee,
pete, lapte i ou. In Orientul Mijlociu, susanul este unul dintre alimentele care
cauzeaz cel mai adesea aceast boal. In Asia,orezul i nutul provoac deseori
anafilaxia. Cazurile grave apar de obicei in urma ingerrii alimentului,ins unele
persoane pot avea o reacie sever in cazul contactului alimentului cu o anumit
parte a corpului. Cu varsta, copiii pot deveni imuni la alergii. Pan la varsta de 16
ani, 80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau ou i 20% dintre copiii cu un
singur antecedent de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fr
probleme.
Orice medicament poate cauza anafilaxie. Cele mai obinuite sunt antibioticele
betalactamice (ca de exemplu, penicilina), urmate de aspirin i antiinflamatoarele
nesteroidiene (AINS).In cazul persoanelor alergice la un anumit AINS, de obicei se
poate administra un AINS diferit fr ca acesta s provoace anafilaxie. Alte cauze
obinuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia, vaccinurile, protamina (prezent in
sperm) i medicamentele pe baz de plante.Unele medicamente, printre care
vancomicina, morfina i medicamentele administrate cu scopul de a imbunti
calitatea radiografiilor (ageni de contrast) provoac anafilaxie prin distrugerea
8

anumitor celule tisulare, inducand eliberarea de histamin (degranulare
amastocitelor).
Frecvena unei reacii la un medicament depinde, pe de o parte, de frecvena
administrrii acestuia i, pe de alt parte, de modul in care medicamentul
acioneaz in organism.
Anafilaxia la penicilin i cefalosporin se produce numai dup formarea
legturilor cu proteinele din organism, unele legturi realizandu-se mai uor decat
altele. Incidena anafilaxiei la penicilin este de 1 la 2.000-10.000 de persoane
tratate. Moartea survine in mai puin de 1 din 50.000 de cazuri.Anafilaxia la
aspirin i AINS se produce in aproximativ 1 din 50.000 de persoane. Anafilaxia la
penicilin crete riscul de reacie la cefalosporine, acesta rmanand ins sub 1 la
1000. Medicamentele de generaie anterioar utilizate in imagistica medical
(ageni de contrast) au cauzat reacii in 1% din cazuri. Agenii de contact de nou
generaie, cu osmolaritate redus, provoac reacii in 0,04% din cazuri.
Veninul eliberat in urma inepturilor sau mucturilor de insecte de genul
albinelor i viespilor (Hymenoptera) sau plonielor (Triatominae) pot cauza
anafilaxie.In caz de reacii anterioare la venin, manifestate in afara zonei din jurul
inepturii, riscul de anafilaxie in viitor este mai ridicat. Totui, jumtate dintre
persoanele care mor din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reacie extins
(sistemic).

I.4.EVOLUTIA BOLII

Anafilaxia este o manifestare inedit, provocat experimental la animal, care la
om survine in mod accidental (in special la indivizii atopici), dup recontactul cu
un antigen sau alergen anterior introdus, care a provocat producerea in organism a
unor globuline anticorpi din grupul IgA i IgE. De regul, reacia anafilactic
recunoate un contact iniial (preparant) al organismului cu antigenul i un al doilea
contact (declanant) cu acelai antigen, dup o perioad de laten, necesar
producerii de anticorpi specifici.
In cazul in care anafilaxia este indus de o reacie imunitar, imunoglobulina E
(IgE) formeaz legturi cu materialul strin care declaneaz reacia alergic
(antigenul). Combinaia dintre IgE i antigen activeaz receptorii FcRI in
mastocite i bazofile. Mastocitele i bazofilele reacioneaz eliberand mediatori
inflamatori cum ar fi histamina. Aceti mediatori stimuleaz contraciile muchilor
bronhici i dilatarea vaselor de sange (vasodilatare), sporesc scurgerea de lichid din
vasele de sange i inhib aciunea muchiului cardiac.Exist i un mecanism
imunologic independent de IgE, ins nu se cunoate dac acesta se produce in cazul
oamenilor.
9

Structura antigenelor capabile s induc fenomene anafilactice este foarte
divers, indiferent dac este vorba de antigene complete, haptene, sau antigene
incomplete, cele mai obinuite cauze declanatoare ale ocului anafilactic fatal la
om fiind reprezentate de penicilin, seruri heterologe, extracte de polen, anestezice
locale, vaccinuri, substane iodate, aspirin, veninuri de insecte. Dei anticorpii
responsabili de hipersensibilitatea imediat pot circula liber in organism,
experienele au dovedit c, in cursul unei reacii de hipersensibilitate, ei sunt mai
intai fixai de unele celule inainte de a se combina cu antigenul, in special pe celule
conintoare de histamin, cum sunt mastocitele i leucocitele bazofile.
Combinarea reaginelor fixate pe mastocite cu antigenul corespunztor declaneaz
un lan de evenimente enzimatice care duc la eliberarea de histamin, reacie ce nu
pare a fi influenat de complement. In anafilaxia sever (adeseori terminat prin
oc fatal) simptomele apar brusc, iar moartea popate surveni in cateva minute, mult
prea repede pentru ca modificrile morfopatologice extensive s se poat instala,
prin aciunea mai multor compui farmacologici activi, dintre care cei mai
importani sunt histamina, serotonina, SRS-A, bradikinina, acetia provocand
contracia musculaturii netede, vasodilataie generalizat, creterea marcat a
permeabilitii capilare, constricie broniolar.
Vasele sanguine i muchii netezi sunt cele dou zone reactive afectate primar de
anafilaxie. In cursul reaciei anafilactice se produce dilatarea arteriolelor i
venulelor, realizanduse in acest mod, o cretere marcat a permeabilitii capilare;
de asemenea se produce o contracie a musculaturii netede, inclusiv a bronhiilor,
intestinului sau chiar a vaselor mari, fiziopatologia ocului anafilactic explicandu-
se printr-o combinaie a acestor efecte principale.
Aspectele clinice ale anafilaxiei sunt variabile, nu numai din punct de vedere
simptomatologic, dar i in ceea ce privete intervalul de expunere la antigen i
debutul simptomelor. Reacia iniial are ca semne peremptorii amorelile ori
pruritul limbii, mainilor, feei sau capului, xerostomia, senzaia de agresiune
toracic, durerile precordiale i dispneea de diferite grade.
Aceste simptome preced, in general, dispneea, respiraiile laborioase, pulsul rapid
i slab, cianoza i insuficiena circulatorie, in cazurile uoare se ajunge la sincop i
oc. Cu toate acestea, in multe cazuri dispneea sever i ocul circulator pot aprea
ca simptome iniiale, la care se mai asociaz uneori i durerile toracice. Debutul
este de regul tipic, manifestandu-se dup 5-15 minute dup expunerea la agentul
cauzal, dar poate fi i instantaneu, iar in cursul reaciilor brutale, decesul poate s
survin in primele 15 minute dup debutul simptomelor.

I.5.TRATAMENT

10

Terapia curent a ocului anafilactic la om se bazeaz in special pe
administrarea a trei grupe de medicamente:
a) relaxante ale musculaturii netede vasoconstrictoare simpaticomimetice:
adrenalina 50-100 g, repetat in funcie de valorile TA;
b) antihistamine inhibitori ai receptorilor H1 (difenilhidramina 0,5-1 mg/kgcorp)
i H2(4-6 mg/kgcorp cimetidin)
c) antiinflamatorii corticoizi adrenergici: hemisuccinat de hidrocortizon 500-1000
g,sau metilprednisolon 30 g/kgcorp. Un alt obiectiv principal al tratamentului
este evitarea hipoxiei prin asigurarea unei funcii optime a cilor respiratorii.
Astfel, in cazurile de edem laringian sever, traheotomia de urgen se impune. In
aceste cazuri, oxigenul trebuie administrat de urgen, iar asistarea mecanic a
ventilaiei, prin utilizarea unor presiuni pozitive i negative intermitente, trebuie s
se instituie ori de cate ori este cazul.
La pacienii cu hipersecreie bronic, aspiraia eficient i uneori bronhoscopic,
sunt eseniale, pentru a se evita moartea prin stop respirator.
Tratamentul general, dup controlarea reaciei anafilactice, const in terapie
iv cu expandare de volum, preferabil coloizi, bicarbonat de sodiu, suportul
funciilor vitale, antiinflamatorii i antihistaminice
Anafilaxia este o urgent medical ce poate necesita msuri de salvare a vietii
cum ar fi gestionarea fluxului de aer, oxigen suplimentar, volume mari de fluide
intravenoase si monitorizare atent.Epinefrina este tratamentul preferat.
Antihistaminicele si steroizii sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. O dat ce
persoana a revenit la normal, ea trebuie supravegheat de la 2 la 24 de ore pentru a
se asigura c simptomele nu revin, asa cum se intampl in cazul persoanelor cu
anafilaxie bifazic.
Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea conditiei. Nu se
recomand a se administra nicio mancare pe cale oral pan la disparitia
simptomelor acute. Este recomandat plasarea de garouri proximal de locul
intepturii dac este posibil, pentru a stopa fluxul venos si limfatic (dar nu si cel
arterial). Cel mai des prescris medicament este epinefrin.
O versiune mai veche a injectiei autoadministrate EpiPen
Epinefrina (adrenalina) este tratamentul primar al anafilaxiei. Nu exist motive a de
nu fi folosit (nu are contraindicatii). Se recomand ca solutia de epinefrin s fie
injectat in muschiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune c cineva are
soc anafilactic. Injectia poate fi repetat la fie care 5 sau 15 minute dac pacientul
nu rspunde bine la tratament. O a doua doz este necesar in de la 16 la 35% din
cazuri. Rar se intampl s fie nevoie de mai mult de dou doze. Injectarea in
muschi (administrarea intramuscular) este preferat injectiilor sub piele
(administrare subcutanat), deoarece in acest caz medicamentul este absorbit prea
11

lent.Efecte adverse minore ale epinefrinei includ tremurturi, anxietate, dureri de
cap si palpitatii.
Epinefrina s-ar putea s nu produc efect in cei care iau betablocante. In acest caz,
dac epinefrina nu d rezultate, se poate administra intravenos glucagon.
Glucagonul are un mecanism de actiune care nu implic receptorii beta.
Dac este necesar, epinefrina poate fi de asemenea injectat intr-o ven (injectie
intravenoas) folosind o solutie diluat. Epinefrina intravenoas pare totusi a fi
legat de btisneregulate ale inimii (tulburri de ritm cardiac) si infarct miocardic
(stop cardiac). Injectiile cu epinefrin autoadministrate, care le permit celor care au
anafilaxie s-si injecteze singuri epinefrin in muschi, este in mod obisnuit
disponibil in dou dozri, una pentru adulti si pentru copiii care cantresc mai
mult de 25 kg si alta pentru copiii care cantresc de la 10 la 25 kg.
Antihistaminicele sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. Se credea c ele sunt
efective in baza unui rationament teoretic, dar nu prea exist dovezi c
antihistaminicele ar fi efective in tratarea anafilaxiei.
Se consider c antihistaminicele nu au niciun efect asupra stocrii de lichide sau a
spasmelor respiratorii.
Corticosteroizii au o probabilitate mic de a face vreo diferent pentru o persoan
care are deja anafilaxie. Ei pot fi folositi in speranta de a scdea riscul de anafilaxie
bifazic, dar efectivitatea lor in a preveni anafilaxiile urmtoare este nesigur.
Salbutamolul care este primit printr-un dispozitiv de respirat (nebulizator) poate fi
efectiv atunci cand epinefrina nu rezolv simptomele de spasm bronhic. Albastrul
de metil a fost folosit pentru cei care nu rspund la alte tratamente deoarece poate
relaxa musculatura neted.
Terapia de urgenta la nivelul cabinetului medical
1. Se aseaza copilul in clinostatism cu membrele inferioare ridicate mai sus decat
planul orizontal.
2. De preferat este prinderea de urgenta a unei vene. Daca nu, se foloseste cale de
administrare subcutanata.
3. Primul medicament adrenalina fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila 1 ml = 1 mg
Doza: 0,5 1 ml s.c.sau 1 fiola + 10 ml ser fiziologic se administreaza 2,5 ml i.v.
4. Al doilea medicament hemisuccinat de hidrocortizon fiole a 25 mg : 8 mg/kg
corp i.v sau Metilprednisolon fiole a 50 mg 2 mg/kg corp i.v. sau i.m.
5. Pentru bronhospasm
Miofilin Teofilina 5 mg/kg corp i.v. 5 ml din fiola (fiola are 10 ml/240 mg)
administrate i.v. in dilutie obigatorie 5 ml Miofilin + 25 ml ser fiziologic sau:
Salbutamol spray 2 pufuri
6. Antihistaminic Romergan fiole a 2 ml cate 30 mg Doza: 1 mg/kg corp i.m.
7. Ideal: - Oxigen
- Perfuzie venoasa cu Dextran sau ser fiziologic
12

- Aspiratie + pipa Guedel
Daca banuiti ca o persoana sufera o reactie anafilactica, este important sa se
ia urmatoarele masuri de ajutor. In general, incercati sa le aplicati in ordinea in care
sunt prezentate.
- Sunati imediat la serviciul de urgenta.
- Daca pacientul dispune de un EpiPen, injectati imediat epinefrina. Aceasta poate
fi injectata in exteriorul coapsei si poate fi administrata printr-o tesatura usoara.
Frecati locul pentru a imbunatati absorbtia medicamentelor.
- Incercati sa intindeti persoana si sa-i ridicati picioarele daca este posibil.
- Stati cu bolnavul pana cand soseste ajutorul.
- Daca sunteti instruiti, initiati masurile de prim ajutor specifice
(tehnicile de resuscitare) in cazul in care persoana nu mai respira sau nu are puls.
Injectia cu epinefrina poate fi administrata print-o imbracaminte subtire, cum ar fi
pantaloni, fusta, ciorapi. Articolele groase de imbracaminte vor fi eliminate inainte
de injectare.
Se va injecta epinefrina doar daca pacientul are un istoric de reactii anafilactice sau
sub indrumarea unui furnizor de asistenta medicala. Dupa 10-15 minute, in cazul in
care simptomele sunt semnificative, puteti administra o alta doza de epinefrina.
Chiar daca reactia dispare, bolnavul trebuie sa mearga de urgenta la o camera de
garda.
Alte tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen, de fluide,
medicamente pentru usurarea respiratiei si chiar epinefrina. Steroizii antihistaminici
pot fi recomandati dar acestia sunt utili in prima faza a anafilaxiei si nu vor putea
inlocui epinefrina.
Cu toate acestea, acestia pot fi mult mai utili in prevenirea unei reactii recurente
intarziate. Nu fiti suprinsi daca adrenalina va ofera o stare de nesiguranta si
accelereaza pulsul. Aceste efecte secundare sunt normale si nu sunt periculoase cu
exceptia persoanelor care au probleme cardiac grave.












13
















CAPITOLUL II

PLAN DE NGRIJIRE


II.1.CAZUL I
Prezentarea cazului

Numele si prenumele: M.R ,40 ani,Sex: feminin
Diagnosticul clinic: HTA ESENIALA STADIUL II/III, OBEZITATE
GRADUL II/III
Motivele internarii: pacienta n vrst de 40 de, ani, cunoscut ca
hipertensiva, care nu urmeaz cu regularitate tratamentul si regimul alimentar
prescris de medic, obez. Din relatrile nsoitorului, fiul reiese c bolnava, cu circa
2 zile naintea internrii acuza: cefalee, ameeli, criz de lipotimie, diminuarea
forei musculare
Examenul clinic: la examenul clinic pe aparate i sisteme efectuat de medic
.s-au constatat urmtoarele aspecte patologice:
Stare general: bolnava contient, afazic.
14

Tegumente i mucoase: normal colorate cu hiperemie intens la nivelul feei;
Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.
Sistem osteoarticular i muscular integru morfofuncional
Aparat cardiovascular: cord n limite relativ normale, cu socul apexian n
spaiul V intercostal stng, n afara liniei medioclaviculare stngi; TA=230/130
mmHg, AV=78/min; artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile.
Aparat digestiv i anexe: abdomen nedureros hipotron, de partea
hemicorpului drept,nedureros la palpare, ficat i splina n limite normale, tranzit
intestinal:ncetinit.


Prezentarea nevoilor fundamentale prioritare ale pacientului si a
interventiilor proprii si delegate ale asistentului medical
1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Diagnostic de nursing
-alterarea respiratiei si a circulatiei din cauza obstructiei cailor respiratorii ,
manifestata prin bradipnee , respiratie superficial a , tuse uscata

Obiective
-pacienta sa aiba o respiratie si o circulatie normala prin ameliorarea schimburilor
gazoase si mentinerea unei TA in limite normale

Inerventii proprii
-pozitionarea adecvata a pacientei :semi sezand sau decubit dorsal
-camera bine aerisita si confort termic 20 -22 grade C
-umezesc aerul din incapere
-indepartez secretiile nazale cu o compresa sterile sau le aspir

Interventii delegate
-administrarea medicatiei conform schemei de tratament la indicatia medicului
-urmaresc efectul medicamentelor

Evaluare
15

-pacienta prezinta o respiratie de o amplitudine normala 16-18 respiratii pe minut si
o TA de 140/80 mmHg

2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Diagnostic de nursing
-alterarea alimentatiei si hidratarii din cauza tulburarilor de deglutitie manifestata
prin dificultate de masticatie si deglutitie


Obiective
-pacienta sa primeasca alimente care sa corespunda din punct de vedere calitativ si
cantitativ


Interventii proprii

-evaluez capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia per os
-ridic capul bolnavei si asigur rotatia de partea sanatoasa in timp ce acesta mananca
-servesc alimente moi usor de inghitit si la o temperature adecvata
-diversific alimentele in functie de gustul pacientei, tinand cont de boala
-stabilesc timpul necesar pentru mese

Interventii delegate

-la indicatia medicului: abordarea unei linii venoase cu perfuzie glucoza 10%

Evaluare

-se urmareste curba ponderala a bolnavei , care se mentine in limite normale

3.NEVOIA DE A ELIMINA
Diagnostic de nursing-perturbarea tranzitului intestinal din cuza imobilizarii la
pat, manifestata prin constipatie , crampe abdominale , balonare
Obiective-pacienta sa aiba un transit intestinal in limite fiziologice
Interventii proprii

16

-hidratez si alimentez corespunzator pacienta pe cale orala sau prin perfuzii,
urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti
-monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperatura
-fac bilantul ingesta-excreta


Evaluare
-pacienta are un scaun de consistent normala, o data la 2 zile

4.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

Diagnostic de nursing
-incapacitate de a se mobiliza din cauza alterarii centrilor nervosa manifestata prin
scaderea mobilitatii ,necoordonarea miscarilor, hemipareza stanga
Obiective
-pacienta sa aiba tonusul muscular si forta muscular pastrata
-pacienta sa-si mentina integritatea tegumentelor si a activitatii articulare -pacienta
sa atinga o autonomie maximal in deplasare in functie de gravitatea paraliziei
Interventii proprii
-asez pacienta cu membrele in pozitie functional -mobilizez pacienta de cat mai
multe ori pe zi -incurajez pacienta sa se mobilizeze in pat daca poate -schimb
pozitia pacienta la fiecare 2 ore -efectuez exercitii pasive la fiecare 2 ore -masez
regiunile expuse la escara , le pudrez cu talc -planific un program de exercitii, in
functie de capacitatea pacientei.
Interventii delegate
-administrez medicatia prescrisa de medic
Evaluare
-pacienta isi reia progresiv mobilitatea -isi fortifica treptat musculature

5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Diagnostic de nursing
17

-perturbarea somnului din cauza aterosclerozei cerebrale manifestata prin insomnie,
somn insuficient calitativ si cantitativ
Obiective
-pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ
Interventii proprii

-creez un climat de incredere, incurajez si linistesc pacienta pentru a-si recapata
echilibrul psihic -observ si notez toate schimbarile care survin in starea pacientei -
observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi-
identific nivelul si cauza anxietatii
-stabilesc un program in care sa alternez perioadele de odihna si de activitate



Evaluare

-pacienta reuseste sa doarma 7 ore pe noapte



18











II.2.CAZUL II

Prezentarea cazului

Numele si prenumele: R.M,60 ani,Sex masculin
Diagnostic clinic: HEMIPLAGIE STNG, HTA ESENIAL STADIUL
I/II
Istoricul bolii: pacient n vrst de 65 de ani, cunoscut ca
hipertensiv, care nu urmeaz tratamentul prescris de medic. Din relatrile
nsoitorului, reiese c bolnavul, cu circa 3 ore naintea internrii acuza: pierdere de
cunotin, cefalee, ameeli, diminuarea forei musculare pe partea stng a
corpului, agitaie. Bolnavul este mare consumator de alcool i fumtor a dou
pachete de igri pe zi.
Examenul clinic: la examenul clinic pe aparate i sisteme efectuat de medic s-au
constatat urmtoarele aspecte patologice:
-Stare general: bolnav contient, afazic.
19

-Tegumente i mucoase; normal colorate cu hiperemie intens la nivelul feei
-Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.
-Sistem osteoarticular i muscular: integru morfofuncional, cu articulaii
deformate coxal:hipotormie muscular de partea hemicorpului stng;
-Aparat cardiovascular: cord n limite normale, cu socul apexian n spaiul 5
intercostal stng, pe linia medioclav'cuiar stng; TA=170/95
mmHg,AV=78b/min; artere superficiale indurare, sinuoase, vene permeabile.
-Aparat digestiv i anexe: abdomen hipoton de partea hemicorpului stng,
nedureros la palpare, ficat i splina n limite normale, tranzit intestinal:ncetinit..
-Sistem nervos i organe de sim: bolnav incontient, n com
vascular,dezorientat tempo-spaial, ROT abolite de partea stng, BABINSKI
pozitiv bilateral, afazic, apraxic, agitaie psihomotorie, tiroida
nepalpabil,nedureroas.

Prezentarea nevoilor fundamentale prioritare ale pacientului si a
interventiilor proprii si delegate ale asistentului medical
1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Diagnostic de nursing

-alterarea respiratiei si a circulatiei din cauza obstructiei cailor respiratorii ,
manifestata prin bradipnee , respiratie superficial a , tuse uscata

Obiective

-pacientul sa aiba o respiratie si o circulatie normala prin ameliorarea schimburilor
gazoase si mentinerea unei TA in limite normale

Inerventii proprii

-pozitionarea adecvata a pacientului :semi sezand sau decubit dorsal
-camera bine aerisita si confort termic 20 -22 grade C
-umezesc aerul din incapere
20

-indepartez secretiile nazale cu o compresa sterile sau le aspir

Interventii delegate

-administrarea medicatiei conform schemei de tratament la indicatia medicului
-urmaresc efectul medicamentelor

Evaluare

pacientul prezinta o respiratie de o amplitudine normala 16-18 respiratii pe minut si
o TA de 140/80 mmHg

2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Diagnostic de nursing

-alterarea alimentatiei si hidratarii din cauza tulburarilor de deglutitie manifestata
prin dificultate de masticatie si deglutitie

Obiective

-pacientul sa primeasca alimente care sa corespunda din punct de vedere calitativ si
cantitativ

Interventii proprii

-evaluez capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia per os
-ridic capul bolnavului si asigur rotatia de partea sanatoasa in timp ce acesta
mananca
-servesc alimente moi usor de inghitit si la o temperature adecvata
-diversific alimentele in functie de gustul pacientului, tinand cont de boala
-stabilesc timpul necesar pentru mese

Interventii delegate

-la indicatia medicului: abordarea unei linii venoase cu perfuzie glucoza 10%

Evaluare

-se urmareste curba ponderala a bolnavului , care se mentine in limite normale
21


3.NEVOIA DE A ELIMINA
Diagnostic de nursing
-perturbarea tranzitului intestinal din cuza imobilizarii la pat, manifestata prin
constipatie , crampe abdominal , balonare
Obiective
-pacientul sa aiba un transit intestinal in limite fiziologice
Interventii proprii

-hidratez si alimentez corespunzator pacientul pe cale orala sau prin perfuzii,
urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti
-monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperature
-fac bilantul ingesta-excreta


Evaluare

-pacientul are un scaun de consistent normala, o data la 2 zile

4.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

Diagnostic de nursing
-incapacitate de a se mobiliza din cauza alterarii centrilor nervosa manifestata prin
scaderea mobilitatii ,necoordonarea miscarilor, hemipareza stanga
Obiective-
pacientul sa aiba tonusul muscular si forta muscular pastrata
-pacientul sa-si mentina integritatea tegumentelor si a activitatii articulare -
pacientul sa atinga o autonomie maximal in deplasare in functie de gravitatea
paraliziei
Interventii proprii
-asez pacientul membrele pacientului in pozitie functional -mobilizez pacientul de
cat mai multe ori pe zi -incurajez pacientul sa se mobilizeze in pat daca poate -
22

schimb pozitia pacientului la fiecare 2 ore -efectuez exercitii passive la fiecare 2
ore -masez regiunile expuse la escara , le pudrez cu talc -planific un program de
exercitii, in functie de capacitatea pacientului
Interventii delegate
-administrez medicatia prescrisa de medic
Evaluare
-pacientul isi reia progresiv mobilitatea -isi fortifica treptat musculature

5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Diagnostic de nursing
-perturbarea somnului din cauza aterosclerozei cerebrale manifestata prin insomnie,
somn insuficient calitativ si cantitativ

Obiective
-pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ
Interventii proprii
-creez un climat de incredere, incurajez si linistesc pacientul pentru a-si recapata
echilibrul psihic -observ si notez toate schimbarile care survin in starea pacientului
-observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi-
identific nivelul si cauza anxietatii
-stabilesc un program in care sa alternez perioadele de odihna si de activitate

Evaluare
-pacientul reuseste sa doarma 7 ore pe noapte

23

















II.3CAZUL III

Prezentarea cazului

Numele i prenumele : A. C.de 84 ani
Diagnosticul clinic : edem pulmonar acut
Motivele internrii : dispnee, tuse seac i palpitaii
Istoricul bolii :
Debut brusc cu opt ore naintea internrii prin dispnee paroxistic, care
s-a accentuat progresiv pn la apnee, palpitaii cu ritm rapid i regulat, tuse seac.
La spitalul i s-a administrat Digoxin 1 f.i.v., Furosemid 2 f., sulfat de magneziu 1 f.,
Miofilin 1 f., HHC 1 f., Nifedipin 1 cp., NTG 1cp..
24

Examen clinic general :
Tegumente i mucoase : palide, transpirate, cianoz a buzelor,hiperemie
generalizata cu prurit
esut celular subcutanat : discrete edeme
Sistem limfo-ganglionar : ganglioni periferici nepalpabili
Aparat locomotor : aparent integru
Aparat respirator : torace normal conformat, subcrepitaii 2/3 inferioar
bilateral, sibilante
Aparat cardio-vascular : oc apexian, spaiul 5 intercostal stng pe
LEMC. Zgomotele cordului ritmice 150 min
T. A. 110/60 mm Hg. Arterele periferice pulsatile.
Aparat digestiv : abdomen normal conformat, suplu, nedureros. Ficat,
splin n limite normale. Tranzit fiziologic.
Aparat renal : miciuni spontane, rinichi nepalpabili.


Prezentarea nevoilor fundamentale prioritare ale pacientului si a interventiilor
proprii si delegate ale asistentului medical
1.Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie
Diagnostic de nursing:
Dificultate n a respira datorita invadarii alveolelor i spaiului interstiial cu
lichid plasmatic necoagulabil. Expir prelungit. Anxietate. Tahipnee. Dispnee.Spasm.
Convulsii.
Interventii autonome:
Se va pozitiona pacientul semisezand ,se va urmari obtinerea unor parametri
optimi ai volumului (t=20 grade Celsius) ,salon curat, ingrijit si aerisit,educa
pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta ,educa pacientul
pentru a evita imprastierea secretiilor nazale -, educ bolnavul cum sa respire corect,
fcnd exerciii respiratorii;l ajut sa fac mici exerciii fizice, att cat permite starea
25

de sntate;hidratare adecvata; lichidele sa fie nici foarte fierbini, nici foarte reci;
aerisesc foarte bine camera bolnavului frecvent;l sftuiesc sa evite mesele copioase
si am grija ca aa sa se ntmple;de asemenea evitarea hainelor strmte si
incomode;schimbarea frecventa a poziiei, ii recomand sa stea, cat poate el, in poziia
semieznd;ajut pacientul cnd are acces de tusa, l instruiesc cum sa elimine sputa
in recipientul pregti;ii stabilesc edine de drenaj postural;
Umidificarea aerului din salon. Aerisirea salonului. Pregtirea materialului pentru
tehnicile reco-mandate.
Interventii delegate:Oxigenoterapie la nevoie.Traheostomie.Ventilaie mecanic.
Evaluare:. Pacientul respira mai usor,caile aeriene se dezobstrueaza durerea s-a
diminuat
2. Nevoia de a se alimenta i hidrata
Diagnostic de nursing:
Alterarea nutriiei, disfagia, anxietate,anorexie, astenie, cefalee,scderea n greutate.
Sindrom clinic paroxistic, sufocare, asfixie.



Interventii autonome:
Asigur un regim alimentar variat, bogat in proteine i vitamine:carne, legume i
fructe; Stimulez apetitul prin cantiti mici de alimente pe care le prezint intrun mod
apetisant;Am sftuit-o s consume lichide sub forma de: ceai, compot, sucuri
naturale, lapte;O incurajez i o asigur de contribuia alimentelor in procesul de
vindecare; Asigur un climat linititor in timpul mesei Ii explic importana renunrii
la obiceiurile duntoare;Evit mirosurile dezagreabile prin curirea salonului Dup
servirea mesei indeprtez toate lucrurile folosite in timpul alimentaiei
Interventii delegate: Administrare de vitamina B6 B1 B12, Vitamina C, Glucoz
5%, Furosemid
Evaluare: Pacientul se alimenteaz i se hidrateaz singur.
3. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale
26

Diagnostic de nursing:
Hipertermie38,6C-40C.
Frisoane, Oboseal
Anxietate. Stare permanent de somnolen datorita invadarii alveolelor pulmonare
cu lichid. Edem.
Interventii autonome:
Am aerisit salonul;Am asigurat o imbrcminte lejer;Am schimbat ori de cate ori
este necesar lenjeria de pat i de corp;Am servit pacientul cu lichide;Am meninut
igiena tegumentelor; Am calculat bilanul ingestie excreie pe 24 ore; Am aplicat
comprese reci, l-am frecionat. Cand s-a instalat frisonul pacientul a fost inclzit cu
pturi, sticle cu ap cald. I-am recomandat ca pe perioada febril s consume
cantiti mari delichide (1 0C peste 37 0C ii corespunde 500 ml lichide).
Interventii delegate: Administrare de medicamente: Algocalmin 1f/zi.Plegomazin
1f/zi.Dexametazon 1f/zi.
Evaluare: In urma ingrijirilor cu rol propriu i delegat hipertermia s-a diminuat,
astfel incat din a treia zi de spitalizare pacientul avea temperatura axial 36,50C
valoare ce s-a meninut pe perioada internrii.


4. Nevoia de a se mbrca i dezbrca
Diagnostic de nursing:
Dificultate n a se mbrca i dezbr-ca.Anxietate. Somnolen. Dispnee. Astenie
Slbiciune i oboseal. Mobilitate instabil. Agitaie permanent.
Interventii autonome:
Identificarea capacitatii si limitele fizice al persoanei ingrijite ,acorda timp suficient
pentru a ajuta pacientul la imbracat si dezbracat ,recomanda ca in timp ce se imbarca
daca ameteste sa se aseze in fotoliu .
Interventii delegate:
Se va administra tratamentul prescris de medic (aspirina si algocalmin),se va servi
pacientul cu tot ceea ce are nevoie
Evaluare:
27

Pacientul ajutat de asistenta poate sa-si satisfaca aceasta nevoie

5.Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de nursing:
Posibile complicaii: insuficien ventilatorie, boli renale, boli vasculare, cardiace,
leziuni intracraniene.

Interventii autonome:
Am aerisit salonul;Am luat msuri de prevenire a infeciilor nosocomiale. Educ
pacientul pentru a folosi batista individual de unic folosin. Educ pacientul pentru
a evita imprtierea secreiilor nazale.Am luat msuri sporite de evitare a transmiterii
infeciilor in cazul imbolnvirilor cu boli transmisibile prin izolarea
pacientului,respectarea circuitelor. Am urmrit i am apreciat corect potenialul
infecios al pacientului,receptivitatea sa. Am ales procedurile de investigaie i
tratament cu risc minim de infecie. Am informat i am stabilit impreun cu pacientul
planul de recuperare a strii de sntate i creterii a rezistenei organismului, am
efectuat imunizrile specifice i nespecifice

Evaluare:
In urma interveniilor cu rol propriu i delegat pacientul nu prezent
complicaii i nu a devenit surs de infecii nosocomiale.
6. Nevoia de a comunica
Diagnostic de nursing:
Comunicare alterat.Anxietate .Somnolen . Astenie. Neadaptarea la situaie.
Deshidratare.Stare general alterat.
Interventii autonome:
Manifesta toleran fa de pacient, il ascult fr s o intrerup, ii dau o retroaciune
verbal pentru a-i arta c ineleg ce spune. Asigur linitea in comunicarea cu
pacientul. Incurajez pacientul s schimbe idei cu cei din jur, s-i exprime emoiile,
nevoile, frica, opiniile, s creeze legturi semnificative cu ceilali bolnavi. Linitesc
pacientul cu privire la evoluia bolii i il incurajez.
Evaluare:
28

In urma interveniilor cu rol propriu pacientul prezint o comunicare eficient atat
verbal cat i afectiv.














II.4CAZUL IV
Prezentarea cazului

Numele i prenumele: D.L.Vrsta: 39 ani Sex: feminin
Diagnostic clinic: Laringita acut edematoas subglotic
Motivele internrii:
-febr ridicat;
-disfagie;
-tuse uscat, spasmatic, disfonie;
-dispnee, cornaj, tiraj;
29

-inapeten.
Istoricul bolii
Boala debuteaz n urm cu trei zile cu febr ridicat, disfagie, tuse uscat
spasmatic, dispnee, cefalee, inapeten. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament
cu amoxicilina 2 cp/6h, n urma cruia simptomele s-au mai ameliorat puin dar
dup cteva zile simptomele au revenit, motiv pentru care se prezint in serviciul
ORL.
-AHC fr importan, pacienta neag TBC n familie
-APF - la 14 ani, ciclu menstrual flux abundent, durata 5 zile dureros
vaccinri efectuate
-APP uoare afeciuni digestive i respiratorii,bolile copilriei
Examenul clinic general
Starea general modificat, febr ridicat 39,3C, tegumente i mucoase
palide,prezinta o hiperemie generalizata.
Aparatul respirator: torace normal conformat, discret disfonie, cornaj,
Aparatul cardio-vascular: cord n limite normale. TA = 120/70 mm Hg, puls
bine btut, valoare 80 p/min.
Aparatul digestiv cavitate bucal i gingival de aspect normal, limba
umed curat fr depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare.
Nas i sinusuri piramid nazal de aspect normal, sim olfactiv dezvoltat,
fose nazale permeabile. Mucoasa nazal curat, de aspect normal. Buco-faringe-
buze, vlpalatin de aspect normal, alimentaie corespunztoare vrstei, limb roz,
faringe rou edematiat.
Mucoasa laringian tumefiat destins, lucioas, de culoare roie cu forme
cenuiu roiatice i aspect gelatinos.
Corzile vocale sunt congestionate.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.


30
















Prezentarea nevoilor fundamentale prioritare ale pacientului si a interventiilor
proprii si delegate ale asistentului medical
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Diagnostic de nursing
Respiraie i circulaie inadecvate datorite procesului infecios i inflamator
manifestat prin dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoas, tahicardie,
cianoz, tegumente palide. Obstrucia cilor respiratorii din cauza procesului
inflamator la nivelul laringelui manifestat prin oboseal.
Interventii autonome:
Se va pozitiona pacientul semisezand ,se va urmari obtinerea unor parametri
optimi ai volumului (t=20 grade Celsius) ,salon curat, ingrijit si aerisit,educa
pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta ,educa pacientul
31

pentru a evita imprastierea secretiilor nazale -, educ bolnavul cum sa respire corect,
fcnd exerciii respiratorii;l ajut sa fac mici exerciii fizice, att cat permite starea
de sntate;hidratare adecvata; lichidele sa fie nici foarte fierbini, nici foarte reci;
aerisesc foarte bine camera bolnavului frecvent;l sftuiesc sa evite mesele copioase
si am grija ca aa sa se ntmple;de asemenea evitarea hainelor strmte si
incomode;schimbarea frecventa a poziiei, ii recomand sa stea, cat poate el, in poziia
semieznd;ajut pacientul cnd are acces de tusa, l instruiesc cum sa elimine sputa
in recipientul pregti;ii stabilesc edine de drenaj postural;
Umidificarea aerului din salon. Aerisirea salonului. Pregtirea materialului pentru
tehnicile reco-mandate.
Interventii delegate:Oxigenoterapie la nevoie.Ventilaie mecanic.
Evaluare:. Pacientul respira mai usor,caile aeriene se dezobstrueaza durerea
2.Nevoia de a dormi si a se odihni
Diagnostic de nursing
Somn inadecvat cantitativ i calitativ datorat tusei, dispneei, durerii, manifestat prin
treziri frecvente, somn agitat, nelinite, oboseal.
Interventii autonome
Asigurarea condiiilor de spitalizare.S-a instalat pacientul ntr-un salon linitit,
curat, aerisit, suficient de nclzit cu umiditate normal;Pacientul a fost ajutat s se
aeze ntr-o poziie comod care s-i favorizeze respiraia;S-au aplicat comprese
calde n jurul gtului;
Interventii delegate
S-au efectuat vaporizri medicamentoase n apropierea pacientului;Pentru
restabilirea permeabilitii nazale s-au efectuat instilaii nazale;S-a administrat
oxigen;S-au pregtit materialele necesare recoltrii;I s-au supravegheat funciile
vitale;
Evaluare:Pacienta reuseste sa aiba un somn adegvat cantitativ i calitativ
3. Nevoia de a se alimenta i hidrata
Diagnostic de nursing:
Alimentaie inadecvat cantitativ i calitativ datorat disfagiei, febrei,
anxietii, manifestat prin aport alimentar i lichidian insuficient.
32

Interventii autonome
S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunztor vrstei i stadiului
evolutiv al bolii;S-a inut cont de starea febril n care s-a administrat ceaiuri calde
cu linguria;Regimul alimentar a fost administrat n condiii de igien;I s-a asigurat
pacientului un mediu ambiant linitit, plcut, odihnitor, cu o temperatur constant
ntre 18-20C;- I s-a asigurat o igien riguroas tegumentar, vestimentar i a
lenjeriei de pat.
Evaluare: toleran digestiv bun
4. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale
Diagnostic de nursing:
Hipertermie consecina procesului inflamator i infecios manifestat prin
creterea temperaturii peste valorile normale, tegumente calde, transpiraie.
Interventii autonome
S-a combtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte i torace.
Mucoasa laringelui este mai sensibil la factori nocivi de mediu extern, de
aceea aerul din camera bolnavului trebuie s fie proaspt i curat, umed i prea
cald. Temperatura aerului cea mai potrivit pentru cei cu afeciuni laringiene este
de 18-20C, iar umiditatea 50%.
Intervenii delegate: La indicatia medicului se administreaza anipiretice.
Evaluare :temperatur n limite normale
5.Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de nursing:
Stare de disconfort datorat durerii, febrei, tesei, dispneei, manifestat prin
agitaie.Vulnerabilitate fa de pericole datorit modificrilor produilor de boal n
organism, manifestat prin riscul suprainfeciei.
Interventii autonome
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continu, dac temperatura
permite sau mprospteaz aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor,
timp n care pacienii vor fi bine nvelii.Bolnavii ce prezint boli cu caracter
infecios vor fi amplasai separat, evitndu-se mai ales asocierea cu persoanele care
33

mai au i alte boli. Asigurarea repausului fizic i psihicRepausul fizic este
obligatoriu i indispensabil n perioada acut apoi alterneaz cu un efort dozat n
funcie de stadiul bolii i starea bolnavului
Evaluare: S-a contientizat pacienta asupra modului de via i de munc dup
externare, instruind-o cu privire la regulile i condiiile pe care aceasta trebuie s le
aplice i s le respecte.










CONCLUZII


Alergia este rspuns anormal la un anumit antigen.
Hipersensibilitatea - exagerare a rspunsului fiziologic la orice substan cu
caracter antigenic.
Reprezint o urgen medical!!!!
Pacientul poate deceda in cateva minute dac nu se intervine de urgen.
Reacie generalizat de hipersensibilitate de tip I (anafilaxie) cu vasodilataie
important, colaps vascular (+/- edem glotic)
Alergeni incriminai: polenul, veninul de insecte, penicilina, serurile antibacteriene
i antitoxice.
34

- ocul anafilactic este mai sever decat alte forme de oc datorit reaciei de
hipersensibilitate de tip I, cu elibarearea de mediatori in compartimentul
intravascular i multiple consecine fiziopatologice defavorabile.
Anafilaxia reacia acut de hipersensibilitate imediata antigen anticorp
manifestata clinic sub diferite forme de la forma usoara la severa si cu potential
letal.
ocul anafilactic reacie de hipersensibilitate imediat brutala, dramatica, cu
prabusire hemodinamica si insuficienta respiratorie dupa intrarea in organism a
oricarei substante, mai ales proteice,care provoaca eliberarea de mediatori chimici.
Socul anafilactic este deci o anafilaxie severa cu prabusire cardio-circulatorie si
respiratorie.
Debut rapid dup contactul cu un allergen cunoscut/potenial
Tegumente: calde, transpirate, prurit, urticarie.
Aparat respirator: Constricie toracic, Dispnee cu polipnee, Tuse, Stridor laringian,
Edem glotic, Wheezing cu bronhospasm
Aparat cardiovascular:Tahicardie sinusal, cu puls periferic filiform, TA, pan la
oc, aritmii.
Semne clinice de gravitate:
Edem laringian
Bronhospasm
oc
Alergeni cauzali frecvent implicai n ocul anafilactic:
Antibiotice (Penicilin, Cefalosporine, Vancomicin .a.);
Substanae iodate pentru contrast radioopac;
Coloizi (Dextran 70), anestezice locale (Xilin, Procain), narcotice (Meperidina),
miorelaxante (D-tubocurarina), protamina;
Analgezice i antiinflamatorii nesteroidiene.
Tratamentul specific al ocului anafilactic:
- Intreruperea administrrii alergenului suspectat; indeprtarea alergenului;
- Meninerea libertii cilor aeriene superioare i oxigenoterapie (O2 100%);
- Linie venoas sigur;
- Dac este nevoie IOT cu ventilaie asistat mecanic;
- Administrarea de adrenalin (epinefrin) cu efect vasoconstrictor i
bronhodilatator. Adrenalin 0,05 0,1 mg i.v/ pe sonda de IOT., repetat la 1-5 min,
pan la 1-2 mg in 60 min;
- Umplere rapid a patului vascular (1000-2000 ml ser fiziologic, Ringer lactat }
coloizi 500 ml
pentru expandare volemic);
- Corticosteroizi parenteral: HHC 2000 mg i.v., Metilprednisolon 1000 mg
i.v.(corticoterapie cu
35

efect antiinflamator), antihistaminic;
- Lipsa redresrii TA impune administrarea catecolaminelor perfuzabil:
isoprenalin/izoproterenol piv continu, cu debit de 0,5 1 g/min.
Msuri adiionale:
- Antihistaminice;
- Combaterea bronhospasmului: Miofilin 5-9 mg/kg in 30 min, apoi 0,5 mg/kg/h;
- Edemul laringian care impiedec instituirea IOT impune traheostomia in urgen.











BIBLIOGRAFIE

1.Medicin intern, vol.II. Manual pentru nvmntul medical superior
2.Urgene medico-chirurgicale Lucreia Titirc
3.Bolile aparatului respirator M. Cristea, Al. Scurei
36

4.Compendiu de anatomie i fiziologie Gh. Mogo, Al. Ianculescu
5.Anatomia omului Dr. V. Rangea, Dr. F. Alexe
6.Practica medicinii interne n ambulatoriu Dr. E. Proca, Dr. I. Stamatoiu,
Dr. A. Dumitrescu
7.Urgene de medicin intern Dr. Gh. Mogo
8.Tratat de medicin intern Radu Pun
9.Urgene medicale Ioan Adrian Riva
10.Tratat elementar de medicin intern Octavian Fedar
11.Ghid de nursing Lucreia Titirc

S-ar putea să vă placă și