Sunteți pe pagina 1din 220

Anne Rice

Vremea ngerului
Volumul - 1
Seria Cntecele Serafimului

Anne Rice
Angel Time
, 2009
Editura, An
Toate drepturile rezervate
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei!
RICE, ANNE Cntecele serafimului " Anne Rice#
trad$! Iulia Arsintescu$ % Bucure&ti! 'eda, ()**
I+BN ,-.%,-/%*)(%/00%/
Vol. 1: Vremea ngerului. % ()**$ %I+BN ,-.%,-/%*)(%/0-%)
1ersiune eboo2! *$)

*
Luai seama s nu dispreuii pe vreunul din acetia mici; c v spun Eu
vou c ngerii lor din ceruri pururea vd aa Tatlui !eu, care este n
ceruri"
# Evang$elia dup !atei, %&'%0 ()ersiunea *artolomeu )aleriu Anania+
Tot aa, v#o spun Eu vou, ,ucurie se ace naintea ngerilor lui
-umne.eu pentru un pctos care se pociete"
# Evang$elia dup Luca, %/'%0 ()ersiunea *artolomeu )aleriu Anania+
0 ngerilor 1i le va porunci pentru tine ca s te p.easc n toate cile
tale; pe m2ini te vor nla ca nu cumva piciorul tu s i#l i.,eti de
piatr" # 3salmul 90'%%#%2 ()ersiunea *artolomeu )aleriu Anania+
(
/
CAPITOLUL UNU
m!re "e "is#erare
+emnele rele s%au ar3tat 4nc3 de la 4nceput$
5nti de toate, nu voiam s3 lucrez la 6ission Inn$ 6%a& 7i dus cu dra83
inim3 oriunde 4n ar3, dar nu la 6ission Inn$ 9i 4nc3 4n apartamentul
nupial, c:iar 4n camera aceea, camera mea$ ;:inion pn3 peste cap, mi%am
spus$
Dar &e7ul meu, <ustiiarul, nu avea cu niciun c:ip de unde s3 &tie, atunci
cnd mi%a 4ncredinat treaba, c3 6ission Inn era locul unde m3 duceam
cnd nu voiam s3 7iu 'uc2= 1ulpoiul, cnd nu voiam s3 7iu asasinul lui$
6ission Inn era o parte din buc3ica aceea mic3 de lume unde nu m3
de8:izam$ Cnd mer8eam acolo, eram pur &i simplu eu, 4nalt de un metru
nou3zeci &i trei, blond &i tuns scurt, cu oc:i cenu&ii % un om ca atia alii,
care nu seam3n3 cu nimeni 4n mod special$ Nici m3car nu m3 oboseam s3
port protez3 ca s3%mi sc:imb vocea cnd mer8eam acolo$ Nici m3car nu%mi
b3team capul s3%mi pun oc:elarii, care 4mi ascundeau identitatea oriunde
altundeva, mai puin la mine 4n apartament &i la mine 4n cartier$
Acolo eram e>act cine sunt, de&i eu sunt e>act omul care se de8:izeaz3
att de complicat atunci cnd e>ecut3 ceea ce 4i cere <ustiiarul s3 e>ecute$
A&a c3 6ission Inn era al meu, al unui ?nimeni@, &i la 7el era &i
apartamentul nupial, numit apartamentul Amistad, cel de sub cupol3$ Iar
acum mi se ceruse s3%l mnAesc sistematic$ Nu pentru altcineva, ci pentru
mine, desi8ur$ N%a& 7i 73cut niciodat3 ceva menit s3 d3uneze :otelului
6ission Inn$
B cl3dire uria&3, o construcie 7antezist3 din Riverside, Cali7ornia,
6ission Inn reprezenta locul unde 83seam deseori re7u8iu &i se 4ntindea
e>trava8ant &i acaparator pe dou3 cvartale$ Acolo puteam s3 m3 pre7ac,
timp de o zi, dou3, trei, c3 nu mai eram c3utat de CBI, de Interpol sau de
c3tre <ustiiar, puteam s3 scap de mine &i de con&tiina mea$
Europa devenise de mult3 vreme nesi8ur3 pentru mine, datorit3 securit3ii
crescute la toate punctele de control &i a 7aptului c3 serviciile care
reprezentau le8ea &i visau s3 pun3 mna pe mine :ot3rser3 c3 eu eram
autorul tuturor crimelor nerezolvate din dosarele lor$
D
Dac3 4mi doream atmos7era att de dra83 din +iena sau Assisi, din 1iena
ori Pra8a &i din toate acele locuri unde nu mai puteam mer8e, o c3utam la
6ission Inn$
Nu putea 7i toate aceste ora&e, desi8ur$ Dar 4mi asi8ura un paradis unic &i
m3 trimitea 4napoi 4n lumea mea steril3 cu spiritul revi8orat$
Nu era sin8urul loc unde puteam s3 7iu nimeni, dar era cel mai bun &i aici
veneam cel mai des$
6ission Inn nu se a7la departe de ?locuina@ mea, dac3 o pot numi a&a$ De
obicei, m3 duceam acolo dintr%un impuls &i atunci cnd puteau s3%mi dea
apartamentul meu$ 5mi pl3ceau &i celelalte camere, 4n special Apartamentul
Patronului, dar aveam r3bdare &i a&teptam s3 stau 4n Amistad$ Iar uneori m3
c3utau la unul dintre multele mele tele7oane mobile special ca s3 m3 anune
c3 apartamentul poate 7i al meu$
Deseori r3mneam c:iar &i o s3pt3mn3 la 6ission Inn$ 5mi luam cu mine
l3uta, uneori c:iar cntam un pic$ 9i 4ntotdeauna aveam un teanc de c3ri de
citit, de obicei c3ri de istorie, despre Evul 6ediu sau epoca dinainte,
despre Rena&tere, despre Roma antic3$ Citeam ore 4n &ir 4n apartamentul
Amistad, simindu%m3 neobi&nuit de 4n si8uran3$
De la :otel m3 duceam 4n locuri speciale$
Deseori, nede8:izat, conduceam pn3 la Costa 6esa, 4n apropiere, s3
ascult orc:estra Paci7ic +=mp:on=$ 5mi pl3cea contrastul, 4mi pl3cea s3
sc:imb arcadele de stuc &i clopotele ru8inite de la :otel cu minunea imens3
de ple>i8las reprezentat de +e8erstrom Concert Eali, cu 4ncnt3toarea sa
ca7enea ro&ie de la etaAul 4nti$
5n spatele uria&elor 7erestre ondulate, restaurantul p3rea s3 pluteasc3 4n
spaiu$ Cnd mneam acolo, simeam c3 4ntr%adev3r pluteam prin spaiu &i
prin timp, desprins de toate lucrurile urte &i rele, miraculos de sin8ur$
Nu demult ascultasem 4n sala aceea de concerte Ritualul primverii de
+travins2=$ 5mi pl3cea$ 5mi pl3cea nebunia care zvcnea 4n muzic3$ 5mi
revenise 4n minte momentul cnd am auzit%o prima oar3, cu zece ani 4n
urm3 % 4n noaptea cnd 4l cunoscusem pe <ustiiar$ 63 73cuse s3 m3
8ndesc la viaa mea, la tot ceea ce se 4ntmplase de atunci, cum
alunecasem 4ntr%o lume 4n care a&teptam s3 sune tele7onul, 7apt care
4nsemna, de 7iecare dat3, c3 cineva 7usese 4nsemnat &i trebuia s3 m3 duc
dup3 el$
Nu ucideam niciodat3 7emei, dar asta nu 4nsemna c3 nu o 73cusem 4nainte
s3 devin vasalul, &erbul <ustiiarului % sau cavalerul lui, 4n 7uncie de
F
punctul de vedere al 7iec3ruia$ El m3 numea cavalerul lui$ Eu m3 8ndeam
la munca mea 4n termeni mai respin83tori &i nimic nu reu&ise, 4n timpul
acestor zece ani, s3 m3 7amiliarizeze cu ea$
Deseori conduceam de la 6ission Inn c:iar pn3 la misiunea +an <uan
Capistrano, mai la sud &i mai aproape de coast3, alt loc secret unde m3
simeam necunoscut, uneori c:iar 7ericit$
+an <uan Capistrano c:iar este o misiune$ Nu &i 6ission Inn$ 6ission Inn
este doar un oma8iu adus ar:itecturii &i mo&tenirii misiunilor$ Dar +an <uan
Capistrano este un lucru veritabil$
'a Capistrano, :oin3ream prin uria&a 8r3din3 p3trat3, prin c:iliile
desc:ise &i vizitam 4n8usta, 4ntunecoasa capel3 +erra % cea mai vec:e
capel3 catolic3 din Cali7ornia$
Iubeam capela aceea$ 5mi pl3cea pentru c3 era sin8ura biseric3 de pe toat3
coasta unde se &tia c3 sluAise binecuvntatul <unipero +erra, marele
7ranciscan$ Poate c3 mai sluAise &i 4n alte biserici$ De 7apt, si8ur o 73cuse$
Dar aceasta era sin8ura despre care se &tia cu si8uran3$
Am 7ost de cteva ori 4n nord ca s3 vizitez misiunea din Crmei, s3 m3 uit
la c:ilia micu3 pe care o recon% struiser3 acolo &i i%o atribuiser3 lui
<unipero +erra &i s3 meditez la simplitatea ei! un scaun, un pat 4n8ust, o
cruce pe perete$ Tot ce%i trebuia unui s7nt$
6ai e>ista &i +an <uan Bautista, cu re7ectoriul &i muzeul ei % &i toate
celelalte misiuni att de con&tiincios restaurate$
Cnd eram copil, am vrut pentru o vreme s3 m3 7ac c3lu83r, dominican,
de 7apt, iar misiunile dominicane &i cele 7ranciscane din Cali7ornia se
amestecau 4n mintea mea, pentru c3 erau amndou3 ordine ale milosteniei$
'e respectam deopotriv3 &i o p3rticic3 din mine 4nc3 mai nutrea vec:iul
vis$
5nc3 mai citeam c3ri istorice despre dominicani &i 7ranciscani$ Aveam o
bio8ra7ie vec:e a lui Toma DGAHuino p3strat3 din vremea &colii, plin3 de
4nsemn3ri 73cute atunci$ 4ntotdeauna m%a lini&tit s3 citesc istorie$ +3 citesc
istorie 4nsemna s3 m3 scu7und 4n vremuri s7r&ite 4n pace$ 'a 7el &i
misiunile$ Reprezentau insule ale altor vremuri$
Dar cel mai des vizitam capela lui +erra de la +an <uan Capistrano$
Nu mer8eam acolo ca s3%mi amintesc devoiunea pe care o nutrisem cnd
eram copil$ Aceasta disp3ruse pentru totdeauna$ 1oiam pur &i simplu s3
p3&esc pe potecile str3b3tute demult$ +au poate c3 doream pur &i simplu s3
0
calc pe p3mnt s7nt, s3 m3 mi&c prin locuri menite pelerinaAului &i
s7ineniei, pentru c3 acum nu mai puteam s3 m3 8ndesc la a&a ceva$
5mi pl3cea acoperi&ul cu brne al capelei +erra &i pereii ei 4ntunecai,
pictai$ 63 simeam lini&tit 4n penumbra din3untru, unde str3lucea doar
aurul icoanei, doar conturul auriu al altarului umplut cu statui &i cu s7ini$
Desi8ur, icoana aurie, sau catapeteasma, cum i se spune adesea, nu 7usese
aici 4n zilele timpurii ale 7ranciscanilor$ Ap3ruse mai trziu, 4n timpul
restaur3rii, 4ns3 mie biserica mi se p3rea ct se poate de adev3rat3$ E>ista
4n ea +7nta 4mp3rt3&anie$ Iar +7anta 4mp3rt3&anie, indi7erent de credina
mea, nu putea 7i dect ?adev3rat3@$
Cum a& putea e>plicaI
5n8enunc:eam 4ntotdeauna 4n semi4ntuneric, pentru mult3 vreme, &i
4ntotdeauna aprindeam o lumnare 4nainte s3 plec, de&i n%a& putea s3 spun
pentru cine sau pentru ce$ Jneori &opteam! ?4n memoria ta, <acob, &i a ta,
Emil=$@ Dar nu era o ru83ciune$ Nu mai credeam 4n ru83ciuni mai mult
dect credeam 4n amintire$
63 4nc:inam ritualurilor &i monumentelor, semnelor cu 4neles$ 63
4nc:inam istoriei din c3ri, din cl3diri, din picturi % &i 4n acela&i timp
credeam 4n pericol, &i credeam 4n uciderea unor oameni oriunde &i oricnd
4mi cerea st3pnul meu s3 o 7ac, st3pn pe care 4n adncul inimii mele 4l
numeam simplu <ustiiarul$
Jltima dac3 cnd m3 dusesem la misiune % acum mai puin de o lun3 %
petrecusem un timp neobi&nuit de lun8 plimbndu%m3 prin 8r3dina ei
enorm3$
Nu mai v3zusem niciodat3 attea 7eluri de 7lori 4n acela&i loc$ E>istau
tranda7iri moderni, cu 7orm3 per7ect3, &i tranda7iri din trecut, desc:i&i
precum cameliile, e>istau vi3 cu 7lori 4n 7orm3 de trompet3,
roc:ia%rndunicii, verbin3 &i cele mai mari tu7e de iasomie albastr3 pe care
le%am v3zut 4n viaa mea$ E>istau 7loarea%soarelui &i portocali &i mar8arete,
&i te puteai plimba prin toat3 aceast3 bo83ie pe o mulime de alei lar8i &i
proasp3t pavate$
Am mers cu r3bdare printre c:iliile 7erecate, 4ncntat de pereii vec:i
4nc3rcai neuni7orm cu 7lori$ 5mi pl3cea s3 privesc lumea stnd sub arcade$
Arcadele rotunAite erau semnul reprezentativ al misiunii &i erau reprezenta%
tive &i pentru 6ission Inn$
'a Capistrano 4mi pl3cea 4n mod special 7aptul c3 planul misiunii copia
un proiect monastic vec:i, reprodus de m3n3stiri peste tot 4n lume, &i c3
-
Toma DGAHuino, s7ntul pe care%l veneram cnd eram copil, petrecuse
probabil multe ore :oin3rind printr%o 8r3din3 la 7el de p3trat3, cu arcade
rotunde, cu alei netede &i cu inevitabil la 7el de multe 7lori$
De%a lun8ul istoriei, c3lu83rii respectaser3 iar &i iar acela&i plan, ca &i cum
c3r3mizile 4nsele &i mortarul s%ar 7i putut 4n3la cumva 4n 7aa r3ului din
lume &i i%ar 7i putut p3stra oarecum 4n si8uran3, pe ei &i c3rile pe care le
scriau$
+t3tusem mult3 vreme 4n picioare ln83 ruina uria&ei biserici principale
de la Capistrano$
B distrusese un cutremur 4n *.*(, iar 4n locul ei r3m3sese, plin de 8ropi &i
7ar3 acoperi&, un sanctuar 4nsp3imnt3tor de mare de ni&e 8oale$ 63
uitasem la buc3ile de c3r3mizi &i de ciment care rezistaser3 4ntmpl3tor ici
&i colo ca &i cum ar 7i avut un 4neles pentru mine, un 7el de 4neles ca al
Ritualului primverii, ceva menit s3 aib3 de%a 7ace cu ruina propriei mele
viei$
Eram un om scuturat de un cutremur, un om paralizat de disonane$ Asta
&tiam$ 63 8ndeam mereu la asta, 4ncercam s3 m3 desprind de orice
continuitate$ 5ncercam s3 accept ceea ce p3rea s3 7ie soarta mea$ Dar nu%i
u&or, dac3 nu crezi 4n soart3$
'a ultima mea vizit3, vorbisem cu Dumnezeu 4n capela +erra &i 4i
spusesem ct de mult 4l uram pentru c3 nu e>ist3$ I%am spus ct de
otr3vitoare era iluzia c3 el ar e>ista, ce nedreptate le 7acea ast7el
muritorilor, mai ales copiilor, &i ct de mult 4l detestam din cauza asta$
9tiu, &tiu, nu are sens ce spun$ Am 73cut o mulime de lucruri 7ar3 sens$
+3 7iu asasin &i doar att nu are niciun sens$ Probabil c:iar din aceast3
cauz3 m3 4nvrteam 4n aceste locuri, din ce 4n ce mai des, 7ar3 s3 port
vreuna dintre numeroasele mele m3&ti$
9tiam c3 citeam c3ri de istorie ca &i cum mi%a& 7i ima8inat c3 un
Dumnezeu se amestecase 4n istorie nu numai o dat3 ca s3 ne salveze de noi
4n&ine, dar nu credeam deloc asta, iar mintea mea era plin3 de tot 7elul de
pove&ti despre epoci diverse &i numeroase personaAe 7aimoase$ De ce ar 7i
procedat alt7el un uci8a&I
Pentru c3 nimeni nu poate 7i uci8a& 4n 7iecare clip3 a vieii lui$ Din cnd
4n cnd, mai r3zbate cte o urm3 de umanitate, cte un lic3r de normalitate,
indi7erent cu ce te%ai ocupa$
A&a c3 eu aveam c3rile mele de istorie &i vizitele 4n acele cteva locuri 4n
stare s3 m3 transporte 4n timpurile despre care citeam cu atta entuziasm
.
4nc3p3nat, um% plndu%mi mintea cu pove&ti ct s3 nu poat3 7i 8olit3 u&or
&i s3 se 4ntrebe despre ea 4ns3&i$
Dar trebuia s3%i ar3t lui Dumnezeu pumnul pentru lipsa de sens a tuturor
acestor lucruri$ Iar mie asta 4mi 7acea bine$ El nu e>ista cu adev3rat, dar eu
4l puteam crea 4n acest mod, 4n7uriindu%m3, &i 4mi pl3ceau momentele de
conversaie cu acela care pe vremuri 4nsemnase pentru mine att de mult,
iar acum 4mi inspira doar mnie$
Cnd ai 7ost crescut catolic, probabil c3 ritualurile 4i r3mn toat3 viaa$
Tr3ie&ti 4ntr%un 7el de teatru al minii din care nu poi ie&i$ Toat3 viaa pori
4n spate dou3 mii de ani, pentru c3 ai crescut con&tient c3 aparii acelor ani$
Cei mai muli americani consider3 c3 lumea a 4nceput 4n ziua cnd s%au
n3scut ei, dar catolicii se duc 4napoi pn3 la Bet:leem &i mai departe, iar
evreii 7ac la 7el, c:iar &i cei mai puin reli8io&i dintre ei, &i 4&i aduc aminte
E>odul &i 7383duielile lui Abra:am dinainte de el$ Niciodat3 n%am putut s3
m3 uit la stelele nopii sau la nisipul unei plaAe 7ar3 s3 m3 8ndesc la
promisiunile 73cute de Dumnezeu lui Abra:am 4n le83tur3 cu neamul lui &i,
indi7erent ce am crezut s%au n%am crezut vreodat3, Abra:am r3mne
p3rintele neamului c3ruia 4nc3 4i aparin, 7ar3 vreo vin3 sau vreun merit din
partea mea$
Am s# i nmulesc sm2na c2t stelele din cer i c2t nisipul de la malul
mrii$
A&a c3 particip3m 4n continuare la dramele din teatrul minii noastre,
c:iar &i atunci cnd nu mai credem 4n public sau 4n re8izorul piesei$
Am rs 8ndind a&a ceva, 4n timp ce meditam 4n capela +erra, am rs tare
ca un nebun 4n timp ce 4n8enunc:eam acolo, bolborosind 4n penumbra
dulce &i cl3tinnd din cap$
Ceea ce m3 4n7uriase la ultima vizit3 era 7aptul c3 trecuser3 zece ani de
cnd lucram pentru <ustiiar$
El 4&i amintise aniversarea, vorbise pentru prima oar3 despre o aniversare
&i m3 8rati7icase cu un dar uria& 4n bani, virat deAa 4n contul din Elveia,
prin care 4mi primeam banii de cele mai multe ori$
Cu o sear3 4nainte, 4mi spusese la tele7on!
% Dac3 te%a& cunoa&te mai bine, 'uc2=, i%a& da ceva mai mult dect ni&te
bani reci$ Dar tot ce &tiu este c3 mai cni la l3ut3, &i c3 atunci cnd erai
copil cntai mereu$ 6i%ai povestit despre asta$ Dac3 nu i%ar 7i pl3cut att
de mult l3uta, probabil c3 nici nu ne%am 7i 4ntlnit vreodat3$ Ii dai seama
ct de mult timp a trecut de cnd ne cunoa&temI 6ereu sper c3 vei trece
,
pe%aici &i vei avea cu tine &i l3uta$ Cnd ai s%o 7aci, am s3 te ro8 s3 cni
pentru mine, 'uc2=$ 'a naiba, 'uc2=, nici m3car nu &tiu unde locuie&tiK
Era un subiect pe care 4l aducea 4n discuie mereu % 7aptul c3 nu &tia unde
locuiesc# cred c3 se temea, 4n adncul su7letului s3u, c3 nu aveam 4ncredere
4n el, c3 munca mea rodea treptat dra8ostea pe care i%o purtam$
Dar aveam 4ncredere 4n el$ 9i 4l iubeam$ Nu iubeam pe nimeni altcineva
pe lume, doar pe el$ Numai c3 nu voiam s3 &tie nimeni unde locuiesc$
Nic3ieri nu m3 simeam acas3 &i sc:imbam des locuina$ Nu luam nimic
cu mine din cas3 4n cas3, doar l3uta &i toate c3rile$ 9i, desi8ur, cteva
:aine$
5n epoca aceasta, a internetului &i a tele7oanelor mobile, era att de u&or s3
7ii de ne83sit$ 9i att de u&or s3 4ntmpini pe cineva cu o voce pl3cut3,
4ntr%o per7ect3 lini&te electronic3$
% Poi s3 dai de mine oricnd, zi &i noapte$ Trebuia s3%i aduc aminte
mereu$ Nu are importan3 unde locuiesc$ Nu conteaz3 nici pentru mine, a&a
c3 de ce ar conta pentru tineI 9i, cndva, s%ar putea s3%i trimit o 4nre8is%
trare cu mine cntnd la l3ut3$ 4nc3 m3 mai pricep, vei 7i surprins$
C:icotise$ 5i convenea, atta vreme ct r3spundeam la tele7on$
% Te%am dezam38it vreodat3I l%am 4ntrebat$
% Nu, &i nici eu nu te voi dezam38i, mi%a r3spuns$ Dar mi%ar pl3cea s3 te
pot vedea mai des$ 'a naiba, ai putea 7i la Paris c:iar acum, sau la
Amsterdam$
% Nu sunt, i%am r3spuns$ 9tii bine$ Punctele de control sunt prea 7ierbini$
+unt 4n +tatele Jnite 4nc3 de la acel ** septembrie$ +unt mai aproape dect
crezi &i am s3 trec s3 te v3d curnd, dar nu c:iar acum, &i poate c:iar vom
ie&i s3 cin3m 4n ora&$ 1om sta &i noi 4ntr%un restaurant, ca oamenii$ Dar
zilele astea nu vreau s3 ne 4ntlnim$ 1reau s3 7iu sin8ur$
Nu primisem nicio misiune la aniversare, a&a c3 am putut r3mne la
6ission Inn &i s3 plec cu ma&ina la +an <uan Capistrano a doua zi de
diminea3$
Nu era deloc nevoie s3%i spun c3 aveam un apartament 4n Beverl= Eills,
4ntr%un loc lini&tit &i plin de ve8etaie, pentru c3 anul viitor puteam 7i 4n
Palm +prin8s sau 4n de&ert$ 9i nu era nevoie nici s3%i spun c3 nu trebuia s3
m3 de8:izez 4n acest apartament, sau c:iar 4n cartier, a7lat la doar o or3
distan3 de 6ission Inn$
*)
5nainte, nu ie&eam niciodat3 7ar3 s3 m3 de8:izez ct de ct, &i mi%am dat
seama de sc:imbare cu o lini&te rece$ Jneori m3 4ntrebam dac3 m%ar l3sa
s3%mi iau c3rile cu mine, 4n cazul 4n care a& 7i aAuns vreodat3 la 4nc:isoare$
Eotelul 6ission Inn din Riverside, Cali7ornia, reprezenta sin8ura
constant3 din viaa mea$ Eram 4n stare s3 traversez ara cu avionul numai ca
s3 dau apoi o 7u83 la Riverside$ Pentru c3 :otelul era locul unde voiam cu
adev3rat s3 m3 a7lu$
5n seara aceea, <ustiiarul continuase conversaia$
% Cu ani 4n urm3, i%am cump3rat toate 4nre8istr3rile cu muzic3 de l3ut3
73cute vreodat3 &i cel mai bun instrument din lume$ Plus toate c3rile pe
care i le doreai$ 'a naiba, am scos unele c:iar din biblioteca mea$ 5nc3 mai
cite&ti tot timpul, 'uc2=I 9tii c3 ar trebui s3 ai parte de mai mult3 &coal3,
'uc2=$ Poate c3 ar 7i trebuit s3 m3 ocup mai mult de tine$
% 9e7ule, 4i 7aci 8riAi de8eaba$ Am mai multe c3ri acum dect mi%ar
trebui vreodat3$ De dou3 ori pe lun3 las o cutie plin3 pe la cte o bibliotec3$
63 simt 7oarte bine a&a$
% Dar ce%ai zice de un apartament de lu> pe undeva, 'uc2=I +au de ni&te
c3ri rareI Trebuie s3 7ie ceva ce s3%i pot d3rui, 4n a7ar3 de bani$ Jn
pent$ouse ar 7i 7rumos &i si8ur$ Cu ct stai mai sus, cu att e&ti mai 4n
si8uran3$
% +i8ur &i 4n cerI l%am 4ntrebat$ De 7apt, apartamentul meu din Beverl=
Eills c:iar era un pent$ouse, numai c3 toat3 cl3direa avea doar cinci etaAe$
E>ist3 doar dou3 moduri 4n care poi ie&i dintr%un pent$ouse, &e7uG, i%am
spus$ Iar eu nu vreau s3 7iu b38at la cutie$ Nu, mulumesc$
63 simeam 4ns3 destul de si8ur 4n apartamentul meu de la ultimul etaA
din Beverl= Eills, cu pereii tapetai cu c3ri din toate timpurile de
dinaintea secolului LL$
9tiam de mult3 vreme de ce%mi pl3cea istoria$ Pentru c3 istoricii 7ac totul
s3 sune att de coerent, de plin de sens, de complet$ Iau un secol 4ntre8 &i 4i
impun un 4neles, o personalitate, un destin % ceea ce este, bine4neles, o
minciun3$
Dar m3 mn8ia, 4n sin8ur3tatea mea, s3 citesc ast7el de scrieri, s3 m3
8ndesc c3 secolul al LI1%lea 7usese ?o o8lind3 4ndep3rtat3@, ca s3
para7razez un titlu 7aimos, s3 cred c3 am putea 4nv3a din epoci 4ntre8i ca &i
cum ar 7i avut continuitate special pentru noi$
Era bine s3 citesc 4n apartamentul meu$ Era bine s3 citesc la 6ission Inn$
**
5mi pl3cea apartamentul meu din mai multe motive, 4mi pl3cea s3 m3
plimb, simplu &i nede8:izat, prin cartierul lini&tit &i t3cut &i s3 m3 opresc la
:otelul Cour +easons pentru micul deAun sau pentru prnz$
Au 7ost d3i cnd m%am cazat la Cour +easons numai ca s3 7iu 4ntr%un loc
complet di7erit, aveam &i acolo un apartament 7avorit cu o mas3 lun83 din
8ranit &i un pian mare, ne8ru$ 5mi venea s3 cnt la pian 4n apartamentul
acela, &i uneori c:iar cntam din 8ur3, cu 7antoma vocii pe care o avusesem
cndva$
Cu ani 4n urm3, crezusem c3 voi cnta toat3 viaa mea$ 6uzica 7usese cea
care 4mi ucisese dorina de a 7i c3lu83r dominican % muzica &i probabil
7aptul c3, pe m3sur3 ce cre&team, voiam s3 7iu cu 7ete &i voiam s3 7iu un om
de lume$ Dar muzica &i 7armecul absolut al l3utei 4mi r3v3&iser3 cel mai
mult su7letul de doisprezece ani$ Cred c3 m3 simeam superior oric3rei
trupe de 8araA 7ormate de pu&tani atunci, cnd cntam la minunata l3ut3$
'3sasem, 4ns3, 4n urm3 toate aceste lucruri, le l3sasem 4n urm3 de zece ani
% l3uta era acum doar o amintire % &i iat3 c3 sosise aniversarea, iar eu nu%i
spuneam <ustiiarului adresa$
% Ce%a& putea s3%i dauI 4&i pleda el cauza 4n continuare$ 9tii, acum cteva
zile am aAuns, absolut din 4ntmplare, 4ntr%un ma8azin de c3ri rare$
Bntuiam prin 6an:attan$ 9tii cum bntui eu$ 9i am v3zut o minunat3 carte
medieval3$
% 9e7ule, i%am r3spuns deAa, nu vreau nimic, am spus$ 9i am 4nc:is
tele7onul$
5n ziua urm3toare, dup3 tele7on, i%am vorbit despre asta non%e>istentului
Dumnezeu 4n capela +erra, la lumina ro&ie a candelei de la icoan3,
povestindu%i ce monstru devenisem, un soldat 73r3 r3zboi, un lunetist precis
73r3 o cauz3 precis3, un cnt3re care nu cnt3 niciodat3$ Ca &i cum lui
Dumnezeu i%ar 7i p3sat$
Pe urm3 am aprins o lumnare$
% Pentru nimicnicie, am spus, c3ci asta devenise viaa mea$ Iat3 o
lumnare$$$ pentru mine$
Cred c3 a&a ceva am rostit$ Nu sunt si8ur$ 9tiu c3 am vorbit mult prea
tare, pentru c3 lumea s%a 4ntors &i s%a uitat la mine$ Iar asta m%a surprins,
pentru c3 lumea rareori m3 ba83 4n seam3$
Pn3 &i de8:iz3rile mele 4ncearc3 s3 m3 7ac3 anonim &i ne4nsemnat$
*(
63 de8:izez cu oarecare consecven3, de&i m3 4ndoiesc c3 &i%a dat seama
cineva$ P3r ne8ru unsuros, oc:elari 4ntunecai, o &apc3 de baseball, o 8eac3
de piele ca de pilot, un picior tras, dar niciodat3 acela&i$
AAun8e att ca s3 devin un om pe care nu%l vede nimeni, 4nainte s3 m3
duc acolo ca mine 4nsumi, am 7olosit trei sau patru de8:iz3ri &i la recepia
de la 6ission Inn, precum &i trei sau patru nume di7erite$ A mers de
minune$ Cnd adev3ratul 'uc2= 1ulpoiul s%a prezentat sub numele de
Tomm= Crane, nimeni n%a dat cel mai mic semn c3 l%ar recunoa&te$ 63
pricepeam prea bine s3 m3 de8:izez$ Pentru a8enii care m3 vnau, eram
un modus operandi, nu un om cu c:ip$
'a acea ultim3 vizit3, am ie&it din capela +erra 7urios &i con7uz,
simindu%m3 mizerabil, &i m%am mai u&urat doar petrecndu%mi ziua 4n
pitorescul or3&el +an <uan Capistrano &i cump3rnd o statuet3 a Cecioarei
din ma8azinul de suveniruri al misiunii, 4nainte s3 se 4nc:id3$
Nu era o statuet3 obi&nuit3$ Era o 7i8urin3 cu Iisus copil, 73cut3 nu doar
din ipsos, ci &i din pnz3 4mbibat3 cu ipsos$ P3rea 4mbr3cat3 &i moale, de&i
nu era$ Era 4mbr3cat3 &i dur3$ 9i 4nduio&3toare$ 6icuul Iisus avea o
personalitate puternic3, cum inea c3p&orul 4nclinat 4ntr%o parte, iar
Cecioara 4ns3&i era doar un c:ip ca o lacrim3, cu dou3 mini ie&ind din
ve&mntul ele8ant alb cu auriu$ Dup3 momentul respectiv, am aruncat cutia
4n ma&in3 &i nu m%am mai 8ndit la ea$
De 7iecare dat3 cnd mer8eam la Capistrano % &i ultima oar3 nu
reprezentase o e>cepie % ascultam sluAba 4n bazilica nou3, reconstruit3 4n
locul marii biserici trans7ormat3 4n ruine 4n *.*($
Bazilica mare m3 impresiona 7oarte mult &i m3 lini&tea$ Era construit3 4n
stil roman &i, ca multe alte biserici romane, era plin3 de lumin3$ Arcade
rotunde peste tot$ Perei pictai superb$
Pe peretele altarului e>ista alt3 catapeteasm3 de aur, una care o 7acea pe
cea din capela +erra s3 par3 m3runt3$ 9i aceasta era vec:e, adus3 de pe
B3trnul Continent, la 7el ca &i cealalt3, &i acoperea peretele pn3 la o
4n3lime monumental3$ Te cople&ea lucirea ei aurie$
Nu &tia nimeni, dar trimiteam bani bisericii din cnd 4n cnd, de&i rareori
sub acela&i nume$ Trimiteam banii prin po&t3 &i m3 distram inventnd
numele pentru semn3tur3$ Banii aAun8eau unde trebuie, asta era important$
Patru s7ini 4&i aveau ni&ele cuvenite 4n catapeteasm3 % +7ntul Iosi7, cu
inevitabilul s3u crin, marele +7nt Crancisc din Assisi, binecuvntatul
<uniGpero +erra, innd o mic3 mac:et3 a misiunii 4n mna stn83, &i un
*/
nou%venit, dup3 &tiina mea, binecuvntatul Materi Te2a2Nit:a, un s7nt
indian$
Dar 4n timpul sluAbei m3 absorbea complet centrul altarului$ Jn Eristos
cruci7icat lucios, cu minile &i picioarele acoperite de sn8e, iar deasupra
lui, c:ipul b3rbos al lui Dumnezeu Tat3l, a7lat sub razele aurii pornite
dintr%un porumbel alb$ Ansamblul reprezenta +7nta Treime % de&i probabil
c3 un protestant nu &i%ar 7i dat seama % cu cele trei personaAe prezentate
literal$
Dac3 te 8nde&ti c3 numai Iisus s%a trans7ormat 4n om ca s3 ne salveze,
atunci 7i8ura lui Dumnezeu Tat3l &i +7anul Du: 4n c:ip de porumbel te pot
descump3ni &i tulbura$ Dar Ciul lui Dumnezeu, sin8urul, avea trup$
Indi7erent de interpret3ri, ansamblul m3 minuna &i m3 bucura$ Nu%mi p3sa
dac3 7usese reprezentat literal sau so7isticat, mistic sau pro7an$ Era
splendid, str3lucitor &i m3 lini&tea s3%l v3d, c:iar &i atunci cnd clocoteam
de ur3$ 63 alina 7aptul c3 ali oameni 4n Aurul meu 4l venerau, c3 eram
4ntr%un loc sacru sau 4ntr%un loc unde lumea vine ca s3 7ie 4n prezena
sacrului$ Nu &tiu$ Reu&eam s3%mi scot din minte toate acuzaiile pe care mi
le aduceam &i s3 m3 uit pur &i simplu la ceea ce se a7la 4n 7aa mea, e>act la
7el cum 7ac cnd duc la 4ndeplinire o treab3 &i m3 pre83tesc s3 curm o
via3$
Cnd ridicam privirea din stran3 c3tre acest cruci7i>, era ca &i cum a& 7i
dat peste un prieten pe care 4nc3 mai eram 7urios &i i%a& 7i spus! ?Iat3%te din
nou, s3 &tii c3 4nc3 sunt mnios pe tineK@
5n partea de Aos a muribundului Iisus, se a7la preas7nta lui mam3, sub
4n73i&area Cecioarei din ;uadalupe, pe care am admirat%o 4ntotdeauna$
'a ultima mea vizit3, petrecusem ore 4n &ir uitndu%m3 la acest perete
aurit$
Nu era vorba despre credin3$ Era vorba despre art3$ Arta uitat3 a
credinei, arta interzis3 a credinei$ Era e>cesiv, era 7la8rant &i oarecum
lini&titor, c:iar dac3 spuneam 4n continuare! ?Nu cred 4n tine, n%am s3%i
iert niciodat3 c3 nu e&ti adev3rat$@
5n acea ultim3 dat3, dup3 sluAb3, am scos rozariul pe care 4l port mereu cu
mine de cnd eram copil, dar nu ca s3 meditez la acele mistere vec:i, care
nu mai 4nseamn3 nimic pentru mine$ 6%am pierdut pur &i simplu 4ntr%o
incantaie! *ucur#te, !rie, cea plin de $ar, de parc a crede c e4iti$
Roag#te pentru noi, acum, acum i#n clipa morii noastre, amin, oare eti
vreodat acoloI
*D
Dup3 cum v3 dai seama, cu si8uran3 nu sunt sin8urul asasin pl3tit de pe
aceast3 planet3 care se duce la sluAb3$ Dar eram unul dintr%o minoritate
redus3 care c:iar o asculta cu atenie, murmurnd r3spunsurile &i uneori
c:iar cntnd imnurile$ Jneori m3 duceam c:iar &i la 4mp3rt3&anie, 4mbibat
4n p3cat de moarte &i s7id3tor, 4n8enunc:eam pe urm3 cu capul plecat &i m3
8ndeam! Acesta este iadul$ Acesta este iadul$ 5i iadul va i mai ru dec2t
at2t$
Au e>istat 4ntotdeauna criminali, mai mari sau mai mici, care s%au dus la
sluAb3 cu 7amiliile &i au condus evenimente s7inte$ Nu trebuie s3 v3
povestesc eu despre capul ma7iot 73cut celebru de un 7ilm, care se duce la
prima comuniune a 7iicei sale$ Bare nu procedeaz3 toi la 7elI
Eu nu aveam 7amilie$ Nu aveam pe nimeni$ Nu eram nimeni$ 63 duceam
la sluAb3 pentru mine 4nsumi, care eram nimeni$ 5n dosarele de la CBI &i de
la Interpol se spune despre mine! este nimeni$ Nu &tie nimeni cum arat3, de
unde vine sau unde 4&i va 7ace apariia data viitoare$ Nu &tiau nici m3car
dac3 lucram pentru un sin8ur om$
Cum am mai spus, pentru ei reprezentam un modus operandi &i le luase
ani ca s3%l de7ineasc3, studiind de8:iz3rile va8i surprinse incert de camere
de suprave8:ere, nimic de7inibil 4n cuvinte precise$ De multe ori descriau
loviturile mele 73r3 s3 4nelea83 mai nimic din ceea ce se petrecuse cu
adev3rat$ Dar 4n aceast3 privin3 nu se 4n&elaser3! eram nimeni$
9i lucram pentru un sin8ur om, pentru &e7ul meu, cel pe care 4n adncul
su7letului meu 4l numeam <ustiiarul$ Nu%mi trecuse nicio clip3 prin cap s3
lucrez pentru altcineva$ 9i nimeni altcineva nu%mi 4ncredinase vreo
misiune, nici nu ar 7i avut cum$
Probabil c3 <ustiiarul era Dumnezeu Tat3l cel b3rbos din altar, iar eu, 7iul
s3u 4nsn8erat$ +7ntul Du: era spiritul care ne le8a 4mpreun3, pentru c3
eram le8ai, cu certitudine, iar eu nu m3 8ndisem s3 trec peste poruncile
<ustiiarului$
Este o blas7emie$ 9i ce dac3I
Cum a7lasem despre aceste lucruri a7late 4n dosarele poliiei &i ale
a8eniilorI Iubitul meu &e7 avusese 4ntotdeauna relaiile lui, &i c:icoteam
4mpreun3 la tele7on despre in7ormaiile 7urnizate pe aceste canale$
El &tia cum ar3t$ 5n noaptea cnd ne%am 4ntlnit, acum zece ani, 7usesem
eu 4nsumi$ Dar 7aptul c3 ani 4n &ir nu mai d3duse oc:ii cu mine 4l
descump3nea$
*F
5ns3 m3 83sea 4ntotdeauna cnd m3 suna, iar dac3 m3 descotoroseam de
tele7oane, 4l c3utam eu s3%i spun noile numere$ 63 aAutase la 4nceput s3 7ac
rost de acte 7alse, de pa&apoarte, carnete de conducere &i a&a mai departe$
Dar de mult3 vreme &tiam cum s3%mi procur sin8ur ce%mi trebuia &i cum
s3%i p3c3lesc pe 7urnizori$
<ustiiarul &tia c3%i sunt loial$ Nu trecea o s3pt3mn3 7ar3 s3%l sun, 7ie c3 el
4mi tele7ona sau nu$ Jneori simeam brusc cum mi se taie r3su7larea cnd 4i
auzeam vocea, numai pentru c3 mai era acolo, pentru c3 soarta nu%l luase
de ln83 mine$ 'a urma urmei, cnd un sin8ur om reprezint3 toat3 viaa ta,
cariera, a&tept3rile, ei bine, c:iar aAun8i s3%i 7ie 7ric3 s3 nu%l pierzi$
% 'uc2=, a& vrea s3 stau la taclale cu tine, spunea el uneori$ 9tii, cum
st3team 4n primii doi ani$ 1reau s3 &tiu povestea ta$
Rdeam ct mai 4nceti&or cu putin3$
% 5mi place cum 4i sun3 vocea, &e7uG, 4i spuneam$
% 'uc2=, m%a 4ntrebat el odat3, m3car tu 4i &tii povesteaI
Asta c:iar m%a 73cut s3 rd, dar nu de el, ci de tot$
% 9tii, &e7uG, i%am spus de mai multe ori, mi%ar pl3cea &i mie s3%i pun ni&te
4ntreb3ri, de e>emplu cine e&ti cu adev3rat &i pentru cine lucrezi$ Dar nu te
4ntreb, nu%i a&aI
% Ai 7i surprins s3 a7li, r3spunsese el$ Oi%am mai spus nu o dat3, pu&tiule,
c3 lucrezi pentru b3ieii buni$
9i a&a am l3sat%o$
*ieii ,uni$ Adic3 o 8a&c3 de tipi buni sau o or8anizaie bun3I Cum a& 7i
putut a7laI 9i ce mai conta, dac3 atta timp ct e>ecutam 4ntocmai ce%mi
cerea, eu nu aveam cum s3 7iu bunI
Dar puteam visa, din cnd 4n cnd, c3 &e7ul era de partea bun3 a
lucrurilor, le8itimat cumva de 8uvern, cur3at, ceea ce m%ar 7i 73cut un 7el
de in7anterist, m%ar 7i Austi7icat$
De asta reu&eam s3%l numesc <ustiiarul &i s3%mi spun! La urma urmei,
poate#i de la 6*7, sau poate c# i agent 7nterpol i lucrea. n aceast ar$
3oate c acem ceva olositor$ Dar nu credeam cu adev3rat$ Jcideam$ Cu
asta m3 ocupam$ Nu aveam vreun motiv, era o meserie$ Bmoram oameni$
Ii omoram 7ar3 avertisment &i 7ar3 vreo e>plicaie$ Poate c3 <ustiiarul
primea vreuna din partea b3ieilor buni, dar la mine cu si8uran3 nu
aAun8ea$
% Nu te temi de mine, nu%i a&a, &e7uGI l%am 4ntrebat odat3$ C3 sunt cam
4ntr%o doa83 &i 4ntr%o zi am s3 te vnd, sau am s3 vin dup3 tine$ Pentru c3
*0
nu trebuie s3%i 7ie 7ric3 de mine, &e7uG$ +unt ultimul om de pe lumea asta
care s%ar atin8e de vreun 7ir din p3rul t3u$
% Nu m3 tem de tine, b3iete, nu, mi%a r3spuns$ Dar 4mi 7ac 8riAi pentru
tine$ 5mi 7ac 8riAi, pentru c3 erai doar un pu&ti cnd te%am luat$ 63 4ntreb$$$
cum reu&e&ti s3 dormi noaptea$ E&ti cel mai bun om al meu &i uneori pur &i
simplu mi se pare prea u&or s3 te sun &i tu s3%mi r3spunzi 4ntotdeauna, &i
lucrurile s3 mear83 per7ect, iar eu s3 trebuiasc3 s3 rostesc att de puine
cuvinte$
% 4i place s3 vorbe&ti, &e7uG, a&a%iI Este una dintre caracteristicile tale$
6ie, nu$ Dar s3%i spun ceva$ Nu%i u&or$ Este palpitant, dar nu%i niciodat3
u&or$ 9i uneori mi se taie respiraia$
Nu%mi aduc aminte ce%a mai avut de spus dup3 aceast3 mic3 m3rturisire,
doar c3 a mai vorbit mult3 vreme, ad3u8nd, printre altele, c3 4i 4ntlnea
periodic pe toi ceilali care lucrau pentru el$ 4i vedea, 4i cuno&tea, 4i vizita$
% Nu se va 4ntmpla la 7el &i cu mine, &e7uG, l%am asi8urat$ Ce auzi la
tele7on este tot ce ai$
Iar acum trebuia s3 duc la 4ndeplinire o treab3 la 6ission Inn$
Tele7onul m3 trezise noaptea trecut3 4n apartamentul meu din Beverl=
Eills$ 9i 4l uram$
*-
CAPITOLUL DOI
$es#re "ragoste %i "e&otament
Cum am mai spus, la :otelul din Riverside numit 6ission Inn nu a e>istat
niciodat3 o misiune adev3rat3, precum cea de la +an <uan Capistrano$
Eotelul reprezenta visul unui om, uria&, plin de 8r3dini &i de per8ole, de
c:ilii 4n stilul misiunilor, cu o capel3 pentru c3s3torii plin3 de o multitudine
de elemente 8otice, inclusiv u&i 8rele din lemn 4n arcade, statui ale
+7ntului Crancisc 4n ni&e, c:iar &i clopotnie, plus cel mai vec:i clopot
cunoscut de cre&tin3tate$ Reprezenta un con8lomerat de elemente care
su8era toate misiunile, de la un cap3t la cel3lalt al Cali7orniei$ 5nsemna un
tribut adus lor &i lumea considera uneori :otelul mai ameitor &i c:iar mai
miraculos dect adev3ratele misiuni$ 6ission Inn era inepuizabil de plin de
via3, de cald &i 4mbietor, r3suna de voci vesele, de voie bun3 &i de rsete$
'a 4nceput 7usese un labirint, b3nuiesc, dar noii proprietari 4l or8anizaser3
&i acum avea tot ceea ce%i trebuie unui :otel de elit3$
5ns3 tot te mai puteai r3t3ci cu u&urin3 4n el, colin% dndu%i numeroasele
pridvoare, urcnd &i cobornd nenum3rate sc3ri, trecnd din patio 4n patio,
sau pur &i simplu 4ncercnd s3%i 83se&ti camera$
Bamenii creeaz3 asemenea ansambluri e>trava8ante de locuit pentru c3
au viziune, dra8oste de 7rumos, sperane &i visuri$
'a 4nceputul serii, 6ission Inn era 4nsu7leit de oameni 7ericii, de mirese
care se 7oto8ra7iau la balcoane, de 7amilii colindnd vesele terasele, de
restaurante luminate &i 4nsu7leite de petreceri, de piane cntnd, de triluri
de voci, poate c:iar &i de cte un concert 4n salonul de muzic3$ Era
molipsitor de 7estiv, m3 acapara &i, pentru o scurt3 vreme, m3 lini&tea$
5mp3rt3&eam dra8ostea de 7rumos a proprietarilor locului, precum &i
dra8ostea pentru e>ces, dra8ostea &i viziunea care apropiau e>tremele de
divinitate$
Dar eu nu aveam planuri &i nici visuri$ Eu eram strict un mesa8er,
4ntruparea unui scop, du#te i 2 asta, nu eram om$
5ns3 eu, cel 7ar3 cas3, cel 7ar3 nume, cel 7ar3 visuri, m3 4ntorceam iar &i
iar la 6ission Inn$
*.
Probabil 4mi pl3cea pentru c3 era rococo &i 7ar3 sens$ Nu numai c3
reprezenta un tribut adus tuturor misiunilor din Cali7ornia, dar d3duse tonul
ar:itectural &i pentru o parte din ora&$ E>istau clopote pe 7elinarele de pe
str3zile din Aurul :otelului$ E>istau cl3diri publice ridicate 4n acela&i stil al
misiunilor$ 5mi pl3cea cum crease continuitate 4n mod con&tient$ Era 4n
4ntre8ime inventat, la 7el cum &i eu eram inventat$ Era un amestec de
lucruri, la 7el cum &i eu eram un amestec, cu numele accidental de 'uc2=
1ulpoiul$
63 simeam 4ntotdeauna bine cnd p3&eam pe sub arcada intr3rii, numit3
campanario
1
, datorit3 nenum3railor clopoei$ 5mi pl3ceau 7eri8ile uria&e &i
palmierii 4nali, cu trunc:iurile subiri 4n73&urate cu luminie sclipitoare$
5mi pl3ceau straturile cu petunii str3lucitoare care str3Auiau peretele din
7a3$
De 7iecare dat3 cnd veneam aici, petreceam mult3 vreme 4n 4nc3perile
publice$ +tr3b3team adesea uria&ul :ol scu7undat 4n penumbr3, ca s3 vizitez
statuia de marmur3 alb3 reprezentnd un b3iat roman care 4&i scoate un
8:impe din picior$ Interiorul 4ntunecos m3 lini&tea$ 5mi pl3ceau rsetele &i
veselia 7amiliilor$ 63 a&ezam 4ntr%unui din 7otoliile mari &i con7ortabile,
respiram pra7ul &i m3 uitam la oameni$ 5mi pl3cea aerul de prietenie
molipsitoare a locului$
N%am ezitat niciodat3 s3 m3 aventurez pentru prnz 4n restaurantul de la
6ission Inn$ Terasa era minunat3, cu ziduri scunde &i compartimente
rotunde pe mai multe niveluri, iar eu 4mi puneam 4n brae un num3r din
8e9 :or; Times, ca s3 citesc ct timp mneam sub una din nenum3ratele
umbrele ro&ii$
Nici interiorul restaurantului nu se dovedea mai puin ispititor, cu pereii
Ao&i acoperii de lespezi de un albastru str3lucitor, cu arcadele beA de
deasupra pictate artistic cu vi3 r3sucit3$ Tavanul casetat era pictat ca un
cer albastru, cu nori &i c:iar cu p3s3rele$ J&ile rotunAite din interior, cu
muli montani, erau lambrisate cu o8linzi, iar u&ile asem3n3toare care
d3deau spre teras3 aduceau 4n3untru str3lucirea soarelui$ +porov3iala
pl3cut3 a celorlali se auzea ca apa 8l8ind dintr%o 7ntn3$
E3l3duiam pe coridoarele 4ntunecate, pe modele di7erite de covor pr37uit$
63 opream 4n atrium 4n 7aa capelei +7ntului Crancisc, plimbndu%mi
oc:ii peste rama bo8at ornat3 a u&ii, o reproducere turnat3 4n beton a
1 Nume dat pereilor cu mai multe clopote, n misiunile catolice din California.
*,
stilului C:ur% ri8ueresHue$ 1ederea inevitabil3 a unor pre83tiri de nunt3
somptuoase &i aparent eterne 4mi umplea inima, m3 bucurau ospeele
a&ternute pe mesele cu 7ee albe, cu ar8int3ria 7recat3, &i lumea entuziast3
care participa la ele$
Jrcam pe cea mai 4nalt3 verand3 &i m3 rezemam de balustrada verde de
7ier, uitndu%m3 4n Aos la terasa restaurantului &i, peste ea, la imensul ceas
Niirnber8$ Deseori a&teptam clopotul ceasului s3 bat3, la 7iecare s7ert de
or3$ 1oiam s3 v3d 7i8urinele mari din ni&a de dedesubt cum 4nainteaz3
4ncet$
E>ist3 o relaie puternic3 4ntre mine &i ceasuri$ Cnd omoram pe cineva,
4ntotdeauna 4i opream &i ceasul$ C3ci ce altceva 7ac ceasurile, dect s3
m3soare ct timp mai avem s3 7acem ceva cu noi 4n&ine, s3 descoperim
4n3untrul nostru ceva ce nu &tiam c3 se 83se&te acoloI
Cnd omoram oameni, m3 8ndeam deseori la 7antoma din <amlet$ 63
8ndeam ct de trist i se lamenteaz3 el 7iului!
!#am stins nespovedit, ne# mprtit"""
5i de pcate#n p2rg; la =udecat
Trimis cu catastiul ne#nc$eiat"
2
63 8ndeam la ast7el de lucruri de 7iecare dat3 cnd meditam asupra
vieii &i a morii, ori a ceasurilor$ Nu e>ista niciun loc la 6ission Inn % de la
salonul de muzic3 sau cel c:inezesc, pn3 la cel mai mic cotlon % de care s3
nu 7iu deplin 4ndr38ostit$
Poate c3%l preuiam datorit3 tuturor ceasurilor &i clopotelor 7ar3 vrst3,
sau pentru ct de me&te&u8it 7usese alc3tuit din lucruri att de di7erite, care
ar 7i putut scoate din mini o persoan3 ri8uroas3$
5n ce prive&te apartamentul Amistad, apartamentul nupial, 4l ale8eam
pentru tavanul lui boltit, pictat cu un peisaA cenu&iu &i cu porumbei care se
ridicau prin ceaa 7ad3 spre cerul albastru, 4n a c3rui parte superioar3 se a7la
o cupol3 octo8onal3 din vitralii$ C:iar &i arcada rotund3 tipic3 era prezent3
4n apartament % 4ntre su7ra8erie &i dormitor, &i 4n 7orma u&ii 8rele, duble,
desc:ise spre verand3$ Cele trei 7erestre 4nalte care 4nconAurau patul erau &i
ele 4n 7orm3 de arcad3$
2 Fragment din Hamlet de William Shakespeare, traducere de an uescu.
()
Dormitorul avea un &emineu masiv din piatr3 cenu&ie, rece, 8ol &i ne8ru
pe din3untru, dar 7ar3 4ndoial3 un cadru minunat pentru ni&te 7l3c3ri
ima8inare$ Iar eu am ima8inaie bo8at3$ De aceea eram un uci8a& att de
bun$ 63 puteam 8ndi la multe 7eluri 4n care s3%mi 7ac treaba &i apoi s3
dispar$
Draperii 8rele acopereau cele trei 7erestre pn3 4n p3mnt, 4nconAurnd
patul antic cu baldac:in$ Avea un c3p3ti 4nalt din lemn 4ntunecat sculptat
adnc &i ni&te stlpi solizi la picioare$ Patul m3 7acea de 7iecare dat3 s3 m3
8ndesc la NeN Brleans$
NeN Brleans 4nsemnase pe vremuri ?acas3@, c3minul b3iatului din mine
mort acolo$ Iar acel b3iat nu%&i permisese niciodat3 lu>ul s3 doarm3 4ntr%un
pat cu baldac:in$
-ar asta se nt2mpla n alt ar 5i#n plus, muierea a murit$
De cnd devenisem 'uc2= 1ulpoiul, nu m3 mai 4ntorsesem 4n NeN
Brleans &i nici nu%mi ima8inam c3 m3 voi 4ntoarce, a&a c3 nu aveam s3 m3
culc vreodat3 4n paturile str3vec:i cu baldac:in ale acelui ora&$
5n NeN Brleans z3ceau 4n8ropai morii mei importani, nu cei uci&i de
mine pentru <ustiiar$
Cnd m3 8ndeam la morii importani, m3 8ndeam la p3rinii mei, la
7r3iorul meu <acob &i la surioara mea Emil=, toi 4n8ropai acolo, 7ar3 ca eu
s3 am cea mai mic3 idee unde anume s%ar 7i putut a7la$
5mi amintesc discuii despre o parcel3 4n vec:iul cimitir +7ntul <osep: de
pe Pas:in8ton Avenue, 4n cartierul r3u 7amat$ Bunica era 4n8ropat3 acolo$
Dar eu nu 7usesem niciodat3 la mormnt, ca s3 mi%l pot aminti$ Iar pe tata
probabil c3 4l 4n8ropaser3 c:iar ln83 4nc:isoarea unde 7usese 4nAun8:iat$
Tata a 7ost un poliist de doi bani, un so de doi bani &i un tat3 de doi bani$
A 7ost ucis la dou3 luni dup3 ce%&i 4ncepuse condamnarea pe via3$ Nu$ Nu
&tiam unde s3 83sesc un mormnt pe care s3 las ni&te 7lori pentru oricare
dintre ei, iar dac3 a& 7i putut duce 7lorile, n%ar 7i 7ost la mormntul lui$
Bun$ 13 putei ima8ina, a&adar, cum a 7ost cnd <ustiiarul m%a anunat c3
urm3toarea mea misiune trebuia s3 se des73&oare la 6ission Inn$
+3%l omor pe cel desemnat 4nsemna s3%mi mnAesc consolarea, locul unde
m3 rela>am, locul meu de delir, locul meu si8ur$ 'ocul unde simeam NeN
Brleansul inndu%m3 4n brae, poate numai pentru c3 :otelul era vec:i,
patinat, lipsit de sens &i pitoresc 4n mod deliberat sau accidental$
5mi o7erea mie per8olele lui acoperite cu vi3, nenum3ratele 8:ivece
toscane cu lev3nic3, priboi &i portocali, porticurile sale lun8i, pavate cu
(*
teracot3 ro&ie$ 5mi o7erea nes7r&itele balustrade de 7ier &i modelul lor cu
cruci &i clopote$ 5mi o7erea numeroasele 7ntni, statuetele cenu&ii de 4n8eri
de deasupra u&ilor apartamentelor, c:iar &i ni&ele 8oale din perei sau
7antezistele clopotnie$ 5mi o7erea contra7orii portani din Aurul celor trei
7erestre care 4nconAurau camera aceea de sub cupol3$
9i 4mi o7erea clopotele care sunau mereu aici$ 5mi o7erea la 7ereastr3
vederea munilor din dep3rtare, uneori acoperii de z3pad3 str3lucitoare$
9i 4mi d3dea restaurantul acela con7ortabil de 4ntunecos, unde puteai
primi cea mai bun3 mncare din a7ara NeN Qor2ului$
Ei bine, ar 7i putut 7i vorba despre o lovitur3 la misiunea +an <uan
Capistrano % ar 7i 7ost &i mai r3u %, dar acela nu reprezenta locul unde m3
4ntind adesea ca s3 dorm 4n pace$
<ustiiarul vorbea 4ntotdeauna a7ectuos cu mine &i presupun c3 acesta era
7elul lui de a vorbi$ 5mi spusese!
% Bmul este elveian, banc:er, spal3 bani, este 4ncurat cu ru&ii, nici nu%i
vine s3 crezi 4n ce a7aceri murdare sunt implicai, &i trebuie lic:idat 4n
camera lui de :otel$
7ar aceasta era$$$ camera mea$
N%am l3sat s3 se simt3 nimic$
Dar, 7ar3 s3 scot un sunet, am 4nAurat &i%am rostit o ru83ciune$ A=ut# m,
-oamne$ 8u n locul acela$
Ca s3 o spun mai simplu, m3 n3p3dise o presimire proast3, simeam c3
voi c3dea$
6i%a venit 4n minte cea mai stupid3 dintre ru83ciuni, cea care m3 4n7urie
cel mai r3u de 7iecare dat3!
>nger, ngeraul meu, 0e mi te# a dat -umne.eu, Totdeauna ii cu
mine 5i m#nva s ac ,ine"
+imeam c3 m3 cuprinde sl3biciunea, ascultndu%l pe <ustiiar$ +imeam
c3 voi muri$ Nu conteaz3$ Trans7orm3 totul 4n durere, mi%am spus$
Trans7orm3 totul 4n presiune &i 4i va 7i bine$
'a urma urmei, mi%am adus aminte, una dintre valorile mele supreme este
credina c3 lumea ar 7i mai bun3 dac3 a& muri$ Jn lucru bun pentru toi cei
pe care nu am apucat 4nc3 s3 4i distru8$
Ce anume 7ace oameni de 7elul meu s3 continue zi de ziI Ce spune
Dostoievs2i despre asta cu vorbele 6arelui Inc:izitorI 6r o concepie
erm despre rostul vieii, omul n# ar consimi s triasc mai departe$
((
'a naibaK Doar &tim cu toii c3 6arele Inc:izitor este nele8iuit &i se
4n&al3$
Bamenii continu3 s3 tr3iasc3 &i 4n circumstane insuportabile, eu o &tiam
prea bine$
% De data aceasta trebuie s3 par3 un atac de cord, a spus &e7ul$ Nu
transmitem niciun mesaA, doar 4l elimin3m$ A&a c3 las3 tele7oanele &i
laptopurile la locul lor$ 'as3 totul a&a cum 83se&ti, asi8ur3%te numai c3 tipul
a murit$ +i8ur, 7emeia nu trebuie s3 te vad3$ Dac3 o elimini &i pe ea, 4i
distru8i acoperirea$ Cemeia este doar o trla scump3$
% 9i ce caut3 cu ea 4n apartamentul nupialI am 4ntrebat$ Pentru c3
apartamentul Amistad era unul nupial$
% Ea vrea s3 se m3rite$ A 4ncercat la 1e8as, n%a reu&it, acum 4l preseaz3 s3
o 7ac3 4n capela din locul acela n3stru&nic unde vin oamenii s3 se
c3s3toreasc3$ Este un 7el de reper, locul 3sta$ Nu%i va 7i 8reu s3%i 83se&ti
sau s3 83se&ti apartamentul nupial$ Este construit sub o cupol3, 4l poi
repera din strad3, 4nainte de a intra s3 arunci o privire$ 9tii tu ce ai de 73cut$
5tii tu ce ai de cut$
Asta 4nsemna o de8:izare, o metod3 de apropiere, ale8erea otr3vii pentru
serin83, apoi dispariia, 4n acela&i 7el 4n care 4mi croisem drum 4n3untru$
% Jite ce &tiu deAa, spuse &e7ul$ B3rbatul r3mne 4n apartament# 7emeia
iese la cump3r3turi$ A&a s%a 4ntmplat la 1e8as, cel puin$ Ea pleac3 4n Aur
de zece dimineaa, dup3 ce stri83 la el o or3 &i Aum3tate$ Poate c3 ia
prnzul$ Poate c3 bea ceva, dar nu conta pe asta$ Trebuie s3 intri imediat
dup3 ce iese ea$ El va avea dou3 calculatoare &i poate 4nc3 dou3 tele7oane
mobile$ Caci ce ai de 73cut$ Nu uita$ Atac de cord$ Nu conteaz3 dac3
ec:ipamentul se opre&te$
% A& putea desc3rca in7ormaia de pe tele7oane &i de pe computere, am
spus$ 63 mndream cu priceperea mea &i &tiam s3 adun orice 7el de
component3 decodabil3$ Aceast3 pricepere 7usese cartea mea de intrare la
<ustiiar acum zece ani, plus o uluitoare lips3 de mil3$ Dar pe atunci aveam
optsprezece ani$ Nu%mi d3deam seama e>act c3 eram absolut nemilos$
Acum tr3iam cu asta$
% E prea u&or s3%&i dea seama cineva, mi%a spus$ 9i vor 4nele8e c3 a 7ost
un asasinat la comand3$ Nu%mi pot permite$ 'as3%le, 'uc2=$ C3 cum i%am
spus$ Este vorba despre un banc:er$ Dac3 nu%l tra8i repede pe dreapta,
odat3 se urc3 4ntr%un avion spre Ruric: &i d3m de belea$
N%am spus nimic$
(/
Jneori transmiteam mesaAe cu aceste lovituri, alteori ap3ream &i
disp3ream ca o pisic3 pe alee, iar acum a&a voia s3 7ie$
Poate c3 era o binecuvntare, m%am 8ndit$ Nu se va vorbi despre o crim3
printre an8aAaii sin8urului loc unde 83seam alinare$
El rse cu rsul lui obi&nuit$
% EiI N%ai de 8nd s3 m3 4ntrebiI
I%am dat r3spunsul meu obi&nuit!
% Nu$
+e re7erea la 7aptul c3 nu%mi p3sa de ce dorea s3%l ucid pe acest tip
anume$ Nu%mi p3sa cine era b3rbatul$ Nu m3 interesa s3 &tiu cum 4l
c:eam3$
5mi p3sa numai c3 el 4mi d3duse o treab3$
Dar el m3 presa de 7iecare dat3 cu aceast3 4ntrebare, iar eu 4i r3spundeam
de 7iecare dat3 c3 nu m3 intereseaz3$
Ru&i, banc:eri, sp3l3ri de bani % mereu acela&i cadru, dar nu un motiv$ Era
un Aoc pe care 4l Aucam din prima noapte cnd 4l 4ntlnisem, sau cnd 4i
7usesem vndut ori o7erit, indi7erent cum ar 7i putut descrie cineva &irul
acela complicat de evenimente$
% Nu are 83rzi de corp, nu are asisteni, mi%a spus apoi$ Este sin8ur$ Dar
c:iar dac3 ar ap3rea cineva, &tii s3 te descurci$ 9tii cum s3 procedezi$
% DeAa am 4nceput s3 m3 8ndesc$ Nu%i 7ace 8riAi$
A 4nc:is tele7onul 7ar3 s3%&i ia ?la revedere@$
5mi displ3cea toat3 treaba$ +imeam c3 ceva e 4n nere8ul3$ Nu rdei$ Nu
vreau s3 spun c3 la toate celelalte asasinate simisem c3 totul este a&a cum
trebuie$ +pun doar c3 aici era ceva periculos pentru ec:ilibrul meu &i ca
urmare ceva ce m3 putea dobor4$
Dac3 nu reu&eam s3 7iu 4n stare s3 m3 mai 4ntorc acolo &i s3 dorm 4n pace
sub cupol3I De 7apt, probabil c3 a&a urma s3 se 4ntmple$ Tn3rul cu oc:i
decolorai care uneori aducea cu el o l3ut3 nu avea s3 mai apar3 vreodat3,
o7erind bac&i&uri de dou3zeci de dolari &i zmbind c3lduros tuturor$
Pentru c3 o alt3 variant3 a aceluia&i tn3r, temeinic de8:izat, adusese
moartea 4n inima 4ntre8ului vis$
Dintr%odat3 mi se p3rea o nebunie c3 4ndr3znisem s3 7iu eu 4nsumi acolo,
c3 4ncercasem s3 cnt 4nceti&or la l3ut3 sub acel acoperi& boltit, c3 m3
4ntinsesem 4n pat ca s3 m3 uit la baldac:inul tapiat, c3%mi pironisem
privirea o or3 sau mai mult la cupola cu cer albastru$
(D
Pn3 la urm3, l3uta 4ns3&i era o le83tur3 cu b3iatul disp3rut din NeN
Brleans, &i poate c3 vreun v3r cu su7let mare 4nc3 m3 mai c3uta$ Avusesem
veri cu su7let mare &i 4i iubisem$ Iar cnt3reii la l3ut3 sunt rari$
Poate venise timpul s3 detonez bomba 4nainte s3 o 7ac3 altcineva$
Dar nu, nu 7usese nicio 8re&eal3$
6eritase s3 cnt la l3ut3 4n 4nc3perea aceea, s3 trec u&or de8etele peste
coarde &i s3 parcur8 melodiile care%mi pl3ceau$
Ct3 lume &tie ce este aceea o l3ut3 sau cum sun3 eaI Poate c3 au v3zut
l3ute 4n picturile Rena&terii, dar nici nu le trece prin cap c3 asemenea
obiecte mai e>ist3 &i azi$ Nu%mi p3sa$ 5mi pl3cea att de mult s3 cnt 4n
apartamentul Amistad, 4nct nu%mi p3sa dac3 m3 auzeau sau m3 vedeau
c:elnerii de la room service$ 5mi pl3cea enorm, la 7el cum 5mi pl3cea s3
cnt la pianul ne8ru de la :otelul Cour +easons din Beverl= Eills$ Nu cred
c3 am cntat vreo not3 4n propriul meu apartament$ Nu &tiu de ce$ 63 uitam
la l3ut3 &i m3 8ndeam la 4n8erii cu l3ute de pe 7elicit3rile colorate de
Cr3ciun$ 63 8ndeam la 4n8erii a83ai de cren8ile pomului de Cr3ciun$
nger, ngeraul meu$$$
Cndva, la naiba, poate cu doar dou3 luni 4n urm3, la 6ission Inn, am
compus o melodie pentru aceast3 ru83ciune vec:e, 7oarte renascentist3,
7oarte obsedant3$ Numai c3 eram sin8urul obsedat de ea$
Iar acum trebuia s3 m3 8ndesc la o de8:izare ca s3%i p3c3lesc pe ni&te
oameni care m%au v3zut nu doar o dat3, iar &e7ul spunea c3 treaba trebuie
73cut3 acum$ Cine &tie, poate c3 7ata 4l convin8ea s3 o ia de nevast3 c:iar
mine$ 6ission Inn se pricepea la 8enul acesta de ma8ie$
Aveam un 8araA 4n los an8eles, asem3n3tor celui pe care 4l p3stram &i 4n
NeN Qor2! patru autoutilitare, una purtnd inscripia unei 7irme de
instalaii, una a unei 7lor3rii, una vopsit3 4n alb cu o lumin3 ro&ie deasupra,
sem3nnd unei ambulane speciale, plus o camionet3 uzat3, cu resturi
ru8inite 4n spate$ +unt ma&ini la 7el de transparente pentru privitor ca
7aimosul avion invizibil al lui Ponder Poman$ Jn sedan oarecare, lovit &i
z8riat, atra8e atenia mai mult$ 9i 4ntotdeauna conduc doar puin mai
repede dect ar trebui, cu 7ereastra cobort3 &i cu cotul 8ol scos pe 8eam,
ast7el 4nct nu m3 ba83 4n seam3 nimeni$ Jneori 7umez, doar att ct s3
miros puin$
(F
(0
CAPITOLUL TREI
'(cat "e moarte si mister
De data aceasta, am 7olosit ma&ina 7lor3riei$ Era cea mai bun3 ale8ere,
7ar3 4ndoial3, mai ales cnd vine vorba despre un :otel unde turi&ti &i
oaspei se amestec3 liber, se mi&c3 liber, intr3 &i ies la 4ntmplare, &i unde
nimeni nu te 4ntreab3 unde te duci sau dac3 ai c:eia unei camere$
Ceea ce se potrive&te tuturor :otelurilor &i spitalelor este o atitudine
decis3, o mi&care 7erm3$ Cu si8uran3 c3 se potrivea &i la 6ission Inn$
Nimeni nu ba83 4n seam3 un brunet l3os cu inscripia unei 7lor3rii pe
buzunarul c3m3&ii sale verzi, cu o 8eant3 Ae8oas3 de pnz3 pe un um3r,
care duce un buc:et modest de crini 4ntr%un vas de lut 4nvelit 4n 7olie, &i
nim3nui nu%i pas3 c3 intr3 73cnd doar un semn scurt din cap portarilor,
dac3 ace&tia catadicsesc s3%&i ridice privirea$ Ad3u8ai la peruc3 o perec:e
de oc:elari cu rame 8roase, care de obicei 5mi sc:imbau complet e>presia$
Iar proteza de pe cerul 8urii m3 7acea s3 ssi impecabil$
63nu&ile pentru 8r3din3rit pe care le purtam ascundeau mult mai
importantele m3nu&i de cauciuc$ ;eanta de pnz3 de pe um3r mirosea a
turb3$ Oineam 8:iveciul cu crini ca &i cum ar 7i 7ost o pine$ P3&eam
&c:iop3tnd u&or din 8enunc:iul stn8 &i cl3tinndu%mi capul, ca de obicei,
ceva ce s3%&i poat3 aminti careva atunci cnd nu%&i aminte&te nimic$ Am
aruncat o i8ar3 4ntr%unui dintre straturile de 7lori de pe aleea principal3$
Cineva putea s3 observe &i asta$
Aveam dou3 serin8i ca s3%mi 7ac treaba, dar nu era nevoie dect de una$
Aveam un pistol prins de 8lezn3, sub pantalon, de&i 8ndul c3 a& putea s3%l
7olosesc m3 4n8rozea &i, pentru orice eventualitate, aveam 4n reverul
c3m3&ii mele apretate, cu inscripia companiei, o lam3 lun83 &i subire de
plastic, destul de dur3 &i de ascuit3 ct s3 taie 8tul cuiva sau s3%i scoat3
oc:ii$
'ama de plastic era arma pe care o puteam 7olosi cel mai u&or dac3 se
iveau di7icult3i, dar nu a 7ost nevoie niciodat3$ +n8ele m3 4n8rozea$ 63
4n8rozea cruzimea lui$ Detest cruzimea sub orice 7orm3$ 5mi place ca lucru%
rile s3 7ie per7ecte$ 5n dosare, m3 numesc Per7ecionistul, Bmul Invizibil,
Eoul din Noapte$
(-
Contam 4n 4ntre8ime pe serin83 ca s3 duc sarcina la 4ndeplinire, desi8ur,
pentru c3 e7ectul dorit era atacul de cord$
Era una dintre acele serin8i care se vnd la liber &i sunt 7olosite de
diabetici, cu un ac minuscul, pe care muli nici nu l%ar 7i simit$ Iar otrava
coninea o mare cantitate din alt reactiv care se vinde la liber, menit s3%l
scu7unde pe b3rbat 4n com3 4nainte ca otrava propriu%zis3 s3%i opreasc3
inima$ Brice urm3 din amndou3 serurile disp3rea din or8anism 4n mai
puin de o or3$ B autopsie n%ar 7i descoperit nimic$
Absolut toate combinaiile c:imice pe care le 7oloseam erau din substane
vndute 7ar3 reet3 4n orice 7armacie din ar3$ Este uluitor cte poi 4nv3a
despre otr3vuri, cnd vrei cu adev3rat s3 7aci r3u unor oameni &i nu%i mai
pas3 ce ai devenit ori dac3 i%a mai r3mas vreo 73rm3 de inim3 sau vreun
strop de su7let$ Aveam cel puin dou3zeci de otr3vuri la dispoziie$
Cump3ram medicamente 4n cantit3i mici din 7armaciile din suburbii$
Jneori 7oloseam 7runze de oleandru, iar oleandri cresc peste tot 4n
Cali7ornia$ 9tiam cum s3 7olosesc otrava din ricin$
'ucrurile au mers cum pl3nuisem$
Am aAuns la nou3 &i Aum3tate$ P3r ne8ru, oc:elari cu ram3 nea8r3, m3nu&i
murdare mirosind a tutun$
Am luat li7tul mic &i z8omotos pn3 la ultimul etaA 4mpreun3 cu doi
oameni care nici m3car nu mi%au aruncat o privire, apoi am mers pe
coridorul &erpuit pn3 am ie&it a7ar3, am trecut prin 8r3din3 &i am aAuns la
balustrada verde de deasupra curii$ 6%am rezemat de balustrad3 &i m%am
uitat la ceas$
Tot ce era aici 4mi aparinea$ 'a stn8a era veranda lun83 cu dale ro&ii,
7ntna dreptun8:iular3, cu Aeturile ei ca ni&te cupe, 4nc3perea din cap3t,
masa &i scaunele din 7ier sub umbrela verde, c:iar 4n 7aa u&ilor duble ale
terasei$
Cir%arK Ct de mult 4mi pl3cea s3 stau la soare, 4n briza r3coroas3 a
Cali7orniei, la masa aceea$ 6%am simit puternic ispitit s3 dau naibii
misiunea, s3 m3 a&ez la mas3 pn3 cnd inima va 4nceta s3%mi mai bat3
nebune&te &i pe urm3 pur &i simplu s3 plec, l3snd 4n urm3 8:iveciul cu
7lori pentru cine o 7i vrut s3%l 4n8riAeasc3$
6%am plimbat apatic 4n sus &i 4n Aos pe verand3, mi%am 73cut de lucru &i
4n rotond3, 4n Aurul sc3rilor 4n spiral3, ca &i cum a& 7i c3utat o u&3 cu un
num3r anume, sau c3scnd pur &i simplu 8ura la lucruri, ca oricine se
(.
plimb3 pe undeva la 4ntmplare$ Cine spune c3 un curier nu poate s3 se uite
la ce%i 4n AurI
5n cele din urm3, doamna din apartamentul Amistad a ie&it &i a trntit u&a$
;eant3 mare, ro&ie, de lac &i panto7i decupai cu tocuri 4nalte, plini de
paiete &i aur, 7ust3 mulat3, mneci su7lecate, p3r blond 7l7ind$ Crumoas3
&i costisitoare, 73r3 4ndoial3$
+e mi&ca repede, ca &i cum ar 7i 7ost 7urioas3, probabil c:iar era$ 6%am
apropiat mai mult de camer3$
Prin 7ereastra su7ra8eriei apartamentului, 4n spatele perdelelor albe, am
v3zut conturul 4nceo&at al banc:erului, aplecat deasupra computerului de
pe birou, 73r3 s3 ba8e de seam3 c3 m3 uit la el, probabil deAa plictisit c3
turi&tii tr38eau cu oc:iul prin perdele toat3 dimineaa$
1orbea la un tele7on micu, cu un dispozitiv vrt 4n urec:e, &i 4n acela&i
timp b3tea 4n taste$
6%am apropiat de u&a dubl3 &i am b3tut$
'%a 4nceput n%a r3spuns$ Pe urm3 a venit 7urios la u&3, a desc:is%o ct se
poate de lar8, s%a uitat la mine &i a zis!
% Ce vreiI
% Din partea conducerii, domnule, cu complimente, am spus, cu voce
r38u&it3, proteza 7acndu%m3 s3 pronun cuvintele cu 8reutate$ Am ridicat
crinii$ Erau crini 7rumo&i$
Pe urm3 am trecut pe ln83 el 4ndreptndu%m3 spre baie, murmurnd ceva
despre ap3, c3 le trebuie ap3, iar tipul, ridicnd din umeri, s%a 4ntors la
birou$
Baia, desc:is3, era 8oal3$
Putea 7i cineva 4n compartimentul strmt al toaletei, dar m3 4ndoiam, &i nu
am auzit niciun sunet semni7icativ$
Ca s3 7iu si8ur, am intrat acolo dup3 ap3 &i am dat drumul robinetului
c3zii$
Nu, nu era nimeni acolo$
J&a spre verand3 r3m3sese lar8 desc:is3$
B3rbatul vorbea la tele7on &i lovea mereu tastatura calculatorului$ Puteam
vedea pe ecran o cascad3 de numere$
P3rea s3 vorbeasc3 8erman3, dar n%am 4neles dect c3 4l irita cineva &i c3
era sup3rat pe lume 4n 8eneral$
Jneori, banc:erii sunt cele mai u&oare inte, m%am 8ndit$ Cred mereu c3
uria&a lor avere 4i proteAeaz3$ Rareori 7olosesc 83rzi de corp$
(,
6%am dus c3tre el &i am pus 7lorile 4n centrul mesei, 73cnd abstracie de
resturile r3mase de la micul deAun$ Nu%i pasa c3 m3 a7lam 4n spatele lui$
6i%am 4ntors pentru o clip3 privirea de la el &i m%am uitat 4n sus, la
cupola bine cunoscut3$ 6%am uitat la pinii pictai cu beA la baza ei$ 6%am
uitat la porumbeii care se ridicau printre nori spre cerul albastru$ Am
aranAat 7lorile$ 5mi pl3cea par7umul lor$ Am inspirat adnc &i mi%a revenit o
va83 amintire, un loc lini&tit &i pl3cut unde mirosul 7lorilor plutea mereu 4n
aer$ Jnde era loculI Parc3 mai conteaz3I
Dintr%odat3, u&a spre verand3 s%a mi&cat &i prin ea s%a simit briza
proasp3t3$ Acum oricine trecea pe acolo putea vedea patul &i cupola, dar nu
pe el &i nici pe mine$
6%am apropiat repede de scaun &i i%am inAectat 4n 8t treizeci de mililitri
din otrava mortal3$
C3r3 s3 se uite, a dus mna spre locul 4nep3turii, ca &i cum ar 7i vrut s3
alun8e o insect3, pentru c3 a&a 7ac toi, 4ntotdeauna, iar eu am spus, 4n timp
ce strecuram serin8a 4n buzunar!
% Domnule, nu avei un bac&i& pentru un am3rt de comisionarI
+%a 4ntors$ Eram mai 4nalt dect el &i miroseam a tutun &i a turb3$
Bc:ii lui reci ca 8:eaa m%au 7i>at 7urio&i$ Apoi, brusc, 7aa a 4nceput s3 i
se sc:imbe$ 6na stn83 i%a alunecat de pe tastatura computerului, iar cu
dreapta a 4nceput s3 bAbie dup3 casca din urec:e$ Casca a c3zut$ Apoi a
l3sat s3%i cad3 &i mna$ Tele7onul a alunecat de pe birou, iar mna stn83
i%a alunecat pe picior$
Avea 7aa inert3 &i moale &i toat3 7uria de pe ea disp3ruse$ A respirat
adnc &i a 4ncercat s3 se spriAine cu stn8a de birou, 4ns3 n%a nimerit
mar8inea$ Dar pe urm3 a reu&it cumva s3 ridice mna spre mine$
6i%am scos repede m3nu&ile de 8r3dinar$ N%a b38at de seam3$ Nu era 4n
stare s3 mai ba8e de seam3 mare lucru$
A 4ncercat s3 se ridice, dar n%a reu&it$
% AAut3%m3, a &optit$
% Da, domnule, am spus$ +tai aici pn3 v3 trece$
Apoi, cu minile 4n m3nu&ile de cauciuc, am 4nc:is calculatorul &i l%am
4ntors u&or 4n scaun, dup3 care a c3zut inert 4n 7a3, cu capul pe birou$
% Da, a spus el 4n en8lez3$ Da$
% Nu v3 simii bine, domnule, am spus$ 1rei s3 c:em un doctorI
6%am uitat 4n sus &i 4n Aos pe veranda 8oal3$ Eram e>act 4n partea opus3
7a3 de masa nea8r3 din 7ier &i am remarcat pentru prima oar3 c3 8:ivecele
/)
toscane cu mu&cate mov aveau 4n ele &i arbu&ti 4nali de :ibiscus$ Era un
soare minunat acolo$
El 4ncerca s3%&i recapete su7lul$ A&a cum am spus, detest cruzimea$ Am
luat tele7onul :otelului &i, 7ar3 s3 7ormez vreun num3r, am vorbit 4n
receptorul mort$ Aveam nevoie de un doctor imediat$
El inea capul 4ntors 4ntr%o parte$ I%am v3zut oc:ii 4nc:i&i$ Cred c3 a
4ncercat s3 vorbeasc3 din nou, dar nu a reu&it s3 scoat3 o vorb3$
% 1in 4ndat3, domnule, i%am spus$ A& 7i putut pleca atunci, dar, a&a cum
am mai a7irmat, detest orice 7orm3 de cruzime$
5n momentul acela, b3rbatul deAa nu mai vedea pe nimeni prea limpede$
Probabil c:iar nu mai vedea nimic$ Dar mi%am amintit un lucru pe care 4l
a7li mereu prin spitale, 7aptul c3 ?auzul dispare ultimul@$
5mi spuseser3 asta atunci cnd bunica era pe moarte, iar eu voiam s3 m3
uit la televizor 4n camera mea &i mama pln8ea cu su8:iuri$
5n cele din urm3, b3rbatul a 4nc:is oc:ii$ Am 7ost surprins c3 a reu&it s3 o
7ac3$ 6ai 4nti i%a 4nc:is pe Aum3tate, apoi de tot$ ;tul lui era plin de cute$
Nu p3rea s3 mai respire &i m3rul lui Adam nu se mai ridica$
6%am uitat din nou 4n spatele lui, printre perdele, spre verand3$ 'a masa
nea8r3, 4ntre dou3 8:ivece toscane, se a&ezase un b3rbat &i p3rea s3 se uite
int3 la noi$
9tiam c3 nu putea p3trunde cu privirea prin perdele, de la distana aceea$
Tot ce putea vedea era albeaa lor, eventual o umbr3$ Nu%mi p3sa$
6ai aveam nevoie doar de cteva clipe, apoi puteam pleca 4n si8uran3,
cu con&tiina 7aptului c3 4mi 4ndeplinisem sarcina$
Nu am atins tele7oanele sau calculatoarele, dar am 73cut 4n minte un
inventar al obiectelor$ Dou3 tele7oane mobile pe birou, a&a cum indicase
&e7ul$ Jn tele7on 7i>, mort pe podea$ 13zusem tele7oane &i 4n baie$ 9i mai
e>ista un computer, poate al doamnei, nedesc:is, pe masa din 7aa
&emineului, 4ntre scaunele cu sp3tar$
5i d3deam timp b3rbatului s3 moar3 4n timp ce m3 uitam 4n Aur, dar, cu ct
r3mneam mai mult 4n 4nc3pere, cu att 4ncepeam s3 m3 simt mai r3u$ Nu
tremuram, dar m3 simeam 4n8rozitor$
+tr3inul de pe teras3 nu m3 deranAa$ 'as3%l s3 se uite$ 'asG s3 se uite direct
4n 4nc3pere$
6%am 4n8riAit s3 4ntorc crinii 4n direcia potrivit3 &i am &ters civa stropi
de ap3 c3zui pe mas3$
/*
Pn3 acum, b3rbatul murise si8ur$ Am simit c3 m3 cuprinde o disperare
deplin3, un sentiment absolut de 8oliciune, &i de ce n%a& 7i simitI
6%am dus s3%i iau pulsul$ Nu l%am 83sit$ Dar 4nc3 mai tr3ia$ Am simit
imediat ce i%am atins 4nc:eietura$
Am 4ncercat s3 ascult dac3 respir3 &i, spre nepl3cuta mea surpriz3, am
auzit r3su7larea slab3 a altcuiva$
A altcuiva$
Nu putea 7i a tipului de pe verand3, de&i acela continua s3 se uite direct 4n
4nc3pere$ A trecut o perec:e$ Apoi un tip sin8ur, uitndu%se 4n Aur &i 4n sus,
care a apucat%o spre rotond3$
Probabil nervii mei erau de vin3 pentru r3su7larea aceea$ +e auzise c:iar
ln83 urec:ea mea, ca &i cum cineva mi%ar 7i &optit ceva$ 5nc3perea e de
vin3, mi%am zis, m3 simeam tulburat pentru c3 o iubeam att de mult, iar
urenia crimei 4mi s7&ia su7letul$
+au poate 4nc3perea o7tase de mil3$ 5mi doream s3 7ie a&a$ 5mi doream s3
plec$
Apoi ne7ericirea mea a devenit &i mai adnc3, a&a cum se 4ntmpl3
adeseori 4n ast7el de ocazii$ Numai c3 de data aceasta simeam totul mai
puternic, mult mai puternic, &i 4n mintea mea r3suna o voce la care nu m3
a&teptam$
-e ce nu i te alturiI 5tii c vrei s pleci i tu unde se duce el$ Ar tre,ui
s scoi pistolul pe care#l ii la gle.n c$iar acum i s#i propteti eava
su, ,r,ie$ Tragi direct n sus$ 1%ar putea s i se mprtie creierii pe
tavan, dar n cele din urm vei muri i totul va deveni negru, c$iar mai
negru dec2t acum, i vei i desprit de toi pentru vecie, desprit de
mama, de Emil, i ?aco,, de tata, de tatl tu cel ar nume, i de toi
ceilali precum el, pe care i#ai ucis personal i r mil$ 6#o$ 8u mai
atepta$ 6# o$
Nu era nimic deosebit 4n aceast3 depresie s7&ietoare, 4n aceast3 dorin3
s7&ietoare de a pune cap3t la tot, 4n aceast3 s7&ietoare &i paralizant3
dorin3 de a ridica pistolul &i de a proceda e>act a&a cum spunea vocea$
Neobi&nuit3 era, 4ns3, claritatea vocii$ B simeam parc3 mai de8rab3 4n
spatele meu, dect 4n3untrul meu, 'uc2= vorbind cu 'uc2=, a&a cum se
4ntmpla deseori$
A7ar3, str3inul s%a ridicat de la mas3 &i l%am urm3rit cu cea mai pur3
uluial3 cum intr3 pe u&a desc:is3$ +%a oprit 4n3untru, sub cupol3, uitndu%se
la mine cum st3team 4n spatele muribundului$
/(
Era un tip 4nalt, aproape impresionant, cu o coam3 de p3r moale, ne8ru,
oc:i alba&tri &i cu un c:ip deosebit de atr383tor$
% Acest b3rbat este bolnav, domnule, am spus imediat, 4mpin8nd tare cu
limba 4n protez3$ Cred c3 are nevoie de un doctor$
% Este mort, 'uc2=, a spus str3inul$ 9i nu da ascultare vocii din capul t3u$
Totul a venit att de nea&teptat, 4nct nici n%am &tiut ce s3 7ac sau ce s3
spun$ Dar nici nu terminase bine de rostit cuvintele, c3 vocea din mintea
mea a izbucnit din nou$
3une capt la tot$ @it de pistol i de mi.eria pe care o ace$ !ai ai nc
o sering n ,u.unar$ 7ntenione.i s te lai prinsI )iaa ta este un iad
acum$ A2ndete# te cum va i la nc$isoare$ 1eringa$ 6# o imediat$
% I8nor3 vocea, 'uc2=, a spus str3inul$ Emana din el o imens3
8enerozitate$ +e uita la mine cu o concentrare care p3rea devoiune, iar
instinctul 4mi spunea c3 simte iubire$
'umina s%a sc:imbat$ Pesemne c3 un nor descoperise soarele, pentru c3
lumina din camer3 a devenit str3lucitoare &i l%am v3zut cu neobi&nuit3
claritate, de&i eram 7oarte obi&nuit s3 observ &i s3 in minte oamenii$ Avea
4n3limea mea &i m3 privea cu evident3 tandree, c:iar cu 4n8riAorare$
Imposibil$
Cnd &tii c3 ceva este 4n mod clar imposibil, ce 7aciI Ce%ar 7i trebuit s3
7ac eu atunciI
Am vrt mna 4n buzunar &i am simit serin8a$
Aa$ 6oarte ,ine$ 8u pierde ultimele minute preioase din ori,ila ta
e4isten, ncerc2nd s# i dai seama cine# i sta$ 8u ve.i c ?ustiiarul te# a
atras n cursI
% Nu%i a&a, a spus str3inul$ +%a uitat la b3rbatul mort &i c:ipul i s%a topit
4ntr%o e>presie de pro7und3 am3r3ciune, apoi mi s%a adresat iar3&i mie$ Este
momentul s3 pleci de%aici cu mine, 'uc2=$ E momentul s3 auzi ce am s3%i
spun$
Nu eram 4n stare de un 8nd coerent$ B3t3ile inimii 4mi r3sunau 4n urec:i,
iar cu de8etul am 4mpins 4nceti&or capacul de plastic de pe acul serin8ii$
-a, pune capt tuturor contradiciilor lor, capcanelor lor i minciunilor
lor, pune capt puterii lor nes2rite de a te olosi$ >nvinge$ <ai, acumK
% +3 vin acumI am &optit$ Cuvintele se desprinseser3 sin8ure din 7uria
minii mele$ Bare de ce m%am 8ndit la asta, s vin acumK
% Nu te%ai 8ndit tu, a spus str3inul$ Nu vezi c3 se str3duie&te din r3sputeri
s3 ne 4nvin83 pe amndoiI 'as3 serin8a 4n pace$
//
P3rea tn3r &i p3tima&, &i se uita la mine irezistibil de a7ectuos, dar nu
e>ista nimic tn3r 4n el, iar soarele c3dea pe el minunat &i tot ce era le8at de
el p3rea atr383tor 7ar3 e7ort$ Am observat, cu oarecare 7renezie, c3 purta un
costum 8ri simplu &i o cravat3 de m3tase albastr3, 7oarte 7rumoas3$
Nimic special 4n toate acestea, 4n sc:imb c:ipul &i minile lui erau
speciale$ Iar e>presia lui te 4mbia &i era iert3toare$
7erttoare$
De ce s%ar 7i uitat cineva, oricine, la mine 4n 7elul acelaI 9i totu&i, aveam
sentimentul c3 m3 cuno&tea, m3 cuno&tea c:iar mai bine dect m3
cuno&team eu 4nsumi$ Parc3 ar 7i &tiut totul despre mine, &i abia atunci
mi%am dat seama c3 4mi spusese pe nume de trei ori$
Pentru c3 4l trimisese <ustiiarul, cu si8uran3$ Pentru c3 7usesem atras 4n
curs3, cu si8uran3$ Aceasta trebuia s3 7ie ultima mea misiune dat3 de
<ustiiar, iar el era asasinul mai bun 4n stare s3 pun3 cap3t vieii asasinului
vec:i, devenit insu7icient de misterios pe ct ar 7i trebuit$
Atunci pclete#l, # o imediat$
% C:iar te cunosc, a spus str3inul$ 5i cunosc toat3 viaa$ 9i nu m%a trimis
<ustiiarul, a rs el u&or$ +au nu cel pe care 4l nume&ti tu ast7el, 'uc2=, ci
altul care merit acest nume, ca s3 zic a&a$
% Ce dore&tiI
% +3 vii cu mine$ +3 r3mi surd la vocea din mintea ta$ Ai ascultat prea
mult aceast3 voce$
Am stat s3 m3 8ndesc$ Cum s3%mi e>plic toate asteaI Nu era doar
tensiunea de a m3 a7la 4n apartamentul meu din 6ission Inn, nu, nu
aAun8ea att$ Probabil c3 era de vin3 otrava, poate c3 absorbisem ceva din
ea atunci cnd o preparasem, poate c3, 4n ciuda m3nu&ilor duble, nu
procedasem e>act a&a cum trebuia$
% E&ti prea de&tept pentru a&a ceva, a spus str3inul$
Ai de g2nd s te lai s nne,unetiI Atunci c2nd i st n puteri s
ntorci spatele la totI
6%am uitat 4n Aurul meu$ 6%am uitat la patul cu coloane# m%am uitat la
binecunoscutele lui draperii maro%4nc:is$ 6%am uitat la &emineul uria&,
a7lat acum e>act 4n spatele str3inului$ 6%am uitat la toate piesele de
mobilier &i la obiectele din 4nc3pere, att de bine &tiute$ Cum ar 7i putut
nebunia s3 lase totul att de clarI Cum ar 7i putut crea o iluzie att de
limpedeI Dar, desi8ur, b3rbatul nu era aici, eu nu vorbeam cu el$ Iar c:ipul
lui cald &i 4mbietor nu era dect o pl3smuire a minii mele vrednice de mil3$
/D
El a rs din nou, 4nceti&or$ Dar cealalt3 voce se a7la la post$
8u cumva s#l lai s#i ia seringa$ -ac nu vrei s mori n camera asta,
atunci, la nai,a, iei aar$ Asete un col undeva n $otel, l cunoti ca
pe ,u.unarul tu, i pune capt la tot o dat pentru totdeauna$
Timp de o secund3 preioas3 am 7ost convins c3 b3rbatul va disp3rea &i
m%am dus c3tre el$ Dar a r3mas la 7el de solid &i de palpabil ca mai 4nainte$
+%a tras cu un pas 4napoi &i mi%a 73cut semn c3 ar 7i trebuit s3 plec cu el$
9i brusc m%am trezit stnd pe verand3, 4n lumina soarelui, iar culorile din
Aurul meu erau miraculos de vii &i de calme, &i nu se simea niciun 7el de
8rab3, nu tic3ia niciun ceas$
'%am auzit 4nc:iznd u&a camerei, apoi m%am uitat la el cum st3tea ln83
mine$
% +3 nu vorbe&ti cu mine, i%am spus 7urios$ Nu &tiu cine e&ti, ce vrei sau de
unde vii$
% Tu m%ai c:emat, a spus, cu vocea lui e8al3 &i pl3cut3$ 6%ai c:emat &i 4n
trecut, dar niciodat3 att de disperat cum m%ai c:emat acum$
Am avut din nou senzaia c3 emana dra8oste, plus o in7init3 cunoa&tere &i
4nele8ere a ceea ce eram$
% Te%am c:ematI
% Te%ai ru8at, 'uc2=$ Te%ai ru8at 4n8erului t3u p3zitor, iar 4n8erul t3u
p3zitor mi%a transmis ru83ciunea mie$
5mi era cu neputin3 s3 accept a&a ceva$ Dar m%a izbit imediat 7aptul c3
<ustiiarul nu avea de unde s3 &tie despre ru83ciunile mele, nu avea cu
niciun c:ip cum s3 &tie ce era 4n mintea mea$
% Eu &tiu ce este 4n mintea ta, a spus str3inul$ Caa lui era la 7el de lini&tit3
&i de 4ncrez3toare ca mai 4nainte$
E>act a&a, 4ncrez3toare, ca &i cum nu ar 7i avut niciun motiv s3 se team3
de mine, sau de vreuna din armele pe care le aveam, sau de vreun 8est
necu8etat pe care l%a& 7i putut 7ace$
% Te 4n&eli, a spus 4ncet, apropiindu%se de mine$ E>ist3 8esturi necu8etate
pe care n%a& vrea s3 le 7aci$
8u# l recunoti pe diavol c2nd l ve.iI 8u# i dai seama c ai de# a ace cu
Tatl !inciunilorI 3oate c e4ist diavoli speciali pentru oameni ca tine,
Luc;B, nu te# ai g2nditI
Am c3utat din nou cu mna serin8a din buzunar, dar am tras%o imediat
4napoi$
/F
% Diavoli speciali, este posibil, a spus str3inul, dar &i 4n8eri speciali$ 9tii
asta din ce%ai 4nv3at demult$ Bamenii speciali au 4n8eri speciali, iar eu sunt
4n8erul t3u, 'uc2=$ Am venit s3%i o7er o cale de ie&ire &i nu trebuie, 4n
niciun caz nu trebuie s3 atin8i serin8a aceea$
1oiam s3 spun ceva, dar m%a cople&it disperarea ca &i cum cineva m%ar 7i
4n73&urat 4ntr%un 8iul8iu, de&i niciodat3 n%am 7ost 4n73&urat 4ntr%un 8iul8iu$
Pur &i simplu asta a 7ost ima8inea care mi%a venit 4n minte$
Aa vrei s mori, ne,un, nc$is ntr# o celul, cu oameni tortur2ndu#te ca
s stoarc de la tine orice inormaieI 3leac de aici$ -u# te$ -u# te ntr# un
loc unde poi s#i pui pistolul su, ,r,ie i apas trgaciul$ Ai tiut nc
din clipa c2nd ai venit n acest loc, n aceast camer, c aa se va
nt2mpla$ Era limpede c aceasta va i ultima ta crim$ -e aceea ai i
adus o sering n plus$
+tr3inul a izbucnit 4n rs ca &i cum nu mai reu&ea s3 se abin3$
% +e 7olose&te de toate miAloacele, a spus el 4ncet$ Nu%l asculta$ N%ar 7i
ridicat vocea ast7el, dac3 n%a& 7i 7ost eu aici$
% Nu vreau s3 vorbe&ti cu mine, m%am blbit eu$
B perec:e tn3r3 se 4ndrepta spre noi pe verand3$
Ne%au ocolit, trecnd cu privirea peste zidul de piatr3 &i peste u&ile 8rele$
Cred c3 admirau &i ei 7lorile$
% +unt mu&cate mov, a spus str3inul, uitndu%se la 8:ivecele din Aurul
nostru$ Iar ei ar vrea s3 se a&eze la aceast3 mas3, a&adar ce%ar 7i s3 plec3mI
% Am s3 plec, am spus 7urios, dar nu pentru c3 spui tu$ Eabar n%am cine
e&ti$ Dar s3%i spun ceva$ Dac3 te%a trimis <ustiiarul, ar 7i bine s3 te
pre83te&ti de lupt3, pentru c3 am de 8nd s3 te dobor 4nainte s3 dispar$
Am luat%o spre dreapta &i am 4nceput s3 cobor sc3rile 4n spiral3 ale marii
rotonde$ 6%am mi&cat iute, amuind intenionat vocea din capul meu, pe
m3sur3 ce p3&eam treapt3 dup3 treapt3 pn3 am aAuns Aos$ '%am 83sit
a&teptndu%m3 acolo$
% 5n8er, 4n8era&ul meu, a &optit el$ +e rezema de zid, cu braele
4ncruci&ate, o siluet3 adunat3, dar apoi s%a 4ndreptat &i s%a inut dup3 mine,
4n timp ce eu 4ncercam s3 m3 4ndep3rtez ct mai repede cu putin3,
% Cii sincer cu mine, am &optit$ Cine e&tiI
% Nu cred c3 e&ti pre83tit s3 m3 crezi, a spus el, la 7el de pl3cut &i de
amabil ca de 7iecare dat3$ A& 7ace%o mai de8rab3 cnd ne 4ntoarcem la 'os
An8eles, dar, dac3 insi&ti$$$
/0
6%am simit brusc sc3ldat 4n sudoare$ 6i%am smuls proteza din 8ur3 &i
m3nu&ile de cauciuc$ 'e%am 4mpins 4n buzunar$
% Ai 8riA3, dac3 scoi capacul serin8ii, te%am pierdut, a spus el, tr38ndu%se
mai aproape$ +e mi&ca la 7el de repede ca mine &i de%acum aproape c3
aAunsesem pe aleea din 7a3 a :otelului$
5tii ce este ne,unia$ Ai v.ut# o$ 8u# l ,ga n seam$ -ac i dai cre.are,
eti terminat$ @rc#te n main i dispari de aici$ Asete un loc undeva
la marginea drumului$ 3e urm, tii ce ai de =ucut$
+entimentul de disperare aproape c3 m3 orbea$ 6%am oprit$ Eram sub
campanario$ Nici c3 ar 7i putut e>ista un loc mai pl3cut$ Iedera se c33rase
peste clopote &i lumea se intersecta cu noi pe alee, la stn8a &i la dreapta$
Puteam auzi rsetele &i zarva din restaurantul me>ican de al3turi$ Puteam
auzi ciripitul p3s3rilor 4n copaci$
+t3tea 4n picioare al3turi de mine &i m3 privea concentrat, m3 privea a&a
cum mi%a& 7i dorit s3 m3 priveasc3 un 7rate, numai c3 eu n%am niciun 7rate,
7r3iorul meu a murit cu mult3, 7oarte mult3 vreme 4n urm3$ -in vina mea$
0rima originar$
+imeam cum m3 p3r3se&te su7larea$ Pur &i simplu m3 p3r3sea$ 6%am
uitat 7i> 4n oc:ii lui &i am v3zut din nou dra8oste, dra8oste veritabil3, &i
acceptare, iar apoi, 7oarte 4ncet, cu 8riA3, el mi%a pus mna pe braul drept$
% Bun, am &optit$ Tremuram$ Ai venit s3 m3 omori pentru c3 te%a trimis el$
Crede c3 sunt un asasin terminat &i nu mai d3 doi bani pe mine$
% Nu, nu &i nu$
% Atunci sunt deAa mortI 6i%am inAectat cumva otrava 7ar3 s3 &tiuI Asta
s%a 4ntmplatI
% Nu, nu &i nu$ E&ti ct se poate de viu &i eu vreau s3 r3mi ast7el$ 6a&ina
nu%i dect la vreo cincisprezece metri de aici$ 'e%ai spus s3 o lase ln83
intrare$ +coate bonul de parcare din buzunar &i 7a ceea ce trebuie s3 7aci$
% 63 aAui s3 des3vr&esc asasinatul, i%am spus 7urios$ Te pre7aci c3 e&ti
un 4n8er, dar aAui un uci8a&$
% B3rbatul din apartament s%a dus, 'uc2=$ 5n8erii lui sunt acum cu el$ Eu
nu mai pot 7ace nimic$ Am venit pentru tine$
5l 4nconAura o nemaipomenit3 7rumusee pe cnd rostea aceste cuvinte, &i
o bun3voin3 de parc3 ar 7i 7ost cumva 4n stare s3 pun3 ordine 4n aceast3
lume spart3 4n buc3i$
Eram 7urios$
/-
Nu%mi ie&isem din mini$ 9i nu credeam c3 <ustiiarul ar 7i putut 83si un
asemenea tip de asasin nici dac3 ar 7i c3utat o sut3 de ani$
Am p3&it cl3tinndu%m3 &i i%am 4ntins tic:etul de parcare unui b3iat care
a&tepta, punnd deasupra &i o bancnot3 de dou3zeci de dolari, apoi am urcat
4n ma&in3$
+%a urcat ln83 mine, bine4neles$ P3rea s3 nu ba8e de seam3 pra7ul &i
mizeria de peste tot, resturile de turb3, de ziare &i tot ce mai adunasem ca
s3 7ac camioneta s3 arate ca de muncitor$
Am b38at 4n vitez3, am 4ntors scurt &i m%am 4ndreptat c3tre autostrad3$
% 9tiu ce s%a petrecut, am spus peste vuietul aerului cald &uiernd prin
7erestrele desc:ise$
% 9i anume ceI
% Te%am inventat$ E&ti conceput de mine$ 9i asta este o 7orm3 de nebunie$
Tot ce trebuie s3 7ac ca s3%i pun cap3t este s3 m3 izbesc cu ma&ina 4ntr%un
zid$ Nimeni nu va 7i r3nit, 4n a7ar3 de mine &i de tine, o iluzie, un lucru
creat de mine pentru c3 am aAuns cumva la cap3tul unui drum$ Din cauza
camerei aceleia, pesemne$ 9tiam c3 a&a se va 4ntmpla$
A rs 4ncet, doar ca pentru sine, &i a r3mas cu oc:ii aintii la drum$ Apoi,
dup3 o clip3, a spus$
% 6er8i cu o sut3 &aptezeci &i cinci la or3$ Ai s3 7ii oprit$
% Pretinzi sau nu c3 e&ti un 4n8erI l%am 4ntrebat$
% C:iar sunt un 4n8er, mi%a r3spuns, uitndu%se 4n continuare 4nainte$
5ncetine&te$
% 9tii, am citit de curnd o carte despre 4n8eri, i%am spus$ 5mi plac c3rile
astea$
% Da, ai o adev3rat3 bibliotec3 4n care nu mai crezi &i pe care n%o mai
consideri s7nt3$ 9i erai un b3iat att de bun, 4n &coala iezuit3$
Din nou am simit c3 r3mn 7ar3 aer$
% B:, e&ti un asasin stra&nic, dac3%mi arunci a&a ceva 4n 7a3, am spus$ Ce
mai asasinK
% N%am 7ost &i nu voi 7i niciodat3 asasin, mi%a r3spuns calm$
% Dup3 ziua de azi, e&ti cel puin complice$
A rs din nou, 4nceti&or$
% Dac3 rostul meu ar 7i 7ost s3 previn crima, a& 7i 7acut%o, a r3spuns$ Ai
citit, aminte&te%i, c3 4n8erii sunt 4n principal mesa8eri, aceasta este
misiunea lor de baz3, ca s3 zic a&a$ Asta nu%i nicio surpriz3, dar 4n mod
evident constituie o surpriz3 c3 am 7ost trimis ca mesa8er pentru tine$
/.
Jn blocaA de circulaie ne%a 73cut s3 4ncetinim, apoi abia s3 ne trm &i 4n
cele din urm3 s3 ne oprim$ 6%am uitat int3 la el$
6%a cople&it lini&tea &i am devenit con&tient c3 udasem de transpiraie
c3ma&a verde &i urt3, picioarele 4nc3 nu m3 ascultau, iar cel cu care
ap3sam pe 7rn3 tremura$
% +3%i spun ce%am a7lat din cartea aceea despre 4n8eri, am rostit$ Trei
s7erturi din timp, inteivin 4n accidentele de circulaie$ Cu ce v3 ocupai voi
mai precis 4nainte de apariia automobilelorI Am abandonat cartea punn%
du%mi aceast3 4ntrebare$
A rs$
Din spatele meu s%a auzit un cla>on$ Tra7icul a 4nceput s3 se mi&te, la 7el
&i noi$
% Este o 4ntrebare ct se poate de le8itim3, a spus el, mai ales dac3 cite&ti
e>act cartea aceea$ Nu conteaz3 cu ce ne%am ocupat 4nainte$ Ce conteaz3
acum este ce putem 7ace 4mpreun3$
% 9i nu avei niciun nume$
;oneam din nou, dar nu mai repede dect ma&inile de pe ultima band3
din stn8a$
% Poi s3%mi spui 6alc:ia:, a zis el binevoitor, dar te asi8ur c3 niciun
sera7im din ceruri nu%i va m3rturisi vreodat3 numele lui adev3rat$
% +era7imI 1rei s3 spui c3 tu e&ti un sera7imI
% Am nevoie de tine pentru o misiune special3 &i 4i o7er &ansa de ai 7olosi
toat3 priceperea ca s3 m3 aAui, pe mine &i pe toi oamenii care ne roa83 s3
intervenim c:iar acum$
Am r3mas cu 8ura c3scat3$ Am simit un &oc$ +em3na cu 7elul 4n care
cre&tea r3coarea brizei pe m3sur3 ce ne apropiam de 'os An8eles &i de
coast3$
'%ai inventat tu$ 'ove&te parapetul$ Nu te l3sa prostit de cineva pl3smuit
de mintea ta bolnav3$
% Nu m%ai inventat tu, a spus el$ Nu%i dai seama ce se petreceI
Disperarea amenina s3%mi 4nece cuvintele$ Este o pre73c3torie$ Ai omort
un om$ 6erii s3 mori &i s3 se a&tearn3 asupra ta uitarea$
% JitareaI a murmurat str3inul$ Apoi a ridicat vocea s3 acopere vntul$
Crezi c3 te a&teapt3 uitareaI Crezi c3 nu%i vei mai vedea niciodat3 pe Emil=
&i pe <acobI
Emil= &i <acobK
/,
% Nu%mi pomeni de ei, am spus$ Cum 4ndr3zne&ti s3%mi vorbe&ti despre eiK
Nu &tiu cine e&ti, nu &tiu ce e&ti, dar nu vorbi despre ei$ Dac3 te%a creat
ima8inaia mea, atunci dispariK
De data aceasta, rsul lui a p3rut nevinovat &i ascuit$
% Bare de ce n%am &tiut c3 a&a se va 4ntmpla cu tineI a spus$ +%a 4ntins &i
mi%a pus u&or pe um3r mna lui moale$ Ar3ta melancolic, trist, apoi ca &i
cum ar 7i c3zut pe 8nduri$
% Nu m%am 8ndit la asta, a spus, ca &i cum ar 7i murmurat$ P3rea s3 se
uite 4n Aur, la parapetele acoperite de ieder3 &i la z8rie%norii de sticl3 din
zare$ E>act asta este ideea, 'uc2=$ +3 crezi 4n mine$ Ce%ai avea de pierdutI
% De unde ai a7lat despre 7ratele meu &i despre sora meaI l%am 4ntrebat$ De
unde le &tii numeleI Ai 73cut ni&te le83turi &i vreau s3 &tiu cum ai reu&it$
% Brice altceva dect e>plicaia evident3I C3 sunt cel care susin c3 suntI
A o7tat$ Era e>act o7tatul pe care%l auzisem 4n apartamentul Amistad c:iar
ln83 urec:ea mea$ Cnd a vorbit din nou, avea o voce mn8ietoare, 4i
cunosc viaa 4nc3 de cnd te a7lai 4n pntecele mamei$
Asta era mai presus dect orice a&teptare &i imediat mi%am dat seama clar,
nespus de clar, c3 era mai presus dect orice mi%a& 7i ima8inat$
% C:iar e&ti aici, nu%i a&aI
% +unt aici ca s3%i spun c3 totul se poate sc:imba pentru tine$ +unt aici ca
s3%i spun c3 poi 4nceta s3 mai 7ii 'uc2= 1ulpoiul$ +unt aici ca s3 te duc
4ntr%un loc unde poi 4ncepe s3 7ii persoana care ai 7i putut s3 7ii$$$ dac3
anumite lucruri nu s%ar 7i 4ntmplat$ +unt aici ca s3%i spun$$$ +%a oprit$
AAunsesem la 8araA &i, dup3 ce am desc:is u&a cu telecomanda, am parcat
4ncet &i si8ur 4n3untru$
% +pune%mi ce ai s3%mi spui, am zis$ Ne priveam 4n oc:i &i el p3rea
4nconAurat de o lini&te pe care 7rica mea nu o putea p3trunde$
5n 8araA era 4ntuneric, str3lucea va8 doar un mic bec de 8ard3 &i mai intra
ceva lumin3 pe u&a desc:is3$ Era o 4nc3pere mare, 4ntunecoas3, plin3 de
7ri8idere, dulapuri &i mald3re de :aine pe care a& 7i vrut sau ar 7i trebuit s3
le 7olosesc la misiuni viitoare$
6i s%a p3rut dintr%odat3 un loc 7ar3 sens, un loc pe care l%a& 7i l3sat 7ar3
4ndoial3 &i de7initiv 4n urm3$
Cuno&team acest 8en de 4n7l3c3rare$ Era ca atunci cnd e&ti bolnav mult3
vreme &i dintr%odat3 i se limpeze&te mintea &i te cuprinde buna dispoziie,
iar viaa pare din nou c3 merit3 tr3it3$
D)
El st3tea ln83 mine per7ect lini&tit &i am v3zut lumina re7lectndu%se 4n
oc:ii lui ca dou3 luminie mai mici$
% Creatorul te iube&te, a spus 4ncet, aproape vis3tor$ +unt aici s3 4i propun
un nou drum, un drum menit s3 te duc3 spre acea dra8oste, dac3 4l urmezi$
Am continuat s3 tac$ Trebuia s3 tac$ Nu c3 a& 7i 7ost epuizat de alarmarea
care m3 cople&ise$ 6ai de8rab3 eram 8olit de acest sentiment$ Iar
7rumuseea pur3 a acestei posibilit3i m3 subAu8a, la 7el cum m3 putea
subAu8a 7rumuseea mu&catelor mov, sau iedera atrnat3 de campanario,
sau cl3tinarea copacilor 4n vnt$
Am v3zut dintr%odat3 toate aceste lucruri, mi%au ap3rut cu 7renezie 4n
minte 4n locul 4ntunecos, mirosind a benzin3, &i n%am mai remarcat
4ntunecimea din Aur$ 6ai mult, 8araAul mi se p3rea acum plin de o lumin3
palid3$
Am cobort 4ncet din camionet3$ 6%am dus c3tre cap3tul cel mai
4ndep3rtat al 8araAului$ Am scos din buzunar a doua serin83 cu otrav3 &i am
l3sat%o pe bancul de lucru de acolo$
6%am dezbr3cat de c3ma&a cea verde &i urt3 &i de pantaloni, i%am
aruncat 4ntr%un cazan mare plin cu 2erosen$ Am 8olit coninutul serin8ii
deasupra :ainelor c:iar 4n timp ce ele se 4nne8reau de 2erosen$ Am
abandonat 4n3untru &i m3nu&ile$ Apoi am aprins un c:ibrit &i l%am aruncat
deasupra$
Cocul a r3bu7nit periculos$ Am aruncat panto7ii de lucru 4n3untru &i m%am
uitat cum se tope&te materialul sintetic$ Am aruncat 4n 7l3c3ri &i peruca &i
mi%am trecut bucuros minile prin p3rul scurt$ Bc:elarii$ 4nc3 mai priveam
prin oc:elari$ I%am scos, i%am rupt, i%am zvrlit &i pe ei 4n 7oc$ Ardea tare$
Toate obiectele 7useser3 sintetice &i se topeau scond doar 7l3c3ri$ Puteai
s3 le miro&i$ Coarte curnd totul avea s3 dispar3$ Btrava disp3ruse deAa, cu
si8uran3$
Du:oarea n%a r3mas prea mult$ Cnd 7ocul s%a potolit, am turnat iar
2erosen &i l%am aat din nou$
5n str3lucirea dezordonat3 a 7l3c3rilor, m%am uitat la :ainele mele
obi&nuite, aranAate ordonat pe un umera& atrnat de perete$
6%am 4mbr3cat 4ncet, mai 4nti c3ma&a, apoi pantalonii 8ri, &osetele ne8re
&i panto7ii maro simpli, iar 4n cele din urm3, cravata ro&ie$
6i%am pus :aina deasupra, m%am 4ntors &i l%am v3zut acolo, 4n picioare,
rezemat de ma&in3$ 5&i 4ncruci&ase 8leznele &i braele, iar 4n lumina slab3
D*
p3rea la 7el de atr383tor ca &i mai devreme &i avea pe c:ip aceea&i e>presie
a7ectuoas3, plin3 de iubire$
Disperarea adnc3 &i 4nsp3imnt3toare dinainte m%a cuprins din nou, Iar3
voci &i 7ar3 7antome, &i aproape c3 m%am 4ntors de la el, Aurndu%mi s3 nu%l
mai privesc niciodat3, indi7erent unde sau sub ce 7orm3 ar 7i ap3rut$
% +e lupt3 din 8reu pentru tine, a spus$ Oi%a &optit lucruri 4n minte atia
ani, iar acum ridic3 vocea$ El crede c3 te poate smul8e din minile mele$ +e
8nde&te c3 dai crezare minciunilor lui, c:iar &i cu mine de 7a3$
% Cine este elI am 4ntrebat$
% 9tii cine este$ 1orbe&te cu tine de mult3, mult3 vreme$ Iar tu l%ai ascultat
cu 7oarte mult3 atenie$ Nu%l mai asculta$ 1ino cu mine$
% 1rei s3 spui c3 se d3 o b3t3lie pentru su7letul meuI
% Da, asta vreau s3 spun$
Am 4nceput din nou s3 tremur$ Nu%mi era 7ric3, dar trupului meu 4i era$ Eu
eram calm, dar picioarele m3 l3sau$ 6intea mea nu se mai supunea 7ricii,
dar corpul meu resimea impactul &i nu reu&ea s3 i se 4mpotriveasc3$
Aveam ma&ina acolo, un Bentle= mic decapotabil, pe care nu%l
sc:imbasem de ani de zile$
Am desc:is u&a &i am urcat 4n ma&in3$ Am 4nc:is oc:ii$ Cnd i%am
desc:is, el era ln83 mine, a&a cum m3 a&teptam$ Am b38at ma&ina 4n
mar&arier &i am ie&it cu spatele din 8araA$
Nu mai condusesem niciodat3 att de repede prin centru$ 63 simeam ca
&i cum tra7icul m%ar 7i c3rat iute, ca un ru$
5n cteva minute intram pe str3zile din Beverl= Eills, apoi pe strada mea,
str3Auit3 pe amndou3 p3rile de arbori de Aacaranda plini de 7lori$ Aproape
toate 7runzele verzi disp3ruser3 deAa, iar ramurile erau doldora de 7lori
albastre, ale c3ror petale acopereau &i trotuarul, &i pavaAul str3zii$
Nu m3 uitam la el$ Nu m3 8ndeam la el$ 63 8ndeam la viaa mea, m3
luptam cu disperarea crescnd3 a&a cum se lupt3 cineva cu 8reaa &i m3
4ntrebam! ?Dar dac3 este adev3rat, dac3 este c:iar cine spune c3 esteI Dac3
ar 7i cu putin3 cumva ca eu, omul care a 73cut toate acele lucruri, c:iar s3
poat3 7i mntuitI@
Am intrat 4n 8araAul blocului meu 7ar3 s3 7i spus nimic &i, a&a cum m3
a&teptam, el a cobort din ma&in3 la 7el ca mine &i a urcat 4n li7t, al3turi de
mine, pn3 la etaAul cinci$
Nu 4nc:id niciodat3 u&ile de la balconul apartamentului meu# am ie&it
imediat pe terasa de beton &i m%am uitat 4n Aos, la arborii Aacaranda alba&tri$
D(
Respiram alert, trupul meu resimea 8reutatea evenimentelor, dar mintea
mi%o simeam incredibil de limpede$
Cnd m%am 4ntors &i m%am uitat la el, era la 7el de viu &i de concret ca &i
rndurile de Aacaranda &i 7lorile lor albastre$ +t3tea 4n cadrul u&ii &i m3
privea pur &i simplu, cu aceea&i 7383duin3 pe c:ip, 7383duin3 de a m3
4nele8e &i de a m3 ierta$
Am simit nevoia s3 pln8, s3 m3 las 4n8:iit de sl3biciune, s3 m3 las
7ermecat$
% De ceI De ce ai venit aici pentru minei l%am 4ntrebat$ 9tiu c3 te%am mai
4ntrebat, dar trebuie s3%mi spui, s3%mi poveste&ti totul, de ce eu &i nu
altcinevaI Nu &tiu si8ur dac3 e&ti real$ Acum 4nclin s3 cred c3 da$ Dar cum
poate 7i mntuit unul ca mineI
+%a apropiat de balustrada de ciment de ln83 mine$ +%a uitat 4n Aos, la
arborii alba&tri$ A &optit!
% Ct de per7ect, ct de minunat$$$
% Datorit3 lor locuiesc aici, i%am r3spuns, pentru c3 4n7loresc 4n 7iecare
an$$$ 1ocea mi s%a 7rnt$ 6%am 4ntors cu spatele la arbori, pentru c3 a& 7i
4nceput s3 pln8, dac3 i%a& mai 7i privit$ 6%am uitat spre camera mea de zi
&i i%am v3zut cei trei perei acoperii de c3ri din podea pn3 4n tavan$ Am
v3zut &i o buc3ic3 din :ol, cu ra7turile bibliotecii la 7el de 4nalte$
% 6ntuirea este ceva ce omul trebuie s3 cear3, a spus el ln83 urec:ea
mea$ 9tii asta$
% Nu pot s%o cerK am r3spuns$ Nu potK
% De ceI Pentru c3 nu creziI
% 6i se pare un motiv e>celent, am spus$
% D3%mi &ansa s3 te 7ac s3 crezi$
% Atunci 4ncepe prin a%mi e>plica de ce eu$
% Am venit dup3 tine pentru c3 am 7ost trimis, mi%a spus cu voce e8al3,
pentru c3 e&ti cine e&ti, pentru ce ai 73cut &i pentru ce e&ti 4n stare s3 7aci$
Nu%i o ale8ere 4ntmpl3toare, crede%m3$ Am venit pentru tine, numai
pentru tine, special pentru tine$ Toate :ot3rrile luate 4n cer sunt la 7el$ 1unt
particulare$ De aceea este cerul att de vast cum este, iar tu &tii ct de vast
este p3mntul$ 9i trebuie s3 te 8nde&ti la cer, pentru o clip3, ca la un loc
care e>ist3 de veacuri, din toate epocile &i pentru toate timpurile$ Nu e>ist3
su7let 4n lume care 4n cer s3 nu 7ie tratat ca un su7let aparte, individual$ Nu
e>ist3 o7tat sau cuvnt care s3 nu se aud3 4n cer$
D/
'%am ascultat$ 9tiam ce voia s3 spun3$ 6%am uitat 4n Aos, la spectacolul
copacilor$ 6%am 4ntrebat ce%o simi un copac cnd 4&i pierde 7lorile 4n
b3taia vntului, atta vreme ct 7lorile sunt tot ce au$ Ciud3enia 8ndului
m%a uimit$ 6%au trecut 7iorii$ Nevoia s3 pln8 aproape c3 m3 cople&ea$ Dar
m%am 4mpotrivit$ 6%am 7orat s3%l privesc din nou$
% 5i cunosc toat3 viaa, a spus el$ Dac3 vrei, i%o voi dovedi$ De 7apt, pare
e>act ce trebuie s3 7ac ca s3 crezi cu adev3rat 4n mine$ Nu%mi pas3$ Trebuie
s3 4nele8i$ Nu poi :ot3r4 dac3 nu 4nele8i$
% Ce s3 :ot3r3scI Despre ce vorbe&tiI
% 1orbesc despre 4ns3rcinarea ta, i%am spus$ +%a oprit, apoi a continuat
7oarte binevoitor! E>ist3 un mod 4n care cine &i ce e&ti poate 7i 7olositor$
E>ist3 un mod 4n care este 7olositor 7iecare am3nunt din ceea ce e&ti$ Este o
4ns3rcinare care presupune s3 dai via3, 4n loc s3 o iei, s3 r3spunzi
ru83ciunilor, 4n loc s3 le suprimi$ Este &ansa de a 7ace lucruri de o teribil3
importan3 pentru alii, 4n timp ce%i 7aci ie numai bine$ Asta 4nseamn3 s3
7aci bine, s3 &tii$ Este ca &i cum ai lucra pentru <ustiiar, numai c3 vei crede
4n ceea ce 7aci cu toat3 inima &i cu su7letul t3u 4ntre8, 4ntr%att 4nct binele
va deveni dorina ta &i scopul t3u$
% 1rei s3 m3 7aci s3 cred c3 am un su7letI l%am 4ntrebat$
% +i8ur c3 ai$ Ai un su7let nemuritor$ B &tii prea bine$ Ai dou3zeci &i opt
de ani &i asta 4nseamn3 c3 e&ti 7oarte tn3r, indi7erent cine%i num3r3, &i te
simi nemuritor, cu toate 8ndurile &i dorinele tale ne8re, dar nu reu&e&ti s3
pricepi c3 partea aceea nemuritoare este partea adev3rat3 din tine, c3 orice
altceva o s3 dispar3 cu timpul$
% 9tiu toate astea, am &optit$ 'e &tiu$ Nu voiam s3 par ner3bd3tor$
+puneam adev3rul &i eram uluit$
6%am 4ntors, 7ar3 s3 &tiu e>act ce vreau s3 7ac, &i am intrat 4n camera de zi
a micului meu c3min$ 6%am uitat din nou la pereii acoperii de c3ri$ 6%
am uitat la biroul unde citeam adesea$ 6%am uitat la cartea desc:is3 pe
:usa lui verde$ Ceva obscur, o carte de teolo8ie &i ironia acestei 4ntmpl3ri
m%au izbit cu 7or3$
% A:, da, e&ti bine pre83tit, a spus el de ln83 mine, de parc3 nu ne%am 7i
desp3rit nicio clip3$
% Acum ar trebui s3 cred c3 tu e&ti noul <ustiiarI
El a zmbit$ Am v3zut mai mult cu coada oc:iului$
% <ustiiarul, repet3 el 4nceti&or$ Nu$ Nu sunt <ustiiarul$ +unt 6alc:ia: &i
sunt sera7im, i%am spus, &i am venit s3%i o7er &ansa s3 ale8i$ Acesta
DD
reprezint3 r3spunsul la ru83ciunile tale, 'uc2=, dar dac3 nu poi accepta a&a
ceva, atunci s3 zicem c3 este r3spunsul la cele mai 4ndr3znee visuri ale
tale$
% Ce visuriI
% 5n toi ace&ti ani ai insistat mereu s3 crezi c3 <ustiiarul este de la
Interpol$ De la CBI$ C3 este de partea b3ieilor buni &i c3 tot ce%i cere s3
7aci este 4n numele binelui$ 'a asta ai visat mereu$
% Nu conteaz3 &i o &tii prea bine$ Am omort ni&te oameni$ Am
trans7ormat totul 4ntr%un Aoc$
% 9tiu c3 a&a ai 73cut, dar asta nu 4nseamn3 c3 nu ai nutrit acel vis$ Dac3
vii cu mine, nu vor mai e>ista niciun 7el de 4ndoieli, 'uc2=$ 1ei 7i de partea
4n8erilor, cu mine$
Ne%am uitat unul la altul$ Tremuram$ Nici vocea nu%mi era prea 7erm3$
% Dac3 ar 7i adev3rat, am spus, a& 7ace orice, orice mi%ai cere, pentru tine
&i pentru Dumnezeu din cer$ A& su7eri orice, dac3 ar 7i nevoie$
A zmbit, dar 7oarte 4ncet, ca &i cum s%ar 7i uitat adnc 4n3untrul meu
dup3 vreo 4ndoial3, &i probabil &i%a dat seama apoi c3 nu e>ista niciuna$
Probabil mi%am dat seama &i eu c3 nu e>ista niciuna$
6%am cu7undat 4n 7otoliul de piele de ln83 canapea$ +%a a&ezat 4n 7aa
mea$
% Acum am s3%i povestesc viaa ta, a zis el, nu pentru c3 ar trebui, ci
pentru c3 tu ai nevoie s3 o vezi$ Abia dup3 ce o vei vedea, m3 vei crede$
Am 4ncuviinat$
% Dac3 poi 7ace asta, am spus Aalnic, atunci voi crede orice%mi spui$
% Pre83te&te%te, a zis$ 4mi vei auzi vocea &i vei vedea tot ce 4i descriu,
poate c:iar mai viu dect ai v3zut ceva vreodat3, dar ordinea &i or8anizarea
evenimentelor 4mi va aparine, iar uneori va 7i mai 8reu de suportat dect
cronolo8ia simpl3$ Este su7letul lui Tob= BGDare cel pe care 4l e>amin3m,
nu simpla istorie a unui tn3r$ 9i ine minte! indi7erent ce vei vedea &i ce
vei simi, voi 7i aici cu tine$ Nu te voi p3r3si nicio clip3$
DF
D0
CAPITOLUL PATRU
)alc*ia* mi "e+&(luie #ro#ria mea &ia,(
CSND 5N;ERII 59I A'E; JN A<JTBR, nu 4ncep 4ntotdeauna cu
4nceputul$ Cercetnd viaa unei 7iine omene&ti, ei pot 4ncepe cu prezentul
cel 7ierbinte, pot s3 mear83 4napoi o treime din timp, s3 se 4ntoarc3 la
4nceputuri &i s3 revin3 la clipa prezent3, pe m3sur3 ce adun3 date &i
ata&amentul emoional se 4nt3re&te$ 9i s3 nu crezi niciodat3 pe cineva
care%i va spune c3 noi nu ne ata&3m emoional$
Emoiile noastre sunt di7erite, dar simim$ Nu ne uit3m niciodat3 cu oc:i
reci la via3 sau la moarte$ Nu interpreta 8re&it aparenta noastr3 senin3tate$
'a urma urmei, noi tr3im 4ntr%o lume condus3 de 4ncrederea per7ect3 4n
Creator, dar suntem ct se poate de con&tieni c3 7iinele omene&ti nu
tr3iesc la 7el &i le comp3timim din su7let$
Dar n%am putut s3 nu remarc, imediat ce am 4nceput s3 cercetez viaa lui
Tob= BGDare ca b3iat, 4n8riAorat &i 4mpov3rat de o mulime de lucruri, c3
nimic nu%i pl3cea mai mult dect s3 se uite la televizor, noaptea trziu, la
cele mai brutale 7ilme poliiste, care 4i alun8au din minte realit3ile oribile
ale propriei lumi, 4n timp ce 7ocurile de arm3 4i provocau mereu un
cat:arsis, e>act a&a cum 4&i doreau produc3torii acelor 7ilme$ A 4nv3at s3
citeasc3 devreme# 4&i termina temele repede &i apoi citea ni&te c3ri numite
?pove&ti adev3rate despre crime@, cu7undndu%se cu u&urin3 4n proza bine
scris3 din 12nge i ,ani sau 1erpentina lui T:omas T:ompson$
-
De pe ra7turile libr3riei de pe 6a8azine +treet din NeN Brleans, unde
locuia, ale8ea c3ri despre crima or8anizat3, despre uci8a&i patolo8ici,
despre deviani :ido&i, de&i pe vremea aceea nu visa deloc, nici m3car o
clip3, c3 4ntr%o zi va 7i el 4nsu&i subiect pentru ast7el de pove&ti$
Nu putea suporta 8enul de romanare a r3ului din Tcerea mieilor, 4&i
b3tea Aoc de el$ C3rile despre criminali adev3rai nu puteau 7i scrise dect
dup3 ce ace&tia erau prin&i, iar Tob= avea nevoie de aceast3 certitudine$
! "homas "hompson #1$!!%1$&2' ( autor american de literatur) comercial)
inspirat) mai ales din crime *i scandaluri reale.
D-
Noaptea trziu, cnd nu putea dormi, se uita la polii&tii &i criminalii de pe
micul ecran, neatent la 7aptul c3 important3 4n acele 7ilme era comiterea
crimei, &i nu s7nta 7urie &i aciunile arti7icial%eroice ale locotenentului de
poliie sau ale detectivului 8enial$
Dar acest 8ust timpuriu pentru pove&tile despre criminali este cel mai
puin important lucru 4n le83tur3 cu Tob= BGDare, a&a c3 d3%mi voie s3 sar
la povestea asupra c3reia m%am 7i>at eu 4nsumi atunci cnd am 4nceput s3%l
am 4n vedere$
Tob= nu a crescut dorindu%&i s3 7ie uci8a& sau poliist$ Tob= visa s3
devin3 muzician &i s3 scoat3 din nevoie mica lui 7amilie$
Iar ce m%a atras la el nu a 7ost 7uria care%l mistuia de viu, atunci ca &i
acum$ Nu, partea asta 4ntunecat3 mi%a 7ost la 7el de 8reu s3 o privesc pe ct
4i este 8reu unui om s3 mear83 4ntr%o iarn3 8eroas3, cnd ninsoarea 4i
biciuie&te obraAii &i 4i 4n8:ea3 de8etele$
Ce m%a atras la Tob= a 7ost o bun3tate limpede &i str3lucitoare, pe care
nimic nu o putea ascunde complet, un sim viu al binelui &i r3ului la care nu
a renunat &i care nu l%a 4n&elat niciodat3, indi7erent unde l%a dus pe urm3
viaa$
Dar s3 ne l3murim! 7aptul c3 eu am ales un muritor pentru scopurile mele
nu presupune c3 muritorul urma 4n mod obli8atoriu s3 7ie de acord s3 vin3
cu mine$ Este destul de 8reu s3 83se&ti pe cineva ca Tob=# s3%l convin8i s3
vin3 cu tine este &i mai 8reu$ Ai 7i tentai s3 credei c3 tentaia este
irezistibil3, dar nu%i a&a$ Bamenii se sustra8 propriei salv3ri cu mare
re8ularitate$
Cu toate acestea, 4n ce%l prive&te pe Tob= BGDare, e>istau aceste dou3
aspecte care m3 4ndemnau s3 nu m3 4ndep3rtez de el &i s3%l las 4n 8riAa unui
4n8er de ran8 mai mic$
Tob= s%a n3scut 4n ora&ul NeN Brleans, din str3mo&i de ori8ine 8erman3
&i irlandez3$ Avea &i ceva sn8e italian, dar n%o &tia, iar str3%str3bunica
dinspre tat3 7usese evreic3, dar nici asta nu &tia, pentru c3 se tr38ea din
oameni simpli &i muncitori, care nu in niciodat3 4nsemn3ri$ Avea c:iar &i
ceva sn8e spaniol, dinspre partea tat3lui, datat din perioada cnd Armada
spaniol3 debarcase pe coasta Irlandei$ De&i se pomenea uneori despre
7aptul c3 unii membri ai 7amiliei aveau p3r ne8ru ca t3ciunele &i oc:i
alba&tri, el nu%&i b3tea capul cu asta$ Nimeni din 7amilie nu vorbea vreodat3
despre descenden3$ 'a ei se vorbea despre supravieuire$
D.
5n istoria omenirii, 8enealo8ia aparine celor bo8ai$ +3racii se nasc &i mor
7ar3 s3 lase urme$
Doar acum, 4n anii cercet3rilor ADN%ului, oamenii simpli s%au 4ndr38ostit
de amprenta lor 8enetic3, de&i nu &tiu ce s3 7ac3 mai apoi cu in7ormaiile,
dar o asemenea revoluie se petrece numai atunci cnd lumea vrea s3
4nelea83 ce%i cu sn8ele care%i cur8e prin vene$
Cu ct Tob= BGDare devenea mai mult uci8a&ul pl3tit de mare 7aim3
secret3, cu att 4i p3sa mai puin ce 7usese 4nainte &i cine e>istase 4naintea
lui$ A&a c3, pe m3sur3 ce c&ti8a miAloacele materiale care ar 7i 73cut
posibil3 investi8area propriului trecut, se 4ndep3rta din ce 4n ce mai tare de
lanul uman din care se tr38ea$ 'a urma urmei, distrusese ?trecutul@, att
ct 4l &tia$ De ce i%ar mai 7i p3sat ce se 4ntmplase, cu mult3 vreme 4nainte
s3 se 7i n3scut, unora menii s3 se zbat3 4n acelea&i necazuri &i 4n aceea&i
mizerieI
Tob= a crescut 4ntr%un apartament, la numai cteva str3zi dep3rtare de
bulevardele 7aimoase ale ora&ului, iar 4n locuina aceea nu e>istau portrete
ale str3mo&ilor pe perei$
5&i iubise bunicile, 7emei ener8ice, mame a cte opt copii 7iecare,
dr383stoase, tandre &i cu minile b3t3torite$ Dar ele muriser3 cnd era
7oarte mic, p3rinii lui 7iind mezinii lor$
Pe aceste bunici viaa le uzase &i moartea le%a 83sit repede, 7ar3 mare
dram3, 4n saloane de spital$
Cu toate acestea, au urmat 4nmormnt3ri uria&e, cu veri de toate ran8urile
&i cu 7lori, iar oamenii le%au plns, pentru c3 8eneraia lor, a marilor 7amilii,
abia acum se stin8ea 4n America$
Tob= nu &i%a uitat niciodat3 verii, dintre care muli s%au descurcat 7oarte
bine 7ar3 s3 comit3 vreo crim3 sau vreun p3cat$ Dar pn3 la vrsta de
nou3sprezece ani era complet desprins de ei$
Totu&i, asasinul pl3tit cerceta din cnd 4n cnd c3sniciile prospere &i 4&i
7olosea priceperea 4n materie de computere ca s3 urm3reasc3 o carier3 sau
alta, de avocai, Audec3tori sau preoi, din 7amiliile 4nrudite cu el$ +e Aucase
mult cu ace&ti veri&ori, copil 7iind, &i nu%&i uitase complet bunicile, care%l
crescuser3 4mpreun3$
Din cnd 4n cnd, bunicile 4l le83nau 4ntr%un balansoar mare de lemn,
vndut curnd dup3 moartea lor unui ne8ustor de vec:ituri$ 'e ascultase
cntecele str3vec:i 4nainte ca ele s3 moar3$ Din cnd 4n cnd, cnta &i el
7ra8mente! Te vd, te vd, !rie, de dup plrieK sau dulcea,
D,
tulbur3toarea balad3 1pune# i mtuii R$odie, spune#i mtuii R$o, c a
murit g2sc cea ,tr2n i are pene pentru patul lui !o$
9i apoi e>istau cntecele ne8rilor, preluate 4ntotdeauna &i de albi$
Nu, scumpo, n%o s3 te Aoci sin8ur3 4n curte, nu te uita la cei albi ce%au de
zis$ Pentru c3 su7letul t3u este alb ca z3pada &i asta 4nsu&i Dumnezeu a zis$
Acestea erau cntece dintr%o 8r3din3 a spiritului disp3rut3 dup3 moartea
bunicilor, iar la optsprezece ani, Tob= a 4ntors spatele trecutului, cu
e>cepia cntecelor, desi8ur, &i a muzicii$
Acum zece ani, adic3 la optsprezece ani, a p3r3sit lumea aceea pentru
totdeauna$
A disp3rut pur &i simplu din miAlocul tuturor celor care 4l cuno&teau &i,
c:iar dac3 nimeni dintre b3iei, 7ete, m3tu&i &i unc:i nu l%a acuzat de nimic,
au r3mas surprin&i &i nedumerii$
9i l%au ima8inat, nu 7ar3 motiv, un su7let r3t3cit pe undeva$ 9i l%au
ima8inat nebun, un va8abond al str3zii, un idiot 8n8av cer&ind de
mncare$ 'uase cu el o valiz3 de :aine &i l3uta, dar nimeni nu l%a mai v3zut
&i n%a mai auzit de el$
De%a lun8ul anilor, l%au c3utat o dat3 sau de dou3 ori, dar, cum 4l c3utau
pe Tob= BGDare, un b3iat absolvent al liceului iezuit, cnt3re la l3ut3, n%au
avut nici cea mai mic3 &ans3 de a%l 83si$
Jnul dintre verii lui a ascultat 4ndelun8 o 4nre8istrare 73cut3 lui Tob= pe
cnd cnta la un col de strad3$ Dar Tob= n%a &tiut niciodat3# nu avea de
unde$ A&adar, aceast3 c3ldur3 posibil3 nu l%a atins niciodat3$
Ai putea spune c3 o parte din 7amilie a simit lipsa muzicii deosebit de
blnde a lui Tob= BGDare &i s%a 4ndurerat de pierderea b3iatului att de
4ndr38ostit de instrumentul s3u renascentist, 8ata s3 se opreasc3 &i s3%i
e>plice ce%i cu el oricui l%ar 7i 4ntrebat, motiv pentru care &i pre7era s3 cnte
4n colul str3zii la l3ut3 &i nu la c:itara starurilor roc2$
Cred c3 4i dai seama ce vreau s3 subliniez! a avut o 7amilie ca multe
altele, toi acei BGDare, BGBrien, 6cNamara, 6c;oNen &i ceilali c3s3torii
cu ei$
Dar 4n 7iecare 7amilie e>ist3 oameni r3i, oameni slabi, oameni care nu vor
sau nu pot s3 in3 piept 4ncerc3rilor vieii &i care e&ueaz3 spectaculos$
4n8erii lor p3zitori pln8# diavolii 4i c&ti83 &i danseaz3 de bucurie$
Dar numai Creatorul :ot3r3&te ce se 4ntmpl3 pn3 la urm3 cu ei$
'a 7el s%a 4ntmplat cu mama &i cu tat3l lui Tob=$
F)
Ciecare dintre cele dou3 rnduri de str3mo&i 4i d3ruise lui Tob= calit3i
uria&e# talentul &i dra8ostea pentru muzic3 reprezentau, cu si8uran3, darul
cel mai impresionant$
Dar Tob= mo&tenise de la ei &i inteli8en3, precum &i un irezistibil sim al
umorului$ Avea o ima8inaie bo8at3, care 4i permitea s3 7ac3 planuri, s3
viseze$ Dovedea uneori &i 4nclinaie mistic3$ Dorina puternic3 de a deveni
dominican, nutrit3 la vrsta de doisprezece ani, nu trecuse att de u&or la
apariia ambiiilor lume&ti, a&a cum s%ar 7i 4ntmplat cu alt adolescent$
Tob= nu a 4ncetat niciodat3 s3 mear83 la biseric3, 4n cursul di7icililor ani
de liceu &i, c:iar dac3 uneori se simea ispitit s3 sar3 peste sluAba de
duminic3, se 8ndea la 7ratele &i la sora lui &i nu pre8eta s3 le dea un
e>emplu bun$
Dac3 ar 7i reu&it vreodat3 s3 sar3 peste vreo cinci 8eneraii ca s3%&i vad3
str3mo&ii studiind Tora zi &i noapte 4n sina8o8ile lor din Europa Central3,
poate c3 nu ar 7i aAuns uci8a&ul care a devenit$ Dac3 ar 7i putut s3 mear83 &i
mai 4n trecut, s3%&i vad3 str3mo&ii pictnd 4n ora&ul +iena din Italia,
probabil c3 ar 7i avut mai mult curaA s3 4&i urmeze proiectele cele mai dra8i$
Dar :abar nu avea c3 ast7el de persoane au e>istat vreodat3 sau c3, 4n
ramura dinspre partea mamei, cu 8eneraii 4n urm3, e>istaser3 preoi
an8licani martirizai pentru credina lor, 4n timpul lui Eenric al 1III%lea, ori
c3 str3%str3bunicul dinspre partea tat3lui vrusese &i el s3 se 7ac3 preot, dar
nu reu&ise s3 7ac3 atta &coal3 ct ar 7i trebuit$
Aproape c3 nu e>ist3 muritor pe p3mnt care s3 4&i cunoasc3 8enealo8ia
dinainte de a&a%zisul Ev 6ediu, &i numai marile 7amilii pot p3trunde prin
straturile adnci de timp &i s3 e>tra83 de acolo e>emple menite s3 inspire$
Cuvntul ?inspiraie@ nu este unul 8ol 4n cazul lui Tob=, deoarece, 4n
calitate de asasin pl3tit, a 7ost 4ntotdeauna inspirat$ Iar mai 4nainte, a 7ost
inspirat ca muzician$
+uccesul lui ca uci8a& s%a datorat, nu 4n mic3 m3sur3, 7aptului c3, 4nalt &i
ml3diu, binecuvntat cu 7rumusee cum era, nu sem3na cu nimeni 4n mod
special$
De la vrsta de doisprezece ani a avut mereu 4n tr3s3turile sale semnul
inteli8enei, iar cnd era 4n8riAorat, c:ipul 4i devenea rece, cu o e>presie
limpede de suspiciune$ Dar o 4ndep3rta imediat, ca &i cum nu ar 7i 7ost ceva
ce dorea s3 arate &i pentru c3 nu voia s3 se scu7unde 4n sine 4nsu&i$ Tindea
s3 par3 lini&tit, iar lumea l%a considerat mereu remarcabil &i atr383tor$
F*
A aAuns la un metru &i nou3zeci &i trei 4nainte s3 termine liceul, iar p3rul
blond a c3p3tat o nuan3 8ri, 4n timp ce oc:ii cenu&ii 4i str3luceau de
concentrare &i de curiozitate sincer3, ad3u8nd dorina de a nu sup3ra pe
nimeni$
+e 4ncrunta des, iar dac3 ie&ea la plimbare, o plimbare pur &i simplu, 4i
putea p3rea, unui observator oarecare, puin 4n8riAorat, ca &i cum s%ar 7i
4ndreptat c3tre o 4ntlnire important3$
+urprins, tindea s3 reacioneze &i devenea ne4ncrez3tor, dar se potolea
aproape imediat$ Nu voia s3 7ie o persoan3 ne7ericit3 &i acr3, de&i avusese,
de%a lun8ul timpului, motive bune, dar se 4mpotrivise cu t3rie$
Nu a b3ut alcool niciodat3, toat3 viaa lui$ A urt b3utura$
5nc3 din copil3rie s%a 4mbr3cat 7rumos, mai ales pentru c3 mai toi copiii
de la &coala primar3 din cartier se 4mbr3cau 4n acest 7el, iar el dorea s3 le
semene, &i nu avea nimic 4mpotriv3 s3 primeasc3 de la verii lui :aine puin
purtate, mai ales sacouri bleumarin, pantaloni sport &i tricouri polo 4n culori
pastelate$ Aceste :aine 4nsemnau moda din centrul ora&ului NeN Brleans,
iar lui 4i pl3cea s3 o descopere &i s3 o cultive$ De asemenea, 4ncerca s3 vor%
beasc3 la 7el ca ei &i a reu&it, treptat, s3 elimine din vorbirea lui semnele
puternice ale s3r3ciei &i ale traiului 8reu, care marcaser3 4ntotdeauna
lament3rile, ze7lemeaua &i amenin3rile tat3lui s3u$ 1ocea mamei 7usese
4ns3 7ar3 accent &i pl3cut3, iar el 4i sem3na la vorb3 cel mai mult din toat3
7amilia$
A citit !anualul oicial al studentului, nu ca pe o satir3, ci ca pe un set de
re8uli demn de respectat$ 9i a 4nv3at cum s3 caute 4n ma8azinele cu lucruri
la mna a doua servieta de piele potrivit3$
C3tre &coala paro:ial3 +7ntul Nume al lui Iisus, mer8ea pe minunatele
str3zi 4nverzite ale liniei de tramvai +7ntul C:arles, iar casele 7rumos &i
proasp3t zu8r3vite 4l umpleau de dorine va8i &i vis3toare$
Palmer Avenue era strada lui pre7erat3, iar pe atunci i se p3rea c3, dac3 ar
putea locui cndva 4ntr%una din casele acelea albe cu dou3 etaAe, atunci ar
cunoa&te 7ericirea deplin3$
A venit 4n contact cu muzica 7oarte devreme, la Conservatorul 'o=ola$
+unetul l3utei a 7ost acela care, la un concert public cu muzic3
renascentist3, l%a determinat s3 renune la dorina 7ierbinte de a se dedica
preoiei$
+%a trans7ormat din b3iat de altar 4n 4nv33cel imediat ce a 4ntlnit o
pro7esoar3 binevoitoare, dispus3 s3%i dea lecii pe de8eaba$ '3uta lui scotea
F(
sunete de o puritate 4n stare s%o uimeasc3$ De8etele i se mi&cau repede &i
transmitea prin cntec o emoie e>celent3, iar pro7esoara se minuna cte
melodii putea s3 cnte pe de rost, inclusiv cntecele pe care le%am
menionat mai sus &i care 4l obsedau$ Jneori cnta cu bunicile lui 4n minte$
Interpreta cu mare de>teritate cntece populare, con7erindu%le un sunet cu
totul nou &i iluzia virtuozit3ii$
'a un moment dat, unul dintre pro7esori i%a pus lui Tob= 4n mn3
4nre8istr3rile bine%cunoscutului cnt3re Ro= Brbison, iar el &i%a dat seama
repede c3 poate cnta melodiile mai lente ale acestuia &i reu&ea s3 le
con7ere cu l3uta sonoritatea dulce pe care Brbison o reu&ea cu vocea$
Curnd &tia toate baladele 4nre8istrate vreodat3 de muzicianul american$
Pe m3sur3 ce trans7orma muzica popular3 con7orm stilului propriu, 4nv3a
pentru 7iecare melodie &i cte o pies3 clasic3, a&a c3 putea trece de la un
8en la altul, transmind la un moment dat 7rumuseea rapid3 &i conta8ioas3
a lui 1ivaldi, apoi, imediat, melancolia dureroas3 a lui Brbison$
Avea o via3 plin3, cu studiu dup3 &coal3, apoi cu cerinele speci7ice
pro8ramei liceului iezuit$ A&adar, nu%i era 8reu s3 se p3streze aproape de
7etele &i b3ieii bo8ai pe care 4i cuno&tea, deoarece muli 4i pl3ceau 7oarte
mult, dar era :ot3rt s3 nu%i lase vreodat3 s3 intre 4n apartamentul ne4n8riAit
unde locuia, cu doi p3rini beivi, 4n stare 7iecare s3%l umileasc3 7ar3
speran3$
A 7ost un copil pretenios &i, mai trziu, un uci8a& pretenios$ Dar
adev3rul este c3 a crescut cu 7ric3, un 8:em de secrete, un copil mereu
4nsp3imntat de urenie &i violen3$
6ai trziu, ca uci8a& pl3tit, tr3ind cu su7letul la 8ur3, a l3r8it limitele
pericolului, amintindu%&i cu amuzament dramele televizate iubite
odinioar3, cu sentimentul c3 tr3ia acum ceva mult mai 8lorios &i mai
4ntunecat dect v3zuse vreodat3 pe ecran$ De&i nu a recunoscut niciodat3,
se simea oarecum mndru de r3ul la care se pricepea$ Poate c3 lui 4&i cnta
mereu melodia disper3rii, dar sub ea se ascundea o vanitate bine dez%
voltat3$
Avea, pe ln83 pasiunea vn3torii, o caracteristic3 preioas3 care 4l
di7erenia complet de uci8a&ii mai m3runi! nu%i p3sa dac3 tr3ie&te sau
moare$ Nu credea 4n iad, pentru c3 nu credea 4n rai$ Nu credea 4n diavol,
pentru c3 nu credea 4n Dumnezeu$ De&i 4&i amintea credina ardent3, uneori
:ipnotic3 din copil3rie, de&i o respecta mai mult dect &i%ar 7i putut ima8ina
cineva, ea nu%i 4nc3lzea su7letul ctu&i de puin$
F/
Relund, &i%a dorit la 4nceput s3 devin3 preot, &i nu s%a dezis niciodat3$
C:iar &i atunci cnd cnta la l3ut3, se ru8a continuu s3 poat3 produce
muzic3 minunat3, iar uneori n3scocea melodii noi pentru ru83ciunile care 4i
pl3ceau$
6erit3 menionat c3 la un moment dat a dorit c:iar s3 devin3 s7nt$ 9i a
dorit, indi7erent ct era de tn3r, s3 4nelea83 4ntrea8a istorie a bisericii sale,
bucuros 4n special s3 citeasc3 despre Toma DGAHuino$ Pro7esorii lui p3reau
s3 pomeneasc3 mereu acest nume, iar cnd un preot iezuit a venit de la
universitatea din apropiere s3 le vorbeasc3 elevilor, le%a spus o poveste
despre Toma, care lui Tob= i%a r3mas mereu 4n memorie$
'e%a spus cum marele teolo8 Toma a 7ost binecuvntat, 4n ultimii s3i ani,
cu o viziune care l%a 73cut s3 se 4ntoarc3 4mpotriva operei sale timpurii,
marea scriere 1umma T$eologica$ ?Este atta pleav3@, le spunea s7ntul
celor ce 4ncercau, 4n van, s3%l convin83 s3 o continue$
+e 8ndea la aceast3 poveste c:iar &i 4n ziua cnd neobosita mea privire
s%a oprit asupra lui$ Dar nu &tia dac3 era un adev3r sau doar o 7rumoas3
4nc:ipuire$ 6ulte lucruri spuse despre s7ini nu erau adev3rate$ Cu toate
acestea, 7aptul nu p3rea niciodat3 o problem3$
Jneori, 4n anii de nemiloas3 pro7esie de mai trziu, cnd obosea s3 cnte
la l3ut3, ar 7i vrut s3%&i noteze 8ndurile despre aceste amintiri, care pe
vremuri 4nsemnaser3 att de mult pentru el$ +e 8ndea la o carte menit3 s3
&oc:eze lumea! ?urnalul unui uciga pltit$ B, &tia c3 &i alii scriseser3
ast7el de memorii, dar ei nu erau Tob= BGDare &i nu continuau s3 citeasc3
teolo8ie atunci cnd nu omorau banc:eri la ;eneva sau Riiric:$ Nu erau
Tob= BGDare &i nu reu&iser3, cu rozariul 4n buzunar, s3 se strecoare 4n
6oscova &i 4n 'ondra destul ct s3 comit3 patru crime strate8ice 4n doar
&aizeci &i dou3 de ore$ Nu erau Tob= BGDare, care visase odinioar3 s3 in3
s7nta sluAb3 pentru mulimi$
Am spus c3 nu%i p3sa dac3 moare sau dac3 tr3ie&te$ Dai%mi voie s3
e>plic! nu accepta misiuni sinuci8a&e$ 5i pl3cea prea mult s3 r3mn3 4n
via3, de&i nu recuno&tea niciodat3$ 9i nici cei pentru care lucra nu doreau
s3%i 7ie 83sit corpul la locul vreuneia dintre misiunile comandate$
Dar nu%i p3sa, cu adev3rat, dac3 moare ast3zi sau mine$ 9i nutrea
convin8erea c3 lumea, c:iar dac3 nu era dect t3rmul realit3ii materiale &i
vizibile, ar 7i devenit mai bun3 7ar3 el$ Jneori dorea cu adev3rat s3 moar3$
Dar aceste perioade nu durau prea mult, iar muzica, mai presus de orice, 4l
scotea din aceast3 stare$
FD
R3cea 4n apartamentul lui scump, ascultnd melodiile vec:i &i lente ale lui
Ro= Brbison, nenum3ratele 4nre8istr3ri cu cnt3rei de oper3 din biblioteca
lui ori 4nre8istr3rile cu muzic3 scris3 special pentru l3ut3 4n perioada
Rena&terii, cnd l3uta 4nsemna un instrument att de popular$
Bare cum aAunsese cine era, un om ascuns, care aduna 4n b3nci bani care
nu%i trebuiau, care omora oameni al c3ror nume nu 4l &tia, care p3trundea 4n
cele mai solide 7ort3ree construite de c3tre victimele lui, aducndu%le
moartea 4n rol de c:elner, de doctor 4n :alat alb, de &o7er al unei ma&ini
4nc:iriate sau de va8abond al str3zii, izbindu%se ca beat de b3rbatul pe
care%l 4nepa cu acul 7atal al serin8ii saleI
R3ul din el m%a 73cut s3 tremur, 4n m3sura 4n care un 4n8er poate tremura,
dar binele str3lucitor din el m%a atras 4ntru totul$
Dar :ai s3 ne 4ntoarcem la anii timpurii, cnd 7usese Tob= BGDare, cu un
7rate &i o sor3 mai mici, <acob &i Emil= % la vremea cnd se str3duia s3
reziste 4n cel mai sever dintre liceele din NeN Brleans, cu burs3 de studii
complet3, desi8ur, 4n vreme ce lucra &aisprezece ore pe s3pt3mn3 cntnd
pe strad3 pentru ca mama lui &i cei mici s3 aib3 :ran3, alimente &i s3 poat3
ine un apartament unde nu intra nimeni 4n a7ara 7amiliei$
Tob= pl3tea 7acturile$ El umplea 7ri8iderul$ El vorbea cu proprietarul
apartamentului atunci cnd urletele mamei 4l trezeau pe vreun vecin$ El
cur3a voma de pe Aos, el stin8ea 7ocul cnd uleiul 4ncins din ti8aie
izbucnea 4n 7l3c3ri, iar ea ipa, cu p3rul arznd$
Cu alt so, mama lui poate c3 ar 7i 7ost tandr3 &i iubitoare, dar b3rbatul ei
aAunsese la 4nc:isoare cnd ea era 4ns3rcinat3 cu ultimul copil, &i nu reu&ise
s3 treac3 niciodat3 peste asta$ Poliist 4ns3rcinat s3 vneze prostituatele de
pe str3zile Cartierului Crancez, omul s7r&ise 4nAun8:iat 4n 4nc:isoarea
An8ola$
Tob= avea doar zece ani cnd se 4ntmplase$
Ani 4n &ir, ea a b3ut pn3 cnd c3dea lat3 &i r3mnea 4ntins3 pe
du&umeaua 8oal3, murmurnd numele soului ei! ?Dan, Dan, Dan$@ Nimic
din ce 7acea Tob= nu reu&ea vreodat3 s3 4i aduc3 alinare$ El 4i cump3ra
roc:ii 7rumoase, 4i aducea co&uri cu 7ructe sau dulciuri$ B vreme, pn3 s3
mear83 cei mici la 8r3dini3, reu&ise s3 se 4mbete numai seara, &i izbutea
c:iar s3%&i in3 copiii su7icient de curai ct s3 poat3 mer8e la sluAba de
duminic3$
FF
5n zilele acelea, Tob= se uita cu ea la televizor, 4mp3rt3&ind 4mpreun3
pasiunea pentru polii&tii sp3r83tori de u&i, 4n stare s3 pun3 mna pe cei mai
depravai criminali$
Dar imediat ce copiii 4ncepuser3 s3 mear83 bine sin8uri, mama lui
aAunsese s3 bea toat3 ziua &i s3 doarm3 toat3 noaptea, 4n timp ce Tob=
devenise b3rbatul casei &i 4i 4mbr3ca 8riAuliu 4n 7iecare diminea3 pe <acob
&i pe Emil=, 4i ducea la &coal3 devreme, ca s3 aib3 timp s3 aAun83 &i el la
cursurile iezuiilor &i, eventual, s3 4i r3mn3 timp s3%&i 7ac3 temele$
'a vrsta de cincisprezece ani, studia deAa l3uta &i compoziia de doi ani,
<acob &i Emil= 4&i 73ceau temele 4n camera de al3turi, iar pro7esoara 4nc3 4i
d3dea lecii 8ratuite$ ?Ai mare talent@, 4i spunea pro7esoara, 4ndemnndu%l
s3 se ocupe &i de alte instrumente, care l%ar 7i putut aAuta mai trziu s3 4&i
c&ti8e e>istena$
Dar Tob= &tia c3 nu putea avea timp pentru a&a ceva, c3 trebuia s3%i 4nvee
pe <acob &i pe Emil= cum s3 aib3 8riA3 &i cum s3 se poarte cu mama lor cea
beat3, c3 trebuia s3 stea 4n 7iecare smb3t3 &i duminic3 pe str3zile
Cartierului Crancez, innd cutia l3utei desc:is3 la picioare 4n timp ce
cnta, strn8nd orice b3nu c&ti8a ca s3 adau8e ceva pensiei m3runte
r3mase dup3 tat3l s3u$
De 7apt, nici nu e>ista vreo pensie, dar Tob= n%a spus asta nim3nui$
E>istau doar aAutoare discrete din partea 7amiliei &i sumele re8ulate strnse
de ceilali polii&ti, unii nici mai r3i, nici mai buni dect tat3l lui Tob=$
Iar Tob= trebuia s3 adune bani pentru orice ?4n plus@ sau ?dr38u@, pentru
uni7ormele de care aveau nevoie 7ratele &i sora lui, pentru Auc3riile pe care
ar 7i trebuit s3 le aib3 4n apartamentul lor mizerabil, att de detestat de
Tob=$ 9i, de&i 4n8riAorat clip3 de clip3 de ce ar putea 7ace mama lui acas3 &i
de priceperea lui <acob de a o 7ace s3 tac3 atunci cnd o apuca 7uria, Tob=
se simea 7oarte mndru de cum cnta &i de atitudinea trec3torilor, care nu
uitau s3%i lase bancnote mai mari 4n cutia l3utei$
De&i studiul serios al muzicii mer8ea 4ncet, Tob= tot mai visa s3 intre la
Conservator, atunci cnd urma s3 4mplineasc3 vrsta potrivit3, &i s3 poat3
cnta 4ntr%un restaurant, ca s3 aib3 un venit stabil$ Niciunul dintre planuri
n%ar 7i 7ost imposibil, iar el tr3ia cu 8ndul la viitor, 4n timp ce se str3duia
disperat s3 7ac3 7a3 prezentului$ Cu toate acestea, cnd cnta la l3ut3, cnd
7acea destui bani ca s3 poat3 pl3ti u&or c:iria &i s3 cumpere de mncare,
avea un sentiment de bucurie &i de trium7 solid$
F0
Nu a 4ncetat niciodat3 s3 4ncerce s3%&i 4nveseleasc3 &i s3%&i lini&teasc3
mama, s3 o asi8ure c3 lucrurile vor mer8e mai bine dect mer8eau, c3
durerea ei se va vindeca &i c3 4ntr%o zi vor locui 4ntr%o cas3 adev3rat3, 4n
suburbii, c3 vor avea o curte 4n spate pentru Emil= &i <acob &i o peluz3 4n
7a3, plus toate celelalte lucruri pe care le o7er3 o via3 normal3$
Jndeva 4n adncul minii lui nutrea credina c3, 4ntr%o zi, cnd <acob &i
Emil= aveau s3 7ie mari &i c3s3torii, cnd mama lui se va 7i vindecat cu
aAutorul banilor c&ti8ai de el, s%ar putea 8ndi din nou la seminar$ Nu
putea uita ce 4nsemnase odat3 pentru el s3 sluAe&ti 4n biseric3$ Nu putea uita
ce 4nsemna s3 iei ostia 4n mini &i s3 spui!@Acesta este trupul meu@,
trans7ormnd%o ast7el 4n c:iar carnea Domnului Iisus Eristos$ De multe ori,
atunci cnd cnta smb3ta dup3%amiaza, se 4ntorcea la muzica litur8ic3, 4n
stare s3 4ncnte audiena 4n mi&care continu3 la 7el de mult ca
bine%cunoscutele melodii ale lui <o:nn= Cas: &i Cran2 +inatra$ Era un
muzician al str3zii cu o apariie speci7ic3, 7ar3 p3l3rie &i subire, 4mbr3cat 4n
sacou de ln3 bleumarin &i pantaloni de ln3 ne8ri, &i c:iar aceste tr3s3turi
4i con7ereau un avantaA sublim$
Cu ct devenea mai bun, 4n stare s3 interpreteze 7ar3 e7ort orice melodie
cerut3 &i scond tot ce putea da instrumentul, cu att 4l iubeau mai mult
turi&tii &i localnicii$ Curnd a 4nceput s3 recunoasc3, 4n unele seri,
spectatori re8ulai, care nu uitau s3%i lase bancnote mari$
Cnta &i un imn modern! ?Eu sunt p2inea vieii, cine vine cu !ine nu va
lm2n.i niciodat$$$ ? Era un imn 4nsu7leitor, unul care avea nevoie de
toat3 priceperea &i de toat3 abilitatea lui de a uita orice altceva atunci cnd
cnta, iar cei adunai 4n Aurul lui 4l r3spl3teau 4ntotdeauna$ Tr38ea cu oc:iul
4n Aos &i vedea banii menii s3%i asi8ure lini&tea timp de o s3pt3mn3 sau
c:iar mai mult$ 9i 4i venea s3 pln83$
Cnta, de asemenea, melodii inventate de el, varia% iuni dup3 teme
ascultate 4n 4nre8istr3rile de la pro7esoar3$ Oesea laolalt3 arii de Bac: &i
6ozart, uneori Beet:oven &i ali compozitori c3rora nu le inuse minte
numele$
'a un moment dat a 4nceput s3%&i noteze compoziiile$ Pro7esoara urma
s3%l aAute s3 le copieze a&a cum trebuie$ 6uzica pentru l3ut3 nu se scrie la
7el ca muzica obi&nuit3$ +e scrie 4n tabulatur3, indicnd mai de8rab3
poziiile de8etelor, dect notele$ Asta 4i pl3cea 4n mod special$ Dar
adev3rata teorie a muzicii &i scrierea ei reprezentau pentru el o di7icultate$
F-
63car dac3 ar 7i putut 4nv3a destul ct s3 predea muzic3, 4ntr%o bun3 zi, se
8ndea, 7ie &i copiilor mici, &i tot ar 7i reprezentat pentru el o via3 posibil3$
Destul de curnd, <acob &i Emil= au aAuns 4n stare s3 se 4mbrace sin8uri &i
ar3tau deAa 8ravi ca ni&te aduli, la 7el ca &i el, lund sin8uri tramvaiul
+7ntul C:arles c3tre &coal3 &i neaducnd niciodat3 pe nimeni acas3, pentru
c3 7ratele lor le interzisese$ 5nv3aser3 s3 spele, s3%&i calce c3m3&ile &i
bluzele pentru &coal3, s3 ascund3 banii de mama lor &i s3%i distra83 atenia,
atunci cnd o apuca 7uria &i 4ncepea s3 7ac3 toat3 casa buc3i$
% Dac3 trebuie s3%i turnai pe 8t, turnai%i, le spunea Tob=, pentru c3
adev3rul este c3 uneori numai b3utura reu&ea s3 o opreasc3 pe mama lor s3
tune &i s3 7ul8ere$
Am observat toate acestea eu 4nsumi$
Am 4ntors pa8inile vieii lui &i mi%am potrivit lumina ca s3 le citesc pe
cele mai bune$
'%am iubit$
Am v3zut mereu pe biroul lui 0artea de rugciuni, iar al3turi o alt3 carte,
din care citea uneori pentru pura lui pl3cere, iar uneori le%o citea &i 7railor
s3i$
Aceast3 carte era ngerii, de Cr$ Pascal Parente$ B 83sise 4n aceea&i
libr3rie de pe 6a8azine +treet, de unde lua &i c3rile cu masacre &i
criminali sn8ero&i, &i o cump3rase 4mpreun3 cu o bio8ra7ie a s7ntului
Toma DGAHuino, scris3 de ;$ M$ C:esterton, pe care se str3duia din cnd 4n
cnd s3 o 4nelea83, de&i era di7icil3$
Ai putea spune c3 tr3ia o via3 4n care ce citea era la 7el de important ca
&i ce cnta la l3ut3, iar toate laolalt3 erau la 7el de importante ca mama, ca
<acob &i ca Emil=$
5n8erul s3u p3zitor, mereu disperat s3%l conduc3 pe calea cea dreapt3 4n
cele mai :aotice vremuri, p3rea pus 4n 4ncurc3tur3 de combinaia pasiunilor
din su7letul lui Tob=, dar eu nu am venit ca s3 stau cu oc:ii pe acel 4n8er, ci
pe Tob=, 4n niciun caz pe 4n8erul care se str3duia din 8reu s3 in3 aprins3 4n
inima lui Tob= 7lac3ra credinei, menit3 s3%i salveze la un moment dat pe
toi ai lui$
5ntr%o zi de var3, 4n vreme ce Tob= citea la el 4n pat, s%a 4ntors pe burt3, a
desc:is stiloul &i a subliniat aceste cuvinte!
5n ce prive&te credina, trebuie s3 inem minte c3 4n8erii nu sunt 4nzestrai
cu c:arisma cunoa&terii secretelor inimii, nici a aciunilor viitoare :ot3rte
4n baza liberei voine# acestea sunt prero8ative e>clusiv divine$
F.
5ndr38ise aceast3 7raz3 &i 4ndr38ise atmos7era de mister care 4l 4nv3luia
cnd citea cartea$
Realitatea este c3 nu voia cu adev3rat s3 cread3 c3 4n8erii nu au su7let$
13zuse undeva, odat3, o pictur3 vec:e reprezentnd cruci7icarea, unde
4n8erii de deasupra pln8eau, &i 4i pl3cea s3 cread3 c3 4n8erul p3zitor al
mamei lui pln8ea &i el cnd o vedea beat3 &i dezn3d3Aduit3$ Nu voia s3 &tie
c3 4n8erii nu au inimi &i c3 nu cunosc tainele inimii, dar 4ntre8 conceptul 4l
7ascina, iar 4n8erii 4l 7ascinau &i ei, &i vorbea cu propriul lui 4n8er ori de
cte ori putea$
5i 4nv3a pe Emil= &i <acob s3 4n8enunc:eze 4n 7iecare sear3 &i s3 spun3
str3vec:ea ru83ciune!
5n8er, 4n8era&ul meu, Ce mi te%a dat Dumnezeu, Totdeauna 7ii cu mine 9i
m3%nva3 s3 7ac bine$
'e cump3rase c:iar un tablou cu un 4n8er p3zitor$ Era un tablou destul de
comun, &i v3zuse el 4nsu&i un e>emplar pe cnd 4nv3a 4n &coala primar3$ 5l
4nr3mase cu ce 83sise la ma8azin &i 4l atrnase 4n 4nc3perea 4mp3rit3 de toi
trei, el &i <acob 4ntr%un pat etaAat, iar Emil= ln83 peretele 4ndep3rtat,
4ntr%un p3tu care putea 7i strns dimineaa$
Alesese pentru reproducere o ram3 aurie ornamentat3 &i 4i pl3cea lacul de
pe ea, colurile 4mpodobite cu 7runze &i mar8inea lat3 care desp3rea
ima8inea de tapetul decolorat al c3m3ruei$
5n8erul p3zitor era uria& &i 7eminin, cu plete aurii &i cu aripi albe mari
m3r8inite cu albastru, &i purta o mantie peste tunica 4ncreit3 &i alb3#
ve8:ea asupra a doi copii, un b3ieel &i o 7eti3, care 4&i croiau drum
4mpreun3 peste un pod periculos, plin de sp3rturi$
Bare cte milioane de copii au v3zut aceast3 pictur3I
% Jite, le spunea Tob= lui Emil= &i lui <acob, atunci cnd 4n8enunc:eau
pentru ru83ciunile de noapte$ Putei vorbi oricnd cu 4n8erul vostru p3zitor$
'e povestea cum vorbise el cu propriul 4n8er, mai ales 4n nopile petrecute
4n centru, cnd bac&i&urile nu prea mer8eau!
% I%am spus! Adu%mi mai mult3 lume &i el, desi8ur, mi%a adus$
Insista cu povestea, de&i <acob &i Emil= rdeau amndoi$
Dar Emil= l%a 4ntrebat dac3 nu s%ar putea ru8a &i 4n8erului p3zitor al
mamei lor, ca s3 o opreasc3 s3 se mai 4mbete att de tare &i att de des$
Asta l%a &ocat pe Tob=, pentru c3 el nu rostise niciodat3 cuvntul
?4mb3tat@ sub acel acoperi&$ Nu%l rostise niciodat3 nic3ieri, nici m3car 4n
7aa con7esorului s3u$ 9i se minuna c3 Emil=, 4n vrst3 de numai &apte ani
F,
la momentul acela, &tia totul$ Cuvntul i%a transmis un 7ior 4ntunecat &i le%a
spus 7r3iorului &i surioarei lui c3 viaa nu va 7i mereu a&a, c3 va avea el
8riA3 ca lucrurile s3 mear83 tot mai bine$
Inteniona s3 se in3 de cuvnt$
'a liceul iezuit, Tob= a aAuns repede 4n 7runtea clasei$ Cnta cincisprezece
ore 4n &ir, smb3ta &i duminica, numai ca s3 c&ti8e destul ct s3 nu 7ie
nevoit s3 cnte &i 4n zilele de &coal3 &i s3%&i poat3 urma educaia muzical3$
'a &aisprezece ani, s%a an8aAat la un restaurant, lucrnd 4n serile de
smb3t3 &i duminic3 &i, de&i c&ti8a ceva mai puin, &tia c3 poate conta pe
banii aceia$
Cnd era nevoie, servea la mese &i primea bac&i&uri bune$ Dar lumea voia
mai ales s3%i aud3 muzica neobi&nuit3, lucru care 4l bucura$
De%a lun8ul anilor, a ascuns banii 4n di7erite locuri din apartament % 4n
m3nu&ile din sertar, sub o scndur3 desprins3 din du&umea, sub salteaua lui
Emil=, sub piciorul plitei de 83tit, c:iar &i 4n 7ri8ider, 4nvelii 4n 7olie$
4ntr%un Nee2end bun c&ti8a sute de dolari, iar dup3 ce a 4mplinit
&aptesprezece ani, Conservatorul i%a o7erit o burs3 complet3, ca s3 studieze
muzica serios$ Izbndise$
Era cea mai 7ericit3 zi din viaa lui &i s%a 4ntors acas3 plin de nout3i$
% 6am3, am reu&it, am reu&it, a spus el$ Totul va 7i mai bine, te asi8ur$
Cum nu%i l3sase mamei bani pentru b3utur3, ea 4i luase l3uta &i o 73cuse
3nd3ri de colul mesei$
A r3mas 7ar3 aer$ A simit c3 va muri$ +%a 4ntrebat dac3 nu s%ar putea s3
moar3 c:iar atunci, re7uznd s3 mai respire$ I s%a 73cut r3u &i s%a a&ezat pe
scaun, cu capul plecat &i cu minile 4ntre 8enunc:i# a ascultat%o pe mama
lui bntuind prin apartament, o7tnd, murmurnd &i blestemnd urt pe toi
cei pe care 4i considera vinovai pentru ceea ce devenise, certndu%se cu
mama ei, apoi bolborosind ?Dan, Dan, Dan@, iar &i iar &i iar$
% 9tii ce mi%a dat taic3%tuI ipa ea$ 9tii ce mi%a adus de la muierile alea din
centruI 9tii cu ce m%a l3satI
Cuvintele l%au 4n8rozit pe Tob=$
Apartamentul puea a b3utur3$ Tob= 4&i dorea s3 moar3$ Dar Emil= &i
<acob trebuiau s3 se 4ntoarc3 4n orice clip3$ A dat 7u8a la ma8azinul din
col &i a cump3rat o sticl3 de bourbon, de&i era 4nc3 minor, a adus%o acas3
&i a obli8at%o s3 bea, 4n8:iitur3 cu 4n8:iitur3, pn3 a 4nepenit pe saltea$
Dar dup3 aceea, blestemele &i 4nAur3turile s%au 4nteit, 4n timp ce copiii se
dezbr3cau de :ainele de &coal3, le stri8a cele mai 8roaznice cuvinte cu
0)
putin3$ Ca &i cum ar 7i bntuit%o un diavol$ Dar nu era un diavol$ B3utura 4i
m3cina creierul, iar el &tia$
Pro7esoara de demult i%a d3ruit o l3ut3 nou3, una preioas3, mult mai
scump3 dect cea spart3$
% Te iubesc pentru asta, i%a spus el &i a s3rutat%o pe obrazul pudrat, iar ea
l%a asi8urat din nou c3 4ntr%o zi 4&i va 7ace un nume cu l3uta aceea, c3 va
avea propriile lui 4nre8istr3ri$
% Iart3%m3, doamne, s%a ru8at el, 4n8enunc:ind 4n Biserica +7ntului
Nume, uitndu%se la altarul 4nalt &i 4ntunecat$ A& vrea ca mama s3 moar3$
Dar nu pot s3%mi doresc a&a ceva$
'a s7r&itul s3pt3mnii, cei trei copii au cur3at apartamentul de sus &i
pn3 Aos, ca de obicei$ In acest timp, mama lor z3cea beat3, ca o prines3
4nl3nuit3 de o vraA3, cu 8ura c3scat3, cu 7aa destins3 &i tn3r3, cu respiraia
4mbibat3 de alcool aproape dulce, ca de s:err=$ 4ncet, <acob a &optit! %
+3raca mama cea beat3$
1orbele l%au &ocat pe Tob=, la 7el cum 4l &ocase Emil= cnd spusese ceva
asem3n3tor$
'a Aum3tatea ultimului an de liceu, Tob= s%a 4ndr38ostit de o 7at3 evreic3
de la NeNman +c:ool, un liceu la 7el de bun ca &i cel iezuit$ B c:ema
'iona &i venise la iezuii, o &coal3 e>clusiv de b3iei, ca s3 cnte 4ntr%un
muzical pentru care 4&i 73cuse timp &i Tob=$ Cnd a ru8at%o s3%l 4nsoeasc3
la balul de absolvire, a spus da imediat$ A r3mas cople&it$ Era o 7rumusee
brunet3, cu o minunat3 voce de sopran3, care 4l cucerise complet$
5n orele de dup3 bal, au stat 4n curtea 7rumoasei ei case din centru, de pe
Nas:ville Avenue$ 5n 8r3dina cald3 &i par7umat3, el a r3bu7nit &i i%a
povestit despre mama lui$ Ea a mani7estat doar compasiune &i 4nele8ere$
5nainte de zori, s%au strecurat 4n casa de oaspei a 7amiliei &i s%au iubit$ N%a
vrut ca ea s3 &tie c3 era prima dat3, dar cnd ea i%a m3rturisit, a recunoscut
&i el$
I%a spus c3 o iubea$ Ea a 4nceput s3 pln83 &i i%a m3rturisit c3 nu cuno&tea
pe nimeni ca el$
Cu p3rul lun8 &i ne8ru, cu oc:ii 4ntunecai, cu vocea ei mn8ietoare &i cu
puterea de a%l 4nele8e imediat, ea p3rea tot ce &i%ar 7i putut dori$ Avea o
7or3 pe care el o admira enorm &i ceva ce sem3na cu o inteli8en3 e7erves%
cent3$ +e temea 4n8rozitor c3 ar putea%o pierde$
5n c3ldura prim3verii, 'iona venea cu el atunci cnd cnta pe Bourbon
+treet# 4i aducea sticle reci de Coca%cola &i st3tea la numai civa pa&i
0*
distan3, ascultndu%l$ Doar studiul o inea deoparte$ Era de&teapt3 &i avea
un minunat sim al umorului$ 5i pl3cea sunetul l3utei &i 4l 4nele8ea de ce
preuia att instrumentul, pentru tonul unic &i 7orma minunat3$ 'ui 4i pl3cea
vocea ei Tmult mai bun3 dect a luiU &i curnd au 4ncercat duete$ Ea &tia mai
ales cntece de pe BroadNa= &i asta i%a 4mbo83it lui repertoriul
semni7icativ, iar atunci cnd aveau timp, cntau 4mpreun3$
5ntr%o dup3%amiaz3 % dup3 ce mama lui 7usese bine pentru o oarecare
vreme % a adus%o pe 'iona acas3, iar ea n%a reu&it, orict s%a str3duit, s3 4&i
ascund3 &ocul inspirat de apartamentul supraa8lomerat &i de obiceiurile de
beiv3 ale mamei, care 7uma &i Auca solitaire pe masa din buc3t3rie$ El &i%a
dat seama c3 lui Emil= &i lui <acob le era ru&ine$ <acob l%a 4ntrebat, dup3
aceea!
% Tob=, de ce ai adus%o aici, cnd mama este a&aI Cum ai putut 7ace astaI
Amndoi, &i 7ratele, &i sora lui, l%au privit ca &i cum ar 7i 7ost un tr3d3tor$
5n seara aceea, dup3 ce Tob= a terminat de cntat pe Ro=al +treet, 'iona a
venit s3%l 4ntlneasc3 &i au stat iar de vorb3 ore%n &ir, dup3 care s%au
strecurat din nou 4n casa 4ntunecat3 de oaspei$
Dar Tob= se simea din ce 4n ce mai ru&inat c3 4&i 4ncredinase tainele
cuiva$ 9i, 4n adncul su7letului, simea c3 nu era demn de 'iona$ Tandreea
&i c3ldura ei 4l z3p3ceau$ Credea, de asemenea, c3%i un p3cat s3 7ac3
dra8oste cu ea, atta timp ct nu e>ista nicio &ans3 s3 se poat3 c3s3tori
vreodat3$ Nutrea attea 4n8riAor3ri, 4nct pur &i simplu nu%i venea s3 o
curteze$ +e temea 7oarte tare c3 'ionei 4i era mil3 de el$
A venit apoi perioada e>amenelor &i niciunul dintre ei nu a mai avut timp
s3%l caute pe cel3lalt$
5n seara 4nmn3rii diplomelor, mama lui Tob= a 4nceput s3 bea de la ora
patru, a&a c3 4n cele din urm3 el i%a cerut s3 r3mn3 acas3$ Nu putea suporta
8ndul s3 o vad3 la &coal3, cu lenAeria ivindu%i%se de sub poale, cu ruAul
mnAit &i obraAii prea ro&ii, cu p3rul ca o 4nclceal3 de 8e$ A 4ncercat o
vreme s3%i pieptene p3rul, dar ea l%a lovit cu palma 4n mod repetat pn3
cnd el, scr&nind din dini, a apucat%o de 4nc:eieturi &i i%a stri8at! %
4nceteaz3, mam3K
Ea a 4nceput s3 pln83 cu suspine, ca un copil$ <acob &i Emil= erau
4n8rozii$
6ama a continuat s3 pln83, cu capul 4n7undat 4n brae, pe masa din
buc3t3rie, 4n timp ce el s%a dezbr3cat de :ainele bune$ Nu s%a dus nici el la
ceremonia de absolvire$ Iezuiii puteau s3%i trimit3 diploma prin po&t3$
0(
Dar era 7urios, mai 7urios dect 7usese vreodat3, &i pentru prima dat3 4n
viaa lui i%a spus beiv3 &i tr7a$ Jrla &i tremura de mnie$
Emil= &i <acob :o:oteau 4n camera lor$
6ama a 4nceput s3 zbiere$ +tri8a c3 vrea s3 se omoare$ +%au b3tut ca s3 nu
apuce un cuit de buc3t3rie$
% Bpre&te%te, opre&te%te, i%a spus el, cu dinii 4ncle&tai$ Bine, am s3%i aduc
blestemata de b3utur3$
9i a ie&it dup3 o duzin3 de beri, o sticl3 de vin &i una de bourbon$ Acum
ea avea provizia 4ndestulat3 pe care atta &i%o dorea$
Dup3 ce a b3ut o bere, mama l%a ru8at s3 se 4ntind3 ln83 ea 4n pat$ Bea
vinul cu 4n8:iituri mari$ Oipa &i 4i zicea s3 se roa8e cu ea$
% Este o sete 4n sn8e, a spus ea$
El n%a r3spuns nimic$ B dusese de mai multe ori la 4ntlnirile Alcoolicilor
Anonimi$ Nu st3tuse niciodat3 nici m3car un s7ert de or3$
5n cele din urm3, s%a a&ezat al3turi de ea$ 9i au spus 4mpreun3 ru83ciuni$
Cu voce Aoas3, 7ar3 s3 dramatizeze &i 7ar3 s3 se pln83, i%a povestit c3 tat3l
ei, un b3rbat pe care nu 4l cunoscuse, murise din cauza b3uturii, la 7el ca
tat3l lui, mai 4nainte$ I%a povestit despre toi acei unc:i disp3rui pentru c3
erau beivi$
% Este o sete 4n sn8e, a spus ea din nou$ B sete 4n sn8e, de nepotolit$
Trebuie s3 stai cu mine, Tob=$ Trebuie s3 spui din nou ru83ciunile cu mine$
Doamne, Dumnezeule, aAut3%m3, aAut3%m3, aAut3%m3$
% Ascult3, mam3, i%a spus el$ 1oi c&ti8a din ce 4n ce mai mult din
muzic3$ 1ara asta voi cnta la un restaurant cu norm3 4ntrea83$ Toat3 vara
voi c&ti8a bani 4n 7iecare sear3, &apte zile pe s3pt3mn3$ 4i dai seama ce
4nseamn3 astaI 1oi c&ti8a mai mult ca niciodat3$
A continuat, pe m3sur3 ce oc:ii ei se stin8eau &i vinul o ameea$
% 6am3, voi absolvi Conservatorul$ 1oi 7i 4n stare s3 predau muzic3$
Poate c3 voi 7i 4n stare c:iar s3 4nre8istrez un disc, cndva, cine &tie$ 63
voi pricepe s3%i 4nv3 pe alii$ Trebuie numai s3 ai r3bdare, mam3$ +3 crezi
4n mine$
Ea se uita la el cu oc:i ca de sticl3$
% Jite, peste o s3pt3mn3 voi avea su7icieni bani ct s3 c:em o 7emeie, s3
spele &i s3%i aAute pe <acob &i Emil= la teme$ 1oi munci tot timpul$ 1oi
cnta a7ar3, 4nainte s3 se desc:id3 restaurantul$ I%a pus o mn3 pe um3r, iar
ea a sc:iat un zmbet strmb$ +unt b3rbat acum, mam3, a spus$ Am s3
reu&escK
0/
Pe ea o cuprindea 4ncet somnul$ Trecuse de ora nou3$
Bare 4n8erii c:iar nu cunosc tainele inimiiI Am plns, 4n timp ce%l
ascultam &i 4l priveam$
El a continuat s3 vorbeasc3 4n timp ce ea dormita, despre cum se vor muta
din apartamentul acela 4n8:esuit$
Emil= &i <acob se vor duce 4n continuare la aceea&i &coal3, 4i va duce el cu
ma&ina pe care o va cump3ra$ DeAa pusese oc:ii pe una$
% 6am3, cnd voi cnta prima dat3 la Conservator, vreau s3 vii acolo$
1reau ca tu &i Emil= &i <acob s3 7ii 4n loA3$ Nu va dura mult, pn3 atunci$
63 aAut3 &i pro7esoara mea$ Am s3 cump3r bilete pentru noi toi$ 6am3,
am de 8nd s3 7ac lucrurile cum trebuie, 4nele8iI 6am3, am s3%i aduc un
doctor, un doctor care &tie ce s3 7ac3$
5n somnul ei de beiv, ea murmura!
% Da, dra83, da, dra83, da, dra83$
Pe la ora unsprezece, i%a mai dat o bere &i ea a adormit lemn$ I%a l3sat
vinul al3turi$ A veri7icat ca Emil= &i <acob s3 7ie 4n piAama &i i%a 4nvelit,
apoi &i%a pus smoc:in8ul ne8ru &i c3ma&a pe care le cump3rase pentru
absolvire$ Erau, bine4neles, :ainele lui cele mai bune$ 'e cump3rase 7ar3
s3 stea pe 8nduri, con&tient ce impresie putea 7ace pe strad3, sau c:iar 4n
cel mai bun restaurant$
+%a dus apoi 4n centru, ca s3 cnte pe bani$
Peste tot 4n ora& se d3deau petreceri pentru absolvenii de la iezuii$ Nu &i
pentru Tob=$
+%a a&ezat 7oarte aproape de cele mai 7aimoase baruri de pe Bourbon
+treet, a desc:is cutia l3utei, a 4nceput s3 cnte$ 9i%a scu7undat su7letul 4n
cea mai trist3 litanie despre nenoroc scris3 vreodat3 de Ro= Brbison$
Curnd a 4nceput s3 plou3 peste el cu bancnote de dou3zeci de dolari$
Ce spectacol reprezenta, deAa 4nalt ca acum &i att de bine 4mbr3cat 7a3
de muzicienii zdren3ro&i ai str3zii a&ezai ici &i colo, sau cer&etorii care
morm3iau pur &i simplu pentru m3runi&, sau 7a3 de ru7osul, dar talentatul
dansator de step$
A cntat ?Dann= Bo=@
.
de cel puin &ase ori pentru o sin8ur3 perec:e, iar
ei i%au dat o bancnot3 de o sut3 de dolari, pe care el a strecurat%o 4n
porto7el$ A cntat toate piesele pe 8ustul mulimii pe care le &tia, &i cnd
+ ,alad) de Frederic Weatherl-, asociat) n special comunit)ii irlande.e.
0D
aplaudau 4n alt3 parte, 4ncepea el, b3iatul cu l3uta, &i se adunau toi 4n Aurul
lui$ 9i%a scos orice altceva din minte, cu e>cepia muzicii$
Cnd s%au ivit zorii, s%a dus 4n catedrala +7ntul 'ouis$ +%a ru8at cu
psalmul att de iubit din Biblia bunicii!
?6nuie&te%m3, Dumnezeule, c3 pn la su7let m%au n3p3dit apele$ 4n
adncul noroiului m%am a7undat, &i nimic de care s3 m3 in, intrat%am 4n
adncurile m3rii &i 7urtuna m%a cople&it$ Bstenit%am stri8nd, 8tleAul mi%a
amorit, de la n3deAdea mea spre Dumnezeul meu, oc:ii mei au aAuns s3
sl3beasc3$@
/
5n cele din urm3, a &optit! % Doamne s7inte, pune cap3t acestei dureriK
Avea acum peste &ase sute de dolari pentru 7acturi$ Era mai mult dect de
aAuns$ Dar ce conta, dac3 n%o putea salva pe eaI
% Doamne, Dumnezeule, s%a ru8at$ Nu vreau s3 moar3, 4mi pare r3u c3
m%am ru8at s3 moar3 mama$ +7inte +t3pne, salveaz%o$
B cer&etoare s%a apropiat de el pe cnd ie&ea din catedral3$ Era 4mbr3cat3
s3r3c3cios &i morm3ia c3 are nevoie de medicamente ca s3 salveze un copil
bolnav$ 9tia c3 minte$ B v3zuse de multe ori &i o auzise 4n83imnd aceea&i
poveste$ A privit%o lun8, apoi i%a 73cut semn s3 tac3, 7luturnd din mn3 &i
zmbind, &i i%a dat dou3zeci de dolari$
De&i mort de oboseal3, a pornit pe Aos prin Cartierul Crancez, ca s3 nu
c:eltuiasc3 niciun ban pe ta>i, apoi s%a dus cu tramvaiul +7ntul C:arles
spre cas3, privind 4n 8ol pe 8eam$
1oia cu disperare s3 o 4ntlneasc3 pe 'iona$ 9tia c3 se dusese de cu sear3
s3%l vad3 la absolvire % 4mpreun3 cu p3rinii, de 7apt % &i ar 7i vrut s3%i
e>plice de ce nu 7usese acolo$
9i%a adus aminte c3 4&i 73cuser3 planuri pentru dup3%aceea, dar acum totul
p3rea 4ndep3rtat &i era prea obosit ca s3 se 8ndeasc3 ce%i va spune cnd va
vorbi, 4n cele din urm3, cu ea$ +e 8ndea la oc:ii ei mari, la spiritul viu &i la
inteli8ena ascuit3 pe care nu le ascundea, la rsul ei sonor$ +e 8ndea la
toate tr3s3turile ei minunate, con&tient c3, odat3 liceul terminat, urma s3 o
piard3 cu si8uran3$ Avea &i ea burs3 tot la Conservator, dar cum ar 7i reu&it
s3 in3 piept tuturor tinerilor care urmau, inevitabil, s3 o 4nconAoareI
Avea o voce superb3, iar 4n spectacolul de la iezuii p3ruse o stea
4nn3scut3, 4ndr38ostit3 de scen3, acceptnd 8raioas3, dar 4ncrez3toare 4n
sine, aplauzele, 7lorile &i complimentele$
/ ,i0lia, 1salmul 2&, 3ersiunea ,artolomeu 4aleriu 5nania.
0F
Nu 4nele8ea nici m3car de ce%&i b3tuse capul cu el$ 9i simea c3 ar 7i
trebuit s3 se retra83, s3 o lase liber3, de&i aproape c3%i venea s3 pln83 cnd
se 8ndea la ea$
In timp ce tramvaiul scria &i z3n83nea urcnd dealul, &i%a 4mbr3i&at
l3uta &i c:iar a aipit o clip3, spriAinit de ea$ Dar s%a trezit tres3rind la staia
lui &i s%a dat Aos, 4mpleticindu%&i picioarele pe caldarm$
Imediat ce a intrat 4n apartament, &i%a dat seama c3 ceva nu era 4n re8ul3$
I%a 83sit pe <acob &i pe Emil= 4necai 4n cad3$ Iar ea, cu venele de la
4nc:eieturi t3iate, z3cea moart3 4n pat, cu sn8ele 4mpr3&tiat pe cear&a7 &i pe
Aum3tate din pern3$
+%a uitat lun83 vreme la trupurile 7ratelui &i surorii lui$ Apa din cad3 se
mai scursese, dar piAamalele r3m3seser3 4mbibate de ap3$ <acob era plin de
vn3t3i$ Probabil c3 se 4mpotrivise din r3sputeri$ Dar 7aa lui Emil=, la
cel3lalt cap3t al c3zii, era neted3 &i per7ect3, cu oc:ii 4nc:i&i$ Poate c3 nici
nu se trezise, atunci cnd mama ei o 4neca, 4n ap3 era sn8e$ 9i era sn8e &i
pe scur8ere, de care probabil c3 <acob 4&i sp3rsese capul atunci cnd ea 4l
4mpinsese 4n Aos$
Cuitul de buc3t3rie z3cea ln83 mama$ 5&i cioprise de%a dreptul mna
stn83, att de adnci 73cuse r3nile, dar sn8erase pn3 la moarte din
amndou3 4nc:eieturile$
Toate acestea se 4ntmplaser3 cu ore 4n urm3, era convins$
+n8ele se uscase sau era 4nc3 lipicios$
Cu toate acestea, l%a ridicat pe 7ratele lui din cad3 &i a 4ncercat s3 4i insu7le
via3$ Cratele lui avea trupul rece ca 8:eaa, sau a&a p3rea$ 9i era ud$
N%a 4ndr3znit s3 4&i atin83 mama sau sora$ 6ama z3cea cu pleoapele pe
Aum3tate 4nc:ise, cu 8ura desc:is3$ P3rea deAa 8olit3 de sn8e, ca o coaA3$ B
coaA3, &i%a spus, e>act a&a$ +%a uitat la rozariul din balta de sn8e$ Era sn8e
peste tot pe du&umeaua vopsit3$
Peste aceast3 viziune lamentabil3 domnea mirosul de vin$ 6irosul de mal
din bere$ A7ar3 se auzeau trecnd ma&ini$ Pe strada urm3toare se auzea
:uruitul tramvaiului$
Tob= s%a dus 4n camera de zi &i a r3mas mult3 vreme cu l3uta 4n poal3$
Cum de nu se 8ndise c3 se putea 4ntmpla a&a cevaI De ce%i l3sase pe
<acob &i pe Emil= sin8uri cu eaI Doamne s7inte, cum de nu%&i d3duse
seama c3 urma s3 se 4ntmple una ca astaI <acob nu avea dect zece ani$
Cum, 4n numele cerului, 4l l3sase Tob= s3 p3easc3 asemenea nenorocireI
00
Nu era dect vina lui$ Nu avea nicio 4ndoial3$ Da, se 8ndise c3 ea &i%ar 7i
putut 7ace r3u sin8ur3 &i, Dumnezeu s3%l ierte, poate c:iar se ru8ase pentru
asta 4n catedral3$ Dar a&a cevaI +3 moar3 7ratele &i sora luiI I s%a t3iat din
nou respiraia$ +%a 8ndit o clip3 c3 poate nu va mai respira niciodat3$ +%a
ridicat 4n picioare &i abia atunci a reu&it s3 tra83 din nou aer 4n piept, cu un
o7tat mut$
+%a uitat cu indi7eren3 la apartamentul mesc:in, cu mobila desperec:eat3
&i urt3, cu masa vec:e de steAar &i scaunele ie7tine tapiate cu pnz3 cu
7lori, &i toat3 lumea lui i s%a p3rut murdar3, cenu&ie# a simit c3 4l cuprinde
7rica, apoi o 8roaz3 crescnd3$
Inima 4i bubuia$ +%a uitat la reproducerile ie7tine cu 7lori &i rame urte %
ni&te prostii cump3rate c:iar de el % 4n&irate pe tapetul de pe pereii
apartamentului$ +%a uitat la perdelele subiri, cump3rate tot de el, &i la
Aaluzelele albe, ie7tine, de la 7erestre$
Nu a vrut s3 intre 4n dormitor &i s3 vad3 tabloul cu 4n8erul p3zitor$ +imea
c3, dac3 l%ar 7i v3zut, l%ar 7i s7&iat 4n buc3i$ 9tia c3 nu se va mai uita
niciodat3 4n viaa lui la a&a ceva$
Tristeea i%a urmat durerii$ Tristeea a venit cnd nu a mai putut suporta
durerea$ A acoperit 7iecare obiect pe care 4l privea, iar noiuni precum
c3ldur3 &i dra8oste i se p3reau acum ireale sau imposibil de atins vreodat3,
a&a cum st3tea atunci 4n miAlocul ureniei &i al dezastrului$
5ntr%un moment sau altul din orele urm3toare a auzit robotul tele7onului$
5l c3uta 'iona$ El &tia c3 n%ar putea r3spunde$ 9tia c3 n%ar putea s3 o mai
vad3 vreodat3, sau s3 mai stea de vorb3 cu ea, sau s3%i povesteasc3 ce s%a
4ntmplat$
Nu s%a ru8at$ Nici nu i%a trecut prin minte$ Nici nu i%a trecut prin minte s3
vorbeasc3 cu 4n8erul lui, sau cu Dumnezeu, c3ruia i se ru8ase cu o or3 &i
Aum3tate 4n urm3$
Nu avea s3%i mai vad3 niciodat3 4n via3 pe 7ratele &i pe sora lui, sau pe
mama, sau pe tata, sau pe altcineva cunoscut$ 'a asta se 8ndea$ Erau
mori, mori 4n mod irevocabil$ Nu credea 4n nimic$ Dac3 ar 7i venit cineva
la el 4n acel moment, a&a cum 4ncerca 4n8erul lui s3 7ac3, &i i %ar 7i spus! i
vei vedea din nou, l%ar 7i scuipat cu 7urie$
A r3mas toat3 ziua 4n apartament cu 7amilia moart3 4n&irat3 4n Aur$ A l3sat
desc:ise u&ile de la baie &i de la dormitor, pentru c3 nu voia ca trupurile
celor mori s3 7ie sin8ure$ I se p3rea lipsit de respect$
0-
'iona l%a mai sunat 4nc3 de dou3 ori, iar ultima oar3 el era pe Aum3tate
aipit &i n%a 7ost si8ur dac3 a auzit%o cu adev3rat sau nu$
5n cele din urm3 a adormit pe canapea, iar cnd a desc:is prima oar3
oc:ii, uitase ce se 4ntmplase &i s%a 8ndit c3 toi sunt vii &i lucrurile decur8
ca de obicei$ Apoi adev3rul l%a izbit cu 7ora unui baros$
9i%a pus sacoul &i pantalonii de sto7a 2a2i &i a 4mpac:etat toate :ainele
bune$ 'e%a strns 4n valiza pe care o lua mama lui la spital cu ani 4n urm3,
atunci cnd n3&tea$ A adunat toi banii din ascunz3tori$
9i%a s3rutat 7r3iorul$ +%a aplecat, su7lecndu%&i mnecile, peste cad3 &i a
depus o s3rutare, cu vr7ul de8etului, pe obrazul surioarei sale$ Apoi &i%a
s3rutat mama pe um3r$ A v3zut din nou rozariul$ Nu se ru8a cnd a murit$
Pur &i simplu r3m3sese acolo, prins 4n cutele cear&a7ului, uitat$
'%a luat, s%a dus 4n baie &i a l3sat apa de la c:iuvet3 s3 cur83 peste el pn3
cnd s%a cur3at$ '%a uscat cu un prosop &i l%a b38at 4n buzunar$
Toi p3reau cu adev3rat mori acum, 8olii de orice$ Nu miroseau 4nc3, dar
erau mori$ I%a atras atenia ri8iditatea 7eei mamei sale$ Trupul lui <acob,
pe podea, era uscat &i 4ncreit$
A dat s3 plece, dar s%a 4ntors pn3 la birou$ 1oia s3 ia cu el dou3 c3ri$ A
luat cartea de ru83ciuni, apoi a luat cartea numit3 >ngerii, de Cr$ Pascal
Parente$
Am remarcat acest lucru$ '%am remarcat cu cel mai mare interes$
Am observat 7elul 4n care a aranAat aceste c3ri valoroase pentru el 4n
valiza um7lat3$ +%a 8ndit &i la alte c3ri reli8ioase 4ndr38ite, inclusiv la
)ieile sinilor, dar nu mai avea loc pentru ele$
A mers cu un tramvai pn3 4n centru &i, din 7aa primului :otel, a luat un
ta>i spre aeroport$
Doar o sin8ur3 dat3 i%a trecut prin minte s3 c:eme poliia &i s3 anune ce
se 4ntmplase$ Dar s%a simit apoi att de 7urios, 4nct a alun8at ideea din
minte$
A plecat la NeN Qor2$ Nimeni nu te poate 83si 4n NeN Qor2, credea el$
5n avion 4&i 4mbr3i&a l3uta de parc3 ar 7i putut s3 i se 4ntmple ceva$ +e
uita pe 7ereastr3 &i durerea lui era att de pro7und3, 4nct nu p3rea posibil
ca 4n via3 s3 mai e>iste vreodat3 m3car un strop de bucurie$
Nu mai 4nsemna nimic pentru el nici m3car s3 murmure melodiile pe care
4i pl3cea cel mai mult s3 le cnte$ In urec:i auzea un vuiet, de parc3 dracii
din iad ar 7i urlat o muzic3 oribil3 special ca s3%l scoat3 din mini$ 1orbea
sin8ur, 4n &oapt3, ca s3%i 7ac3 s3 tac3$ 9i%a strecurat mna 4n buzunar, a
0.
83sit rozariul &i a rostit cuvintele ru83ciunii, dar 7ar3 s3 mediteze la
misterul ei$ ?Bucur3%te, 63rie@, &optea el, ?$$$ acum &i pururea &i%n vecii
vecilor$ Am in$@ A cestea sunt doar cuvinte, s%a 8ndit$ Nu 4&i putea
ima8ina eternitatea$
Cnd steNardesa l%a 4ntrebat dac3 vrea ceva r3coritor de b3ut, el a
r3spuns! ?B s3%i 4n8roape cineva$@ Ea i%a adus o cola cu 8:ea3$
N%a dormit deloc$ Rborul pn3 la NeN Qor2 dura doar dou3 ore &i
Aum3tate, dar avionul s%a mai 4nvrtit mult pn3 s3 aterizeze$
+%a 8ndit la mama lui$ Ce%ar 7i putut s3 7ac3I Jnde ar 7i putut s%o duc3I
C3utase locuri, doctori, o soluie, ceva, un mod de a c&ti8a timp pn3 cnd
urma s3 7ie 4n stare s3 4i salveze pe toi$ Poate c3 nu se mi&case destul de
repede, nu 7usese destul de de&tept$ Poate c3 ar 7i trebuit s3 vorbeasc3 &i cu
pro7esorii de la &coal3$
Nu mai conta acum, &i%a spus$
+e 73cuse sear3$ Cl3dirile uria&e &i 4ntunecate din partea de est a
6an:attanului p3reau in7ernale$ R8omotul permanent al ora&ului 4l
buim3cea$ II urm3rea 4n ta>iul rapid, 4l izbea Ia sema7oare$ In spatele
8eamului desp3ritor de plastic, &o7erul i se p3rea o sta7ie$
5n cele din urm3, cioc3nind 4n 8eam, i%a spus b3rbatului c3 are nevoie de
un :otel ie7tin$ +e temea c3 &o7erul l%ar putea crede un copil &i l%ar putea
preda vreunui poliist$ Nu%&i d3dea seama c3, 4nalt de un metru nou3zeci &i
trei &i cu e>presia 4ncruntat3 de pe c:ip, nu ar3ta deloc a copil$ Eotelul nu
s%a dovedit att de prost pe ct se a&tepta$
Eoin3rind pe str3zi ca s3%&i caute o sluAb3, se 8ndea la lucruri rele$ Purta
l3uta cu el$
+e 8ndea la dup3%amiezile cnd, mic 7iind, se 4ntorcea acas3 &i 4&i 83sea
amndoi p3rinii bei$ Tat3l lui era un poliist r3u &i toat3 lumea o &tia$
Nimeni din 7amilia mamei nu%i putea ine piept$ Doar propria lui mam3 se
certa mereu cu el, cerndu%i s3 se poarte mai bine cu nevasta &i cu copiii$
C:iar mic 7iind, Tob= &tia c3 tat3l s3u le brutaliza pe 7emeile pierdute din
Cartierul Crancez, silindu%le s3%i acorde 7avorurile lor 4nainte de a le
?elibera@$ 5l auzise l3udndu%se altor polii&ti, venii la po2er &i la bere$ 5&i
povesteau unii altora ast7el de 4ntmpl3ri$ Cnd ceilali 4i spuseser3 c3 ar
trebui s3 7ie mndru c3 are un b3iat ca Tob=, tata r3spunsese!
% Cine, zna%znelor de coloI Cetia meaI Din cnd 4n cnd, 7oarte beat,
tat3l 4l lua peste picior, cerndu%i s3 arate ce are 4ntre picioare$ Jneori,
0,
Tob= 4i aducea o sticl3 sau dou3 de bere din r3citor, atunci cnd tata b3use
prea mult &i dormita cu braele 4ncruci&ate pe mas3$
Tob= se simise bucuros cnd tat3l lui a intrat la 4nc:isoare$ Cusese
4ntotdeauna 8rosolan &i rece &i avea o 7a3 ro&ie, 7ar3 7orm3$ Era r3u &i urt
&i ar3ta r3u &i urt$ Tn3rul c:ipe& din 7oto8ra7ii se trans7ormase 4ntr%un
beiv obez, cu obraAii ro&ii &i vocea r38u&it3$ Tob= se simise bucuros cnd
4l 4nAun8:iaser3$ 9i nu%&i aducea aminte nicio 4nmormntare$
6ama lui Tob= 7usese 4ntotdeauna dr38u3$ Iar 4n zilele acelea, 7usese &i
bun3$ 1orbele ei 7avorite erau ?b3iatul meu scump@$
Tob= 4i sem3na la c:ip &i purt3ri &i nu 4ncetase niciodat3 s3 se mndreasc3
cu asta, indi7erent ce se 4ntmplase$ +e mndrea mereu cu 4n3limea lui &i
cu 7elul 4n care se 4mbr3ca &i storcea bani de la turi&ti$
Acum, mer8nd pe str3zile NeN Qor2ului, 4ncercnd s3 i8nore vuietul
care%l 4nsoea la 7iecare mi&care, 4ncercnd s3 se strecoare printre oameni
73r3 s3 se izbeasc3 de ei, se 8ndea iar &i iar! 8u i#am a=uns niciodat,
niciodat$ 8imic din ce#am cut nu i#a a=uns$ 8imic$ Nimic din ce 73cuse
vreodat3 nu 7usese de aAuns pentru nimeni, poate cu e>cepia pro7esoarei de
muzic3$ +e 8ndea acum la ea &i ar 7i vrut s3 o poat3 suna ca s3%i spun3 ct
de mult o iube&te$ Dar &tia c3 n%o va 7ace$
Riua lun83 &i posomort3 din NeN Qor2 s%a trans7ormat brusc 4n sear3$
'umini vesele s%au aprins peste tot$ Cirmele ma8azinelor s%au umplut &i ele
de lumini$ Reci de perec:i se mi&cau repede spre cinemato8ra7e sau s3li de
spectacol$ Nu i%a 7ost 8reu s3%&i dea seama c3 se a7la 4n T:eater District &i 4i
pl3cea s3 se uite 4n vitrinele restaurantelor$ Dar nu%i era 7oame$ +implul
8nd la mncare 4l 4ntorcea pe dos$
Cnd u&ile teatrelor s%au 4nc:is, Tob= &i%a scos l3uta, a a&ezat 4n 7aa lui
cutia c3ptu&it3 cu plu& verde &i a 4nceput s3 cnte$ Oinea oc:ii 4nc:i&i &i
8ura pe Aum3tate desc:is3$ Cnta cea mai complicat3 &i mai sumbr3 muzic3
de Bac: pe care o &tia &i, din cnd 4n cnd, z3rea scurt cum se adunau
bancnotele 4n cutie &i auzea aplauzele celor oprii s3 4l asculte$
Acum avea &i mai muli bani$
+%a 4ntors 4n camera lui &i a :ot3rt c3 4i place$ Nu%i p3sa c3 pe 8eam se
vedeau doar acoperi&uri &i o alee umed3 Aos$ Ii pl3ceau tmpl3ria patului &i
m3sua mic3, 4i pl3cea televizorul mare, un pro8res evident 7a3 de cel la
care se uitase 4n toi ace&ti ani 4n apartamentul lor$ Iar 4n baie 83sea
prosoape albe, curate$
-)
In seara urm3toare, la recomandarea unui ta>imetrist, s%a dus 4n 'ittle
Ital=$ A cntat pe strad3 4ntre dou3 restaurante a8lomerate de acolo$ De
data aceasta, a interpretat melodiile de oper3 pe care le &tia$ A cntat
emoionant ariile 6adamei Butter7l= &i ale altor eroine ale lui Puccini$ A
4ncercat &i un potpuriu de 1erdi$
Jn c:elner a ie&it dintr%un restaurant &i i%a cerut s3 plece$ Dar cineva l%a
4ntrerupt pe c:elner$ Jn tip voinic, cu &or alb$
% Cnt3 din nou, i%a spus b3rbatul$ Avea p3r ne8ru bo8at, doar puin
4nc3runit la tmple$ +%a le83nat 4n 7a3 &i 4n spate ct timp Tob= a cntat
*oema, ale8nd cele mai s7&ietoare arii$
A trecut apoi la cntecele mai vesele din 0armen$ B3rbatul l%a aplaudat,
&i%a &ters minile de &or &i l%a aplaudat din nou$
Iar Tob= a cntat toate cntecele emoionante pe care le &tia$
6ulimea se aduna, pl3tea, se 4ndep3rta din nou$ B3rbatul durduliu a
r3mas s3%l asculte tot timpul$
5i aducea aminte iar &i iar s3 strn83 banii din cutie &i s3 4i ascund3$ Iar
banii se tot adunau$
Cnd s%a simit prea obosit ca s3 mai cnte, Tob= a 4nceput s3 strn83$
% +tai o clip3, b3iete, i%a spus durduliul$ 9i i%a cerut s3 interpreteze cntece
napolitane, pe care Tob= nu le mai cntase, dar pe care le &tia dup3 urec:e,
a&a c3 nu i%a 7ost 8reu$
% Ce 7aci aici, 7iuleI l%a 4ntrebat b3rbatul$
% Caut o sluAb3, a spus Tob=, orice 7el de sluAb3, sp3l3tor de vase, c:elner,
orice, nu%mi pas3, doar s3 7ie de lucru$
+%a uitat la b3rbat$ Purta pantaloni buni &i o c3ma&3 alb3, des73cut3 la 8t
&i cu mnecile su7lecate deasupra coatelor$ Avea o 7a3 c3rnoas3 &i moale,
pe care se vedea bun3tatea$
% 5i dau eu o sluAb3, a spus b3rbatul$ Eai 4n3untru, 4i aranAez ceva s3
m3nnci$ Ai cntat toat3 seara$
Pn3 la s7r&itul s3pt3mnii avea un mic apartament la etaAul doi al unui
:otel din centru &i un set de acte 7alse unde scria c3 are dou3zeci &i unu de
ani Tadic3 poate s3 serveasc3 vinU &i se nume&te 1incenzo 1alenti, pentru
c3 a&a su8erase bunul italian care 4l an8aAase$
B3rbatul se numea Alonso$ Restaurantul ar3ta minunat$ Avea 7erestre
uria&e spre strad3, lumini str3lucitoare, iar printre mese, c:elnerii, cu toii
studeni, cntau oper3$ Tob= era cnt3reul la l3ut3 de ln83 pian$
-*
Era bine, 7oarte bine pentru Tob=, care nici nu voia s3%&i aduc3 aminte c3
7usese vreodat3 Tob=$
Nu mai auzise niciodat3 voci att de bune$
In multe seri, cnd restaurantul se umplea de petreceri prietene&ti, cnd
opera cur8ea dulce, cnd putea cnta stra&nic la l3ut3, se simea aproape
bine &i nu voia ca u&ile s3 se 4nc:id3 &i s3 ias3 pe pavaAul ud$
Alonso avea inim3 bun3, zmbea, &i 4l pl3cea 4n mod special pe Tob= %
pentru el, 1incenzo$
% Ce n%a& da, 4i spunea lui Tob=, s3%mi pot vedea m3car unul dintre
nepoi$
Alonso i%a dat lui Tob= un pistol mic cu mner de side7 &i l%a 4nv3at cum
s3 tra83 cu el$ Tr38aciul se declan&a u&or$ Era doar pentru protecie$ I%a
ar3tat &i unde inea 8loanele 4n buc3t3rie$ Tob= era 7ascinat de aceste
pistoale, iar cnd Alonso l%a dus pe aleea din spatele restaurantului &i l%a
l3sat s3 tra83, i%au pl3cut sentimentul &i sunetul asurzitor reverberat de
zidurile de pe amndou3 p3rile$
Alonso i%a dat de lucru lui Tob= la nuni &i la petreceri de lo8odn3, l%a
pl3tit bine, i%a cump3rat un costum italienesc bun, iar de cteva ori l%a
trimis la mese private, la doar cteva str3zi distan3 de restaurant$ Bamenii
considerau l3uta ele8ant3$
Casa de 4ntlniri unde cnta era un loc 7rumos, dar 4l 7acea pe Tob= s3 nu
se simt3 4n lar8ul lui$ De&i multe dintre 7emeile de acolo erau b3trne &i de
treab3, e>istau &i cteva tinere, la care veneau b3rbai$ +t3pna locului se
numea 1iolet, avea vocea 8rav3 &i r38u&it3, se mac:ia tare &i le trata pe
celelalte ca pe copiii ei sau ca pe ni&te surori mai mici$ 'ui Alonso 4i pl3cea
s3 stea acolo cu orele &i s3 vorbeasc3 cu 1iolet$ 1orbeau de obicei
italiene&te, uneori &i en8lez3, &i p3reau adnc le8ai de vremuri de demult,
4n care e>istau motive s3 crezi c3 7useser3 iubii$
Acolo se Aucau &i c3ri, iar uneori se s3rb3toreau zile de na&tere, mai ales
ale b3rbailor &i 7emeilor mai 4n vrst3, dar cele tinere 4i zmbeau lui Tob=
cu 4neles$
Bdat3, ascuns dup3 un paravan pictat, a cntat la l3ut3 pentru un b3rbat
care 73cea dra8oste cu o 7emeie, iar b3rbatul i%a provocat durere$ Ea l%a
lovit, iar el a p3lmuit%o$
Alonso a 7luturat din mn3 cnd i%a spus$
% Ea 7ace mereu a&a, i%a e>plicat el, de parc3 n%ar 7i 7ost implicat &i
comportamentul b3rbatului$ Alonso o numea pe 7at3 Elsbet:$
-(
% Ce 7el de nume%i 3staI a 4ntrebat Tob=$
Alonso a ridicat din umeri$
% RusescI BosniacI De unde s3 &tiu euI a zmbit el$ Toate au p3r blond$
B3rbaii le iubesc$ A 7u8it din Rusia, asta pot s3%i spun si8ur$ A& 7i norocos
dac3 nu l%a& vedea pe tic3los c3 vine iar3&i la ea$
Tob= a 4nceput s3 o plac3 pe Elsbet:$ 1orbea cu un accent care putea 7i
rusesc, iar odat3 i%a spus c3%&i inventase sin8ur3 numele &i, cum Tob= 4&i
spunea acum 1incenzo, a simit o oarecare simpatie$ Elsbet: era 7oarte
tn3r3$ Tob= n%ar 7i b38at mna%n 7oc c3 trecuse de &aisprezece ani$
6ac:iaAul o 7acea s3 arate mai b3trn3 &i mai lipsit3 de prospeime$ Dar
duminica dimineaa, doar cu puin ruA, era 7rumoas3$ Cuma ni&te i83ri
ne8re pe scara de incendiu &i st3teau de vorb3$
Alonso 4l lua uneori pe Tob= acas3, s3 m3nnce o 7ar7urie de spa8:ete cu
el &i cu mama lui$ 'ocuiau 4n Broo2l=n$ 'a restaurant, Alonso servea
mncare din nordul Italiei, pentru c3 asta dorea lumea, dar 4n ce%l privea,
lui 4i pl3ceau c:i7telele &i sosul ro&u$ Cii lui tr3iau 4n Cali7ornia$ Ciica lui
murise la paisprezece ani din cauza dro8urilor$ I%a ar3tat odat3 o 7oto8ra7ie
a ei &i att$
RnAea &i 7lutura din mn3 cnd venea vorba despre b3iei$
6ama lui Alonso nu vorbea en8leze&te &i nu s%ar 7i a&ezat niciodat3 la
mas3$ Turna vinul, strn8ea 7ar7uriile &i st3tea ln83 plit3, cu braele
4ncruci&ate, privindu%i pe b3rbai cum m3nnc3$ B 7acea pe Tob= s3 se
8ndeasc3 la bunicile lui$ Cuseser3 7emei asem3n3toare, care st3teau
deoparte cnd mncau b3rbaii$ Ce amintire va83$$$
Alonso &i Tob= s%au dus de cteva ori la 6etropolitan Bpera, dar Tob=
n%a l3sat s3 se vad3 ce revelaie a reprezentat pentru el s3 asculte una dintre
cele mai mari trupe de pe 8lob, s3 stea pe un loc bun ln83 un b3rbat care
&tia povestea &i muzica pe de rost$ Tob= simea 4n acele ore ceva ce sem3na
per7ect cu 7ericirea$
Tob= mai 7usese la oper3 4n NeN Brleans, cu pro7esoara lui de la
Conservator$ 4i ascultase pe elevii de la 'o=ola cntnd oper3 &i 7usese
mi&cat de dramatismul lor$ Dar 6etropolitan Bpera era in7init mai
impresionant3$
+%au dus &i la Carne8ie Eali &i au ascultat muzic3 sim7onic3$
Cericirea aceea era o emoie subtil3, 4ntins3 ca un voal transparent peste
lucrurile pe care &i le amintea$ 1oia s3 se bucure cnd se uita peste sala cea
-/
mare &i asculta muzica uimitoare, dar nu 4ndr3znea s3 se 4ncread3 4n
altceva$
'a un moment dat, i%a spus lui Alonso c3 are nevoie de un colier 7rumos
ca s3 i%l trimit3 unei 7emei$
Alonso a rs &i a cl3tinat din cap$
% Nu, este vorba despre pro7esoara mea de muzic3, a spus Tob=$ 6%a
4nv3at pe 8ratis$ Iar acum am strns dou3 mii de dolari$
% 'as3 treaba 4n seama mea, a spus Alonso$
Colierul ar3ta tr3snet$ Alonso l%a pl3tit$ N%a vrut s3 ia niciun s7an de la
Tob=$
Tob= i l%a e>pediat 7emeii pe adresa de la Conservator, pentru c3 era
sin8ura pe care o avea$ Nu a trecut adresa e>peditorului pe pac:et$
5ntr%o dup3%amiaz3, s%a dus la catedrala +7ntul Patric2 &i a stat acolo o
or3, uitndu%se la altarul principal$ Nu credea 4n nimic$ Nu simea nimic$
Cuvintele psalmilor att de iubii nu%i mai veneau 4n minte$
5n timp ce pleca, 4n timp ce z3bovea 4n :ol uitndu%se 4napoi ca spre o
lume c3reia nu%i mai aparinea, un poliist dur a silit o perec:e s3 plece
pentru c3 se 4mbr3i&a$ Tob= s%a uitat la el, iar poliistul i%a 73cut semn &i lui
s3 plece$ Dar Tob= a scos rozariul din buzunar, iar poliistul a 4ncuviinat
din cap &i s%a 4ndep3rtat$
5n mintea lui, se considera un ratat$ 'umea lui din NeN Qor2 nu era real3$
Nu reu&ise s3%i p3streze 4n via3 pe 7ratele, pe sora, pe mama lui &i 4&i
dezam38ise tat3l$ C2na# .2nelor$
Cu vremea, 4n Tob= a 4nceput s3 7iarb3 mnia, dar nu o 4ndrepta 4mpotriva
nim3nui$
5n8erii au probleme s3 4nelea83 aceast3 mnie, 4ntruct ceea ce subliniase
Tob= mai demult 4n cartea lui Pascal Parente era adev3rat$
Noi, 4n8erii, nu simim ce simte inima$ Dar eu mi%am dat seama cu mintea
ce simea Tob=# mi%am dat seama de pe c:ipul &i de pe minile lui, c:iar &i
din 7elul cum cnta la l3ut3, mai 4ntunecat, cu o veselie 7orat3$ '3uta, cu
tonurile ei adnci, a c3p3tat un sunet mai melancolic$ +e amestecau 4n ea
am3r3ciune &i veselie, dar durerea nu &i%o putea desc3rca aici$
5ntr%o sear3, &e7ul lui, Alonso, a venit la micul apartament de :otel al lui
Tob=$ Avea pe um3r un rucsac mare din piele$
'ocul i%l sub4nc:iriase c:iar Alonso lui Tob= &i se a7la la mar8inea 6icii
Italii$ 5n ce%l privea pe Tob=, locul 4i pl3cea, c:iar dac3 7erestrele d3deau
spre ni&te ziduri, mobila era de calitate, c:iar destul de ele8ant3$
-D
Tob= a 7ost surprins s3 desc:id3 u&a &i s3 dea cu oc:ii de Alonso$ Alonso
nu venea aici niciodat3$ Alonso poate c3%l aducea acas3 cu ta>iul dup3 ce
mer8eau la oper3, dar nu urca niciodat3 cu el$
Alonso s%a a&ezat &i a cerut vin$
Tob= a trebuit s3 ias3 &i s3 cumpere$ Nu inea niciodat3 b3utur3 4n
apartament$
Alonso a 4nceput s3 bea$ A scos din :ain3 un pistol mare &i l%a l3sat pe
masa din buc3t3rie$
Alonso i%a spus lui Tob= c3 trebuia s3 4n7runte o 7or3 care nu%l mai
ameninase vreodat3 4nainte! ma7ioii ru&i 4i voiau restaurantul &i a7acerea
de caterin8 &i deAa 4i luaser3 casa de 4ntlniri$
% Ar vrea &i :otelul 3sta, a spus el, dar 4nc3 nu &tiu c3 este al meu$
Jn 8rup mic de ru&i se dusese 4n casa unde Tob= cntase pentru Auc3torii
de c3ri &i pentru doamne$ 4i 4mpu&caser3 pe b3rbai plus 4nc3 patru 7ete &i
7emei, iar pe restul le alun8aser3, aducnd 4n loc propriile lor 7ete$
% N%am v3zut niciodat3 atta r3utate, a spus Alonso$ Prietenii mei nu m3
susin$ Ce prieteni am &i euI Cred c3 prietenii mei sunt 4n tab3ra lor$ Cred
c3 prietenii mei m%au vndut$ Alt7el cum ar permite s3 mi se 4ntmple una
ca astaI Nu &tiu ce s3 7ac$ 9i prietenii mei m3 4nvinuiesc pe mine$
Tob= s%a uitat la pistol$ Alonso i%a ridicat piedica &i l%a 4mpins 4napoi pe
mas3$
% 9tii ce%i 3staI Tra8e mai multe 8loane dect poi s3%i ima8inezi$
% Au omort%o pe Elsbet:I a 4ntrebat Tob=$
% Au 4mpu&cat%o 4n cap, a r3spuns Alonso$ Au 4mpu&cat%o 4n capK a
4nceput s3 stri8e Alonso$ Elsbet: era motivul pentru care veniser3 b3rbaii,
iar prietenii 4l avertizaser3 pe Alonso ce nebunie 7aceau, el &i 1iolet,
o7erindu%i 7etei ad3post$
% Au 4mpu&cat%o pe 1ioletI a 4ntrebat Tob=$
Alonso a 4nceput s3 suspine$
% Da, au 4mpu&cat%o &i pe 1iolet$ Pln8ea 7ar3 s3 se mai poat3 controla$
Au 4mpu&cat%o mai 4nti pe 1iolet, o 7emeie b3trn3 ca ea$ De ce s3 7ac3
una ca astaI
Tob= a stat s3 se 8ndeasc3$ Nu se 8ndea la 7ilmele cu crime v3zute
odinioar3 la televizor, sau la c3rile despre crime adev3rate pe care le citise$
+e 8ndea cu propriile 8nduri la cei care trium7au 4n aceast3 lume &i la cei
care nu, la cei puternici &i descurc3rei &i la cei slabi$
II vedea pe Alonso cum se 4mbat3$ Detesta asta$
-F
Tob= s%a 8ndit 4ndelun8, apoi a spus!
% Trebuie s3 le 7aci tu lor ceea ce 4ncearc3 ei s3%i 7ac3 ie$
Alonso l%a privit &i a izbucnit 4n rs$
% +unt un om b3trn, a spus$ Iar tipii 3&tia m3 vor omor4$ Nu m3 pot pune
cu eiK N%am tras 4n viaa mea cu un pistol ca 3sta$
A continuat s3 vorbeasc3 mereu 4n timp ce bea vin, devenind tot mai beat
&i mai 7urios, e>plicndu%i c3 avusese mereu 8riA3 de ?lucrurile de baz3@!
un restaurant bun, o cas3 sau dou3 unde b3rbaii s3 se poat3 rela>a, s3 poat3
Auca Aocuri de c3ri, s3 83seasc3 o companie pl3cut3$
% Proprietatea imobiliar3 4i intereseaz3, a o7tat Alonso$ Dac3 vrei s3 &tii$
Asta urm3resc$ Ar 7i trebuit s3 plec naibii din 6an:attan$ Dar acum este
prea trziu$ +unt terminat$
Tob= 4l asculta atent$
;an8sterii ru&i se mutaser3 4n ?cas3@ &i veniser3 cu actele ei de
proprietate la restaurant$ Aveau cu ei &i actele de proprietate ale
restaurantului$ Alonso, pro7itnd de a8lomeraia de la cin3 &i 7iind 4n
si8uran3 4nconAurat de mulime, re7uzase s3 le semneze$
Ei se l3udaser3 cu avocaii care le 4ntocmiser3 actele &i cu oamenii de la
b3nci care lucrau pentru ei$
Alonso trebuia s3 semneze c3 le trans7er3 a7acerea$ Ii promiteau 4n
sc:imb c3, dac3 semneaz3 actele, 4i vor da o parte din pro7it &i nu%i vor 7ace
niciun r3u$
% +3%mi dea o parte din propria mea cas3I a bolborosit Alonso$ 9i casa
nu%i destul pentru ei$ 1or &i restaurantul desc:is de bunicul meu$ Asta vor
cu adev3rat$ 1or veni &i dup3 acest :otel imediat ce vor a7la de el$ 6i%au
spus c3, dac3 nu semnez, se va ocupa avocatul lor de acte, iar mie nu%mi va
83si nimeni trupul, niciodat3$ Au spus c3 pot 7ace la restaurant ce au 73cut
&i 4n cas3$ Pentru polii&ti puteau aranAa s3 par3 un Aa7$ 6i%au spus! ?Ii
condamni oamenii la moarte, dac3 nu semneziK@ Ru&ii 3&tia sunt ni&te
mon&tri$
Tob= c:ibzui ce s%ar 7i 4ntmplat dac3 8an8sterii ar 7i ap3rut noaptea la
restaurant, ar 7i tras obloanele &i ar 7i ucis toi an8aAaii$ +%a 4n7iorat simind
moartea apropiin% du%se 7oarte tare de el$
C3r3 s3 spun3 o vorb3, &i%a ima8inat trupurile lui <acob &i Emil=$ Emil=
cu oc:ii desc:i&i sub ap3$
Alonso a mai b3ut 4nc3 un pa:ar de vin$ +lav3 Domnului, s%a 8ndit
Tob=, cump3rase zece sticle din cel mai bun cabernet$
-0
% Dup3 ce mor, a spus Alonso, dac3 o 83sesc pe mamaI
B t3cere posomort3 a cobort asupra lui$
Puteam s3%i v3d al3turi 4n8erul p3zitor, aparent impasibil, dar
str3duindu%se s3%l lini&teasc3$ Puteam vedea &i ali 4n8eri 4n camer3$ Puteam
s3%i v3d &i pe cei de partea 4ntunericului$
Alonso s%a posomort$ 'a 7el &i Tob=$
% Imediat ce voi semna actele, a spus Alonso, imediat ce vor intra le8al 4n
proprietatea restaurantului, m3 vor omor4$ +%a 4ntins dup3 :ain3 &i a mai
scos un pistol la 7el de mare$ I%a e>plicat c3 era o arm3 automat3 &i c3 putea
tra8e 4nc3 mai multe 8loane dect prima$ 5i voi lua cu mine, AurK a ad3u8at$
Tob= nu l%a 4ntrebat de ce nu se duce la poliie$ 9tia deAa r3spunsul la
4ntrebare! nici 4n NeN Brleans oamenii nu aveau 4ncredere 4n poliie, cnd
se iveau asemenea probleme$ 'a urma urmei, c:iar tat3l lui Tob= 7usese un
poliist beiv &i corupt$ Nu avea de ce s3%l 4ntrebe$
% Cetele pe care le%au adus, a spus Alonso$ +unt ni&te copile, sunt sclave,
doar ni&te copii$ Nu m3 va aAuta nimeni, a continuat$ 6ama va r3mne
sin8ur3$ Nu m3 poate aAuta nimeni$
Alonso a veri7icat 4nc3rc3torul celui de%al doilea pistol$ A spus c3 va
omor4 ci va putea, dar Tob= nu credea c3 va 7i 4n stare$ +e 4mb3tase deAa
7oarte tare$
% Nu, n%am s3 pot s%o 7ac, a spus Alonso$ Trebuie s3 scap cumva, dar nu
e>ist3 cale de sc3pare$ 1or actele, vor s3 aib3 proprietatea le8al$ Au
oamenii lor la banc3, probabil au oamenii lor &i la biroul care elibereaz3
autorizaii de 7uncionare$
+%a 4ntins spre rucsac, a scos toate actele &i le%a 4ntins pe mas3$ A scos &i
cele dou3 c3ri de vizit3 pe care i le l3saser3 ru&ii$ Actele erau cele 4nc3
nesemnate de Alonso$ Reprezentau 8arania c3 va muri$
Alonso s%a ridicat, s%a dus 4mpleticindu%se 4n dormitor % sin8ura 4nc3pere
care mai e>ista 4n apartament % &i a c3zut ca secerat$ A 4nceput s3 s7or3ie$
Tob= a studiat tot ce 4n&irase el pe mas3$ Cuno&tea 7oarte bine casa % u&a
din spate, ie&irea de incendiu$ Cuno&tea adresa de pe cartea de vizit3 a
avocatului, sau mai de8rab3 &tia cum s3 aAun83 la cl3dire# &tia unde se a7l3
banca, de&i numele oamenilor de acolo nu%i spuneau nimic, desi8ur$
B viziune 8lorioas3 l%a cuprins pe Tob=, sau poate ar trebui s3 4l numesc
1incenzo$ +au s3%i spun deAa 'uc2=I Avusese 4ntotdeauna ima8inaie
bo8at3 &i capacitatea de a vizualiza, iar acum intuia un plan &i un mare salt
4nainte din viaa pe care o ducea$ Dar 4nsemna un salt 4nspre 4ntuneric$
--
+%a dus 4n dormitor$ '%a scuturat de um3r pe b3trn$
% Au ucis%o pe Elsbet:I
% Da, au ucis%o, a o7tat b3rbatul$ Celelalte 7ete s%au ascuns sub pat$ Dou3
au sc3pat$ I%au v3zut pe b3rbai omornd%o pe Elsbet:$ C3cu din palm3 un
pistol &i imit3 z8omotul 8lontelui din buze$ +unt un om mort$
% C:iar creziI
% B &tiu$ 1reau s3 ai tu 8riA3 de mama$ Dac3 apar b3ieii mei pe%aici, s3 nu
vorbe&ti cu ei$ 6ama va primi toi banii mei$ +3 nu vorbe&ti cu ei$
% A&a am s3 7ac, a spus Tob=$ Dar nu era un r3spuns la solicitarea lui
Alonso$ Era o simpl3 con7irmare a 8ndului s3u$
Tob= s%a dus 4n camera cealalt3, a luat cele dou3 pistoale &i a ie&it pe u&a
din dos a cl3dirii$ Aleea era 4n8ust3 &i o m3r8ineau zidurile unor cl3diri de
cinci etaAe$ Pe ct putea s3%&i dea seama, 7erestrele erau acoperite$ A studiat
7iecare pistol$ 'e%a 4ncercat$ ;loanele au zburat cu asemenea 7or3, 4nct
l%au z8lit &i l%au &ocat$
Cineva a desc:is o 7ereastr3 &i i%a stri8at s3 7ac3 lini&te$
A urcat 4napoi 4n apartament &i a pus pistoalele 4n rucsac$
B3trnul pre83tea ceva de mncare$ I%a pus lui Tob= 4n 7a3 o 7ar7urie cu
ou3$ Apoi s%a a&ezat &i el la mas3 &i a 4nceput s3 4nmoaie pine pr3Ait3 4n
ou$
% Pot s%o 7ac, a spus Tob=$ Pot s3%i omor$
9e7ul s%a uitat la el$ Avea oc:ii mori, la 7el cum erau pe vremuri oc:ii
mamei$ B3trnul a b3ut Aum3tate de pa:ar de vin &i s%a 4ntors 4n dormitor$
Tob= s%a dus &i s%a uitat la el$ 6irosul 4i aducea aminte de mama &i de tata$
Privirea lucioas3 &i moart3 a b3rbatului 4l 7acea pe Tob= s3 se 8ndeasc3 la
mama lui$
% Aici sunt 4n si8uran3, a spus b3trnul$ Nimeni nu &tie aceast3 adres3$ 9i
nu%i notat3 nic3ieri 4n restaurant$
% Bun, a spus Tob=$ Era u&urat s%o a7le, mai ales c3 nu 4ndr3znise s3
4ntrebe$
5n orele mici ale nopii, pe cnd ceasul cel nou tic3ia pe polia lui din
buc3t3rioar3, Tob= a studiat actele, apoi a vrt c3rile de vizit3 4n buzunar$
'%a trezit din nou pe Alonso &i a insistat s3%i descrie pe oamenii 4ntlnii,
iar Alonso a 4ncercat, dar 4n cele din urm3, Tob= &i%a dat seama c3 era prea
beat$
Alonso a mai b3ut vin, A mncat coaAa uscat3 a unei buc3i de pine
pr3Ait3$ A mai cerut pine, unt &i vin, iar Tob= i%a dat din toate$
-.
% +tai aici &i nu te 8ndi la nimic pn3 cnd m3 4ntorc, i%a spus Tob=$
% E&ti doar un copil, a spus Alonso$ Nu poi s3 7aci nimic$ D3%i de &tire
mamei$ Att 4i cer$ +pune%i s3 nu le tele7oneze b3ieilor de pe coasta de
vest$ +pune%i c3 n%are dect s3%i ia naiba$
% R3mi aici &i 7a cum i%am spus, a zis Tob=$ Tob= era deosebit de
4nsu7leit$ C3cea planuri$ Avea anumite visuri$ +e simea superior tuturor
7orelor adunate 4n Aurul lui &i al lui Alonso$
Dar Tob= era &i 7urios$ Curios c3 toat3 lumea 4l considera un copil
incapabil s3 7ac3 ceva$ +%a 8ndit la Elsbet:$ +%a 8ndit la 1iolet, cu i8ara
4ntre buze, 4mp3rind c3ri la masa verde din cas3$ +%a 8ndit la 7etele care
&u&oteau pe so7a$ +%a 8ndit iar &i iar la Elsbet:$
Alonso s%a uitat la el$
% +unt prea b3trn ca s3 7iu 4n7rnt 4n 7elul 3sta, a spus$
% 'a 7el &i eu, a spus Tob=$
% Tu ai optsprezece ani, a spus Alonso$
% Nu, a spus Tob=$ A cl3tinat din cap$ Nu este adev3rat$
5n8erul p3zitor al lui Alonso st3tea al3turi de el &i%l privea cu am3r3ciune$
AAunsese la limita puterilor sale$ 5n8erul lui Tob= era 4nsp3imntat$
Niciunul dintre 4n8eri nu putea 7ace nimic$ Dar nu renunau s3 4ncerce$
'e%au su8erat lui Tob= &i lui Alonso c3 ar putea 7u8i, c3 ar putea%o lua pe
mam3 din Broo2l=n &i s3 se urce 4ntr%un avion spre 6iami$ +3%i lase pe
ma7ioi s3 aib3 ce%&i doresc$
% Ai dreptate c3 te vor ucide imediat dup3 ce semnezi actele, a spus Tob=$
% N%am unde s3 m3 duc$ Cum s3%i spun mameiI a 4ntrebat b3trnul$ A&
putea s%o 4mpu&c pe mama, ca s3 nu su7ere$ A& putea s3 o 4mpu&c, pe urm3
s3 m3 4mpu&c &i pe mine &i 3sta ar 7i s7r&itul$
% NuK a spus Tob=$ +tai aici a&a cum i%am spus$
Tob= a dat drumul unei 4nre8istr3ri cu Tosca, Alonso a 4nceput s3 cnte
odat3 cu ea &i curnd s%a pus pe s7or3it$
Tob= s%a dus la multe str3zi distan3, a intrat 4ntr%o 7armacie &i a cump3rat
vopsea nea8r3 de p3r, ni&te oc:elari 4ntunecai cu rame ne8re, nu 7oarte
7rumo&i, dar la mod3 &i, de la o tarab3 de pe Pest Ci7t=%si>t: +treet, o
serviet3 care p3rea scump3, iar de la alt vnz3tor, un ceas Role> 7als$
+%a dus apoi 4n alt3 dro8:erie &i a mai cump3rat o serie de articole,
m3runi&uri neb38ate 4n seam3 de nimeni! proteze din acelea de plastic pe
care oamenii &i le pun 4ntre dini cnd dorm &i o mulime de branuri din
cauciuc &i plastic$ A mai cump3rat o perec:e de 7oar7eci, o sticl3 de lac de
-,
un8:ii transparent, o pil3 de un8:ii$ +%a oprit iar3&i la alt3 tarab3, pe Ci7t:
Avenue, &i a cump3rat cteva perec:i de m3nu&i din piele 7in3$ 63nu&i
7rumoase$ A mai cump3rat un 7ular 8alben din ca&mir$ Era 7ri8 &i se simea
bine cu el 4n Aurul 8tului$
+e simea puternic, mer8nd pe strad3, se simea invincibil$
Cnd s%a 4ntors 4n apartament, Alonso 4l a&tepta 4n8riAorat, iar acum Callas
cnta 0armen$
% +3 &tii c3 mi%e 7ric3 s3 plec, a spus Alonso$
% A&a &i trebuie, a spus Tob=$ A 4nceput s3%&i pileasc3 un8:iile &i s3 le dea
cu lac$
% Ce naiba 7aciI l%a 4ntrebat Alonso$
% 5nc3 nu sunt si8ur, a spus Tob=, dar am b38at de seam3 4n restaurant c3
b3rbaii cu un8:iile 73cute sunt remarcai, 4n special de 7emei$
Alonso a ridicat din umeri$
Tob= a ie&it din nou s3 aduc3 ceva de mncare &i cteva sticle dintr%un vin
e>celent, ca s3 mai reziste 4nc3 o zi$
% +%ar putea s3 7i 4nceput deAa s3 omoare lumea de la restaurant, a spus
Alonso$ Ar 7i trebuit s3%i previn pe toi s3 plece de%acolo$ A o7tat &i &i%a
l3sat capul 8reu 4n palme$ N%am 4ncuiat restaurantul$ Dac3 se duc acolo &i%i
4mpu&c3 pe toiI
Tob= doar a dat din cap$
Apoi a ie&it, a mers vreo dou3 str3zi &i a tele7onat la restaurant$ N%a
r3spuns nimeni$ Era un semn teribil$ Restaurantul ar 7i trebuit s3 7ie
a8lomerat pentru cin3, iar personalul s3 se 8r3beasc3 acum s3 r3spund3 la
tele7on ca s3 preia rezerv3rile$
Tob= s%a 8ndit ce 4nelept 7usese c3%&i p3strase apartamentul secret, c3
nu se 4mprietenise dect cu Alonso, c3 nu avusese 4ncredere 4n nimeni, a&a
cum nu avusese nici cnd era mai mic$
+%au ivit din nou zorii$ Tob= a 73cut du& &i &i%a vopsit p3rul 4n ne8ru$
9e7ul dormea 4mbr3cat, 4n vr7ul patului$
Tob= a 4mbr3cat costumul italienesc bun cump3rat de Alonso, apoi a
ad3u8at accesoriile, ast7el 4nct nu mai sem3na deloc cu el$
Proteza de plastic 4i sc:imba complet 7orma 8urii$ Bc:elarii ne8ri cu rame
8roase d3deau c:ipului s3u o e>presie str3in3$ 63nu&ile erau 7rumoase, 8ri
ca penele de porumbel$ 9i%a 4n73&urat 7ularul 8alben 4n Aurul 8tului$ Apoi a
4mbr3cat deasupra pardesiul ne8ru din ca&mir$
.)
9i%a 4n7undat mai multe branuri 4n panto7i ca s3 par3 mai 4nalt dect era,
dar nu cu mult$ A pus cele dou3 arme automate 4n serviet3 &i pistoletul lui
4n buzunar$
+%a uitat la rucsacul &e7ului$ Era din piele nea8r3, 7oarte 7in$ A&a c3 l%a
aruncat pe um3r$
+%a dus la 7osta cas3 a lui Alonso 4nainte s3 r3sar3 soarele$ I%a desc:is o
7emeie pe care nu o mai v3zuse niciodat3$ I%a zmbit &i l%a invitat 4n3untru$
Nu se mai vedea nimeni altcineva$
A scos arma automat3 din serviet3 &i a 4mpu&cat%o, apoi l%a 4mpu&cat pe
b3rbatul ap3rut 4n 7u83 pe :ol$ I%a 4mpu&cat pe oamenii care s%au n3pustit 4n
Aos pe sc3ri$ I%a 4mpu&cat pe toi cei ivii 4n b3taia 7ocului ca &i cum nu le%ar
7i venit s3 cread3 ce se 4ntmpla$
A auzit ipete la etaA &i a urcat, p3&ind peste cadavre, &i a 4mpu&cat prin
u&i, sp3r8nd 83uri mari 4n ele, pn3 cnd s%a l3sat lini&tea$
A r3mas la cap3tul culoarului &i a a&teptat$ Jn b3rbat a ie&it cu 8riA3,
scond mai 4nti o arm3, apoi um3rul$ Tob= l%a 4mpu&cat imediat$
Au trecut dou3zeci de minute$ Poate mai mult$ Nu mai mi&ca nimic 4n
cas3$ A trecut 4ncet prin 7iecare camer3$ Erau toi mori$
A adunat toate tele7oanele mobile pe care le%a 83sit &i le%a pus 4n rucsacul
ne8ru$ A luat &i laptopul care era acolo, de&i era ceva mai 8reu dect &i%ar 7i
dorit$ A t3iat 7irele computerului principal &i ale liniei tele7onice terestre$
5n timp ce pleca, a auzit pe cineva pln8nd &i vorbind cu vocea Aoas3,
plin3 de Aale$ A izbit u&a cu piciorul &i a descoperit o 7at3 7oarte tn3r3,
blond3, cu ruA ro&u, c3zut3 4n 8enunc:i &i cu un tele7on mobil la urec:e$
Cnd l%a v3zut, a sc3pat 4n8rozit3 tele7onul$ A cl3tinat din cap &i l%a
implorat 4ntr%o limb3 necunoscut3 lui$
A omort%o$ A c3zut instantaneu &i a r3mas 4ntins3 acolo, a&a cum
r3m3sese maic3%sa 4ntins3 pe salteaua 4nsn8erat3$ 6oart3$
A ridicat tele7onul$ B voce r38u&it3 4ntreba!
% Ce se%ntmpl3 acoloI
% Nimic, a &optit el$ Cata a 4nnebunit$ A 4nc:is cu z8omot clapeta
tele7onului$ +n8ele 4i cur8ea 7ierbinte prin vene$ Tob= se simea puternic$
A trecut din nou 7oarte repede prin toate camerele$ A 83sit un b3rbat r3nit
care 8emea &i l%a 4mpu&cat$ A 83sit o 7emeie sn8ernd de moarte &i a
4mpu&cat%o &i pe ea$ A strns &i mai multe tele7oane$ Rucsacul se um7lase$
Pe urm3 a ie&it, a mers pe Aos cteva str3zi &i apoi a luat un ta>i$
.*
'%a dus 4n partea de nord a ora&ului, la biroul avocatului care aranAase
trans7erul propriet3ii$
Pre7acndu%se c3 &c:ioap3t3 &i o7tnd ca &i cum servieta ar 7i cnt3rit prea
mult, iar sacul de pe um3r l%ar 7i b38at 4n p3mnt, a intrat 4n birou$
Cemeia de la recepie abia descuiase u&a &i, zmbind, i%a e>plicat c3 &e7ul
ei 4nc3 nu venise, dar trebuia s3 pice dintr%o clip3 4ntr%alta$ I%a spus c3
7ularul 8alben ar3ta minunat$
El s%a l3sat s3 cad3 pe canapeaua de piele &i, scon% du%&i cu 8riA3
m3nu&ile, &i%a masat 7runtea, ca &i cum l%ar 7i sup3rat o durere teribil3 de
cap$ Ea l%a privit cu a7eciune$
% Ce mini 7rumoase, a spus, ca ni&te mini de muzician$
El a rs 4n barb3$ A spus, &optind!
% Tot ce vreau este s3 m3 4ntorc 4n Elveia$
Era 7oarte surescitat$ 9tia c3 ssie cnd vorbe&te, din cauza protezei de
plastic$ +situl 4l 7acea s3 rd3, dar doar 4n sinea lui$ Nu 7usese niciodat3
att de e>uberant 4n toat3 viaa lui$ 5ntr%o 7raciune de secund3, i s%a p3rut
c3 a 4neles vec:ea vorb3 ?seducia r3ului@$
Cemeia i%a o7erit ca7ea$ El &i%a tras m3nu&ile la loc$
% Nu, a r3spuns, alt7el n%am s3 mai dorm 4n avion$ 1reau s3 dorm ct trec
Atlanticul$
% Nu reu&esc s3 v3 recunosc accentul$ De unde esteI
% Elveian, a &optit el, ssind 7ar3 e7ort datorit3 buc3ii de plastic din
8ur3$ Abia a&tept s3 m3 4ntorc acas3$ Detest acest ora&$
Jn z8omot brusc din strad3 l%a 73cut s3 tresar3$ Era un motostivuitor care
4ncepea treaba pe un &antier de construcii$ R8omotul se repeta &i 7acea
biroul s3 tremure$
El a tres3rit de durere, iar ea i%a spus ct de r3u 4i p3rea c3 trebuia s3
4ndure a&a ceva$
A sosit avocatul$
Tob= s%a ridicat, impresionant de 4nalt, &i a &optit 4n acela&i 7el ssit!
% Am venit s3 v3 v3d 4ntr%o c:estiune important3$
Avocatul s%a speriat imediat &i l%a l3sat pe Tob= la el 4n birou$
% Jitai, m3 mi&c ct pot de repede, a spus el, dar b3trnul italian este
nebun$ 9i 4nc3p3nat$ 9e7ul dumneavoastr3 vrea s3 7ac minuni$ A 4nceput
s3 caute printre :rtiile de pe birou$ Iat3 ce am 83sit$ Are o proprietate la
numai cteva str3zi de restaurant, iar locul valoreaz3 milioane$
.(
Tob= aproape c3 a izbucnit din nou 4n rs, dar s%a abinut$ A luat actele
din mna avocatului, s%a uitat la adres3, care era cea a :otelului lui, apoi
le%a vrt 4n serviet3$
Avocatul 4mpietrise$
De a7ar3 se auzeau bubuituri &i lovituri, ca &i cum ar 7i 7ost aruncate 4n
strad3 ni&te materiale 8rele$ Tob= s%a uitat pe 7ereastr3 &i a v3zut o macara
mare, alb3$
% +un3 la banc3, a &optit Tob=, luptndu%se cu ssi% tul$ 9i vei a7la despre
ce vorbesc$
Din nou a rs 4n sinea lui$ Iar avocatului i s%a p3rut c3 z3re&te un zmbet,
a&a c3 a 7ormat imediat un num3r la tele7onul mobil$ Pe urm3 a 4nAurat$
% 1oi c:iar credei c3%s vreun 7el de Einstein$
Apoi 7aa i s%a sc:imbat$ Persoana de la banc3 r3spunsese$
Tob= a luat mobilul din mna avocatului$
% 1reau s3 ne vedem, a rostit 4n tele7on$ 1reau s3 ne vedem, dar nu la
banc3$ 1reau s3 m3 a&tepi$
'a cel3lalt cap3t, b3rbatul a consimit imediat$ Num3rul de pe cadran era
identic cu cel de pe una dintre c3rile de vizit3 din buzunarul lui Tob=$
Tob= a 4nc:is tele7onul &i l%a strecurat 4n serviet3$
% Ce 7aciI a 4ntrebat avocatul$
Tob= simea c3%l controleaz3 total$ +e simea invincibil$ Jn impuls
romantic trec3tor l%a 73cut s3%i spun3!
% E&ti un mincinos &i un :o$
A scos pistoletul din buzunar &i l%a 4mpu&cat$ R8omotul a 7ost 4n8:iit de
bubuielile &i zorn3ielile din strad3$
+%a uitat la laptopul de pe birou$ Nu%l putea l3sa acolo$ '%a 4ndesat cu
c:iu cu vai 4n rucsac, al3turi de celelalte obiecte$
Acum era 7oarte 4nc3rcat, dar era puternic &i avea umeri lar8i &i zdraveni$
+%a uitat la b3rbatul mort &i &i%a dat seama c3 rdea iar$ +e simea
minunat$ +e simea 7ormidabil$ +e simea a&a cum se simise cnd se
ima8inase cntnd la l3ut3 pe o scen3 7aimoas3$ Numai c3 acum era mai
bine$
Era delicios de ameit, Ia 7el de ameit ca atunci cnd se 8ndise prima
oar3 la ast7el de lucruri, la 7ra8mente &i buc3i de lucruri urm3rite la
televizor 4n 7ilme cu crime, sau 83site ocazional 4n c3ri, &i a trebuit s3%&i
dea silina ca s3 nu rd3 &i s3 se mi&te repede$
A luat toi banii din porto7elul b3rbatului, vreo mie cinci sute de dolari$
./
5n anticamer3 i%a zmbit a7ectuos 7emeii tinere$
% Ascult3, a spus, aplecndu%se peste biroul ei$ 1reau s3 pleci c:iar acum$
A&teapt3, &tii, ni&te persoane$
% A:, da, &tiu, a spus ea, 4ncercnd s3 par3 atotcu% nosc3toare, 7oarte
ascult3toare &i 7oarte lini&tit3$ Ct timp trebuie s3 disparI
% Toat3 ziua, ia%i liber toat3 ziua, a spus Tob=$ Nu, crede%m3, a&a vrea el$
I%a dat cteva bancnote de dou3zeci de dolari din banii avocatului$ Ia un
ta>i pn3 acas3$ Rela>eaz3%te$ 9i sun3 mine%diminea3, ai 4nelesI Nu veni
pn3 nu tele7onezi$
Cemeia era 7ermecat3 de el$
A ie&it 4mpreun3 cu el pn3 la li7t, e>taziat3 s3 7ie 4mpreun3 cu un tn3r
att de 4nalt, un tn3r att de misterios &i de ar3tos, el &tia asta, iar ea i%a
spus din nou c3 7ularul 8alben ar3ta senzaional$ A v3zut c3 &c:ioap3t3, dar
s%a pre73cut c3 nu observ3$
5nainte ca u&ile li7tului s3 se 4nc:id3, el a privit%o prin lentilele 4ntunecate,
zmbindu%i la 7el de str3lucitor cum 4i zmbea ea, apoi i%a spus!
% ;nde&te%te la mine ca la 'ordul B=ron$
Tob= a mers pe Aos cele cteva str3zi pn3 la banc3, dar s%a oprit la civa
metri de intrare$ 6ulimea tot mai numeroas3 aproape c3%l 4mpin8ea 4ntr%o
parte$ +%a apropiat de perete &i a 7ormat num3rul banc:erului la tele7onul
7urat de la avocat$
% 1ino a7ar3 acum, a spus, ssind deAa cu pricepere, 4n timp ce se uita
peste mulime la intrarea b3ncii$
% +unt deAa a7ar3, a spus b3rbatul, r38u&it &i 7urios$ Jnde naiba e&ti tuI
Tob= l%a remarcat u&or cnd l%a v3zut vrndu%&i tele7onul 4n buzunar$
A r3mas acolo, uitndu%se uimit la viteza cu care se mi&ca lumea 4n
ambele direcii$ 1uietul tra7icului era asurzitor$ Bicicletele treceau 4n
tromb3 prin &irul lene& de camioane &i ta>iuri$ R8omotul se rosto8olea 4n
sus pe perei de parc3 ar 7i vrut s3 urce la cer$ Cla>oanele urlau &i aerul era
plin de 7um cenu&iu$
+%a uitat 4n sus la 7elia de cer 7ar3 pic de str3lucire, z3rit3 printr%o sp3rtur3
4n zidurile marelui ora&, &i s%a 8ndit la el 4nsu&i, s%a 8ndit c3 nu 7usese
niciodat3 att de viu$ Nu simise o asemenea vi8oare nici 4n braele 'ionei$
A 7ormat num3rul din nou, de data aceasta urm3rind soneria &i uitndu%se
dup3 cel3lalt b3rbat, aproape pierdut 4n masa mereu mi&c3toare de oameni,
a&teptndu%l s3 r3spund3$
.D
Da, acesta era omul, solid, cu p3r c3runt, cu 7aa ro&ie de 7urie$ 1ictima a
p3&it pe trotuar$
% Ct vrei s3 mai stau aiciI a l3trat cel3lalt 4n tele7on$ +%a 4ntors &i s%a
apropiat de peretele de 8ranit al b3ncii, a r3mas 4n stn8a u&ii rotative &i a
4nceput s3 se uite 4n Aur cu r3ceal3$
B3rbatul se uita la toi cei care treceau pe ln83 el, cu e>cepia tn3rului
subire aplecat 4n 7a3, care &c:iop3ta ca &i cum rucsacul de pe um3r &i
servieta ar 7i 7ost prea 8rele$
Pe acest tn3r nici nu l%a b38at 4n seam3$
Imediat ce Tob= a aAuns 4n spatele lui, l%a 4mpu&cat pe b3rbat 4n cea7a$ A
strecurat repede pistolul 4napoi 4n :ain3 &i cu mna dreapt3 l%a aAutat s3
alunece ln83 perete pn3 pe pavaA, cu picioarele 4ntinse 4n 7a3$ Tob= a
4n8enunc:eat al3turi plin de solicitudine$
I%a scos batista de in din buzunar &i i%a &ters 7aa$ B3rbatul murise, era
evident$ Apoi, 7ar3 s3 se 7ereasc3 de mulimea oarb3, i%a luat tele7onul,
porto7elul &i un carneel din buzunarul de la piept$
Niciunul dintre trec3tori nu s%a oprit, nici m3car cei nevoii s3 p3&easc3
peste picioarele 4ntinse ale banc:erului$
B amintire l%a str37ul8erat pe Tob=$ 9i%a v3zut 7ratele &i sora, uzi &i mori
4n cad3$
A alun8at :ot3rt aceast3 amintire$ 9i%a spus c3 nu avea niciun sens$ A
4mp3turit batista ct de bine a putut cu o sin8ur3 mn3 4nm3nu&at3 &i a
4ntins%o peste 7runtea umed3 a b3rbatului$
A mers pe Aos trei str3zi 4nainte s3 ia un ta>i, &i l%a oprit la alte trei str3zi
de apartamentul lui$
Tob= a urcat, cu de8etele tremurndu%i pe pistolul din buzunar$ A cioc3nit
la u&3 &i a auzit vocea lui Alonso!
% 1incenzoI
% E&ti sin8urI a 4ntrebat el$
Alonso a desc:is u&a &i l%a tras 4n3untru$
% Jnde ai 7ost, ce%ai p3itI
+e uita la p3rul ne8ru, la oc:elarii 7umurii$
Tob= a cercetat apartamentul, apoi s%a 4ntors spre Alonso &i i%a spus!
% +unt mori cu toii, cei care te sup3rau$ Dar nu s%a terminat$ N%am avut
timp s3 aAun8 la restaurant &i nu &tiu ce s%a 4ntmplat acolo$
% Am 7ost eu, a spus Alonso$ 6i%au 4mpu&cat toi oamenii &i au 4nc:is
locul$ Dar ce naiba vrei s3 ziciI
.F
% A:, a spus Tob=, atunci nu%i r3u$
% Ce naiba 4nseamn3 c3 sunt mori cu toiiI a 4ntrebat Alonso$
Tob= i%a povestit tot ce s%a 4ntmplat$
% Trebuie s3 m3 duci la ni&te oameni 4n stare s3 pun3 cap3t lucrurilor, a
spus apoi$ Trebuie s3 m3 duci la prietenii care nu te%ar 7i aAutat$ Acum te
vor aAuta$ 1or dori aceste calculatoare$ 1or dori aceste tele7oane mobile$
1or dori carneelul 3sta$ +unt in7ormaii aici, tone de in7ormaii despre
criminali, despre ce urm3resc &i despre cum procedeaz3$
Alonso l%a privit mult3 vreme 73r3 s3 vorbeasc3, apoi s%a l3sat s3 cad3 4n
sin8urul 7otoliu din 4nc3pere &i &i%a trecut de8etele prin p3r$
Tob= a z3vort u&a b3ii$ P3strase pistolul la el$ A pus 4n dreptul u&ii
capacul 8reu de porelan al rezervorului de la closet &i a 73cut un du& 7ar3
s3 tra83 perdeaua, sp3ln% du%se pn3 cnd toat3 vopseaua nea8r3 din p3r a
disp3rut$ A s73rmat 4n buc3i oc:elarii$ A adunat laolalt3 m3nu&ile,
buc3ile de oc:elari &i 7ularul 8alben &i le%a 4n73&urat 4ntr%un prosop$
Cnd a ie&it, Alonso vorbea la tele7on$ Era adnc scu7undat 4n
conversaie$ 1orbea 4n italian3 sau 4n dialect sicilian, Tob= nu &tia si8ur$
4nv3ase cteva cuvinte la restaurant, dar &uvoiul vorbelor de acum era prea
rapid$
B3rbatul a 4nc:is tele7onul$
% I%ai terminat, a zis$ I%ai lic:idat pe toi$
% Asta i%am spus &i eu, a zis Tob=$ Dar vor veni alii$ Nu%i dect
4nceputul$ In7ormaia din computerul avocatului este inestimabil3$
Alonso l%a privit mut &i uluit$ 5n8erul lui p3zitor st3tea cu braele
4ncruci&ate &i urm3rea totul cu tristee % sau a&a s%ar putea descrie atitudinea
lui 4n termeni omene&ti, 4n8erul lui Tob= pln8ea$
% 9tii pe cineva care m%ar putea 4nv3a s3 7olosesc aceste computereI a
4ntrebat Tob=$ 5n cas3 &i la birou erau &i des2topuri$ N%am &tiut cum s3 le
scot :ard dis2urile$ Data viitoare ar trebui s3 &tiu cum s3 iau un :ard$ Toate
calculatoarele astea trebuie s3 7ie doldora de in7ormaii$ +unt &i numere de
tele7on, cel mai probabil cu sutele$
Alonso a 4ncuviinat din cap$ Era uluit$
% Jn s7ert de or3, a spus el$
% Jn s7ert de or3, ceI a 4ntrebat Tob=$
% 5ntr%un s7ert de or3 vor 7i aici &i vor 7i ct se poate de bucuro&i s3 te
cunoasc3 &i s3 te 4nvee tot ce pot$
.0
% E&ti si8urI a 4ntrebat$ Dac3 mai 4nainte nu te%ar 7i aAutat, de ce s3 nu ne
omoare pur &i simplu pe amndoiI
% 1incenzo, a spus Alonso$ E&ti e>act ceea ce ei nu au 4n acest moment$
E&ti e>act ceea ce le trebuie$ Pe obraAii b3trnului au 4nceput s3 cur83
lacrimi$ Ciule, crezi c3 te%a& putea tr3daI a spus$ 5i sunt dator pentru vecie$
E>ist3 undeva copii ale acestor acte, dar i%ai omort pe oamenii care se
ocupau de ele$
Apoi au cobort 4n strad3$ 4i a&tepta o limuzin3 nea8r3$
5nainte s3 se urce 4n ma&in3, Tob= a aruncat prosopul cu resturile
oc:elarilor, 7ularul &i m3nu&ile 8ri 4ntr%o lad3 de 8unoi, 4mpin8ndu%le
adnc sub amestecul 7o&nitor de pa:are de :rtie &i saci de plastic$ Nu i%a
pl3cut mirosul r3mas pe mna stn83$ Avea cu el valiza &i l3uta, precum &i
servieta &i rucsacul de piele cu calculatoare &i tele7oane mobile$
Nu%i pl3cea cum ar3ta ma&ina &i n%ar 7i vrut s3 urce 4n ea, de&i v3zuse
multe asemenea ma&ini 4naintnd bar3 la bar3 seara pe Ci7t: Avenue &i
trndu%se prin 7a3 la Carne8ie Eali &i 6etropolitan Bpera$
Dar 4n cele din urm3 s%a strecurat 4n3untru, dup3 Alonso, &i s%a a&ezat 7a3
4n 7a3 cu doi b3rbai tineri, a&ezai pe cealalt3 banc:et3 de piele nea8r3$
Amndoi erau apri8 de curio&i$ Erau palizi, blonzi, aproape si8ur ru&i$
Tob= aproape c3 s%a oprit din respirat, la 7el ca atunci cnd mama lui 4i
s73rmase l3uta$ Oinea mna pe pistolul din :ain3$ Nimeni dintre ceilali nu
avea mna 4n buzunar$ Toate minile erau la vedere, cu e>cepia minii lui
Tob=$
+%a 4ntors &i s%a uitat la Alonso$ !%ai trdat$
% Nu, nu, a spus unul dintre b3rbaii din 7a3, cel mai vrstnic dintre ei, iar
Alonso a zmbit de parc3 tocmai auzise o arie muzical3 per7ect3$ B3rbatul
vorbea ca un american, nu ca un rus$
% Cum ai reu&it s%o 7aciI l%a 4ntrebat tn3rul blond$ 9i el era american$
Nu%i nici m3car ora unsprezece$
% 6i%e 7oame, a spus Tob=$ Oinea lini&tit pistolul 4n buzunar$ 5ntotdeauna
mi%am dorit s3 m3nnc la Russian Tea Room$
Indi7erent dac3 urma s3 moar3 sau nu, r3spunsul l%a 73cut pe Tob= s3 se
simt3 deosebit de de&tept$ 9i era adev3rat$ Dac3 urma s3 aib3 parte de
ultima lui mas3, voia s3 7ie la Russian Tea Room$
Cel mai vrstnic dintre b3rbai a rs$
% Ai 8riA3 s3 nu ne omori, b3iete, a spus, ar3tnd c3tre buzunarul lui Tob=$
Ar 7i o prostie, pentru c3 intenion3m s3 te pl3tim cu mai muli bani dect
.-
ai v3zut 4n viaa ta$ A rs$ Te vom pl3ti cu mai muli bani dect am v3zut
noi 4n viaa noastr$ 9i, desi8ur, te vom duce la Russian Tea Room$
Au oprit ma&ina$ Alonso a cobort$
% De ce pleciI l%a 4ntrebat Tob=$ +imea din nou 7rica aceea 7ar3 aer &i a
4ncle&tat mna pe pistolet, aproape s7&iind buzunarul$
Alonso s%a aplecat &i l%a s3rutat$ I%a apucat capul 4n palme, l%a s3rutat pe
oc:i &i pe buze, apoi i%a dat drumul$
% Nu m3 vor pe mine, a spus$ Te vor pe tine$ Te%am vndut lor, dar pentru
binele t3u$ 5nele8iI Eu nu pot s3 7ac ceea ce poi 7ace tu$ Nu putem
continua la 7el, tu &i cu mine$ Te%am vndut lor pentru propria ta protecie$
E&ti b3iatul meu$ 1ei 7i mereu b3iatul meu$ Dar acum du%te cu ei$ Pe tine te
vor, nu pe mine$ Du%te$ Eu o iau pe mama &i plec3m la 6iami$
% Dar acum nu mai este nevoie, a protestat Tob=$ Poi s3%i recapei casa$
Poi s3%i recapei restaurantul$ Am avut eu 8riA3$
Alonso a cl3tinat din cap, iar Tob= s%a simit imediat un prost$
% Ciule, cu ce mi%au pl3tit, acum sunt bucuros s3 plec, a spus Alonso$
6ama va vedea ce 7rumos este la 6iami &i va 7i mulumit3$ I%a luat din nou
7aa 4n palme &i l%a s3rutat$ 6i%ai adus noroc$ De 7iecare dat3 cnd vei mai
cnta cntecele acelea vec:i napolitane, s3 te 8nde&ti la mine$
6a&ina s%a pus 4n mi&care$
Au luat prnzul la Russian Tea Room, iar 4n timp ce Tob= mnca pui
Miev aproape cu l3comie, b3rbatul mai vrstnic i%a spus!
% 5i vezi pe oamenii de acoloI +unt polii&ti din NeN Qor2$ Iar cel care st3
cu ei este de la CBI$
Tob= nu s%a uitat$ 5l privea doar pe tipul care vorbea, 4nc3 avea pistolul la
4ndemn3, de&i nu%i pl3cea 8reutatea lui$
9tia c3 ar 7i putut, dac3 voia, s3%i 4mpu&te pe amndoi b3rbaii de ln83 el
&i probabil pe 4nc3 unul dintre ceilali, 4nainte s3 pun3 mna pe el$ Dar nu
inteniona s3 4ncerce a&a ceva, deocamdat3$ Jrma s3 se iveasc3 alt moment,
mai bun$
% 'ucreaz3 pentru noi, a ad3u8at mai vrstnicul$ Ne%au urm3rit de cnd
am plecat de la tine$ 9i ne vor urm3ri ie&ind din ora&, pn3 la destinaie$
A&a c3 rela>eaz3%te$ +untem 7oarte bine proteAai, te asi8ur$
9i ast7el a devenit Tob= uci8a& pl3tit$ Ast7el a devenit Tob= 'uc2=
1ulpoiul$ Dar mai este puin pn3 la trans7ormare$
5n noaptea aceea, 4ntins 4n pat 4ntr%o cas3 mare de ar3, la multe mile
dep3rtare de ora&, s%a 8ndit la 7ata care se l3sase 4n 8enunc:i &i ridicase
..
palmele 4mpreunate$ +%a 8ndit cum 4l implorase 4n vorbe care nu aveau
nevoie de traducere$ Avea 7aa p3tat3 de lacrimi$ +%a 8ndit cum s%a 4ndoit,
a cl3tinat din cap &i a ridicat minile spre el$
+%a 8ndit cum ar3ta dup3 ce a 4mpu&cat%o, cum z3cea acolo nemi&cat3, la
7el ca 7ratele &i sora lui 4n cad3$
+%a sculat, s%a 4mbr3cat &i &i%a luat pardesiul, p3strnd pistolul 4n buzunar,
&i a cobort sc3rile spre camera de zi a casei mari, unde cei doi b3rbai
Aucau c3ri$ 5nc3perea ar3ta ca o pe&ter3 mare$ Peste tot e>istau 8rupuri de
piese de mobilier aurite$ 9i o mulime din piele nea8r3$ Ar3ta ca unul dintre
acele cluburi private vec:i &i ele8ante din 7ilmele alb%ne8ru$ Dar nu e>istau
dect cei doi Auc3tori de c3ri luminai de un lampadar, de&i 4n c3min ardea
un 7oc, 4nveselind pereii cu sclipiri vesele$
Jnul dintre b3rbai s%a ridicat$
% 1rei cevaI B b3utur3, poateI
% 1reau s3 m3 plimb, a spus Tob=$
Nu l%a oprit nimeni$
A ie&it &i s%a plimbat 4n Aurul casei$
+%a uitat la 7runzele din apropierea 7elinarelor$ A remarcat c3 ramurile
8ola&e ale copacilor erau acoperite cu 8:ea3 lucioas3$ A studiat acoperi&ul
4nalt de ardezie al casei$ +%a uitat la str3lucirea luminii 4n 7erestrele cu
8eamuri 4n 7orm3 de romburi$ B cas3 din nord, construit3 s3 4n7runte z3pezi
mari &i o iarn3 8rea, o cas3 cum &tia doar din 7oto8ra7ii, poate, dac3 le
remarcase vreodat3$
A ascultat scritul ierbii 4n8:eate sub pa&ii lui, a aAuns la o 7ntn3 care
7unciona, 4n ciuda 7ri8ului, &i s%a uitat la Aetul de ap3 4nalt care se 4mpr3&tia
4n muli stropi &i c3dea 4n bazinul 4n8:eat, ar3tnd 4n lumina slab3 ca &i
cum ar 7i 7iert$
'umina venea de la o lamp3 din portic$ 'imuzina nea8r3 se oprise acolo
&i str3lucea sub bec$ 'umina venea &i de la l3mpile care 7lancau
numeroasele u&i ale casei$
'umina mai venea &i de la beculeele care str3Auiau numeroasele alei din
8r3din3$ Aerul mirosea a ace de pin &i a lemn ars$ Avea o prospeime &i o
puritate pe care nu le simise niciodat3 4n ora&$ Totul era de o 7rumusee
deliberat3$
.,
II 73cea s3 se 8ndeasc3 la o var3 cnd mersese 4n vacan3 la 'a2e
Pontc:artrain
0
4mpreun3 cu doi cole8i bo8ai de la iezuii$ Erau b3iei de
treab3, 8emeni, &i ineau la el$ 'e pl3cea s3 Aoace &a: &i le pl3cea muzica
clasic3$ +tr3luceau 4n spectacolele de la &coal3, unele att de bine 73cute,
4nct venea s3 le vad3 toat3 lumea din ora&$ Tob= s%ar 7i 4mprietenit cu
b3ieii aceia, dar trebuia s3 p3streze secretul vieii de la el de acas3$ A&a c3
nu deveniser3 niciodat3 prieteni cu adev3rat$ 5n ultimul an de liceu, abia
dac3 mai st3teau de vorb3$
5ns3 nu uitase niciodat3 casa lor minunat3 de ln83 6andeville &i ct de
7rumos era mobilat3, c3 mama lor vorbea o en8lez3 per7ect3 &i c3 tat3l lor
avea cteva 4nre8istr3ri cu ni&te mari interprei la l3ut3, pe care 4l l3sase s3
le asculte 4ntr%o 4nc3pere c3reia 4i spunea birou &i care era literalmente
tapetat3 cu c3ri$
Aceast3 cas3 de ar3 sem3na cu casa aceea din 6andeville$
'%am urm3rit$ I%am urm3rit 7aa &i oc:ii &i am v3zut acele ima8ini din
amintirea &i din inima lui$
Nu, 4n8erii nu 4nele8 cu adev3rat inimile oamenilor$ Este adev3rat$
Pln8em la vederea p3catului, a su7erinei, 4ns3 nu avem inimi ca oamenii$
Dar teolo8ii care scriu aceste observaii nu iau 4n considerare marea noastr3
inteli8en3$ Putem observa &i pune laolalt3 un num3r in7init de 8esturi,
e>presii, sc:imb3ri de respiraie, mi&c3ri, pentru ca apoi s3 tra8em din toate
concluzii pro7und mi&c3toare$ Putem cunoa&te am3r3ciunea, dac3 nu o
putem simi$
6i%am 7ormat propria mea concepie despre Tob=, urm3rindu%l, &i am
auzit muzica ascultat3 de el cu mult3 vreme 4n urm3 4n casa din
6andeville, o 4nre8istrare vec:e a unui cnt3re evreu la l3ut3 interpretnd
teme de Pa8anini$ 9i l%am v3zut r3mnnd sub pini pn3 cnd aproape c3 a
4n8:eat de 7ri8$
+%a 4ntors apoi 4ncet spre cas3$ Nu putea dormi$ Noaptea nu 4nsemna
nimic pentru el$
Pe m3sur3 ce se apropia de pereii de piatr3 acoperii cu ieder3, s%a
4ntmplat un lucru straniu$ A auzit venind din cas3 o muzic3 subtil3 &i
pasionant3$ Cu si8uran3 era desc:is3 o 7ereastr3, alt7el n%ar 7i reu&it s3
2 6ake 1ontchartrain este un lac cu ap) s)rat) din sud%estul 6ouisianei, format
prin nchiderea unui estuar.
,)
aud3 ceva att de blnd, de o 7rumusee att de eteric3$ Era vorba despre un
7a8ot sau un clarinet, dar nu &tia si8ur care anume dintre ele$ Dar 7ereastra
se a7la c:iar deasupra lui, 4nalt3 &i de cristal, desc:is3 c3tre 7ri8$ De acolo
venea muzica! o not3 lun83 &i p3trunz3toare, apoi o melodie discret3$
+%a tras mai aproape$
+em3na cu sunetul a ceva ce s%ar 7i trezit la via3, dar pe urm3, melodiei
solitarului instrument de su7lat i s%au ad3u8at alte instrumente,
neprelucrate, ca &i cum o orc:estr3 s%ar 7i acordat, dar p3strnd o oarecare
disciplin3$ Apoi muzica a r3mas din nou doar a su7l3torilor, 4nainte s3 se
precipite din nou, s3 intervin3 4ntrea8a orc:estr3, iar instrumentele de su7lat
s3 se 4nsu7leeasc3, s3 devin3 mai p3trunz3toare$
Tob= a r3mas 4n 7aa 7erestrei$
6uzica a devenit brusc nebun3$ 1iorile stri8au &i tobele bubuiau de parc3
o locomotiv3 ar 7i urlat printr%o noapte 73cut3 doar din sunete$ Aproape c3
&i%a dus minile la urec:i, att era de 7urtunos$ Instrumentele ipau$ +e
tn8uiau$ Trompetele urlau, coardele se v3itau ameitor, timpanele bubuiau,
totul p3rea o nebunie$
Nu reu&ea s3%&i dea seama ce anume asculta$ 5n cele din urm3, tunetul s%a
oprit$ A 4nceput o melodie mai do% moal3, mai blnd3, transcrierea
muzical3 a sin8ur3t3ii &i a de&tept3rii$
+t3tea acum c:iar ln83 pervaz, cu capul plecat, cu de8etele la tmple, ca
&i cum ar 7i vrut s3 opreasc3 pe oricine s%ar 7i interpus 4ntre el &i muzic3$
De&i melodiile blnde &i :aotice p3reau c3 se 4ntrees, o nelini&te nea8r3
se simea dedesubt$ 6uzica s%a 4nteit din nou$ Al3murile urcau
insuportabil$ Corma 4ntre8ului era amenin3toare$
Brusc, 4ntrea8a compoziie a p3rut plin3 de amenin3ri, preludiul &i
recunoa&terea vieii tr3ite de el$ Tot n%ar 7i putut s3 spun3 ce ascult3$ Dar nu
puteai avea 4ncredere 4n perioadele calme, 4n perioadele blnde &i lini&tite,
pentru c3 violena st3tea 8ata s3 r3bu7neasc3 la 7el ca tobele &i ca ipetele
viorilor$
6uzica a continuat la 7el, cobornd spre melodie &i aproape lini&te, ca s3
izbucneasc3 apoi 4ntr%o violen3 de z8omote aproape industriale, att de
7urioas3 &i de 4ntunecat3, 4nct aproape c3 4l paraliza$
Apoi s%a petrecut cea mai ciudat3 trans7ormare$ 6uzica a 4ncetat s3 mai
7ie un act de violen3$ A devenit 4ns3&i orc:estrarea vieii lui, a su7erinei
lui, a propriei lui vinov3ii &i 7rici$
,*
Ca &i cum cineva ar 7i aruncat o plas3 acoperitoare peste tot ceea ce
devenise el &i peste 7elul 4n care distrusese lucrurile pe care le%ar 7i vrut
s7inte$
9i%a lipit 7runtea de mar8inea rece ca 8:eaa a 7erestrei$
Caco7onia diriAat3 a devenit insuportabil3, iar cnd a crezut c3 nu mai
poate 4ndura, cnd aproape c3 &i%a acoperit urec:ile, s%a oprit de tot$
A desc:is oc:ii$ 5ntr%o 4nc3pere 4ntunecoas3, luminat3 doar de 7l3c3rile
din &emineu, un b3rbat st3tea pe un scaun de piele cu sp3tar 4nalt &i 4l
privea$ Cocul se re7lecta 4n rama ar8intie a oc:elarilor b3rbatului, 4n p3rul
lui alb &i scurt, pe buzele zmbitoare$
Cu mna dreapt3 i%a 73cut apatic semn lui Tob= s3 se duc3 spre intrare, iar
cu stn8a i%a indicat vino la mine$
B3rbatul de la u&a din 7a3 i%a spus!
% 9e7ul vrea s3 te vad3$
Tob= a trecut printr%un &ir de 4nc3peri mobilate cu auriu &i cati7ea, cu
draperii 8rele$ Draperiile erau le8ate cu &nururi 8roase cu cana7i aurii$
Ardeau dou3 7ocuri, unul 4n ceea ce p3rea o bibliotec3 mare, iar cel3lalt 4n
4nc3perea urm3toare, o camer3 de sticl3 alb3 4n miAlocul c3reia aburea un
mic bazin cu ap3 albastr3$
5n bibliotec3 % nu putea 7i altceva, pentru c3 avea pe perei ra7turi din
podea pn3 4n tavan % ?9e7ul@ st3tea a&a cum 4l v3zuse Tob= pe 7ereastr3,
pe un scaun din piele de viel cu sp3tar 4nalt$
5n 4nc3pere totul era ele8ant$ Biroul era ne8ru &i bo8at sculptat$ 5n stn8a
b3rbatului e>ista un dulap%bibliotec3 special, cu siluete sculptate de ambele
p3ri ale u&ilor$ +culpturile 4l intri8au pe Tob=$
Totul p3rea 8erman, ca &i cum piesele ar 7i 7ost alese din mobilele
Rena&terii 8ermane$
Covorul acoperea toat3 4nc3perea, o mare imens3 de 7lori 4ntunecate,
str3Auit3 cu auriu ln83 rama lucioas3 a pardoselii$ Tob= nu mai v3zuse
niciodat3 un covor 73cut pe m3sura unei camere, croit s3 4nconAoare semi%
coloanele care str3Auiau u&ile duble &i so7aua din dreptul 7erestrei$
% Ia loc &i vorbe&te cu mine, 7iule, a spus b3rbatul$
Tob= s%a a&ezat pe scaunul din 7aa lui$ Dar n%a spus nimic$ Nu i%a venit
nimic pe buze$ 6uzica 4nc3 4i reverbera 4n urec:i$
% Am s3%i descriu e>act ce doresc eu s3 7aci, a zis b3rbatul, apoi a 4nceput
s3%i spun3$
Complicat, da, aproape imposibil &i provocator de ele8ant$
,(
% Arme de 7ocI Armele sunt vul8are, a spus b3rbatul$ A&a este mai
simplu, dar nu ai dect o sin8ur3 &ans3$ A o7tat$ 5n7i8i acul 4n spatele
8tului, ori 4n mn3, &i continui s3 mer8i$ 9tii cum s3 continui s3 mer8i, cu
oc:ii aintii 4nainte ca &i cum nici m3car nu te%ai 7i atins de cineva$
Bamenii 3&tia vor bea, vor mnca, Iar3 nicio 8riA3$ 1or crede c3 83rzile lor
de a7ar3 4i ap3r3 de pistolarii de care trebuie s3 se team3$ Dar dac3 ai ezitat,
8ata, ai pierdut ocazia, iar dac3 te prind cu serin8a$$$
% Nu m3 vor prinde, a spus Tob=$ Nu par periculos$
% Este adev3rat, a spus b3rbatul$ A desc:is braele ca &i cum ar 7i 7ost
surprins$ E&ti un b3iat 7rumos$ Nu%i recunosc accentul$ 6%am 8ndit la
Boston, dar nu$ 6%am 8ndit la NeN Qor2, dar nu$ De unde proviiI
Tob= nu era surprins$ 6ulte persoane cu str3mo&i irlandezi &i 8ermani
care locuiau 4n NeN Brleans aveau un accent 8reu de recunoscut$ Iar Tob=
4&i cultivase vorbirea celor bo8ai, a&a c3 totul devenise &i mai con7uz$
% Pari en8lez, 8erman, elveian, american, a spus b3rbatul$ E&ti 4nalt$ E&ti
tn3r &i ai cei mai reci oc:i pe care i%am v3zut vreodat3$
% Adic3 ar3t ca tine, a spus Tob=$
B3rbatul a tres3rit din nou, dar a zmbit$
% Presupun c3 da$ Dar eu am &aizeci &i &apte de ani &i tu nu ai nici m3car
dou3zeci &i unu$
Tob= a 4ncuviinat din cap$
% De ce nu dai drumul pistolului din buzunar &i nu stai pur &i simplu de
vorb3 cu mineI
% Pot s3 7ac tot ce mi%ai cerut, a spus Tob=$ 9i sunt dornic s%o 7ac$
% Ai 4neles, ai o sin8ur3 &ans3$
Tob= a 4ncuviinat$
% Dac3 o 7aci cum trebuie, nici nu%&i va da seama$ Nu va muri dect dup3
cel puin dou3zeci de minute$ Pn3 atunci, tu vei pleca din restaurant cu pas
normal, vei mer8e ca &i cum nimic nu s%a 4ntmplat, iar noi te vom cule8e
de pe drum$
Tob= se simea din nou deosebit de surescitat$ Dar n%a l3sat s3 se vad3$
6uzica din capul lui nu 4nceta$ Auzea din nou prima mi&care maAor3 a
coardelor &i a timpanelor$
Eu l%am urm3rit &i mi%am dat seama ce 4nsu7leit era$ +e vedea 4n 7elul
cum respir3 &i 4n 7ebrilitatea din oc:i, dar b3rbatul probabil c3 n%a b38at de
seam3$ Pentru o clip3, Tob= a ar3tat ca Tob=, inocent, plin de planuri$
% Ce mai vrei pentru aceast3 misiune, 4n a7ar3 de baniI a 4ntrebat b3rbatul$
,/
A 7ost rndul lui Tob= s3 tresar3$ Iar c:ipul i s%a sc:imbat dramatic$
B3rbatul &i%a dat seama, a observat ro&eaa din obraAii lui &i lucirea din
oc:i$
% 1reau mai mult de lucru, a spus Tob=$ 6ulte misiuni$ 9i cea mai bun3
l3ut3 pe care o poi 83si$
% Cum ai aAuns aiciI l%a 4ntrebat b3rbatul, 73cnd din nou un 8est cu
palmele desc:ise$ Cum ai aAuns s3 7aci ce ai 73cutI
Eu &tiam r3spunsul$ 9tiam toate r3spunsurile$ 9tiam ct3 e>uberan3 4l
cuprinsese pe Tob=# &tiam ce mare era lipsa de 4ncredere 7a3 de b3rbatul
din 7aa lui, ct de mult 4i pl3cea provocarea primit3 &i s3 duc3 la
4ndeplinire ceea ce voia acesta, 4ncercnd apoi s3 r3mn3 4n via3$ 'a urma
urmei, de ce nu l%ar 7i omort 9e7ul dup3 ce 4ndeplinea misiuneaI C:iar
a&a, de ce nuI
Jn 8nd r3t3citor i%a st3ruit 4n minte$ Nu era prima dat3 cnd Tob= 4&i
surprindea dorina de a muri$ A&adar, ce mai conta dac3 acest b3rbat l%ar 7i
ucisI Tipul n%ar 7i 7ost crud$ +%ar 7i petrecut rapid &i 8ata, viaa lui Tob=
BGDare n%ar mai 7i e>istat, &i%a ima8inat el$ A 4ncercat s3%&i ima8ineze, la
7el ca nenum3rai ali oameni, ce 4nseamn3 s3 nu mai e>i&ti$ 'a cuprins
disperarea, ca &i cum ar 7i atins cea mai pro7und3 coard3 a l3utei, iar
vibraiile acesteia ar 7i continuat la nes7r&it$
Dar entuziasmul s3lbatic pentru misiune contrabalansa disperarea, iar
vibraia ei constant3 i%a dat curaA$
B3rbatul p3rea prietenos$ 5ns3 Tob= nu avea cu adev3rat 4ncredere 4n
nimeni$ 5n orice caz, merita s3 4ncerce$ B3rbatul era educat, 4ncrez3tor,
cizelat &i, 4n 7elul lui, 7oarte seduc3tor$ Calmul s3u era seduc3tor$ Alonso
nu 7usese niciodat3 calm$ Tob= se pre73cea c3 este calm$ Dar nu cuno&tea
cu adev3rat 4nelesul cuvntului$
% Dac3 nu m3 vei tr3da, a spus Tob=, voi 7ace orice pentru tine, absolut
orice$ 'ucruri pe care alii nu le pot 7ace$ +%a 8ndit la 7ata aceea care
:o:otea, se ru8a, s%a 8ndit la braele ei 4ntinse, la palmele care voiau s3%l
4mpin83$ 1reau s3 &tii c3 voi 7ace absolut orice$ Dar va veni o vreme cnd
nu m3 vei mai dori prin preaAm3$
% Nu, a spus b3rbatul$ 5mi vei supravieui$ Este imperios necesar s3 ai
4ncredere 4n mine$ 9tii ce 4nseamn3 ?imperios@I
Tob= a 4ncuviinat$
% +i8ur c3 da, a r3spuns$ Iar pentru moment, nu cred c3 am prea multe
opiuni, a&a c3 da, am 4ncredere 4n tine$
,D
B3rbatul a r3mas pe 8nduri$
% Ai putea s3 te duci la NeN Qor2, s3 duci treaba la 4ndeplinire &i apoi s3
nu te mai 4ntorci$
% 9i cum a& 7i pl3titI a 4ntrebat Tob=$
% Ai putea lua avansul &i apoi s3 dispari$
% A&a vrei s3 7acI
% Nu, a spus b3rbatul$ A re7lectat$ A& putea s3 te iubesc, a spus apoi 4n
&oapt3$ 1orbesc serios$ B, nu s3 te 7ac amantul meu, nu asta vreau s3 zic$
Nimic de 8enul 3sta$ 'a vrsta mea, &tii, nu mai conteaz3 dac3 sunt b3iei
sau 7ete$ Nu cnd sunt tineri, suavi, tandri &i 7rumo&i$ Dar nu la asta m3
re7er$ A& putea c:iar s3 te iubesc$ Pentru c3 e>ist3 ceva 7rumos la tine, la
7elul 4n care te uii &i vorbe&ti, la 7elul 4n care te mi&ti printr%o 4nc3pere$
E4actK E>act a&a 8ndeam &i eu$ 9i 4nele8eam acum, 4nele8eam ceea ce
se spune c3 4n8erii nu 4nele8, &i anume cum e cu cele dou3 inimi$
63 8ndeam la tat3l lui Tob= &i cum obi&nuia el s3%i spun3
?zna%znelor@ ca s3%l tac:ineze$ 63 8ndeam la spaima lui &i la neputina
absolut3 de a iubi$ 63 8ndeam c3 7rumuseea supravieuie&te pe p3mnt
de&i spinii &i ne7ericirea 4ncearc3 mereu s3 o 4n8:it3$ Dar 8ndurile mele
r3mneau 4n 7undal$ Conteaz3 ce se 4ntmpla cu ei$
% 1reau s3 v3d c3 ru&ii se retra8, a spus b3rbatul$ +%a uitat a7ar3,
c:ibzuind, cu de8etele adunate o clip3 sub buza de Aos$ Nu i%am luat
niciodat3 4n calcul pe ace&ti ru&i$ Nimeni nu i%a luat$ Nici m3car n%am visat
c3 e>ist3 a&a ceva$ 1reau s3 zic c3 nu mi i%am ima8inat niciodat3 opernd
la attea niveluri$ Nu%i poi ima8ina ce lucruri 7ac, ce tic3lo&ii, ce tl:3rii$
In7lueneaz3 sistemul &i pro7it3 de el 4n toate 7elurile posibile$ A&a au 73cut
&i 4n Jniunea +ovietic3$ A&a tr3iesc$ Nu cunosc conceptul de lucru 8re&it$
Pe urm3 apar ni&te pu&ti necopi, veri 4ndep3rtai ai cuiva, care vor s3 pun3
mna pe casa &i pe restaurantul lui Alonso$ A scos un z8omot dez8ustat &i a
cl3tinat din cap$ +tupid, a ad3u8at$
A o7tat$ +%a uitat la laptopul micu de pe m3sua din dreapta lui$ Tob= nu%l
observase 4nainte$ Era laptopul pe care 4l luase el de la avocat$
% Oine%i mereu departe de mine, a spus b3rbatul, &i te voi iubi c:iar mai
mult dect te iubesc acum$ Nu te voi tr3da niciodat3$ 5n cteva zile vei
4nele8e c3 eu pur &i simplu nu tr3dez pe nimeni &i de aceea sunt$$$ 5n 7ine,
cine sunt$
Tob= a 4ncuviinat$
% Cred c3 deAa am 4neles, a spus$ Cum r3mne cu l3utaI
,F
B3rbatul a dat din cap$
% Cunosc lume, da, si8ur$ 63 voi interesa ce e>ist3 pe pia3$ Am s3
cump3r una pentru tine$ Dar nu poate 7i cea mai bun3$ Cea mai bun3 dintre
l3ute ar 7i prea ostentativ3$ Ar atra8e vorbe$ Ar l3sa urme$
% 5nele8 ideea, a spus Tob=$
% '3utele speciale le sunt doar 4mprumutate tinerilor soli&ti, ne le sunt date
niciodat3 de tot, a&a cred$ 9i sunt doar cteva 4n 4ntrea8a lume$
% 5nele8, a spus Tob=$ Nu sunt c:iar att de priceput$ 1reau pur &i simplu
s3 cnt la una bun3$
% Oi%o voi da pe cea mai bun3 care poate 7i cump3rat3 7ar3 probleme, a
spus b3rbatul$ Dar trebuie s3%mi promii un lucru$
Tob= a zmbit$
% +i8ur$ 1oi cnta pentru tine$ Bricnd dore&ti$
B3rbatul a rs$
% +pune%mi de unde vii, a 4ntrebat din nou$ +erios$ 1reau s3 &tiu$ De
obicei recunosc de unde se tra8 oamenii uite%a&a, a pocnit el din de8ete,
dup3 7elul cum vorbesc, indi7erent ct3 pre83tire au, indi7erent ct au
muncit s3%&i modi7ice accentul$ Dar la tine nu%mi dau seama deloc$
+pune%mi$
% N%am s3%i spun niciodat3, a r3spuns Tob=$
% Nici dac3 am s3%i spun c3 acum lucrezi de partea b3ieilor buni, 7iuleI
% Nu conteaz3, a spus Tob=$ Crima este crim3$ Aproape c3 a zmbit$ Poi
s3 te 8nde&ti la mine c3 vin de nic3ieri$ C3 sunt doar cineva ap3rut la
momentul potrivit$
Am 7ost uluit$ E>act a&a 8ndeam &i eu$ C3 era cineva ap3rut la momentul
potrivit$
% 9i 4nc3 ceva, i%a spus Tob= b3rbatului$
B3rbatul a zmbit &i a des73cut braele$
% 5ntreab3%m3$
% Numele piesei muzicale pe care tocmai ai ascultat%o$ 1reau s3%mi
cump3r &i eu un disc$
B3rbatul a rs$
% E destul de u&or, a spus el$ Ritualul primverii, de I8or +travins2=$
B3rbatul 4i zmbea lui Tob= de parc3 ar 7i descoperit ceva nepreuit$ 'a
7el 73ceam &i eu$
'a ora prnzului, Tob= dormea pro7und &i 4&i visa mama$ 1isa c3 se
plimbau amndoi printr%o cas3 mare &i 7rumoas3, cu tavane casetate$ Iar el
,0
4i spunea ce 8randios urma s3 7ie totul, c3 surioara lui se va duce la &coala
+urorilor +7intei Inimi, iar <acob la iezuii$
Numai c3 era ceva 4n nere8ul3 4n casa aceea spectaculoas3$ Devenea
labirintic3, imposibil de 4neles &i de locuit$ Pereii se 4n3lau ca ni&te
stnci, pardoselile se 4nclinau$ 5n camera de zi e>ista un ceas uria& de la
bunicul, iar 4n 7aa lui, silueta papei, ca &i cum ar 7i atrnat 4ntr%o
spnzur3toare$
Tob= s%a trezit, sin8ur, o clip3 speriat &i nesi8ur de locul 4n care se a7la$ A
4nceput s3 pln83$ A 4ncercat s3 se abin3, dar s%a dovedit cu neputin3$ +%a
r3sucit &i &i%a 4n8ropat 7aa 4n pern3$
A v3zut%o din nou pe 7ata aceea$ A v3zut%o z3cnd moart3, 4mbr3cat3 cu
7usta scurt3 de m3tase &i cu tocuri ridicol de 4nalte, ca un copil care se
4mbrac3 4n :ainele mamei$ 5n p3rul blond &i lun8 avea pan8lici$
5n8erul p3zitor &i%a l3sat mna pe capul lui Tob=$ 5n8erul lui p3zitor l%a
l3sat s3 vad3 ceva$ '%a l3sat s3 vad3 su7letul 7etei ridicndu%se la ceruri,
p3strnd 7orma trupului din obicei &i din ne&tiina 7aptului c3 acum nu%l mai
4n8r3deau asemenea le83turi$
Tob= a desc:is oc:ii$ Plnsul lui a devenit &i mai violent, iar coarda
disper3rii a r3sunat mai tare ca oricnd$
+%a ridicat &i a 4nceput s3 mear83$ +%a uitat 4n valiza lui desc:is3$ +%a uitat
la cele dou3 c3ri despre 4n8eri$
+%a 4ntins din nou pe pat &i a plns pn3 a adormit, a&a cum 7ac copiii$
Pln8ea &i spunea o ru83ciune! ?4n8er, 4n8era&ul meu, las3%i pe ,ieii ,uni
s3 m3 omoare mai devreme sau mai trziu$@
4n8erul lui p3zitor, auzind disperarea din aceast3 ru83ciune, auzind
durerea &i su7erina adnc3, s%a 4ntors cu spatele &i &i%a acoperit 7aa$
Nu eu$ Nu 6alc:ia:$ El este acela, m%am 8ndit eu$
Deruleaz3 repede zece ani pn3 4n momentul de unde am 4nceput$ El este
Tob= B Dare pentru mine, nu 'uc2= 1ulpoiul$ 9i am venit pentru el$
,-
,.
CAPITOLUL CINCI
Cntecele serafimului
Dac3 am 7ost vreodat3 uluit 4n viaa mea, nici nu s%a comparat cu ce
simeam acum$ Cormele &i culorile din camera mea de zi au 4nceput din nou
s3 se distin83 din ceaa 4n care m3 scu7undasem imediat ce 6alc:ia: &i%a
4ncetat relatarea$
6i%am revenit 4n simiri, m%am a&ezat pe canapea &i m%au uitat 4n 7a3$ 9i
l%am v3zut, cu o limpezime absolut3! st3tea rezemat de peretele plin cu
c3ri$
Eram distrus, zdrobit, incapabil s3 vorbesc$
Tot ce%mi ar3tase era att de viu, de concret, 4nct 4nc3 m3 4mpiedicam 4n
4ncercarea de a m3 descoperi pe mine cel din momentul prezent, sau de a
m3 ancora solid 4n orice moment$
Am3r3ciunea &i o remu&care teribil3 m%au 73cut s3%mi 4ntorc privirea de la
el &i mi%am l3sat 4ncet 7aa 4n palme$
B 73rm3 de speran3 4n salvare m3 4ncuraAa$ 5n 7undul su7letului meu, am
murmurat!
% Iart3%m3, Doamne, c3 m%am desp3rit de tine$
Dar 4n acela&i moment 4n care 7ormulam aceste cuvinte, am simit! Nu
crezi asta$ Nu o crezi, de&i el te%a dezv3luit ie mai pro7und dect ai
4ndr3znit vreodat3 s3 o 7aci tu 4nsui$ Dar nu crezi$ Oi%e 7ric3 s3 crezi$
'%am auzit 4ndreptndu%se spre mine, apoi m%am trezit din nou cu el
al3turi$
% Roa83%te pentru credin3, mi%a &optit 4n urec:e$
A&a am 73cut$
6i%a revenit 4n minte un vec:i ritual$
In dup3%amiezile urte de iarn3, cnd 4mi era sil3 s3 m3 4ntorc acas3 de la
&coal3, 4i ad3posteam pe Emil= &i pe <acob 4n biserica +7ntului Nume al
lui Iisus &i m3 ru8am! -oamne, pstrea.#mi inima aprins de credin,
pentru c# mi pierd credina$ -oamne, atinge#mi inima i nlcrea.#o$
6i%au revenit 4n minte ima8inile de atunci, la 7el de proaspete de parc3
le%a& 7i rostit ieri$ 6i%am v3zut conturul slab al inimii &i izbucnirea
7l3c3rilor 8albene$ Amintirii mele 4i lipseau 4ns3 inevitabila culoare &i 7iorul
,,
pe care mi le relevase 6alc:ia:$ Dar m%am ru8at cu toat3 7iina$ Ima8inile
vec:i s%au stins, cu 4ncetul, &i 4mi amintesc numai cuvintele ru83ciunii$
Nu eram sin8ur, 4n sensul obi&nuit al cuvntului$ +t3team 4n 7aa lui
Dumnezeu 7ar3 s3 m3 mi&c$ Am avut cteva viziuni scurte cu mine urcnd
o colin3 cu iarb3 7ra8ed3, apoi v3znd 4n 7aa mea o 7i8ur3 4nve&mntat3 4n
mantie, &i mi%a venit 4n minte vec:iul 8nd! Aceasta este splendoarea
lucrurilor# au trecut mii de ani, i totui 77poi urma at2t de ndeaproape$
% B, Doamne, 4mi pare att de r3u, am &optit$ 5mi pare r3u de toate
p3catele pentru care voi arde 4n iad, dar mai mult dect orice, mai mult
dect orice, 4mi pare r3u c3 m%am desp3rit de tine$
6%am l3sat pe spate pe canapea &i m%am simit alunecnd, periculos de
aproape de a%mi pierde con&tiina, ca &i cum tot ce v3zusem m%ar 7i lovit
7izic, pe bun3 dreptate, iar trupul meu nu era 4n stare s3 suporte loviturile$
Cum de puteam s3%l iubesc att de mult pe Dumnezeu, s3%mi par3 enorm de
r3u pentru c3 devenisem ceea ce devenisem, &i totu&i s3 nu 7iu 4n stare de
credin3I
Am 4nc:is oc:ii$
% Dra83 Tob=, a &optit 6alc:ia:$ Poi cunoa&te m3sura lucrurilor 73ptuite
de tine, dar nu poi 4nele8e m3sura cunoa&terii 'ui$
Am simit braul lui 6alc:ia: 4nconAurndu%mi umerii$ I%am simit
strnsoarea de8etelor$ Apoi mi%am dat seama c3 se ridicase &i i%am auzit
pa&ii moi 4n timp ce traversa 4nc3perea$
6%am uitat &i l%am v3zut stnd 4n 7aa mea de cealalt3 parte a camerei, &i
din nou i%am remarcat culoarea vie, 7orma distinct3 &i atr383toare$ Emana o
lumin3 subtil3, dar cert3$ Nu eram si8ur, dar mi se p3rea c3 4i v3zusem
lumina incandescent3 atunci cnd 4mi ap3ruse prima oar3 4n 7a3, la
6ission Inn$ Nu reu&isem s3 mi%o e>plic, a&a c3 o respinsesem pur &i
simplu$
Acum n%am mai respins%o$ 6%am minunat$ Avea 7aa cuprins3 de 7ericire$
P3rea aproape vesel$ 9i mi%am adus aminte ceva din psalmi, despre bucuria
din cer atunci cnd su7letele noastre vinovate se c3iesc$
% Eai s3 trecem repede 4n revist3 restul evenimentelor, a spus ner3bd3tor$
9i de data aceasta niciun 7el de ima8ini izbitoare nu i%au 4nsoit cuvintele$
% 9tii prea bine cum au decurs lucrurile mai departe, a spus$ Nu i%ai
dezv3luit niciodat3 <ustiiarului numele t3u adev3rat, indi7erent ct a
insistat, iar cu timpul, dup3 ce a8eniile de investi8aii te%au numit 'uc2=,
<ustiiarul i%a dat acela&i nume$ '%ai preluat &i tu, cu amar3 ironie, ducnd
*))
la 4ndeplinire misiune dup3 misiune, 73r3 s3 stai vreodat3 de8eaba, cnd ai
4neles ce 4nseamn3 asta$
N%am spus nimic$ 6i%am dat seama c3 m3 uitam la el printr%un v3l subire
de lacrimi$ Cum 4mi mai savurasem disperareaK Cusesem un tn3r care se
4neca &i care se lupta de8eaba cu monstrul m3rilor 4n timp ce valurile i se
4nc:ideau deasupra capului$
% 5n primii ani, ai lucrat des 4n Europa$ Indi7erent de de8:iz3ri, 4n3limea
&i p3rul blond i%au 7olosit din plin$ Ai p3truns 4n b3nci &i restaurante 7ine,
4n spitale &i 4n :oteluri de lu>$ Nu ai mai 7olosit niciodat3 vreun pistol,
pentru c3 nu mai aveai nevoie$ ?Ointa&ul cu serin8a@, a&a te numeau
rapoartele care%i detaliau trium7urile, 4ntotdeauna la destul3 vreme dup3
7apte$ De8eaba parcur8eau ima8inile neclare cu tine$
+in8ur, te%ai dus la Roma &i ai :oin3rit prin bazilica +an Pietro$ Ai luat%o
spre nord, ai trecut prin Assisi, +iena &i Peru8ia, ai continuat cu 6ilano,
Pra8a &i 1iena$
Ai c3l3torit odat3 4n An8lia numai ca s3 vizitezi peisaAul sterp unde
tr3iser3 &i 4&i scriseser3 marile c3ri surorile Bronte# te%ai dus sin8ur la
spectacole dup3 piesele lui +:a2espeare$ Te%ai 4nvrtit prin Turnul 'ondrei,
anonim &i pierdut printre ceilali turi&ti$ Ai tr3it o via3 7ar3 martori$ Ai tr3it
de unul sin8ur o via3 per7ect3 neima8inat3 de nimeni, poate cu e>cepia
<ustiiarului$
Curnd ai 4ncetat s3%l mai vizitezi &i pe el$ Nu%i p3sa de rsul lui u&or &i
de remarcile a8reabile, sau de 7elul 7iresc 4n care discuta despre ceea ce
dorea s3 7aci$ 'a tele7on, 4l puteai tolera# la mas3, i se p3rea insuportabil$
Te%ai 4ndep3rtat ast7el &i de ultimul martor al e>istenei tale &i l%ai
trans7ormat 4ntr%o 7antom3 de la cap3tul unei linii tele7onice, eliberndu%l
din statutul de prieten pre73cut$
+%a oprit$ +%a 4ntors &i a trecut cu de8etele peste c3rile de pe ra7tul din
spatele lui$ P3rea att de concret, att de per7ect, att de inima8inabil$
Cred c3 m%am auzit icnind, sau poate c3 era un 7el de 4n3bu&ire care
4nsemna plns$
% Aceste c3ri &i c3l3toriile prin ar3 au devenit viaa ta, a spus cu aceea&i
voce Aoas3, 7ar3 8rab3, pentru c3 a devenit prea periculos pentru tine s3 mai
ri&ti s3 treci vreo 8rani3, &i te%ai stabilit aici, cu mai puin de nou3 luni 4n
urm3, bucurndu%te de lumina Cali7orniei ca &i cum mai 4nainte ai 7i tr3it
doar 4n 4nc3peri 4ntunecoase$
+%a 4ntors$
*)*
% Te vreau acum, a spus$ Dar mntuirea ta este 4n minile Creatorului, 4n
credina ta 4n El$ Credina se 7r3mnt3 4n tine$ B &tii, nu%i a&aI Ai cerut
mereu iertarea$ Ai recunoscut 4ntotdeauna acele 7apte pe care i le%am
revelat, le%ai admis de &aptezeci de ori mai mult$ 9tii c3 Dumnezeu te%a
iertatI
N%am 7ost 4n stare s3 r3spund nimic$ Cum ar 7i putut ierta cineva lucrurile
pe care le 73cusemI
% 1orbim aici despre Dumnezeu cel Atotputernic, a &optit el$
% Am dorit iertarea, am &optit$ Ce pot s3 7acI am 4ntrebat$ Ce a& putea s3
7ac eu ca s3 r3scump3r m3car ceva din toate acesteaI
% +3 devii aAutorul meu, a spus$ +e devii instrumentul meu uman &i s3 m3
aAui s3 4ndeplinesc ce am de 4ndeplinit pe p3mnt$
+%a rezemat de bibliotec3 &i a apropiat palmele, a&a cum ar 7i 7acut%o orice
om, 4ntr%un 7el de turl3 spriAinit3 sub buza de Aos$
% Renun3 la aceast3 via3 8oal3 pe care i%ai cl3dit%o, a spus, &i
4ncredineaz3%mi mie inteli8ena ta, curaAul, abilitatea &i ele8ana ta 7izic3$
E&ti remarcabil de 4ndr3zne acolo unde alii ar 7i timizi$ E&ti de&tept cnd
alii ar 7i pro&ti$ Iar eu pot 7olosi tot ceea ce e&ti$
Am zmbit, c3ci 4nele8eam ce vrea s3 zic3$ De 7apt, 4nele8eam tot ce
spunea$
% Asculi vorbirea altor oameni cu urec:ea unui muzician, a continuat el$
9i 4ndr38e&ti tot ce este armonios &i 7rumos$ Cu toate p3catele ei, inima ta
este una educat3$ Eu pot s3 7olosesc toate aceste calit3i ca s3 r3spund ru83%
ciunilor pe care Creatorul m%a pus s3 le ascult$ Am cerut un instrument
uman ca s3 pot 4mplini lucrarea lui$ Tu e&ti acel instrument$ 5ncrede%te 4n El
&i 4n mine$
Am simit primul 7ior de 7ericire adev3rat3, dup3 ani &i ani de zile$
% 1reau s3 te cred, am &optit$ 1reau s3 7iu acest instrument$ Dar cred c3,
pentru prima dat3 4n viaa mea, 4mi este sincer 7ric3$
% Nu, nu i%e 7ric3$ Nu ai acceptat 4nc3 iertarea 'ui$ Trebuie s3 cre.i c3 El
poate ierta un om ca tine$ 9i a 7acut%o$
Nu a a&teptat niciun r3spuns$
% Nu%i poi ima8ina universul care te 4nconAoar3$ Nu%I poi vedea a&a cum
4l vedem noi, din ceruri$ Nu poi auzi ru83ciunile care se ridic3 de peste tot,
4n toate secolele, de pe toate continentele, din toate inimile$ Este nevoie de
noi, de mine &i de tine, 4n ceea ce pentru tine va 7i o nou3 er3, dar nu &i
pentru mine, c3ci eu pot vedea anii care vor urma la 7el de limpede ca pe
*)(
cei de acum$ Pentru c3 tu tr3ie&ti 4ntr%un timp al naturii$ Dar eu e>ist 4n
timpul 4n8erilor, iar tu vei c3l3tori prin acest timp al3turi de mine$
% Timpul 4n8erilor, am &optit$ 'a ce s3 m3 a&teptI
% Privirea creatorului acoper3 toate timpurile, a vorbit el din nou$ El &tie
tot ce este, a 7ost sau va 7i$ El &tie tot ce ar putea e>ista$ Iar el este
4nv33torul nostru, 4n m3sura 4n care noi putem pricepe$
Ceva se sc:imba complet 4n mine$ 6intea mea se str3duia s3 priceap3
toate lucrurile pe care mi le dezv3luise &i, din ct3 teolo8ie &i 7ilozo7ie
&tiam, nu puteam reu&i dect 7ar3 cuvinte$
6i%au revenit 4n minte cteva 7raze ale +7ntului Au8ustin, citate de
Toma DGAHuino, &i le%am murmurat 4ncet!
% De&i noi nu putem num3ra in7initul, El 4l poate 4nele8e, deoarece
cunoa&terea lui nu are limite$
El zmbea$ Re7lecta$
5n mine se petrecea acum o mare sc:imbare$
Am r3mas t3cut$
El a continuat!
% Nu pot mi&ca sensibilitatea celor care au nevoie de mine a&a cum am
mi&cat%o pe a ta$ Am nevoie de tine ca s3 p3trunzi 4n lumea lor concret3,
8:idat de mine, un om la 7el de uman ca ei, un b3rbat la 7el ca ali b3rbai$
Am nevoie s3 intervii, &i nu ca s3 aduci moartea, ci spre binele vieii$
Dac3%mi spui c3 accepi, viaa ta va 4ntoarce spatele r3ului &i se va
scu7unda 4n pericolul &i emoia de a 4ncerca s3 7ac3 doar ceea ce este
indiscutabil bine$
Pericol &i emoie$
% Accept, am spus$ Am vrut s3 repet, dar cuvntul p3rea s3 atrne 4n aer
4ntre noi$ Am s3 7ac orice % numai s3%mi ar3i ce vrei de la mine, s3%mi ar3i
cum s3%i 4mplinesc voia$ Arat3%miK Nu%mi pas3 de pericol$ Nu%mi pas3 de
emoii$ +pune%mi ce este bine s3 7ac &i o voi 7ace$ -oamne, -umne.eule,
cred c m# ai iertatK 9i d3%mi aceast3 &ans3K +unt al t3u$
Am simit o brusc3 &i nea&teptat3 7ericire, o u&urare, apoi o veselie$
Imediat, aerul din Aurul meu s%a sc:imbat$
Culorile din Aurul meu s%au estompat &i au devenit str3lucitoare$ 6i se
p3rea c3 sunt scos din rama unui tablou, 4n timp ce tabloul devenea tot mai
mare &i mai di7uz, s7r&ind prin a se dizolva 4n Aurul meu 4ntr%o cea3 sub%
ire, 7ar3 8reutate &i 7ar3 contur$
% 6alc:ia:K am stri8at$
*)/
% +unt ln83 tine, s%a auzit vocea lui$
C3l3toream 4n sus$ Riua se topise 4ntr%o 4ntunecime moale &i purpurie, dar
4ntunecimea p3rea plin3 de o lumin3 mn8ietoare$ +%a spart apoi 4ntr%un
milion de puncte de 7oc$
6%a acoperit un sunet ine>primabil de 7rumos$ P3rea s3 m3 susin3 la 7el
de si8ur precum curenii de aer care m3 ridicau, la 7el de si8ur ca prezena
cald3 a lui 6alc:ia: care m3 8:ida, de&i nu vedeam nimic dect cerul
4nstelat, iar sunetul a devenit o not3 pro7und3, minunat3, aidoma ecoului
unui clopot mare de bronz$
+%a strnit un vnt iute, dar tonul de ecou l%a acoperit &i apoi s%au auzit
alte note, topite, vibrante, ca ie&ite din multe clopote 7ar3 8reutate$ 5ncet,
muzica a topit complet 4n ea 4ns3&i vuietul vntului, ca &i cum l%ar 7i
4n8:iit, &i am simit c3 aud un cntec mai 7luid &i mai bo8at dect orice
auzisem vreodat3$ 5ntrecea imnurile p3mntului att de evident &i de
indescriptibil, 4nct m%a p3r3sit orice sim al timpului$ Nu puteam dect s3
m3 ima8inez ascultnd perpetuu aceste cntece &i nu mai aveam deloc
con&tiin3 de sine$
Doamne, Dumnezeul meu, dac3 te%am p3r3sit vreodat3, dac3 mi%am 4ntors
spatele de la tine$$$ acum sunt al t3u$
+telele se 4nmuliser3 att de tare, 4nct acum p3reau nisipul m3rii$ De
7apt, nu mai e>ista 4ntuneric, doar str3lucire, &i 7iecare stea pulsa o lumin3
per7ect irizat3$ Iar peste tot 4n Aurul meu, deasupra, dedesubt, al3turi, am
v3zut ceea ce p3reau a 7i stele c3z3toare, trecnd iute pe ln83 mine 7ar3
niciun z8omot$
63 simeam 7ar3 trup, 4n c:iar miAlocul acestor lucruri, &i nu a& 7i vrut s3
le mai p3r3sesc niciodat3$ Apoi, brusc, ca &i cum mi%ar 7i spus%o cineva,
mi%am dat seama c3 acele stele c3z3toare erau 4n8eri$ Am &tiut%o pur &i sim%
plu$ Am &tiut c3 sunt 4n8eri c3l3torind 4n sus &i 4n Aos, la stn8a &i la
dreapta, c3l3toriile lor iui &i inevitabile 73cnd parte din es3tura &i din
urzeala acestui t3rm universal$
In ce m3 prive&te, eu nu c3l3toream cu aceea&i vitez3$ Eu :oin3ream$ Dar
c:iar &i acest cuvnt avea prea mult3 8reutate pentru starea 4n care m3
a7lam, complet 7ar3 trup$
5ncet, 7oarte 4ncet, muzica minunat3 a condus spre alt sunet$ +%a insinuat
iute, &i 4nc3 mai presant, un cor de &oapte urcnd de Aos$ Attea voci 4ncete
&i t3inuite se adunau 4n acest cor de &oapte, 4n timp ce se amesteca &i el cu
muzica, 4nct p3rea c3 toat3 lumea de dedesubt sau din Aurul nostru se
*)D
adunase s3 &opteasc3, iar eu auzeam o multitudine de silabe, de&i se p3rea
c3 toate vocile transmiteau aceea&i implorare$
6%am uitat 4n Aos, uimit c3 aveam simul direciei$ 6uzica a continuat s3
se diminueze &i mi s%a ar3tat vederii o planet3 concret3, mare$ 63 durea
dispariia muzicii$ +imeam c3 n%a& putea tr3i 7ar3 ea$ Dar coboram c3tre
aceast3 planet3, &i am &tiut c3 ceea ce 7aceam era corect &i bine, a&a c3 nu
m%am mai 4mpotrivit 4n niciun 7el$
+telele mi&c3toare 4nc3 s38etau 4ncolo &i 4ncoace, iar acum 4n mintea mea
nu mai e>ista nicio 4ndoial3 c3 acestea erau 4n8eri ascultnd ru83ciuni$
Erau mesa8erii activi ai lui Dumnezeu, &i m%am simit nem3surat de
privile8iat s3 7iu martor la 8oana lor, c:iar dac3 cea mai eteric3 muzic3 pe
care o ascultasem vreodat3 aproape c3 se 73cuse disp3rut3$
Corul &oaptelor era vast &i reprezenta, 4n sine, un sunet per7ect, de&i
4ntunecat$ Acestea sunt cntecele p3mntului, m%am 8ndit destul de
con&tient, &i sunt pline de tristee, de nevoie, de consideraie, de respect &i
de veneraie$
Am v3zut ap3rnd mase 4ntunecate de teren, pistruiate de miliarde de
lumini, &i str3lucirea de satin a m3rilor$ Bra&ele se vedeau ca mari pnze de
lumin3, ap3rnd &i disp3rnd sub strat dup3 strat de nori cenu&ii$ 9i pe m3%
sur3 ce coboram, am 4nceput s3 4ntrez3resc con7i8uraii &i mai mici$
6uzica disp3ruse de tot, de%acum, &i numai corul de ru83ciuni 4mi umplea
urec:ile$
Pentru o 7raciune de secund3, mi%au trecut prin minte o mulime de
4ntreb3ri, dar toate mi s%au limpezit dintr%odat3$ Ne apropiam de P3mnt,
dar ntr# un timp dierit$
% Nu uita, mi%a &optit 4ncet la urec:e 6alc:ia:, Creatorul cunoa&te toate
lucrurile, din trecut &i din prezent, ce s%a 4ntmplat &i ce se va 4ntmpla, &i
la 7el de bine ce s%ar putea 4ntmpla$
Eram absolut convins de adev3rul spuselor sale, 4mbibat de acest adev3r,
&i iar3&i m%a cople&it o uria&3 recuno&tin3, o recuno&tin3 att de mare,
4nct 7aceau s3 par3 ne4nsemnate toate emoiile pe care le 4ncercasem
con&tient pn3 atunci$ C3l3torisem cu 6alc:ia: prin timpul 4n8erilor &i
acum ne 4ntorceam 4n timpul natural, &i m3 a7lam 4n si8uran3 pentru c3 el
m3 spriAinea$
6iliardele de puncte de lumin3 care se mi&cau cu vitez3 uluitoare se
r3reau acum, sau nu mi se mai ar3tau privirii 4n mod deliberat$ C:iar sub
noi, 4ntr%un izvor de ru83ciuni &optite &i 7renetice, am v3zut un 8rup mare
*)F
de acoperi&uri pline de z3pad3, ale c3ror co&uri trimiteau 4n noapte 7umul
lor ro&iatic$
6irosul delicios de 7oc arznd mi%a aAuns la n3ri$ Ru83ciunile aveau
acum cuvinte &i variau 4n intensitate, dar tot nu reu&eam s3%mi dau seama
ce spuneau$
6i%am simit 4ntre8ul trup c3p3tnd din nou 7orm3, c:iar dac3 &oaptele
continuau s3 m3 4nv3luie, &i mi%am dat seama c3 :ainele mele de mai
4nainte disp3ruser3$ Acum purtam ceva ce sem3na cu o ln3 8roas3$
Dar nu%mi p3sa de mine &i de cum eram 4mbr3cat$ Eram prea captivat de
ceea ce vedeam dedesubt$
6i s%a p3rut c3 z3resc un ru printre case, o pan8lic3 ar8intie 4n 4ntuneric,
&i urma va83 a ceva ce trebuia s3 7i 7ost o catedral3 7oarte mare, cu
inevitabila ei 7orm3 de cruce$ Jndeva pe o 4n3lime se a7la ceva ce p3rea un
castel$ Iar 4n rest, vedeam acoperi&urile 4n8:esuite laolalt3, unele 7oarte
albe, iar altele att de 4nclinate, 4nct z3pada alunecase de pe ele$
Nin8ea &i acum, z3pada c3dea cu o moliciune delicioas3, pe care eu
puteam s3 o aud$
Corul &oaptelor suprapuse a devenit din ce 4n ce mai sonor$
% +e roa83 &i le este 7ric3, am spus eu cu voce tare, &i imediat ce mi%am
auzit vocea m%am 4nc:is 4n mine, ca &i cum n%a& 7i e>istat 4n desc:iderea
aceea vast3 de cer$ 6%a cuprins o r3ceal3$ 6%a 4nv3luit aerul$ Am simit
z3pada pe 7a3 &i pe mini$ 1oiam cu disperare s3 aud pentru ultima oar3
muzica pierdut3, &i, spre uimirea mea, am auzit un ecou puternic al ei, apoi
a disp3rut$
Eram 8ata s3 pln8 de recuno&tin3, dar trebuia s3 a7lu ce aveam de 73cut$
Nu meritam s3 ascult muzica aceea, 4n timp ce m3 luptam cu lacrimile, m%a
cople&it ideea c3 puteam 7ace ceva bun pentru aceast3 lume$
% +e roa83 pentru 6eir &i Cluria, a spus 6alc:ia:$ +e roa83 pentru toi
evreii din ora&$ Tu va trebui s3 devii r3spunsul la ru83ciunile lor$
% Dar cum, ce trebuie s3 7acI m%am str3duit eu s3 articulez cuvintele, dar
aAunsesem deAa 7oarte aproape de acoperi&uri, iar acum deAa vedeam
str3zile &i potecile locului, z3pada care acoperea turnurile castelului, plus
acoperi&ul catedralei, la 7el de str3lucitor de parc3 s%ar 7i z3rit stelele prin
ninsoare, 73cnd tot or3&elul s3 par3 7oarte simplu$
% Este seara devreme 4n ora&ul NorNic:, a spus 6alc:ia:, cu vocea
pro7und3 &i per7ect3, netulburat3 de coborrea noastr3 &i de ru83ciunile
*)0
care%mi cre&teau 4n urec:i$ +3rb3toarea Cr3ciunului tocmai s%a terminat &i
au 4nceput necazurile pentru evreime$
Nu trebuia s3%l ro8 s3 continue$ Cuno&team cuvntul, ?evreime@ se
re7erea la populaia semit3 din NorNic: &i din zona micu3 dimpreAurul
ora&ului, unde locuiau cu toii$
Coborrea noastr3 a devenit mai rapid3$ Am v3zut 4ntr%adev3r un ru, iar
pentru o clip3 mi s%a p3rut c3 v3d c:iar ru83ciunile ridicndu%se, numai c3
cerul se 4n8ro&a, acoperi&urile p3reau ni&te sta7ii dedesubtul meu &i am
simit din nou atin8erea ud3 a ninsorii$
Am aAuns 4n cele din urm3 s3 trecem c:iar prin ora& &i am descoperit
curnd c3 pot sta bine pe picioare$ Eram 4nconAurai de case din bu&teni,
care p3reau s3 se aplece periculos 4n 7a3, ca &i cum s%ar 7i pre83tit s3 cad3
peste noi 4n orice clip3$ Prin 7erestrele 4n8uste &i 8roase, lumina p3rea
slab3$
Doar ni&te 7ul8i mici se mai rosto8oleau prin aerul rece$
6%am privit 4n semi4ntuneric &i am descoperit c3 eram 4mbr3cat ca un
c3lu83r$ Am recunoscut imediat ve&mintele$ Purtam tunic3 alb3 &i un
scapular lun8 la 7el de alb, plus mantia nea8r3 cu 8lu83 a unui dominican$
In Aurul taliei aveam 4nnodat 7amiliarul &nur 4mpletit, dar scapularul lun8 4l
acoperea$ Peste um3rul stn8 4mi atrna o traist3 de piele$ Am 7ost uluit$
6i%am ridicat 4n8riAorat minile &i am descoperit c3 aveam tonsur3, eram
c:el 4n cre&tet, cu un inel de p3r tuns 4n Aur, a&a cum purtau c3lu83rii 4n
vremurile acelea$
% 6%ai trans7ormat 4n ceea ce mi%am dorit s3 7iu 4ntotdeauna, am zis$ Jn
c3lu83r dominican$ 63 simeam mai emoionat dect a& 7i putut spune$
1oiam s3 &tiu de ce purtam traista de piele pe um3r$
% Ascult3, a spus el, &i, de&i nu 4l puteam vedea, vocea i s%a reverberat cu
ecou de ziduri$ P3ream pierdui 4n 4ntuneric$ De 7apt, el nu se z3rea deloc$
Eram sin8ur$
Puteam auzi din 4ntuneric voci 7urioase, nu 7oarte departe$ Iar corul de
ru83ciuni se stinsese$
% +unt c:iar ln83 tine, a spus el$
6%am simit 4nsp3imntat pentru o clip3, dar apoi i%am simit strnsoarea
minii$
% Ascult3%m3, a zis$ Ceea ce auzi de pe strada cealalt3 este o mulime de
oameni 83l38io&i, iar timpul este scurt$ Pe tronul An8liei st3 re8ele Eenr=
de Pinc:ester, mi%a e>plicat$ Poi s3%i dai seama ast7el c3 suntem 4n anul
*)-
*(F-, dar niciuna dintre aceste 7rnturi de in7ormaii nu%i va 7i de niciun
7olos aici$ Cuno&ti aceste vremuri probabil la 7el de bine ca orice persoan3
din secolul t3u, le cuno&ti a&a cum ele nu se pot cunoa&te$ Trebuie s3 ai
8riA3 de 6eir &i de Cluria, &i toat3 evreimea se roa83 pentru c3 6eir &i
Cluria sunt 4n pericol &i, a&a cum bine 4nele8i, pericolul se poate 4ntinde
asupra 4ntre8ii populaii evreie&ti din acest ora&$ Pericolul poate aAun8e
pn3 la 'ondra$
Eram absolut 7ascinat &i deosebit de 4nsu7leit, mai mult dect 7usesem
vreodat3 4n viaa mea comun3$ Cuno&team aceste vremuri &i pericolul care
4i 4nconAura peste tot pe evreii din An8lia$
5mi era &i 7oarte 7ri8$
6%am uitat 4n Aos &i am v3zut c3 purtam panto7i cu catarame$ +imeam c3
am ciorapi de ln3$ +lav3 Domnului c3 nu eram 7ranciscan, obli8at s3 mer8
descul sau numai 4n sandale, m%am 8ndit, apoi m%a cuprins un 7el de
ameeal3$ Trebuia s3 termin cu prostiile &i s3 m3 8ndesc la ceea ce aveam
de 73cut$
% E>act, s%a auzit vocea 7amiliar3 a lui 6alc:ia:$ Dar o s3%i plac3 ceea ce
ai de 73cutI Da, o s3%i plac3$ Nu e>ist3 4n8er al Domnului care s3 nu se
bucure atunci cnd 4i aAut3 pe muritori$ Acum lucrezi cu noi$ E&ti copilul
nostru$
% Bamenii ace&tia m3 pot vedeaI
% Cate8oric$ Te v3d &i te aud, tu 4i vei 4nele8e, iar ei te vor 4nele8e pe
tine$ 1ei &ti cnd s3 vorbe&ti 4n 7ranuze&te, en8leze&te sau ebraic3 &i vei
4nele8e cnd i se va vorbi 4n aceste limbi$ Noi 7acem cu destul3 u&urin3
ast7el de lucruri$
% 9i tuI
% 1oi 7i mereu cu tine, a&a cum i%am spus$ Dar numai tu m3 vei putea
vedea &i auzi$ Nu 4ncerca s3 vorbe&ti cu mine 7olosindu%i buzele$ 9i nu m3
c:ema dect dac3 vei 7i nevoit s%o 7aci$ Acum du%te spre mulime &i intr3 4n
miAlocul ei, pentru c3 se trans7orm3 4n ceva de nedorit$ E&ti un 4nv3at
c3l3tor, vii 4n An8lia din Italia, prin Crana, &i te c:eam3 7ratele Tob=, ceea
ce este destul de simplu de inut minte$
Eram deosebit de dornic s3%mi duc treaba la 4ndeplinire$
% Ce trebuie s3 mai &tiu 4n plusI
% 5ncrede%te 4n calit3ile tale, a spus el$ 5n calit3ile pentru care te%am ales$
E&ti un bun vorbitor, c:iar elocvent, &i e&ti 7oarte convin83tor atunci cnd
*).
trebuie s3 Aoci un anumit rol$ Ai 4ncredere 4n Creator &i ai 4ncredere 4n
mine$
Auzeam cum vocile de pe strada cealalt3 cresc din ce 4n ce mai mult$
B3tea un clopot$
% Trebuie s3 7ie ora stin8erii, am spus repede$ 6intea mea aler8a$ Nu
&tiam mare lucru despre acest secol &i m%am simit din nou 4n8riAorat, dac3
nu c:iar 4nsp3imntat$
% Este 4ntr%adev3r ora stin8erii, a spus 6alc:ia:$ 9i 4i va aa pe
scandala8ii, pentru c3 sunt dornici s3 termine ce au 4nceput$ Eaide, du%te$
*),
CAPITOLUL ASE
)isterul 1eei
6ulimea era 7urioas3 &i p3rea 4nsp3imnt3toare, pentru c3 nu era ctu&i
de puin doar o adun3tur3 de scandala8ii$ 6uli aveau 7elinare, unii purtau
73clii &i civa ineau 4n mini lumn3ri, iar maAoritatea erau bo8at
4nve&mntai 4n cati7ea &i bl3nuri$
Casele de pe 7iecare parte a str3zii erau de piatr3 &i mi%am adus aminte c3
primele case de piatr3 din An8lia 7useser3 ridicate de evrei, dintr%un motiv
4ntemeiat$
Pe m3sur3 ce m3 apropiam, puteam auzi vocea secret3 a lui 6alc:ia:$
% Preoii 4n alb sunt de la m3n3stirea catedralei, a spus, iar eu m%am uitat
la cei trei b3rbai 4n ve&minte 8rele de ln83 intrarea 4n cas3$ Dominicanii
sunt strn&i acolo 4n Aurul lui 'ad= 6ar8aret, care este nepoata &eri7ului &i
veri&oara ar:iepiscopului$ 'n83 ea, 7iica sa Nell, o 7at3 de treisprezece ani$
Ei 4i acuz3 pe 6eir &i pe Cluria c3 &i%au otr3vit 7etia &i au 4n8ropat%o 4n
tain3$ Nu uita, responsabilitatea ta o reprezint3 6eir &i Cluria, te a7li aici ca
s3%i aAui pe ei$
A& 7i vrut s3%i pun vreo mie de 4ntreb3ri$ 5mi r3m3sese 4n minte a7irmaia
c3 un copil ar 7i 7ost omort$ 9i doar ca prin cea3 am 73cut le83tura! ace&ti
oameni erau acuzai e>act de 7aptele pe care le comiteam eu de obicei$
6%am strecurat 4n miAlocul mulimii# 6alc:ia: disp3ruse, o &tiam$
R3m3sesem sin8ur$
5n timp ce m3 apropiam, 'ad= 6ar8aret b3tea la u&3$ Era 4mbr3cat3
impresionant, 4ntr%o rob3 strmt3 cu 7runze decorative aplicate, tivit3 peste
tot cu blan3, iar deasupra avea o mantie de blan3, cu 8lu83$ Avea 7aa
p3tat3 de lacrimi &i vocea s7&iat3$
% Ie&ii a7ar3 &i r3spundeiK cerea ea$ P3rea absolut sincer3 &i pro7und
4ndurerat3$ 6eir &i Cluria, v3 cer s3 ne%o ar3tai c:iar acum pe 'ea, sau s3
r3spundei de ce nu%i aici$ Nu vom mai 4n83dui minciunile voastre, v3 AurK
+%a 4ntors &i a l3sat vocea s3%i r3sune deasupra mulimii$
% Nu ne mai 4ndru8ai minciuni de&arte, cum c3 7etia a 7ost dus3 la Paris$
6ulimea a r3spuns cu un cor aprobator$
**)
I%am salutat pe dominicanii care 4naintau spre mine &i le%am spus c3 eram
7ratele Tob=, un pelerin, c3l3tor prin multe inuturi$
% Ai sosit la timp, mi%a spus cel mai 4nalt &i mai impresionant dintre
c3lu83ri$ +unt 7ratele Antoine, stareul, cum probabil ai a7lat, dac3 ai trecut
prin Paris, iar ace&ti evrei &i%au otr3vit propria 7iic3 pentru c3 a 4ndr3znit s3
intre 4n catedral3 4n seara de Cr3ciun$
De&i 4ncercase s3 vorbeasc3 4n &oapt3, 'ad= 6ar8aret l%a auzit &i a o7tat,
la 7el ca &i Nell$ Iar cei din Aur au scos stri83te aprobatoare$
Tn3ra Nell era la 7el de ele8ant 4mbr3cat3 ca &i mama ei, dar in7init mai
4ndurerat3$ Cl3tina din cap &i suspina$
% Este vina mea, numai vina mea$ Eu am dus%o la biseric3$
Dintr%odat3, preoii 4n robe albe de Ia m3n3stire au 4nceput s3%l certe pe
7ratele care vorbise cu mine$
% El este 7ratele <erome, mi%a &optit 6alc:ia:, &i vei vedea c3 se opune
acestei campanii menite s3 7ac3 iar dintr%un evreu un martir &i un s7nt$
Am 7ost u&urat s3%i aud vocea, dar cum puteam s3%i cer &i alte in7ormaiiI
'%am simit 4mpin8ndu%m3 4n 7a3 &i m%am trezit brusc cu spatele lipit de
u&a casei mari de piatr3 unde locuiau 6eir &i Cluria$
% Iertai%m3, sunt str3in de aceste locuri, am spus, &i vocea mi%a sunat 4n
urec:i ct se poate de natural, dar cum de suntei att de si8uri c3 a avut loc
o crim3I
% Cata nu%i de 83sit nic3ieri, asta &tim, a r3spuns 'ad= 6ar8aret$ Era, 4n
mod cert, una dintre cele mai atr383toare 7emei pe care le%am v3zut 4n viaa
mea, c:iar &i a&a, cu oc:ii 4nro&ii &i plini de lacrimi$ Am luat%o pe 'ea cu
noi pentru c3 voia s3%l vad3 pe pruncul Iisus, mi%a spus 4ndurerat3, cu buza
tremurnd$ Nu ne%am ima8inat niciodat3 c3 proprii s3i p3rini ar putea%o
otr3vi &i i%ar putea ve8:ea moartea, cu inimi de piatr3$ Cacei%i s3 ias3$
Cacei%i s3 r3spund3$
5ntrea8a mulime a 4nceput s3 stri8e acelea&i cuvinte, iar preotul
4nve&mntat 4n alb, 7ratele <erome, a cerut s3 se 7ac3 lini&te$
+%a uitat la mine$
% Avem deAa destui dominicani 4n acest ora&, a spus el$ 9i avem deAa un
martir per7ect 4n catedral3, +7ntul Pilliam$ Evreii r3i care l%au ucis sunt
mori de mult &i nu au sc3pat nepedepsii$ Ace&ti dominicani vor propriul
lor s7nt, ca &i cum s7inii no&tri nu ar 7i destul de buni$
% Pe +7nta 'ea vrem s3 o s3rb3torim acum, a spus 'ad= 6ar8aret, cu
vocea ei r38u&it3 &i tra8ic3$ Nell &i cu mine suntem motivul pr3bu&irii ei$ A
***
o7tat, &i%a tras su7letul$ Toi &tim de +7ntul Eu8: din 'incoln, &i de
8roz3viile care$$$
% 'ad= 6ar8aret, aici nu suntem 4n 'incoln, a insistat 7ratele <erome$ 9i
nu avem dovezi precum cele descoperite la 'incoln, ca s3 credem c3 a avut
loc o crim3$ +%a 4ntors c3tre mine$ Dac3 ai venit s3 te ro8i la mormntul
+7ntului Pilliam, e&ti bine%venit, a spus$ 13d c3 e&ti un 7rate educat, nu un
cer&etor oarecare$ I%a cuprins cu privirea pe ceilali dominicani$ 9i pot s3 v3
spun tuturor c3 +7ntul Pilliam este un s7nt adev3rat, 7aimos 4n toat3
An8lia, 4n timp ce oamenii ace&tia nu au dovezi nici m3car c3 7iica Cluriei,
'ea, a 7ost vreodat3 botezat3$
% A 4ndurat botezul sn8elui, a insistat 7ratele dominican Antoine$ 1orbea
cu si8urana unui predicator$ Bare su7erina +7ntului Eu8: nu ne arat3 de
ce anume sunt 4n stare evreii, dac3 nu%i 4mpiedic3mI Cetia aceasta a murit
pentru credin3, a murit pentru c3 a p3&it 4n biseric3 4n aAunul Cr3ciunului$
Iar acest b3rbat &i aceast3 7emeie trebuie s3 r3spund3, nu numai pentru
p3catul 4mpotriva naturii de a%&i 7i ucis sn8e din sn8ele lor &i carne din
carnea lor, dar &i pentru c3 au omort un cre&tin, c3ci cre&tin3 a devenit
'ea$
6ulimea i%a r3spuns cu un vuiet aprobator, dar mi%am dat seama c3 muli
dintre participani nu credeau ceea ce spunea$
Ce anume ar 7i trebuit s3 7ac, &i cumI 6%am 4ntors, am cioc3nit la u&3 &i
am spus 4ncet!
% 6eir &i Cluria, sunt aici ca s3 v3 ap3r pe voi$ 13 ro8 s3%mi r3spundei$
Nu &tiam dac3 m3 puteau auzi sau nu$
P3rea c3 4ntre timp Aum3tate de ora& se al3turase mulimii, &i brusc s%a
auzit, din clopotnia de al3turi, b3taia unui clopot de alarm3$ Tot mai mult3
lume se aduna pe strada cu case de piatr3$
Dar mulimea a 7ost curnd tulburat3 de apariia soldailor$ Am v3zut un
b3rbat bine 4mbr3cat c3lare, cu p3rul alb 7luturat de vnt, cu o sabie la &old$
A intrat cu calul printre oameni &i s%a oprit la numai civa metri de u&a
casei, aducnd cu el 4nc3 cel puin cinci sau &ase c3l3rei$
Jnii au luat%o imediat Ia 7u83$ Alii au 4nceput s3 stri8e!
% Arestai%i$ Arestai%i pe evrei$ Arestai%iK
Alii s%au strns mai aproape, 4n timp ce b3rbatul a desc3lecat &i s%a
apropiat de lumea adunat3 4n 7aa u&ii, trecnd cu privirea peste mine 7ar3
ca e>presia s3 i se sc:imbe$
'ad= 6ar8aret a vorbit 4nainte ca b3rbatul s3 7i apucat s3 desc:id3 8ura$
**(
% Domnule &eri7, &tii c3 evreii sunt vinovai, a spus ea$ 9tii c3 au 7ost
v3zui 4n p3dure c3rnd o povar3 8rea, 7ar3 4ndoial3 ca s3%&i 4n8roape copila
ln83 steAarul cel mare$
9eri7ul, un b3rbat voinic cu barba la 7el de alb3 ca &i p3rul, s%a uitat
dez8ustat 4n Aur$
% Bpre&te imediat clopotul de alarm3, i%a stri8at unuia dintre oamenii Iui$
6%a m3surat din nou din priviri, iar eu nu m%am 7erit$
+%a 4ntors apoi &i s%a adresat mulimii$
% Bameni buni, dai%mi voie s3 v3 aduc aminte c3 ace&ti evrei sunt
proprietatea 4n3limii sale Re8ele Eenr= &i, dac3 le provocai vreun r3u lor,
casei lor sau propriet3ii lor, v3 voi aresta &i v3 voi considera pe deplin
vinovai$ +unt evreii re8elui$ +unt vasali ai Coroanei$ Acum plecai de%aici$
Ce dorii, s3 avem un martir evreu 4n 7iecare localitate de pe domeniuI
1orbele lui au strnit un val de proteste &i de controverse$
'ad= 6ar8aret l%a apucat imediat de bra$
% Jnc:iule, l%a implorat ea$ Aici s%a petrecut un r3u 4n8rozitor$ Nu, nu%i
vorba despre crimele la&e comise 4mpotriva s7inilor Pilliam sau Eu8:$
Dar r3ul este la 7el de mare$ Pentru c3 am luat%o pe copil3 cu noi la biseric3
4n ziua de AAun$$$
% De cte ori trebuie s3 mai aud aceast3 povesteI i%a r3spuns b3rbatul$ Am
7ost prieteni zi de zi cu ace&ti evrei, iar acum ne 4ntoarcem 4mpotriva lor,
pentru c3 o 7eti3 a plecat 7ar3 s3%&i ia r3mas%bun de la dra8ii ei prieteniI
Clopotul se oprise, dar strada era 4nesat3 de lume, iar mie mi se p3rea c3
unii se c33raser3 c:iar &i pe acoperi&uri$
% Ducei%v3 la casele voastre, a spus &eri7ul$ +%a sunat ora stin8erii$ Este
ile8al s3 r3mnei pe strad3K
+oldaii lui 4ncercau s3%&i tra83 caii mai aproape, dar nu era u&or$
'ad= 6ar8aret le%a 73cut 7urioas3 semn cu mna unor oameni anume s3
vin3 mai 4n 7a3 &i au ap3rut dintr%o% dat3 doi in&i zdren3ro&i, amndoi
du:nind a b3utur3$ Purtau tunica simpl3 &i pantalonii de ln3 a celor mai
muli dintre cei adunai 4n strad3, numai c3 aveau braele 4n73&urate 4n
crpe &i p3reau amndoi ameii de lumina torelor &i de mulimea care se
4mpin8ea &i se 4n8:iontea ca s3%i vad3$
% Ace&ti martori i%au v3zut pe 6eir &i pe Cluria mer8nd 4n p3dure cu un
sac, a stri8at 'ad= 6ar8aret$ I%au v3zut ln83 steAarul cel mare$ Domnule
&eri7 &i iubite unc:i, dac3 p3mntul n%ar 7i 4n8:eat, am 7i avut deAa trupul
copilei, scos de acolo unde l%au 4n8ropat$
**/
% Dar nu sunt dect ni&te beivi, am spus eu, 7ar3 s3 m3 8ndesc$ 9i dac3
nu avei cadavrul, cum putei dovedi c3 a avut loc o crim3I
% E>act despre acest lucru este vorba, a spus &eri7ul$ Iat3 un dominican
care nu este att de nebun 4nct s3 trans7orme 4n s7nt3 o 7eti3 a7lat3 acum
la c3ldur3 4n Paris$ +%a 4ntors spre mine$ Craii t3i sunt cei care au strnit
aceast3 tulburare$ C3%i s3%&i vin3 4n simiri$
Dominicanii s%au 4n7uriat r3u auzindu%l, dar m%a izbit altceva 4n
comportamentul lor$ Erau sinceri$ +e vedea clar c3 ei credeau c3 au
dreptate$
'ad= 6ar8aret a devenit a8itat3$
% Jnc:iule, nu 4nele8i oare c3 eu sunt de vin3I Nu m3 pot da deoparte$
Eu am 7ost aceea, 4mpreun3 cu Nell, aici de 7a3, care a dus copila la sluAb3,
ca s3 vad3 procesiunile de Cr3ciun$ Noi i%am e>plicat ru83ciunile &i i%am
r3spuns nevinovatelor 4ntreb3ri$$$
% Pentru care p3rinii au iertat%oK a stri8at &eri7ul$ E>ist3 cineva 4n evreime
mai bine crescut dect 6eir cel 4nv3atI Tu, 7rate Antoine, ai 4nv3at
ebraica de la el$ Cum poi s3 4i aduci ast7el de acuzaiiI
% Da, am 4nv3at de la el, a spus 7ratele Antoine, dar 4l cunosc &i &tiu c3
este slab, supus re8ulilor nevestei lui$ Iar ea a 7ost mama rene8atei$$$
6ulimea a aprobat cu c3ldur3 vorbele lui$
% Rene8at3K a stri8at &eri7ul$ Nu ai de unde s3 &tii c3 &i%a rene8at 7iicaK Pur
&i simplu nu se &tieK
Dar mulimea sc3pase de sub control, iar el 4&i d3dea seama$
% Dar de ce e&ti att de si8ur c3 7etia%i moart3I l%am 4ntrebat pe 7ratele
Antoine$
% I s%a 73cut r3u 4n dimineaa de Cr3ciun, a r3spuns el$ De aceea$ Cratele
<erome, aici de 7a3, &tie$ Nu este numai preot, este &i doctor$ El a 4n8riAit%o$
Au 4nceput s%o otr3veasc3 c:iar de atunci$ A z3cut la pat 4n a8onie din ce 4n
ce mai 8rea, pe m3sur3 ce otrava 4i rodea stomacul, iar acum a disp3rut 7ar3
urm3 &i evreii au tupeul s3 spun3 c3 un v3r de%al ei a luat%o la Paris$ Pe o
vreme ca astaK Tu ai porni 4ntr%o asemenea c3l3torieI
+e p3rea c3 toi cei care 4l ascultaser3 aveau ceva de comentat 4n le83tur3
cu o asemenea o7ens3, dar am ridicat vocea &i am vorbit$
% Eu am aAuns aici pe vremea aceasta, nu%i a&aI i%am 4ntrebat$ Nu poi
susine c3 a 7ost o crim3, dac3 nu ai dovezi$ Captele conteaz3$ Nu a e>istat
un cadavru cnd a 7ost vorba despre +7ntul PilliamI In cazul +7ntului
Eu8:, nu a e>istat o victim3I
**D
'ad= 6ar8aret le%a reamintit din nou tuturor c3 p3mntul din Aurul
steAarului era 4n8:eat$
Cetia ei pln8ea stra&nic$
% Nu am vrut s3%i 7ac niciun r3u$ N%a dorit dect s3 asculte muzica$ 5i
pl3cea muzica$ 5i pl3cea procesiunea$ A vrut s3%l vad3 pe prunc 4n iesle$
1orbele ei au provocat suspine noi 4n rndul mulimii$
% Cum de nu i%am v3zut pe verii venii s3 o ia 4n aceast3 c3l3torieI ne%a
4ntrebat 7ratele Antoine, pe mine &i pe &eri7$
9eri7ul s%a uitat 4n Aur, 4n8riAorat$ A ridicat mna dreapt3 &i le%a transmis
oamenilor s3i un semnal, iar unul dintre ace&tia s%a 4ndep3rtat$ 6i%a spus 4n
&oapt3!
% Am trimis patru oameni s3 apere toat3 evreimea$
% Cer cu t3rie, l%a 4ntrerupt 'ad= 6ar8aret, ca 6eir &i Cluria s3 r3spund3$
De ce stau toi ace&ti evrei p3c3to&i 7erecai 4n casele lorI Pentru c3 &tiu c3
noi avem dreptate$
Imediat a luat cuvntul 7ratele <erome$
% Evrei p3c3to&iI 6eir, Cluria &i b3trnul doctor IsaacI Ace&ti oameni pe
care i%am considerat prieteniI Acum au devenit cu toii p3c3to&iI
I%a r3spuns imediat 7ratele Antoine, dominicanul!
% 'e dator3m 7oarte mult pentru ve&minte, pentru potire, pentru m3n3stire,
a spus el$ Dar nu ne sunt prieteni$ +unt doar cei care ne 4mprumut3 bani$
6ulimea a 4nceput din nou s3 stri8e, dar s%a desp3rit 4n dou3 &i 4n lumina
torelor a p3&it un b3trn cu p3r c3runt &i cu spatele 4ncovoiat$ Tunica &i
:ainele lui m3turau z3pada$ Avea la panto7i catarame 7ine din aur$
Am v3zut peticul 8alben din ta7ta prins de pieptul lui &i mi%am dat seama
c3 era evreu$ Era t3iat 4n 7orma a dou3 dintre semnele care anunau cele
zece porunci, iar eu m%am 4ntrebat cum Dumnezeu a putut cineva vreodat3
s3%&i ima8ineze c3 acesta era ?semnul ru&inii@I Dar a&a 4l considerau, &i
evreii din Europa 7useser3 silii s3%l poarte ani 4n &ir$ Am v3zut &i am
4neles$
Cratele <erome le%a cerut tuturor cu asprime s3%i 7ac3 loc lui Isaac, 7iul lui
+olomon, iar b3trnul a aAuns aproape 7ar3 7ric3 ln83 'ad= 6ar8aret &i
ln83 u&3$
% Ci dintre noi, a 4ntrebat 7ratele <erome, n%au venit la Isaac pentru
poiuni sau pentru vomitiveI Ci dintre noi n%au 7ost vindecai de ierburile
&i de priceperea luiI I%am cunoscut &tiina &i Audecata$ 9tiu bine c3 este un
doctor priceput$ Cum 4ndr3znii s3 nu ascultai ce are de spusI
**F
B3trnul a r3mas :ot3rt &i nu a mai zis nimic pn3 cnd s%au potolit toate
stri83tele$ Preoii 4n alb de la catedral3 s%au apropiat &i mai mult de el, s3%l
p3zeasc3$ 5n cele din urm3, b3trnul a vorbit, cu voce pro7und3 &i cumva
aspr3$
% Eu am 4n8riAit%o pe copil3, a spus el$ Este adev3rat, a intrat 4n biseric3
c:iar 4n seara de Cr3ciun$ Este adev3rat, a vrut s3 vad3 7rumoasele
procesiuni$ A vrut s3 asculte muzica$ Da, a vrut toate acestea, dar s%a 4ntors
acas3 la p3rini ca o copil3 la 7el de evreic3 precum plecase$ Era doar o
7eti3, u&or de iertatK +%a 4mboln3vit a&a cum se poate 4mboln3vi orice copil
pe aceast3 vreme nemiloas3, &i curnd temperatura a 7acut%o s3 delireze$
9tiu de ce a su7erit$ A avut 7ebr3 iliac3
2
$ B durea tare aici, 4ntr%o parte$
Ardea$ Dar pn3 la urm3, 7ebra s%a potolit &i, 4nainte s3 p3r3seasc3 aceste
inuturi ca s3 plece 4n Crana, era din nou cea dinainte, iar eu am vorbit cu
ea, la 7el cum a vorbit &i 7ratele <erome aici de 7a3, doctorul vostru, de&i
8reu ai putea spune c3 n%am 7ost &i eu doctorul celor mai muli dintre voi$
Cratele <erome a 4ncuviinat ener8ic$
% A&a este, v%am spus &i mai 4nainte$ Am v3zut%o 4nainte de a pleca 4n
c3l3torie$ +e vindecase$
5ncepeam s3%mi dau seama ce se 4ntmplase$ Probabil c3 7etia su7erise de
apendicit3, iar cnd apendicele se spar8e, durerea scade de la sine$ Dar
4ncepeam &i s3 b3nuiesc c3 plecarea la Paris era o invenie disperat3$
B3trnul nu terminase de vorbit$
% Tu, domni3 Eleanor, i s%a adresat el 7iicei lui 'ad= 6ar8aret$ Nu i%ai
adus tu 7loriI Nu ai v3zut%o lini&tit3, bun3 de c3l3torieI
% Dar n%am mai v3zut%o de atunci, a stri8at 7ata, &i nu mi%a spus niciodat3
c3 se pre83te&te de c3l3torie$
% Tot ora&ul era ocupat cu procesiunile ne4ntrerupte, era ocupat cu
reprezentaiile din pieeK a spus b3trnul doctor$ 9tii bine c3 asta v3
interesa, o &tii cu toii$ Dar noi nu am participat la aceste lucruri$ Ele nu
7ac parte din viaa noastr3$ 9i atunci au venit verii ei care au luat%o, iar voi
nu ai observat nimic$
9tiam de%acum c3 b3trnul nu relata adev3rul, dar era :ot3rt s3 spun3
ceea ce trebuia ca s3%i proteAeze nu doar pe 6eir &i pe Cluria, ci 4ntrea8a lui
comunitate$
7 8clu.ie intestinal). #N.r.'
**0
Civa tineri care &edeau 4n spatele dominicanilor &i%au croit drum 4n 7a3,
iar unul dintre ei l%a ameninat pe b3trn &i l%a numit ?evreu 4mpuit@$
Ceilali au 4nceput apoi s3%l 4mpin83 pe doctor 4ntr%o parte, apoi 4n cealalt3$
% 5ncetai, a stri8at &eri7ul, &i le%a dat un semnal c3l3reilor$ Tinerii au
7u8it$ 6ulimea s%a 7erit din calea cailor$
% 1oi aresta pe oricine ridic3 mna 4mpotriva acestor evrei, a spus &eri7ul$
9tim cu toii ce s%a 4ntmplat 4n 'incoln, atunci cnd lucrurile au sc3pat de
sub controlK Evreii nu v3 aparin, ei sunt proprietatea coroanei$
B3trnul tremura r3u$ Am 4ntins mna ca s3%l lini&tesc$ +%a uitat la mine &i
i%am remarcat din nou dispreul, demnitatea lui trecut3, dar &i o
recuno&tin3 va83 pentru c3 4l 4nele8eam$
1uietul mulimii s%a 4nteit, iar 7ata cea tn3r3 a 4nceput s3 pln83 Aalnic$
% Dac3 am putea avea m3car o roc:ie de%a 'eei, s%a Aelit ea$ Asta ar
con7irma ce s%a 4ntmplat, pentru c3 la simpla ei atin8ere muli s%ar putea
vindeca$
Ideea a 7ost primit3 uimitor de bine, iar 'ad= 6ar8aret a insistat c3 ar
putea, pesemne, 83si 4n cas3 toate :ainele copilei, 4ntruct era moart3 &i nu
plecase nic3ieri$
Cratele Antoine, conduc3torul dominicanilor, a ridicat mna &i a cerut
r3bdare$
% 5nainte s3 continuai, vreau s3 v3 spun o poveste, a zis el, &i te ro8,
domnule &eri7, s3 o asculi &i tu$
Am auzit 4n urec:e vocea lui 6alc:ia:!
% Aminte&te%i c3 &i tu e&ti predicator$ Nu%l l3sa s3 c&ti8e con7runtarea$
% Cu muli ani 4n urm3, a 4nceput 7ratele Antoine, un evreu p3c3tos din
Ba8dad a 7ost surprins s3 a7le c3 7iul lui s%a cre&tinat &i l%a aruncat pe b3iat
4n 7l3c3ri$ C:iar cnd se p3rea c3 nevinovatul tn3r avea s3 7ie trans7ormat
4n cenu&3, din cer a ap3rut 4ns3&i binecuvntata Cecioar3$ Ea l%a salvat &i l%a
scos nev3t3mat din 7oc$ Iar 7l3c3rile l%au mistuit e>act pe evreul p3c3tos,
care a 4ncercat s3%i 7ac3 un asemenea r3u 7iului s3u devenit cre&tin$
Dup3 aceast3 pild3, mulimea p3rea 8ata s3 7ac3 toat3 casa una cu
p3mntul$
% Este o poveste vec:e, am stri8at eu imediat, plin de mnie, &i se
poveste&te peste tot 4n lume$ Numai c3 de 7iecare dat3 este vorba despre alt
ora& &i despre alt evreu, iar ci dintre voi au v3zut asemenea lucru cu oc:ii
luiI Bare de ce este lumea att de dornic3 s3%i dea crezareI am continuat
eu, ct de tare am putut$ 13 luptai cu un mister aici, dar printre voi nu a
**-
cobort +7nta Cecioar3, nu avei niciun 7el de dovezi &i ar trebui s3 v3
oprii$
% Cine e&ti tu, s3 vii &i s3 vorbe&ti 4n aAutorul evreilorI a 4ntrebat 7ratele
Antoine$ Cine e&ti tu, s3 pui la 4ndoial3 cuvntul stareului propriului t3u
ordinI
% Nu vreau s3 7iu lipsit de respect, am spus, dar aceast3 poveste nu
dovede&te nimic &i nu are nicio le83tur3 cu vinov3ia sau nevinov3ia din
cazul de 7a3$
6i%a venit o idee$ Am ridicat vocea ct de mult am putut$
% Credei cu toii 4n s7ntul vostru copil, am stri8at$ +7ntul Pilliam, al
c3rui mormnt se a7l3 4n catedrala voastr3$ 6er8ei la el acum &i cerei%i s3
v3 4ndrume$ '3sai%l pe +7ntul Pilliam s3 v3 c3l3uzeasc3 7aptele$
Ru8ai%v3 lui s3 descoperii mormntul 7etei, dac3 tot credei 4ntr%att c3
este moart3$ Bare nu ar 7i s7ntul cel mai potrivit miAlocitorI Nici nu v%ai
putea dori ceva mai bun$ 6er8ei la catedral3, cu toii, acum$
% Da, da, a stri8at 7ratele <erome, a&a trebuie s3 7acem$
'ad= 6ar8aret p3rea destul de descump3nit3$
% +7ntul Pilliam este cel mai potrivit, a spus 7ratele <erome,
aruncndu%mi o privire rapid3$ Cu o sut3 de ani 4n urm3, a 7ost el 4nsu&i
omort de evreii din NorNic:$ Da, s3 mer8em 4n biseric3, s3 mer8em la
mormntul lui$
% 6er8ei cu toii la mormnt, a spus &eri7ul$
% 13 spun vou3, a vorbit 7ratele Antoine, c3 avem 4nc3 un s7nt aici, c3
avem dreptul s3 le cerem p3rinilor straiele r3mase de la copil3$ DeAa s%a
s3vr&it un miracol la steAarul cel mare$ Toate :ainele r3mase vor deveni
relicve s7inte$ 13 spun! s3 spar8em u&ile, dac3 este nevoie, &i s3 lu3m
aceste :aine$
6ulimea devenea s3lbatic3$ Toi c3l3reii s%au tras mai aproape,
4ncercnd s3 o 4mpr3&tie sau s3 o 7ac3 s3 se retra83$ Jnii :uiduiau, dar
7ratele <erome a r3mas 7erm cu spatele la cas3, cu braele 4ntinse, stri8nd!
% 'a catedral3, la +7ntul Pilliam, acolo trebuie s3 mer8em$
Cratele Antoine a trecut printre mine &i &eri7 &i a 4nceput s3 bat3 4n u&3$
9eri7ul s%a 4n7uriat$ +%a 4ntors c3tre u&3$
% 6eir, Cluria, pre83tii%v3$ Am s3 v3 iau la castel, ca s3 v3 ap3r$ Dac3 va
7i nevoie, voi duce la castel toi evreii din NorNic:$
6ulimea p3rea dezam38it3, dar de 7iecare parte e>ista con7uzie &i muli
stri8au numele +7ntului Pilliam$
**.
% Dar, a spus b3trnul doctor evreu, dac3 4i vei lua pe 6eir, pe Cluria &i
pe noi toi la castel, atunci ace&ti oameni ne vor Ae7ui casele &i ne vor arde
c3rile s7inte$ Te ro8, te implor, ia%o pe Cluria, mama ne7ericitei 7ete, dar
las3%m3 s3 vorbesc cu 6eir, poate c3 putem 7ace ni&te donaii, 7rate
Antoine, pentru noua voastr3 m3n3stire$ Evreii au 7ost 4ntotdeauna
8enero&i$
Cu alte cuvinte, 4l mituia$ Dar vorbele au 73cut minuni &i i%au 4nmuiat pe
toi cei care le%au auzit$
% Da, ar trebui s3 pl3teasc3, a spus cineva$ De ce nuI a ad3u8at altul$ Iar
vestea a str3b3tut 4ntrea8a adunare$
Cratele <erome a stri8at tare c3 va conduce o procesiune c3tre catedral3 &i
c3 oricine se temea pentru soarta su7letului s3u nemuritor ar 7i trebuit s3 4l
urmeze$
% Toi cei cu 7elinare &i lumn3ri, mer8ei 4n 7a3 ca s3 luminai drumul$
Cum destui se 83seau 4n pericol s3 7ie c3lcai 4n picioare de c3l3rei, cum
7ratele <erome traversa cu pa&i mari mulimea ca s3 se pun3 4n 7runtea ei,
muli l%au urmat, iar alii au 4nceput s3 se 4mpr3&tie$
'ad= 6ar8aret nu s%a clintit &i s%a apropiat de b3trnul doctor$
% Nu i%ai aAutat &i tuI l%a 4ntrebat 'ad= 6ar8aret, privindu%l 7i> 4n oc:i$ +%
a 4ntors, 7amiliar, c3tre &eri7$ N%a 7ost &i el, dup3 cum sin8ur a spus, p3rta&
la toate acesteaI Crezi c3 6eir &i Cluria sunt destul de de&tepi ct s3
produc3 o otrav3 73r3 aAutorul luiI +%a r3sucit din nou c3tre b3trn$ Crezi c3
dac3 ai s3%mi anulezi datoriile, m3 vei cump3ra a&a, cu una, cu dou3I
% Dac3 asta te va lini&ti &i te va 7ace s3 te supui adev3rului, a spus
b3trnul, atunci, da, 4i voi anula datoriile, pentru tot necazul &i toat3
durerea pe care le%ai su7erit$
Asta a 73cut%o pe 'ad= 6ar8aret s3 tac3, dar numai provizoriu$ Avea
mare 8riA3 s3 nu piard3 niciun avantaA$
9eri7ul a 73cut imediat semn spre doi c3l3rei$
% Ducei%l pe Isaac, 7iul lui +olomon, acas3 4n si8uran3, a spus el$ Iar voi,
ceilali, ducei%v3 cu preoii la catedral3 &i ru8ai%v3$
% +3 nu v3 7ie mil3 de niciunul dintre ei, a insistat 'ad= 6ar8aret, de&i nu
a mai ridicat vocea ct s3 o aud3 4ntrziaii$ +unt vinovai cu toii de
numeroase p3cate &i practic3 ma8ia nea8r3 cu c3rile lor, pe care le
consider3 mai presus dect s7nta Biblie$ B:, numai eu sunt de vin3, pentru
c3 mi%a 7ost mil3 de s3rmana copil3$ 9i m3 doare s3 le 7iu datoare
oamenilor care au omort%o$
**,
+oldaii I%au condus deoparte pe b3trn, iar caii lor i%au pus pe 7u83 pe
ultimii privitori$ Am putut vedea limpede c3 cei mai muli urmaser3
7elinarele procesiunii$
I%am 4ntins mna lui 'ad= 6ar8aret$
% Doamn3, i%am spus, l3sai%m3 pe mine s3 vorbesc cu ei$ Nu sunt din
acest loc$ Nu 7ac parte din niciuna dintre taberele de aici$ '3sai%m3 s3 v3d
dac3 pot descoperi adev3rul$ 9i, v3 asi8ur, totul poate 7i rezolvat la lumina
zilei$
+%a uitat la mine cu destul3 blndee, apoi, obosit3, a 4ncuviinat$ +%a
4ntors &i, 4mpreun3 cu 7iica sa, a urmat procesiunea care se 4ndrepta spre
mormntul &i altarul +7ntului Pilliam$ 5n timp ce se uita 4napoi, cineva i%a
4ntins o lumnare aprins3, iar ea a luat%o, recunosc3toare, &i &i%a urmat
drumul$
+oldaii c3l3ri i%au 4nsoit pe ceilali$ Au r3mas numai dominicanii,
privindu%m3 ca &i cum a& 7i 7ost un tr3d3tor$ +au, mai r3u, un impostor$
% Iart3%m3, 7rate Antoine, am spus$ Dac3 voi 83si dovezi c3 ace&ti oameni
sunt vinovai, m3 voi 4n73i&3 4n 7aa ta$
C3lu83rul nu &tia cum s3 interpreteze aceste vorbe$
% 1oi, cei cu &coal3, credei c3 le &tii pe toate, a spus 7ratele Antoine$ Am
studiat &i eu, de&i nu la Bolo8na sau Paris, cum probabil ai 7acut%o tu$ 9i
recunosc p3catul atunci cnd 4l v3d$
% A&a este$ 5i promit, vei primi raportul meu, i%am r3spuns$
5n cele din urm3, dominicanii s%au 4ntors &i s%au 4ndep3rtat$ I%a 4n8:iit
4ntunericul$
9eri7ul &i cu mine am r3mas la u&a casei de piatr3, care p3rea acum
cople&it3 de c3l3reii din Aur$
5nc3 nin8ea, 7oarte 4ncet, nu se oprise deloc 4n timpul 4n7runt3rii$ Am
v3zut z3pada curat3 &i alb3, 4n ciuda mulimii care 7usese acolo, &i mi%am
dat seama brusc c3 4n8:easem$
Caii soldailor erau a8itai 4n acest loc 4n8ust$ Dar tot mai soseau c3l3rei,
unii dintre ei cu 7elinare, &i puteam auzi ecoul copitelor lor pe str3zile din
apropiere$ Nu &tiam ct de mult se 4ntindea cartierul evreilor, dar ei &tiau,
cu si8uran3$ Abia acum mi%am dat seama c3 toate 7erestrele din aceast3
parte a ora&ului erau 4ntunecate, cu e>cepia 7erestrelor de sus, unde locuiau
6eir &i Cluria$
9eri7ul a b3tut la u&3$
*()
% 6eir, Cluria, ie&ii a7ar3, le%a cerut el$ Pentru propria voastr3 si8uran3,
v3 iau cu mine$ +%a 4ntors &i mi%a vorbit 4n &oapt3$ Dac3 va 7i nevoie, 4i voi
lua pe toi &i 4i voi ine la castel pn3 cnd toat3 nebunia va 4nceta, alt7el
oamenii vor incendia tot ora&ul NorNic: numai ca s3 le dea 7oc evreilor$
6%am spriAinit de u&a 8rea de lemn &i am spus cu voce cald3, dar
puternic3!
% 1rem s3 v3 aAut3m$ +unt un c3lu83r care crede 4n nevinov3ia voastr3$
13 ro8, l3sai%ne s3 intr3m$
9eri7ul st3tea &i se uita la mine$
Dintr%odat3, s%a auzit dru8ul 8reu ridicndu%se &i u&a s%a desc:is$
*(*
CAPITOLUL APTE
)eir si 3luria
B dun83 subire de lumin3 a scos la iveal3 un b3rbat 4nalt &i brunet, care
se uita la noi cu oc:ii adncii 4n orbite pe o 7a3 7oarte alb3$ Purta o rob3
de m3tase maro, cu obi&nuitul semn 8alben aplicat pe piept$ Pomeii lui
4nali p3reau &le7uii, att de 4ntins3 le era pielea$
% Au plecat pentru moment, a spus 4ncet &eri7ul$ 'as3%ne s3 intr3m$ Iar tu
&i soia ta pre83tii%v3 s3 venii cu mine$
B3rbatul a disp3rut, iar &eri7ul &i cu mine ne%am strecurat cu u&urin3 4n
cas3$
'%am urmat pe &eri7 pe ni&te sc3ri 4n8uste, bine luminate &i acoperite cu
covoare, pn3 4ntr%o camer3 ar3toas3, unde 4n 7aa unui &emineu mare
st3tea o 7emeie 8raioas3 &i 7rumoas3$
Dou3 servitoare se 7oiau 4n penumbr3$
Covoare turce&ti bo8ate acopereau pardoseala, iar toi pereii aveau tapet
scump, de&i doar cu modele 8eometrice$ Dar cel mai preios ornament din
4nc3pere era 7emeia$
Era mai tn3r3 dect 'ad= 6ar8aret$ Boneta alb3 4i acoperea 4n 4ntre8ime
p3rul &i 4i scotea 4n eviden3 pielea m3slinie &i oc:ii c3prui, adnci$ Roc:ia
pe care o purta era de un roz intens, cu mneci bo8ate prinse 4n nasturi sub
o tunic3 ce p3rea esut3 cu 7ir de aur$ Purta panto7i 8ro&i &i i%am v3zut
mantia pe sp3tarul scaunului$ Era 4mbr3cat3 &i pre83tit3 se 7ie luat3 de
acolo$
'n83 un perete se a7la un dulap mare cu c3ri, plin de volume le8ate 4n
piele, iar pe un birou simplu de lemn se 4n8r3m3deau re8istre &i pa8ini de
per8ament scrise$ Cteva volume cu le83turi ne8re 7useser3 adunate 4ntr%o
parte a biroului$ Iar pe alt perete am v3zut ceva ce sem3na cu o :art3, de&i
se a7la prea departe de lumina 7ocului ca s3%mi dau seama cu certitudine$
C3minul 4nsu&i era 4nalt &i 7ocul lu>uriant, iar scaunele din lemn bo8at
sculptat 4mpr3&tiate 4n Aur erau acoperite cu perne$ E>istau &i cteva
banc:ete 4n penumbr3, aranAate pe un rnd, ca &i cum uneori ar 7i venit s3
stea acolo 4nv33cei$
*((
Cemeia s%a ridicat 4n picioare &i a luat mantia cu 8lu83 de pe sp3tarul
scaunului$ A vorbit 4ncet &i lini&tit$
% Pot s3 v3 o7er ni&te vin 7iert 4nainte de a pleca, domnule &eri7I
B3rbatul ei p3rea paralizat, se uita 4n Aur ca &i cum nu &tia ce s3 7ac3 &i
p3rea s3%i 7ie ru&ine din aceast3 cauz3$
Era un b3rbat ar3tos dup3 toate standardele, cu mini subiri &i 7rumoase
&i cu o pro7unzime vis3toare 4n priviri$ P3rea nenorocit$ Aproape 7ar3
speran3$ A& 7i vrut cu disperare s3%i inspir curaA$
% 9tiu ce trebuie 73cut, a spus 7emeia$ 63 vei lua la castel ca s3 7iu 4n
si8uran3$
5mi amintea de cineva cunoscut, dar n%a& 7i putut spune de cine sau de ce,
&i nu aveam timp pentru ast7el de 8nduri$ Ea a vorbit din nou!
% Am stat de vorb3 cu b3trnii, cu rabinul sina8o8ii$ Am vorbit cu Isaac &i
cu 7iii lui$ Am 7ost cu toii de acord$ 6eir le va scrie verilor no&tri din
Paris$ 1a obine de la 7iica noastr3 o scrisoare care s3 dovedeasc3 7aptul c3
se a7l3 4n via3$$$
% Nu va 7i destul, a 4nceput &eri7ul$ Este periculos ca 6eir s3 r3mn3 aici$
% De ce spui astaI 4ntreb3 ea$ Toat3 lumea &tie c3 nu va pleca din NorNic:
7ar3 mine$
% Este adev3rat, a meditat el$ Coarte bine$
% 9i va scrie &i dup3 o mie de monede de aur pentru m3n3stirea
dominican3$
9eri7ul a ridicat minile cu 4nele8ere &i a 4ncuviinat$
% 'as3%m3 s3 r3mn aici, a spus 4ncet 6eir$ Trebuie s3 scriu scrisorile &i
s3 m3 s73tuiesc mai departe cu ceilali$
% 1ei 7i 4n pericol, a spus &eri7ul$ Cu ct aduni mai repede ni&te bani, 7ie &i
de la evreii din ora&, cu att va 7i mai bine pentru tine$ Dar uneori banii nu
sunt de aAuns pentru a opri asemenea lucruri$ Trebuie s3 trimii dup3 7iica ta
&i s3 o aduci acas3$
6eir a cl3tinat din cap$
% Nu vreau s3 o pun din nou pe drumuri pe o ast7el de vreme, a spus, dar
avea vocea nesi8ur3 &i eu am &tiut c3 minea &i c3 4i era ru&ine$ B mie de
monede de aur &i anularea ct mai multor datorii c3tre noi$ Eu nu 4mp3rt3%
&esc priceperea neamului meu 4n a 4mprumuta bani, a continuat$ +unt un
4nv3at, a&a cum &tii tu &i a&a cum &tiu &i 7ii t3i, domnule &eri7$ Dar pot s3
stau de vorb3 cu toat3 lumea de pe aici &i cu si8uran3 vom aAun8e la o
sum3$$$
*(/
% Coarte probabil, a spus &eri7ul$ Dar 4i mai cer ceva, 4nainte de a%i
asi8ura protecia$ Cartea voastr3 s7nt3 care esteI
6eir, cinstit cum era, a devenit palid$ +%a apropiat 4ncet de birou &i a
ridicat un volum 8ros, le8at 4n piele$ Avea pe copert3 litere ebraice 8ravate
4n aur$
% Tora, a &optit el$ +%a uitat nesi8ur la &eri7$
% Pune mna pe ea &i Aur3%mi c3 e&ti nevinovat de tot ce te acuz3 lumea$
B3rbatul ar3ta ca &i cum ar 7i urmat s3%&i piard3 cuno&tina$ Avea o
e>presie 4ndep3rtat3 4n privire, ca &i cum ar 7i visat, iar visul se dovedea un
co&mar$
1oiam cu disperare s3 intervin, dar ce puteam s3 7acI !alc$ia$, a=ut# l$
5n cele din urm3, innd cartea 8rea cu mna stn83, 6eir a pus%o
deasupra pe cea dreapt3 &i a vorbit, cu voce tremurnd3!
% <ur c3 niciodat3 4n viaa mea nu am 73cut r3u vreunei 7iine omene&ti &i
c3 nu i%am 73cut r3u nici 7iicei Cluriei, 'ea$ <ur c3 nu i%am 73cut r3u 4n
niciun 7el, c3 am avut 8riA3 de ea cu dra8ostea &i cu atenia care i se cer
unui tat3 adoptiv &i c3$$$ este plecat3 dintre noi$
+%a uitat la &eri7$
9eri7ul &tia &i el acum c3 7ata era moart3$
Dar a a&teptat doar o clip3, apoi a 4ncuviinat din cap$
% Eaide, Cluria, a spus &eri7ul$ +%a uitat la 6eir$ 1oi avea 8riA3 s3 7ie 4n
si8uran3 &i s3 aib3 parte de tot ce%i trebuie$ 1oi avea 8riA3 ca soldaii s3
4mpr3&tie vorba prin ora&$ 1oi vorbi eu 4nsumi cu dominicanii$ 'a 7el &i tu,
a ad3u8at el, uitndu%se la mine$ Apoi i s%a adresat din nou lui 6eir$ Adun3
repede ct de muli bani poi$ Bbine anularea ct mai multor datorii$ Asta
va costa toat3 comunitatea, dar nu v3 vei ruina$
+ervitoarele &i soia au cobort sc3rile, iar &eri7ul le%a urmat$ Am auzit
apoi pe cineva z3vornd u&a 4n spatele lor$
B3rbatul s%a uitat acum la mine$
% De ce vrei s3 m3 aAuiI m%a 4ntrebat$ P3rea att de descuraAat &i de
deprimat ct poate 7i un om$
% Pentru c3 te%ai ru8at pentru aAutor, am r3spuns, &i, dac3 voi putea 7i
r3spunsul la ru83ciunile tale, o voi 7ace$
% 5i bai Aoc de mine, 7rateI m%a 4ntrebat$
% Deloc, am r3spuns$ Dar 7ata, 'ea$ Este moart3, nu%i a&aI
B clip3 lun83 abia dac3 m%a privit$ Apoi a tras scaunul din spatele
biroului &i s%a a&ezat$
*(D
6%am a&ezat &i eu pe scaunul cu sp3tar 4nalt din 7aa lui$ Ne uitam acum
direct unul la cel3lalt$
% Nu &tiu de unde vii, a spus el 4n &oapt3$ Nu &tiu de ce am 4ncredere 4n
tine$ 9tii la 7el de bine ca &i mine c3 7raii t3i dominicani sunt cei care ne
cople&esc cu 4nvinuiri$ +3 se lupte s3 mai obin3 un s7nt, aceasta este 4nda%
torirea lor$ De parc3 +7ntul Pilliam n%ar bntui pentru totdeauna ora&ul
NorNic:$
% Cunosc povestea +7ntului Pilliam, am spus$ Am auzit%o deseori$ Jn
copil cruci7icat de evrei 4n ziua de Pa&te$ Jn pac:et de minciuni$ 9i un
mormnt menit s3 atra83 pelerinii la NorNic:$
% +3 nu spui a&a ceva 4n a7ara acestei case, a zis 6eir, sau alt7el 4i vor
smul8e membrele unul cte unul$
% Nu sunt aici c3 s3 m3 cert cu ei$ +unt aici ca s3 te aAut s3%i rezolvi
problema$ +pune%mi ce s%a 4ntmplat &i de ce nu ai 7u8it$
% +3 7u8imI a 4ntrebat$ Dac3 7u8im, suntem considerai vinovai &i
urm3rii, iar nebunia s%ar 4ntinde nu doar 4n NorNic:, ci &i asupra evreilor
care ne%ar o7eri ad3post$ Crede%m3, 4n aceast3 ar3, o scnteie din B>7ord
poate aprinde un 7oc la 'ondra$
% Da, sunt si8ur c3 ai dreptate$ Ce s%a 4ntmplatI
Bc:ii i s%au umplut de lacrimi$
% A murit, a &optit el$ De 7ebr3 iliac3$ 'a s7r&it, durerea a 4ncetat, a&a cum
se 4ntmpl3 deseori$ Era lini&tit3$
Dar nu ardea numai pentru c3 o acopeream noi cu comprese reci$ Iar
atunci cnd &i%a primit prietenele, pe 'ad= 6ar8aret &i pe Nell, doar p3rea
vindecat3 de 7ebr3$ Dimineaa devreme a murit 4n braele Cluriei, iar
Cluria$$$ Dar nu%i pot povesti totul$
% Este 4n8ropat3 ln83 steAarul cel mareI
% +i8ur c3 nu, a spus el cu dispre, iar beivii aceia nu ne%au v3zut
niciodat3 ducnd%o acolo$ Nu ne%a v3zut nimeni$ Am purtat%o 4n brae, la
piept, la 7el de tandru ca pe o mireas3$ 9i am mers prin p3dure ore%n &ir,
pn3 cnd am aAuns la malul moale al unui pru, iar acolo am
4ncredinat%o p3mntului 4ntr%un mormnt puin adnc, 4n73&urat3 doar
4ntr%un 8iul8iu, &i ne%am ru8at 4mpreun3, acoperind%o cu p3mnt &i pietre$
Asta a 7ost tot ce am putut s3 mai 7acem pentru ea$
% E>ist3 cineva la Paris 4n stare s3 scrie o scrisoare care s3 7ie crezut3 aiciI
l%am 4ntrebat$
*(F
+%a uitat 4n sus, ca 4nspre un vis, dar &i ca &i cum s%ar 7i minunat de
abilitatea mea de a coopera cu el 4n minciun3$
% Cu si8uran3 c3 e>ist3 o comunitate evreiasc3 acolo$$$
% 5ntr%adev3r, a spus$ Noi trei am venit 4ncoace c:iar din Paris, pentru c3
eu am mo&tenit aceast3 cas3 &i banii datorai unc:iului meu de aici$ Da,
e>ist3 o comunitate la Paris, &i e>ist3 &i un dominican care s%ar putea s3
vrea s3 ne aAute, nu pentru c3 nu &i%ar 7ace scrupule s3 mint3, scriind o
scrisoare 4n care s3 pretind3 c3 7ata se a7l3 4n via3$ Ar putea mini pentru
c3 este prietenul nostru, va r3mne prietenul nostru &i va pleda pentru noi$
% +%ar putea s3 7ie tot ce ne trebuie$ Acest dominican este un 4nv3atI
% +tr3lucit, care a studiat cu cei mai buni pro7esori de acolo$ Doctor 4n
drept &i absolvent de teolo8ie$ 9i 7oarte recunosc3tor nou3 pentru c3 i%am
73cut un serviciu 7oarte neobi&nuit$ +%a oprit$ Dar dac3 m3 4n&elI Dac3 m3
4n&el complet &i se 4ntoarce 4mpotriva noastr3I E>ist3 motive &i pentru asta,
cerul mi%e martor$
% Poi s3%mi e>pliciI
% Nu, nu pot$
% Cum i%ai putea da seama dac3 va dori s3 v3 aAute sau dac3 se va
4ntoarce 4mpotriva voastr3I
% Cluria 4&i va da seama$ Cluria va &ti 7oarte bine ce s3 7ac3, &i doar Cluria
4i va putea e>plica &i ie$ Dac3 Cluria va spune c3 trebuie s3%i scriu acestui
om$$$
+%a oprit din nou$ Nu avea 4ncredere 4n niciuna dintre deciziile lui$
% Dar nu pot s3%i scriu$ +unt nebun s3 o cred$ Dac3 vine 4ncoace &i ne
acuz3 &i elI
% Ce 7el de om esteI am 4ntrebat$ Ce le83tur3 e>ist3 4ntre el, tine &i CluriaI
% B, ai pus 4ntrebarea%c:eie, a r3spuns$
% Dar dac3 m3 duc c:iar eu s3 vorbesc cu elI Ct dureaz3 s3 aAun8 la
ParisI Crezi c3 ai putea &ter8e destule datorii, ai putea aduna destul aur,
promindu%le c3 eu m3 voi 4ntoarce cu 4nc3 &i mai muli baniI 1orbe&te%mi
despre acest dominican$ De ce crezi c3 v%ar putea aAutaI
9i%a mu&cat buza de Aos$ Ar3ta ca 8olit de sn8e$ +%a l3sat pe spate 4n
scaun$
% Dar trebuie s3 m3 8ndesc la Cluria, a murmurat el$ Nu trebuie s3 permit
a&a ceva, c:iar dac3 asta ne%ar putea salva$
*(0
% Te re7eri la 7amilia patern3 a 7eteiI am 4ntrebat$ Jn bunic, poateI Este el
sperana ta de a aduna monedele de aurI Parc3 te%am auzit pomenind c3
i%ai 7ost tat3 adoptiv$
A 7luturat din mn3$
% Am o mulime de prieteni$ Banii nu reprezint3 o problem3$ Pot obine
banii$ 5i pot procura de la 'ondra$ Am pomenit Parisul numai ca s3 c&ti8
timp &i pentru c3 am pretins c3 'ea s%a dus acolo, iar o scrisoare din Paris
ar putea s3 o con7irme$ 6inciuni$ 6inciuniK A plecat capul$ Dar acest
b3rbat$$$ +%a oprit din nou$
% 6eir, acest doctor 4n drept ar putea reprezenta soluia$ Trebuie s3 ai
4ncredere 4n mine$ Dac3 acest dominican puternic ar veni 4ncoace, ar putea
prelua controlul acestei mici comunit3i, oprind nebunia c3ut3rii unui nou
s7nt, pentru c3 acesta este scopul care :r3ne&te 7ocul, iar un om educat &i
de&tept ar 4nele8e lucrurile imediat$ NorNic: nu este Parisul$
Avea c:ipul indescriptibil de trist$ Nu putea vorbi$ Era s7&iat$
% 1ai, n%am 7ost niciodat3 nimic altceva dect un om al c3rilor, a spus
o7tnd$ Nu sunt deloc de&tept$ Nu pot s3%mi dau seama ce ar 7ace acest
b3rbat &i ce nu$ Pot s3 adun o mie de monede de aur, dar pe b3rbatul
acesta$$$ 63car dac3 nu mi%ar 7i luat%o pe Cluria$
% D3%mi permisiunea s3 vorbesc cu soia ta, dac3 asta dore&ti, am spus$
+crie%i un bilet &eri7ului spunndu%i c3 e&ti de acord s3 stau de vorb3 cu
soia ta 4ntre patru oc:i$ 63 vor primi 4n castel$ 9eri7ul &i%a 7ormat o
impresie 7avorabil3 despre mine$
% 1ei p3stra secret tot ce%i va spune, tot ce te va 4ntreba, tot ce 4i va
dest3inuiI
% Da, dac3 a& 7i un preot, dar nu sunt$ 6eir, ai 4ncredere 4n mine$ 63 a7lu
aici pentru tine &i Cluria, pentru niciun alt motiv$
A zmbit 4n cel mai trist mod cu putin3$
% 6%am ru8at s3%mi apar3 un 4n8er al Domnului, a spus$ Am scris poeme,
m%am ru8at$ '%am implorat pe Domnul s3%mi 4n7rn83 du&manii$ Ce poet
vis3tor mai sunt &i euK
% Jn poet, am spus, 8ndindu%m3 &i zmbind$ A&a cum st3tea 4n scaun,
era la 7el de ele8ant ca soia lui, la 7el de subire, ar3ta 4ntr%un 7el pe care 4l
83seam mi&c3tor$ Iar acum se desemnase pe sine cu acel cuvnt minunat,
dar parc3 se ru&ina de el$
Iar oamenii de a7ar3 4i puneau la cale moartea$ Eram si8ur de asta$
*(-
% E&ti un poet &i un om credincios, am spus$ Te%ai ru8at cu credin3, nu%i
a&aI
A 4ncuviinat$ +%a uitat la c3ri$
% 9i am Aurat pe cartea s7nt3$
% Ai spus adev3rul, am zis$ Dar 4mi d3deam seama c3 orice discuie cu el
nu avea s3 mai duc3 niciunde$
% Da, i%am spus, iar &eri7ul &tie de%acum$
Era 8ata s3 cedeze lacrimilor$
% 6eir, nu avem timp acum s3 cnt3rim aceste lucruri, am spus$ +crie
biletul acela$ Eu nu sunt nici poet, nici vis3tor$ Dar pot 4ncerca s3 7iu
4n8erul Domnului$ Eaide, 7a%o$
*(.
*(,
CAPITOLUL OPT
Nenorocirile unui #o#or
9tiam destule despre aceast3 perioad3 din istorie ct s3%mi dau seama c3
oamenii nu se aventurau pe%a7ar3 4n miAlocul nopii, mai ales pe ninsoare,
dar 6eir scrisese pentru mine o scrisoare elocvent3 &i ur8ent3, e>plicn%
du%i &eri7ului, dar &i c3pitanului 83rzii, c3ruia 6eir 4i spunea pe nume, c3
trebuie s3 o v3d pe Cluria 7ar3 4ntrziere$ 5i scrisese o scrisoare &i Cluriei, pe
care am citit%o, 4ndemnnd%o s3 stea de vorb3 &i s3 aib3 4ncredere 4n mine$
Am descoperit c3 am de urcat o pant3 abrupt3 pn3 la castel &i, spre
dezam38irea mea, 6alc:ia: mi%a spus doar c3%mi 4ndeplinesc 7rumos
misiunea$ Niciun 7el de in7ormaii sau s7aturi pentru ce va urma$
Cnd am 7ost primit, 4n cele din urm3, 4n camera Cluriei de la castel, eram
4n8:eat, ud &i epuizat$
Dar ceea ce am v3zut m%a revi8orat imediat$ 5nti de toate, 4nc3perea
4ns3&i, situat3 sus, 4n cel mai puternic turn al castelului, ar3ta ca un palat, &i
c:iar dac3 Cluriei nu i%o 7i p3sat prea tare de tapiseriile cu personaAe, ele
acopereau peste tot pereii de piatr3, la 7el cum covoare 7rumos esute
acopereau pardoseala$
5ntr%un candelabru 4nalt de 7ier ardeau o mulime de lumn3ri, iar
4nc3perea era pl3cut luminat3 de ele &i de 7ocul din c3min$
Doar o sin8ur3 camer3 4i 7usese repartizat3 Cluriei, evident, a&a c3 ne
a7lam 4n umbra patului ei enorm &i 4nconAurat de draperii 8rele$
9emineul se a7la 4n partea opus3, sub o plac3 mare de piatr3, iar 7umul
ie&ea printr%o 8aur3 direct prin acoperi&$
Patul era ascuns de perdele stacoAii, iar al3turi e>istau scaune bo8at
sculptate pe care ne puteam a&eza % un lu>, desi8ur % &i o mas3 de scris pe
care o puteam aranAa 4ntre noi, pentru o discuie mai 7amiliar3$
Cluria s%a a&ezat la mas3 &i mi%a 73cut semn s3 iau loc pe scaunul din 7aa
ei$
5n 4nc3pere era cald, aproape prea cald &i, cu permisiunea doamnei,
mi%am l3sat panto7ii s3 se usuce ln83 7oc$ 6i%a o7erit vin 7iert, la 7el ca
&eri7ului mai devreme, dar sincer s3 7iu nu eram si8ur dac3 trebuie s3
primesc vin, dac3 voiam, &i de 7apt nu voiam$
*/)
Cluria a citit scrisoarea 4n care 6eir 4i cerea, 4n ebraic3, s3 mi se
dest3inuiasc3 &i s3 aib3 4ncredere 4n mine$ A 4mp3turit repede per8amentul
tare &i a aranAat scrisoarea sub o carte cu coperte de piele de pe mas3, mult
mai mic3 dect volumele r3mase acas3$
Purta aceea&i bonet3 ca &i mai devreme, care 4i acoperea per7ect p3rul, dar
4&i scosese voalul lucrat cu 8riA3 &i tunica strmt3 de m3tase, iar acum avea
pe umeri o cap3 de ln3 tivit3 cu blan3, cu 8lu8a l3sat3 pe spate$ Jn v3l alb
simplu, cu mar8ine aurie, 4i atrna pe umeri &i pe spate$
Am simit din nou c3 4mi aduce aminte de cineva cunoscut din viaa mea,
dar iar3&i nu am avut timp s3%mi duc 8ndul pn3 la cap3t$
A netezit scrisoarea$
% Ceea ce 4i voi spune va r3mne absolut 4ntre noi, a&a cum m3 asi8ur3
soul meuI
% Da, absolut$ Nu sunt preot, sunt doar un 7rate$ Dar 4i voi p3stra
m3rturisirea secret3 la 7el cum p3streaz3 un preot taina spovedaniei$
Crede%m3 c3 am venit aici numai ca s3 v3 aAut pe voi$ ;nde&te%te la mine
ca la r3spunsul primit ru83ciunilor tale$
% 'a 7el te descrie &i el, a spus ea 8nditoare$ 9i sunt bucuroas3 s3 te
consider ast7el$ Dar &tii tu ce a avut de su7erit poporul nostru 4n An8lia,
de%a lun8ul multor aniI
% 1in de departe, dar &tiu cte ceva, am r3spuns$
5n mod evident, 4i venea mai u&or s3 vorbeasc3 dect lui 6eir$ A stat
puin pe 8nduri, dar a continuat$
% Pe cnd aveam opt ani, a 4nceput ea, toi evreii din 'ondra au 7ost
4nc:i&i 4n Turn, pentru propria lor si8uran3, din cauza tulbur3rilor strnite
de c3s3toria re8elui cu re8ina Eleanor de Provena$ Eram la Paris atunci,
dar am a7lat, &i am avut &i noi necazurile noastre$ Pe cnd aveam zece ani,
4ntr%o smb3t3, 4n timp ce toi evreii din 'ondra se a7lau la ru83ciune,
cartea noastr3 s7nt3, Talmudul, a 7ost s7&iat3 4n buc3i &i ars3 4n piaa
public3$ Desi8ur, nu ne%au luat toate c3rile$ Au adunat doar ce%au v3zut$
Am cl3tinat din cap$
% Pe cnd aveam paisprezece ani, iar tat3l meu, Eli, &i cu mine locuiam 4n
B>7ord, studenii s%au revoltat &i ne%au Ae7uit casele, deoarece ne datorau
multe c3ri, 4mprumutate de la noi$ Dac3 cineva$$$ +%a oprit, apoi a
continuat$ Dac3 nu ne%ar 7i avertizat cineva, cei mai muli &i%ar 7i pierdut
c3rile, &i totu&i studenii din B>7ord continu3 s3 le 4mprumute de la noi &i
s3 4nc:irieze camere 4n case care ne aparin$
*/*
Am 73cut un 8est ca s3%mi ar3t compasiunea$ I%am 4n83duit apoi s3
continue$
% Cnd aveam dou3zeci &i unu de ani, a spus ea, evreilor din An8lia li s%a
interzis s3 m3nnce carne 4n timpul postului mare, sau ori de cte ori nu le
era 4n83duit cre&tinilor$ A o7tat$ 'e8ile &i persecuiile 4mpotriva noastr3
sunt cu adev3rat prea numeroase ca s3 i le pot 4n&ira pe toate$ Iar acum doi
ani, 4n 'incoln, s%a petrecut cel mai teribil eveniment dintre toate$
% Te re7eri la +7ntul Eu8:$ Am auzit mulimea pomenind de el$ 9tiu cte
ceva$
% 9tii, sper, c3 7aptele de care suntem acuzai nu au 7ost dect o minciun3$
Ima8ineaz3%i c3 am 7i putut lua un copil cre&tin, c3 l%am 7i 4ncoronat cu
spini, c3 i%am 7i 83urit minile &i picioarele &i c3 ne%am 7i b3tut Aoc de el 4n
c:ip de Eristos$ Ima8ineaz3%i$ 9i c3 evreii din toat3 An8lia s%ar 7i adunat
ca s3 ia parte la acest ritual diavolescK 9i totu&i, a&a se spune c3 am 7i 73cut$
Dac3 un membru ne7ericit al rasei noastre n%ar 7i 7ost torturat &i silit s3 4i
numeasc3 &i pe alii, nebunia nu ar 7i aAuns att de departe$ Re8ele 4nsu&i a
venit la 'incoln, l%a condamnat pe bietul Copin, cel care m3rturisise aceste
lucruri inima8inabile &i l%a spnzurat, dar nu 4nainte de a%l tr4 prin tot
ora&ul le8at de un cal$
Am tres3rit$
% 6uli evrei au 7ost du&i la 'ondra &i 4ncarcerai$ 6uli evrei au 7ost
Audecai$ 6uli evrei au murit$ Totul pentru o poveste inventat3 despre un
copil sc:in8iuit, iar copilul 4nsu&i este acum 4n8ropat 4ntr%un mormnt 4nc3
&i mai impresionant dect cel al +7ntului Pilliam din NorNic:, care a avut
onoarea de a 7i subiectul unei pove&ti asem3n3toare cu muli, muli ani mai
4nainte$ +7ntul Eu8: a ridicat toat3 An8lia 4mpotriva noastr3$ Bamenii
simpli i%au trans7ormat povestea 4n cntece$
% Nu e>ist3 pe lumea aceasta niciun loc si8ur pentru voiI am 4ntrebat%o$
% 63 4ntreb &i eu, a r3spuns$ Eram la Paris 4mpreun3 cu tata atunci cnd
6eir mi%a propus s3 ne c3s3torim$ In NorNic: a e>istat mereu o comunitate
solid3, care a reu&it s3 supravieuiasc3 pove&tii +7ntului Pilliam, iar 6eir
a mo&tenit averea unc:iului s3u de aici$
% 5nele8$
% 9i 4n Paris ne%au 7ost arse c3rile s7inte$ Iar ce n%a ars a 7ost 4mp3rit
7ranciscanilor &i dominicanilor$$$
+%a oprit &i s%a uitat la rasa mea de c3lu83r$
*/(
% Continu3, te ro8, am spus$ +3 nu crezi c3 sunt ctu&i de puin 4mpotriva
ta$ 9tiu c3 ambele ordine studiaz3 Talmudul$$$
A& 7i vrut s3%mi aduc aminte mai multe dintre lucrurile pe care le &tiam$
% +pune%mi, ce s%a mai 4ntmplatI
% 9tii c3 marele suveran, maAestatea sa re8ele 'udovic, ne ur3&te, ne
persecut3 &i ne%a con7iscat propriet3ile c3 s3%&i 7inaneze Cruciada$
% Da, &tiu toate aceste lucruri, am spus$ Cruciadele i%au costat enorm pe
evreii din toate ora&ele, de pe toate domeniile$
% Dar la Paris, 4nv3aii no&tri, inclusiv cei din neamul meu, s%au luptat
pentru Talmud atunci cnd ne%a 7ost luat$ Au apelat la 4nsu&i papa, iar papa
a 7ost de acord c3 trebuie desc:is un proces$ Povestea noastr3 nu este doar
una de nes7r&ite persecuii$ Avem 4nv3aii no&tri$ Avem momentele
noastre de 8lorie$ 'a Paris, cel puin, pro7esorii no&tri au pledat elocvent
pentru c3rile noastre s7inte, pentru universalitatea lor &i pentru 7aptul c3
Talmudul nu reprezenta o ameninare pentru cre&tinii care veneau 4n
contact cu noi$ Ei bine, procesul a 7ost 4n van$ Cum mai puteau s3 studieze
4nv3aii no&tri, dac3 le erau luate c3rileI 9i cu toate acestea, muli oameni
din B>7ord sau de la Paris doresc, 4n timpurile noastre, s3 4nvee ebraica$
Craii din ordinul t3u vor s3 4nvee ebraica$ Tat3l meu a avut mereu studeni
cre&tini 4n Aurul lui$$$
+%a 4ntrerupt$ Ceva o a7ecta pro7und$ 9i%a dus mna la 7runte &i a 4nceput
s3 pln83 att de brusc, 4nct m%a luat pe nepre83tite$
% Cluria, am spus, abinndu%m3 de la orice 7el de atin8ere mai 7amiliar3
pe care ar 7i putut%o considera nepotrivit3$ Cunosc toate aceste su7erine &i
4ncerc3ri$ 9tiu c3 la Paris re8ele 'udovic a interzis cam3ta &i i%a dat a7ar3
din cetate pe cei care n%au vrut s3 se supun3$ 9tiu de ce s%au apucat de
aceast3 meserie cei din neamul t3u &i &tiu c3 rezist3 acum 4n An8lia numai
pentru c3 este nevoie de ei, este nevoie ca s3%i 4mprumute pe baroni &i ca s3
4mprumute Biserica$ Nu%i nevoie s3 pledezi pentru cauza poporului t3u 4n
7aa mea$ +pune%mi doar ce ar trebui s3 7acem ca s3 trecem peste
nenorocirea c3reia trebuie s3%i 7acem 7a3 acum$
+%a oprit din plns$ +%a c3utat 4n buzunarele roc:iei, a scos o batist3 de
m3tase &i &i%a &ters 4ncet oc:ii$
% Iart3%m3 c3 m%am lun8it$ Nu e>ist3 loc si8ur pentru noi$ 'a Paris
lucrurile nu stau alt7el, indi7erent ct de muli studiaz3 vec:ea noastr3
limb3$ Poate c3 unele aspecte ale vieii sunt mai u&oare la Paris, dar
NorNic: pare un loc mai pa&nic, sau cel puin a&a i s%a p3rut lui 6eir$
*//
% 6eir a pomenit despre un b3rbat din Paris care v%ar putea aAuta, am zis$
Dar a spus c3 numai tu poi :ot3r4 dac3 s3 apelai la el$ 9i trebuie s3%i
m3rturisesc, Cluria, c3 &tiu 7aptul c3 7iica ta, 'ea, este moart3$
A izbucnit din nou 4n lacrimi &i a 4ntors capul, acoperindu%&i 7aa cu
batista$
Am a&teptat$ Am r3mas ascultnd trosnetul 7ocului 4n c3min, am l3sat%o
s3 se potoleasc3, apoi am spus!
% Cu ani 4n urm3, mi%am pierdut 7ratele &i sora$ 6%am oprit$ Dar tot nu
cred c3%mi pot ima8ina durerea unei mame care 4&i pierde copilul$
% Crate Tob=, nu &tii nici pe Aum3tate durerea mea$ +%a 4ntors din nou spre
mine, strn8nd tare batista 4n mn3$ Avea oc:ii blnzi, lar8 desc:i&i$ A
tras adnc aer 4n piept$ Am pierdut doi copii$ Iar 4n ce%l prive&te pe b3rbatul
din Paris, cred c3 ar trece &i marea ca s3 m3 apere$ Dar nu &tiu cum ar putea
reaciona a7lnd c3 'ea este moart3$
% Nu te pot aAuta eu s3 iei o :ot3rreI Dac3 :ot3r3&ti s3 m3 duc la Paris
s3%l caut pe acel om, o voi 7ace$
6%a studiat 4ndelun8$
% Nu te 4ndoi de mine, am spus$ +unt un r3t3citor, dar crede%m3 c3 am
aAuns aici din voia Domnului$ Am 7ost trimis s3 am 8riA3 de tine$ 9i voi
risca orice ca s3%mi 4mplinesc menirea$
A continuat s3 mediteze$ De ce s3 m3 7i acceptatI
% Rici c3 ai pierdut doi copii$ +pune%mi ce s%a 4ntmplat$ 9i poveste&te%mi
despre acel b3rbat$ Tot ce%mi vei dest3inui nu va 7i 7olosit pentru a%i 7ace
r3u nim3nui, doar te va aAuta s3 Audeci mai bine totul$
% Coarte bine, a zis ea$ 5i voi spune 4ntrea8a poveste, &i poate c3 a&a voi
reu&i s3 m3 :ot3r3sc, pentru c3 tra8edia cu care ne con7runt3m nu este una
obi&nuit3 &i nici povestea mea nu este una obi&nuit3$
*/D
*/F
CAPITOLUL NOU
)(rturisirea 3luriei
Acum paisprezece ani eram 7oarte tn3r3, 7oarte nec:ibzuit3 &i mi%am
tr3dat credina &i pe toi cei dra8i$ 'ocuiam la B>7ord pe atunci, unde tat3l
meu studia 4mpreun3 cu ali 4nv3ai$ 6er8eam des la B>7ord, pentru c3 tata
avea studeni acolo, oameni care doreau s3 4nvee ebraica &i 4l pl3teau bine
ca pro7esor$
+e p3rea c3, pentru prima dat3 4n vremea aceea, 4nv3aii doreau s3
studieze vec:ea noastr3 limb3$ 9i tot mai multe documente din vremuri de
demult ie&eau la iveal3$ Tata era un pro7esor 7oarte c3utat, admirat
deopotriv3 de evrei &i de necredincio&i$
Considera un lucru bun 7aptul c3 &i cre&tinii 4nv3au ebraica$ +e
contrazicea cu ei pe teme de credin3, dar 4ntr%un 7el prietenos$
Ceea ce nu putea &ti era c3 eu 4mi d3ruisem 4n 4ntre8ime inima unui tn3r
care tocmai termina de studiat Artele la B>7ord$
Avea aproape dou3zeci &i unu de ani, iar eu doar paisprezece$ Am
dezvoltat o mare pasiune pentru el, destul ct s3%mi tr3dez credina &i
dra8ostea tat3lui meu &i s3 renun la bun3starea care m%ar 7i a&teptat$ Iar
tn3rul acela m3 iubea la 7el de mult, att de mult, 4nct a Aurat s3 renune
Ia credina lui, dac3 i s%ar 7i cerut$
C:iar acest tn3r a 7ost cel care a venit s3 ne 4n&tiineze despre r3zmeriele
din B>7ord, &i am anunat la rndul nostru ct mai muli evrei, ca s3 poat3
7u8i$ Dac3 nu ar 7i 7ost acest tn3r, ne%am 7i pierdut cea mai mare parte a
bibliotecii, la 7el ca &i alte bunuri de valoare$ Tat3l meu i%a r3mas
recunosc3tor, dar 4l aprecia &i pentru mintea lui iscoditoare$
Tata nu a avut b3iei$ 6ama a n3scut doi 8emeni, dar nu a supravieuit
niciunul$
Numele acestui tn3r era ;odNin, &i trebuie s3 &tii c3 tat3l lui era un conte
puternic &i bo8at, 7oarte 7urios s3 a7le c3 7iul s3u se 4ndr38ostise de o
evreic3, 7urios s3 aud3 c3 studiile 4l aduseser3 4n compania unei 7ete evreice
pentru care ar 7i 7ost 8ata s3 renune la tot$
E>istase o le83tur3 pro7und3 4ntre conte &i ;odNin$ ;odNin nu era 7iul
cel mai mare, dar era 7avoritul tat3lui, iar unc:iul lui ;odNin, mort 7ar3
*/0
urma&i, 4i l3sase mo&tenire 4n Crana o avere cel puin e8al3 celei pe care
7ratele lui mai mare, Ni8el, urma s3 o mo&teneasc3 de la tat3l lor$
Dar acum tat3l voia s3 se r3zbune pe ;odNin pentru c3 4l dezam38ise$
'%a trimis la Roma, ca s3%l despart3 de mine &i ca s3 7ie educat 4n snul
bisericii$ '%a ameninat c3 va da la iveal3 7aptul c3 4l sedusesem, a&a
spunea el, dac3 mai rosteam vreodat3 numele lui ;odNin, sau dac3
;odNin nu pleca imediat &i dac3 4mi mai rostea numele vreodat3$ Adev3rul
este c3 b3trnul conte se temea de diz8raia 4n care ar 7i c3zut dac3 s%ar 7i
a7lat c3 ;odNin se 4ndr38ostise de mine, sau dac3 acesta ar 7i 4ncercat s3 se
c3s3toreasc3 4n secret$
5i ima8inezi dezastrul care ar 7i urmat dac3 ;odNin s%ar 7i al3turat
comunit3ii noastre$ 6ai e>istaser3 oameni convertii la credina noastr3,
dar ;odNin era 7iul unui tat3 mndru &i puternic$ +3 nu mai vorbim de
r3zvr3tiriK E>istaser3 revolte pentru mai puin lucru dect convertirea unui
7iu de nobil la iudaism, mai ales 4n acele timpuri a8itate, cnd eram mereu
persecutai$
5n ce%l prive&te pe tat3l meu, el nu &tia de ce anume am putea 7i acuzai,
dar era la 7el de 4n8riAorat pe ct era de 7urios$ +3 m3 convertesc eu la
cre&tinism ar 7i 7ost de neconceput pentru el, &i 4n curnd a reu&it s3 7ac3 s3
7ie de neconceput &i pentru mine$
+imea 4ns3 c3 ;odNin l%a tr3dat$ ;odNin venise sub acoperi&ul lui ca s3
studieze ebraica, s3 discute 7ilozo7ie &i s3%i stea la picioare, &i totu&i
comisese netrebnicia de a o seduce pe 7iica marelui pro7esor$
Tata avea o sl3biciune pentru mine, 4ntruct eram tot ce avea, &i a devenit
7urios pe ;odNin$
;odNin &i cu mine ne%am dat seama curnd c3 dra8ostea noastr3 era
lipsit3 de orice speran3$ Jrma s3 atra8em oprobriul &i ru&inea, indi7erent
ce am 7i 73cut$ Dac3 m3 cre&tinam, a& 7i 7ost e>comunicat3, mo&tenirea mea
din partea mamei ar 7i 7ost con7iscat3, iar tata ar 7i r3mas abandonat la
b3trnee, 8nd cu care nu m3 puteam 4mp3ca$ Dac3 s%ar 7i convertit
;odNin la iudaism, diz8raia lui n%ar 7i 7ost cu nimic mai preAos$
A&adar, a r3mas :ot3rt ca ;odNin s3 plece la Roma$
Tat3l s3u a l3sat s3 se 4nelea83 c3 nutrea 4nc3 planuri mari pentru 7iul lui,
m3car o mitr3 de episcop, dac3 nu c:iar o p3l3rie de cardinal$
;odNin avea rude printre clericii puternici de la Paris &i de la Roma$ Dar
pentru el, le83mintele reli8ioase reprezentau o pedeaps3 sever3, 4ntruct
*/-
;odNin nu credea 4n niciun 7el de Dumnezeu &i 7usese un tn3r om de
lume$
5n timp ce eu 4i iubeam inteli8ena, umorul &i pasiunea, alii 4l admirau
pentru ct vin putea s3 bea 4ntr%o sin8ur3 sear3 &i pentru priceperea lui la
mnuirea s3biei, la c3l3rie &i la dans$ De 7apt, veselia &i 7armecul lui, care
m3 seduseser3 pe mine, erau 4nsoite de o mare elocin3 &i de dra8ostea
pentru poezie &i muzic3$ Compusese mult3 muzic3 pentru l3ut3 &i 4mi
cntase deseori la acest instrument, atunci cnd tata se culca &i nu mai
putea auzi ce 7acem noi 4n camera de Aos$
B via3 destinat3 Bisericii reprezenta ceva pro7und neatr383tor pentru
;odNin$ Ar 7i pre7erat, mai de8rab3, s3 plece 4n cruciad3 4n Oara +7nt3, s3
descopere acolo &i pe drum noi aventuri$
Dar tat3l lui nu inteniona s3%l ec:ipeze pentru lupt3 &i a aranAat s3%l
trimit3 4n Cetatea +7nt3 sub controlul strict al celor mai ambiio&i dintre
clericii 7amiliei, cerndu%i s3 promoveze 4n ierar:ia ordinelor reli8ioase,
pentru c3 altminteri va 7i rene8at$
;odNin &i cu mine ne%am 4ntlnit pentru ultima oar3, iar ;odNin mi%a
spus atunci c3 trebuia s3 nu ne mai vedem niciodat3$ Nu d3dea dou3 parale
pe viaa din rndul Bisericii$ Jnc:iul lui de la Roma, cardinalul, avea dou3
amante$ Pe ali veri 4i considera ipocrii &i 4i privea cu dispre$
% Este plin3 Roma de preoi p3c3to&i &i imorali, de episcopi tic3lo&i, mi%a
spus, iar eu voi deveni unul dintre ei$ Ins3 cu puin noroc, voi reu&i 4n cele
din urm3 s3 m3 al3tur cruciailor, &i voi obine ceea ce 4mi doresc$ Dar nu
te voi avea pe tine$ Nu o voi avea pe iubita mea Cluria$
5n ce m3 prive&te, aAunsesem s3%mi dau seama c3 nu voi putea niciodat3
s3%mi p3r3sesc tat3l &i eram cople&it3 de ne7ericire$ 6i se p3rea c3 nu voi
putea tr3i 7ar3 dra8ostea mea pentru ;odNin$
Cu ct vorbeam mai mult despre 7aptul c3 nu ne vom putea aparine unul
altuia, cu att deveneam mai dezam38ii$ Cred c3 4n noaptea aceea,
pericolul de a 7u8i 4mpreun3 a 7ost enorm, dar n%am 7acut%o$
;odNin a venit cu un plan$
Jrma s3 ne scriem$ Da, asta 4nsemna din partea mea nesupunere 7a3 de
tata, 7ar3 4ndoial3, &i 4nsemna nesupunere &i pentru ;odNin, dar vedeam 4n
scrisori miAlocul de a rezista voinei p3rinilor$ +crisorile noastre, necunos%
cute 7amiliilor, trebuiau s3 ne aAute s3 le accept3m cererile$
% Dac3 a& &ti c3 nu putem avea nici asta, a spus ;odNin, rev3rsarea
inimilor noastre 4n cuvinte, nu a& avea curaAul s3 plec acum$
*/.
;odNin s%a dus la Roma$ Tat3l s3u a 73cut pace cu el, pentru c3 nu se
4ndura s3 p3streze sup3rarea$ Iar ;odNin a plecat curnd, 7ar3 s3 ne mai
lu3m 4nc3 o dat3 r3mas%bun$
Tat3l meu, 4nv3at cum este, era deAa pe Aum3tate orb, ceea ce poate a
contat pentru ct sunt de instruit3, de&i cred c3 a& 7i 7ost oricum$
Ce vreau s3 spun este c3 mi se p3rea u&or s3 p3strez secretul scrisorilor,
dar m3 8ndeam c3 ;odNin m3 va uita repede, absorbit de atmos7era
u&uratic3 4n care cu si8uran3 avea s3 se cu7unde curnd$
5ns3 tata m%a surprins spunndu%mi c3 &tia c3 ;odNin 4mi va scrie, &i a
zis! ?Nu%i voi interzice aceste scrisori, dar nu cred c3 vor 7i 7oarte multe,
iar tu nu 7aci dect s3%i 4nrobe&ti inima$@
Amndoi ne%am 4n&elat teribil$ ;odNin mi%a scris din 7iecare ora& 4ntlnit
4n drum$ Jneori primeam scrisori c:iar de dou3 ori pe zi, trimise prin
mesa8eri att cre&tini, ct &i evrei, iar eu r3mneam 4n camera mea ori de
cte ori aveam ocazia &i 4mi puneam inima pe :rtie$ +e p3rea c3, de 7apt,
dra8ostea noastr3 cre&tea cu aceste scrisori &i c3 deveneam dou3 7iine noi,
pro7und le8ate una de cealalt3, pe care nimic, absolut nimic n%ar 7i putut s3
le despart3$
Nu conteaz3$ Curnd am avut motive de 4n8riAorare mai mari dect
b3nuisem$ In dou3 luni, m3sura iubirii mele pentru ;odNin a devenit
evident3 &i a trebuit s3%i m3rturisesc tatei$ Purtam copilul iubitului meu$
Poate c3 alt b3rbat m%ar 7i abandonat, sau mai r3u$ Dar tata 7usese mereu
nebun dup3 mine$ Eram sin8urul dintre copiii lui care supravieuise$ 9i cred
c3, de&i nu m3rturisise niciodat3, 4&i dorea cu t3rie s3 aib3 un nepot$ 'a
urma urmei, ce conta pentru el dac3 tat3l era cre&tin, atta vreme ct mama
era evreic3I A&a c3 tata a pus la cale un plan$
Ne%am 4mpac:etat 8ospod3ria &i ne%am mutat 4ntr%un or3&el, R:ineland,
unde e>istau studeni pentru tata, dar nu aveam niciun 7el de rude$
Acolo, un rabin 4n vrst3, admirator al scrierilor tatei despre marele
4nv33tor evreu Ras:i, a 7ost de acord s3 se 4nsoare cu mine &i s3 declare
copilul n3scut de mine drept al lui$ A 73cut asta dintr%o mare 8enerozitate$
A spus! ?Am v3zut att de mult3 su7erin3 pe lume$ 1oi 7i tat3l acestui
copil, dac3 dore&ti, &i nu%mi voi cere niciodat3 privile8iile de so, c3ci sunt
prea b3trn pentru a&a ceva$@
I%am n3scut Iui ;odNin nu doar un copil, ci 8emeni, dou3 7ete 7rumoase,
identice, att de asem3n3toare, 4nct nici eu nu le puteam recunoa&te
*/,
4ntotdeauna, a&a c3 trebuia s3 le8 la 8lezna Rosei o pan8lic3 albastr3 ca s3 o
deosebesc de 'ea$
9tiu c3 acum ai vrea s3 m3 4ntrerupi &i &tiu la ce te 8nde&ti, dar las3%m3
s3 continui$
B3trnul rabin a murit 4nainte ca 7etele s3 4mplineasc3 un an$ 5n ce%l
prive&te pe tata, le iubea pe cele dou3 7etie, iar eu mulumeam cerului c3
4nc3 nu orbise de tot &i c3 putea vedea ct de 7rumoase deveneau$
Abia dup3 ce ne%am 4ntors la B>7ord mi%a m3rturisit c3 se 8ndise la
4nceput s3 lase copiii 4n seama unei matroane 4n vrst3 din R:ineland, dar
c3 se r3z8ndise din dra8oste pentru mine &i pentru copile$
I%am scris lui ;odNin tot timpul ct am stat la R:ineland, dar n%am su7lat
o vorb3 despre copii$ Inventasem ni&te motive va8i pentru deplasare % c3
avea de a 7ace cu ac:iziia unor c3ri 8reu de 83sit 4n Crana &i 4n An8lia, c3
tata 4mi dicta mereu mie &i c3 avea nevoie de aceste c3ri pentru tratatele
care 4i ocupau mereu mintea$
Tratatele din mintea lui &i c3rile rare % toate acestea reprezentau un
adev3r simplu$
Dar 4n cele din urm3 ne%am 4ntors 4n vec:ea noastr3 cas3 din cartierul
evreiesc din B>7ord, 4n paro:ia +7ntul Aldate, iar tata a 4nceput din nou s3
ia studeni$
5ntruct dra8ostea mea pentru ;odNin trebuia s3 r3mn3 secret3 pentru
toat3 lumea, nimeni nu a &tiut nimic, &i s%a crezut c3 b3trnul meu so
murise 4n str3in3tate$
Ct timp 7useser3m plecai, nu primisem niciuna dintre scrisorile lui
;odNin, a&a c3 m3 a&teptau o mulime cnd m%am 4ntors acas3$ Am
4nceput s3 le des7ac &i s3 le citesc ct timp bonele se ocupau de 7etie, &i
m%am tot contrazis cu mine 4ns3mi dac3 ar trebui s3%i m3rturisesc sau nu lui
;odNin despre 7iicele lui$
Trebuia, oare, s3%i spun unui cre&tin c3 avea dou3 7iice care urmau s3 7ie
crescute ca ni&te evreiceI Bare cum ar 7i reacionatI Desi8ur, putea avea o
mulime de bastarzi la Roma, ca acei b3rbai cu care se 4ntov3r3&ea 4n viaa
lui lumeasc3 &i pentru care nu mani7esta dect dispre$
Dar adev3rul este c3 nu voiam s3%l 7ac s3 su7ere &i nici s3 4i m3rturisesc
su7erina 4ndurat3 de mine$ +crisorile noastre erau pline de poezie, de
8nduri pro7unde, uneori desprinse de realitate, &i doream ca lucrurile s3
r3mn3 la 7el, pentru c3 mi se p3reau c:iar mai adev3rate dect viaa de zi
*D)
cu zi$ Nici m3car miracolul e>istenei 7etielor nu reu&ea s3 mic&oreze
credina mea 4n viaa pe care ne%o 4n73i&3m 4n scrisori$ Nimic n%ar 7i putut$
5ns3 c:iar 4n timp ce cnt3ream :ot3rrea de a p3stra cu s7inenie secretul,
a sosit o scrisoare 7oarte surprinz3toare de la ;odNin, pe care a& vrea s3
i%o reproduc din memorie ct de bine pot$ Am scrisoarea aici, de 7apt, dar
este 7oarte bine ascuns3 printre lucrurile mele, iar 6eir n%a v3zut%o
niciodat3, a&a c3 nu 4ndr3znesc s3 o scot &i s3 i%o citesc$ D3%mi voie, de
aceea, s3%i relatez coninutul ei cu propriile mele cuvinte$
Cred c3 oricum cuvintele mele sunt de%acum cuvintele lui ;odNin$ Dar
s3%i povestesc$
5ncepea din nou cu obi&nuita trecere 4n revist3 a vieii din Cetatea +7nt3$
?Dac3 ar trebui s3 m3 convertesc la credina ta@ scria el, ?&i am 7i so &i
soie a&a cum se cuvine, s3raci &i 7ericii, asta ar ar3ta cu si8uran3 mai bine
4n oc:ii Domnului % dac3 Dumnezeu e>ist3 % dect viaa tr3it3 aici de ace&ti
b3rbai, pentru care Biserica nu este nimic altceva dect o surs3 de putere &i
un motiv de l3comie$@
Continua relatndu%mi o 4ntmplare stranie$
Cusese atras, se pare, de o bisericu3 lini&tit3, unde se dusese de multe ori,
r3mnnd cu spatele spriAinit de zidul rece de piatr3, ca s3 vorbeasc3
dispreuitor cu Dumnezeu despre perspectiva posomort3 de a deveni un
preot ori un episcop beiv &i a7emeiat$ ?Cum ai putut s3 m3 trimii aici@ 4l
4ntreba el pe Dumnezeu, ?printre seminari&ti 7a3 de care prietenii mei
beivi din B>7ord par de%a dreptul ni&te s7iniI@ +cr&nea din dini 4n timp
ce d3dea 8las ru83ciunilor, aAun8nd c:iar s3%l insulte pe Tat3l Ceresc,
reamintindu%i c3 el, ;odNin, nu credea 4n El &i 4i considera biserica un
edi7iciu de minciuni s7runtate$
Continua apoi s3%&i bat3 Aoc de Atotputernic$ ?Cum a& putea purta
ve&mintele bisericii tale, atta vreme ct nutresc pentru tot ce v3d numai
dispre &i nu am nici cea mai mic3 dorin3 s3 te servescI De ce mi %ai
interzis dra8ostea pentru Cluria, cnd ea 4nsemna un impuls pur &i
dezinteresat al inimii mele tinereI@
Dup3 cum 4i poi da seama, tremuram citind aceast3 blas7emie, iar el o
a&ternuse pe :rtie pe toat3 4nainte s3%mi spun3 ce se 4ntmplase$
5ntr%o sear3 anume, pe cnd continua cu acest 8en de ?ru83ciuni@ pentru
Domnul, plin de ur3 &i de 7urie, bomb3nind &i repetndu%se, 4ntrebndu%l pe
Dumnezeu de ce 4l lipsise nu numai de dra8ostea mea, ci &i de dra8ostea
*D*
tat3lui s3u, a ap3rut ln83 el un tn3r &i a 4nceput, 7ar3 vreo introducere, s3
4i vorbeasc3$
'a 4nceput, ;odNin l%a crezut pe tn3r smintit, sau vreun copil crescut
prea 4nalt, pentru c3 era 7oarte 7rumos, la 7el de 7rumos ca 4n8erii pictai pe
ziduri, &i 4i vorbea cu o sinceritate izbitoare$
Pentru o clip3, ;odNin a crezut c:iar c3 ar putea 7i vorba despre o 7emeie
de8:izat3 4n b3rbat, ceea ce nu era att de neobi&nuit pe ct a& 7i putut s3
cred, sublinia ;odNin$ Curnd &i%a dat seama c3 nu era nicidecum vorba
despre o 7emeie, ci despre o creatur3 an8elic3$
Cum &i%a dat seama ;odNinI Pentru c3 tn3rul cuno&tea toate vorbele
rostite de ;odNin &i 4i vorbea acum direct despre cele mai adnci dureri ale
sale &i despre cele mai distructive intenii$
?Peste tot 4n Aur@, i%a spus 4n8erul, sau creatura, sau ce%o 7i 7ost, ?nu vezi
dect corupie$ 1ezi ct de u&or este s3 promovezi 4n rndul bisericii, ct de
simplu este s3 4nvei vorbe numai ca s3 roste&ti vorbe, s3 dore&ti doar de
dra8ul dorinei$ Ai tu 4nsui o amant3 &i te 8nde&ti s3%i mai iei una$ Ii scrii
scrisori iubitei pe care ai p3r3% sit%o 7ar3 s3 te 8nde&ti c3 acestea i%ar putea
7ace r3u ei, sau tat3lui ei, care o iube&te$ 4i blestemi soarta care te%a
desp3rit de Cluria &i te%a dezam38it, &i o ii 4n continuare le8at3 de tine,
indi7erent dac3 asta este bine sau r3u pentru ea$ 1ei tr3i o via3 8oal3 &i
ne7ericit3, o via3 e8oist3 &i des7rnat3, doar pentru c3 i s%a re7uzat ceva
preiosI 4i vei irosi orice &ans3 la onoare &i 7ericire pe aceast3 lume numai
pentru c3 ai 7ost la un moment dat dezam38itI@
;odNin &i%a dat seama c:iar 4n clipa aceea de nebunia 7aptelor sale$ 9i%a
dat seama c3 4&i construise viaa pe 7urie &i ur3$ Jluit c3 b3rbatul acela 4i
vorbea ast7el, i%a spus! ?Ce pot s3 7acI@ ?'as3%te 4n voia Domnului@, i%a
r3spuns omul cel ciudat$ ?D3%i lui toat3 inima ta, tot su7letul &i toat3 viaa
ta$ 'eap3d3%te de ceilali % de tovar3&ii t3i e8oi&ti, 4ndr38ostii de aur Ia 7el
de mult ca tine, de tat3l t3u, care te%a trimis aici ca s3 devii corupt &i
ne7ericit$ 'eap3d3%te de lume, care a 4ncercat s3 te 7ac3 un oarecare, 4n timp
ce tu poi 7i e>cepional$ Cii un preot ,un, 7ii un episcop ,un &i, 4nainte de a
deveni oricare dintre ace&tia, renun3 la toate bunurile tale, pn3 la cel din
urm3 inel de aur, &i devino un c3lu83r umil$@
;odNin era mai mult dect uluit$
?Devino c3lu83r &i 4i va 7i mult mai u&or s3 7ii bunK@ a spus str3inul$
?+tr3duie&te%te s3 devii s7nt$ Ce altceva mai bun ai putea dobndiI Este
ale8erea ta$ Nimeni nu%i poate 7ura o ast7el de ale8ere$ Doar tu sin8ur o
*D(
poi i8nora &i poi continua s3 tr3ie&ti 4n des7ru &i mizerie, trn% du%te din
patul amantei, ca s3%i scrii purei &i s7intei Cluria, pentru c3 aceste scrisori
sunt sin8urul lucru bun din viaa ta$@
Pe urm3, la 7el de discret cum ap3ruse, b3rbatul cel straniu a disp3rut,
topindu%se 4n semi4ntunericul bisericuei$
Cusese acolo &i acum disp3ruse$
Iar ;odNin r3mase sin8ur 4n colul rece al bisericii, cu privirea aintit3
asupra lumn3rilor$
6i%a scris c3 4n acel moment lumina lumn3rilor i s%a p3rut lumina
soarelui care r3sare, un lucru preios &i etern, un miracol croit de
Dumnezeu, un miracol dezv3luit oc:ilor s3i pentru a%l aAuta s3 4nelea83
m3reia tuturor lucrurilor create de Dumnezeu atunci cnd 4l crease pe el &i
4ntrea8a lume din Aurul lui$
?1oi 4ncerca s3 devin un s7nt@, &i%a Aurat el 4n clipa aceea$ ?Iubite
Dumnezeule, ie 4i dau viaa mea$ 4i 4nc:in ie tot ceea ce sunt, tot ceea ce
pot deveni &i tot ceea ce pot 7ace$ 63 lep3d de orice instrument al nemer%
niciei$@
Asta mi%a scris$ Dup3 cum vezi, am citit scrisoarea de attea ori, 4nct am
4nv3at%o pe de rost$
6%a anunat mai departe 4n scrisoare c3 e>act 4n ziua aceea s%a dus la
ordinul dominicanilor &i a cerut s3 7ie primit 4n rndul lor$
'%au primit cu braele desc:ise$
Au 7ost 7oarte 4ncntai c3 era educat, c3 &tia ebraica vec:e, &i au 7ost 4nc3
&i mai 4ncntai c3 avea o avere, 4n biAuterii &i materiale bo8ate, pe care s3
le%o dea ca s3 7ie vndut3 4n bene7iciul celor s3raci$
'a 7el ca +7ntul Crancisc, s%a dezbr3cat de toate :ainele lu>oase pe care
le purta, le%a dat bastonul cu m3ciulie de aur &i cizmele cu catarame de aur$
9i a primit de la ei o ras3 uzat3 &i peticit3$
'e%a spus c:iar c3 este 8ata s3 lase deoparte toat3 4nv33tura &i s3 se roa8e
4n 8enunc:i pentru tot restul vieii, dac3 asta ar 7i dorit$ Putea s3 4mb3ieze
lepro&i$ Putea s3 lucreze printre muribunzi$ Putea s3 7ac3 orice i%ar 7i cerut
stareul s3 7ac3$
Dar stareul a rs$
% ;odNin, i%a spus el, un predicator trebuie s3 7ie 4nv3at ca s3 predice
bine, indi7erent dac3 o 7ace 4n 7aa celor bo8ai sau a celor s3raci$ 9i, mai
presus de toate, noi suntem un ordin al predicatorilor$ Educaia ta repre%
zint3 pentru noi o comoar3$ Prea muli dintre cei care vor s3 studieze
*D/
teolo8ia nu &tiu nimic despre art3 &i despre &tiin3, dar tu ai deAa aceste
cuno&tine$ Te putem trimite acum la Jniversitatea din Paris, s3 studiezi cu
marele pro7esor Albert de acolo$ Nimic nu ne%ar 7ace mai 7ericii dect s3 te
vedem 4n m3n3stirea noastr3 din Paris, scu7undat adnc 4n opera lui
Aristotel, 4n scrierile celorlali studeni, ca s3%i trans7ormi elocina 4n cea
mai ra7inat3 lumin3 spiritual3$
Dar asta nu%i tot ce mi%a dest3inuit ;odNin$
A continuat cu o autoanaliz3 nemiloas3, cum nu mai citisem vreodat3 din
partea lui$
?Tu m3 cuno&ti per7ect, iubita mea Cluria@, scria, ?aceasta ar 7i 7ost cea
mai mare r3zbunare posibil3 7a3 de tata, s3 devin un c3lu83r cer&etor$ De
7apt, c:iar tata le%a scris imediat cuno&tinelor lui de aici s3 m3 in3 captiv,
s3 m3 4nconAoare cu 7emei pn3 cnd 4mi voi veni 4n simiri &i voi renuna
la 7antezia de a deveni cer&etor &i predicator la mar8inea drumului,
4mbr3cat 4n zdrene$@
?Te asi8ur, binecuvntato@, a scris el, ?c3 nu s%a 4ntmplat a&a$ +unt acum
4n drum spre Paris$ Tata m%a rene8at$ Nu am niciun ban, cum n%am 7i avut
amndoi dac3 ne c3s3toream$ Dar am +7nta +3r3cie, ca s3 7olosesc
cuvintele lui Crancisc, la 7el de respectat de noi ca &i Dominic, 7ondatorul
nostru, &i 4l voi servi doar pe Domnul Dumnezeul meu, a&a cum 4mi va
ordona stareul s3 o 7ac$@
9i a mai scris 4n continuare! ?'e%am cerut superiorilor mei numai dou3
lucruri! primul, s3%mi 7ie 4n83duit s3%mi p3strez numele ;odNin, sau mai
de8rab3 s3 7iu numit din nou ;odNin, 4ntruct Domnul vrea s3 ne stri8e cu
nume noi cnd intr3m 4n aceast3 lume# al doilea, s3%mi 7ie 4n83duit s3%i
scriu ie$ Trebuie s3 m3rturisesc 7aptul c3, pentru a obine ultima
4n83duin3, a trebuit s3 le ar3t superiorilor unele dintre scrisorile tale, &i
s%au minunat ct de 4n3l3toare &i pline de iubire sunt sentimentele tale, la
7el cum m3 minunez &i eu$ Am primit ambele permisiuni, dar acum sunt
7ratele ;odNin, scumpa mea sor3, &i te iubesc ca pe una dintre cele mai
blnde &i mai dra8i dintre creaiile Domnului, &i numai cu cele mai pure
8nduri$@
Ei bine, am r3mas uluit3 de aceast3 scrisoare$ Curnd am a7lat c3 &i
ceilali r3m3seser3 uluii de trans7ormarea lui ;odNin$ Din 7ericire, mi%a
scris el, verii lui l%au l3sat 4n pace, considerndu%l 7ie un s7nt, 7ie un
imbecil, 4n niciunul din cazuri ne7iindu%le de 7olos, &i i%au relatat tat3lui s3u
*DD
c3 nicio lin8u&ire din lume nu l%ar putea convin8e pe ;odNin s3 renune la
viaa de c3lu83r pe care &i%o alesese$
Am continuat s3 primesc re8ulat scrisori de la ;odNin, la 7el ca mai
4nainte$ Acum deveniser3 cronica vieii lui spirituale$ In credina lui
proasp3t descoperit3 avea &i mai multe lucruri 4n comun cu cei din neamul
meu$ Tn3rul iubitor de pl3ceri care m3 7ermecase se trans7ormase acum
4ntr%un om dedicat studiului, la 7el ca tat3l meu, &i ceva imens &i complet
indescriptibil 4i 73cea acum pe cei doi s3 se con7unde 4n mintea mea$
;odNin mi%a scris despre numeroasele cursuri la care a participat % cum a
devenit e>pert 4n +7ntul Dominic, 7ondatorul ordinului raselor ne8re, &i
cum tot ceea ce aAunsese s3 tr3iasc3 reprezenta dra8ostea pentru Domnul 4n
tot miracolul ei$ Din scrisorile lui ;odNin au disp3rut toate Audec3ile
tn3rului care plecase pe vremuri la Roma &i avea numai vorbe crude la
adresa lui &i a celor din Aur$ Acest ;odNin, 4n continuare ;odNin al meu,
4mi scria acum despre minunile care i se 4n73i&eaz3 vederii peste tot unde
se uit3$
Acum te 4ntreb! cum a& 7i putut s3%i m3rturisesc acestui ;odNin, o
persoan3 minunat3 &i s7nt3, r3s3rit3 din tn3rul mu8ure pe care 4l iubisem
odinioar3, c3 are dou3 copile care tr3iesc 4n An8lia, crescute amndou3 ca
s3 se trans7orme 4n ni&te 7ete evreice e>emplareI
Ce bine ar 7i 73cut o ast7el de m3rturisireI 9i cum ar 7i 7ost a7ectat3
credina lui ardent3, iubitor cum era, dac3 ar 7i &tiut c3 7iicele lui tr3iesc 4n
cartierul evreiesc din B>7ord, departe de orice in7luen3 a credinei
cre&tineI
Dup3 cum i%am zis, tat3l meu nu mi%a interzis aceste scrisori$ 'a 4nceput
se 8ndise c3 nu vor continua$ Dar ele au continuat s3 vin3 &i nu i%am
ascuns acest lucru, din mai multe motive$
Tat3l meu este un om 4nv3at, &i nu numai c3 a studiat comentariile asupra
Talmudului &i pe marele Ras:i, ci a &i tradus mult din acestea 4n 7rancez3,
ca s3%i aAute pe studenii care doreau s3 le cunoasc3, dar nu &tiau ebraica, 4n
care au 7ost scrise$ Pe m3sur3 ce orbea, 4mi dicta din ce 4n ce mai des mie,
&i 4&i dorea s3 traduc3 tot mai mult din marele 4nelept evreu 6aimonide
m3car 4n latin3, dac3 nu 4n 7rancez3$
Nu m%a surprins c3 ;odNin a 4nceput s3%mi scrie 4n le83tur3 cu aceste
subiecte, despre cum marele pro7esor
*DF
Toma din ordinul lui a citit ceva 6aimonide 4n latin3, iar el, ;odNin, ar
vrea s3%i studieze opera$ ;odNin &tia ebraica$ Cusese cel mai bun student al
tat3lui meu$
A&adar, de%a lun8ul anilor, i%am dezv3luit tat3lui meu scrisorile lui
;odNin, iar 7recventele comentarii ale tatei despre 6aimonide &i c:iar
despre teolo8ia cre&tin3 &i%au 83sit locul 4n scrisorile pe care i le%am scris
lui ;odNin$
Tat3l meu nu mi%a dictat niciodat3 vreo scrisoare destinat3 lui ;odNin,
dar cred c3 a aAuns s3%l cunoasc3 mai bine &i s3%l iubeasc3 mai mult pe
b3rbatul despre care crezuse pe vremuri c3 i%a tr3dat ospitalitatea, a&a c3 4i
acorda un 7el de iertare$ +au m3car mi%o acorda mie$ 9i 4n 7iecare zi, dup3
ce terminam s3%l ascult pe tata predndu%le studenilor, dup3 ce 4i
transcriam meditaiile, sau dup3 ce 4i aAutam pe studeni s3 o 7ac3, m3
retr38eam 4n camera mea ca s3%i scriu lui ;odNin, relatndu%i totul despre
viaa la B>7ord &i discutnd cu el o mulime de alte subiecte$
Bine4neles, cu timpul, ;odNin a 4nceput s3 m3 4ntrebe! de ce nu m%am
m3ritatI I%am o7erit r3spunsuri va8i, c3 8riAa 7a3 de tata 4mi ocupa tot
timpul, sau, uneori, pur &i simplu c3 nu am 4ntlnit b3rbatul menit s3%mi
devin3 so$
5n tot acest timp, 'ea &i Rosa cre&teau &i se trans7ormau 4n ni&te 7etie
minunate$ Dar te ro8 s3 m3 la&i o clip3, pentru c3 simt pur &i simplu c3 nu
voi putea continua, dac3 nu%mi pln8 amndou3 7iicele$
5n acest moment a 4nceput s3 pln83, iar eu am &tiut c3 n%a& 7i putut 7ace
nimic ca s%o lini&tesc$ Era o 7emeie m3ritat3, o 7emeie evreic3 credincioas3,
a&a c3 nu puteam 4ndr3zni s3%mi petrec braele 4n Aurul ei$ Nu era de a&tep%
tat$ De 7apt, 4mi era c:iar interzis s3%mi iau o asemenea libertate$
Dar cnd s%a uitat 4n sus &i a v3zut 4n oc:ii mei lacrimi, lacrimi pe care nu
le puteam e>plica, 4ntruct aveau le83tur3 cu tot ceea ce 4mi povestise
despre ;odNin &i despre sine 4ns3&i, s%a mai lini&tit puin, &i a p3rut s3 o
lini&teasc3 &i t3cerea mea, a&a c3 a continuat$
*D0
*D-
CAPITOLUL ZECE
3luria %i "ea#(n( mai #o&estea
Crate Tob=, dac3 te vei 4ntlni vreodat3 cu ;odNin al meu, te va 4ndr38i$
Dac3 ;odNin nu este un s7nt, atunci poate c3 nu e>ist3 s7ini$ 9i cine este
Atotputernicul, sl3vit 7ie El, care mi%ar trimite acum un om ca ;odNin, sau
ca 6eir, sau ca tineI
5i spuneam mai devreme c3 7etele 4n7loreau, cre&teau 4n 7iecare an mai
7rumoase, mai devotate bunicului lor, bucurndu%l 4n orbirea lui mai mult
dect ar putea%o 7ace ni&te copii pentru un om care vede$
D3%mi voie s3%l pomenesc aici &i pe tat3l lui ;odNin, numai ca s3%i spun
c3 omul a murit dispreuindu%l pentru decizia lui de a deveni c3lu83r
dominican &i l3sndu%&i toat3 averea, desi8ur, 7iului mai mare, lui Ni8el$ Pe
patul de moarte, b3trnul i%a cerut lui Ni8el s3%i promit3 c3 nu va da
niciodat3 oc:ii cu 7ratele lui, ;odNin, dar Ni8el, om de lume &i de&tept, a
ridicat din umeri$
+au cel puin a&a mi%a relatat ;odNin 4n scrisori, pentru c3 Ni8el, imediat
ce a p3r3sit mormntul tat3lui s3u, a dat 7u8a 4n Crana ca s3%&i 4ntlneasc3
7ratele, pe care 4l iubea &i de care 4i era dor$ Cnd m3 8ndesc la acele
scrisori, pot s3%i spun c3 au 7ost pentru mine, 4n toi acei ani, ca apa rece
de b3ut, c:iar dac3 nu%i puteam 4mp3rt3&i ct3 bucurie 4mi aduceau 'ea &i
Rosa$ C:iar dac3 ineam acest secret ascuns adnc 4n inima mea$
Am devenit o 7emeie cu trei mari pl3ceri 4n via3, o 7emeie care asculta
trei mari melodii$ Prima era 4nv33tura zilnic3 o7erit3 7rumoaselor mele
7iice$ A doua era s3 citesc &i s3 scriu pentru iubitul meu tat3, care se baza
pe mine pentru aceste 7apte, c:iar dac3 avea o mulime de studeni dornici
s3%i citeasc3, iar a treia melodie o reprezentau scrisorile de la ;odNin$
Aceste trei melodii se 4mpleteau 4ntr%un mic cor care 4mi mn8ia, 4mi
educa &i 4mi 4n3la su7letul$
Nu m3 Audeca aspru c3 am inut secret3 e>istena 7etelor 7a3 de tat3l lor$
Adu%i aminte ce miz3 era 4n Aoc$ Pentru c3, de&i Ni8el &i ;odNin se
4mp3caser3 &i 4&i scriau re8ulat, dezv3luirea mea nu putea aduce 4n Aur
dect dezastru$
*D.
Dar s3%i spun mai multe despre ;odNin$ 5mi povestea totul despre
cursurile &i dezbaterile lui$ Nu putea s3 predea teolo8ie dect dup3 ce ar 7i
4mplinit treizeci &i cinci de ani, dar predica re8ulat unor mari mulimi la
Paris &i avea c:iar o audien3 7idel3$ Era mai 7ericit dect 7usese oricnd 4n
viaa lui &i spunea mereu c3 m3 vrea &i pe mine 7ericit3, 4ntrebndu%m3 de
ce nu m%am m3ritat$
+punea c3 la Paris iernile erau reci, la 7el ca &i 4n An8lia, &i c3 m3n3stirea
era 7ri8uroas3$ Dar nu se simise niciodat3 mai vesel, nici atunci cnd
avusese buzunarele pline &i &i%ar 7i putut cump3ra cte lemne ar 7i dorit, sau
orice mncare din lume$
Cnd 4mi scria toate acestea, simeam c3 adev3rul nem3rturisit m3 apas3
&i mai dureros, pentru c3 eu eram att de 7ericit3 cu 7etiele pe 8enunc:i$
6i%am dat seama treptat c3 voiam ca ;odNin s3 &tie$ 1oiam s3 &tie c3
cele dou3 7rumoase 7lori ale dra8ostei noastre 4n7loreau 4n si8uran3 &i
deveneau tot mai 7rumoase, 4nconAurate de puritate &i de protecie$
Ceea ce 7acea secretul &i mai dureros era 7aptul c3 ;odNin 4&i continua cu
ardoare studiile de ebraic3 &i c3 uneori avea dispute cu 4nv3ai evrei din
Paris, c3 mer8ea 4n casele lor s3 studieze 4mpreun3 cu ei la 7el cum, cu
mult3 vreme 4n urm3, venise la noi, 73cnd nenum3rate drumuri de la
'ondra la B>7ord &i 4napoi$ ;odNin ne iubea acum poporul mai mult dect
oricnd$ +i8ur c3 dorea s3%i convin83 pe cei cu care avea dispute, dar le
4ndr38ea minile a8ere &i, mai presus de orice, vieile cucernice, despre care
spunea adesea c3 l%au 4nv3at mai multe despre iubire dect
comportamentul unora dintre studenii la teolo8ie de la universitate$
De mai multe ori am vrut s3%i m3rturisesc toat3 istoria, dar acest 8en de
consideraii m%au oprit, a&a cum i%am spus$ 6ai 4nti, ;odNin ar 7i 7ost
pro7und ne7ericit dac3 ar 7i a7lat c3 m3 p3r3sise 4ns3rcinat3$ In al doilea
rnd, pentru c3 ar 7i putut 7i, ca orice tat3 cre&tin, 4n8riAorat c3 dou3 7iice
n3scute din s3mna lui erau crescute ca evreice, nu att pentru c3 m%ar 7i
Audecat pe mine pentru ce am 73cut, sau pentru c3 s%ar 7i temut pentru
su7letele lor, ci pentru c3 &tia prea bine la ce persecuii &i violene era supus
adesea poporul nostru$
Acum doi ani, a a7lat tot ce s%a 4ntmplat 4n cazul +7ntului Eu8: din
'incoln$ 9i ne scriseser3m cu 7ranc:ee despre temerile pentru evreimea
din 'ondra$ Atunci cnd ni se aduc acuzaii 4ntr%un loc, violena poate
izbucni oriunde$ Jra 7a3 de noi &i minciunile despre noi se pot r3spndi ca
o cium3$
*D,
Asemenea orori m3 obli8au s3 p3strez secretul$ 'a ce bun s3 &tie ;odNin
c3 7iicele sale erau ameninate de r3zmerie &i de crimeI Ce ar 7i putut 7aceI
Cel care m%a determinat 4n cele din urm3 s3 4i des% t3inuiesc totul a 7ost
6eir$
6eir aAunsese la noi 4n cas3 e>act ca &i ;odNin cu ani 4n urm3, ca s3
studieze cu tat3l meu$ A&a cum am mai pomenit, orbirea tatei nu oprise
venirea studenilor$ El are Tora scris3 4n inim3, cum obi&nuim noi s3
spunem, &i dup3 atia ani de comentarii, cunoa&te la 7el de bine &i
Talmudul$ Plus toate comentariile lui Ras:i la Talmud$
Rabinii de la sina8o8ile din B>7ord veneau cu re8ularitate la noi acas3
pentru a se consulta cu tata$ De multe ori, oamenii 4i cereau s3 le arbitreze
disputele$ Prietenii cre&tini, din care avea o mulime, 4i cereau s7atul 4n
c:estiuni simple, iar uneori, cnd aveau nevoie de bani, cu le8ea dat3 acum
4mpotriva c3m3t3riei, veneau s3 caute 4mpreun3 o cale de a se 4mprumuta
7ar3 ca dobnda s3 7ie &tiut3 sau s3 apar3 4n acte$ Dar nu despre ast7el de
lucruri vreau s3 vorbesc$ Nu mi%am administrat niciodat3 sin8ur3
proprietatea$
Coarte curnd dup3 ce 6eir a 4nceput s3 vina la tata, s%a ocupat el de
a7acerile mele, a&a c3 nu a trebuit s3 m3 8ndesc la lucruri materiale$
63 vezi aici, 4mbr3cat3 bine, cu aceast3 bonet3 alb3 &i cu v3l, &i nu poi
remarca nimic care s3%mi tulbure ima8inea de 7emeie bo8at3, cu e>cepia
peticului de ta7ta 4ns3ilat pe piept, care m3 4nsemneaz3 ca evreic3, dar
crede%m3 cnd 4i spun c3 rareori a trebuit s3 m3 8ndesc la lucruri
materiale$
9tii c3 noi suntem cei care 4i 4mprumut3m cu bani pe re8e &i pe cei de pe
domeniul lui$ B &tii prea bine$ 9i probabil &tii c3, de cnd re8ele a scos 4n
a7ara le8ii 4mprumutul cu dobnd3, s%au 83sit alte c3i, &i c3 7acem 4n
continuare, 4n numele re8elui, o mulime de :rtii pentru 7iecare datorie$
Ei bine, viaa mea 7iind devotat3 tat3lui meu &i 7etelor, nu m%am 8ndit
nicio clip3 c3 6eir ar putea s3%mi cear3 mna, de&i nu m%am putut
4mpiedica s3 nu observ ceea ce ar 7i observat orice 7emeie, &i ceea ce sunt
si8ur3 c3 ai remarcat &i tu! 7aptul c3 6eir este un b3rbat 7rumos, deosebit
de 8entil &i cu mintea a8er3$
Cnd mi%a cerut mna, 7oarte respectuos, i%a e>plicat totul tatei 4n
termenii cei mai 8enero&i % c3 4&i dorea nu s3%l lipseasc3 pe el de dra8ostea
mea, ci mai de8rab3 s3 ne invite pe toi s3 ne mut3m 4n casa pe care tocmai
o mo&tenise la NorNic:$ Avea multe cuno&tine &i multe relaii acolo, era
*F)
prieten cu cei mai bo8ai evrei din NorNic:, nu puini, dup3 cum poi s3%i
dai seama doar uitndu%te la casele de piatr3 att de bine ridicate$ 9tii de ce
ne construim casele din piatr3$ Nu trebuie s3%i spun eu$
Tat3l meu deAa nu mai vedea aproape deloc$ Putea s3%&i dea seama cnd
r3sare soarele &i &tia cnd se las3 4ntunericul, dar pe mine &i pe 7etele mele
ne recuno&tea doar pe pip3ite$ Dac3 e>ista ceva ce 4ndr38ea aproape la 7el
de mult ca pe noi, acel lucru era s3%l 4nvee pe 6eir &i s3 4i 8:ideze
lecturile$ Pentru c3 6eir nu este doar un 4nv33cel al Torei &i al
Talmudului, un studios 4n ale astrolo8iei &i medicinii &i altor subiecte care
4l interesaser3 pe tata 4n trecut, 6eir este &i poet, &i prive&te lucrurile din
punctul de vedere al unui poet, vede 7rumusee ori4ncotro se uit3$
Dac3 ;odNin s%ar 7i n3scut evreu, ar 7i 7ost 7ratele 8eam3n al lui 6eir$
Dar vorbesc prostii, pentru c3 ;odNin este suma nenum3ratelor 4nclinaii
uluitoare pe care i le%am relatat$ ;odNin intr3 4ntr%o 4nc3pere de parc3 o
mare de oameni l%ar 7i adus pe sus$ 6eir apare pe nesimite, cu pa&i ca de
m3tase$ +eam3n3 unul cu altul &i totu&i nu sunt asem3n3tori deloc$
Tata a consimit imediat s3 m3 m3rit cu 6eir &i da, a 7ost de acord s3 se
mute la NorNic:, unde &tia c3 e>ist3 o comunitate prosper3 de evrei &i c3
7usese pace de ceva vreme$ 'a urma urmei, oribila acuzaie adus3 evreilor
de a%l 7i ucis pe +7ntul Pilliam a 7ost adus3 acum aproape o sut3 de ani$
Da, lumea 4i viziteaz3 mormntul &i 4n e>altarea ei ne prive&te cu 7ric3, 4ns3
avem o mulime de prieteni printre cre&tini, iar r3nile vec:i &i super7iciale
4&i pierd deseori ascuimea$
Dar puteam s3 intru 4n c3snicia cu 6eir 7ar3 s3%i spun adev3rulI Puteam
s3%i ascund un asemenea secret, c3 7iicele mele aveau un tat3 4n via3I
Nu puteam cere s7atul nim3nui, sau cel puin a&a considera tata, &i a tot
clocit problema, nedorind s3 m3 lase s3 m3 dest3inui pn3 cnd nu%i
4ntrez3rea o rezolvare$
Ce crezi c3 am 73cutI C3r3 s3%i spun tatei, i%am cerut s7atul omului 4n care
aveam cea mai mare 4ncredere pe lumea asta, lui ;odNin$ 'ui ;odNin,
care devenise un s7nt 4n via3, tr3itor printre 7raii din Paris, &i un mare
savant al &tiinei lui Dumnezeu$ I%am scris &i i%am pus 4ntrebarea$
I%am scris 4n ebraic3, a&a cum 73ceam adeseori, &i i%am istorisit 4ntrea8a
poveste$
?Ciicele tale sunt 7rumoase la minte, Ia inim3 &i la trup@, i%am spus, ?dar
cred despre ele c3 sunt copiii unui tat3 mort, iar secretul a 7ost p3strat att
*F*
de bine, 4nct 6eir, care m%a cerut de nevast3, nici m3car nu%&i ima8ineaz3
adev3rul$
Acum te 4ntreb pe tine, cel a7lat acum mai presus de punctul 4n care
e>istena acestor copile s3%i poat3 provoca durere sau 4n8riAorare,
asi8urndu%te c3 preioasele 7ete au parte de cea mai binecuvntat3 atenie,
cum ar trebui s3 m3 port cu 6eirI Am dreptul s3%i devin soie 73r3 s3 4i
dest3inuiesc tot adev3rulI
Cum poate cineva p3stra un ast7el de secret 7a3 de un om care nu aduce
4n aceast3 unire dect tandree &i bun3tateI Iar acum, c3 ai a7lat &i tu, ce 4i
dore&ti, 4n 7undul su7letului t3u, pentru 7iicele taleI Acuz3%m3 acum, dac3
dore&ti, c3 nu am reu&it s3%i dest3inuiesc 7aptul c3 aceste tinere 7ar3
asem3nare sunt 7etele tale$ Acuz3%m3 acum, 4nainte de a intra 4n c3snicia cu
acest b3rbat$
Oi%am spus tot adev3rul acum &i simt o u&urare e8oist3, dar &i o bucurie
lipsit3 de e8oism$ Crezi c3 ar trebui s3 le m3rturisesc 7etelor adev3rul, la
vrsta potrivit3I 9i cum s3 procedez acum cu acest om bun, cu 6eirI@
Am insistat s3 nu se 8ndeasc3 la &ocul provocat lui de acest secret &i
s3%mi dea cel mai pios s7at 4n le83tur3 cu 7elul 4n care ar trebui s3 procedez$
?Cratele ;odNin este cel c3ruia 4i scriu,@ i%am spus, ?7ratelui d3ruit 4ntru
totul lui Dumnezeu$ De la el a&tept un r3spuns, deopotriv3 4nelept &i
iubitor$@ I%am mai spus &i c3 m3 8ndeam c3%l dezam38esc, dar 7ar3 s3
reu&esc s3%mi dau seama dac3 l%am proteAat sau dac3 l%am r3nit$
Nu%mi mai aduc aminte ce altceva am scris$ Probabil c3 i%am relatat ce
iui la minte erau cele dou3 7ete &i ct de mult pro8resaser3 cu studiul$ I%am
spus cu si8uran3 c3 'ea era cea mai iute, 4n timp ce Rosa avea mereu ceva
inteli8ent &i amuzant de spus$ I%am spus c3 'ea dispreuia obiectele &i le
considera neimportante, 4n timp ce pentru Rosa nu e>istau niciodat3 destule
roc:ii sau destule v3luri$
I%am spus c3 'ea 4mi era devotat3 &i m3 asculta, 4n timp ce Rosa d3dea
7u8a la 7ereastr3 ori de cte ori i se interzicea s3 ias3 din cas3, 7ie la B>7ord,
7ie la 'ondra$
I%am spus c3 se re83sea 4ntr%o mulime de 7eluri 4n amndou3 7etele, 4n
disciplina &i evlavia 'eei, 4n veselia molipsitoare &i rsul Rosei$ I%am spus
c3 tat3l lor le8al le l3sase 7etelor propriet3i importante &i c3 aveau s3%l
mo&teneasc3 &i pe tat3l meu$
Dup3 ce am e>pediat scrisoarea, am 4nceput s3 m3 tem c3 l%am 4n7uriat &i
l%am dezam38it pe ;odNin &i c3 poate aveam s3%l pierd pentru totdeauna$
*F(
C:iar dac3 nu 4l mai iubeam la 7el ca 4n tineree &i nu mai visam la el ca
b3rbat, 4l iubeam din toat3 inima &i 4mi pusesem toat3 inima 4n 7iecare
cuvnt pe care%l scrisesem$
Ei bine, ce crezi c3 s%a 4ntmplatI
Trebuie s3 m3rturisesc c3 nu aveam nici cea mai mic3 idee ce anume se
4ntmplase, &i 4mi treceau prin minte att de multe lucruri, 4nct cu 8reu am
l3sat%o pe Cluria s3 continue$ Pomenise 7aptul c3%&i pierduse amndoi
copiii$ 1orbise cu mine plin3 de emoie$ 9i mult din aceast3 emoie trecuse
&i asupra mea$
*F/
CAPITOLUL UNSPREZECE
3luria si continu( #o&estirea
Dup3 dou3 s3pt3mni, ;odNin a venit la B>7ord &i a ap3rut la u&a casei
noastre$
Desi8ur, nu era acel ;odNin pe care%l cunoscusem odat3$ 5&i pierduse
neastmp3rul tinereii, curaAul acerb, dar le luase locul ceva in7init mai
radios$ Era b3rbatul pe care 4l cuno&team din scrisori$ 1orbea blnd &i cu
moderaie, dar 4n acela&i timp, cu o pasiune l3untric3 8reu de st3pnit$
'%am primit 4n3untru, 7ar3 s3 4l anun pe tata, &i am trimis imediat dup3
7ete$
Acum mi se p3rea c3 nu aveam de ales &i c3 trebuia s3 le m3rturisesc c3
b3rbatul acesta era, de 7apt, tat3l lor, &i 4ncet, cu blndee, asta m%a
4ndemnat ;odNin s3 7ac$
% N%ai 73cut nimic 8re&it, Cluria, mi%a spus$ Ai purtat atia ani o povar3
pe care ar 7i trebuit s3 o 4mpart cu tine$ Te%am l3sat 4ns3rcinat3$ Nici m3car
nu m%am 8ndit la aceast3 posibilitate$ Acum las3%m3 s3%mi v3d 7etele, te
implor$ Nu trebuie s3%i 7ie 7ric3 de mine$
'e%am l3sat pe 7ete 4n3untru, ca s3%l cunoasc3$ Asta s%a 4ntmplat acum
mai puin de un an, 7etele aveau treisprezece ani$
Am simit o imens3 mndrie cnd le%am prezentat, pentru c3 deveniser3
ct se poate de 7rumoase &i mo&teniser3 e>presia radioas3 &i 7ericit3 a
tat3lui lor$
'e%am e>plicat, cu voce tremurnd3, c3 b3rbatul de 7a3 era adev3ratul lor
tat3, c3 era 7ratele ;odNin, cel c3ruia 4i scriam cu atta re8ularitate, c3
pn3 4n urm3 cu dou3 s3pt3mni nu &tiuse de e>istena lor, dar acum abia
a&tepta s3 le cunoasc3$
'ea a 7ost &ocat3, dar Rosa i%a zmbit imediat lui ;odNin$ A declarat, 4n
7elul ei irezistibil, c3 b3nuise dintot% deauna e>istena unui secret le8at de
na&terea lor &i c3 era 7ericit3 s3 dea oc:ii cu adev3ratul lor tat3$
% 6am3, a spus ea, ce clip3 minunat3K
Pe ;odNin 4l n3p3diser3 lacrimile$
*FD
9i%a apropiat de 7iicele lui minile iubitoare &i le%a l3sat pe cre&tetele lor$
Apoi a r3mas pln8nd, cople&it, privindu%le iar &i iar pe 7etele din 7aa lui,
suspinnd iar &i iar, 7ar3 z8omot$
Cnd tata &i%a dat seama cine era 4n cas3, cnd servitorii mai 4n vrst3 i%au
spus c3 ;odNin &tia deAa despre 7iicele lui &i c3 ele a7laser3 despre el, tata a
cobort &i a intrat 4n 4nc3pere, ameninnd c3 4l va omor4 pe ;odNin cu
minile 8oale$
% B:, ai noroc c3 sunt orb &i nu te pot 83si$ 'ea, Rosa, v3 poruncesc s3 m3
ducei direct la acest om$
Niciuna dintre 7ete nu &tia ce s3 7ac3, iar eu am p3&it imediat 4ntre tata &i
;odNin, implorndu%l pe tata s3 se lini&teasc3$
% Cum 4ndr3zne&ti s3 te 4n7iinezi aiciI a 4ntrebat tata$ Oi%am tolerat
scrisorile, din cnd 4n cnd i%am scris c:iar &i eu$ Dar acum, cunoscndu%i
tr3darea, te 4ntreb cum ai 4ndr3znit s3 te ar3i sub acoperi&ul meuI
9i pentru mine avea cuvinte la 7el de 8rele$
% I%ai dest3inuit toate aceste lucruri 7ar3 consim3mntul meu$ 9i ce le%ai
spus 'eei &i RoseiI Ce &tiu de 7apt aceste copileI
Rosa a 4ncercat imediat s3%l calmeze$
% Bunicule, a spus, am simit mereu c3 suntem 4nconAurate de un secret$
Am cerut de mai multe ori, de8eaba, 4nsemn3rile presupusului nostru tat3,
sau vreun obiect care s3 ni%l aminteasc3, dar n%am avut parte dect de evi%
denta z3p3ceal3 &i durere a mamei$ Acum &tim c3 acest b3rbat este tat3l
nostru &i nu putem dect s3 ne bucur3m$ Este un mare 4nv3at, bunicule, &i
am auzit pomenindu%i%se numele toat3 viaa noastr3$
A 4ncercat s3%l 4mbr3i&eze pe tata, dar el a 4mpins%o$
1ai, era 4n8rozitor s3%l v3d a&a, privind orb 4n 7aa lui, strn8nd cu putere
mnerul bastonului, simindu%se sin8ur printre du&mani din carnea &i din
sn8ele lui$
Am 4nceput s3 pln8 &i nu reu&eam s3 m3 8ndesc la ce ar trebui s3 spun$
% Acestea sunt 7iicele unei mame evreice, a zis tata, &i sunt 7emei evreice
care vor 7i 4ntr%o zi mamele unor b3iei evrei, iar tu nu vei avea nimic de%a
7ace cu ele$ Nu sunt de aceea&i credin3 cu tine$ Trebuie s3 pleci$ +3 nu%mi
4n&iri pove&ti despre s7inenia ta &i despre 7aima ta de la Paris$ 'e%am auzit
de prea multe ori$ Eu &tiu cine e&ti cu adev3rat, omul care mi%a tr3dat
4ncrederea &i casa$ Du%te &i predic3%le necredincio&ilor care te consider3 un
p3c3tos poc3it$ Eu nu accept s3%mi m3rturise&ti p3catele$ A& 7i surprins s3
a7lu c3, la Paris, nu vizitezi cte o 7emeie 4n 7iecare noapte$ Ie&i a7ar3K
*FF
Nu%l cuno&ti pe tata$ Nu &tii ct de apri83 poate 7i mnia lui$ Cu 8reu a&
putea reu&i s3%i reproduc vorbele cu care l%a 4mpuns pe ;odNin$ 9i totul 4n
prezena 7etelor, care se uitau ba la mine, ba la tata, ba la c3lu83rul ne8ru
care c3zuse 4n 8enunc:i &i 4ntreba!
% Ce pot s3 7ac ca s3%i cer&esc iertareaI
% 1ino mai aproape, i%a r3spuns tata, &i am s3 te bat cu toate puterile mele
pentru r3ul 73cut casei mele$
;odNin pur &i simplu s%a ridicat, s%a 4nclinat 4n 7aa tatei, mi%a aruncat
mie o privire plin3 de blndee &i, uitndu%se cu tristee la 7iicele lui, a dat
s3 plece din cas3$
Rosa l%a oprit &i l%a 4nl3nuit cu braele, inndu%l a&a cu oc:ii 4nc:i&i
mult3 vreme % lucru pe care tata nu%l putea vedea ori &ti$ 'ea a r3mas
nemi&cat3, pln8nd, apoi a 7u8it din 4nc3pere$
% Ie&i a7ar3 din casa mea, a urlat tata$ Iar ;odNin s%a supus ne4ntrziat$
Eram teribil de 4nsp3imntat3, 4ntrebndu%m3 ce voia s3 7ac3 &i unde se
dusese, iar acum p3rea c3 nu%mi r3m3sese nimic altceva de 73cut dect s3%i
m3rturisesc lui 6eir 4ntrea8a poveste$
6eir a venit 4n seara aceea$ Era a8itat$ I se spusese c3 avusese loc o ceart3
la noi 4n cas3 &i c3 un c3lu83r 4n ras3 nea8r3 7usese z3rit plecnd de aici
7oarte sup3rat$
6%am 4nc:is 4mpreun3 cu 6eir 4n biroul tat3lui meu &i i%am m3rturisit
adev3rul$ I%am spus c3 nu &tiam ce se 4ntmplase dup3 discuia din casa
noastr3$ +e 4ntorsese ;odNin la Paris sau 4nc3 mai era 4n B>7ord sau la
'ondraI Eabar nu aveam$
6eir s%a uitat 4ndelun8 la mine cu oc:ii lui blaAini &i iubitori$ Apoi m%a
surprins cu des3vr&ire$
% Crumoas3 Cluria, a spus, am &tiut mereu c3 aceste 7ete sunt 7iicele tale
cu un iubit din tineree$ Crezi c3 e>ist3 cineva 4n evreime care s3 nu%&i
aminteasc3 a7eciunea ta pentru ;odNin &i 7elul 4n care a rupt tat3l t3u
le83tura cu el 4n urm3 cu muli aniI Nu vorbe&te nimeni desc:is, dar toat3
lumea &tie$ 'ini&te&te%te, cel puin 4n ce m3 prive&te$ Ce trebuie s3 te
4n8riAoreze acum nu este 7u8a mea, 7ii si8ur3, pentru c3 te iubesc ast3zi la
7el de mult ct te%am iubit &i ieri, &i alalt3ieri$ Acum trebuie s3 ne
4n8riAoreze pe toi ce are de 8nd s3 7ac3 ;odNin$
A continuat s3%mi vorbeasc3 4n acela&i mod calm$
% Jn preot sau un c3lu83r acuzat c3 are copii cu o evreic3 se poate
con7runta cu 8rave consecine$ 9tii bine$ 'a 7el de 8rave consecine o pot
*F0
a&tepta &i pe evreic3, dac3 m3rturise&te c3 7iicele sale sunt &i ale unui b3rbat
cre&tin$ 'e8ea interzice ast7el de lucruri$ Coroana abia a&teapt3 s3 pun3
mna pe bunurile celor care o 4ncalc3$ 6i se pare c3 nu e>ist3 alt3 soluie
dect p3strarea secretului$
Avea dreptate, 4ntr%adev3r$ Ne a7lam 4n acela&i impas 4n care 7usesem
;odNin &i cu mine pe vremea cnd eram iubii, iar ;odNin 7usese trimis
departe$ Amndoi aveam tot interesul s3 p3str3m secretul$ Iar 7etele mele,
de&tepte cum erau, o 4nele8eau pesemne &i ele$
6eir m%a lini&tit imediat, a&a cum m3 lini&team adeseori cnd citeam
scrisorile lui ;odNin, &i 4n acel moment de remarcabil3 apropiere, pentru
c3 despre asta era vorba, am v3zut blndeea &i bun3tatea 4nn3scut3 ale lui
6eir mult mai limpede ca oricnd$
% Trebuie s3 a&tept3m s3 vedem ce va 7ace ;odNin, a repetat el$ Ca s3
spun adev3rul, Cluria, l%am v3zut pe acest c3lu83r p3r3sind casa voastr3 &i
mi s%a p3rut un om modest &i de treab3$ Am stat doar &i m%am uitat, pentru
c3 nu voiam s3 intru, 4n caz c3 tat3l t3u ar 7i 7ost 4n birou cu el$ A&a s%a
4ntmplat c3 l%am v3zut 7oarte bine cnd a ie&it$ Avea 7aa tras3 &i alb3 &i
p3rea s3 poarte o povar3 imens3 pe su7let$
% Acum o pori &i tu, 6eir, am spus$
% Nu, eu nu port nicio povar3$ Eu doar sper &i m3 ro8 ca ;odNin s3 nu
doreasc3 s3 ia 7etele de la tine, pentru c3 acesta ar 7i un lucru oribil &i
4n8rozitor$
% Cum ar putea un c3lu83r s3%mi ia 7eteleI am 4ntrebat$
Dar imediat ce am rostit 4ntrebarea, s%a auzit o b3taie puternic3 4n u&3, iar
8uvernanta, iubita mea Amelot, a venit s3%mi spun3 c3 sosiser3 contele
Ni8el, 7iul lui Art:ur, 4mpreun3 cu 7ratele s3u c3lu83r, 7ratele ;odNin, c3 4i
invitase 4n3untru &i 4i condusese 4n cea mai bun3 dintre 4nc3peri$
6%am ridicat s3 m3 duc la ei, dar 4nainte s3 m3 pot mi&ca, 6eir s%a
4n7iinat ln83 mine &i m%a luat de mn3$
% Te iubesc, Cluria, &i vreau s3 7ii soia mea$ Oine minte acest lucru &i ine
minte c3 i%am &tiut secretul 7ar3 s3 mi%l spun3 nimeni$ Am &tiut c:iar &i c3
mezinul b3trnului conte trebuia s3 7ie iubitul 4n cauz3$ Crede%m3, Cluria,
c3 te pot iubi necondiionat &i c3 nu trebuie s3 r3spunzi acum cererii mele
4n c3s3torie$ 'ucrurile 7iind a&a cum sunt, 7ii convins3 c3 voi a&tepta cu
r3bdare s3 :ot3r3&ti dac3 ne vom c3s3tori sau nu$
*F-
Nu%l mai auzisem niciodat3 pe 6eir rostind att de multe cuvinte 4n
prezena mea, sau c:iar a tat3lui meu$ 9i m%am simit pro7und 4mb3rb3tat3,
dar 4n acela&i timp 4n8rozit3 de ce m3 a&tepta 4n camera din 7a3$
Iart3%m3 c3 pln8$ Iart3%m3 c3 nu m3 pot abine$ Iart3%m3 c3 nu o pot uita
pe 'ea nici m3car cnd povestesc aceste lucruri$
Iart3%m3 c3 pln8 &i pentru Rosa$
Doamne, Dumnezeule, ascult3 ru8a mea# ascult3 stri83tul meu dup3
4ndurare# 4n marea ta bun3tate vino 4n aAutorul meu$
Nu m3 c:ema pe mine, p3c3tosul, la Audecata ta, pentru c3 cel ce tr3ie&te
nu este curat 4n 7aa ta$
Cuno&ti acest psalm la 7el de bine ca &i mine$ Este ru83ciunea mea
permanent3$
6%am dus s3%l 4ntlnesc pe tn3rul conte care mo&tenise titlul tat3lui s3u$
5l cunoscusem &i pe Ni8el tot ca student al tat3lui meu$ P3rea tulburat, dar
nu 7urios$ Iar cnd mi%am 4ntors privirea c3tre ;odNin, am 7ost din nou
uimit3 de bun3tatea &i de lini&tea care p3reau s3%l 4nconAoare, ca &i cum ar 7i
7ost aici, de 7a3, 7ar3 4ndoial3, dar 4n acela&i timp prezent &i 4n alt3 lume$
Amndoi b3rbaii m%au salutat cu respectul pe care i l%ar 7i ar3tat &i unei
cre&tine, iar eu i%am invitat s3 se a&eze &i s3 bea ni&te vin$
5mi tremura su7letul 4n piept$ Bare ce putea 4nsemna prezena tn3rului
conteI
A intrat tata &i a dorit s3 &tie cine se a7la 4n casa lui$ Am ru8at %o pe
servitoare s3 se duc3 &i s3%l invite pe 6eir s3 ni se al3ture, apoi, cu voce
nesi8ur3, i%am spus tatei c3 veniser3 contele &i 7ratele s3u, ;odNin, &i c3 eu
le o7erisem vin$
5n timp ce 6eir a venit &i s%a a&ezat ln83 tata, le%am spus servitorilor,
care se adunaser3 ca s3 a&tepte poruncile contelui, s3 plece$
% Coarte bine, ;odNin, am zis$ Ce dore&ti s3%mi spuiI
63 str3duiam s3 nu pln8$
Dac3 oamenii din B>7ord ar 7i &tiut c3 doi copii cre&tini erau crescui ca
evrei, oare nu ar 7i 4ncercat s3 ne 7ac3 r3uI Bare nu e>ista vreo le8e
con7orm c3reia s3 ne poat3 c:iar e>ecutaI Nu &tiam$
E>istau o mulime de le8i 4mpotriva noastr3, dar ace&ti copii nu erau 4n
mod le8al copiii tat3lui lor cre&tin$
Ar 7i acceptat un c3lu83r ca ;odNin s3 cad3 4n diz8raie, m3rturisindu%&i
tuturor paternitateaI ;odNin, att de iubit de studenii lui, nu avea cum
s3%&i doreasc3 un asemenea lucru$
*F.
Ins3 puterea contelui era considerabil3$ Era unul dintre cei mai bo8ai
oameni din inut &i i se putea 4mpotrivi oricnd dorea ar:iepiscopului de
Canterbur=, ba c:iar &i re8elui$ C:iar acum se putea 4ntmpla ceva
4n8rozitor, 4n &oapt3, 7ar3 s3 &tie nimeni$
6%am 8ndit la toate lucrurile astea 4ncercnd s3 nu m3 uit la ;odNin,
pentru c3, atunci cnd 4l priveam, simeam doar iubire pur3 &i 4n3l3toare,
iar e>presia 4n8riAorat3 de pe 7aa 7ratelui s3u 4mi provoca spaim3 &i durere$
Am simit din nou c3 ne a7lam 4ntr%un impas$ 63 uitam la o tabl3 de &a:
pe care se 4n7runt3 dou3 tabere, 7ar3 ca vreuna s3 aib3 la 4ndemn3 o
mutare bun3$
Nu m3 Audeca pentru c3, 4ntr%un asemenea moment, eu 73ceam calcule$
63 consideram vinovat3 pentru tot ce se petrecea$ 5l aveam pe con&tiin3
pn3 &i pe t3cutul &i 8nditorul 6eir, pentru c3 4mi ceruse mna$
Cu toate acestea, calculam posibilit3ile ca &i cum a& 7i 73cut adun3ri$
Dac3 se a7l3, vom 7i condamnai$ Iar dac3 le cere, ;odNin va 7i aruncat 4n
diz8raie$
Dar dac3 4mi luau 7etele &i le a&tepta apoi o via3 de insuportabil3
captivitate 4n castelul conteluiI De asta m3 temeam cel mai r3u$
Totul se petrecea 4n t3cere, &i mi%am dat seama c3 piesele de &a: a&ezate
7a3 4n 7a3 a&teptau mna care s3 le mute$
Tat3l meu, de&i i se o7erise un scaun, r3m3sese 4n picioare, &i i%a cerut lui
6eir s3 ia lampa &i s3 lumineze 7eele b3rbailor a&ezai 4naintea lui$ 6eir
nu voia s3 o 7ac3 &i &tiam asta, a&a c3 am 7acut%o eu, cerndu%i iertare
contelui, dar b3rbatul a 73cut un 8est de acceptare &i s%a uitat direct pe
deasupra 7l3c3rii$
Tata a o7tat, a cerut un scaun, apoi s%a a&ezat$ 9i%a pus palmele pe
m3ciulia bastonului$
% Nu%mi pas3 cine suntei, a spus$ 13 dispreuiesc$ Dac3 4mi tulburai
casa, vei cule8e 7urtun3$
;odNin s%a ridicat &i a 4naintat$ Tata, auzindu%i pa&ii, a ridicat bastonul ca
&i cum ar 7i vrut s3%l 4mpin83 4napoi, iar ;odNin s%a oprit 4n miAlocul
camerei$
B, era curat3 a8onie, dar dup3 aceea ;odNin, predicatorul, omul care
mi&ca mulimile 4n pieele din Paris &i 4n am7iteatre, a 4nceput s3 vorbeasc3$
Cranceza lui normand3 era per7ect3, dar desi8ur a&a era &i a tatei, a&a este &i
a mea, dup3 cum poi auzi$
*F,
% Cructele p3catelor mele, a spus el, sunt acum 4n 7aa mea$ 13d ce a
produs e8oismul meu$ 13d acum c3 7aptele mele necu8etate au avut
consecine 8rave pentru alii, care le%au acceptat cu 8enerozitate &i
bun3voin3$
Cuvintele lui m%au mi&cat pro7und, dar tata d3dea semne de ner3bdare$
% Ia copilele de la noi &i v3 vom acuza 4n 7aa re8elui$ +untem, dac3 ai
uitat cumva, evreii re8elui, &i nu poi s3 ne 7aci a&a ceva$
% Nu, a spus ;odNin 4n aceea&i manier3 blnd3 &i ele8ant3$ Nu a&
4ntreprinde nimic 7ar3 consim3mntul dumneavoastr3, ma8istre Eli$ Nu am
venit 4n casa dumneavoastr3 cu vreo pretenie$ Am venit cu o ru83minte$
% 9i care ar putea 7i ru83mintea aceeaI Nu uita, a insistat tata, c3 sunt 8ata
s3 iau bastonul &i s3 te bat cu el pn3 mori$
% Tat3, te ro8, l%am implorat eu s3 tac3 &i s3 asculte$
;odNin a acceptat totul ca &i cum ar 7i r3bdat s3 7ie b3tut cu pietre 4n
piaa public3 7ar3 s3 mi&te un de8et$ Apoi &i%a e>plicat intenia$
% Bare aceste 7ete 7rumoase nu sunt dou3I a zis el$ Bare nu cumva ne%a
trimis Dumnezeu dou3 pentru c3 suntem de credine di7eriteI Jitai%v3 cu
ce dar ne%a binecuvntat, pe Cluria &i pe mine$ Eu, care nu m%am a&teptat s3
am parte vreodat3 de respectul &i dra8ostea unui copil, am acum doi, iar
Cluria tr3ie&te zilnic, 7ar3 p3cat, 4n compania iubitoare a urma&elor ei, pe
care cineva crud le%ar 7i putut smul8e de ln83 ea$
Cluria, te implor, d3%mi mie una dintre aceste dou3 7ete 7rumoase$
6a8istre Eli, te implor, las3%m3 s3 iau una dintre aceste 7ete 7rumoase din
casa domniei tale$
'as3%m3 s3 o duc s3 7ie educat3 la Paris$ 'as3%m3 s3 ve8:ez
trans7ormarea ei 4ntr%o cre&tin3, 4nconAurat3 de dra8ostea &i devotamentul
unc:iului &i tat3lui ei$
Pe cealalt3 o vei p3stra mereu al3turi$ Iar eu o voi accepta pe aceea aleas3
de tine, pentru c3 tu, Cluria, &tii mai bine care dintre 7ete ar 7i mai 7ericit3 la
Paris, mai 7ericit3 s3 tr3iasc3 o via3 nou3, sau care este mai timid3, ori mai
devotat3 mamei sale$ C3 te iubesc amndou3, de asta nu m3 4ndoiesc$
Dar, Cluria, te implor, d3%i seama ct 4nseamn3 pentru mine, credincios
4n Iisus Eristos, 7aptul c3 proprii mei copii nu pot 7i printre ai lor, c3 nu &tiu
nimic despre cele mai importante decizii luate de tat3l lor! s3%l sluAeasc3 pe
Domnul Iisus Eristos cu 8ndul, cu vorba &i cu 7apta, pentru totdeauna$
Cum a& putea s3 m3 4ntorc la Paris 7ar3 s3 te implor! d3%mi mie una dintre
*0)
7ete$ 'as3%m3 s3 o cresc 4n credina mea cre&tin3$ Eai s3 4mp3rim 4ntre noi
7ructele sl3biciunii noastre &i minunea c3 aceste 7ete 7rumoase sunt 4n via3$
Pe tata l%a apucat 7uria$ +%a ridicat 4n picioare, strn8nd bastonul$
% Ai dezonorat%o pe 7iica mea, a stri8at el, iar acum vrei s3%i 4mp3ri
copiiiI +3%i 4mp3riI Cine te crezi, re8ele
+olomonI Dac3 a& putea vedea, te%a& omor4$ Nimic nu m%ar putea
4mpiedica$ Te%a& ucide cu minile 8oale, apoi te%a& 4n8ropa 4n curtea casei,
departe de neamul t3u de cre&tini$ 6ulume&te%i Dumnezeului t3u c3 sunt
orb, bolnav &i b3trn &i c3 nu%i pot smul8e inima din piept$ Dar 4i ordon s3
pleci din casa mea &i insist s3 nu te mai 4ntorci vreodat3 &i s3 nu 4ncerci
s3%i mai vezi 7etele$ J&a mea este z3vort3 pentru tine$ Ba83%i bine 4n cap
un lucru! aceste 7ete sunt 4n mod le8al ale noastre$ Nu vei reu&i s3
dovede&ti altceva, &i 8nde&te%te la ce scandal te e>pui dac3 nu pleci de aici
t3cut &i dac3 nu renuni la cererea ta neobr3zat3 &i crud3K
Am 73cut tot ce mi%a stat 4n puteri ca s3%l lini&tesc pe tata, dar m%a 4mpins
cu cotul lui ascuit 4ntr%o parte$ 4&i a8ita bastonul, iscodind cu oc:i orbi
4nainte$
Contele era cuprins de am3r3ciune, dar nimic nu se putea compara cu
ima8inea s7&ietoare &i vrednic3 de mil3 a lui ;odNin$ Ct despre 6eir,
n%a& putea spune cum se raporta la aceast3 ceart3, pentru c3 nu reu&eam
dect s3%l iau pe tata 4n brae &i s3%l implor s3 se lini&teasc3, s3%i lase pe
oameni s3 vorbeasc3$
Eram 4n8rozit3, dar nu de ;odNin, ci de Ni8el$ 'a urma urmei, Ni8el era
cel care avea puterea s3%mi con7i&te 7etele, dac3 dorea, &i s3 ne supun3 apoi
celei mai nemiloase Audec3i$ Ni8el avea destui bani &i destui oameni 4nct
s3 poat3 lua 7etele, pentru ca apoi s3 le 4nc:id3 4n castelul lui a7lat la multe
mile de 'ondra &i s3 nu%mi mai permit3 s3 le v3d niciodat3$
Dar pe c:ipurile celor doi b3rbai nu se citea dect blndee$ ;odNin
pln8ea din nou$
% B, dac3 v%am provocat su7erin3, 4mi pare r3u, i%a spus el tatei$
% Dac3 mi%ai provocat su7erin3, cineK a stri8at tata$ 9i%a re83sit cu
di7icultate scaunul &i s%a a&ezat din nou, tremurnd violent$ Ai p3c3tuit
4mpotriva casei mele$ 9i acum p3c3tuie&ti din nou$ Ie&i a7ar3 de aiciK Du%teK
Dar 4n acest moment de teribil3 tensiune, toat3 lumea a r3mas surprins3 s3
o vad3 pe Rosa intrnd 4n 4nc3pere &i cerndu%i cu voce limpede bunicului
ei s3 nu mai spun3 nimic$
*0*
;emenii, c:iar &i cei identici, nu au inimi &i su7lete identice$ A&a cum
i%am mai dat de 4neles, unul poate 7i mai 4nclinat s3 7ie direct &i s3
comande dect cel3lalt$ 'a 7el &i cu 7etele mele$ 'ea se supunea
4ntotdeauna, ca &i cum ar 7i 7ost mai mic3 dect Rosa# Rosa era aceea care
:ot3ra ce 7ac &i ce nu$ Ne sem3na 4n e8al3 m3sur3 mie &i lui ;odNin$ Ii
sem3na &i tat3lui meu, un b3rbat care 4ntotdeauna vorbise r3spicat$
Acum vorbea Rosa r3spicat$ 6i%a spus cu blndee, dar 7erm, c3 voia s3
plece la Paris cu tat3l ei$
;odNin &i Ni8el au 7ost pro7und mi&cai de vorbele 7etei, dar tata a r3mas
7ar3 8rai &i a plecat capul$
Rosa s%a dus la el, l%a 4nconAurat cu braele &i l%a s3rutat$ Dar el n%a
desc:is oc:ii, a dat drumul bastonului &i a strns pumnii pe 8enunc:i,
i8nornd%o de parc3 nu i%ar 7i simit atin8erea$
Am 4ncercat s3%i ridic bastonul, pentru c3 nu se desp3rea niciodat3 de el,
dar s%a 4ntors cu spatele la noi toi, ca &i cum s%ar 7i pr3bu&it 4n sine 4nsu&i$
% Bunicule, a spus Rosa$ 'ea nu poate suporta s3 se despart3 de mama$ B
&tii prea bine, &i &tii c3 i%ar 7i 7ric3 s3 se duc3 4ntr%un loc precum Parisul$ Ii
este 7ric3 &i s3 se mute la NorNic: cu 6eir &i cu mama$ Eu sunt aceea care
trebuie s3 mear83 cu 7ratele ;odNin$ +unt si8ur3 c3 4i dai seama de
4nelepciunea acestei ale8eri &i de 7aptul c3 este sin8ura posibilitate s3 ne
lini&tim cu toii$
+%a 4ntors &i s%a uitat la ;odNin, care o privea cu o blndee att de
iubitoare, 4nct cu 8reu puteam suporta s3%l v3d$
% Am &tiut c3 acest om este tata 4nainte c:iar s3%l 7i v3zut, a continuat
Rosa$ Am &tiut c3 7ratele ;odNin din Paris, despre care mama vorbea cu
atta devoiune, era de 7apt b3rbatul care mi%a dat via3$
Dar 'ea nu a b3nuit niciodat3, iar acum nu%&i dore&te dect s3 7ie cu
mama &i cu 6eir$ 'ea crede 4n ce vrea ea s3 cread3, nu 4n ceea ce vede, ci
4n ceea ce simte$
+%a apropiat apoi de mine &i m%a 4mbr3i&at$
% 1reau s3 m3 duc la Paris, mi%a spus 4nceti&or$ +%a 4ncruntat de parc3 s%ar
7i str3duit s3%&i 83seasc3 cuvintele, dar apoi a rostit simplu! 6am3, vreau s3
7iu ln83 acest om care este tat3l meu$ +%a uitat int3 la mine$ Acest om nu
este ca toi ceilali oameni$ Acest om este ca s7inii$ +e re7erea aici la cei
mai strici dintre evrei, cei care 4ncearc3 s3 tr3iasc3 numai pentru
Dumnezeu, care respect3 Tora &i Talmudul cu atta strictee, 4nct noi i%am
denumit :asidimi$
*0(
Puteam vedea c3 ;odNin era peste m3sur3 de 4ncntat de :ot3rrea Rosei$
'a 7el &i 7ratele lui, Ni8el$
Ni8el a 7ost cel care a vorbit apoi, e>plicnd cu voce Aoas3 &i plin3 de
consideraie c3 se va 4n8riAi ca Rosa s3 aib3 toate roc:iile &i 83telile cu
putin3, &i c3 va 7i educat3 la cea mai bun3 m3n3stire din Paris$ DeAa le
scrisese c3lu83rielor$ +%a dus la Rosa, a s3rutat%o &i i%a spus!
% '%ai 73cut 7oarte 7ericit pe tat3l t3u$
;odNin p3rea c3 se roa83, a&a c3 Ni8el a continuat 4n &oapt3!
% Doamne, Dumnezeule, ai pus 4n minile mele o comoar3$ Te asi8ur c3
voi avea mereu 8riA3 de aceast3 copil3, c3 viaa ei va 7i plin3 de toate
binecuvnt3rile p3mnte&ti$ Te ro8, Doamne, coboar3 asupra ei &i
binecuvntarea divin3$
5n acel moment am crezut c3 tata 4&i va pierde minile$ Ni8el era conte,
4nele8i, &i avea mai multe propriet3i, &i se obi&nuise s3 7ie ascultat nu
numai de servitori, ci &i de vasali &i de toi cei pe care 4i 4ntlnea$ 9i nu%&i
d3duse seama ct de mult 4l Ai8nea ru83ciunea lui pe tata$
Dar ;odNin a 4neles ce se petrecea &i din nou, ca &i mai 4nainte, a
4n8enunc:eat 4n 7aa tat3lui meu$ A 7acut%o cu e>trem3 simplitate, ca &i cum
pentru el n%ar 7i reprezentat vreo 8reutate, &i ce ima8ine o7erea, 4n ras3
nea8r3 &i sandale, 4n 8enunc:i 4n 7aa tatei, cerndu%i iertare pentru tot &i
asi8urndu%l c3 Rosa va 7i iubit3 &i preuit3$
Tata nici nu s%a clintit$ 5n cele din urm3 a o7tat adnc &i le%a 73cut semn
tuturor s3 tac3, pentru c3 4n acest moment Rosa se ru8a de el, &i pn3 &i
mndrul, dar bunul Ni8el 4l implora s3 vad3 Austeea acelor lucruri$
% <usteea lucrurilorI a spus tata$ 5n 7aptul c3 7iica evreic3 a unei 7emei
evreice va 7i botezat3 ca s3 devin3 cre&tin3I A&a considerai voi c3 este
dreptI 6ai bine a& vedea%o moart3 4nainte ca un asemenea lucru s3 se poat3
4ntmpla$
Dar Rosa, 4nc3p3nat3, se lipea de el &i nu%l l3sa s3%&i tra83 minile
dintr%ale ei$
% Bunicule, a spus ea, tu trebuie s3 7ii acum re8ele +olomon$ Tu trebuie s3
4nele8i c3 'ea &i cu mine trebuie s3 ne desp3rim, pentru c3 suntem dou3,
nu una sin8ur3, &i pentru c3 avem doi p3rini, un tat3 &i o mam3$
% Tu e&ti cea care a :ot3rt, i%a r3spuns tat3l meu$ 1orbea cu mnie$ Nu%l
mai v3zusem niciodat3 att de 7urios, att de 4nver&unat$ Nici m3car atunci
cnd 4i spusesem, cu ani 4n urm3, c3 eram 4ns3rcinat3, nu se 4n7uriase a&a$
*0/
% E&ti moart3 pentru mine, i%a spus Rosei$ Du%te cu nebunul &i idiotul de
taic3%tu, acest diavol care s%a luptat s3%mi c&ti8e 4ncrederea ascultndu%mi
pildele &i le8endele &i pre73cndu%se c3 vrea s3 4nvee, 4n timp ce nu 7acea
dect s3 o vneze pe maic3%ta$ Du%te cu el &i vei 7i moart3 pentru mine, &i
voi ine doliu dup3 tine$ Acum pleac3 din casa mea$ Pleac3 &i du%te cu acest
conte care a venit s3 despart3 un copil de mama &i de bunicul lui$
A ie&it din 4nc3pere, 83sindu%&i u&or drumul, &i a trntit u&a 4n urma lui$
5n acel moment, am simit c3 mi se rupe inima, c3 nu voi mai cunoa&te
niciodat3 pacea, dra8ostea &i 7ericirea$
Dar s%a 4ntmplat ceva care m%a a7ectat mult mai adnc dect oricare
dintre cuvintele rostite$
5n timp ce ;odNin s%a ridicat &i s%a 4ntors spre Rosa, ea i s%a strecurat 4n
brae$ Era atras3 de el 4n mod irezistibil &i l%a cople&it cu s3rut3ri de copil,
apoi &i%a l3sat capul pe um3rul lui, a 4nc:is oc:ii &i a plns$
5n acea clip3 m%am v3zut pe mine, cum l%am iubit cndva, demult$ Dar
am v3zut &i puritatea 8esturilor, 7aptul c3 4&i inea 4n brae 7iica$ 9i am &tiut
c3 nu a& 7i putut &i nici nu ar 7i trebuit s3 7ac nimic ca s3%i z3d3rnicesc
planul$
Numai 7a3 de tine, 7rate Tob=, recunosc acest lucru, dar m%am simit
deplin u&urat3$ 9i 4n inima mea mi%am luat 4n t3cere r3mas%bun de la Rosa,
mi%am con7irmat 4n t3cere dra8ostea pentru ;odNin &i mi%am luat locul
al3turi de 6eir$
Tu 4nele8i ce s%a petrecut$ 5nele8i$ Am 8re&itI Am avut dreptateI
Iar Dumnezeu din ceruri a luat%o de ln83 mine pe 'ea, copilul r3mas cu
mine, credincioasa, timida, iubitoarea mea 'ea$
A luat%o la el, iar tat3l meu din B>7ord tot re7uz3 s3 stea de vorb3 cu mine
&i ine doliu dup3 Rosa, care continu3 s3 tr3iasc3$
Bare Dumnezeu m%a AudecatI
+unt si8ur3 c3 tata a a7lat despre moartea 'eei$ +unt si8ur3 c3 &tie cu ce
ne con7runt3m la NorNic: &i c3 ora&ul a trans7ormat moartea 'eei 4ntr%o
cauz3 m3rea3, ca s3 ne poat3 condamna &i poate c:iar pentru a ne e>ecuta$
Du&m3nia vecinilor no&tri cre&tini se poate 4ntoarce iar3&i 4mpotriva
noastr3$
+unt Audecat3 pentru c3 am l3sat%o pe Rosa sub tutela contelui &i i%am
permis s3 plece cu el &i cu ;odNin la Paris$ Este o Audecat3, nu m3 pot
4mpiedica s%o cred$ Iar tata, tat3l meu, nu a mai vorbit cu mine o vorb3, nu
*0D
mi%a mai scris niciun cuvnt din acel moment$ 9i nu o va 7ace nici m3car
acum$
Ar 7i p3r3sit casa noastr3 c:iar 4n ziua aceea, dac3 6eir nu m%ar 7i luat
imediat cu el &i dac3 Rosa n%ar 7i plecat c:iar 4n acea sear3$ Iar s3rmana
'ea, blnda mea 'ea se lupta s3 4nelea83 de ce pleca sora ei la Paris, de ce
bunicul ei t3cea ca un bloc de 8ranit, re7uznd s3%i vorbeasc3 c:iar &i ei$
Iar acum scumpa mea, adus3 4n acest ciudat ora& numit NorNic:, iubit3
de toi cei care &i%au aruncat privirea asupra ei, a murit, neaAutorat3, de
7ebr3 iliac3, 7ar3 ca noi s3 7im 4n stare s3 o salv3m, &i Dumnezeu m%a adus
4n locul acesta, prizonier3, pn3 cnd tot ora&ul se va revolta &i vom 7i
distru&i cu toii$
63 4ntreb dac3 tat3l meu nu cumva st3 &i rde, crunt, pentru c3 acum
suntem cu toii nenorocii$
*0F
*00
CAPITOLUL DOISPREZECE
Sfr%itul #o&e%tii 3luriei
Cluria &i%a terminat povestea 4n lacrimi$ Din nou am dorit s3%mi petrec
braele 4n Aurul ei, dar &tiam c3 nu se cade &i c3 un asemenea 8est n%ar 7i
7ost tolerat$
I%am spus iar3&i, 4n &oapt3, c3 nu%mi puteam ima8ina durerea ei pentru
pierderea 'eei &i c3 nu puteam dect s3%i aduc inimii ei un t3cut oma8iu$
% Nu cred c3 Dumnezeu ar lua un copil doar ca s3 pedepseasc3 pe cineva
pentru ceva, i%am spus$ Dar ce &tiu eu despre c3ile DomnuluiI Cred c3 ai
73cut ceea ce ai considerat c3 este corect, atunci cnd ai l3sat%o pe Rosa s3
plece la Paris$ Iar 'ea a murit dup3 aceea a&a cum ar 7i putut muri orice
copil$
'a auzul vorbelor mele, s%a mai potolit puin$ Era obosit3 &i probabil c3
epuizarea o aAuta s3 se lini&teasc3 mai mult dect orice altceva$
+%a ridicat de la mas3 &i s%a dus la una dintre 7erestrele 4n8uste, p3rnd s3
se uite cum nin8ea a7ar3$
6%am dus 4n spatele ei$
% Trebuie s3 lu3m multe :ot3rri acum, Cluria, dar cea mai important3
este aceasta$ Dac3 m3 duc la Paris ca s3 o convin8 pe Rosa s3 vin3 4ncoace
&i s3 se dea drept 'ea$$$
% A:, crezi c3 eu nu m%am 8ndit la astaI m%a 4ntrebat$ Dar este mult prea
periculos, a continuat$ Iar ;odNin n%ar 4n83dui niciodat3 o asemenea
minciun3$ Cum ar putea 7i corect3 o ast7el de 4n&el3ciuneI
% Bare <acob nu l%a 4n&elat pe IsaacI am spus$ 9i nu a devenit el Israel &i
p3rintele tribului s3uI
% Da, a&a este, iar Rosa este 7ata de&teapt3, cea cu darul vorbelor$ Nu, este
prea periculos$ Dac3 Rosa nu poate r3spunde 4ntreb3rilor lui 'ad=
6ar8aret, sau nu o recunoa&te pe micua Eleanor drept prieten3 adev3rat3I
Nu, nu se poate$
% Rosa poate re7uza s3 stea de vorb3 cu cei care au vrut s3 v3 7ac3 r3u
vou3, am spus$ Toat3 lumea ar 4nele8e%o$ Trebuie doar s3%&i 7ac3 apariia$
+e vedea c3 la asta Cluria nu se 8ndise$
*0-
A 4nceput s3 se plimbe prin 4nc3pere &i s3%&i 7r3mnte minile$ Auzisem
toat3 viaa aceast3 e>presie! a%&i 7r3mnta minile$ Dar nu mai v3zusem pe
nimeni s3 o 7ac3, pn3 acum$
6i%am dat seama c3 o cuno&team deAa pe aceast3 7emeie mai bine dect
pe oricine altcineva pe lume$ Era un 8nd ciudat &i d3t3tor de 7iori, nu
pentru c3 m3 7acea s3 o iubesc mai puin, ci pentru c3 nu suportam s3 m3
8ndesc la propria mea via3$
% Dac3 am reu&i, dac3 am aduce%o pe Rosa 4ncoace, ct3 lume din evreime
ar &ti c3 ai avut 8emeniI am 4ntrebat%o$ Ci l%au cunoscut pe tat3l t3u, ci
te cunosc pe tine de la B>7ordI
% Destui, dar niciunul nu va vorbi, a insistat ea$ Aminte&te%i c3, pentru
poporul meu, un copil care se converte&te este mort &i 4n8ropat, nimeni nu%i
mai roste&te numele$ N%am pomenit deloc de ea cnd ne%am mutat 4ncoace$
9i nimeni nu a vorbit cu noi despre Rosa$ A& 4ndr3zni s3 spun c3 este,
acum, cel mai bine p3strat secret din evreime$
A continuat s3 vorbeasc3, de parc3 voia s3 c:ibzuiasc3 bine 7aptele$
% Con7orm le8ii, Rosa &i%a pierdut toate propriet3ile mo&tenite de la tat3l
ei adoptiv, numai pentru c3 s%a convertit$ Da, sunt civa care &tiu cum stau
lucrurile, dar &tiu doar pentru ei, iar doctorul &i b3trnii nu vor su7la niciun
cuvnt$
% Dar tat3l t3uI I%ai scris ca s3%l anuni c3 'ea a muritI
% Nu, &i c:iar dac3 a& 7i 7acut%o, ar 7i ars scrisoarea 7ar3 s3 o desc:id3$ 6%a
asi8urat c3 a&a va reaciona ori de cte ori 4i voi scrie$ 5n ce%l prive&te pe
6eir, 4n am3r3ciunea lui se 4nvinuie&te c3 'ea s%a 4mboln3vit pentru c3
ne%a adus el aici$ C3, retras3 &i 4n si8uran3 la B>7ord, putea s3 nu 7i 73cut
niciodat3 boala$ Nu i%a scris nici el tatei$ Dar asta nu 4nseamn3 c3 tata nu
&tie$ Are prea muli prieteni aici, ca s3 nu 7i a7lat$
A 4nceput din nou s3 pln83$
% B va considera pedeapsa lui Dumnezeu, a &optit printre lacrimi, sunt
si8ur3 de asta$
% Ce dore&ti s3 7ac euI am 4ntrebat%o$
Nu eram complet si8ur c3 vom 8ndi la 7el, dar era 4n mod cert o 7emeie
de&teapt3 &i se 73cuse trziu$
% Du%te la ;odNin, a spus, &i 7aa i s%a 4nmuiat cnd i%a rostit numele$
Du%te la el &i cere%i s3 vin3 aici &i s3%i lini&teasc3 pe 7raii lui dominicani$
Adu%l s3 ne pledeze nevinov3ia$ ;odNin este 7oarte admirat 4n ordinul lui$
A studiat cu Toma &i cu Albert, 4nainte s3 devin3 el 4nsu&i predicator &i
*0.
pro7esor 4n Italia$ +crierile lui despre 6aimonide &i Aristotel sunt
cunoscute, cu si8uran3, c:iar &i aici$ ;odNin va veni pentru mine, &tiu c3
va veni, &i pentru c3$$$ pentru c3 'ea a 7ost copilul lui$
Au podidit%o iar3&i lacrimile$ In lumina lumn3rilor, a&a cum st3tea acolo,
cu spatele spre 7ereastra 4n8:eat3, p3rea 7ra8il3, &i abia suportam vederea
ei$
6i s%a p3rut o clip3 c3 aud voci 4n dep3rtare &i c3 ali r3t3cii stri8au 4n
vnt$ Dar ea nu p3rea s3 4i aud3, iar eu n%am zis nimic$ A& 7i vrut s3 o in 4n
brae ca pe sora mea, dac3 a& 7i putut$
% Poate c3 ;odNin este 4n stare s3 dezv3luie 4ntre8 adev3rul &i s3 7ie
crezut, a spus ea, s3%i 7ac3 pe c3lu83rii din ordinul raselor ne8re s3
4nelea83 c3 nu noi ne%am ucis 7iica$ Poate depune m3rturie despre
caracterul &i despre su7letul meu$
Acest 8nd i%a dat 4n mod evident speran3$ 6i%a dat &i mie speran3$
% A:, ar 7i e>traordinar s3 putem sc3pa de aceast3 minciun3 teribil3, a
spus$ A&a cum am vorbit mai 4nainte, 6eir scrie s3 cear3 donaii 4n bani$
1or 7i &terse datoriile$ A& 7i 8ata s3 4n7runt cea mai deplin3 ruin3, numai s3
pot pleca cu 6eir departe de acest loc$ Numai ca s3 &tiu c3 nu am atras
ur8ia asupra evreilor din NorNic:, att de 4ncercai 4n alte timpuri$
% Ar 7i cea mai bun3 soluie, 73r3 4ndoial3, am spus, pentru c3 o minciun3
ar putea avea consecine teribile$ C:iar &i prietenii vo&tri ar putea spune sau
7ace ceva care s3 o dea de 8ol$ Dar dac3 ora&ul nu va accepta adev3rulI
Nici m3car din partea lui ;odNinI Ar 7i prea trziu s3 mai recur8em la
vec:ea p3c3leal3$ Bcazia de a sc3pa 4nlocuind%o pe 'ea ar 7i pierdut3$
Am auzit iar3&i z8omote 4n noapte$ R8omote 73r3 7orm3, moi, &i altele mai
ascuite$ Ninsoarea p3rea s3 le acopere pe toate$
% Crate Tob=, a spus ea, du%te la Paris &i relateaz3%i lui ;odNin 4ntrea8a
istorie$ Dezv3luie%i tot adev3rul$ 'as3%l pe ;odNin s3 :ot3rasc3$
% Da, a&a voi 7ace, Cluria, am spus, dar am auzit iar3&i z8omotele &i ceva
ce sem3na cu b3taia 4ndep3rtat3 a unui clopot$
I%am 73cut semn s3 m3 lase s3 m3 apropii de 7ereastr3$ +%a tras 4ntr%o
parte$
% Este clopotul de alarm3, a zis ea, 4n8rozit3$
% Poate c3 nu, i%am r3spuns$ Dar brusc a 4nceput s3 bat3 un alt clopot$
% Arde cartierul evreiescI a 4ntrebat, cu vocea 4necndui%se%n 8t$
*0,
5nainte s3%i pot r3spunde, u&a de lemn a 4nc3perii s%a desc:is &i a ap3rut
&eri7ul, 4narmat pn3%n dini, cu p3rul ud de z3pad3$ +%a dat deoparte &i le%a
73cut loc unor servitori s3 tra83 4n3untru cteva cu7ere, apoi a ap3rut 6eir$
Acesta se uita int3 la Cluria &i 4&i scutura 7ul8ii de pe 8lu8a mantiei$
Cluria s%a pr3bu&it 4n braele lui desc:ise$
9eri7ul se a7la 4ntr%o dispoziie 4n7rico&3toare, ceea ce era de a&teptat$
% Crate Tob=, a spus el, s7atul t3u dat credincio&ilor s3 se roa8e la
mormntul +7ntului Pilliam a avut rezultate surprinz3toare$ 6ulimea a
dat buzna 4n casa lui 6eir &i a Cluriei ca s3 adune relicve &i i%au 73cut pra7
toate roc:iile$ Cluria, dra8a mea, poate c3 ar 7i 7ost mai 4nelept s3 4mpa%
c:etezi acele roc:ii &i s3 le 7i luat cu tine cnd ai venit 4ncoace$ A o7tat din
nou &i s%a uitat 4n Aur, ca &i cum ar 7i c3utat ceva 4n care s3 poat3 lovi cu
pumnul$ +e vorbe&te iar3&i despre miracole petrecute 4n numele 7iicei tale$
1inov3ia a 4mpins%o pe 'ad= 6ar8aret 4ntr%o mic3 cruciad3$
% Cum de nu am prev3zut astaK am rostit eu trist$ Nu m%am 8ndit dect
s3%i 4ndep3rtez de acoloK
6eir a strns &i mai tare braele 4n Aurul Cluriei, ca &i cum ar 7i putut%o
ap3ra de aceste vorbe$ C:ipul b3rbatului era 4ntruc:iparea resemn3rii$
9eri7ul a a&teptat pn3 cnd au plecat servitorii &i s%a 4nc:is u&a, apoi s%a
adresat direct perec:ii$
% Cartierul evreiesc este p3zit atent &i micile 7ocuri declan&ate au 7ost
stinse, a spus el$ +lav3 cerului c3 avei case de piatr3$ 9i slav3 cerului c3
scrisorile prin care 6eir cerea donaii au 7ost deAa trimise$ 9i slav3 cerului
c3 b3trnii au d3ruit multe monede de aur c3lu83rilor &i m3n3stirii$
+%a oprit &i a o7tat$ 6%a privit o clip3 neaAutorat, apoi &i%a 4ntors atenia
spre ei$
% Dar trebuie s3%i spun din nou, a continuat, c3 nimic nu va reu&i s3
previn3 un masacru, cu e>cepia 7iicei tale 4ns3&i, care trebuie s3 se 4ntoarc3
&i s3 pun3 cap3t nevoii acesteia nebune&ti de a o trans7orma 4ntr%o s7nt3$
% Atunci, e>act asta vom 7ace, am spus, 4nainte ca ei s3 poat3 rosti altceva$
1oi pleca la Paris c:iar acum$ Presupun c3%l voi 83si pe 7ratele ;odNin,
avocatul vostru, 4n sala de dezbateri a dominicanilor de ln83 universitate$
1oi porni 4n c3l3torie 4n aceast3 noapte$
9eri7ul nu &tia ce s3 cread3$ +%a uitat la Cluria$
% Ciica ta se poate 4ntoarce aiciI
% Da, am r3spuns$ 9i sunt si8ur c3 7ratele ;odNin, un str3lucit predicator,
va veni cu ea$ Trebuie s3 a&teptai pn3 atunci$
*-)
6eir &i Cluria r3maser3 7ar3 cuvinte$ 63 priveau ca &i cum ar 7i depins
complet de mine$
% Dar pn3 atunci, am spus, 4i vei l3sa pe acei evrei b3trni &i 4nelepi s3
vin3 la castel ca s3 se s73tuiasc3 4mpreun3 cu 6eir &i CluriaI
% Isaac, 7iul lui +olomon, doctorul, este deAa aici, pentru propria lui
si8uran3, a spus &eri7ul$ 9i, dac3 este nevoie, vor 7i adu&i mai muli$ 9i%a
trecut mna 4nm3nu&at3 prin p3rul ud$ Cluria &i 6eir, dac3 nu este cu
putin3 ca 7iica voastr3 s3 7ie adus3 4napoi, v3 cer s3%mi spunei acum$
% 1a veni, am r3spuns eu$ 13 dau cuvntul meu$ Iar voi doi ru8ai%v3 s3
c3l3toresc 4n si8uran3$ 63 voi 4ntoarce ct pot de repede$
6%am dus la perec:ea de evrei &i le%am pus cte o mn3 pe umeri$
% Avei 4ncredere 4n ceruri &i avei 4ncredere 4n ;odNin$ II voi aduce aici
ct mai curnd cu putin3$
*-*
CAPITOLUL TREISPREZECE
'aris
Cnd am aAuns noi la Paris, simeam c3 4ndurasem destul din pl3cerile
c3l3toriei din secolul al LlII%lea ct s3%mi aAun83 pentru patru viei &i, c:iar
dac3 7usesem uimit 4n numeroase rnduri de mii de priveli&ti neobi&nuite,
de la casele ameitor de 4n8:esuite, construite din bu&teni, din 'ondra, pn3
la spectacolul castelelor normande, r3s7irate pe tot 7elul de 4n3limi &i la
nes7r&ita ninsoare care c3dea peste toate satele &i ora&ele str3b3tute, nu
doream dect s3%l 83sim pe ;odNin &i s3 punem cap3t 4ntre8ii pove&ti$
Am spus ?noi@, pentru c3 6alc:ia: mi s%a ar3tat din cnd 4n cnd pe
durata drumului, ba c:iar a 4mp3rit cu mine o parte din drumul spre
capital3, c3l3torind 4n aceea&i c3ru3, 7ar3 s3%mi dea 4ns3 alte 4ndrum3ri,
rea% mintindu%mi doar c3 viaa Cluriei &i viaa lui 6eir depindeau 4ntru totul
de ceea ce trebuia s3 7ac eu$
Cnd ap3rea, era 4mbr3cat ca un 7rate dominican, iar de 7iecare dat3 cnd
p3rea c3 mi se 4nc:isese complet calea, se ar3ta ca s3%mi reaminteasc3
7aptul c3 am aur 4n buzunare, c3 sunt puternic &i 4n stare s3 4ndeplinesc ceea
ce se a&tepta de la mine, &i dup3 aceea ap3rea un c3rucior, sau o c3ru3, cu
un vizitiu de treab3, care ne l3sa s3 urc3m ln83 sacii lui, sau ln83 lemnele
de 7oc, sau ln83 orice transporta, iar eu reu&eam s3 adorm aproape 4n orice
7el de ve:icul$
Dar dac3 a e>istat o parte a c3l3toriei care a 4nsemnat a8onie pur3, aceasta
a 7ost traversarea Canalului 6necii, pentru c3, tot timpul ct m%am a7lat la
bordul micuei cor3bii, mi%a 7ost r3u$ De multe ori m%am 8ndit c3 ne vom
4neca laolalt3, cu toii, att de 7urtunoas3 era marea iarna, &i l%am 4ntrebat
nu numai o dat3 pe 6alc:ia: dac3 n%ar 7i 7ost cu putin3 s3 m3 a&tepte
moartea 4n timpul acestei misiuni$
A& 7i vrut s3 vorbesc cu el despre tot ce se 4ntmplase, dar nu mi%a
permis, reamintindu%mi c3 restul oamenilor nu 4l vedeau, &i c3 a& 7i ar3tat
ca un nebun, vorbind de unul sin8ur cu voce tare$ 5n ce prive&te
posibilitatea de a vorbi cu el doar 4n mintea mea, m%a re7uzat, insistnd c3
metoda nu era su7icient de precis3$
*-(
5n cele din urm3, am intrat pe porile Parisului 7ar3 niciun incident, iar el
mi%a amintit c3 4l puteam 83si pe ;odNin 4n cartierul Jniversit3ii$ Apoi
m%a p3r3sit, atr3% 8ndu%mi atenia c3 nu venisem ca s3 m3 :olbez cu 8ura
c3scat3 la catedrala Notre Dame sau ca s3 :oin3resc prin 4nc3perile
palatului 'uvru, ci ca s3%l 83sesc 7ar3 4ntrziere pe ;odNin$
Era stra&nic de 7ri8 la Paris, la 7el ca 4n An8lia, dar mulimea de 7iine
omene&ti care viermuiau prin capital3 parc3 o mai 4nc3lzea puin$ 5n multe
locuri e>istau 7ocuri aprinse 4n Aurul c3rora oamenii se mai dezmoreau, dar
toat3 lumea vorbea despre vremea aceea 8roaznic3 &i despre ct de
neobi&nuit3 era$
9tiam din ce citisem 4nainte c3, 4n acea epoc3, Europa intrase 4ntr%o
perioad3 de 7ri8uri spectaculoase, care a durat secole, &i m3 simeam din
nou recunosc3tor dominicanilor pentru c3 4mi permiteau s3 port ciorapi din
ln3 &i panto7i din piele$
Indi7erent la avertismentele lui 6alc:ia:, m%am dus imediat 4n Place de
;reve &i am r3mas 4ndelun8 4naintea 7aadei recent terminate a catedralei
Notre Dame$ Am 7ost uluit, la 7el ca 4n vremurile mele, de 7rumuseea ei
vertical3 &i de m3reia ei, 7ar3 s3 m3 pot desprinde de 7aptul c3 aici,
4naintea mea, tocmai 4&i 4ncepea e>istena una dintre cele mai
impresionante catedrale construite vreodat3$
5ntr%un col 4ndep3rtat se mai puteau observa sc:ele &i muncitori, dar
edi7iciul era aproape 8ata$
Am intrat, descoperind 4n penumbra ei o mulime de oameni, unii
4n8enunc:iai, alii mutndu%se de Ia un altar la altul, &i m%am ru8at pentru
curaA &i pentru t3rie$
Am avut sentimentul straniu, 4n timp ce m3 4nc:inam, c3 treceam cumva
peste capul lui 6alc:ia:$
6i%am spus c3 era o prostie, c3 lucram amndoi pentru acela&i Dumnezeu
&i +t3pn, &i mi%a venit pe buze iar3&i ru83ciunea de mai devreme!
?Doamne, Dumnezeule, iart3%m3 dac3 m%am desp3rit vreodat3 de tine$@
6i%am cur3at mintea de toate vorbele, ascultnd doar 4ndrumarea lui
Dumnezeu$ Captul c3 puteam 4n8enunc:ea 4n acest monument uria& &i
ma8ni7ic al credinei c:iar 4n anul termin3rii construciei sale m3 transporta
4ntr%o recuno&tin3 mai presus de cuvinte$ Dar am 4neles mai ales ct
4nsemna pentru mine aceast3 imens3 catedral3! m3 desc:idea c3tre vocea
Creatorului &i m3 7acea s3 plec capul$
*-/
Con&tientizam 7aptul c3, de&i eram 4n pericol s3 e&uez 4n 7aptele mele,
de&i m3 durea soarta Cluriei, a lui 6eir &i a tuturor evreilor din NorNic:,
eram mai 7ericit dect 7usesem vreodat3$ +imeam cu t3rie c3 4n aceast3
misiune primisem un dar att de nepreuit, 4nct n%a& 7i reu&it niciodat3 s3%i
mulumesc 4ndeaAuns lui Dumnezeu pentru ceea ce se 4ntmpla cu mine,
pentru toat3 aceast3 binecuvntare$
Asta nu mi%a sporit mndria$ 6ai de8rab3 m%am simit uimit$ 9i, 4n timp
ce c:ibzuiam la toate, mi%am dat seama c3 vorbeam cu Dumnezeu, 7ar3
cuvinte$
Cu ct r3mneam mai mult acolo, cu att 4mi p3rea mai evident c3 tr3iam
acum 4ntr%un 7el 4n care nu tr3isem vreodat3 4n vremea mea$ 5n viaa mea,
4ntorsesem cu des3vr&ire spatele vieii, a&a c3 nu cuno&team pe nimeni la
7el cum 4i cuno&team pe 6eir &i pe Cluria, &i nu nutream pentru nimeni
devotamentul pe care 4l nutream acum pentru Cluria$ Iar nebunia acestui
7apt, disperarea deliberat3 &i 8oliciunea plin3 de resentimente a vieii mele
m%au izbit cu toat3 7ora$
6%am uitat prin penumbr3 la corul 4ndep3rtat din marea catedral3 &i
mi%am cer&it iertarea$ Ce instrument demn de mil3 eram$ Dar dac3 lipsa
mea de mil3 putea 7i l3sat3 deoparte 4n aceast3 misiune, dac3 pre73c3toria
mea &i restul calit3ilor puteau 7i 7olositoare, atunci nu puteam dect s3 m3
minunez de m3reia lui Dumnezeu$
6i%a dat trcoale un 8nd mai pro7und, dar n%am putut s3%l p3strez$ Avea
le83tur3 cu natura dual3 a binelui &i a r3ului, cu 7elul 4n care Dumnezeu
poate e>tra8e ce este minunat din orice 7iin3 omeneasc3$ Dar 8ndul s%a
dovedit prea comple> pentru mine$ Am simit c3 nu sunt menit s3%l duc
pn3 la cap3t % numai Dumnezeu &tia dac3 4ntunericul &i lumina se
amestecau sau erau separate % &i n%am 7ost 4n stare dect s3 dau 8las
remu&c3rii, n%am reu&it dect s3 m3 ro8 pentru curaA, pentru reu&it3$ Am
simit din nou un pericol 4n 7elul 4n care Dumnezeu permitea e>istena
r3ului &i 4n 7elul 4n care 4l putea 7olosi$ Dar am simit c3 numai El 4nele8ea
aceste lucruri, c3 nu ne era menit nou3 s3 Austi7ic3m r3ul, indi7erent ce c:ip
ar 7i luat el 4n oricare zi din aceast3 epoc3, nici s3%i pricepem rosturile$
Eram resemnat s3 nu 4nele8 misterul 7elului 4n care mer8e lumea$ 9i brusc
am simit ceva &i mai surprinz3tor! indi7erent dac3 se 4ntmpla ceva r3u,
r3ul nu avea nimic de%a 7ace cu marea bun3tate pe care o descoperisem la
Cluria &i la 6eir$
*-D
5n cele din urm3, m%am ru8at Cecioarei 6aria s3%mi vin3 4n aAutor, apoi
m%am ridicat &i am mers ct de 4ncet am putut, ca s3 mai savurez o vreme
4ntunericul br3zdat de lucirea lumn3rilor, pn3 cnd am ie&it 4n lumina
rece a iernii$
Nu are rost s3 descriu 4n am3nunt murd3ria str3zilor pariziene, cu
A8:eaburi de scur8ere 4n miAlocul drumului, sau amestec3tura de cl3diri cu
trei &i patru etaAe, sau du:oarea morilor din uria&ul cimitir numit 'es
Innocents, unde oamenii vindeau &i cump3rau deasupra mormintelor 7el &i
7el de lucruri$ Nu are rost s3 4ncerc s3 surprind spiritul unui ora& unde
oamenii % sc:ilozi, coco&ai, pitici sau de&irai, mer8nd alene 4n crAe, cu
uria&e desa8i ponosite pe um3r, sau mer8nd pur &i simplu cu o treab3 % se
n3pusteau 4n toate direciile deodat3, unii vnznd, alii cump3rnd, unii
l3l3ind%o, alii 8r3bindu%se, unii bo8ai &i purtai 4n lectici, alii p3&ind
curaAo&i prin noroi 4n preioasele lor cizme, iar muli doar 4nvrtindu%se de
coco%colo purtnd veste simple &i tunici cu 8lu83# o populaie acoperit3
pn3%n dini de ln3, cati7ea &i blan3 de di7erite calit3i, ca s3 se apere de
7ri8$
Cer&etorii 4mi implorau mereu aAutorul, &i mi%am 8olit iar &i iar
buzunarele 4n minile lor, aprobnd din cap recuno&tina lor plin3 de
binecuvnt3ri, ca &i cum a& 7i avut o rezerv3 nes7r&it3 de monede de ar8int
&i de aur$
Eram sedus continuu de ceea ce vedeam, dar a trebuit s3 rezist$ Nu m%am
dus, a&a cum se a&tepta 6alc:ia:, s3 v3d palatul re8al, nici n%am r3mas s3
m3 uit la spectacolele cu p3pu&i de la 7iecare col de strad3, nici nu am stat
s3 m3 minunez cum de viaa continua pe cea mai urt3 vreme cu putin3,
cum de tavernele r3mneau desc:ise sau cum de viaa reu&ea s3 continue 4n
cea mai 4ndep3rtat3 % &i totu&i 7amiliar3 % dintre epoci$
6i%a luat mai puin de o or3 s3%mi croiesc drum pe str3zile a8lomerate &i
b3tute de vnt, pn3 am aAuns 4n cartierul studenesc, unde m%am trezit
4nconAurat de b3iei &i de b3rbai de toate vrstele, 4nve&mntai ca ni&te
clerici, cu rase sau robe$
Datorit3 iernii 8eroase, aproape toi 4&i tr3seser3 8lu8a pe cap &i purtau
mantii 8roase, &i oricine putea deosebi bo8aii de s3raci dup3 8rosimea
bl3nii de la tivul :ainelor, sau c:iar a cizmelor$
B3rbai &i b3iei intrau &i ie&eau din biserici sau capele, str3zile erau
c:inuitor de strmte &i de cotite, iar peste tot atrnau 7elinare menite s3 se
lupte cu 4ntunericul adnc$
*-F
Cu toate acestea, am aAuns u&or la m3n3stirea dominicanilor# era acolo o
biseric3 micu3, cu porile desc:ise, &i studenii mi l%au indicat imediat pe
;odNin ca 7iind 7ratele 4nalt, cu 8lu83, oc:i alba&tri &i piele palid3, care se
urcase pe o banc3 din curtea interioar3 &i predica unei mulimi atente$
1orbea plin de ener8ie &i 7ar3 e7ort, 4ntr%o latin3 7rumoas3 &i cur83toare,
&i era o bucurie s3 auzi pe cineva vorbind aceast3 limb3 cu atta u&urin3 %
iar pe studeni r3spunznd sau punnd 4ntreb3ri 4n acela&i 7el$
Ninsoarea se domolise$ Ici &i colo ardeau 7ocuri la care se 4nc3lzeau
studenii, dar 7ri8ul r3m3sese p3trunz3tor$ Am a7lat curnd de la cei mai din
mar8ine, datorit3 unor remarci &optite, c3 ;odNin devenise att de popular
% 4n absena lui Toma &i a lui Albert, plecai s3 predea 4n Italia % 4nct
studenii pur &i simplu nu mai 4nc3peau 4n s3lile de curs$
Adresndu%se mulimii de c:ipuri 4n7l3c3rate, ;odNin 8esticula abundent$
Jnii dintre studeni st3teau pe b3nci &i notau 7renetic tot ce spunea, alii
st3teau pe perne de piele, pe scnduri de lemn sau c:iar pe p3mnt$
Captul c3 ;odNin era un b3rbat impresionant nu m%a surprins, dar am 7ost
uluit ct de impun3tor era cu adev3rat$
Era izbitor de 4nalt, &i str3lucea cu intensitatea aceea pe care nu de8eaba
4ncercase s3 mi%o descrie Cluria$ Avea obraAii 4nro&ii de 7ri8, iar pasiunea
pro7und3 pentru conceptele &i ideile e>primate 4i 7aceau oc:ii s3 luceasc3$
P3rea pro7und implicat 4n tot ceea ce spunea, 4n tot ceea ce 7acea$ Jn rs
c3lduros 4i puncta 7razele &i se 4ntorcea cu 8raie de la stn8a la dreapta, ca
s3 includ3 4n dezbatere 4ntre8 auditoriul$
Avea minile 4n73&urate 4n zdrene, mai puin buricele de8etelor$ +tudenii
purtau aproape toi m3nu&i$ 5mi 4n8:easer3 &i mie minile, de&i nu m3
desp3risem de m3nu&ile de piele 4nc3 de cnd plecasem din NorNic:$ 5mi
p3rea r3u c3 ;odNin nu avea &i el ni&te m3nu&i att de bune$
5n timp ce eu 4mi 83seam un loc sub arcadele m3n3stirii, rezemat de un
stlp de piatr3, el i%a 73cut pe studeni s3 rd3 4n :o:ote, cu o remarc3
inteli8ent3, apoi le%a cerut s3%&i aminteasc3 un citat 7oarte important din
+7ntul Au8ustin, pe care toi l%au repetat cu ardoare$ P3rea c3 dup3 aceea
inteniona s3 lanseze un nou subiect de discuie, dar privirile ni s%au 4ntlnit
&i s%a oprit la Aum3tatea 7razei$
Nu%mi dau seama dac3 a 4neles cineva de ce s%a oprit$ Dar eu am &tiut$
Jn curent plin de sensuri a circulat 4ntre noi &i am 4ndr3znit c:iar s3 dau
din cap$
Apoi, cu cteva vorbe distrate, a pus cap3t cursului$
*-0
Ar 7i putut urma un &ir nes7r&it de 4ntreb3ri, numai c3 le%a spus tuturor,
cu 8riA3, c3 4l a&teapt3 treburi importante, c3 mai &i 4n8:ease pe deasupra,
apoi a venit spre mine, m%a luat de mn3 &i m%a condus dup3 el, prin m3%
n3stirea cu tavan scund, pe sub nenum3rate arcade &i printr%un &ir de u&i
interioare, pn3 cnd am aAuns la c:ilia lui$
4nc3perea era, slav3 Domnului, spaioas3 &i 4nc3lzit3$ Nu ar3ta mai lu>os
dect c:ilia lui <unipero +erra de la misiunea din Crmei, la 4nceputul
secolului LLI, dar era 4nesat3 de obiecte minunate$
C3rbunii adunai cu vr7 4ntr%o tipsie r3spndeau o c3ldur3 7oarte pl3cut3,
iar el a aprins repede cteva lumn3ri, aranAndu%le pe birou &i pe pupitrul
de citit$ Ambele piese de mobilier se a7lau 7oarte aproape de patul 4n8ust &i
mi%a 73cut semn s3 m3 a&ez pe una dintre banc:etele 4n&irate pe ln83
perei$
+e putea vedea c3 predicase adesea 4n acest loc, sau cel puin o 73cuse
4nainte ca vorbele lui s3 atra83 atta lume$
Pe perete era atrnat un cruci7i>, &i parc3 am z3rit &i cteva picturi votive,
dar 4n semi4ntuneric nu%mi puteam da seama unde se a7lau$ 5ntre cruci7i> &i
ceea ce era 4n mod evident un tablou al madonei, se a7la o lespede tare &i
am b3nuit c3 acolo se a&eza 4n 8enunc:i pentru ru83ciune$
% B, iart3%m3, a spus el ct se poate de 8eneros &i de amabil$ 1ino,
4nc3lze&te%te la 7oc$ E&ti vn3t de 7ri8 &i ai capul ud$
6i%a scos repede 8lu8a &i mantia, apoi le%a dezbr3cat &i pe ale sale$ 'e%a
atrnat 4ntr%un cui de pe perete, unde c3ldura de pe tipsia cu A3ratec le putea
usca$
A scos apoi un &ter8ar, mi%a &ters p3rul &i 7aa, apoi le%a &ters pe ale lui$
Abia dup3 aceea a des73&urat zdrenele &i &i%a dezvelit minile,
4nc3lzindu%le deasupra c3rbunilor$ 6i%am dat seama, pentru prima oar3, c3
rasa lui alb3 &i scapularul erau subiri de tot &i peticite$ Era un b3rbat slab,
iar simplitatea inelului de p3r care 4i 4nconAura capul 4i con7erea vitalitate &i
e>presie$
% Cum de m3 cuno&tiI l%am 4ntrebat$
% Pentru c3 Cluria mi%a scris &i mi%a spus c3 te voi recunoa&te de 4ndat3 ce
te voi vedea$ +crisoarea i%a luat%o 4nainte cu numai dou3 zile$ 6i%a adus%o
unul dintre pro7esorii de ebraic3 de aici$ 9i de atunci sunt 4n8riAorat, nu
pentru ce mi%a scris, ci mai ales pentru ce a ales s3 nu%mi scrie$ In plus, mai
e>ist3 o problem3, iar ea mi%a spus c3 pot s3%mi desc:id complet inima 4n
7aa ta$
*--
A rostit aceste vorbe din toat3 inima &i i%am remarcat din nou
comportamentul curtenitor &i 8enerozitatea atunci cnd a tras una dintre
b3ncue ln83 A3ratec &i s%a a&ezat$
Pn3 &i cele mai mici 8esturi ale lui erau simple &i :ot3rte, ca &i cum
vremurile cnd trebuia s3 impresioneze ar 7i trecut de mult, iar purtarea lui
nu mai era 4mpov3rat3 de niciun arti7iciu$
A b38at mna 4ntr%unui dintre buzunarele lar8i &i nev3zute de sub
scapular, a scos o scrisoare % o 7oaie 4mp3turit3 de per8ament % &i mi%a pus%
o 4n mn3$
Era scris3 4n ebraic3, dar, a&a cum m3 asi8urase 6alc:ia:, am 7ost 4n
stare s3 o citesc 4n 4ntre8ime!
?1iaa mea este 4n minile acestui om, 7ratele Tob=$ Prime&te%l cum se
cuvine &i m3rturise&te%i totul, iar el 4nsu&i 4i va spune totul la rndul s3u,
c3ci nu e>ist3 nimic necunoscut pentru el 4n trecutul &i prezentul meu, iar
mai mult dect att nu 4ndr3znesc s3 scriu aici$@
Cluria semnase doar cu iniiala numelui mic$
Am priceput repede c3 nimeni nu avea cum s3%i cunoasc3 scrisul mai bine
dect ;odNin$
% 6i%am dat seama de mai mult3 vreme c3 ceva nu este 4n re8ul3, a spus
el, 4ncruntnd sprncenele$ Tu &tii totul$ +unt si8ur de asta$ D3%mi voie s3%i
spun, 4nainte s3 te asaltez cu 4ntreb3ri, c3 7iica mea Rosa este r3u bolnav3
de cteva zile, &i insist3 c3 sora ei, 'ea, su7er3 mult$
Totul a 4nceput 4n timpul minunatelor zile de Cr3ciun, atunci cnd
procesiunile &i spectacolele de teatru sunt mai 7rumoase ca niciodat3$
Oinnd cont c3 ritualurile cre&tine sunt noi pentru ea, m%am 8ndit c3 pur
&i simplu s%a speriat$ Dar a susinut sus &i tare c3 r3ul ei are le83tur3 cu 'ea$
Ele sunt surori 8emene, dup3 cum &tii, a&a c3 Rosa poate s3 simt3 ce
anume i se 4ntmpl3 'eei, iar acum dou3 s3pt3mni mi%a spus c3 'ea nu se
mai a7l3 pe aceast3 lume$
Am 4ncercat s3 o lini&tesc, s3%i spun c3 n%are cum s3 7ie a&a$ Am
asi8urat%o c3 Cluria &i 6eir mi%ar 7i scris dac3 s%ar 7i 4ntmplat ceva cu 'ea,
dar Rosa nu poate 7i convins3 c3 'ea mai este 4n via3$
% Ciica ta are dreptate, i%am spus cu tristee$ Acesta este miezul 4ntre8ii
probleme$ 'ea a murit din cauza 7ebrei iliace$ Nu s%a putut 7ace nimic
4mpotriva ei$ 9tii la 7el de bine ca &i mine ce 4nseamn3 aceast3 boal3, o
tulburare a m3runtaielor care provoac3 durere mare$ Cei mai muli oameni
mor din cauza ei$ 'a 7el &i 'ea, a murit 4n braele mamei sale$
*-.
9i%a ascuns 7aa 4n palme$ Am crezut o clip3 c3 va izbucni 4n suspine$ Am
simit un 7ior de spaim3$ Dar a repetat 4n &oapt3, iar &i iar, numele Cluriei,
&i s%a ru8at 4n latin3 s3 7ie consolat pentru pierderea copilei$
5n cele din urm3 s%a 4ndreptat &i m%a privit$ Pe c:ipul lui se citea su7erina$
% A&adar, 7rumoasa pe care a p3strat%o i%a 7ost luat3, a spus el$ Iar cealalt3
dintre 7iicele mele r3mne aici, cu mine, rumen3 &i s3n3toas3$ A:, ce
durere, ce durereK
'acrimile i%au &nit din oc:i$ Pe c:ipul lui se citea durerea$ Amabilitatea
i s%a pr3bu&it 4n su7erin3$ Cl3tina 4ncet din cap, cu o e>presie copil3ros de
sincer3$
% 5mi pare nespus de r3u, am &optit, pentru c3 se uita la mine$ Dar el nu a
r3spuns$
Am p3strat un lun8 moment de t3cere pentru 'ea$ B vreme a p3rut c3 se
uit3 4n 8ol$ 9i%a 4nc3lzit minile deasupra 7ocului o dat3 sau de dou3 ori, iar
apoi le%a l3sat s3%i cad3 pe 8enunc:i$
Dar apoi am v3zut cum se 4nsu7lee&te &i cum se desc:ide din nou$ A
&optit!
% 9tii c3 aceast3 7at3 a 7ost copilul meu, desi8ur, deAa te%am l3sat s3
4nele8i$
% 9tiu, am spus$ Dar moartea absolut natural3 &i 4ntmpl3toare a acestui
copil este acum pe cale s3 4i distru83 pe Cluria &i pe 6eir$
% Cum a&aI a 4ntrebat$ P3rea c3 4ntreab3 complet nevinovat, ca &i cum
toat3 4nv33tura lui 4i adusese numai nevinov3ie$ +au poate c3 ?smerenie@
ar 7i 7ost un cuvnt mai bun$
Nu m3 puteam 4mpiedica s3 observ c3 era un b3rbat 7rumos, nu att
datorit3 tr3s3turilor re8ulate &i a vitalit3ii, ct mai ales datorit3 modestiei &i
7orei lini&tite pe care le emana$ Jn om modest poate cuceri pe oricine, iar
acest om p3rea s3 nu mai 7i p3strat nimic din or8oliul masculin care
ascunde emoiile &i e>primarea lor$
% Poveste&te%mi totul, 7rate Tob=, a spus el$ Ce i se 4ntmpl3 iubitei mele
CluriaI
B pelicul3 de lacrimi i%a ap3rut 4n oc:i$
% 5nainte s3 4ncepi, 4ns3, a ad3u8at, d3%mi voie s3%i l3muresc un lucru$ 5l
iubesc pe Dumnezeu &i o iubesc pe Cluria$ Acesta este su7letul meu, iar
Dumnezeu m3 4nele8e$
% 9i eu te 4nele8, am spus$ 9tiu despre 4ndelun8ata voastr3 coresponden3$
*-,
% A 7ost lumina mea c3l3uzitoare de multe ori, a ad3u8at el$ De&i am
renunat la toate cele lume&ti ca s3 m3 al3tur dominicanilor, nu am renunat
la corespondena cu Cluria, pentru c3 a 4nsemnat mereu pentru mine cel
mai de pre bun$
+%a 8ndit o vreme, apoi a ad3u8at!
% Evlavia &i bun3tatea unei 7emei ca Cluria nu se 4ntlnesc des la 7emeile
cre&tine$ +e pare c3 evreicele ca Cluria au o anume pro7unzime, ea nu mi%a
scris niciodat3 vreo vorb3 pe care s3 n%o 7i putut 4mp3rt3&i &i altora, sau pe
care n%ar 7i trebuit s3 o 4mp3rt3&esc &i altora pentru binele lor % cu e>cepia
scrisorii primite acum dou3 zile$
1orbele lui au avut un e7ect ciudat asupra mea, pentru c3 4ntr%un 7el
aproape c3 m3 4ndr38ostisem de Cluria, dar acum 4mi d3deam seama pentru
prima oar3 ct de serioas3 7usese ea, iar cuvntul care i se potrivea era
?pro7unzime@$
Din nou, 4n amintire, Cluria 4mi evoca pe cineva cunoscut, de&i nu%mi
puteam da seama despre cine era vorba$ +e le8a cumva de tristee &i de
team3$ Dar nu aveam timp s3 m3 8ndesc la asta acum$ 6i se p3rea un
p3cat uria& s3 m3 8ndesc la cealalt3 via3 a mea$
6%am uitat 4n Aur prin c3m3ru3$ 6%am uitat la numeroasele c3ri de pe
ra7turi &i la per8amentele 4mpr3&tiate pe birou$ 6%am uitat la c:ipul lui
;odNin, care a&tepta concentrat, apoi i%am povestit totul$
Am vorbit aproape o Aum3tate de or3, e>plicndu%i 7iecare lucru petrecut,
cum dominicanii din NorNic: c3zuser3 4n plasa unei 4nc:ipuiri 4n ce o
prive&te pe 'ea &i cum 6eir &i Cluria nu puteau 4mp3rt3&i nim3nui, cu
e>cepia prietenilor evrei, 8roaznicul adev3r despre cum 4&i pierduser3
preaiubita 7iic3$
% Ima8ineaz3%i durerea Cluriei, am spus, care nu poate nici m3car s3 in3
doliu, din cauz3 c3 trebuie s3 inventeze e>plicaii$ Am insistat asupra
acestui lucru$ E>ist3 momente cnd trebuie s3 te bazezi pe minciuni, e>act
la 7el cum a 73cut Iacob cnd l%a tras pe s7oar3 pe Isaac, tat3l lui, &i l%a
p3c3lit mai apoi pe 'aban, ca s3%&i sporeasc3 turma$ Este nevoie de
minciuni &i acum, pentru c3 sunt 4n Aoc vieile acestor oameni$
A zmbit &i mi%a aprobat raionamentul$ Nu a obiectat 4n niciun 7el$
+%a ridicat &i a 4nceput s3 se plimbe 4nainte &i 4napoi, 4n cerc, pentru c3
doar att permitea 4nc3perea$
5n cele din urm3 s%a a&ezat la birou &i, 73cnd abstracie de prezena mea,
s%a apucat imediat s3 scrie o scrisoare$
*.)
Am r3mas destul3 vreme privindu%l cum scrie, cum usuc3 cerneala cu
su8ativa, &i apoi scrie din nou$ 4ntr%un 7inal a semnat scrisoarea, a uscat%o
pentru ultima oar3, a 4mp3turit per8amentul &i l%a si8ilat cu cear3, apoi s%a
uitat la mine$
% 1oi trimite acest mesaA con7railor mei dominicani din NorNic:, 7ratelui
Antoine, pe care 4l cunosc personal# 4i avertizez insistent c3 sunt pe o cale
8re&it3$ ;arantez personal pentru Cluria &i pentru 6eir &i recunosc cu
sinceritate c3 Eli, tat3l Cluriei, mi%a 7ost cndva pro7esor la B>7ord$ Cred c3
va conta, dar nu &tiu dac3 va conta destul$ Nu pot s3%i scriu lui 'ad= 6ar%
8aret, &i c:iar dac3 i%a& scrie, 7ar3 4ndoial3 mi%ar arunca scrisoarea 4n
7l3c3ri$
% E>ist3 o capcan3 4n aceast3 scrisoare$
% Cum a&aI
% Recuno&ti o le83tur3 cu Cluria care ar putea strni curiozitatea celorlali
dominicani$ Cnd ai vizitat%o pe Cluria la B>7ord, cnd ai plecat de acolo
cu 7iica ta, au a7lat &i 7raii din B>7ordI
% AAut3%m3, Doamne, a o7tat el$ Cratele meu &i cu mine am 73cut totul 4n
mare tain3$ Doar du:ovnicul meu &tie c3 am o 7iic3$ Dar ai dreptate$
Dominicanii din B>7ord l%au cunoscut pe Eli, 4neleptul de la sina8o83,
unora le%a 7ost c:iar pro7esor$ 9tiu c3 Cluria a avut dou3 7iice$
% E>act, am spus$ Dac3 scrii aceast3 scrisoare, atr38nd lumii atenia
asupra le83turilor dintre voi, atunci o 4n&el3torie menit3 s3%i salveze pe
Cluria &i pe 6eir nu mai poate 7i posibil3$
A aruncat scrisoarea 4n vasul cu A3ratec &i a urm3rit cum o mistuie
7l3c3rile$
% Nu &tiu cum s3 rezolv aceast3 problem3, a spus$ Nu m%am con7runtat
niciodat3 4n viaa mea cu ceva mai trist &i mai urt$ Putem 4ndr3zni s3
4ncerc3m o 4n&el3torie, atta timp ct dominicanii din B>7ord le%ar putea
spune celor din NorNic: c3 Rosa se d3 drept sora eiI Nu%mi pot e>pune
7iica unui asemenea pericol$ Nu, nu poate 7ace aceast3 c3l3torie$ Prea mult3
lume &tie prea multe lucruri$ Dar cumva trebuie oprit acest scandal$ Ai
4ndr3zni s3 te duci &i s3%i aperi pe cei doi 4n 7aa episcopului &i a &eri7uluiI
I%am e>plicat c3 &eri7ul b3nuia deAa adev3rul despre moartea 'eei$
% Atunci ce putem 7aceI
% +3 4ncerc3m o 4n&el3torie, dar mai in8enioas3 &i 7olosind mai multe
minciuni, am spus$ Este sin8ura soluie pe care o 4ntrez3resc$
% E>plic3%mi, a zis$
*.*
% Dac3 Rosa este de acord s3 se dea drept sora ei, o ducem la NorNic:
c:iar acum$ 1a insista c3 este 'ea, c3 a 7ost la sora ei 8eam3n3, Rosa, la
Paris, &i se va ar3ta 7oarte indi8nat3 c3 lumea i%a vorbit de r3u pe iubitorii
ei p3rini$ 9i va da 8las dorinei de a se 4ntoarce imediat la sora ei$
Recunoscnd e>istena unor 8emene, convertite la cre&tinism, 7urnizezi un
motiv pentru plecarea ei brusc3 la Paris, 4n toiul iernii$ A vrut s3 7ie
4mpreun3 cu sora ei, de care a 7ost desp3rit3 doar scurt3 vreme$ Iar ct
despre 7aptul c3 tu e&ti tat3l, de ce ar trebui oare pomenitI
% 9tii ce se br7e&te, mi%a r3spuns el imediat$ C3 Rosa ar 7i, de 7apt,
copilul din 7lori al 7ratelui meu Ni8el$ Pentru c3 Ni8el m%a 4nsoit pe tot
parcursul c3l3toriei$ A&a cum i%am spus deAa, doar du:ovnicul meu
cunoa&te adev3rul$
% Cu att mai bine$ +crie%i imediat 7ratelui t3u, dac3 te 4ncumei, &i
relateaz3%i ce s%a 4ntmplat, insistnd c3 trebuie s3 se duc3 imediat la
NorNic:$ El te iube&te, a&a mi%a spus Cluria$
% 5ntr%adev3r, &i m%a iubit mereu, indi7erent ce s%a str3duit tata s3%i impun3
s3 cread3 sau s3 7ac3$
% Bun, atunci s3 se duc3 la NorNic: &i s3 Aure c3 8emenele sunt 4mpreun3
la Paris, iar noi vom 4ncerca s3 aAun8em acolo ct mai repede cu Rosa, care
se va da drept 'ea, indi8nat3 &i 4ndurerat3 de situaia p3rinilor ei, dornic3
s3 se 4ntoarc3 repede la Paris 4mpreun3 cu unc:iul ;odNin$
% A:, 4mi dau seama de dib3cia planului, a spus$ Dar va 4nsemna
dezonoarea Cluriei$
% Ni8el nu trebuie s3 a7irme r3spicat c3 el este tat3l$ +3%i lase pe toi s3
cread3 a&a, dar s3 nu le spun3 desc:is$ Cetele au un tat3 le8al$ Ni8el trebuie
doar s3 se arate interesat, 4n calitate de prieten, de 7ata proasp3t convertit3
la cre&tinism, din moment ce a 7ost mai 4nainte protectorul surorii ei, care
acum o a&teapt3 cu ner3bdare pe 'ea s3 se 4ntoarc3 la Paris$
Era pro7und preocupat de ceea ce%i spuneam$ 9tiam c3 se 8nde&te la mai
multe aspecte$ Cetele, convertite, trebuiau e>comunicate &i ast7el 4&i
pierdeau averea$ Cluria deAa 4mi vorbise despre asta$ Dar mi%o puteam
ima8ina bine pe pasionata Rosa pre7acndu%se 4n indi8nata 'ea, demontnd
acuzaiile care ameninau evreimea, &i cu si8uran3 nimeni din NorNic:
n%ar 7i avut neobr3zarea s3 cear3 s3 vin3 acolo &i cealalt3 8eam3n3$
% Nu%i dai seamaI am spus$ Este o poveste care rezolv3 toate aspectele$
% Da, 7oarte ele8ant3, mi%a r3spuns, dar 4nc3 se mai 8ndea$
*.(
% E>plic3 de ce a plecat 'ea$ In7luena puternic3 a lui 'ad= 6ar8aret a
7acut%o s3 treac3 la credina cre&tin3$ A&a c3 &i%a dorit s3 7ie al3turi de sora
ei, cre&tinat3 deAa$ Dumnezeu mi%e martor c3 toat3 lumea din An8lia &i din
Crana dore&te s3%i converteasc3 pe evrei la dreapta credin3$ A&a se e>plic3
&i de ce 6eir &i Cluria au 7ost att de misterio&i, pentru c3 ast7el dezonoarea
lor devine dubl3$ Iar tu &i 7ratele t3u suntei protectorii 7etelor convertite$ 5n
mintea mea totul este 7oarte simplu$
% 5mi dau seama, a spus el 4ncet$
% Crezi c3 Rosa este 4n stare s3 Aoace rolul surorii ei, 'eaI l%am 4ntrebat$ B
poate 7aceI Cratele t3u ne va aAutaI 9i, din nou, 4n ce%o prive&te pe Rosa,
crezi c3 este dispus3 s3 7ac3 acest lucruI
+%a 8ndit 4ndelun8, apoi a spus simplu c3 trebuie s3 mer8em s3 ne
4ntlnim cu Rosa c:iar 4n seara aceea, de&i era trziu &i se 4ntunecase de%a
binelea$
Prin 7ereastra c:iliei vedeam numai bezn3, dar poate c3 de vin3 era &i
ninsoarea deas3$
;odNin s%a a&ezat &i a scris o nou3 scrisoare$ 6i%a citit%o cu voce tare!
% ?Iubite Ni8el, am mare nevoie de aAutorul t3u, pentru c3 Cluria &i 6eir,
prietenii mei dra8i &i prietenii 7iicelor mele sunt 4ntr%un 8rav pericol,
datorat unor evenimente petrecute de curnd, pe care nu i le pot e>plica
aici, dar pe care i le voi dezv3lui curnd, imediat ce ne vom 4ntlni$ Te ro8
s3 te duci imediat &i s3 m3 a&tepi 4n ora&ul NorNic:, c3tre care voi porni
c:iar 4n noaptea aceasta$ +3 te prezini 4n 7aa &eri7ului, care ine ni&te evrei
4n turnul castelului, pentru propria lor protecie, &i s3%i 7aci cunoscut c3
evreii 4n c:estiune 4i sunt apropiai &i c3 e&ti protectorul celor dou3 7ete ale
lor % 'ea &i Rosa % devenite cre&tine &i tr3itoare acum la Paris, sub
suprave8:erea 7ratelui ;odNin, na&ul lor &i devotat prieten$ Trebuie s3
4nele8i c3 locuitorii din NorNic: nu sunt la curent cu 7aptul c3 6eir &i
Cluria au doi copii &i c3 au r3mas 7oarte uimii cnd au a7lat c3 sin8ura 7at3
a lor pe care o cuno&teau a plecat din ora&$
Insist3 pe ln83 &eri7 s3 p3streze toat3 c:estiunea secret3 pn3 cnd ne
vom 4ntlni &i 4i voi e>plica de ce trebuie 4ntreprinse acum toate aceste
aciuni$@
% +plendid, am spus$ Crezi c3 7ratele t3u te va ascultaI
% Cratele meu va 7ace orice pentru mine, mi%a r3spuns$ Este un om bun &i
iubitor$ I%a& 7i dezv3luit mai multe, dac3 nu m%a& 7i 8ndit c3 scrisoarea
mea ar putea aAun8e pe mini str3ine$
*./
A uscat din nou cerneala cu su8ativa, a semnat, a 4mp3turit scrisoarea, a
pecetluit%o cu cear3, apoi s%a ridicat, 73cndu%mi semn s3 4l a&tept, &i a ie&it
din 4nc3pere$
A lipsit ceva vreme$
6i%a trecut prin minte, 4n timp ce m3 uitam prin c3m3ru3, cu mirosul ei
de cerneal3 &i :rtie vec:e, cu mirosul de c3ri le8ate 4n piele &i de c3rbuni
4ncin&i, c3 a& putea s3%mi petrec aici toat3 viaa &i s3 7iu 7ericit, c3 de 7apt
tr3iam acum o via3 mult mai curat3 dect orice altceva tr3isem vreodat3$
Aproape c3 mi%a venit s3 pln8$
Dar nu era momentul s3 m3 8ndesc la mine$
Cnd s%a 4ntors, 87ia &i p3rea cumva u&urat$
% +crisoarea va pleca mine%diminea3 &i va aAun8e mult mai repede dect
noi, pentru c3 am 4ncredinat%o episcopului care p3store&te l3ca&ul +7ntul
Aldate &i conacul 7ratelui meu, cerndu%i s3 i%o 4nmneze direct lui Ni8el$
+%a uitat la mine &i oc:ii i s%au umplut din nou de lacrimi$
% N%a& 7i putut 7ace totul de unul sin8ur, mi%a spus recunosc3tor$
9i%a luat mantia din cui, mi%a dat%o &i pe a mea, &i ne%am 4mbr3cat,
pre83tindu%ne pentru z3pada de a7ar3$ A 4nceput s3%&i 4n7a&oare din nou
minile 4n crpele de mai devreme, dar am vrt mna 4n buzunar, &optind
o ru83ciune, &i am scos dou3 perec:i de m3nu&i$
% 6ulumesc, 6alc:ia:$
;odNin s%a uitat la m3nu&i, apoi a cl3tinat din cap, a luat perec:ea pe care
i%o o7eream &i le%a tras pe mini$ 6i%am dat seama c3 pielea 7in3 &i
mar8inea de blan3 nu%i pl3ceau, dar &tia c3 aveam mult3 treab3 de 73cut$
% +3 mer8em acum la Rosa, a zis, s3%i spunem ceea ce &tie deAa &i s3 o
4ntreb3m ce dore&te s3 7ac3$ Dac3 re7uz3, sau dac3 simte c3 nu poate duce
la 4ndeplinire aceast3 sarcin3, vom mer8e doar noi doi la NorNic:, s3 depu%
nem m3rturie$
+%a oprit$
% +3 depunem m3rturie, a &optit, &i mi%am dat seama c3 attea minciuni 4l
tulburau$
% Nu conteaz3, am spus$ Dac3 nu proced3m ast7el, va avea loc o v3rsare
de sn8e$ Iar acei oameni buni vor muri, 7ar3 s3 7ie vinovai de nimic$
A 4ncuviinat din cap &i am ie&it$
Jn b3iat cu un 7elinar, sem3nnd mai de8rab3 cu un mald3r de :aine de
ln3, ne a&tepta a7ar3, iar ;odNin i%a spus c3 voiam s3 mer8em la
m3n3stirea unde locuia Rosa$
*.D
Curnd zoream pe str3zile 4ntunecoase, trecnd din cnd 4n cnd pe ln83
u&a cte unei taverne z8omotoase, 4naintnd pe dibuite 4n spatele b3iatului
cu 7elinarul$ B ninsoare deas3 4ncepuse s3 cad3$
*.F
CAPITOLUL PAISPREZECE
Rosa
63n3stirea +7nta Cecioar3 a 5n8erilor era mare, solid3 &i abundent
decorat3$ 4nc3perea imens3 4n care ne%am 4ntlnit cu Rosa era mai scump &i
mai 7rumos mobilat3 dect oricare camer3 v3zut3 vreodat3 de mine$ Cocul
a 7ost imediat aat pentru noi &i dou3 c3lu83rie tinere, acoperite din
bel&u8 cu in &i ln3, au pus pe masa lun83 vin &i pine$ E>istau numeroase
taburete cu perne deasupra &i cele mai spectaculoase tapiserii din lume$ Ta%
piseriile 7useser3 4ntinse pe dalele lustruite ale pardoselii$
Ardeau lumn3ri 4n numeroase candelabre &i o 7ereastr3 cu oc:iuri 4n
7orm3 de romb re7lecta minunat lumina 4n sticla ei 8roas3$
+tarea, o 7emeie impresionant3 &i vizibil autoritar3, 4i era 4n mod limpede
devotat3 lui ;odNin, &i ne%a l3sat imediat s3 vorbim ceea ce aveam de
vorbit$
5n ce%o prive&te pe Rosa, 4mbr3cat3 4ntr%o ras3 alb3 peste ceva ce era
probabil c3ma&a de noapte, se dovedea copia mamei sale, cu e>cepia
oc:ilor surprinz3tor de alba&tri$
5n primul moment, a 7ost un &oc pentru mine s3 descop3r pe 7aa ei
deopotriv3 culoarea m3slinie a mamei &i vivacitatea tat3lui$ Bc:ii ei
str3luceau la 7el ca oc:ii lui ;odNin$
P3rul ondulat &i ne8ru i se rev3rsa pe umeri &i pe spate$
'a paisprezece ani era deAa o 7emeie, cu trup &i comportament de 7emeie$
Toate calit3ile p3rinilor se adunaser3 4n ea, 4n mod incontestabil$
% Ai venit s3 m3 anuni c3 'ea a murit, nu%i a&aI i%a spus imediat tat3lui
ei, dup3 ce acesta a s3rutat%o pe amndoi obraAii &i pe 7runte$
El a 4nceput s3 pln83$ +%au a&ezat ln83 7oc, unul 4n 7aa celuilalt$
Ea i%a luat minile 4ntr%ale ei &i a dat din cap de mai multe ori, ca &i cum
&i%ar 7i spus ceva 4n minte$ Apoi a vorbit din nou$
% Dac3 i%a& spune c3 'ea m%a vizitat 4n vis, a& mini$ Dar cnd m%am
trezit azi%diminea3, am &tiut cu certitudine nu numai c3 ea este moart3, dar
&i c3 mama are nevoie de mine$ Acum ai venit tu cu acest 7rate, &i &tiu c3
n%ai 7i aici dac3 nu ar trebui s3 7ac ceva 7ar3 4ntrziere$
;odNin a tras un taburet &i mi%a 73cut semn s3 m3 al3tur lor$
*.0
I%am povestit ct mai pe scurt posibil tot ce se 4ntmplase, iar ea a 4nceput
s3 o7teze, dndu%&i seama ce pericol 4i p3&tea pe mama ei &i pe toi evreii
din NorNic:, ora& unde nu 7usese niciodat3$
6i%a spus repede c3 se a7lase la 'ondra atunci cnd mai muli evrei
7useser3 Audecai &i e>ecutai pentru omorrea s7ntului Eu8:, o crim3
inventat3$
% Crezi c3 vei putea Auca rolul surorii taleI
% Abia a&tept s3%l AocK a r3spuns ea$ Abia a&tept s3 stau 4n 7aa acelor
oameni care au 4ndr3znit s3 o acuze pe mama c3 &i%a omort 7iica$ Abia
a&tept s3 le repro&ez aceste acuzaii crunte$ Pot s3 o 7ac$ Pot s3 susin c3
sunt 'ea, c3ci 4n inima mea sunt 'ea la 7el de mult pe ct sunt Rosa, &i
Rosa la 7el de mult pe ct sunt 'ea$ 9i nu voi mini spunnd c3 abia a&tept
s3 plec din NorNic: &i s3 m3 4ntorc 4n Paris la Rosa, la mine 4ns3mi,
de4ndat3$
% Nu trebuie s3 e>a8erezi, a spus ;odNin$ Oine minte, indi7erent ct de
mult te 4n7urie &i te dez8ust3 ace&ti acuzatori, trebuie s3 vorbe&ti blnd,
pentru c3 'ea ar 7i vorbit blnd, &i s3 insi&ti blnd, cum ar 7i 7acut%o 'ea$
A 4ncuviinat$
% Curia &i :ot3rrea mi le ar3t ie &i 7ratelui Tob=, a spus$ Ai 4ncredere 4n
mine, voi &ti ce s3 spun$
% Ii dai seama c3, dac3 lucrurile mer8 r3u, vei 7i 4n pericol, a insistat
;odNin, la 7el ca noi$ Ce 7el de tat3 &i%ar l3sa copilul att de aproape de un
7oc aprinsI
% Jn tat3 care &tie c3 o 7iic3 trebuie s3%&i 7ac3 datoria 7a3 de mama ei, a
r3spuns ea imediat$ Nu a pierdut%o ea deAa pe sora meaI Nu a pierdut
dra8ostea tat3lui eiI Nu &ov3i deloc, &i cred c3 recunoa&terea sincer3 a
7aptului c3 suntem 8emene este un mare avantaA, 7ar3 de care impostura ar
7i si8ur descoperit3$
A plecat apoi, spunnd c3 se duce s3 se pre83teasc3 pentru c3l3torie$
;odNin &i cu mine ne%am dus s3 c3ut3m o c3ru3 care s3 ne duc3 la
Dieppe, de unde urma s3 navi83m 4n An8lia, traversnd din nou periculosul
Canal al 6necii, de data aceasta cu o barc3 4nc:iriat3$
+oarele tocmai r3s3rea cnd am plecat din Paris, iar eu eram plin de
4ndoieli, poate din cauz3 c3 Rosa se dovedea att de 7urioas3 &i de
4ncrez3toare, iar ;odNin att de inocent, pn3 &i 4n 7elul 4n care 4mp3rea
8eneros tuturor servitorilor banii 7ratelui s3u$
*.-
'ucrurile materiale nu mai 4nsemnau nimic pentru ;odNin$ Ardea de
dorin3 s3 4ndure tot ceea ce natura, sau Dumnezeu, sau circumstanele 4i
scoteau 4n cale$ Ceva din mine considera c3 un instinct s3n3tos de supra%
vieuire ar 7i 7ost mai de 7olos dect maniera lipsit3 de 8riAi 4n care se
arunca 4n orice 4ncercare pe care i%o rezerva soarta$
+e dedica 4ntru totul 4n&el3toriei puse la cale de noi$ Dar 4n&el3toria nu i se
potrivea ctu&i de puin$
% Nu &tiu s3 m3 pre7ac, mi%a m3rturisit, &i mi%e 7ric3 s3 nu dau 8re&$
5ns3 eu m%am 8ndit, nu pentru prima oar3, c3 nu se temea destul$ Era ca
&i cum bun3tatea lui absolut3 l%ar 7i trans7ormat cumva 4ntr%un n3tn8 care
se l3sa 4n voia sorii, a&a cum este menit s3 i se 4ntmple oricui se d3ruie&te
cu totul Domnului$ Dar spunea iar &i iar c3 se 4ncrede 4n Dumnezeu &i c3 El
va 7ace totul a&a cum trebuie$
5mi este imposibil s3 relatez aici toate celelalte lucruri pe care le%am
vorbit 4n timpul acelui lun8 drum pn3 la mare# sau cum am continuat s3
discut3m &i atunci cnd barca se zvrcolea 4n apele a8itate ale Canalului,
ori 4n tr3sura 4nc:iriat3 care 4&i croia drum spre NorNic: pe str3zile pline
de noroi 4n8:eat ale 'ondrei$
Cel mai important de remarcat este c3 am aAuns s3%i cunosc pe Rosa &i pe
;odNin mai bine dect o cunoscusem pe Cluria &i c3, orict a& 7i 7ost de
tentat s3%l cople&esc pe ;odNin cu 4ntreb3ri despre Toma DGAHuino &i
Albert cel 6are Tcare 7usese deAa supranumit a&aU, am vorbit mai mult
despre viaa lui ;odNin printre dominicani, despre bucuria de a avea
studeni str3lucii &i despre ct de an8aAat era 4n studiul lucr3rilor evreilor
6aimonide &i Ras:i$
% Nu sunt 7oarte priceput cnd vine vorba de scris, mi%a spus, poate cu
e>cepia scrisorilor neo7iciale pentru Cluria, dar sper c3 voi supravieui 4n
minile studenilor prin ceea ce sunt &i prin ceea ce 7ac$
5n ce%o privea pe Rosa, ea 8ustase din pl3cerea vinovat3 a vieii printre
cre&tini &i bucuria ei cea mai mare 7usese s3 urm3reasc3 procesiunile
des73&urate de Cr3ciun 4n 7aa catedralei, pn3 cnd simise c3 'ea, la
attea mile dep3rtare de ea, su7erea dureri cumplite$
% Am mereu 4n minte, mi%a spus odat3, 4n timp ce ;odNin dormea 4n
tr3sur3 pe banca din 7aa noastr3, c3 nu am renunat la credina
str3mo&easc3 de 7ric3 sau pentru c3 cineva r3uvoitor m%ar 7i silit s3 o 7ac, ci
pentru tat3l meu, pentru ardoarea pe care am v3zut%o 4n el$ Cu si8uran3 4l
venereaz3 pe acela&i Dumnezeu universal pe care 4l venerez &i eu$ 9i cum
*..
ar putea 7i 8re&it3 o credin3, dac3 lui i%a adus atta simplitate &i atta
7ericireI Cred c3, mai mult dect orice mi%a spus, oc:ii &i purtarea lui m%au
convins s3 m3 convertesc$ 9i 4l 83sesc mereu un e>emplu str3lucitor a ceea
ce intenionez s3 7iu$ 5n ce prive&te trecutul, acesta cnt3re&te 8reu pentru
mine$ Nu suport s3 m3 8ndesc la el, iar acum, c3 mama a pierdut%o pe
'ea, pot doar s3 m3 ro8 din toat3 inima ca, tn3r3 cum este, s3 devin3
mama multor copii 4mpreun3 cu 6eir$ Pentru asta, pentru viaa lor
4mpreun3 7ac aceast3 c3l3torie, acceptnd probabil cu prea mult3 u&urin3
ceea ce trebuie 73cut$
P3rea con&tient3 de mii de di7icult3i la care eu nici nu m3 8ndisem$
5nti de toate &i cel mai important, unde urma s3 st3m dup3 ce aAun8eam
la NorNic:I Trebuia s3 ne ducem direct la castelI 9i cum avea s3%&i Aoace
rolul 4n 7aa &eri7ului, atta timp ct nu &tia dac3 acesta se 4ntlnise vreodat3
cu 'ea 7a3 4n 7a3I
Cum puteam s3 ne apropiem de evreime &i s3 c3ut3m ad3post la &e7ul
sina8o8ilor, c3ci pentru cei o mie de evrei din NorNic: trebuie s3 7i e>istat
mai multe sina8o8i, ne&tiind dac3 'ea 4l cunoscuse pe acest &e7 dup3 c:ip
sau dup3 numeI
6%am 8ndit la toate acestea &i m%am scu7undat 4ntr%o ru83ciune mut3$
!alc$ia$, tre,uie s ne ndrumiK
Am insistat$ Dar pericolul de a%i 7ace b3nuitori pe ceilali mi s%a p3rut
dintr%odat3 izbitor de real$
Captul c3 6alc:ia: m3 adusese aici nu 4nsemna c3 eram scutii de
su7erine$ 6%am 8ndit din nou la amestecul de bine &i de r3u care m3
izbise 4n catedral3$ Numai Dumnezeu 4nsu&i &tia ce era cu adev3rat bine sau
r3u, iar noi nu puteam dect s3 ne str3duim s3 urm3m 7iecare cuvnt al s3u
care ne arat3 binele$
Jna peste alta, se putea 4ntmpla orice$ Iar num3rul oamenilor implicai
4n planul nostru m3 4n8riAora mai mult dect l3sam s3 se vad3 4n 7aa
tovar3&ilor mei$
Ne%am apropiat de ora& 4n miAlocul zilei, sub un cer Aos &i plin de z3pad3,
&i m%am simit cuprins de 7renezie aproape la 7el ca 4nainte de a lua o via3,
numai c3 de data aceasta 4ntr%un 7el mai spectaculos$ +oarta multor oameni
depindea de eventualele mele 8re&eli sau reu&ite, ceea ce nu 7usese
niciodat3 cazul mai 4nainte$
Cnd 4i omorsem pe du&manii lui Alonso, 7usesem nes3buit, a&a cum
nes3buit3 era Rosa acum$ 9i nu o 73cusem pentru Alonso$ Acum &tiam asta$
*.,
B 73cusem ca s3 i%o pl3tesc lui Dumnezeu 4nsu&i pentru ceea ce 4n83duise
s3 li se 4ntmple mamei, 7ratelui &i surorii mele, iar aro8ana monstruoas3 a
acestui 8est m3 urm3rea &i nu%mi mai d3dea pace$
5n timp ce tr3sura noastr3 cu dou3 rnduri de cai intra 4n NorNic:, ne%am
4neles asupra urm3torului plan$
Rosa urma s3 pretind3 c3 doarme a8itat 4n braele tat3lui ei, cu oc:ii
4nc:i&i, ca &i cum i%ar 7i 7ost r3u din cauza c3l3toriei, iar eu, care nu
cuno&team pe nimeni 4n evreime, urma s3%i 4ntreb pe soldai dac3 ni se
permitea s3 o ducem pe 'ea la ea acas3, sau trebuia s3 ne ducem la &e7ul
sina8o8ii lui 6eir, 4n caz c3 soldaii &tiau s3 mi%l arate$
Puteam s3 pretind 4n mod natural c3 nu cunosc ctu&i de puin
comunitatea, la 7el &i ;odNin, &i &tiam cu toii c3 planul nostru ar 7i 7ost cu
mult mai u&or dac3 lordul Ni8el ar 7i aAuns deAa &i ar 7i 7ost la castel,
a&teptnd sosirea 7ratelui s3u$
Poate paznicii cartierului evreiesc s3 7i 7ost pre83tii pentru a&a ceva$
Dar 4n ce prive&te 7aptele petrecute, niciunul dintre noi nu a 7ost deloc
pre83tit$
+oarele abia mai str3lucea palid 4n spatele norilor cenu&ii, atunci cnd am
intrat pe strada pe care era casa lui 6eir, &i cu toii am 7ost surprin&i s3
vedem lumini la 7erestre$
Nu ne puteam 8ndi dect c3 6eir &i Cluria au 7ost eliberai, iar eu am
s3rit din tr3sur3 &i am b3tut imediat la u&3$
;3rzile au ap3rut din umbr3 4ntr%o clip3 &i un b3rbat 7oarte a8resiv, destul
de mare ct s3 m3 poat3 strivi 4n mini, mi%a cerut s3 nu%i deranAez pe
locuitorii casei$
% Dar am venit ca prieten, am &optit, nedorind s3 o trezesc pe copila
su7erind3$ Am ar3tat spre ea$ 'ea, 7iica lui 6eir &i a Cluriei$ Nu pot oare s3
o duc 4n casa p3rinilor ei ca s3 se odi:neasc3 pn3 cnd se va 4nzdr3veni
destul ca s3 poat3 mer8e la p3rinii ei, la castelI
% Intrai, atunci, a spus soldatul de paz3, &i a b3tut imediat 4n u&3 cu dosul
pumnului$
;odNin a cobort din tr3sur3 &i apoi a luat%o pe Rosa 4n brae$ B spriAinea
de um3r &i 4&i trecuse un bra pe sub 8enunc:ii ei$
J&a s%a desc:is &i am v3zut un individ slab, cu p3r alb &i rar &i cu o 7runte
4nalt3$ Purta un &al 8ros ne8ru peste tunica alb3$ Avea mini osoase &i albe
&i p3rea s3 se uite cu nepl3cere la ;odNin &i la 7at3$
;odNin a suspinat &i s%a oprit imediat din drum$
*,)
% 6a8istre Eli, a &optit ;odNin$
B3rbatul s%a tras deoparte din u&3, aruncndu%i paznicului o privire cu
sub4neles, &i ne%a 73cut semn s3 intr3m 4n cas3$
% Poi s3%l anuni pe conte c3 a sosit 7ratele lui, i%a spus b3trnul
soldatului, apoi a trntit u&a$
Atunci mi%am dat seama c3 b3rbatul era orb$
;odNin a depus%o u&urel pe Rosa 4n picioare$ 9i ea se albise de uimire,
atunci cnd 4&i d3duse seama c3 bunicul ei era acolo$
% Nu m3 a&teptam s3 te 83sesc aici, bunicule, a spus imediat, cu cea mai
blnd3 voce cu putin3, &i s%a 4ndreptat spre el, dar b3trnul, privind 4nainte,
i%a 73cut semn s3 r3mn3 pe loc$
P3rea rece &i 4ndep3rtat, iar pe urm3 a tras adnc aer 4n piept, ca &i cum
i%ar 7i savurat par7umul$
Apoi s%a tras dispreuitor 4ntr%o parte$
% Trebuie s3 cred c3 e&ti credincioasa ta sor3I a 4ntrebat$ Crezi c3 nu &tiu
ce vrei s3 7aciI B, e&ti copia ei per7ect3, cum bine 4mi aduc aminte, &i oare
nu scrisorile tale p3c3toase din Paris au 4mpins%o pe biata ta sor3 s3 se duc3
la biseric3 4mpreun3 cu acele cre&tineI Dar eu &tiu cine e&ti$ 5i cunosc
mirosul$ 5i cunosc voceaK
Am crezut c3 Rosa va da 7ru liber lacrimilor$ A 4nclinat capul$ 5mi
d3deam seama c3 tremur3, c:iar 7ar3 s%o atin8$ Probabil c3 4i trecuse deAa
prin minte 8ndul c3 ea &i%a omort sora, dar acum p3rea s%o 7i izbit cu
toat3 7ora$
% 'ea, a &optit ea$ +cumpa mea 'ea$ +unt incomplet3 pentru tot restul
zilelor mele$
Din penumbr3 a 4naintat spre noi o alt3 siluet3, un b3rbat tn3r &i voinic,
cu p3rul ne8ru &i sprncene 8roase, care purta, la 7el, un &al 8ros pe umeri,
s3 se 7ereasc3 de 7ri8ul din 4nc3pere$ Avea &i el 4n piept 4nsemnul 8alben de
ta7ta al celor zece porunci$
A r3mas cu spatele la lumina 7ocului$
% Da, a spus str3inul$ Cred cu adev3rat c3 e&ti copia ei per7ect3$ N%a& 74
reu&it s3 v3 deosebesc$ +%ar putea ca planul s3 7uncioneze$
;odNin &i cu mine am 4ncuviinat din cap, recunosc3tori pentru acest mic
entuziasm$
B3trnul s%a 4ntors cu spatele la noi &i s%a 4ndreptat 4ncet spre scaunul de
ln83 &emineu$
B3rbatul mai tn3r s%a uitat dup3 el, apoi s%a apropiat &i i%a &optit ceva$
*,*
B3trnul i%a r3spuns cu un 8est din mn3, disperat$
Tn3rul s%a 4ntors la noi$
% Cii prompi &i 4nelepi, le%a spus el Rosei &i lui ;odNin$ Nu p3rea s3
&tie cum s3 procedeze cu mine$ Tr3sura de a7ar3 este destul de mare ca s3
4ncap3 mama, tat3l &i bunicul t3uI Pentru c3 de 4ndat3 ce reu&ii ce avei de
8nd, trebuie s3 plecai$
% Da, este destul de mare, a spus ;odNin$ +unt de acord cu tine c3 8raba
este 7oarte important3$ Imediat ce a7l3m c3 planul nostru a reu&it$
% 1oi avea 8riA3 ca tr3sura s3 7ie tras3 4n spate, a spus b3rbatul$ Este o alee
care duce 4n cealalt3 strad3$ +%a uitat 8nditor la mine, apoi a continuat!
toate c3rile lui 6eir au 7ost trimise la B>7ord, iar obiectele preioase au
7ost mutate de aici 4n lini&tea nopii$ Au trebuit mituite 83rzile, desi8ur, dar
s%a rezolvat$ Trebuie s3 7ii 8ata s3 plecai imediat ce vei termina s3 v3
Aucai piesa$
Apoi, 4nclinnd din cap spre noi, b3rbatul a ie&it pe u&a din 7a3 a casei$
;odNin s%a uitat neaAutorat la mine, apoi la b3trn$
Rosa n%a stat s3 piard3 vremea$
% 9tii de ce am venit aici, bunicule$ Am venit s3 spun orice minciun3 ar 7i
nevoie ca s3 4mpr3&tii b3nuiala c3 mama ar 7i otr3vit%o pe sora mea$
% Nu vorbi cu mine, a spus b3trnul, privind 7i> 4n 7a3$ Nu sunt aici
pentru o 7iic3 nedemn3, care &i%a dat propriul copil pe minile cre&tinilor$
+%a 4ntors, ca &i cum ar 7i putut vedea str3lucirea 7l3c3rilor$ Nu sunt aici
pentru un copil care a renunat la credin3 datorit3 unui tat3 cu nimic mai
bun dect un :o din noapte$
% Bunicule, te implor, nu m3 Audeca, a spus Rosa$ A 4n8enunc:eat ln83
scaun &i i%a s3rutat mna stn83$
El nu s%a mi&cat, nici nu s%a 4ntors$
% +unt aici, a continuat b3trnul, ca s3 adun banii de care este nevoie
pentru a salva evreimea de nebunia acestor oameni, strnit3 de prostia
73cut3 de sora ta cnd a intrat 4n biserica lor$ Iar asta am 7acut%o deAa$ +unt
aici ca s3 salvez nepreuitele c3ri ale lui 6eir, 8ata s3 7ie pierdute din
ne8liAen3$ Ct despre tine &i mama ta$$$
% +ora mea a pl3tit pentru c3 a intrat 4n biseric3, nu%i a&aI a spus Rosa$ 9i
mama, cum a mai pl3tit pentru toateK Nu vei veni cu noi &i nu vei 8aranta
pentru mine, cum c3 sunt cea care pretind c3 suntI
% Da, sora ta a pl3tit pentru ce%a 73cut, a zis b3trnul$ 9i ar putea pl3ti &i
ni&te oameni nevinovai, de aceea am venit$ 1%a& 7i b3nuit planul &i dac3
*,(
6eir nu mi l%ar 7i m3rturisit, iar de ce 4nc3 in la 6eir, dup3 ce s%a dovedit
destul de nebun ca s%o iubeasc3 pe mama ta, asta n%a& putea s3%i spun$
+%a 4ntors brusc spre ea, r3mas3 4n 8enunc:i ln83 scaunul lui$ P3rea c3 se
str3duie&te din r3sputeri s3 o vad3$
% N%am avut b3iei, de aceea 4l iubesc, a spus$ Pe vremuri credeam c3 7iica
&i nepoatele mele sunt cea mai mare comoar3 pe care a& putea%o avea$
% Ne vei susine 4n ceea ce intenion3m s3 7acem, a spus Rosa, de dra8ul
lui 6eir &i de dra8ul celorlali de aici$ De acordI
% +e &tie c3 'ea are o sor3 8eam3n3, a spus el cu r3ceal3$ Prea mult3 lume
din evreime o &tie, ca s3 7i r3mas un secret$ 5i asumi un mare risc$ A& vrea
s3 ne 7i l3sat pe noi s3 ne cump3r3m ie&irea din aceast3 problem3$
% Nu intenionez s3 contrazic 7aptul c3 suntem 8emene, a r3spuns Rosa$
Doar s3 pretind c3 Rosa m3 a&teapt3 la Paris, ceea ce 4ntr%un 7el e adev3rat$
% 63 dez8u&ti, a spus el 4ncet$ A& vrea s3 nu te 7i v3zut copil 4n braele
mamei tale$ Noi suntem persecutai$ E>ist3 b3rbai &i 7emei care mor pentru
credina lor$ Iar tu te lepezi de credin3 doar pentru pl3cerea unui b3rbat
care nu are dreptul s3 te numeasc3 7iica lui$ C3 ce dore&ti$ Eu vreau s3
p3r3sesc acest loc &i s3 nu mai vorbesc vreodat3 cu tine sau cu maic3%ta$ 9i
a&a voi 7ace, imediat ce voi &ti c3 evreii din NorNic: sunt 4n si8uran3$
5n acest punct, ;odNin s%a apropiat de b3trn, a plecat capul &i i%a &optit
din nou numele, ma8istre Eli, a&teptnd 4n 7aa lui permisiunea de a vorbi$
% 6i%ai luat tot ce am avut, a spus b3trnul cu voce dur3, uitndu%se 7i> 4n
direcia lui ;odNin$ Ce mai vrei acumI Cratele t3u te a&teapt3 Ia castel$ +t3
la mas3 cu &eri7ul &i cu loiala 'ad= 6ar8aret &i le aduce aminte c3 suntem
propriet3i valoroase$ A:, ct3 putere$ +%a 4ntors c3tre 7oc$ Dac3 banii ar 7i
7ost de aAuns$$$
% Dar este limpede c3 nu sunt, a spus ;odNin 7oarte 4ncet$ Iubite Rabbi,
roste&te, te ro8, cteva cuvinte care s3%i dea curaA Rosei 4n ceea ce are de
73cut$ Dac3 banii ar 7i putut s3 rezolve problema, ar 7i 7ost deAa rezolvat3,
nu%i a&aI
B3trnul nu i%a r3spuns$
% Nu o 4nvinuiesc pe ea pentru p3catele mele, a spus ;odNin$ Am 7ost
destul de r3u 4n tineree 4nct s3%i r3nesc pe alii, din nes3buin3 &i lips3 de
8riA3$ Credeam c3 viaa este ca 4n cntecele pe care obi&nuiam s3 le cnt la
l3ut3$ Acum &tiu c3 nu este$ 9i mi%am 4nc:inat viaa aceluia&i Dumnezeu pe
care 4l venerezi &i tu$ 5n numele lui &i de dra8ul lui 6eir &i al Cluriei, te ro8
s3 m3 ieri pentru tot ce am 73cut$
*,/
% Nu%mi ine mie predici, 7rate ;odNinK a spus b3trnul cu sarcasm amar$
Nu sunt unul dintre studenii t3i cu mintea ameit3 din Paris$ Acum, c3 'ea
a murit, ce mi%a mai r3mas, 4n a7ar3 de sin8ur3tate &i de durereI
% Nu%i a&a, a spus ;odNin$ Cu si8uran3 Cluria &i 6eir vor z3misli 7ii ai
lui Israel, &i 7iice$ Abia s%au c3s3torit$ Iar dac3 6eir poate s3 o ierte pe
Cluria, tu de ce nu poiI
B3trnul s%a 4nro&it brusc de 7urie$
+%a 4ntors &i a 4mpins%o pe Rosa c:iar cu mna pe care ea i%o s3rutase &i
4ncerca s3 i%o s3rute din nou$
Cata a c3zut pe spate, tres3rind, iar ;odNin a prins%o &i a aAutat%o s3 se
ridice 4n picioare$
% 'e%am dat o mie de 8albeni de aur nenorociilor de C3lu83ri Ne8ri ai t3i,
a spus b3trnul, c3utndu%i neputincios din priviri, cu vocea tremurnd de
mnie$ Ce pot 7ace altceva dect s3 tacI Ia copila &i du%te la castel$ <oac3%i
comedia 4n 7aa lui 'ad= 6ar8aret, dar nu%i 7ora norocul$ 'ea era s7ioas3
&i blnd3 de la natur3$ Aceast3 7iic3 a ta e 4ns3&i <ezebel$ Oine bine minte
asta$
Am 73cut un pas 4nainte$
% Rabbi, am spus, nu m3 cuno&ti, numele meu este Tob=$ +unt &i eu un
c3lu83r din ordinul raselor ne8re &i 4i voi lua cu mine la castel pe Rosa &i pe
7ratele ;odNin$ 9eri7ul m3 cunoa&te &i vom 7ace repede ceea ce avem de
73cut$ Dar, te ro8, tr3sura este 4n spate, 4ncearc3 s3 7ii 8ata s3 urci 4n ea
imediat ce evreii de la castel vor 7i eliberai$
% Nu, a r3spuns el scurt$ 1oi suntei obli8ai s3 plecai din ora& imediat
dup3 mica voastr3 reprezentaie$ Dar eu voi r3mne ca s3 m3 asi8ur c3
evreii sunt 4n si8uran3$ Acum pleac3$ 9tiu c3 tu e&ti cel care a pus la cale
aceast3 4n&el3torie$ Du%o la 4ndeplinire$
% Da, eu am pus%o la cale, am m3rturisit$ Iar dac3 ceva mer8e r3u, eu sunt
cel de 4nvinuit$ Dar te ro8, te ro8, 7ii 8ata de plecare$
% Oi%a& putea da acela&i s7at, a spus b3trnul$ Craii t3i sunt dez8ustai c3
te%ai dus la Paris s3 o caui pe ?'ea@$ 1oiau s3 7ac3 o s7nt3 din biata 7at3$
Dac3 dai 8re&, vei avea de su7erit 4mpreun3 cu noi$
% Nu, a spus ;odNin$ Nimeni nu va su7eri aici &i mai ales nu va su7eri
cineva att de devotat s3 ne aAute$ Eaide, Tob=, trebuie s3 mer8em la castel
acum$ Nu mai am timp s3 vorbesc cu 7ratele meu 4ntre patru oc:i$ Rosa,
e&ti 8ata pentru ce avem de 73cutI Nu uita, i%e r3u din cauza c3l3toriei$ Nu
*,D
ai 7ost pre83tit3 pentru un c:in att de 4ndelun8at$ 1orbe&te numai atunci
cnd 4i vorbe&te 'ad= 6ar8aret &i nu uita 7elul lini&tit de a 7i al surorii tale$
% 5mi dai binecuvntarea ta, buniculeI insista Rosa$ A& 7i vrut s3 n%o 7i
73cut$ Dac3 nu, te vei ru8a pentru mineI
% Nu%i dau nimic, a r3spuns el$ +unt aici pentru alii, care mai de8rab3
&i%ar 7i dat vieile dect s3 7ac3 ce%ai 73cut tu$
+%a 4ntors cu um3rul spre ea$ P3rea sincer &i nenorocit c3 trebuia s3 o
respin83, ca orice alt om$
Nu puteam s3%l 4nele8 pe deplin, pentru c3 mie 7ata mi se p3rea 7ra8il3 &i
blnd3$ Era ambiioas3 &i p3tima&3, da, dar nu era, totu&i, dect o 7at3 de
paisprezece ani &i o a&tepta o mare 4ncercare$ 63 4ntrebam acum dac3 le
propusesem soluia corect3$ 63 4ntrebam dac3 nu cumva 73cusem o prostie
teribil3$
% Coarte bine, atunci, am spus$ 6%am uitat la ;odNin$ 9i%a petrecut
8riAuliu braul pe dup3 umerii Rosei$ +3 mer8emK
B b3taie puternic3 4n u&3 ne%a 73cut s3 tres3rim$ Am auzit vocea &eri7ului
anunnd prezena lui &i a contelui$ Dintr%odat3 s%au auzit de a7ar3 stri83te
&i oameni b3tnd 4n perei$
*,F
*,0
CAPITOLUL CINCISPREZECE
4u"ecata
Nu puteam 7ace nimic altceva dect s3 desc:idem u&a, &i l%am v3zut
imediat pe &eri7, c3lare 4nc3, 4nconAurat de soldai, al3turi de un b3rbat care
nu putea 7i altul dect contele, desc3lecat deAa, 4nconAurat &i el de propria
8ard3 de c3l3rei$
;odNin s%a n3pustit direct 4n braele 7ratelui s3u &i, inndu%i 7aa 4n
palme, a 4nceput s3%i vorbeasc3 7ebril, 4n &oapt3$
9eri7ul a a&teptat$
Au 4nceput s3 se adune o mulime de oameni destul de 7ioro&i, unii cu
bte 4n mini, iar &eri7ul, cu un ton aspru, le%a ordonat imediat oamenilor
s3i s3 4i 4ndep3rteze$
Erau acolo doi dominicani &i civa dintre preoii 4n robe albe de Ia
catedral3$ +e p3rea c3 mulimea se 4n8roa&3 v3znd cu oc:ii$
5ntrea8a adunare a suspinat atunci cnd Rosa a p3&it 4n 7a3 &i &i%a dat Aos
8lu8a mantiei$
Bunicul ei ie&ise &i el, la 7el &i evreul voinic al c3rui nume nu%l a7lasem$
+t3tea ln83 Rosa ca &i cum ar 7i p3zit%o$ 'a 7el st3team &i eu$
Peste tot au izbucnit discuii &i puteam auzi numele ?'ea@ repetat iar &i
iar$
Jnul dintre dominicani, un b3rbat tn3r, a 4ntrebat ironic!
% Este 'ea, sau sora ei, RosaI
9eri7ul, simind 4n mod limpede c3 a&teptase destul, i s%a adresat contelui!
% Domnia ta, ar trebui s3 mer8em la castel &i s3 rezolv3m aceast3
c:estiune$ Episcopul ne a&teapt3 4n sala mare$
Jn murmur de nemulumire s%a ridicat din mulime$ Dar contele a
s3rutat%o de 4ndat3 pe Rosa pe amndoi obraAii, i%a cerut unui soldat s3
descalece &i a urcat%o pe cal, pornind s3 conduc3 adunarea spre castel$
;odNin &i cu mine am r3mas unul ln83 altul tot timpul drumului lun8
spre dealul castelului, pn3 cnd am trecut cu toii pe sub arcada porii &i
am intrat 4n curte$
5n timp ce b3rbaii desc3lecau, i%am atras atenia contelui tr38ndu%l de
mnec3$
*,-
% Trimite un om dup3 tr3sura din spatele casei lui 6eir$ Este mai 4nelept
s3 o avem aici, la 4ndemn3, cnd 6eir &i Cluria vor 7i eliberai$
El a 4ncuviinat, i%a 73cut semn unuia dintre soldai &i l%a trimis 4n
misiune$
% Te asi8ur, mi%a spus contele, c3 vor pleca de aici 4nconAurai de 8arda
mea$
6%am simit u&urat, pentru c3 avea vreo opt soldai, toi cu cai 7rumo&i
acoperii cu valtrapuri, iar el 4nsu&i nu p3rea ctu&i de puin 4n8riAorat sau
speriat$ A cobo% rt%o pe Rosa 4n brae &i i%a petrecut braul pe dup3 umeri,
intrnd pe sub arcad3 4n sala mare a castelului$
Nu v3zusem aceast3 4nc3pere lar83 la prima mea vizit3, &i am remarcat
imediat c3 7usese convocat3 o curte de Audecat3$
'a masa 4n3lat3 pe un podium care domina sala &edea episcopul, iar de
7iecare parte a lui st3teau preoi de la catedral3 &i mai muli dominicani,
printre care &i 7ratele Antoine$ '%am v3zut acolo &i pe 7ratele <erome de la
catedral3, urm3rind am3rt pre83tirile$
+%au auzit mai multe e>clamaii de uimire atunci cnd Rosa a 7ost
condus3 4n 7aa episcopului$ Cata s%a 4nclinat cu smerenie, la 7el ca toat3
lumea prezent3, inclusiv contele$
Episcopul, un b3rbat mai tn3r dect m%a& 7i a&teptat, 4mbr3cat de
ceremonie, cu mitr3 &i rob3 de ta7ta, a ordonat ca 6eir &i Cluria, Isaac cel
b3trn &i 7amilia lui s3 7ie adu&i de 4ndat3 din camerele lor din turn$
% Toi evreii s3 7ie adu&i 4ncoace, a spus el 4n cele din urm3$
5n sal3 intraser3 muli dintre oamenii a8resivi, laolalt3 cu 7emei &i copii$
Iar cei care nu 7useser3 l3sai s3 se apropie stri8au tare de a7ar3, pn3 cnd
episcopul i%a ordonat unui soldat s3 7ac3 lini&te$
5n momentul acela, mi%am dat seama c3 &irul de soldai 4narmai din
spatele episcopului erau 4n mod evident propriile sale 83rzi$
Am 4nceput s3 tremur &i m%am str3duit din r3sputeri s3 nu las s3 se vad3$
Dintr%una dintre anticamere a intrat 'ad= 6ar8aret, 4mbr3cat3 ca pentru
un mare eveniment, 4n m3t3suri impresionante, &i 4mpreun3 cu ea, micua
Eleanor, care pln8ea$
'ad= 6ar8aret p3rea ea 4ns3&i pe punctul s3 izbucneasc3 4n lacrimi$
Cnd Rosa &i%a dat Aos 8lu8a &i s%a 4nclinat 4n 7aa episcopului, s%au auzit
voci de peste tot din Aur$
% 'ini&te, a cerut episcopul$
*,.
Eram 4n8rozit$ Nu mai v3zusem niciodat3 ceva att de impresionant ca
aceast3 curte de Audecat3, cu atta lume adunat3 laolalt3, &i nu puteam dect
s3 sper &i s3 m3 ro8 ca di7eritele contin8ente de soldai s3 7ie 4n stare s3
p3streze ordinea$
Episcopul era 7urios, se vedea limpede$
Rosa st3tea 4n picioare 4n 7aa lui, cu ;odNin de%o parte &i contele Ni8el
de cealalt3$
% 1ezi acum, 4n3limea ta, a spus Ni8el, c3 7ata este zdrav3n3 &i s3n3toas3
&i c3 s%a 4ntors, cu mare di7icultate, innd cont de recentele su7erine, ca s3
se prezinte 4n 7aa voastr3$
Episcopul &edea 4n scaunul lui cu sp3tar 4nalt, dar era sin8urul care st3tea
Aos$
Eram 4mpin&i 4n 7a3 de mulimea tot mai numeroas3 &i muli 4ncercau s3
se strecoare 4n public$
'ad= 6ar8aret &i Nell se uitau 7i> la Rosa$ Iar Rosa a izbucnit brusc 4n
lacrimi &i &i%a rezemat capul de um3rul lui ;odNin$
'ad= 6ar8aret s%a tras mai aproape de ea &i a atins%o u&or pe um3r$
% E&ti cu adev3rat copila pe care am iubit%o att de multI a 4ntrebat ea$
+au e&ti sora ei 8eam3n3I
% Doamn3, a spus Rosa, m%am 4ntors, l3sndu%mi sora 8eam3n3 la Paris,
numai ca s3 v3 dovedesc c3 sunt vie$ A 4nceput s3 suspine$ +unt att de
ne7ericit3 c3 8rabnica mea convertire le%a cauzat necazuri mamei &i tatei$
Nu putei 4nele8e de ce am plecat 4n taina nopiiI Trebuia s3 m3 al3tur
surorii mele, nu doar la Paris, ci &i 4n credina ei cre&tin3, &i nu am vrut s3
provoc desc:is dezonoarea tat3lui &i a mamei mele$
A rostit aceste cuvinte cu cea mai pro7und3 emoie, 7acnd%o pe 'ad=
6ar8aret s3 r3mn3 mut3$
% A&adar, Auri solemn, a spus episcopul, ridicnd vocea, c3 tu e&ti copila
pe care o cunosc ace&ti oameni, &i nu sora ei 8eam3n3, venit3 ca s3 ascund3
7aptul c3 7ata a muritI
Jn murmur a str3b3tut 4ntrea8a adunare$
% 5n3limea voastr3, a spus contele, oare nu le cunosc eu pe cele dou3
copile, a7late amndou3 sub protecia meaI Aceasta este 'ea, &i este din
nou bolnav3 din cauz3 c3 a 4ntreprins aceast3 c3l3torie di7icil3$
Atenia tuturor a 7ost brusc atras3 de apariia evreilor inui prizonieri$
6ai 4nti au intrat 4n sal3 6eir &i Cluria, apoi Isaac, doctorul &i 4nc3 ali
civa, adunai laolalt3 &i u&or de recunoscut dup3 4nsemnele din piept$
*,,
Rosa s%a desprins imediat de conte &i a aler8at la mama ei$ A 4mbr3i&at%o,
plin3 de lacrimi, &i i%a spus, destul de tare ca s3 se aud3!
% Oi%am atras diz8raia &i i%am provocat durere, 4mi pare r3u$ +ora mea &i
cu mine te iubim enorm, c:iar dac3 ne%am botezat 4n credina cre&tin3$
Cum ai putea oare tu &i 6eir s3 m3 iertaiI
Nu a a&teptat vreun r3spuns, ci l%a 4mbr3i&at pe 6eir, care a s3rutat%o,
de&i era palid de 7ric3 &i a7ectat de ceea ce se petrecea$
'ad= 6ar8aret se uita acum la Rosa cu oc:i severi, apoi s%a 4ntors c3tre
7iica ei &i i%a &optit ceva la urec:e$
Cata s%a dus la Rosa, c:iar dac3 Rosa se atrnase acum de braul mamei
ei$
% 'ea, a spus, dar de ce nu ne%ai trimis un mesaA c3 vei 7i botezat3I
% Cum a& 7i pututI a 4ntrebat Rosa, cu lacrimile &iroindu%i pe obraAi$ Ce s3
v3 spunI 4nele8ei, desi8ur, c3 :ot3rrea mea le%a s7&iat su7letele iubiilor
mei p3rini$ Ce%ar 7i putut 7ace altceva dect s3%i c:eme pe soldaii contelui
ca s3 m3 duc3 la Paris, ceea ce au &i 73cut, ca s3 m3 al3tur surorii meleI
Dar n%am vrut s3 se a7le printre evrei c3 i%am tr3dat ast7el pe iubitorii mei
p3rini$
A continuat 4n acela&i mod, pln8nd att de amar, 4nct 7aptul c3 nu
rostea nume 7amiliare a trecut neobservat, &i ru8ndu%i pe toi s3 4nelea83
ce simea$
% Dac3 nu a& 7i v3zut acea minunat3 procesiune de Cr3ciun, a ad3u8at ea
brusc, apropiindu%se ast7el cam tare de pericol, n%a& 7i 4neles de ce s%a
convertit sora mea, Rosa$ Dar am v3zut%o &i am 4neles, a&a c3 imediat ce
m%am simit mai bine, m%am dus s3 m3 al3tur ei$ Credei c3 am &tiut c3
toat3 lumea 4i va acuza pe mama &i pe tata c3 mi%au 73cut r3uI
Tn3ra devenise de%acum de7ensiv3$
% Ne%am 8ndit c3 ai murit, trebuie s3 ne crezi, a spus$
Dar 4nainte s3 poat3 continua, Rosa a vrut s3 &tie!
% Cum ai putut s3 v3 4ndoii de bun3tatea mamei &i a tateiI Ai 7ost la noi
4n cas3, cum ai putut crede c3 mi%ar 7i 73cut vreun r3uI
'ad= 6ar8aret &i 7iica ei cl3tinau acum amndou3 din cap, murmurnd c3
73cuser3 doar ceea ce crezuser3 c3 era corect &i c3 nu trebuiau condamnate
pentru asta$
Pn3 aici, totul mer8ea bine$ Dar imediat 7ratele Antoine &i%a 73cut auzit3
vocea, destul de tare ct s3 r3sune pereii$
())
% Iat3 un spectacol 8randios, a spus, dar, cum &tim ct se poate de bine,
Cluria, 7iica lui Eli, a7lat3 azi aici, a avut 8emene, &i 8emenele nu au venit
amndou3 ca s3 o scape de acuzaii$ De unde s3 &tim dac3 tu e&ti 'ea &i nu
RosaI
1oci de pretutindeni au reluat 4ntrebarea$
Rosa nu a &ov3it$
% P3rinte, i%a spus ea preotului, oare sora mea, cre&tin3 botezat3, ar 7i venit
aici s3%&i apere p3rinii, dac3 ar 7i &tiut c3 viaa surorii ei a 7ost luat3 c:iar
de eiI Trebuie s3 m3 credei$ Eu sunt 'ea$ 9i tot ce vreau este s3 m3 4ntorc
la Paris, 4mpreun3 cu protectorul meu, contele Ni8el$
% Dar cum putem s3 &timI a 4ntrebat episcopul$ Bare nu sunt 8emenii
identiciI
I%a 73cut semn Rosei s3 vin3 mai aproape$
+ala se umpluse de voci 7urioase, contradictorii$
5ns3 cel mai tare m%a alarmat c3 'ad= 6ar8aret 4naintase &i se uita acum
la Rosa cu oc:ii miAii$
Rosa i%a spus din nou episcopului c3 era 8ata s3 Aure pe Biblie c3 ea este
'ea$ 9i c3 acum ar 7i vrut s3 7i venit &i sora ei, dar nu se 8ndise niciodat3
c3 prietenii ei de aici nu o vor crede$
'ad= 6ar8aret a stri8at dintr%odat3!
% NuK Aceasta nu este aceea&i copil3$ +eam3n3 leit cu ea, dar are alt3
inim3 &i alt spirit$
Am crezut c3 mulimea se va r3zvr3ti$ +%au auzit stri83te 7urioase din
toate colurile$ Episcopul a cerut s3 se 7ac3 lini&te$
% Aducei%i acestei copile Biblia, s3 Aure, a spus el, &i aducei%i mamei
cartea s7nt3 a evreilor, s3 Aure c3 aici de 7a3 este 7iica ei 'ea$
Imediat, Rosa &i mama ei au sc:imbat priviri 4nsp3imntate$ Rosa a
4nceput s3 pln83 &i s%a n3pustit 4n braele mamei sale$ Ct despre Cluria,
p3rea epuizat3 de detenie, slab3 &i incapabil3 s3 spun3 ceva sau s3 acio%
neze 4n vreun 7el$
C3rile au 7ost aduse, de&i n%a& 7i putut spune ce anume era ?cartea s7nt3
a evreilor@$
Iar 6eir &i Cluria au murmurat 4mpotriva minciunilor a&teptate de la ei$
Rosa a luat uria&ul volum le8at 4n piele &i imediat &i%a a&ezat palma
deasupra lui$
% 13 Aur vou3, a spus ea, cu vocea 4necat3 de emoie, cu toat3 credina
mea de cre&tin3, c3 sunt 'ea, n3scut3 de Cluria, pupila contelui Ni8el,
()*
venit3 4ncoace ca s3 cur3 numele mamei mele$ 9i nu vreau dect s3 mi se
permit3 s3 p3r3sesc acest loc, &tiind c3 p3rinii mei sunt 4n si8uran3 &i nu
trebuie s3 pl3teasc3 pentru 7u8a mea$
% Nu, a stri8at 'ad= 6ar8aret$ 'ea n%a vorbit niciodat3 4n viaa ei cu atta
u&urin3$ Era mut3, prin comparaie cu 7ata asta$ 13 spun, aceast3 copil3 ne
minte$ Este p3rta&3 la uciderea surorii sale$
In acest moment, contele &i%a ie&it din 7ire$ A stri8at mai tare dect
oricine, poate cu e>cepia episcopului!
% Cum 4ndr3zne&ti s3%mi contrazici vorbeleI a 4ntrebat$ Iar tu, s%a uitat el
spre episcop, cum 4ndr3zne&ti s3%mi pui la 4ndoial3 cuvntul, cnd i%am
spus c3 sunt protectorul cre&tin al acestor 7ete, educate acum de 7ratele
meuI
;odNin a 73cut un pas 4n 7a3$
% 5n3limea voastr3, v3 ro8, nu l3sai lucrurile s3 mear83 mai departe$
Trimitei%i pe ace&ti evrei de treab3 4napoi la casele lor$ Nu v3 putei
ima8ina durerea acestor p3rini cnd &i%au v3zut 7iicele 4mbr3i&nd
credina cre&tin3I +unt onorat s3 le 7iu pro7esor &i le iubesc ca un adev3rat
cre&tin, dar nu m3 pot 4mpiedica s3 nu%i comp3timesc pe p3rinii lor
abandonai$
+%a l3sat un moment de t3cere, cu e>cepia murmurului 7ebril al mulimii,
care p3rea s3 se mi&te 4ncolo &i 4ncoace ca &i cum adunarea ar 7i Aucat un
Aoc al &oaptelor$
P3rea c3 totul depindea acum de 'ad= 6ar8aret &i de ce ar 7i putut ea s3
spun3$
Dar cnd tocmai se pre83tea ea s3 protesteze, ar3tnd cu de8etul c3tre
Rosa, b3trnul Eli, tat3l Cluriei, a ie&it 4n 7a3 &i a stri8at!
% Cer s3 7iu ascultat$
Am crezut c3 ;odNin va muri de spaim3$ Iar Cluria s%a pr3bu&it 4n braele
lui 6eir$
Dar b3trnul le%a poruncit tuturor s3 7ac3 lini&te$ +%a apropiat, aAutat de
Rosa, pn3 cnd a aAuns s3 se uite cu oc:ii s3i orbi la 'ad= 6ar8aret, cu
Rosa 4ntre ei$
% 'ad= 6ar8aret, pretins3 prieten3 a 7iicei mele Cluria &i a bunului ei so,
6eir, cum 4ndr3zne&ti s3 pui la 4ndoial3 7ar3 niciun motiv Audecata unui
bunicI Aceast3 7at3 este nepoata mea &i a& recunoa&te%o indi7erent cte
copii ale ei ar r3t3ci prin aceast3 lume$ Crezi c3 a& dori s3 4mbr3i&ez un
copil rene8atI Nu, niciodat3$ Aceasta este 'ea, &i a& 7i &tiut c3 este ea c:iar
()(
dac3 o mie de Rose ar umple aceast3 sal3 &i ar susine altceva$ 5i cunosc
vocea$ B cunosc mai bine dect ar putea%o cunoa&te cineva care vede$ 5mi
pui la 4ndoial3 p3rul alb, 4nelepciunea, cinstea, onoareaK A 4ntins mna
spre Rosa, care i s%a pr3bu&it 4n brae$ A strns%o ln83 el$ 'ea, a &optit el$
'ea, 7ata mea$
% Am vrut numai$$$ a 4nceput 'ad= 6ar8aret$
% 'ini&te, 4i spun, a rostit Eli cu voce 8rav3 &i puternic3, de parc3 ar 7i
vrut s3%l aud3 toat3 lumea din sal3$ Aceasta este 'ea$ Eu, care am condus
sina8o8i evreie&ti toat3 viaa mea, o adeveresc$ Eu adeveresc acest lucru$
Da, aceste 7ete &i%au lep3dat credina &i 4n cele din urm3 vor 7i
e>comunicate de c3tre semenii lor evrei, iar asta m3 am3r3&te$ Dar m3
am3r3&te &i mai tare 4nc3p3narea acelei cre&tine din cauza c3reia aceast3
7iic3 s%a convertit$ Dac3 nu ai 7i 7ost tu, nu &i%ar 7i p3r3sit niciodat3 p3rinii
cei credincio&iK
% Am 73cut numai$$$
% Ai dat n3val3 4n inima unui c3min, a declarat el$ Iar acum, dup3 ce a
venit atta drum ca s3%&i salveze mama, ne8i c3 aceast3 copil3 ar 7i eaI E&ti
lipsit3 de inim3, doamn3$ Iar 7iica ta, ea ce rol areI Te provoc s3 dovede&ti
c3 aceast3 7at3 nu este cea pe care o &tii$ Te provoc s3 aduci cea mai mic3
dovad3 c3 aceasta nu este 'ea, 7iica ClurieiK
6ulimea a izbucnit 4n aplauze$ Bamenii murmurau peste tot 4n Aur!
?B3trnul evreu spune adev3rul@, &i ?Da, cum poi s3 dovede&tiI@, sau ?B
recunoa&te dup3 voce@ &i sute de alte variaiuni ale aceleia&i teme$
'ad= 6ar8aret a izbucnit 4ntr%un &uvoi de lacrimi$ Dar erau nimic pe
ln83 lacrimile Rosei$
% Nu am vrut s3 7ac nim3nui niciun r3uK se lamenta 'ad= 6ar8aret$ A
4ntins braele c3tre episcop$ Am crezut cu adev3rat c3 aceast3 copil3 a
murit &i c3 eu i%am cauzat moartea$
Rosa s%a 4ntors$
% Doamn3, lini&tii%v3, v3 implor, a spus ea, cu voce 7rnt3 &i timid3$
6ulimea a 4nceput s3 se lini&teasc3$ Iar episcopul le%a cerut 7urios
preoilor s3 7ac3 ordine, pentru c3 4ncepuser3 s3 se certe unii cu alii$
Cratele Antoine se uita 4n continuare ne4ncrez3tor$
Rosa a continuat!
% 'ad= 6ar8aret, dac3 nu ar 7i 7ost bun3tatea voastr3 7a3 de mine, a spus,
cu voce blnd3 &i 7ra8il3, nu m%a& 7i al3turat niciodat3 surorii mele 4n noua
ei credin3$ Nu avei de unde s3 &tii, dar scrisorile pe care mi le%a trimis ea
()/
au pre83tit terenul pentru ca eu s3 v3 4nsoesc 4n seara aceea la sluAba de
Cr3ciun, iar dumneavoastr3 mi%ai pecetluit convin8erea$ Iertai%m3,
iertai%m3 din inim3, v3 ro8, c3 nu v%am scris &i nu v%am m3rturisit
recuno&tina pe care v%o port$ Din nou, dra8ostea mea pentru mama$$$ B,
nu%i a&a c3 4nele8eiI 13 implor$
'ad= 6ar8aret n%a mai putut rezista$ A luat%o pe Rosa 4n brae, declarnd
iar &i iar ct de r3u 4i p3rea pentru c3 provocase atta su7erin3$
% Preas7inte episcop, a rostit Eli, 4ntorcndu%&i oc:ii orbi c3tre curtea de
Audecat3$ Nu ne la&i s3 ne 4ntoarcem la casele noastreI Cluria &i 6eir vor
p3r3si evreimea dup3 toat3 aceast3 tulburare, a&a cum de bun3 seam3
4nele8ei cu toii, dar nimeni nu a comis, totu&i, nicio crim3$ 9i ne vom
8ndi o vreme la apostazia acestor copile, pentru c3 nu sunt dect ni&te$$$
copile$
'ad= 6ar8aret &i Rosa erau acum una 4n braele celeilalte, suspinnd,
&optind, iar micua Eleanor le%a cuprins &i ea cu braele$
Cluria &i 6eir r3m3seser3 mui &i se uitau 4n Aur, la 7el ca doctorul Isaac &i
ceilali evrei, 7amilia lui, pesemne, care 7useser3 prizonieri 4n turn$
Episcopul s%a a&ezat$ A des73cut braele, cu o e>presie de 7rustrare$
% Coarte bine, atunci$ +%a terminat$ B recunoa&tei pe aceast3 copil3 ca
7iind 'eaI
'ad= 6ar8aret a 4ncuviinat vi8uros din cap$
% +pune%mi doar c3 m3 ieri, i s%a adresat ea Rosei, c3 ieri su7erina pe
care i%am provocat%o mamei tale$
% B 7ac din toat3 inima, a spus Rosa, &i a mai ad3u8at ceva, dar toat3 sala
se pusese deAa 4n mi&care$
Episcopul a declarat Audecata 4nc:eiat3$ Dominicanii aruncau priviri 8rele
tuturor celor implicai$ Contele a ordonat imediat soldailor s3 4ncalece &i,
7ar3 s3 mai a&tepte niciun alt cuvnt de la nimeni, le%a 73cut semn lui 6eir
&i Cluriei s3 vin3 cu el$
Am r3mas nemi&cat, urm3rindu%i pe toi$ I%am v3zut pe dominicani
retr38ndu%se, aruncndu%le celorlali priviri reci$
Dar 6eir &i Cluria erau condu&i a7ar3 din 4nc3pere, 4mpreun3 cu b3trnul,
iar Rosa a ie&it &i ea, inndu%le aproape pe 'ad= 6ar8aret &i pe micua
Eleanor, toate trei 4n lacrimi$
6%am uitat a7ar3 &i am v3zut 4ntrea8a 7amilie, inclusiv pe ma8istrul Eli,
urcnd 4n tr3sur3, iar pe Rosa 4mbr3i% &nd%o pentru ultima oar3 pe 'ad=
6ar8aret$
()D
Ceilali evrei 4ncepuser3 s3 coboare dealul$ +oldaii 4nc3lecaser3 deAa$
;odNin mi%a pus o mn3 pe um3r &i parc3 m%am trezit dintr%un vis$
% Eai s3 mer8em, 4nainte s3 se sc:imbe ceva$
Am cl3tinat din cap$
% Du%te, am spus$ Eu r3mn aici$ Dac3 se mai petrece ceva, trebuie s3 7iu
aici$
A vrut s3 protesteze, dar i%am reamintit ct de ur8ent era s3 se urce 4n
tr3sur3 &i s3 plece$
Episcopul s%a ridicat de la mas3 &i a disp3rut 4ntr%o anticamer3, 4mpreun3
cu preoii 4nve&mntai 4n alb ai catedralei$
6%am 4ntors &i am traversat curtea$
5ntrziaii m%au v3zut &i i%au v3zut &i pe dominicanii care veneau dup3
mine$
Am 4nceput s3 cobor dealul din ce 4n ce mai repede, 4n 7aa mea mer8eau
lini&tii evreii, iar tr3sura prindea vitez3$ Caii au 4nceput s3 aler8e la trap &i
tot 8rupul a m3rit ritmul$ 5n cteva minute, urmau s3 ias3 din ora&, liberi$
Am m3rit &i eu pasul$ Am v3zut catedrala &i instinctul m%a 4ndemnat s3
m3 4ndrept 4ntr%acolo$ Dar auzeam deAa sunetul pa&ilor celorlali c:iar 4n
spatele meu$
% 9i unde te 8nde&ti s3 te mai duci acum, 7rate Tob=I m%a 4ntrebat 7ratele
Antoine cu voce mnioas3$
Am mers mai departe, de&i m3 apucase cu o mn3 8rea de um3r$
% 'a catedral3, s3 mulumesc Domnului, unde 4n alt3 parteI
6er8eam ct de repede se putea, 7ar3 s3 aler8$ Dar m%am trezit deodat3 cu
7raii dominicani &i de%o parte, &i de cealalt3, iar ln83 ei st3teau mare parte
din 7ioro&ii ora&ului, uitndu%se la mine curio&i &i b3nuitori$
% Crezi c3 vei 83si ad3post acoloI a spus 7ratele Antoine$ Eu cred c3 nu$
AAunsesem la poalele dealului$ 6%a 4mpins &i &i%a 4n7ipt de8etele 4n 7aa
mea$
% Cine e&ti cu adev3rat, 7rate Tob=I Cine este cel care a venit s3 ne
4n7runte, care a adus de la Paris o 7at3 care s%ar putea s3 nu 7ie cine pretinde
c3 esteI
% Ai auzit :ot3rrea episcopului, am spus$
% Da, m3 voi supune ei &i totul va 7i bineK Dar cine e&ti tu &i de unde viiI
Puteam z3ri deAa 7aada catedralei &i mi%am croit drum pe str3due c3tre
ea$
6%a apucat brusc &i m%a r3sucit, dar am reu&it s3%i scap din mini$
()F
% Nu a auzit nimeni de tine, a spus unul dintre c3lu83ri, nimeni dintre ai
no&tri de la Paris, nimeni dintre ai no&tri de la Roma, nimeni dintre ai no&tri
din 'ondra, &i am scris prea multora, de la 'ondra pn3 la Roma, ca s3 ne
d3m seama c3 nu e&ti unul dintre noi$
% Niciunul dintre ai no&tri, a a7irmat 7ratele Antoine, nu &tie nimic despre
tine, 4nv3at r3t3citorK
6%am 8r3bit ct am putut, auzind bubuitul pa&ilor lor 4n spatele meu &i
8ndindu%m3! 4i atra8 dup3 mine &i 4i 4ndep3rtez de Cluria &i de 6eir, parc3
a& 7i 4nsu&i Cnt3reul din Claut
5
$
Am aAuns 4n cele din urm3 4n piaa din 7aa catedralei, dar doi dintre preoi
m%au oprit brusc$
% Nu vei intra 4n aceast3 biseric3 4nainte s3 ne r3spunzi la 4ntreb3ri$ Nu
e&ti unul dintre noi$ Cine i%a cerut s3 te pre7aci c3 e&tiI Cine te%a trimis la
Paris ca s3 o aduci 4ncoace pe aceast3 7at3 care se d3 drept propria ei sor3I
Am v3zut c3 m3 4nconAurau peste tot tineri 7urio&i, c3 ap3ruser3 din nou 4n
mulime 7emei &i copii &i c3 4ncepeau s3 r3sar3 ici%colo &i tore, 4ncercnd
s3 lumineze 4ntunericul dup3%amiezii trzii de iarn3$
6%am zb3tut ca s3 m3 eliberez, iar asta i%a provocat pe ceilali s3 m3 in3
mai bine$ Cineva mi%a smuls traista de piele de pe um3r$
% +3 vedem ce scrisori de recomandare ai, a cerut unul dintre preoi, &i a
r3sturnat 8eanta, dar din ea n%au c3zut dect monede de aur &i de ar8int,
rosto8o% lindu%se peste tot$
Din mulime s%au auzit stri83te$
% Niciun r3spunsI a 4ntrebat 7ratele Antoine$ Recuno&ti c3 nu e&ti dect un
impostorI Ne%am preocupat pn3 acum de impostorul nepotrivitI Asta ne
este dat s3 a7l3mI Nu e&ti c3lu83r dominicanK
'%am lovit 7urios &i l%am 4mpins, &i m%am 4ntors spre u&ile catedralei$ Am
dat s3 o iau la 7u83, dar imediat unul dintre tineri m%a prins 4n brae &i m%a
4mpins 4n zidul de piatr3 al catedralei, att de tare, 4nct pentru o clip3 am
v3zut ne8ru 4naintea oc:ilor$
B, ar 7i putut dura o ve&nicie$ Dar nu s%a 4ntmplat a&a$ Am desc:is oc:ii
&i i%am v3zut pe preoi 4ncercnd s3 in3 piept mulimii 7urioase$ Cratele
& C9nt)reul din Flaut #1ied 1iper' este un persona: legendar despre care se
spune c) a golit un ora* de *o0olani fac9ndu%i s)%1 urme.e, datorit) melodiei
c9ntate de el la flaut. C9nd cet)enii ora*ului au refu.at s)%1 pl)teasc), le%a
atras n acela*i fel *i copiii, care nu s%au mai ntors niciodat).
()0
Antoine stri8a din r3sputeri c3 era pro,lema lor &i c3 o vor rezolva$ Dar
mulimii nu%i p3sa$
Bamenii m3 tr38eau de mantie, 4n cele din urm3 s7&iind%o$ Cineva mi%a
r3sucit braul drept &i am simit un val de durere str3b3tndu%mi umerii$
Am 7ost din nou izbit de zid$
Am 4nceput s3 v3d mulimea 4n sclipiri, ca &i cum lumina cuno&tinei mele
s%ar 7i stins &i s%ar 7i aprins, iar &i iar, &i dintr%odat3 s%a materializat o
ima8ine 4n8rozitoare$
Preoii 7useser3 cu toii dai deoparte$ 63 4nconAurau acum numai b3rbaii
7urio&i din ora& &i 7emeile ar38oase$
% Nu e&ti preot, nu e&ti c3lu83r, nu e&ti 7rate, e&ti un impostorK stri8au toi$
5n timp ce m3 tr38eau, m3 loveau &i 4mi s7&iau :ainele, au 4nceput s3 se
4ntrupeze alte c:ipuri$ C:ipuri pe care le cuno&team$ C:ipurile oamenilor
pe care 4i omorsem$
Coarte aproape de mine, 4nv3luit 4n t3cere, ca &i cum n%ar 7i +cut ctu&i de
puin parte din 4nc3ierare, invizibil pentru :uli8anii care%&i v3rsau mnia pe
mine, st3tea b3rbatul pe care%l omorsem la 6ission Inn, iar c:iar ln83 el
&edea tn3ra blond3 4mpu&cat3 4n urm3 cu muli ani 4n bordelul lui Alonso$
63 priveau cu toii, iar pe c:ipurile lor nu citeam Audecat3, nici bucurie, ci
mai de8rab3 ceva oarecum trist &i 4ntreb3tor$
Cineva m%a apucat de cap &i m%a izbit de zid$ Am simit c3%mi cur8e
sn8ele pe 8t &i 4n Aos, pe spate$ Pentru un moment n%am mai v3zut nimic$
6%am 8ndit, cu o deta&are stranie, la 4ntrebarea pe care i%o pusesem lui
6alc:ia: &i la care nu%mi d3duse r3spuns! ?De data aceasta a& putea s3
morI Ar 7i cu putin3I@ Dar nu l%am c:emat 4n aAutor$
5n timp ce m3 pr3bu&eam sub o ploaie de lovituri, 4n timp ce simeam
4nc3l3rile de piele lovindu%m3 4n coaste &i 4n stomac, 4n timp ce%mi
pierdeam r3su7larea, 4n timp ce%mi pierdeam vederea, 4n timp ce durerea
4mi 7ul8era prin cap &i prin m3runtaie, am rostit o sin8ur3 ru83ciune$
Doamne, Dumnezeul meu, iart3%m3 c3 m%am desp3rit de tine$
()-
().
CAPITOLUL AISPREZECE
1umea larg( %i tim#ul
1isam$ Auzeam din nou sunetul acela ca un ecou de 8on8$ Dar se
4ndep3rta pe m3sur3 ce redeveneam eu 4nsumi$ +telele se 4ndep3rtau &i ele,
iar cerul 4ntins &i ne8ru disp3rea$
Am desc:is 4ncet oc:ii$
Nu m3 durea nimic$
Eram 4ntins pe patul cu baldac:in de la 6ission Inn$ 63 4nconAura mobila
bine cunoscut3 a apartamentului$
6%am uitat 4ndelun8 la baldac:inul de m3tase 4n carouri &i mi%am dat
seama, m%am 7orat s3%mi dau seama, c3 m3 4ntorsesem 4napoi 4n timpul
meu, &i c3 nicio parte a trupului nu m3 durea$
6%am ridicat 4ncet$
% 6alc:ia:I am stri8at$
Niciun r3spuns$
% 6alc:ia:, unde e&tiI
'ini&te$ 6%am simit ca &i cum a& 7i 7ost pe punctul s3 pierd o parte din
mine &i m%am 4n8rozit$ I%am &optit din nou numele, dar n%am 7ost surprins
c3 nu%mi r3spunde$
Totu&i, un lucru &tiam si8ur$ 9tiam c3 6eir, Cluria, Eli, Rosa, ;odNin &i
contele plecaser3 4n si8uran3 din NorNic:$ B &tiam$ Jndeva 4n
str37undurile minii mele 4nceo&ate se ascundea viziunea unei tr3suri
4nconAurate de soldai, 4ndep3rtndu%se 4n si8uran3 pe drumul spre 'ondra$
P3rea la 7el de real3 ca orice lucru din 4nc3pere, iar aceast3 4nc3pere era
ct se poate de real3 &i de concret3$
6%am uitat 4n Aos la mine$ Aveam :ainele &i7onate$
Dar purtam unul dintre costumele mele, o :ain3 2a2i, pantaloni &i vest3 la
7el, o c3ma&3 alb3 desc:eiat3 la 8uler$ E>act :ainele mele obi&nuite$
6%am c3utat 4n buzunar &i am 83sit actele pe care le 7oloseam cnd
veneam aici, actele mele adev3rate$ Nu cu numele Tob= BGDare, desi8ur,
dar cu acela pe care%l 7oloseam atunci cnd nu m3 de8:izam$
(),
Am vrt carnetul de conducere 4napoi 4n buzunar, m%am dat Aos din pat,
m%am dus 4n baie &i m%am uitat 4n o8lind3$ Nu aveam semne, nu aveam
vn3t3i$
Dar cred c3 m3 uitam cu adev3rat la 7aa mea pentru prima oar3 dup3 ani
de zile$ 9i l%am v3zut privin% du%m3 pe Tob= BGDare, 4n vrst3 de dou3zeci
&i opt de ani$
Bare de ce credeam c3 voi descoperi vn3t3i &i semneI
De 7apt, nu%mi venea s3 cred c3 4nc3 mai eram 4n via3, nu%mi venea s3
cred c3 supravieuisem morii care%mi 7usese destinat3 4n 7aa catedralei$
9i dac3 aceast3 lume n%ar 7i p3rut la 7el de vie ca &i cealalt3 lume, a& 7i
crezut c3 visez$
Am dat ocol camerei, buim3cit$ 6i%am v3zut 8eanta obi&nuit3 de piele &i
mi%am dat seama ct de tare 4i sem3na 8enii pe care o c3rasem cu mine 4n
secolul al LIII%lea$ Nu lipsea nici laptopul, pe care 4l 7oloseam ca s3 7ac
cercet3ri$
Cum aAunseser3 acolo aceste lucruriI Cum aAunsesem eu acoloI 'aptopul,
un 6acintos:, era desc:is &i conectat, ca &i cum abia l%a& 7i 7olosit$
Pentru prima oar3 mi%a trecut prin minte c3 tot ceea ce se 4ntmplase
7usese un vis, ceva ce numai 4mi ima8inasem$ Doar c3 n%a& 7i 7ost 4n stare
s3%mi ima8inez a&a ceva$ Nu mi i%a& 7i putut ima8ina nicicnd pe Cluria &i
pe ;odNin, sau pe b3trnul Eli, nici 7elul 4n care r3sturnase soarta
procesului 4n momentul culminant$
Am desc:is u&a &i am ie&it pe veranda pardosit3 cu dale$ Cerul era
albastru &i senin &i simeam soarele cald pe piele# dup3 noroiul &i z3pada
4ndurate 4n ultimele s3pt3mni, atin8erea lui 4nsemna o mn8iere$
6%am a&ezat la masa de 7ier &i am simit briza atin% 8ndu%m3, atenund
c3ldura soarelui % r3coarea bine cunoscut3 mie, care pare s3 se simt3 mereu
4n aerul din sudul Cali7orniei$
6i%am spriAinit coatele pe mas3 &i mi%am l3sat capul 4n palme$ 9i am
plns$ Am plns tare, am plns 4n :o:ote$
+imeam o durere 4n8rozitoare, 4nct nu reu&eam s3 mi%o descriu nici mie
4nsumi$
5mi d3deam seama c3 pe ln83 mine treceau oameni, dar nu%mi p3sa ce
v3d ori ce cred$ 'a un moment dat, o 7emeie s%a apropiat &i mi%a pus mna
pe um3r$
% Pot s3 v3 aAut cu cevaI a &optit$
% Nu, am r3spuns$ Nimeni nu poate$ +%a terminat$
(*)
I%am mulumit, i%am luat mna 4n minile mele &i i%am spus c3 e 7oarte
amabil3$ A zmbit, a cl3tinat din cap &i s%a 4ndep3rtat spre 8rupul ei de
turi&ti$ Au disp3rut pe sc3rile rotondei$
6%am c3utat 4n buzunar, am 83sit un tic:et de parcare# apoi am cobort,
am traversat :olul, am ie&it pe sub campanario, i%am dat valetului tic:etul
4mpreun3 cu o bancnot3 de dou3zeci de dolari &i am r3mas acolo, buimac,
uitndu%m3 la toate ca &i cum nu le%a& mai 7i v3zut niciodat3 % la
campanario &i la mulimea lui de clopote, la crcium3resele 4n7lorite pe
mar8inea aleii, la palmierii 4nali &i subiri cu 7runzele 4ndreptate 4n sus, de
parc3 ar 7i ar3tat spre cerul albastru 7ar3 urm3 de nor$
1aletul a venit la mine$
% 13 simii bine, domnuleI m%a 4ntrebat$
6i%am &ters nasul$ 6i%am dat seama c3 tot mai pln8eam$ Am scos o
batist3 de in din buzunar &i mi%am su7lat nasul$
% Da, m3 simt bine, i%am r3spuns$ Tocmai am pierdut o 8r3mad3 de
prieteni apropiai$ Dar nu%i meritam$
N%a &tiut ce s3 spun3 &i nu%l 4nvinuiesc$
6%am urcat la volanul ma&inii &i am condus, ct de repede &i de si8ur se
putea, spre +an <uan Capistrano$
6i se des73&ur3 4n minte ca un 7dm tot ceea ce mi se 4ntmplase &i n%am
v3zut nimic din Aurul meu, nici dealurile, nici autostrada, nici semnele de
circulaie$ Inima mea era 4n trecut, iar ma&ina o conduceam 4n prezent din
instinct$
Cnd am intrat pe teritoriul misiunii, m%am uitat 4n Aur lipsit de speran3 &i
am &optit!
% 6alc:ia:K
Niciun r3spuns, nimeni care s3%i semene ctu&i de puin, m3car$ Doar
7amiliile obi&nuite croindu%&i drum printre straturile de 7lori$
6%am dus direct la capela +erra$
Din 7ericire, 4n3untru nu era prea mult3 lume, iar cei civa care erau se
ru8au$
6%am dus direct spre altar, uitndu%m3 la tabernacul
6
, cu candela 4n
stn8a lui, &i mi%am dorit din toat3 inima s3 m3 4ntind pe pardoseal3 cu
$ ul)pior sau cutie din argint #n form) de 0iseric)', n care se p)strea.)
cuminec)tura, mirul sau alte o0iecte de cult.
(**
braele des73cute &i s3 m3 ro8, dar &tiam c3 a& 7i atras atenia celorlali, dac3
a& 7i 7acut%o$
Tot ce%am putut 7ace a 7ost s3 4n8enunc:ez 4n prima stran3 &i s3 rostesc
din nou ru83ciunea pe care o spuneam cnd m%a atacat mulimea$
% Doamne, Dumnezeule, m%am ru8at eu, nu &tiu dac3 a 7ost un vis sau a
7ost realitate$ 9tiu numai c3 acum sunt al t3u$ Niciodat3 nu mi%am dorit
altceva dect s3 7iu al t3u$
Pe urm3 m%am a&ezat pe banc3 &i am plns lini&tit timp de vreo or3$ Nu
7aceam z8omot, ca s3 nu deranAez lumea$ Iar cnd se apropia cineva,
plecam capul &i 4nc:ideam oc:ii, iar oamenii 4&i vedeau de treab3, se ru8au
sau aprindeau lumn3ri$
6%am uitat la tabernacul, mi%am 8olit mintea &i m%au n3p3dit o mulime
de 8nduri$ Cel mai covr&itor era 7aptul c3 r3m3sesem sin8ur$ Toi cei pe
care 4i cunoscusem &i 4i iubisem din toat3 inima 7useser3 complet
4ndep3rtai de ln83 mine$
Nu aveam s3%i mai v3d niciodat3 pe ;odNin sau pe Rosa$ Nu aveam s3%i
mai v3d niciodat3 pe Cluria sau pe 6eir$ B &tiam$
9i &tiam c3 niciodat3, niciodat3 4n viaa mea nu aveam s3%i rev3d pe
sin8urii oameni pe care 4i cunoscusem &i pe care%i iubisem cu adev3rat$
Disp3ruser3, pentru mine# ne desp3reau secole &i nu puteam 7ace nimic, iar
pe m3sur3 ce m3 8ndeam mai mult, m3 4ntrebam dac3%l voi mai vedea
vreodat3 &i pe 6alc:ia:$
Nu &tiu ct de mult am r3mas acolo$
'a un moment dat, mi%am dat seama c3 se 73cuse aproape sear3$
I%am m3rturisit Iui Dumnezeu iar &i iar ct de r3u 4mi p3rea pentru toate
lucrurile rele pe care le 73cusem &i c3, indi7erent dac3 4n8erii 4mi
provocaser3 o 4nc:ipuire, ca s3%mi arate 8re&elile comise 4n via3, sau dac3
7usesem cu adev3rat la NorNic: &i la Paris, nu meritam mila care%mi 7usese
ar3tat3$
5n cele din urm3, am plecat &i m%am 4ntors la 6ission Inn$
+e 4ntunecase cnd am aAuns, c3ci era prim3var3 &i 4ntunericul venea
devreme$ 6%am dus 4n apartamentul Amistad &i m%am a&ezat la calculator$
Nu mi%a 7ost 8reu s3 83sesc ima8ini cu NorNic:, 7oto8ra7ii ale castelului
&i ale catedralei, dar castelul ar3ta complet di7erit 7a3 de cel normand,
str3vec:i, pe care 4l v3zusem eu$ Ct prive&te catedrala, 7usese mult e>tins3
de la vizita mea$
(*(
Am c3utat ?evreii din NorNic:@ &i am citit cu oarecare 8roaz3 oribila
poveste a martiraAului +7ntului Pilliam$
Apoi, cu minile tremurnd, am c3utat ?6eir din NorNic:@$ +pre uria&a
mea uimire, e>istau mai multe articole despre el$ 6eir, poetul din NorNic:,
e>istase cu adev3rat$
6%am l3sat pe spate 4n scaun, cople&it pur &i simplu$ 6ult3 vreme n%am
putut 7ace nimic$ Apoi am citit cteva articole scurte, l3murindu%m3 c3
omul era cunoscut numai dintr%un manuscris de poeme scrise 4n ebraic3 &i
semnate de el, manuscris care se 83sea acum 4n muzeul 1aticanului$
Am mai c3utat &i alte nume, dar n%am descoperit nimic le8at de ceea ce se
petrecuse$ Nu e>istau pove&ti despre masacrarea vreunui alt copil$
Dar trista istorie a evreilor din An8lia Evului 6ediu se termina abrupt 4n
*(,), cnd toi evreii 7useser3 e>pulzai de pe insul3$
6%am oprit$
Cercetasem destul &i ceea ce reu&isem s3 a7lu era c3 +7ntul Pilliam
avusese onoarea s3 7ie primul caz de crim3 ritual3 atribuit3 evreilor, o
acuzaie reluat3 apoi iar &i iar 4n Evul 6ediu &i dup3 aceea$ Iar An8lia
7usese prima ar3 care e>pulzase complet evreii$ 6ai 7useser3 e>pulz3ri din
anumite ora&e sau de pe anumite domenii, dar An8lia era prima ar3$
Restul 4l &tiam$ +ecole mai trziu, evreii 7useser3 primii 4napoi de Bliver
CromNell, pentru c3 Bliver CromNell credea c3 va veni s7r&itul lumii, iar
convertirea evreilor trebuia s3 Aoace un rol 4n prevenirea acestuia$
6%am ridicat de la computer cu dureri de oc:i, m%am pr3bu&it 4n pat &i am
dormit ore%n &ir$
6%am trezit dimineaa devreme$ Ceasul de ln83 pat ar3ta ora trei$ Asta
4nsemna ora &ase la NeN Qor2, cnd <ustiiarul trebuia s3 7i aAuns la birou$
Am desc:is clapeta celularului, am remarcat c3 era unul cu cartel3
prepl3tit3, cum 7oloseam 4ntotdeauna, &i i%am 7ormat num3rul$
Imediat ce i%am auzit vocea, am spus!
% Jite, nu voi mai ucide niciodat3$ Dac3 se poate, voi 4ncerca s3 nu mai
7ac r3u nim3nui vreodat3$ Nu mai sunt inta&ul cu acul$ +%a terminat$
% 1reau s3 vii 4ncoace, 7iule, a spus el$
% De ce, ca s3 m3 omoriI
% 'uc2=, cum poi crede una ca astaI a zis$ P3rea ct se poate de sincer &i
puin Ai8nit$ B3iete, sunt 4n8riAorat pentru ce i%ai putea 7ace ie 4nsui$
6ereu am 7ost 4n8riAorat$
(*/
% Ei bine, de azi 4nainte nu trebuie s3 mai 7ii, am spus$ Acum am altceva
de 73cut$
% Ce anumeI
% +3 scriu o carte despre ceva ce mi s%a 4ntmplat$ B, nu te 4n8riAora, n%are
nimic de%a 7ace cu tine sau cu tot ce mi%ai cerut s3 7ac$ Acele lucruri vor
r3mne secrete, a&a cum au 7ost 4ntotdeauna$ Dac3 vrei, poi spune c3
urmez s7atul tat3lui lui Eamlet$ Te las 4n seama cerului$
% 'uc2=, nu e&ti 4n toate minile$
% Ba da, sunt, am spus$
% Ciule, de cte ori am 4ncercat s3%i spun c3 lucr3m numai de partea
b3ieilor buniI Trebuie s3%i dictez pe litereI Oi%ai servit ara$
% Asta nu sc:imb3 lucrurile, am spus$ Ii doresc noroc$ 9i, apropo de
noroc, vreau s3%i dezv3lui numele meu adev3rat$ Este Tob= BGDare, n3scut
la NeN Brleans$
% Ce s%a 4ntmplat cu tine, b3ieteI
% 9tiai c3 a&a m3 c:eam3I
% Nu$ Nu am reu&it niciodat3 s3 a7l3m cine%ai 7ost 4nainte de a veni la NeN
Qor2$ Dar nu%i nevoie s3%mi dezv3lui asemenea lucruri$ Nu le voi transmite
mai departe$ Aceasta este o or8anizaie din care poi s3 te retra8i, 7iule$ Poi
s3 pleci$ 1reau numai s3 m3 convin8 c3 &tii 4ncotro o apuci$
Am rs$
Pentru prima oar3 de la 4ntoarcerea mea, am rs$
% Te iubesc, 7iule, mi%a spus$
% Da, &tiu, &e7uG$ 5ntr%un anume 7el &i eu te iubesc$ Acesta%i misterul
lucrurilor$ Dar acum nu mai sunt ce%i trebuie ie$ 1reau s3 7ac 4n viaa mea
ceva ce conteaz3, c:iar dac3 asta nu 4nseamn3 dect s3 scriu o carte$
% Ai s3%mi mai tele7onezi cteodat3I
% Nu cred, dar din cnd 4n cnd mai arunc3 o privire prin libr3rii, &e7uG$
Cine &tieI Poate c3 4ntr%o bun3 zi 4mi vei vedea numele pe o copert3$
Trebuie s3 4nc:id acum$ 1reau s3%i mai spun$$$ c3 n%ai 7ost tu vinovat
pentru ce%am devenit$ A 7ost ale8erea mea$ 5ntr%un 7el, tu m%ai salvat$
Puteam s3 dau peste cineva mult mai r3u &i putea 7i mult mai r3u dect a
7ost$ 6ult noroc, &e7uG$
Am 4nc:is tele7onul 4nainte ca el s3 mai spun3 ceva$
Jrm3toarele dou3 s3pt3mni am locuit la 6ission Inn$ Am dactilo8ra7iat
la computer toat3 povestea celor petrecute$
(*D
Am scris despre cum venise 6alc:ia: la mine, am scris acea versiune a
vieii mele pe care mi%o povestise el$
Am scris despre tot ce 73cusem, pe ct de e>act mi%am putut aminti$ 6i%a
7ost att de 8reu s3%i descriu pe Cluria &i pe ;odNin, 4nct abia am putut
suporta, dar scrisul p3rea sin8urul lucru pe care%l puteam 7ace, a&a c3 am
continuat$
'a s7r&it, am ad3u8at note despre lucrurile adev3rate &tiute despre evreii
din NorNic:, c3rile care se ocupau de ei &i 7aptul 4nnebunitor c3 6eir,
poetul din NorNic:, e>istase 4n realitate$
'a s7r&it am scris titlul c3rii! se numea )remea ngerului$
Am terminat totul la ora patru dimineaa$
Am ie&it pe verand3, complet 4ntunecat3 &i pustie, &i m%am a&ezat la masa
de 7ier 73r3 s3 m3 8ndesc la nimic, a&teptnd cerul s3 se lumineze &i
p3s3rile s3%&i 4nceap3, inevitabil, cntecul$
A& 7i putut s3 pln8, dar se p3rea c3 pentru moment nu mai aveam
lacrimi$
Realitatea, pentru mine, era urm3toarea! nu &tiam dac3 se 4ntmplase sau
nu totul$ Nu &tiam dac3 7usese un vis, o invenie, sau altceva pus la cale
pentru mine$ 9tiam doar c3 m3 sc:imbasem complet &i c3 a& 7i dat orice,
absolut orice s3%I v3d din nou pe 6alc:ia:, s3%i aud vocea, s3 m3 uit 4n
oc:ii lui$ +3 &tiu c3 totul se petrecuse cu adev3rat, sau s3 scap de
sentimentul incontestabil c3 7usese adev3rat, care m3 4nnebunea$
Am 4nceput pur &i simplu s3 m3 ro8$ 6%am ru8at din nou lui Dumnezeu
s3 m3 ierte pentru tot ce 73cusem$
6%am 8ndit la c:ipurile pe care le v3zusem 4n mulime &i m%am poc3it
sincer pentru 7iecare$ Captul c3 mi%i puteam aduce aminte pe toi, c:iar &i
pe cei omori la 4nceput, cu muli ani 4n urm3, m3 umplea de uimire$
Apoi m%am ru8at cu voce tare!
% 6alc:ia:, nu m3 p3r3si$ 5ntoarce%te, 7ie &i numai ca s3 m3 4ndrumi ce ar
trebui s3 7ac acum$ 9tiu c3 nu merit s3 te%ntorci, la 7el cum nu a meritat s3
vii nici prima oar3$ Dar te ro8 din nou! nu m3 p3r3si$ 5n8er, 4n8era&ul meu,
am nevoie de tine$
Nu era nimeni s3 m3 aud3 pe veranda nemi&cat3, 4ntunecat3$ +e simea
doar briza u&oar3 a dimineii, iar ultimele stele sclipeau pe cerul 4nceo&at
de deasupra mea$
% 5mi este dor de oamenii aceia pe care i%am p3r3sit, am continuat eu s3
vorbesc, ca &i cum 4n8erul s%ar 7i a7lat ln83 mine$ 5mi este dor de
(*F
dra8ostea pe care am simit%o pentru tine, de dra8ostea pe care am simit%o
pentru ei, de 7ericirea pur3 4ncercat3 cnd am 4n8enunc:eat la Notre Dame
&i i%am mulumit cerului pentru ceea ce%mi d3ruise$ 6alc:ia:, &i dac3 a 7ost
adev3rat, &i dac3 n%a 7ost adev3rat, 4ntoarce%te la mine$
Am 4nc:is oc:ii$ Am 4ncercat s3 aud cntecele sera7imilor$ Am 4ncercat s3
mi%i ima8inez 4naintea tronului lui Dumnezeu, s3 v3d ma8ni7ica e>plozie
de lumin3, s3 aud ma8ni7icul &i nes7r&itul cntec al ru83ciunii$
Poate c3 4n dra8ostea simit3 pentru oamenii aceia din timpuri 4ndep3rtate
auzisem ceva asem3n3tor acestei muzici$ Poate o auzisem atunci cnd
6eir, Cluria &i toat3 7amilia p3r3siser3 4n si8uran3 ora&ul NorNic:$
A durat mult pn3 s3 desc:id oc:ii$
+e luminase &i toate culorile verandei deveniser3 vizibile$ 63 uitam la
7lorile mov de mu&cat3 care 4nconAurau portocalii din 8:ivecele toscane &i
m3 8ndeam ct de minunate erau, cnd mi%am dat seama c3 6alc:ia:
st3tea la mas3 4n 7aa mea$
5mi zmbea$ Ar3ta e>act la 7el ca prima oar3 cnd 4l v3zusem$ +ubire, cu
p3r ne8ru &i moale, cu oc:i alba&tri$ +t3tea cu picioarele 4ntr%o parte,
spriAinindu%se 4ntr%un cot, &i abia se uita la mine, ca &i cum s%ar 7i a7lat
acolo de mult3 vreme$
Am 4nceput s3 tremur$ 6i%am ridicat palmele ca pentru ru83ciune numai
ca s3 acop3r suspinul sc3pat printre buze &i am &optit, cu voce tremurat3!
% +lav3 ceruluiK
A rs 4ncet$
% Ai 73cut o treab3 minunat3, a spus$
Am izbucnit 4n lacrimi$ Pln8eam cum plnsesem prima dat3 dup3
4ntoarcere$
6i%a venit 4n minte un citat din Dic2ens &i l%am rostit cu voce tare, pentru
c3 4l 4nv3asem pe de rost cu mult timp 4n urm3!
Cerul &tie c3 nu trebuie s3 ne ru&in3m de lacrimile noastre, pentru c3 ele
sunt ploaia menit3 s3 ude straturile 8roase de pra7 care ne acoper3 inimile
aspre$
A zmbit &i a dat din cap$
% Dac3 a& 7i om, &i eu a& pln8e, a &optit$ Dar s3 &tii c3 este, mai mult sau
mai puin, un citat din +:a2espeare$
% De ce e&ti aiciI Cum de te%ai 4ntorsI
% De ce creziI m%a 4ntrebat$ Avem o nou3 misiune &i nu prea mult timp de
pierdut$ Dar trebuie s3 mai 7aci ceva, 4nainte s3 pornim, &i trebuie s%o 7aci
(*0
imediat$ Am a&teptat s3 o 7aci 4n toate aceste zile$ Dar ai scris povestea pe
care trebuia s3 o scrii &i nici nu i%e limpede ce ai de 73cut$
% Despre ce poate 7i vorbaI Am s3 o 7ac, &i vom porni 4n urm3toarea
misiuneK Eram prea entuziasmat ca s3 mai r3mn pe scaun, dar am r3mas,
totu&i, privindu%l int3$
% Nu ai 4nv3at nimic practic din purtarea lui ;odNin 7a3 de CluriaI m%a
4ntrebat$
% Nu &tiu la ce te re7eri$
% +un%o pe 7osta ta prieten3 din NeN Brleans, Tob= BGDare$ Ai un 7iu de
zece ani$ 9i trebuie s3 4&i cunoasc3 tat3l$
Sfr%it
*!D) p$m$
(* iulie ()).
8ota autoarei
Aceast3 carte este o oper3 de 7iciune$ Totu&i, au e>istat evenimente reale
&i persoane reale care au inspirat cteva dintre evenimentele &i personaAele
din roman$
6eir din NorNic: a e>istat cu adev3rat, iar un manuscris 4n ebraic3 al
poemelor sale se 83se&te la muzeul 1aticanului$ Dar mai nimic nu se
cunoa&te despre persoana lui, 4n a7ar3 de 7aptul c3 a tr3it 4n NorNic: &i ne%a
l3sat un manuscris cu poeme$ El este descris 4n cartea T$e ?e9s o
!edieval 8or9ic$ de 1$D$ 'ipman, publicat3 de +ocietatea de Istorie
Evreiasc3 din 'ondra, carte care cuprinde &i poemele lui 6eir, 4n ebraica
ori8inar3$ Din cte &tiu eu, nu e>ist3 o traducere a operei lui 6eir 4n limba
en8lez3$
Dai%mi voie s3 subliniez din nou c3 versiunea mea asupra personaAului
6eir din acest roman reprezint3 o 7iciune &i c3 este menit3 s3 aduc3 un
oma8iu unei persoane despre care nu se cunoa&te nimic$
Numele din roman, 4n special 6eir, Cluria, 'ea, Rosa, sunt nume 7olosite
de evreii din NorNic: &i sunt preluate din cartea lui 1$D$ 'ipman &i din alte
(*-
surse$ PersonaAele sunt, din nou, ima8inate$ A e>istat 4n mod cert 4n
NorNic: un anume Isaac, apreciat medic evreu, dar portretul pe care i l%am
73cut eu este 7icional$
4n acele timpuri, ora&ul NorNic: avea un &eri7 real, care 7ar3 4ndoial3
poate 7i identi7icat istoric, precum &i un episcop, dar nu am vrut s3 7olosesc
numele lor reale &i nici am3nunte despre ace&tia, 4ntruct sunt personaAe
ima8inare 4ntr%o poveste ima8inat3$
+7ntul Pilliam din NorNic: a e>istat cu adev3rat, iar tra8ica 4ntmplare
a evreilor acuzai c3 l%au ucis este istorisit3 4n cartea lui 'ipman, dar &i 4n A
<istorB o t$e ?e9s in England, de Cecil Rot:, publicat3 de Clarendon
Press$ Cea din urm3 o7er3 date &i despre +7ntul Eu8: din 'incoln, precum
&i despre revoltele studenilor din B>7ord 4mpotriva evreilor$ Rot: &i
'ipman au reprezentat surse importante pentru mine$
6ulte alte c3ri mi%au o7erit un aAutor nepreuit la scrierea acestui roman,
printre care! T$e ?e9s o !edieval Destern 0$ristendom, %000%%/00, de
Robert C:azan, publicat3 de Cambrid8e Jniversit= Press &i T$e ?e9 in t$e
!edieval Dorld! A 1ource *oo;, E%/%%F9%, de <acob Rader 6arcus,
publicat3 de EebreN Jnion Colle8e Press din Cincinnati$ Alte dou3 surse
valoroase au 7ost ?e9is$ Lie in t$e !iddle Ages de Israel Abra:ams,
publicat3 de <eNis: Publication +ociet= din America, &i !edieval ?e9is$
0ivili.ation! An EncBclopedia, editat3 de Norman Rot: &i publicat3 de
Routled8e$ Am consultat multe alte c3ri, mult prea numeroase ca s3 le
menionez aici$
Cititorii interesai de Evul 6ediu au la 4ndemn3 re7erine importante,
inclusiv c3ri despre viaa de zi cu zi din acele vremuri, c:iar &i c3ri cu
poze destinate celor mai tineri, dar l3muritoare pentru oricine$ E>ist3 multe
c3ri despre universit3ile medievale, despre ora&e, catedrale &$a$m$d$
+unt 4n mod special recunosc3toare lui <eNis: Publica% tion +ociet= din
America, pentru numeroasele lucr3ri publicate despre istoria &i viaa
evreilor$
Am 7ost inspirat3, 4n aceast3 carte, de 'eN Pallace, autorul lui *en%<ur,
care a creat un mare roman clasic, de care se pot bucura deopotriv3 &i
cre&tinii, &i evreii, cititorii de toate credinele sau cei 7ar3 niciuna$ 6%am
str3duit s3 o7er o ima8ine corect3 a interaciunii dintre evrei &i cre&tini,
c:iar &i 4n acele timpuri de persecuii &i pericole pentru evrei$
A&a cum a remarcat un savant, nu ne putem 8ndi la evreii din Evul
6ediu numai din punctul de vedere al su7erinelor 4ndurate$ Erudiia
(*.
evreiasc3 include muli 8nditori &i scriitori, de e>emplu 6aimonide &i
Ras:i, menionai de mai multe ori 4n acest roman$ E>ist3 o documentare
preioas3 despre comunicarea dintre evrei, or8anizarea comunit3ilor &i alte
aspecte ale vieii evreie&ti, datorat3 cercet3torilor, &i se adun3 din ce 4n ce
mai mult3 in7ormaie despre perioadele timpurii$
4n ce prive&te subiectul 4n8erilor &i a rolului lor 4n treburile omene&ti, a&
vrea s3%i semnalez cititorului una dintre c3rile menionate 4n roman % T$e
Angels de Cr$ Pascal Parente, publicat3 de TAN Boo2s and Publis:ers, Inc$
%, care a devenit pentru mine, 4n timpul lucrului, o mic3 biblie$ De mare
interes este &i Angels Tand -emonsU de Peter Mree7t, publicat3 la I8natius
Press$ B uria&3 &i venerabil3 surs3 de in7ormaii despre 4n8eri &i credinele
cre&tine este 1umma T$eologica a lui Toma DGAHuino$
A& vrea s3 transmit mulumirile mele &i Pi2ipediei, enciclopedia on%line,
pentru re7erinele rapide despre NorNic:, castelul NorNic:, catedrala din
NorNic:, 6aimonide, Ras:i &i +7ntul Toma$ 6i%au 7ost de 7olos &i alte
site%uri de pe internet, dar din nou sunt prea numeroase ca s3 le menionez
aici$
Ar trebui s3 le mulumesc :otelului 6ission Inn &i misiunii +an <uan
Capistrano, pentru c3 e>ist3 cu adev3rat &i pentru c3 m%au inspirat
consistent 4n scrierea acestei c3ri$
Am scris acest roman pentru pl3cerea cititorilor, dar, dac3 le strne&te
interesul pentru cercet3ri mai am3nunite, sper c3 notele de 7a3 le vor 7i de
aAutor$
Dai%mi voie, 4n cele din urm3, s3 adau8 ru83ciunea mea pre7erat3!
5n8er, 4n8era&ul meu, Ce mi te%a dat Dumnezeu, Totdeauna 7ii cu mine 9i m3%nva3
s3 7ac bine$ Acum &i pururea, 4i mulumesc$
Anne Rice
Binecuvntai pe Domnul, voi, toi 4n8erii 'ui, cei puternici 4n t3rie, care%I 4mplinii
cuvntul &i auzii 8lasul cuvintelor 'ui# binecuvntai pe Domnul, voi, toate
puterile 'ui, sluAitorii 'ui care 7acei voia 'ui# binecuvntai pe Domnul, voi, toate
lucrurile 'ui, 4n tot locul st3pnirii 'ui# binecuvnteaz3, su7lete al meu, pe
Domnul$
3salmul %02 )ersiunea *artolomeu )aleriu Anania
(*,
3entru comen.i i inormaii v rugm contactai' Editura LE-A
-iu.are i 0lu,ul 0rii
0alea 3levnei nr" %G/, sector H, *ucureti, cod potal 0H00%2
Tel"' 02%"E%9"&&"22, 02%"E%9"&&"EE, 02%"E%9"&&"FF;
6a4' 02%"E%9"&&"HH
E#mail' van.ariIedituracorint"ro
!aga.inul virtual' 999"grupulcorint"ro" 999"leda,oo;s"ro
6ormat' %HJ/G4&G 0oli tipo' 22
Tiparul e4ecutat la 6E- 3R78T 1"A"
(()