Sunteți pe pagina 1din 17

ORGANIZAREA MILITARA IN SOCIETATILE INDUSTRIALE*

Morris Janowitz

Organizatia militara este 0 reflectare a tehnologiei riizboiului. De aceea istoria organizarii de tip rnilitar §i a profesiunii militare este, la modul general, scri sa din punctul de vedere al schimbarilor produse in sistemele de armament. Insa, din punctul de vedere al unui specialist in §tiintele sociale, in mod deosebit din punctul de vedere al unui sociolog, organizatia mi litara este abordata in terrneni diferiri §i la un nivel de teoretizare diferit, Desi specialistii in sriintele sociale pleaca de la premise similare referitoare la semnificatia deosebita a tehnologiei §i a schimbarii tehnologice, torus] organizatia mihtara este definitii ca uri sis tern social unitar §i este analizata prin prisrna categoriilor institution ale §i psihosociale.

Tehnologia si org anizarea militard

In lumina rcalitatii mai mult dedit evidente, conform careia forrnatiunile militare sunt organizate pe baze nationale, cercetarea sociala a organizarii militare se concentreaza asupra a doua tipuri de problerne. In primul rand este intentia de a descoperi caracteristicile cornune ale Institunilor militare, indiferent de specificul lor national sau cultural. In aceasta privinta conceptul de "analiza organizationala" sau de "comportament de organizatie" se bucura de 0 utilizare curenta.

In al doilea rand, cei mai multi specialisti in stiinte sociale sunt constienti ca organizarea militara reflecta structura sociala, precum ~i valorile politice ~i culturale specifice fiecarui mediu national individual. Deoarece institutiile rnilitare sunt organizate ca institutii nationale, in acest fel ele poarta amprenta urior valori istorice §i a unei traditii anume. Aceste diferente nationale influen-

Dupa Morris Janowitz, Military Organization in Industrial Society in M.

Janowitz, Military Conflict. Essays in institutional Analysis of War and Peace, Sage Publications, B. R., London, 1975, pag. 110-135.

Traducere de Gheorghe TibiL

45

~eaza nu num.a~ efectivita:~a organizationala (este yorba des pre un concept SP~C:flC literaturii de specialitate anglo-saxone, prin care se ::c referiri concrete !a capacitatea unei organizatii militare de a-§l indeplini efectiv misiunile - n.trad.), dar ele sunt, de asemenea, elemente de bazii in stabilirea unor pattemuri diferite ale relatiilor civili -mi litari.

Scopul acestui studiu este acela de a recapitula cateva dintre conceptele centrale §i dintre ipotezele disponibile referitoare la i~stitutia militara conternporana prin prisma perspectivei socioIo~lce, ~tat 'pent~ analiza institutionala, cat §i pentru cea organizationala, . m. masura in care acesti termeni pot fi utilizati mtersanjabil. Ne concentram asupra establishment-ului militar american, ca 0 manifestare particulara a unei experiente mai largi a forte/or arI?~te vest-eu.ropene',Aceast.a sarcina presupune, de asemenea, utilizarea suphmentara a analizei asupra unei profesii. Elemen~ele esentiale ale unui grup profesional sunt: a) un sistern de pregatire: b) un C?rpus de cunostinte teoretice §i de practici profesionale; :,) coeziune de grup §i solidaritate; d) un corpus de reguli euce §l un sens al responsabiliratii; e) un mecanism de autoreglare. Este esential a vedea cum lucreaza ideea de responsabilitate aplicatii profesiunii militare, desi este 0 sarcina deosebit d~ ~om~lexa. De fapt profesia militara este profesiune malt spe~lahza~a, deoarece este 0 profesie care poate fi practicata in timpurile modeme num~i sub forma sa de angajarnent guverna~ental. In acest fel, notiunile de responsabilitate trebuie sa fie mtotdeauna evaluate atat in termeni colectivi, cat §i in terrneni individuali.

In perioadacontemporana, a schimbiirilor sociale §i politice foarte rapide, cum este perioada de dupa eel de-al doilea razboi mondial, par a fi esentiale doua premise teoretice asupra modului in care se duce razboiul,

. In primul r3nd• im~actul tehnoiogiei §i al noilor arme de

distrugere m masa au schimbat patternul relatiilor intemanonaje §l au prof~at amenmtarea unui razboi general. Principalele puteri nucleare, III timp ce au promovat 0 politica de deseurajare reciproca, au trebuit sa faca fata limitiirii severe pe care instrumentele de distrugere in ~asa au exercitat-o asupra conducerii tradition ale a diplornatiei ~l a relatiilor inrernanonale. Pentru profesiunea

46

militara, urmarea directa a constat nu doar ill aceea ca noi arrne au trebuit sa fie incorporate, ei mai ales ea s-a generat 0 criza fundamentala a profesiunii insesi. Profesiunea militara, asa cum s-a dezvoltat ea in secolul al XIX-lea, a plecat de la premisa fundamentalji ca declansarea razboiului total a fost inevitabila. Aceasta inevitabilitate s-a considerat la nivelul profesiei, i§i are originea in natura omului, in modul in care se deruleaza relatiile internationale, precum §i in consecintele unei noi curse a inarmarilor.

Pe scena contemporana, profesia rnilitara trebuie sa faca fata imperativului politic conform caruia declansarea riizboiului generalizat nu mai este definita ca inevitabila sau ca reflecta interesul national. Razboiul total continua sa fie un accident, §i inca unul nedorit, asa dupa cum este recunoscut de catre cea mai mare parte a militarilor. In acest fel studiul asupra profesiei militare presupune elaborarea punctului de vedere al acestei profesii asupra aranjamenteior actuale §i de perspectiva in ceea ce priveste controlul armamentelor si dezarmarea, Sociologia militara trebuie, de asemenea, sa abordeze consecintele aranjamentelor multinationale §i activitatile de mentinere a pacii ale Natiunilor Unite ce sunt menite sa limiteze sau sa reduca numarul razboaielor limitate, care, la randul lor, pot declansa razboiul generalizat.

In al doilea rand, riizbniul Iimitat nu mai este pur "traditional". Inca din 1945, razboiul limitat a fost din ce in ce mai putin o disputa intre guvernele legitime a doua tari §i a devenit eel mai adesea 0 contestare violentii in interiorul unei natiuni din partea unor grupuri impotriva regimului existent. Aceste razboaie sunt confliete in care sunt atrase forte externe. Aceste lupte presupun utilizarea unor forte neconventionale §i, in aeest fel, studierea organizatiei militare se prelungeste in analiza diferitelor forme de revolte armate, sisteme de represiune, formatiuni paramilitare sau alte caracteristici ale riizboiului civil.

"Moral" versus "Organizare"

Studiile contemporane de sociologia organizatiilor militare din perspectiva institutionala l§i au originile intelectuale in scrierile cIasice ale lui Max Weber asupra organizatiei birocratice. Cele trei volume principale ale lui Max Weber au fost reunite §i traduse in limba cngleza sub titlul Economy and Society. 1 Cele mai

47

relevante secti~~i sunt continute In volumul trei, capitolul XI, Bureaucracy, §l, m mod deosebit, analiza asupra a ceea ce Weber ~ denumit .Originile disciplinei 10 razboi", Weber sublioiaza l~portant~ central~ a !o!melor manageriale, precum §i emergen\a disciplinei, ca doua :ras.atun fundamentalealearmatelor moderne.

Scrierile de plO.mera! ale speciaIi§tilorin sociologie politica Harold D. Lvasswell §l Hans S~eier au fost elaborate din perspectiva propusa de Max Weber ... Acestia au }tras in permanenta a~entlaasuprarolulUl organlzatulor rmlrtare IDschimbiirile soeiale §l politice.

Destul de apropiate de intcresut nostru sum §i scrierile de pionicrartn istoria institutiilor §i de istorie socialii asupra corpului of Iter esc german, elaborate de Karl Demeter §i intitulate The German Officer Corps in Society and State. 3 Acest prim velum a jucat rolul deprototip pentru studiul recrutarii sDciale~i al traseelor profcsionaj- ale ofiteril?r de cariera. Dezvoltarea sociologiei orgamzatlIlor militare provinc, asadar, dintr-o destul de indelungata traditie a cercetarn empirice, eea mai mare parte a aceste' a f~ind produsa. de civili, Carey ~u fost chernati sub anne in timp ~e razboi. ~xpenenta dobandlta III urrna acestoreforturi este cea care ne mdl~a o. deplasar~ a int~res,ului de la "moral" catre "organiza~e".

In timpul prirnului razboi mondial, cercetarea empirica asupra lllstItutlel militare amen cane a fost determinata la lnceput de mteresul asupra motivatiilor recrutilor. 0 mare part~ a efortului de ce~cetare a fost indreptat de catre speciali§tii in psihologie socials asuJ,Jra acester componente distincte a vietii militare. In tI~p~l~eIUl de-al d~ilea .razboi mondial 0 noui abordare asupra utilizarii personaluln] rnilitar a fast stimulata de cercetarea sociala mai precis s-a urmarit a se determina importan!a ce trebuie acordata inteligentei, priceperii §i aptitudioilor unei persoane In repar. tl~~ea ~cestela pentru 0 ~pee~alizare ~ilitara anume. Experienta capatata de psihologii militari III aeeasta perioadi aasigurat a baza pentru dezvoltarea rapida a tehnicilor de selectis a petsonalului In mediil~ industriale civile §i in domeniul afacerilor.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, a fost creata 0 int~eag~ ma§iniiri~ pentru ,a pune oamenii ill posturi in funqie de apt!tud~mle ~or. NICI.o alta organizatie, ia fel de vasta ca organizaua mliltara, nu poate fune!,ona in afara unui sistein standardizat

48

de selectie a personalului. In. a~ela§i ti~p orice proe.e~uraa~ testare apersonalului eomporta riscul unei supraspecializari, . in ceea ce priveste prcgatirea, cat §i in ceea ce p~ive§te s~IectIa personalului. S-a comentat in numeroase randuri ca mo?ull~ ear~ s-a facut selectin personalului in timpul ce~~i de-al doilea razbo~ mondial a condus, in destul de multe situatn, la consumarea unui talent superior in pozitii .Jipsite de glorie", pre cum cele de ~a infanterie. Mai mult nici unul dintre cei responsabili eu selectia personaluluinu poate sa spuna cii au fost studiate sufi~ient caracteristicile psihice necesare unui militarpentru a§a-nu~.lta "con?ucere agresiva" din timpulluptei sau din timpul comenzu strategice, astfel incat sa poata fi dezvoltate proceduri de testare a pe~sonalului pentru aceste situatii (este yorba des pre cercetarea psihologiei militarilor in conditii de lupui reale - n.trad.). ..

Astfel este de inteles cii, inca din timpul celui ?e-al doilea riizboi mondial, specialistii in §tiinte sociale au extm~ interesul lor dincolo de problemele legate de.selectia personaIul~l. §I ~u relevat importanta cercetarii motivatiilor §i a atitudinilor militarilor '. Cercetarile asupra .moralului" nu constituiau, desigur,. su~. mCI 0 forma un dorneniu nou de cercetare asupra organizatiilor de dimensiuni rnari. rnsa fortele armate terestre ~i aeriene au promovat studiiIe de moralla 0 scara foarte extinsii. In rezumatul acestor studii, publicat sub numele de The American Soldier, volu~ pregatit sub indrumarea lui Samuel A. Stouffer, au fost scoase m evidenta, deopotriva, ata! calitiitile, eli! §i limitele studiilor asu~ra atitudinilor si moralului.4 ~i, din nou, preeum in caz~I dezvolt.am tehnicilor de selectie a personalului i~ tim~ul celui d~-al dOl~ea razboi mondial mediile civile industnale §l de afacen au extms aceste studii Ia'o serie de agentii §i organizatii g~v:rn~~en!ale, cum ar fi cele din domeniul protectiei soeiale §l din mv~tamant.

Cercetarea socialii asupra atitudinilor §i moralului in cadrul fortelor annale asigurii 0 informatie utila pentru acele probl:~~ specifice in care se considera cii aplicarea ~~ei anume pohh~I presupune cooperare. Limita d.e f~nd a.cercet~nl~r asupra .atltudl~ nilor consta in aceea cii strategia §I tactica militara nu pot fi bazat . pe preferintet- soldatilor. Acest lucru este evident pentru, toy specialistii din stiintele sociale, inclusiv pentru cerc~taton. Insa, in realitate, cercetarile .de atitudine nu au putut descne elementul

49

--~-- ---_ .. "-,,'- -- .. _ .... _._, •.. - --- --.-

principal al sistemului social- realitatile unei organizan i birocratice - asa cum este §i armata. .Moralul" este un concept mult prea limitat pentru a ne fi suficient In In!elegerea fortei coercitive a organizatie] birocratice, In mod deosebit a formatiunilor rnilitare de pe campul de lupta, Concluziile studiilor prezentate In The American Soldier servesc pentru a sublinia §i reafirma urmatoarea observatie sociologica:

.Astfel sun tern condusi catre concluzia ca motivele personaie §i rela~iile interpersonale nu sunt in mod unic determinante pentru organizatie pe timpulluptei ... Ofiterii §i personalul trebuie rnotivaj] sa fad organizatia func\ionala, dar nu tali trebuie sa fie motivan in aceea§i rnasura, dupii cum nu toti trebuie sa creada in aceleasi principii de filosofie socials sau sa fie Iegati intre ei prin stranse legaturi personale pentru ca, in acest fel, organizatia sa poata exista §i funqiona. Cu alte cuvinte, eel mai bun predictor§i singurul, de altfel - asupra comportamentului in Iupta este simp lui fapt al institu\ionalizarii rolului individual: constiinta faptului cii militarul este, inainte de toate, rnilitar §i abia, in cele din urrna, civil. Rolul de militar este mijlocul prin care individul este pus In pozitia In care el trebuie sa se implice In lupra sau, dad nu, sa suporte severe sanqiuni institu!ionale".s

Tocmai de aceea conceptul de moral a trebuit sa fie inlocuit cu teoria comportamentului organizational §i profesional, teorie in care au fest integrate 0 serie fntreaga de alte concepte: autoritate6 comunicare, ierarhie, sanctiune, status, rol social §i socializare. Influente intelectuale dinspre scrierile eu caracter istoric, din analizele economice §i din antropologia sociala §i teoria sociologica au subliniat necesitatea concentrarii asupra fenomenului militar in totalitatea sa §i nu pe piirti. Linia de analiza care a fost dezvottata s-a plasat in paralel cu studiile asupra intreprinderii, azilului de boli mintale, inchisorii §i scolii ca sisteme scciale. '

Interesant, cerintele operalionale ale riizboiului politic irnpotriva fortelor annate germane si iaponeze au orientat eforturile de cercetare spre situatia in care acestea erau considerate ca sisteme sociale. In timpul celui de-al doilea razboi mondial douii grupuri de lucru, independente unul fata de celalalt, au incercat sa operationalizeze metodele de spionaj pentru a incerca sa gaseasca punctele tari §i slabe ale forte lor armate ale Axei, In mornentul in care ere erau vizate de atacurile aliatilor. Unul dintre acestc

50

. D· . . t Analiza Moralului Inamicului din cadrul

grupun, IVIZla pen ru . d

Serviciului de Spionaj Militar, s-a ocupat de Japonia, pe din celalalt s-a ocupat de Germania, in spec;al = Weh:-macht. Acest din urma grup, Subdivizia Spionaj din Divizia de ~aZbo~PslhO~~-

. (SHAEF) de asemenea cuprins in cadrul unet divizii a ser - ~~Iui de spio~aj rnilitar, a pus la dispozitie datele ~e c~rcetar~e care s-a bazat studiul "Cohesion and DlsmtegratlOn. III ~e . ebrmacht in World War II", realizat de Edward A. Shils §I Moriss

Janowitz.8 . A •

Concluziile lor, precum §i cele cupnnse III T~e Amen~a.n Soldier, au ararat, in egala masura, imporrantacentrala a solidaritatii grupului primar, considerat in ca?rul armatelor tctalitare, vca 0 sursa cruciala a eficientei militare. In mod concret, fapt~! ca vs-a promovat 0 analiza de sistem social a indre~tat atenna cat~e formularea unei importante concluzii, conformciireianu ideologia nazista a fost cca care a stat la baza rezistentel:anatlce a germanil or, ci mai degraba practicile militare §i orga~lZailOnale pe care nazistii Is-au permis, incurajat §I promovat In cadrul armatei

"ermane. . • v . area e in conflictul coreean, atentia a fost one?ta~ catc: org~mz rt

sociala si comportamentul prizo~ierilor amencam de razb.o!. Albe Biderman a studiat cu maxima atenne impactul expen;ntel dm inchisoare asupra personalului militar amenf~ §: a comba~t unele din stereotipiile create in jurul acestei te~e. 0 lmp0rtanta parte a cercetarii a fost, de asemenea, orientata catre stUdl~\ militarilor §l a!

comportamentului ill lupta al armatelor comumsvte.. . .

o data cu sfarsitul celui de-a! doilea raz?ol ~ondl~, dl~ motive preponderent administrative, institutia mlht~ra amencana a solicitat periodic 0 serie de studii de at~tudlI~. In particular, pentru observatorul din exterior, ar putea parea ca, p~nt~ ceea ce ne preocupa pe noi, interesul militarilor a f?st:. In ump, pur sporadic. Pentru a fi mai clari, cresterea pon~e.n~ §~lm~e~~r.soclale In cadrul armatei a fost ingreunata de dificultati ~l rivalitati interne. Astfel de cercctari au trebuit, in acelasi nmp, sa fie p:omovate ~e personal din interior cu cunostinte destul de prec~e in do~e~~u. Totusi aceste eforturi au produs 0 baza de dat: utile specia I§tl or universitari, care sunt creditati cu 0 rna! mare incredere.

51

----"--

- - -- - - ---- -

Dezvoltarea cercetarii sociologice in armata este descrisii de ~atre Rrimond V. Bowers in volu~ul intitulat The Uses of Sociology, Structura destul de modesta pentru cercetarea socio l~g~ca, care s-a i~firipat in cadrul armatei, urmeaza, In principiu, hnn!e dev s~ru.ctura ale institu~iei militare. La nivelul Departamentului Apararu al S. U.A. - (n. trad.) au existat inca din 1947 0 serie de grupuri insarcinate cu planificarea §i coordonarea cercetarii sociale. La nivelul fiecjirei eategorii de forte exista un birou central de eercetare care acordii fonduri, inclusiv fonduri pentru cercetare sociala, unor organizatii civile. Proiecte de cercetare socials sponsorizate de ~at~e ar~ata, ce se eoncentreaza asupra unor aspecte interne ale vietn militate, sunt dezvoltate de structuri §i laboratoare mterne, de§1 astfel de eforturi se soldeaza mai degraba cu colectarea unei impresionante cantitati de date §i mal putin cu analize pertmente.

. c: data cu adoptarea unui serviciu militar pe baza de volun-

tariat §I cu cre§terea ingrijoriirii privind tensiunile rasiale §i a comp~rtamentul~i deviant in cadrul fortelor armate, militarii siau extms efortunle lor in domeniul cercetarii sociale, Cea rnai mare parte a ae~stor eforturi are In vedere studii pe esantioane, ce se concentreaza pe probleme specifice, de tip managerial- operational §i administrativ.

In trecut cercetarea la nivelul organizatiei militare a fost eel mai adesea condusa de cercetaron din afara institutiei militare. U~~ dmtre c:le mai importante contribu(ii la analiza organizatiei ~lhtare de c~tre un cercetator individual, de dupa eel de-a! doilea razboi mondlal, este volumullui Samuel Huntington The Soldier and the State. 13 Huntington este specializat In ~tiinte politice insa el a inc.erca! sa unific~ a~a1iza politica cu cea organizationala.'De§i ac.e~s~a carte a. consntujt subiectul unor critici variate ce tinteau afinitatile sale ideologice, analiza lui Huntington sublmiaza efectele proeesului politic asupra dezvoltarii istorice a institu!iilor politice americane.

Un punct de referinla In activitatea speciali§tilor universitari in §tiin~ sociale il constituie The Inter-University Seminar on Armed Forces and Society. Nu s-a distins 0 anume universitate in acest domeniu lnsa, prin intermediul acestui seminar, activitatea unor grupuri de cereetatori independent] a putur fi cunoscuij, Prin

52

intermediul efortului lor, inclusiv in ceea ce priveste reunirea la un loc a mai multor baze de date, a fost creata 0 anumita zestre de cercetari in domeniu. 1n Sociology and the Military Establishment, de Morris Janowitz §i Roger Little,14 este prezen~a~ un su;nar al celor mai cunoscute studii. Activitatea serninarului mteruruversrtar a cuprins nu numai organizarea interna a institutiei militare americane, fnsa s-a concentrat, in acelasi timp, §I asupra unor analize comparative, intre tari, in ceea ce priveste fortele armate §i societatea.

Organizare - de tip civil versus de tip militar

Dad 0 anumita perspectiva institutionala sau organizatio~ nala cu caracteristici generale, este aplicatafortelor armate, atunci devine oportun sa comparam organizarea de tip militar cu cea de tip civil. Multe dintre carac~eristi~ilve org~~ziir~i militare, precu~ autoritarismul ~i structura ierarhica stratificata, sunt, de fapt, in diferite proportii, intalnite in cadrul organ.iza~iilor.e~vile. Mai mult, transformarile in tehnologie §i in operatiunile militare au produs importante schimbari in chiar interiorul ~nstit~~iei ~il~tare .. Speier aratii ca specialistii civili in stnnte sociale tm.d sa ~ls:orslOne7e diferentele dintre organizatiile civile §i cele rnilitare §I s~ scape din vedere acele caracteristici comune tuturor organizatiilor foarte

. 15

man. . . Yd.

Caracteristicile specifiee ale organizatiei militare deriva 111

scopul sau principal, gestionarea instrumentelor de violenta. !otusi, continutul scopurilor militare.a tra~ersat Imp~rta.nte SC~I~bari sub impactul noilor tehnologii. Mal mult, ratlUn~le politice care influenteaza operatiunile militare s-au schimbat §! ele considerabil. La modul general, tendinta a fost aceea d.e a se sterge diferentele dintre organizatiile militare §i organizatiile civile, .

Pentru a analiza institutia militarii modern a in Statele Unite din perspectiva unui sistem social, este totusi necesar ~a plecam de la premisa cit aceasta tinde sa semene din ce in ce mal mU.lt d~ punctul de vedere al caracteristicilor cu orice alta m~e or~anlza\le birocratica nernilitara. Transformarea profesiei militare mtre cele dona razboaie mondiale a avut la origine tendintele deja manifeste la ni velul schimbarii tehnologice, al organizarii §i al sistemelor de armament. Rezultatul a fost 0 convergentji a organizatiei civile §i

53

militare; interpenetrarea civil-mil" '. v

mult cu cat resursele statului "!tar este sOhcItata cu atat rnai

dueerea razboiului. Adeveni;:a~~:e s~nt utilizate in pregatirea ~i profesiei militare, concomit r n sa vorblm despre "clvilirea" militare in cadrul structurl'len cu pelnet~a~ea ~aralela a formelor

. or SOCIa e civile I

dlferente este rezultatul unei continue" ~. ngustarea acestei

a eondus la vasta extindere a institor ~ch'[lmban tehnoiogice, care

d Ilel nu Itare a ere t . d

pen eta sa cu socielatea . r . ,scu mter e-

sale sociale interne AcesCtleVlda ~I aI~enerat 0 alterare a structurii

. ezvo tan lehn I . "

ducere a riizboiului solicitaV di . 0 ogice m modul de

, m ce m ce mal mult fesi .

crescanda a personaluiu" '1' I' . pro eSlonaltzarea

I " I rm itar. n acelasi tim .

ogrci militare In ultim . _ > p, Impactul tehno. . a Jumatate de secol po t f ' v pnntr-o serie de propoziti] refe it 1 ' a e I expnmata

care dintre conditiile descri de oare a schlmbarea sociala. Fie-

Ise e aceste p . "

principal "civilirea" institutiei ilit ropozlt~l a avut ca efect

tinua a diferentei dintre sfcra Ci~I~1 ~ri precu~ §Iv re~ucerea Conaceste tendinte are, bineintele § ~'Iera mlhtara. Flecare dintre

J) Un pr t .. s, propnr e sale limin, inerente'

ocen semmflcatlv 1 . lui .

natiuni moderne este consumai ent~ ven~u UI natIOnal al unei

cerea consecintelor riizboiulu' ~ f I pregatlrea~ ducerea §i redurica carrc implicarea intre ii 1. t.~, se obs.erva 0 tendinta istoce institu{ia militarii d g popu atllmpohlIcaderazboi,1ntimp din ce In ce mai inse~~:n~responsabilii de utilizarea unei piirti

2) Tehnologia mili~ar~nar~~~~~l,: econo:nic~ dieonibile.

rea puterii de distrugere a miil IS m eg~la masura la cre§te-

• v , IJ oace or militare 'I

automatlzarli la noile tipuri d §I a cre§terea

ambele tendinrs au dus I ie armamente, A dcvenit evident ca

~ a mlqorarea di t' " .

militare §i cele civile pe _ v IS mqlel dlntre funqiile

, I . , masura ce puterea de di I -"

1U UI a crescut Armele de di t IS rugere a razbo-

, v • IS rugereinma v , i" ,

pana intr-acolo incat au egali t ri sa au socra lzatpencolul unui civil.' iza nscul mortii unui militar eu al

3) Revolutia in tehnologia TV, v

militara de a descuraja violen a tinrru It~ra mse_amna cii misiunea comparatie cu aceea de a dec\an adesa devma preponderenta in schimbare de misiune tind v § ,§l a,rol,?SI.vlOlenta, Aceasta

'1' _ e "sa civileze gandlfea ' "

mlltara, pe masuriice lI'derl'I' m'I'! ", §I orgamzatla

II aruncep a fi " ""

de aspectele rnai largi ale societ v,." ( . 1 ell~§I§1 preocnpati

al1l economie, socretate, politicii).

54

4) Complexitatea masinariei de razboi, precum si necesitatile de cercetare, dezvoltare §i intretinere tehnica pe care aceasta Ie presupune, tind sa micsoreze diferenta dintre militar §i nemilitar, de vreme ce intretinerea §i manuirea noilor arme presupun 0 rnai mare uti liz are a tehnicienilor cu orientare civila. Tendinta opusa sau, eel putin, ° serioasa incercare de a limita implicatiile celci dintai, este cea generata de eforturile institutiei militare de a forma §i antrena militari eu pregatire stiintificii §i ingincrcasca.

5) Data fiind "permanentizarea" pericolului de razboi, a devenit deja evident cii misiunea pe care liderii militari 0 au de indeplinit tinde sa se diversifice. Cunostintele lor tehnologice, influenta lor directa §i indirecta, precum si prestigiul lor foarte inalt presupun, cu necesitate, intrarea in arena rczcrvata panaacum civililor ~i politicienilorde profesie. Nevoia pe care 0 resimt liderii politici civili de a fi consiliati de militari profesionisti in problemele legate de implicatiile strategice ale schimbarilor tehnologice, conduce catre impletirea rolurilor intre civili §i militari.

Aceste propozitii nu neaga diferenta importanta care persistii inca intre birocratiile rnilitare si cele ncmilitare. Tocmai scopurile unei organizatii sunt cele care oferii baza pentru a se face distinctia §i, mai apoi, pentru a se intelegc diferentele de rigoare in comportamentul organizational. Instituna militara, ca sistem social, are un specific aparte, anume faptul ca posibilitatea conflictului este 0 permanents provocare pentru conducerea militara, Faptul ca armele termonuc1eare au schimbat rolul fortei in relatiile internationale nu infirrna propozitia de mai sus. Consecintele pregatirii pentru razboiul urmator, precum §i concluziile reiesite din ultimul razboi, preocupa intreaga organizatie. Caracterul unic al institutiei militare deriva din necesitatea ca membrii sai sii fie specialisti in folosirea violentei §i a distrugerii in rnasa,

Totusi ingustarea distinctiei dintre birocratiile militare §i cele ncmilitare nu poate sa mearga pana intr-acolo, inc at sa elimine acele diferente organizauonale specifice. Doua misiuni de riizboi, cu caracter obligatoriu, limiteaza serios aceste tendinte spre "civilirea" organizatiei militare.

In primul rand, chiar dad este adevarat d stare a de razboi expune eivilul sirnilitarul unorriscuri egale, totusi distinctiadintre functiile militare §i cele civile nu a fost complet eliminata, Unitati

55

militare pentru interven~ie rapida sunt men~inute pentru a fi gata de lupta pentru conflicte limitate. Necesitatea ca unitaii de marina ~j de aviaiie sa fie apte sa desfa§oare aqiuni de recunoa§tere §i delectare presupune forme organizationale care vor pastra maroa unei organizari clasice. Chiar §i in urma dotarii cu rachete automatizate total, unitati conveniionale trebuie meniinute ca forie auxiliare la folosirea aces tor noi tipuri de anne.

Mult mai important, nici un sistem militar nu se poate baza pe ideea ca victoria va veni imediat dupa primul schimb de focuri, oricare ar fi tipul acestui schimb de focuri. Urmatorul pas va implica cu necesitate personalul militar _ repet, nu conteaza armamentul cu care este dotat acesta - care este pregatit salupte ca soldati, adica sa fie, in continuare, subiect de exercitare a unei autoritaii militare, pentru a continua sa lupte, Automatizarea riizboiului "a civilit" largi sectoare ale instituliei militare; totusi necesitatea de a mentine pregatirea de lupta §i de a dezvolta centre de rezistenia dupa fnceperea ostilitatilor asigurii perpetuarea irnportantei organizarii §i a autoritatii militare de tip clasic ..

In al doilea rand, ce putem spune despre consecinlele ere§terii continue aimportantei descurajarii ca tip de misiune militara? Poate cine va sa nu fie de aeord cil 0 astfel de schimbare va produce, de asemenea, "civilirea" institutiei militare? Daca militarii sunr foqaii sa se gandeasea cum sa descurajeze riizboaiele §i nu cum sa le poarte, atuncitradiliile giindirii militare, conform careia razboaiele sunt inevitabile, trebuie sa se schimbe, dupa cum §i autoritatea de tip militar trebuie sa se schimbe, Nu ne putem indo] ea aceasta sehimbare de misiune nu are efecre importante asUpra gandirii §i organiziirii militare. tn fapt, pragmatismul militar, care pune sub semnullndoielii inevitabilitatea riizboiului, este un trend important in societatea modema §i, in acelasi limp, puterea de distrugere a riizboiului foqeaza Iiderii militari sa fie ei In§i§i ingrijorati de eonseeintele politiee ale violentei,

Din nou aces tea sunt limitele ce se pun acestel tendinte catre "eivilire". Descurajarea nu este unica noua misiune a institu\iei militare. Din punct de vedere istoric contribulia militara Ia realizarea echilibrului de putere ill plan international nu S-a realizat din pricina caraeterului civil al institu\iei militare. Dimpotriva, echi-

56

. f \' efectiva deoarece institulia

d venit 0 ormu a l' , , "

IIhrul de putere a v ,e, icand sa deschidii ostilitatile, . ,

lIIililara este.pregallta oncan ortantei descurajarii, elitele nllbtar~

Odatacucre§te~ealmIP, [' ate in riizboiul diplomatiC §I

' , mal mu t Imp IC f 1

Ik vi 11 din ce I~ ce daca t pregatiti sau nu pentru ast e politic, fara a tIne seama, aca sU~bu'l·e mai buna a militarilor la . t Y" a 0 contn ~

d~ sarcini. Nu exis a,Ins, cu violenta, care este foarte

. It decat ameruntarea ~ " I

dcscurajare, a a 'b'I't"'I"1 reale de a folosi VIO enta,

' i di auza POSI I I a, •

efcctiva tocmai In c , nt nu pot afecta acest adevar

' 'I (pun de armame , ..

Vcchile sau not e I, I de mentinereaorgamzavel

. rt descurajarea nu exc u ~ li ,

cscntial, Pe scu , lunta" Mai mult, aetua ttatea §I

. . " .. gata pentru up a . " , , y

militate in pozina " i Ii it t permit militarilor sa mentma posibilitatea unui razbOl. I: aste conceptii includ 0 larga varieconceptiile clasice de lupta. ce , 'I si politice, dar care sunt

" componente CIVI e , Y Y boi d

late de functii cu fii d de natura militara: raz owl e

' , I" In parte ca lln v • • ,

definite, ce puun 'v ; b . I sihologic, pregatire §I aSlstenta gherila §i contraghenla, r~z o~o:strue ie na~ionala".. ..

rnilitara sau chiar mlsl~m d~i~irea uno; concepte §i rolun proprn

Aceste tendinte In de . P ional Soldier: A SOCial and

. . 1· "The rofess " .

sunt descnse §! ana izate m af t t ele corpul of iter esc m ultima

' <acumau ec a Y

Political Portrait, a, U 't 16 Profesia militara, care s-a

• d I in Statele m e. . ." bui

jumatate e seco , ,. I' sau alliderului "erOiC ,tre ute

centrat pe modelul ~azb~mlc~ UI , cele ale ,managerului rnili-

1 n nm mal preCIS, , '., Y •

sa incorporeze ~o u, -'r t " Pentru ca institutia n:lhtara sa-si

tar" §i "specIahstul~1 rm I al ' .. ni este necesar sa fie dezvol-

v I·· ltiplele sa e mlSIll , , 'I.

poata indep 1111 mu .. A t aceste diferite tipuri mi itare.

tat §i mentinut unech~hbru ~n r~" adrul institutiei militare de-a Aeeste schimbari de afza III Cn·zate de 0 serie de propozitii

.. . d am pot 1 suma

lungul a cmcr zeci e , " anizatiei militare, transforrnare principale asupra tr~nsform;:;~~~~himbarile In tehnologia razbo: care a avut loc ca raspu~s ,a I t tului societal in care opereaza ' l ' ca"t si la transforman e con ex

III ui, , 17 ,

fortele armate. . v " or anizationale. Se constata 0

Schimbarea autontaIlI, .. g diseiplineiincadrulinstitutiei sehimbare chiar la baza autontdatIll i~utoritatii bazate pe dOminatie,

h mbaredelamo e u " .

militare, 0 sc I , I' rii persuasiunii ~I consensucatre 0 mai mare pondere a ~an~pu aalav' care a inundat soCietatea

R I tia orgarnzauon , ..

lui de grup, vevo u, . li v management prin mijloaceh, de

contemporana §I care Imp ica

57

persuasiune, explicare §i expertizii o ate f

In interiorul institutiei militare. .p 1, de asemenea, Inlalni.!a

Ingustarea difereniei de com et '. .

si cele civile. Noile sarcini al/'nente dl~tre e~ltele militare

profesionistului rnilitar sa-§i dezvo:te s~:U\lel ,mIlltare solicitii :ompetente si orientari cornune en a ..m ce I~ ee. mal multe Ingustarea diferentei in ce a . dministraton] §l Iiderii ct viIi.

cietatea civila §i ceamiIitara~ e cte pnveste comperentels dintre so-

. s e consecinta crest .. . .

expertilor cu calificare tehn'c" d .'. ,emconcentrailel

Schimbarea in marl llda m ea rulmstttu(lei rnilitare.

, U erecrutareaof)le'l El' ,. v

a suferit 0 importanta tr 'f 'J' nor. ita militara

, ans ormare social' d I v v

inceputul de secol. Aeeste elite i- . a, ec ansata odata cu

de Ia 0 baza sociala inzu ~ § au schimbat baza de recrutare,

foarte larga, ~e?re~ent;ti~'~~~~~~ p~~~~:~~:, ~~~~~arid~~at, l~ 0 baza

Semnificatin patternurilor de cari v m ul sau,

• v I' v rtera Un anu 'I'd

canera ineara, asociata unei inalte com . ,ml tIP e derea in cadrul elitei profesion I T ipetente, permitea patrunierarhiei militare ~ prin simpI a e m~ itare ~ eel mal inalt nivel al comune, obisnuite. Prin conta eXterclt~~ a ~nor functiuni tehnice

I. , rast, astazi patrund ~

e iter _ unde sunt solieitat ..' erea In nucleul

e perspectIve Inovatoa ..

tate foarte mare §i simt politic ~ e ' . v re, responsabili-

care dezvolta cariere neconvent stle POSdlblla pentru persoanele

To di \Iooa e §\ a aptatrve

en tnte de indoctrinar li . v C '..

litare pan a la dimensiunile e po ltlC~. resterea mstitutiei mi-

nnel ufla§e mtrepn d ' ,

care capata responsabilitati politi di , n en managenale,

d. . \ lee In ee In ce m . Iarsi ~

. iscuue concepte militare traditionale ai argi, a pns In

nnagme de sine. Ofiterul este di : precurn cele de onoare §l 'd v ' m ce m ce mal puun V· v gan easca despre sine ca fiind doa .. pregant sa

urmare, profesiunea, mai ales la ni ve~ ~n vSpeCIa~lst tehnic. Drept ethos politic specific. u sau de van, a dezvoItat un

ASlfe!, dupii cum incerc sa arilt' d

dat~ cu inceputul de secol, institutia mi~~t ca. r~1 aeestuivrez~mat, 0 cu mtreprinderea civila, S-a inrc . ara a ~neeput sa fuzionezr, dintre ele. Acest trend 0 ' ~lstrat 0 diminuare a diferentelor sectoare ale socieratii mocgdaillZa\dlOual este intalnit §i ill rnulte aIte

.. \ erne, e exemplu u if ' .

denlor industriale en organizatiil ' ill rcarea rntreprm-

zatiilor de invatamiint sup , II e gf~vernamentale sau a organienor cu irmele de afaceri. Dar acest

58

proces de fuziune a sectoarelor militare si civile a atins limitele sale sistemice pe la fnceputul anilor '60.

Asta nu inseamna a postula cii exista un trend invers, spre

revenirea la 0 institutia militara distincta, izolara §i separata de societate in ansamblu. Simpla diferentiere a scopurilor politice de cele militare face acest lucru imposibil. Totusi se 'Inregistreaza 0 tendin~a in cadrul instituljei militare, care cautii sa delimiteze rnai precis propriile frontiere, jurisdictie si competen~e ale armatei, timp in care institutia este din ce in ce mai lntrepatrunsa cu

societatea in ansamblui ei.

Declinul armatei de masd

Transformarea armatei de masa In cadrul sisternului parlamen tar cu mai multe partide, specific vestului §i, bineinteles, Statelor Unite, nu este, desigur, legata de un singur eveniment istoric, desi aparitia armamentului nuclear a influentat de 0 rnaniera hotaratoare acest lucru. Trebuie retinut ca acestea nu sunt doar ni~te tendinte pre determinate §i deci inevitabile ci, mai degraba, evolutii institution ale care devin subiect de interventie politica §i mitiativa deliberatii.

Nu este posibil sa fixarn cu exactitate data istorica la care

s-a incheiat perioada arrnatei de masii, deoarece declinul sau are loc pe un interval de timp mai lung ~i este un proces gradual. Se poate spune insa ca principalele linii de evolutie catre noile directii ale organizatiei militare erau deja rnanifeste la sfarsitul celui de-al doilea raznci mondial. in diferite grade, la cele mai multe dintre natiunile industrializate, mai ales in cazul celor cafe sunt puteri nucleare sau se afla in cadrul unei aliante cu ° putere nucleara, tendinta pe termen lung a fost aceea catre forte arm ate mai mici, profesionalizate integral, ce sunt gata de lupta intr-un timp foarte scurt; asadar, directia a fost aceea de la 0 for~ii militara obtinuta prin mobilizare spre una "gata de lupta" in permanenta.

Aparitia armelor nucleare §i utilizarea lor impotriva Japoniei in 1945 a tnsemnat, deopotriva, incetarea celui de-al doilea razboi mondial, dar §i introducerea noii tehnologii, care va da §i directia de inaintare a noii tendinte. Razboiul din Coreea a fost dus in stilul celui de-al doilea razboi mondial. Totusi anu11952, 0 data cu preluarea puterii de catre presedintele Eisenhower, promulga-

59

rea ~oetrinei "massive retaliation" 0 " v

istorici ca un moment crucial in d pate fl consIderat de catre de masa, Cu toate aces tea adrni ~spnnderea de modelul armatei

v 'I' , IllIstra\1a Elsenhowe '

sa un rzeze incorporarea ge I v , r a contInuat

sistemul de alian'e internar nerja a pentru a men!Ine §i extinde

~ ~lOna e care solici t '

ponente ale armatei de masa Abi d v, I au Importante com-

militare In Vietnam, sistemul in ra ~p~ me~tarea opera(iunilor §i din 1973 s-a trecut I' corporarll obhgatorn a fost stopat

, a InCorporarea pe b v d

Aparitia unui nou sistem de 'In aza e voluntariar,

, corporare a mar t I .

porar, opnrea procesulUI' de . '1' " . ca ,ce putm tem-

, "CIVIIre a orgam ," 'I'

acest punct de vedere t . za~IeI nn rtare. Din

. .. es e oportnn a fi fo I v

propozItlI principale In legaVt v rmu at un numar de

, ura eu ceea ce am '

care poate explica rnai bine unele di p~~zentat antenor,

rntre concluzule noastre,

1, Schimbarea autoritiifii organiza[ionale

Trecerea de la autoritatea bazata '

mare pondere a ex I' v .. '. pe domInare spre 0 mai

, pncaru, expertrzel 'I c I '

contInuat pe timpul ravzb ' 1.' d' " on sensu UI de grup a

OIU UI in VIetnam R I' v. strangerile campului de lupta' ." ea 1tatlle §i con-

Totu§i, 0 data cu aplicare aU1lmpus con~muarea acestui trend,

, , a vo untanatulU! 1 ' ,

elImInarea recrutilor recalcitrant' f ' a Inco!porare §I cu

maxim pentru momentul d t I, ~ ost eVIdent ca s-a atins un

, . e a unCI Dezbate 'I di ,

orgamzatrei militare ce au iu d' n e In mtenorul

, 1 ve ere acele de de rli

care sunt considerate ca esenti I mente e dlSClplina

, v ,Ia e pentru 0 ann C

putetmca reaqie ideologieaV 'I'd ' v a a, au produs 0

d' , e rezrsten'a din ",

e profesle Ia presiunl'Ie di , ~ parte a mIlltanlor

v III extenor tocrnai d' v

vor slabi nepermis de mult at' ' "I,m teama ca aces tea

T " v u ontatea mlhtara

ranzl~la catre sistemul de volu ' . .

dusa in Statele Unite intr 0 . d' ntanat a trebUlt sa fie intro-

, - penoa adema i t ' "

orga. llIza~ionale Strategl'a C I' n ensium §I turbulente

. ' oo~mU!~aE"

realiza 0 fortii annatape b v d I " xeeutlvuIUI de a

, aza e vo untanat act ' , ,

mtr-o cre§tere de salarizare asrf l i A V oris at, In pflnclpal,

tivitate cu ocupatiiIe civile' T te meat sa se pr?duca 0 competimilitare, rnai ales formele d 0 U§I caracterul §I specifieul vietii

, e exercrtare a aut 'v ..

atmgere persoanei, la care se adau • , ~ntatl]~ care aduc

declarate, au ramas element ' rle scopun razbOlmee explicit

e cruCIa e ill rec t . .

personalului, ru area §I mentmerea

60

Reactia conducerii militare fata de armata pe bazii de voluntariat s-a realizat pe doua directii, Pe de 0 parte s-a inregistrat o puternica reactie pentru restabilirea controlului organizational §i pentru "intarirea disciplinei". A vand in vedere scopul final-lupta - 0 data eu eliminarea recrutilor "recalcitranti", 0 varietate de practici organizationale pot fi aplicate, acum, mult mai direct. Nu poate exista nici un dubiu ca, §i in conditiile unei arm ate de voluntari, conducerea militara a continuat sa fie preocupata de reintroducerea unor practici traditionale. Totusi sunt serioase limite in calea acestor intcntii. Pe de alta parte, cealalta directie pe care s-a canalizat reactia militarilor a fast aceea de a face sa functioneze sistemul armatei de voluntari, Astfel, in realitate, in aplicarea prineipiului armatei de voluntari, problema principals care a trebuit rezo! vata a constat ill gasirea raspunsului la intrebarea care se refera la scopullegitim al exercitarii autoritatii militare asupra comportamentului personalului, de vreme ce practici de constrangere au fost justificate ca fiind, de fapt, prcgiitirc de baza, necesara pentru a determina individul sa accepte disciplina militara §i sa ia parte la lupta. Controlul comportamentului personalului a implicat utilizarea de practici obscure §i dure in pregatirea general a si, de asemenea, practici triviale cu prilejul inspectiilor sau al vietii de zi cu zi in unitiiti.

Elita militara ajustificat un asernenea control al comportamentului personalului prin absents unei educatii militare in randul civililor, precum ~i prin Jipsa unui pericol extern direct §i iminent. In cadrul sistemului de voluntariat, tendinta a fost catre 0 eliminare graduala a practicilor brutale §i abuzive §i a inspectiilor excesive. In pregatire, obiectivul consta in prezentarea unei perspective realiste recrutilor ~i In evitarea experientelor degradante. Conducerea militara a luat, de aceea, masuri pentru a promova si proteja viata pri vatfi in cadrul unitanlor militare, pentru a elimina munca fi'irii rost, inspectiile care nu sunt necesare, harmirea personalului; insii aplicarea unor astfel de mas uri presupune eliminarea rigiditatilor specifice organizatiei. Politicile oficiale de schimbare an inregistrat, de fapt, un efect limitat, Dupa cum era de asteptat, aceste reforme au fost vazute ca exagerate din partea unei anumite categorii a personalului militar, in special de cei preocupati de

61

1nfiiti§aJea personala §i, dupa 0 erioad v

tendin\a inversa schimbarilor, p a, s-a putut constata 0

f Una peste alta, incetarea ostilitaiilor In Vietn '

ortelor armate pe baza de voluntari ':,m §IA avvansuI

controlului intern In organizatie d ,at ~u condus catre mtarirea

~:~ra~r~;~:;~~~~!:~d;~~:pa~~ i~t:;:~~uI ~:~;:t~~~t;~~;~:~io:~

d . " ' e In ntuahsmul excesiv si b vt '

e Joe nu vor mai fi niciodan; utiI' A v " " a ala

ceremonie §i Protocol vor continua s~~~~~~~a~ an~mlte uzante de cadrul vietii militare. oa e Importante in

2. jngusta!~ea diterenie! de competenpr

dmtre elitele militare si elitele civile

Unul dintre cei mai precisi indi , '"

dintre institu\ia militara §i societa~ea civli~;t~n ai ~nterpenetriirii pe terrnen luna a transferab'I'tVt" consnnn- cre§terea

'1' o II a~1I competentei dins

mi ttar spre eel civil De-a I I . . ~ pre sectorul

'. I' . ' ungu penoadel 1960-1970 f

allnse Imltele acestei tendinte (1 SUA au ost

P ., n . , ,~n.trad)

entru personalul rnilitar er . ' .

lui Harold Wool The M'l't Ps m~nent, stu~IUI ::omparativ al

intervenite dupa eel de-al ~~ ~ry F~Cl~!lst eertlfiea schimbiitile te,18 De-a lun ul ri . v ~ ea raz 01 III structura de competenA v g p nnei parn a aces tel perioade intte 1945 1957 III armata, tendlllta a fost catre 0 mai mare ' . -, tehnici, cu un corespondent real . A d propOf\le a speciali§tilor nivelul a fost depa<it in a" si m ca rul economiei civile, fnsa

, nn ce au urmat Astfel p .

nalului permanent din trupele d 'v. ropof\1a perso-

~ f~s~ infanteria, a scazut de la ;~~~~' ~ c~~5sf:~alltat~ de baza Insalll 1963 cifra s-a stabilizar Ia nivelul de 28 ~,l % m 1960, tendm~~ioml ilaratVs-A a ~registrat §i la nivelul infan;eri~~~:~~~ 0

ara a msa §l aspectele limi "

apropiere dintre cOmpeten\ele civile ~~r~e~eu ~i~~~~ t~~~~~ta ld~ permanent s-a angajat intr-o varietate de funqii care nu n~ u o speclalrzare anume asa cum f . .. necesitau intretinere a cazarrnilor C v ar I serV1CH de garda sau de

, '. v ' aJa a conta prea mult s . I'

Imt1ala§igradulmilitaJ Obis . t d pecia izarea

. snumta eaaveaangajai' . T di

sau prin contract, pentru a inde lini f .. " t civrn, rrecr

vizionare, inseamna 0 mai p ~ncSII iogistice sau de apro-

militar indeosebi pentru fun~~rep~end~lnt\a de a utiliza persanalul

\ r rm I are sau de lupta.

62

3. Schimbarea in recrutarea ofiierilor

Din 191 ° pana iii 1960, datele de care dispunem ne conduc catre ipoteza conform carcia elitele militare si-au schimbat baza lor de recrutare, de la 0 baza sociala ingusta, catre una foarte larga, mult rnai reprezentativa pentru populatie in ansamblul sau, Din 1945 §i, rnai ales, dupa 1960 s-au dezvoltat noi tendinte in recrutarea social a, indeosebi pentru studentii la academii. Mai intai, profesia militara a continuat sa fie un bulevard pentru mobilitatea sociala a clasei rnuncitoare. Astfel, 17,6% din prornotia 1971 la Academia Militarii a Statelor Unite proveneau din randul c1asei muncitoare, indeoscbi fii de muncitori cu calificare. Aceasta cifrii reprezenta 0 continuare a patternului postrazboi §i este In mod vadit mai mare decat cifrele de la universitatile civile pentru aceeasi categorie sociala. Chiar §i la Academia Navala a Statelor Unite, 20,1 % dintre cadetiiaceleiasi promotii s-au dec1arat ca provenind din randul clasei rnuncitoare.

In al doilea rand, fortele armate au pierdut legatura directa cu fiii provenind din cIasa superioara, Militarii cu ° astfel de originc, indeosebi cei care au atins cele mai inalte ierarhii, numeric, au scazut foarte mult, muIt mai repede la trupele de useat §i aviatie decat la marina. S-a inregistrar chiar un declin evident de militari proveniti din parte a de sus a clasei de mijloe, cu origini in mediile de afaceri sau de liber-profesionisti, in paralel eu trecerea de accent pe parte a de jos a cIasei de mijloc, ca principalii sursa de recrutare. Numarul celor proveniti din familiile cu profesii cu status ridicat - pre cum eei din familii de medici, avocati sau profesori - este foarte mic (3% §i este foarte mic in comparatie eu aceeasi eategorie din cadrul universitatilor civile). Originea modesta a cadetilor poate fi dedusa din venitul modest al familiilor lor. In aceste conditii, indivizi cu 0 astfel de origine trebuie sa se bazeze tot mai mult pe pregatirea lor pentru a putea accede la 0 viata rnai buna,

In al treilea rand, autoreerutarea a creseut foarte muIt Ia nivelul tuturor categoriilor de forte dupa 1945. In anii '60, mai mult de un sfert dintre cadetii de la cele trei acadernii ale categoriilorde forte proveneau din Iamilii cu indelungate traditii militare. Ei aveau tati care erau In serviciu permanent sau incheiaserii deja perioada de 20 de ani de servieiu. Daca ar fi sa includem unchii

63

5au, alte rude foarte apropiate, care se d di v , ,

miiitars, atunci procentaiul fi desi e icasera unei canere

, " ar I, eSlgur rnult mal rna 0 ' d

preclsenusuntdisponibile s-a' , ' ,reo e§1 ate

fiilor de ofiteri cu contract'limi~~tr~;~s:~at 0 cre~tere? a numaruJui lor de forte, Pentru acesti tine' vt d rul academulor categorii-

d d ,n pa run erea in corpul fit 'I '

mo eosebit ca absolventi de acad " 0 I,en or, In

social ~i a succesului lor personal erl1~ e~e 0 dovada ~ avansului legaturile cu societatea civila tind' s~ ;,an ul proas~e\llor ofiteri, sentlment de izolare sociala este de m Ite atenuate, in tirnp ce un Altfel recrutarea pe canaleIe ROTC u ~ on un potenii~1 prezent. din ce in ce mai nereprezentativa a ca r~lor ~fiiere~lI a devenit abandonatln Nord-est i Vestul M'; pe m~sura ce ROTC a fest Sud-vest. Un militar cu§ 0 cl v "lJloClU §I ~ransferat catre Sud §i

, 1 v ara ongme din nndul cia i d '"

~I eu egaturi puternice cu hinterlandul A '" ,sel, ie mlJ oe

se aduga un puternio element d t menCll mlJlocn, Ia care

d , e au orecmtare aSlg v d' "

I ea e pentru cre~terea izolari] social' " ura con lSllle

restul structurii sociale a Stat I Ue §I d~ dlferenvere fata de

e or rnte §l d v

asteptat, se va dovedi rasadul pentru c I " up~ cum .era de natlOnaliste, e e mal pUlemlce sennmems

4, Semnificaiia patternurilor de curier/i

~ v:ntura armamentului nuclear i co' . ,

prelungu in Vietnamul de Sud § sturile unui confhct

proiectului de cariera _ trase l d au afect:t no\mnea §i continutn] elita militara, 0 data eu introd u ~ cancra t~Clt accepter de catre la fiecare categorie de forte ucereaarmatel de voluntari in 1973, referitoare la preferinta pentrua ler~lst~t 0 serie ~e incertitudini stat major, la care s-a adaugat 0 ortunit e coma?da sau funciii de la una dintre academiile milita~e iar atea uner canere stralucite foarte putin 1n timp, Cu toate aces~ea toate aceste~ s-au Schlmbat unei reduceri a fortelor rnilit " c.onfrunta\1 §l cu perspectiva

.~ are 10 ann '70 f ..

totu§i sa parcurga stagiile obi nui I ' ..0 ,l\~m au continuat

tandu se, In principal, pentru ~bt~~:~: pregatlru Il1lhtare, orienMru:agementul carierei a fost descris u~or functn d~. comanda. Il!§tl ca fiind tichetul de a ' de m§l~1 mllitarn protesio-

" Sigurare perso J" C '

preg,atirea superioara se concentreaza pe c:a (' 'Iurs~nle pentr:u ve §I de comanda curente . f v e~ iuni ~ a mmJStratIpregatire In relaui publice §l\~I:~a ,un con~lderabll continut de

. ,ll lnternatlOnaIe, Totus] aceste

64

curs uri nu sunt centre de reevaluare critica a unor stiiri de Iucruri sau pentru reforrnulari de doctrina ci, mai degraba, centre de transmitere a unei anumite politici. Laurence 1. Radway, care a studiat multa vreme lnvatamantul militar superior, subliniaza .marturisirile repetate ale cursantilor, conform carora ceea ce inveti aici este mai putin important fata de cunostintele §i prietenii pe care ti-i formezi".

Proiectul de carieni s-a largit foarte mult, pentru a include anumite implicatii ale functiilor politico-militate §i ale "operatiunilor de stabilizare". Insa cea mai mare parte a acestor operatii sunt indeplinite de specialisti care, In mod obisnuits nu acced in elita militara. Comanda trupelor, a vaselor de razboi, a avioanelor sau a rachetelor continua sa [amana centrala §i, desigur, se pastreazii ca functii politico-rnilitare. Implicarea excesiva ill operatiuni politico- militare este consideratii ca afectand dezvoltarea carierei, 0 institutie militara, dorninatii de indivizi care sunt purtatori obisnuiti ai uniformei §i dezvolta cariere traditionale, este mult mai probabil ca va putea face fata presiunilor procesului de adaptare Ia schimbare.

Insa ce putem spune despre ipoteza lansata in The Professional Soldier, conform careia, in contrast cu 0 cariera lineara, intrarea in nucleul elitei - unde sunt solicitate perspective inovative, responsabilitate discrctionarii §i insusiri politice - este oferita unor persoane cu cariere neconventionale §i adaptatative? Numiirul ofiterilor care patrund In nucJeul elitei pe calea unei cariere neconventionale variaza. A fost destul de mare in timpul §i imediat dupa eel de-al doilea razboi mondial. Totusi in dec ada 1960-1970, traseul catre varf a devenit din ce in ce mai ingust, iar functiile au fost ocupate de indivizi care au dezvoltat un traseu de cariera conventional.

Au fost §i motive ca lucruriIe sa se lntample asa. Mai intfti, multe dintre competentele care, in mod obisnuit, marcau 0 cariera adaptativa, au devenit din ce in ce mai des intalnite §i, in consecinta, s-au transformat in specialitati militate. Aceasta s-a intamplat, de exemplu, cu functiile de traducatori §i ofiteri intemationali in cadrul comandamentelor integrate sau internationale. In trecut, lucrurile stateau diferit, in mod deosebit intre cele doua razboaie, cand tipul de cariera adaptativa §i neconvcntionala a fost urmarea unei decizii personale de a se

65

asocia din prop' '" . "

, . ne In1i1atlva, experim tV" .

preeum submannul tancul s: en am unor nOI arme

inovativa a fncetat' de vr §l aVlOnul. Totu§i acel tip de earierd

de' ,eme ce dezvoltarea

. ~e~l~yn proces institu(ionalizat In . armamentelor a

l~dIV1Z11 care rezista multipJ" " " '1' f~pt, movatoru sunt acum

Slste I d icarn ipsita de log' "

m~ or e armament.lnsa cont~ibu i' . rca, pe aloeuri, a

sunr eateodata recunoseut . ( 1 negative preeum aeestea

mod I I . e ca movatlVe sau

u ce mal generos. Dad 0 can . v recompensate la

o refleetare a motivarii de sin ne~a adaptatlVa este, fntr-adevar, atunci scopu] s.a fngustat foa~~ ~~nlrabvel §I a asumarii riseului, sunt mplt rnai dificil de determi tU t, iar semnele de Identificare

.In a! ?olle.a rand, de vrem~~~ ind . " v.

propne ml(Iatlva §i contribuie in m d IVIZU dezvoltacanere din mtenorul mstitu(iei militar ,0 eVIdent La SChlmbare din movative, probabil condi'j'le" pnn promovarea unor functiuni

care '. I I e mterne pentru schi b I

, pernl1~ §l fncur'\ieaza acest Inc R' ,1m, are sunt cele

mselIUJat ca mdividul care a ' ru. azboml din VIetnam a

razb . I d Incercat sa inov '

OIU e contragherr . eze - mal ales in

William P. Yarborou~ha - nu a reusrr, Generalul de bricrada

neconven(ional", a fost P~rt~~~lu~ernlc ,avocat al "r:hboiului ?e drumuri in domeniu Ei a . de cuvanr aJ unor desehizatori

Imp 'bT v. . U prer ut pe de 0 .

, OSI I HatH evidente a propuneril I ,. parte, din cauza

dill cauza reinstalarii la comanda m~ft 0: cat §I~ pe de alta parte, annat~ con ventionale §i a lideril ara; dup~ 1964, a fortelor ~p~ntlva armatei de voluntari ten~r c,u canerev hneare. 0 data eu tntanta. ' mta pare sa Continue §i sa fie

5. Limitele organizarii militare

. . ? data cu sfiir§itul celui d _ 1 . v •

IllstltU\la mllitara ca oriee alta in tit e, a doilea razbOI mondial caracteristieile c;re 0 indiv'd / 1 u\~e, s-a straduit sii-§i prezerv~ sau distinctiv Tnmnte de I ua {zeaza §I sa-§i mentina caracterul fOI1e s·au str~duit sa sP~;~~:caa}ceva~ toate cele trei categorii de

Pregat't' , numarul §I pro r-t-i f

• 1\1 In academiile militare i sa v porua ol\erilor

pregatl[ea in academie ca u ~ . puna un putemlc accent pe

sup' ". n cntenu pentru ad'

enoare. malllte de a se infiin\ Ad' acce e rn funqii

1955, i'nserierile la eelelalte doua a ~a erma FOvI1e1or Aeriene In 6.20~. !,rin 1970, erau aproximati~ca emn numarau ~ai putin de datonta infiin\mi academi . f 13iOOO de.cadetl In academii aeademiilor de la West POint~: d °l*AOf aenene §i extinderii

, e a nnapohs.

66

Sistemul invatamantului prin intermediul academiilor este hazat pe ideea ea 0 decizie destul de timpurie de a urma 0 cariera militara, la care se adauga patru ani de inviiti'imant rnilitar, va genera puternice atasamente fata de institutia militara, 0 data eu sfftqitul celui de-al doilea razboi mondial, tinerilor care au absolvit liceul, dar care nu poturma eolegiul, le-a fost din ce in ee mai greu sa decida din timp asupra carierei lor. Aproape 0 treime a schimbat specializarea sau orientarea profesionala, 0 data cu Incetarea incorporarii obligatorii, demisia cadetilor pe timpul studiilor, In special a celor de la Academia Fortelor Aeriene, a crescut pana mtr- acolo, incat a atras atentia; in 1972, putin mal mult de 113 din cei admisi a reusit sa absolve academia. Aceasta reflecta tendinta generala de reorientare in Inva\amantul superior, la care se adauga unele retineri in legatura cu oportunitatea unei cariere militare.

In plus, desi intre 20-25% dintre absolventii de academie pariisesc armata dupa expirarea contractului obligatoriu, cei care aleg sa raman a au, intr-adevar, cele rnai puternice sentimente de atasarnent fata de profesie, tata de prestigiul profesiei de militar §i fata de ideea onoarei militare. Ei sun! cei care au devenit generali §i amirali. Nurnarul celor care au absolvit academia In rindul generalilor §i amiralilor a scazut, undeva pe lainceputul anilor ' 60, in favoarea personalului care intrase In corpul ofiteresc, direct din viata civila, fara acadernie, in timpul razboiului §! care au ramas in serviciu dupii razboi §i au fost promovati. Insa, per total, niciodata dominanta ofiterilor cu academie nu a fost periclitara. Chiar §i In Fortelc Aeriene, unde exist a eel mai deschis sistem de prornovare, toti cei 13 generali plini din 1968, cat §i cei 41 de generali locotenenti erau absolventi ai academiei. Pentru acelasi an, dar in trupele de usc at, toti cei 40 de generali plini, cat §i 79% dintre generalii-locotenenti erau absolventi de academie in timp ce in marina toti cei 43 de amirali §i viceamirali absolvisera academia, Chiar si la nivelul eontraamiralilor, 40% dintre cei 186 apartineau aceleiasi categorii. In conditiile in care dimensiunile fortelor armate vor fi red use, numarul crescand al celor care au absolvit academia va deveni §i rnai evident.

In aL doilea rand, evolutiile strategiei militare, utilizarea cornbinata a sisternelor de armament §i a regulilor politico- mili tare pentru folosirea lor, au condus in mod gradual, dupa 1945 (§i, mai ales, dupa 1960), la limitarea tendintei catre .civilire" §i la

67

redefinirea §i reafirrnarea id t· v ..

t . en itatu organi .. ..

s rategie nationala de v ~ navel militare. 0

I ~ aparare care se b v

~uc ear, presupune 0 organizatie mT vazeaza pe a.rmamentul

in ce mal mult §i se diferen iaza d I itara care se ~Istlllge din ce sus a categorisirii fortelor t armat~ S;~!~tatea civila. L~ partea de fortele nucleare pot fi con . d pa puterea lor distructiva Aeriene §i chiar Trupele d:~ erate :,forte gata de lupta". Fon;el~ mult timpul de reactie similarsca~x-au rrucsorat din ce in ce mai principale au fost extinse In cu ~na. Pen~adele de instructie poate sa faca parte din fo~ d p~nclplU~ un militar poate sau nu ca rnilitar, De aceea in acea~tae /scu::a]~re §I atunci se defineste mai evidenta decat'ln perio llVlnta, linia de separare este mult mobilizarii de masa. Acei c:r: ~~.ament~IUl conventional §i a sunt expusi la riscuri foart g tI?neaza armamentul nuclear neprevdzutului nu este pur §t . ma~. Nevoia de a face fata care se duce lupta In prezent s.lmp u, 0 pr?blema a modului in atttuvdine fata de 0 chestiune nti~~~lrobJe~a onvtologicii, chiar 0 viata. Pe scurt, armele nucl profesionala ce devine stil de

a~eleconventionale, in prim~f~:n~u~t fundam~~tal diferite de militar 0 caracteristica sp if v p in aceea ca induc in mediul

eCI Ica ce deri v din si .

aces tor arme §i nu doar din osibila I va In simpla existents a armelor nucleare creeaza Pl· or utilizare, Incorporarea

. divi . v un C imat organlZ ,. I ..

in ividualizeaza institutia milit v d . ~~I?na specific, care

L. . ~ 1 1 ara e cea civila

a ill velul de JOS al capaci v •• d :

acoperamantul unei strat .. itatu e reacne, dar torusi sub

co~ventionale tind sa fie con~~~iten~cle~e, u~itatile. militare mal mult catre forte de reactie ra .'dve~1 o~rt..e mc~t~ din c~ in ce mult mai bine inchegate si atade~~ a,a~lca in urutan rna! mici, fortelor terestre din Vietna~ a a I acne III tJn;p scurt. Retragerea de mobilizare au cazut in des~~~~~taceastatendinta.PlanUrile excepna ace lor unitati ear A me, iar rolul .rezervelor, eu rezerva gata de luptii a ed' In mod real, reprezinta unitati de

1 ,eventt mult mai di .

amp as~~e. de forte conventionale se su 1. lscuta~ll. Orice descurajarii nucleare §i nevoii d . pune, inevitabil, logicii Aceste forte nu au 0 st t . e a evita confruntarea nucleara

. :~ ra egle a lor . d .

operatiunile lor sunt subord propne, e vreme ce

declansarii razboiului nucl~nat~ scopului gen~ral de prevenire a

conventionale devine mult ~~i li:rul acuunn forte lor militare succes, astfel de forte trebui ltat sr, pentru a se dovedi de

• • v • \ Ie antrenate <1 v •

imediaui, ceca ce inseamna fort d ' pregante pentru actiune

,\e e reactie rapida.

68

Redefinirea organizafiei militare

Analiza sociologicil §i institu\ionala a organizatiei militare implicii stabilirea unui sistem de referintii. CU alte cuvinte, solicita un standard de evaluare sau un set de iudeca~i pentru interpretarea performan\elor institu~iilor militare. Specialistul in rela\ii intema~ionale, bineln\eles, tinde sa unlizeze metode §tiin\ifice si, Ja modul general, este preocupat de problema obiectivitii\ii. El trebuie sa faca fa~a unei serii de probleme de cercetare foarte complexe, cum ar fi accesul la SUIse documentare, invingerea barierelor privind secretul ~i evitarea prejudedi\ilor de oIdin nationalist. lnsa, numai prin plasarea efortului sau 'in cadmillnui sistem evaluativ mai larg, el serveste. Intr-adevar, scopului de cunoa~tere mai aprofundata. Dezvoltarea ~tiin\elor sociale este 0 intreprindere colectiva, care transcende frontierele nationale. In acest fel cercetarea fenomenului militar devine, in acela§i tirnp, 0

for\a pozitiva In lupta pentm pace.19

Distinc\ia istoricului Alfred Vagts, intre militarism ~i

roodelul militar, este esen~iala §i reprezinta 0 utilii modalitate de cercetare pentm studierea organizaliilor militare care tranziteaza

schimbiiri majore:

"Modelul militar reprezinta, in principal, 0 eflcienta

concentrare de indivizi §i materiale pentru atingerea unor anumite obiective de putere, cu rezultatele cele mai bune, adidi cu cele mai mid costuri 'in oameni ~i resurse Militarismul insa reprezinta 0 serie intreaga de obiceiuri, interese, prestigiu, aqiuni §i gandire asociate cu armate ~i razboaie §i care, de fapt, se plaseaza dincolo de adevaratele interese militare. Cert este di. militarismul func\ioneaza in a§a fel, incat poate irnpieta §i afecta chiar

viabilitatea modelului militar.,,20

Aceasta distinc\ie reprezintii 0 aplicare in cazul organiza\iei

militare a problemei clasice a ra\ionalita\ii in organiza\iile foarte man; se refera adica la acele conditji specifice care pot promova sau, dimpotriva, afecta, adaptarea mijloacelor la seopuri. Din punct de vedere intern militarismul presupune dezvoltarea §i persisten\a praeticilor care blocheaza aceie aetiuni §tiin\ifice §i administrative destinate sa produca mai mult profesionalism. Din punet de vedere extern militarismul absoarbe puterea politica, economica si socialii §i i§i pune un puternic accent pe structura

sociala intema ~i in rela\i.ile intema\ionale.

69

In masura in care ofiterul este un profesionist, in aceea§i masura acesta trebuie sa se raporteze pe sine insu§i la profundele incertituc!ini rezultate din planificarea §i conducerea ostilitatilor militare. In acela§i tirnp modelul ideal al militarului profesionist nu este acela al omului de §tiinta, al inginerului sau al ornului de afaceri. Exista 0 componenta ireductibila in cadrul imaginii de sine a ofiterului, care 11 diferentiaza de toate celelaIte profesiuni, aceea a sacrificiului personal, pentru care el este pregatit sa infrunte pericolul.

Dezvoltarea profesiunii militare se poate spune ca a fost permanent preocupata de necesitatea de a ca~tiga rationalitate §i §tiintificitate in Contextul noilor solicitari militare. Astfel este posibil sa descriem istoria institutiei militare moderne ca 0 disputii intre tipul anterior - al liderului eroic, care sernnificii traditionalism §i glorie - §i managerii militari _ care sunt preocupati de conducerea rationala §i ~tiin!ificii a razboiului. Militarismul intern, in sensul de rigiditate, care blocheaza progresul, a sliibit, de cele mai multe ori organizatiile militare. Pe masurii ce inslitutia militara devine dependenta progresiv de tehnologia din ce in ce mai complicata, importanta managerului militar cre§te foarte rnult. Elnu inlocuie§te modelul .eroic", Jnsa submineaza traditionalismul indelungat al organizatiei militare. Drept rezUItat, se poate observa 0 criza vizibila fntre managerii miIitari §i Iiderii .eroici'', Totusi aceasta este 0 criza in cadrul profesiei, care poate fi gestionatii prin mijloace organizationale, pe calea Compromisului, mai ales ca urmare a faptului cii managerii militari in\eleg, deopotriva, atat rolul valorilor instrumentale, manageriale cat §i pe cele ale "eroismului ", ambele necesare in cadrul profesiei rnili tare.

Se poate considera ca explica\ie valabilii §i faptul conform caruia crizele In imaginea de sine a profesiei la individul militaI§i au originea nu doar in problemele organizatorice interne, ci ~i in criza scopuri!or organizatiei militare. La partea de sus a scalei vio!en\ei - dezvoltarea armamentului nUclear §i a concepiiilor strategiee ale descurajiirii - se presupune ca ofiterul, atat managerul rnilitar, cat §i liderul eroic, este transformat intr-un profesor, adica fntr-un instructor al unor oarneni care trebuie sa manipuleze §i sa men tina in stare de fnnc(ionare 0 ma§ina care nu va fi folosita niciodatii. Trecntul ofera foarte putinii experienta pentru organizarea §i pastrarea unei imagini de sine in astfel de

70

azboi 1 "

. .. . os a scalei violentei, ratiunea r~z o~u.u~

conditii, La partea de J. bT Tacticilt§itehnicilerazbolUlu~

conventi?nalde~me~hes.tIOn\ \f~iteaza autoritatea milita~~u~ limitat §I. al~ razbomlUlI crvi ertilor civili §i al liderilor pohtI~1 profesionist m beneflcm. ex!' bi despre militarism civil in

. . . deia posibil sa vor 1m .

civili, Devine eJ bi t I operatiilor militare trebuie supus masura in ~are fiecare 0 lefli~erilor civili _ indiferent daca acesta controlului destul de ate~t ~ t r democratic sau unul totalitar _ §I, se petrece in cadrul unu~ SIS em canismul de ducere a razboiului

A asura incare me .. 1 .

de asemege~, in m A, drul unei strategii politice mal. argi,

trebuie sa fie mt~grat m ca At nu se manifes;~ oportumtatea lucru valabil a~ata ttmp. ca. re de ti clasic. v declansarii unet mterventu ~ml~~ iunea p de forta constabulara

Farra Constabulara.. ~ y contribuie la rezolvarea

' Y epnc destinata sa .

reprezmta 0 conc J.,. tit tiei militare In conformitate cu problernei restructurarn mSrl/ '§i morale actuale. In The

evolutiile tehnol?glce, p~ II Iced Political Portrait conceptul de

. I S Idler- A SOCIa an . .1. v

Professiona 0 Y • d f it i felul urmator: institutia rm itara forts constabulara este e ~m m. And este gata sa actioneze in

~. f Y tabulara atunci ca " , bV

devine 0 orta cons .. d e forta cautand mal degra a

. t tilizand mmlmum 1'." . . v

once momen , ~ I ., i mai putin victona ca~es0:Bc,!l, aliante internationale v~ab;~:t ~ postura militara protectiva. I~ deoarece, Intre timp, a cap. tul de forta constabulara cazul natiunilor mdustnalIz~te,. cOo~~~izare rnilitara, inclusiv cuprinde intreaga structura r 1 ;mamentelor §i dezarrnare. contributia . militar:..a la con~~o ~ez~oltare, conceptul de f~r!a Pentru nail~mle in curs utilizare precauta §i rez?nabila. a constabulara presupune ~ ltare social a §i nauonala, inclusiv institutiei ~llhtare pevnt~~st~~~i~ militara se considera cii este .P~ pentru actrune clvl~a. a olitieneasca" in sensu1 in care "vlcton~

cale de a deveni 0" or! p , reprezinta scopul sau

,. IC anume nu mal

impotriva unui ma~ b v rolul sau consta in crearea unor

fundamental: CI, mal degra \ea sociala §i politicii.

conditii stabile pentruf sC~lmbastabulara nu este legat, la modul

Conceptul de orta con strategica; acest concept :ste direct, de 0 anum~ c?nce~i~e legatura analiza institutionaia cu destinat, mai degraba, sa puna Inela al cercetatorului.23 Este, de

un punct de vedere a~u~~;li~~ze inovatia creativa in ca.?~ul asemenea, destinat ~al . I I doctrinei astfel incdt sch,imbanle

. .. ilit e'l amve u, v .

orgamzanei ~I 1 ary 'v , d ala reducerea riscului de razboi.

In politica nationala sa con uc

71

. Operatiunile de peace-kee .

Umte pot fi viizute ca 0 aplieare ae~:g ale Orgallizatiei Na!iullilor la Illvelul comunitatii mondiale eyeptuIU! de fOr\aconstabulara NatluDllor Unite s-au In . . n per/oada de incepur a poslbIlItatii ca 0 forta m·lretgl~trat numeraase discutii asupra

Pun' '\ II ara mtema'l IY"

erea ill practica a de . ··1 '. \ ona a sa SUpraveghe

putea fi 0 fortii constituit~j~i~~r polrtIc,e ale O.N.U,. Aceasta ~~ Unite, ca un pas inainte c~t mandata dIrect de catre Natiunile mtemationale dintre cele ma:~:,guvemarea mondiala". Presiuni ~ef,lecbte o~ganizatorice, au co~tr:~~~:~' la care se adauga propriile

e a un mcepur. a msuccesulmtentiiIor inca

. , Totus] patternul actual d d '

mllItare ale Natiunilor Unite s-~ eSfa§ura~e a Operatiuniior pattemuIU! eonceptului d f (" adaptat, m cele din urma peac.e-keeping au fost du:e o~ a eonstabularii, Operatiunile d~ reun.It~ Intr~o fonnatiune ad-ho~ forte convenVon~le nationale, ~dmmlstart1Ve din partea ' ce a pnrnn directive politiee c i I unor organe al N ' . ~I mpo~ant de retinut ca des: ,~atlUnllor Unite. Este

operatIOn ale §i date fact~lalee§1 eX.lsta numeroase rapoane

mentmere a pacii ale Natiunilor gf~ntore la operatiunile de studlate din punet de vedere soc. los e, e e nu au fost mea serios

Nu ., IO ogre,

. . mal punn semnifieativa .

expe!"lentel militare sub stea ul N . este analIza impactului

~umar de natmni, precum §i as~ /tlU~Ilor VOlte asupra unui

estul de mare de natiuni au tri p,ra orte or lor arrnars Un numar ale ~atiunilor Unite, in condi~~~ forte sa participe Ia ~peratiuni bun Incepul un set de co . 10 care a fost IIltrevazU1 de la consecintii, asupra eVOllltie~s:t~\e aSUpra participan~i1or §i in astfel ~e studiu a fost efectuat la ~nel dill natiunile implicate. 'Un unde Impactul aqiunilor de p OlV~ ul fortelor ann ate irlandeze relevantii specific a pentru stab~ace- eepmg ~le O,N.U. a avur ~ sensu! militar traditional n Ihtatea pohtIca a \arii. Victoria In sensu] conceptului de fo:"a' u mar este relevanlii, insii suceesul' 'In

la t bili '~ constabularii . ,

, s a I ~atea mondialii, este destul d ' anume pnn contribu\ia

Slguranta, cazul pentru trupele . I e relevant. Acesta a fost cu "~lctorie" deo,sebita In operatiu~~l~~deze, care nu au, repurtat ;reo a us. 0 contnbu\ie evidenta I e mentiller~ a pacu, fnsa si-au me?tmere a pacii. Charles Mos~o~uccesul Idell de misiune de e~tlns asupra impactului partici ,a :fec~uat un studiu mult mai pacn ale Natiunilor Unite' C pam III mlslUlllle de mentinere

ill ipru asupra militari/or, considerat7

72

IIIdiviJual.24El a ccnstarat ca pregatirea militara traditional a a fost _l1lki~llta pentru desfasurarea cu succes a misiunii de mentinere II p;kii. rnsa un anumit tip de "eli ell. constabulara" s-a dezvoltat sub II II pactul realitatilor din teren §i ea nu a fest incompanbila cu ~l'lIlilllentele de mandrie nationala ale militarilor.

In ultirnii ani, planificarea operatiunilor O.N,U., ca 0 runxecintji a experientei dobandite, a parcurs 0 schimbare radicala ~i ideea unei forte permanentc a Natiunilor Unite s-a impus din nou atentiei. Bineinteles, acesta este rezultatul politicii intcrnationale, dar ~i 0 limita a actualelor operatiuni ale O.N.U, . ble, de asemenea, rezultatul unei gandiri creative, care se slraduie§te sa dezvolte forme de operationalizare in plan profesional, in conformitate eu sarcinile politice §i administrative ale Natiunilor Unite. Ca 0 rezultanta, gandirea ~i planificarea au progresat tocmai in directia conceptului de forta constabulara, udica 10 directia creiirii acelui tip de forta care va satisface necesitatile Natiunilor Unite §i care, in formula sa organizationala, va eontribui la reducerea generals a tensiunilor §i nu Ia crearea unor noi dezechilibre. N oul tip de format organizational este acela al unor forte nationale gata de luptji, care sunt, de asemenea, anterior desernnate ca unitati O.N, U, Aceste unitali sunt dislocate in tarile membre §i sunt parte a fortelor lor nationale de aparare, insa sunt disponibile, pe 0 baza constabulara, pentru urgentele Natiunilor Unite. Este bine de retinut ca unele natiuni mai mici, precum Norvegia, Suedia si Danemarca, au alocat deja anumite unitati pentru astfel de misiuni. Lucrurile au evoluat de asa maniera, incat natiunile mai rnici sunt chemate sa asigure unitali pentru forta constabulara, Canada a preluat initiativa §i a organizat conferinte intemationale pe aceasta terna, Drept rezultat, N atiunile Unite au deja nuc1eul pentru 0 forta militara aflata la dispozitia sa, fiira insa a se confrunta eu instabilitatea politicii §i cu dificultiitile administrative pe care le-ar fi generat, daca ar fi avut propria sa fortji militarii.

Controlul armamentelor si dezarmarea. Dincolo de operatiunile de men tin ere a pacii se profileazii zona controlului armamentelor §i dezarmarii. Este totusi posibil sa fie dezvoltate modele socio!ogice pentru 0 comunitate internationala supusji unui sever proees de dezarrnare. Walter Mills si James Real in The Abolition of War sunt preocupati de eliminarea razboiului ca un instrument al politicii nationale?5 Ei au creat un concept

73

organizational, intitulat .forte politienesti nationale". Fortele politienesti nationale - nu mondiale - sunt vazute ca elemente pentru a impune conditiile interne solicitate de instaurarea unei "comunitati mondiale". Ideea unei forte politienesti nation ale este convergenta eu conceptul unei forte constabulare. Nu nurnai specialistii in violenta sunt capabili sa opereze intr-o postura milirara protectiva, ci, indiferent ce nume ar purta, toti ceilalti sunt vazu!i ca avand un rol pozitiv in controlul armamentelor §i in dezarmare.

Pe termen lung, sisteme eficiente de adaptare §i de control al armamentului vor reduce dimensiunea organizatiei militare si, in scurt timp, asemenea scheme este foarre po sibil sa produce §i 0 schimbare in fundamentele activitatii militare. Din aces! punct de vedere, fiecare pas inainte §i fiecare adaptare la 0 noua situatie internationals solicits implicari §i acomodari suplimentare din partea militarilor, eu atat mai mult cu cat procesul de control al armamentelor poate fi continuat durabil §i poate fi extins in scopurile sale.

La nivelul unei abordari mult mai specifice, se poate aduce In discutie eonceptullui Th60mas C. Schelling referitor la 0 forta speciala de supraveghere? Forta special a de supraveghere este vazuta ca un instrument de aplicare a acordurilor de control al armamentelor, Ar fi yorba despre un mecanism organizational care sa conduca la impunerea, realizarea concreta ~i extinderea tratatelor §i a aranjamentelor juridice. Forta de supraveghere specialii este un exernplu de construire a unei institutii care sa functioneze pentru "a urmari comportamentu! inamicului, cu incuviintarea acestuia §i de a raporta la baza irnediat, prin canale de legatura functionale. Scopul este acela de a asista la aplanarea crizelor care amenintji sa degenereze In razboaie generalizate, in mod deosebit crize generate de instabilitatea rezultata in urma descurajarii strategice". Astfel este important de retinut cii Schelling considera controlul armamentelor ca parte a unui program coerent, In care noi aranjamente - formale §i informale, unilaterale §i bilaterale - pot fi avute in vedere ca raspuns la aparitia pe neasteptate a unei crize. Este §i mai important de retinut faptul cii acele caracterisrici organizationale pe care el Ie descrie ca specifice fortei de supraveghere specialii sunt, in cea mai mare parte, earacteristici militare, tnsa, conceptual, ele converg catre conceptul de forta constabulara, prin aceea ca "atributele acestor

74

-----" ------

. . d fi gata de lupta in orice moment,

\'or~e trebuie sa fie capaCltatea ~ a versatilitatea ~i abilitatea de a viteza ~i eficacltatea, suf1Clen~a, .. v •

improviza". inat intregul spectru de actlVlta\l

Este necesar a fi exam. d f v constabulara. La myel nemilitare specifice conceptulUl e lor~anational este posibiJ sa

. 'I la adresa statu Ul, y \'

minimal, pen COLe e . ti de caracteristici carora nu I

continue a se mamfesta pnntr-un tPI't 'In plus fata de aceste

v d 't u forte rm I are.' d

se poate f~ce fata eca c aflii 0 era~iunile foarte f~ecvente. :-

riscuri natlonale majorc, semele d~transport, de energle electnca, salvare ~i ir:tervenve la slste. Toate aceste roluri secundare pot navigatle ~l allele de acest ~Ip.. ilit re de a'indephm funcVa sa

'b' . Ia intarirea capaclta\ll mila .

contr; UI v " od rational ~i adaptatl v .

princlpala mtr-un m ,

NOTE

d Society Guenther Roth and Claus Wittich,

L Max Weber, Economy an '

eds. New York, 1968 .. ' Wh Gets What, When, no«: New York,

2. HaroldD. Laswell. poll/r.cs: a "d the Risks of War, New York,

1951; Hans Speier, sacral Order a

1952. G Officer Corps in Society and State, New

3. Karl Demeter, The erman

York, 1965. I The American Soldier, Princeton, 1949.

4. Samuel A. stouffer et a .

5. Ibid., vol 2, P lO~.. i arIOn mId Society, Londra, 1954;

Vezi S Andreski, M!lltmy Organ z. Military Operations: Some

6. R H Williams, HIlman Factors In to Operations Research,

.• the Social SCIences 1954' US

Applications OJ ORO T 259 Chevy Chase, Md., '

Memorandumul tehmc nr. - f ili Secretary of Defense, Report of Department of Defense, Office 0 h e. Under ConditW)lS of Military

G on Human Be al'lOr 1 . al

the Working roup . t I . de Cercetare ~i Dezvo tare §l

un a1 Comlte u Ul 95\' J A

Service, prolect com .' Personal Washington, DC, 1 ,.,

Comitetului pentru pol\llca de " tie: beschouwmgen over

I . an de orga/J!sa h

van Doom, Socw ogle v b d op eeen onderzoek van et

ograniseren ttl net bljzonder ge aseer

mlllta!re sustem, Leiden, 1956 r anizatlOns, Chicago, 1965. .

J G March, ed , Handbook of 0 g "CoheSion and Desmtegratlon m 7. .' Sh 1 si Moms JanoWitz, i XII

8. Edward A. 1 S • II" in P!lbllC OpinIOn Quarter y, ,

the Webrmacht 10 World War ,

75

1948,p.280-315;vezi IA L .

World. New York, 194~ eighton, Human Relat!ons ina Changm

9 De exernplu, vezi S LA' :~~~a~etalll pnvl.nd mstltutIile )Uponeze. g

10. Albert Biderman The M. h ' Men Against FIre, New York, 1947

11. Alexander L Ge~rge T;rcC;o Calumny, New York, 1963.

Korean War and Its After;ath ,~ese yCORUnumst Army in Action The Bradbury Mass Beh ,ew ark ~l Londra, 1967; Wilham C

, avtor In Battle a d C .

Soldier In the Korean War S 1M n apttvity, The CommunI.1

ed., Chicago 1968 12' aRmue . Meyers §l AlbertD. Bldermun

, . aymond VB'

Establtshment, fn P. F Laz~rsteld .' overs, The Mlhtary

New York, 1967,p. 234-274 Vezi ~ ailli, ed , The Uses of SOCIOlogy, Principle» Regarding the Ut li .ue asernenea, G. W. Crocker, Some Ihe Military, In E. T Crawjo~~at;o2 o~~ocral Science Rer.earch within and intematlOnalAjfalls, New fork 19~erman. ed, Social Scientists

13. Samuel Huntmgton The SId' ,9, p. 185-194.

14. Morns Janowitz '~I Ro~ ler~~ the State, Cambridge, Mass., 1957 Establishment, New York ~r965It~ e, SocIOlogy and the MIlitary SocIOlogy of War: A Selec;ed and A ezi, de asemenea, Kurt Lang, The Interuniversltar Armata-s nn.olated Bibtiography, Seminarnl

15 S S ' ocietate, ChIcago 1969

. perer, ociat Order and the R k ,f UJ '

16. Morns Jan . IS OJ "ar.

OWltZ, The Professional Sid'

Portrait, New York, 1960, 1971 0 ter: A Social and Political

17. Ibid., P 7-16,21-36. .

18. HaroldWool,TheMilitaryS e . I' .

~or~es, Baltimore, 1968. p Cia lSI: SkllledManpo werforthe Armed

19. Vezi, Morns Janowitz, "Internati . . .

American Sociologist III N 1 l~n~l Perspectives on MI1Jtarism", The

20. Alfred Vagts A Hist;ry;f:!'Z' ' e ruane 1968, p. 12-16.

21. Morris Jano~itz, "Toward ~ I~rtsm: N~w York, .1~37, p. 13.

International Relations" in ~ l~d;fImtlOn of Militarv Strategy in

p. 473-508. ' or. olitics. XXVI, No.4, iulie 1974

22 J . '

. anow1!z, The Professional Soldier

23. J. A. Jackson "Th I' h ' p. 418.

, e ns Army d h D

Constabulary Concept" In J an t e evelopment of the

Society: Sociological E~sa 'sac~ues van Doom, ed., Armed F orces and

24. Charles C M kos: y, aga, 1968.

2 : . os os, jr., manuscris.

5. Walter MIllIs ~i James Real Th ..

26. Thomas C Schellin« '. e Abohtwn of War, New York, 1963

M. Evan §iD. Morto~' e~ St:Ctal Surveillance Force", in r. Wright, W. p.87-105. ' ., eventmgWorldWarlJI,NewYork,1962,

76

STATULMODERN

~I FORMELE SALE DE ORGANIZARE MILITARA. *

Amos Perlmutter

Una dintre caracteristicile cele mai importante ale statului national contemporan se exprirna prin aceea cii cetatenii sai formeaza 0 cornunitate politics unica, guvcmata de un regim unic, care are sub control 0 arie teritoriala clar definita, iar administrarea este exercitata de 0 administratie ~i 0 ordine politicii centralizata. Aceasta organizare a autoritatii publice a fiicut in asa fel incat a fast irnposibil pentru insritutia militara sa se sustraga acestei autoritati §i sa actioneze prin izolare fata de sistemul politic, optiune care era posibila pentru militari in trecut, in timpul sistemelor politice imperiale, patrimoniale sau feud ale. In statul modern, nu doar autoritatile civile, dar §i cele militare sunt orientate catre stilul de viatji civil, pentru d. amandoua sunt dependente de §i responsabile fata de comunitatea politica, de sprijinul careia au nevoie. Regimurile politice moderne sunt legitimate prin simpla lor apartcnenta la comunitatea politica. Structurile politice §i organizatiilc militare sunt de aceea dependente de consimtarnantul comunitatii politice, al cetatenilor si deci al celor guvernati, Aceasta orientare poate fi totusi pusa in pericol atunci cand armata, care este in mod natural orientata catre autoritate §i mai putin catre comunitate, se subordoneaza numai autoritatii centrale - regimul politic.

Relatia dintre comunitatea politics §i ordinea politica influenteaza putemic relatiile civil-militare. 0 interactiune stabila intre comunitate §i ordinea politica, oricat de dinamica sau dezagreabila poate fi aceasta interactiune, garanteaza totusi ceea ce Huntington numeste relatii civil-rnilitare "obiective". 0 interactiune instabila 'intre comunitate §i ordinea politic a produce relatii

Dupa Amos Perlmutter. The Modern Nation-State and lis Military Organizations, in A. Perlmutter, The Military and Politics in Modern Times, New Haven, Yale University Press, 1977 pag. 21-41.

Traducere de lone! Nicu Sava.

77

S-ar putea să vă placă și