Sunteți pe pagina 1din 76

UNIVERSITATEA DE STUDII POLITICE ŞI ECONOMICE EUROPENE „CONSTANTIN STERE” DIN REPUBLICA MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DREPT PUBLIC

NOTE DE CURS

la disciplina

DREPT VAMAL

Chişinău – 2014

Autor:

Josanu Dumitru, Magistru în drept, Doctorand, Lector universitar

Suportul de Curs a fost elaborate de :

Josanu Dumitru, Magistru în drept, Doctorant, Lector universitar

Suportul de curs fost elaborat în corespundere cu curricula universitară la drept vamal, discutată şi aprobată de Catedra de Drept Public al Universităţii de Studii Politice şi Economice Europene „CONSTANTIN STERE” din Republica Moldova.

Nota de curs a fost elaborată în baza unui set complex de ivoare doctrinare, fiind nominalizate mai jos:

1. Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1997

2. E.Dragnea “Reglementări vamale”, Oradea 1994

3. Toma Georgescu “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana Americana“ 1995

4. Conventia Vamala relativa la importul temporar de material stiintific, Bruxelle-68

5. A.Mangelschotz “La perfectionnement”, Paris 1992

6. Colectia ziarului “Capitalul-Drawback”, Consiliul de cooperare Vamala - 1968

7. M.C.Selhterlang “Le regim diplomatique “Duty-Free”, Bruxelle – 1988

8. “Operatiuni de compensatie” de E. Sebe, Bucuresti 1995.

9. Anghel T. “Le system fiscal Francais stabilite et adaptabilite”, Paris 1994

10. Andre Sallon “Le regime astensichz”, Bruxelle 1988.

11. Cornel Baicoianu “Istoria regimurilor vamale- ca politica comerciala, Bucuresti 1994

12. Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1996

13. Попова И.Н. «Коментарий к таможенному кодексу», Основная часть, 1996

14. Gh.Caraiani “Vamuirea marfurilor de export-import”, Bucuresti 1996

15. Ghid de utilizare a Tarifului Vamal de import al Romaniei, MO nr.3, 1997

16. Notiţe de curs- Perjaru A., Chişinău 2013;

17. Terard Schifo “Nomenclatura de import” Bruxelle – 1998

18. N.Reichesse “reexporturile in tarile dezvoltate” Vitess, 1992

19. C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de import-export”, Bucuresti 1996

20. I.Popa “Tranzactii internationale”, Bucure;ti, 1992,

21. Ph.Kahn “La vente commerciale international”, Paris 1984

22. Condor Ioan, Condor Silvia-Cristina. Drept vamal şi fiscal. Bucureşti, 2002.

23. Caraiani Gh. Vamuirea marfurilor de export-import. Bucureşti, 1996

24. Mladen Carmen. Drept vamal românesc şi comunitar. Bucureşti, 2003.

CUPRINS

Tema1. Dreptul vamal - ramură de drept şi disciplină de studiu 1.Notiune de drept vamal

2. Raportul de drept vamal şi subiecţii acestora……………………………………………………

pag.5

pag.5

3. Normele de drept vamal …………………………………………………………………………………….…

pag.8

4. Izvoarele dreptului vamal ………………………………………………………………………………….…

pag.8

5. Locul şi rolul dreptului vamal în sistemul dreptului……………………………………………

pag.9

6. Bibliografie………………………………………………………………………………………………………….… pag.9

7. Evaluare …………………………………………………………………………………………………………………pag.9

Tema 2. Subiecţii dreptului vamal

1. Noţiunea, conţinutul şi structura activităţii vamale

pag.9

2. Politica vamală - parte componentă a politicii fiscal-comerciale

pag.11

3. Conceptul de sistem vamal şi funcţiile organizării şi conducerii activităţii vamale

pag.14

4. Noţiunea si statutul juridic al organelor vamale

pag.15

5. Esenţa şi conţinutul procedurii organizării activităţii vamale

pag. 16

6. Atribuţiile organelor vamale

pag.18

pag.19

8. Evaluare …………………………………………………………………………………………………………… pag.19

7. Bibliografie………………………………………………………………………………………………………

Tema 3. Reglementarea de stat a activităţii comerciale externe

1. Metodele reglementării de stat a activităţii comerciale externe

2. Reglementarea tarifară a operaţiunilor de import-export pag.21

3. Reglementarea netarifară a operaţiunilor de import-export - sistemul de licenţiere,

pag.20

cotare

pag.23

4. Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………pag.24

5. 7. Evaluare………………………………………………………………………………………………………… pag.24

Tema 4. Reglementarea juridica a trecerii marfurilor, mijloacelor de transport si mijloacelor banesti peste frontiera vamala a Republicii Moldova 1.Principii generale de trecere a mărfurilor şi mijloacelor băneşti peste frontiera vamală

a Republicii Moldova

pag.25

2.Trecerea frontierei vamale cu mijloace de transport

pag.25

3.Regimul juridic al bunurilor ce aparţin persoanelor fizice

pag.27

4.Autorizarea trecerii peste frontiera vamală pag.28

5.Controlul importului

pag.29

6.Definiţia şi clasificarea tarifului vamal

pag.30

7.Norme internaţionale privind folosirea tarifelor vamale pag.31

8.Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor

pag.31

9.Instrumente de tehnică vamală şi tarifară practicate de ţările care folosesc tarife

vamale

10.Bibliografie………………………………………………………………………………………………………….pag.34

11. Evaluare………………………………………………………………………………………………………………pag.35

pag.32

Tema 5. Drepturile de import-export. 1.Noţiunea şi natura juridică a taxei vamale 2.Funcţia taxei vamale 3.Taxa pe valoare adăugată

de import-export. 1.Noţiunea şi natura juridică a taxei vamale 2.Funcţia taxei vamale 3.Taxa pe valoare adăugată
de import-export. 1.Noţiunea şi natura juridică a taxei vamale 2.Funcţia taxei vamale 3.Taxa pe valoare adăugată

pag.36

pag.36

pag.37

4.Procedura aplicării şi perceperii taxei pentru proceduri vamale 5.Funcţia taxei vamale ca instrument fiscal

6. Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………pag.40

7. Evaluare……………………………………………………………………………………………………………… pag.41

pag.37

pag.39

Tema 6. Vămuirea mărfurilor de import-export. 1.Principii generale privind perfectarea actelor vamale. Operaţiuni prealabile pag.42

2.Autorizarea trecerii peste frontiera vamală şi acordarea liberului de vamă

3.Principii generale de perfectare a actelor vamale sub acoperirea Carnetului TIR pag.43

pag.43

4.Brokerul vamal

pag.45

5.Declaraţia vamală în detaliu

pag.49

6. Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………pag.49

7. Evaluare……………………………………………………………………………………………………………… pag.49

Tema 7. Controlul vamal 1.Noţiunea esenţa si conţinutul controlului vamal

pag.50

2.Direcţiile principiile de organizare a controlului vamal

pag.51

3. Particularităţi esenţiale ale controlului vamal pag.51

4.Formele controlului vamal

5. Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………pag.54

6. Evaluare……………………………………………………………………………………………………………… pag.54

pag.52

Tema 8. Regimurile vamale 1.Noţiune şi tipurile regimurilor vamale

pag.55

2.Importul pentru circulaţia liberă

pag.

56

3.Tranzitul

pag.57

4.Perfecţionarea activă

pag.58

5.Transformarea sub supravegherea vamală

pag.

58

6.Perfecţionarea pasivă

pag.

59

7. Exportul

pag.

59

8. Bibliografie

pag.

60

9. Evaluare………………………………

pag

.60

Tema 9. Metodele de stabilire a valorii mărfurilor 1.Sistemele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor 2.Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii şi modul de aplicare a lor

a valorii în vamă a mărfurilor 2.Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii şi

pag

pag .61

.61

pag.

61

3.Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa

respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit

4.Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă

identică

5. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă

similară

pag. 63

63

pag.

pag .64

6.Metoda conf valorii de tranzacţie a mărfurilor identice

pag.

65

7. Bibliografie

pag.

65

8. Evaluare

pag

.65

Tema 10. Răspunderea juridică în dreptul vamal

1.Noţiunea şi tipurile răspunderii în dreptul vamal

pag.

66

2. Contravenţiile vamale şi răspunderea pentru săvîrşirea lor (sancţiunile)

pag.

66

3. Actele de procedură

pag.

71

4.Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală

pag.73

5.

Răspunderea pentru infracţiunile din domeniul activităţii vamale

pag.73

6.

Bibliografie

pag.

74

7.

Evaluare

pag.

74

Bibliografie……………………………

pag

75-76

Tema1. Dreptul vamal - ramură de drept şi disciplină de studiu

1.Notiune de drept vamal

2.

Raportul de drept vamal şi subiecţii acestora;

3.

Normele de drept vamal;

4.

Izvoarele dreptului vamal;

5.

Locul şi rolul dreptului vamal în sistemul dreptului;

1. Notiune de drept vamal La etapa actuală în condiţiile liberalizării operaţiunii de import/export şi a stabilirii relaţiilor economice de piaţă, statul RM a fost cointeresat în existenţa dr vamal ca ramură independentă în scopul reglementării relaţiilor economice, financiare, fiscale, valutare din domeniul activităţii vamale.

Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă mari divergenţe conceptuale, totuşi deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări, inclusiv din România şi Rusia, nu este este expusă o definiţie care ar avea un caracrer general şi ar fi acceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel de ţară. Cât priveşte Republica Moldova, constatăm, că nu este nici un manual care ar

fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordată şi problema definirii.

Aceste deficienţe însă nu sunt un temei pentru a considera că în domeniul dreptului vamal nu s-au făcut elaborări teoretico-ştiinţifice care ne-ar permite să facem anumite concluzii. Recurgînd la o privire de ansamblu asupta definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specifice şi ar exprima cu exactitate trăsăturile esentiale prin care se delimitează concludent de altele, este soluţionată în mod diferit. Dar, din totalitatea formulăriloe existente pot fi evidenţiate 2 direcţii:

unii încearcă să dee o definiţie cât mai amplă, incluzînd în ea un spectru cât mai vast de aspecte, pe când alţii încearcă să formuleze o definiţie cît mai concisă, dar care ar avea o încărcătură semantică cât mai exactă. Astfel, unul dintre adepţii tratării extinse a noţiunii de drept vamal este cercetătorul ruc L. Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului. (Ноздрачев Л.Ф. Таможенное право. Москва, 1998) Unul din marii specialişti în domeniul dreptului vamal, profesorul rus Gabricidze B., propune

o variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul vamal este o ramură complexă de drept

ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale. Iar în continuarea ideei sale, el explică că sub noţiunea de „domeniu al activităţii vamale” trebuie de înţeles: politica vamală, trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, regimurile vamale, reglamentarea tarifară şi netarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, statistica vamală, combaterea infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, răspunderea pentru comiterea infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvîrşirii infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, etc,. ( Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва, 1999) Variante ale definiţiei dreptului vamal comunitar (european) sunt prezentate de autorul moldovean Radu Gh., dintre care cea mai concisă se pare a fi cea care îl defineşte ca „un ansamblu

de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale precum

şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”. (Radu Gh. Drept vamal comunitar: Curs de

lecţii.Chişinău, 2001, p.6).

2. Raportul de drept vamal şi subiecţii acestora

Relaţiile sociale din sfera activităţii vamale pot fi numite ca relaţii vamale, dacă aceste relaţii sunt reglementate de norme juridice vamale. Relaţiile vamale relaţiile sociale reglementate de normele dr. vamal prin care subiecţii sunt determinaţi ca purtători de drepturi şi obligaţii stabilite şi garantate de normele juridice vamale.

Raporturile juridice vamale au la bază următoarele caracteristici:

1. este un raport social

2. reprezintă voinţa statului de a reglementa o relaţie concretă din sfera activităţii vamale.

3. îi este caracteristic caracterul de impunere prin care se urmăreşte:

-încasarea plăţilor

-protecţia economiei naţionale faţă de importurile de mărfuri din străinătate -protecţia consumatorului local -asigurarea ordinii de trecere a frontierei de stat

4. subiect obligatoriu a raportului juridic de drept vamal apare întotdeauna sistemul de

organe vamale ca organe de drept

Dacă ridicăm o normă de ex. ce ţine de vămuire, de declarare, observăm că mărfurile şi mijloacele de transport, mijloacele băneşti, obiectele de uz personal, bagajele însoţite şi neînsoţite, deplasate peste frontiera vamală de către persoanele fizice, persoanele juridice, reprezentanţii diplomaţi şi consulari, membrii de delegaţii oficiale, organizaţii internaţionale – în mod obligatoriu se declară organului vamal. Subiecţi ai raportului juridic vamal - toţi cei care se deplasează peste frontiera vamală şi nemijlocit sunt ca participanţi a trecerii frontierii ca persoane şi ca participanţi a activităţii economice externe. Subiecţi ai dreptului vamal sunt, pe de o parte, toate persoanele fizice sau juridice care în procesul activităţii sunt antrenate în trecerea proprie sau a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului. Colaboratorii vamali - pot fi cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18 ani, apţi după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal. La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare de 6 luni. Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual de muncă. Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciului în organele vamale. Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit. Modelul uniformei este aprobat de Guvern. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului Vamal. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii vamali:

a) sînt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului;

b) se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care aceasta este

parte;

c) sînt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi direct.

Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a colaboratorilor vamali sau exercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de operaţiuni vamale. Încălcarea acestor interdicţii atrage sancţiunile prevăzute de prezentul cod. Nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe care legislaţia nu le-a dat în sarcina organelor vamale. În activitatea sa, inclusiv în emiterea de ordine şi decizii, colaboratorul vamal trebuie să se conducă de legislaţie. În organele vamale este inadmisibilă crearea şi activitatea

structurilor de partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase, cu excepţia sindicatelor. Colaboratorii vamali nu au dreptul să se conducă în activitatea lor de hotărîrile partidelor sau ale asociaţiilor obşteşti. Colaboratorul vamal nu are dreptul:

a) să desfăşoare activitate de întreprinzător, inclusiv prin intermediari;

b) să reprezinte persoane terţe în activitatea vamală;

c) să exercite concomitent alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice;

d) să îndeplinească contracte civile care se referă la activitatea vamală;

e) să acorde în orice mod sprijin ilegal persoanelor în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fiind

recompensat pentru acordarea acestui sprijin sau primind alte servicii ori facilităţi într-un anumit domeniu; f) să participe la conducerea de întreprinderi comerciale direct sau prin intermediari. Insultarea şi ameninţarea colaboratorului vamal, opunerea de rezistenţă sau aplicarea violenţei faţă de acesta, sau atentarea la viaţa, sănătatea şi la bunurile lui sînt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative. Legislaţia

garantează apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii şi bunurilor membrilor de familie ai colaboratorului vamal de atentatele întreprinse în legătură cu exercitarea atribuţiilor lui de serviciu. Dispoziţiile şi cerinţele legale ale colaboratorului vamal sînt executorii pentru toate persoanele fizice şi juridice. Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale colaboratorului vamal, alte acţiuni care împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative. Colaboratorul vamal nu este răspunzător de prejudiciile morale, fizice şi patrimoniale cauzate contravenientului, prin aplicarea, în condiţiile prezentului cod, a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc, dacă prejudiciul este direct proporţional puterii de rezistenţă opusă de contravenient. Răspunderea organului vamal şi a colaboratorilor vamali Organul vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor şi patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune, precum şi pentru prejudiciile cauzate de colaboratorii

vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în exerciţiul funcţiunii prin decizii şi acţiuni ilegale, prin inacţiune. Prejudiciile sînt reparate în conformitate cu prevederile legislaţiei. Prejudiciile cauzate prin acţiuni legale nu sînt reparabile. Pentru decizii şi acţiuni ilegale sau pentru inacţiune, colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal sînt sancţionaţi disciplinar, administrativ, penal sau lor li se aplică alte sancţiuni în conformitate cu legislaţia. Specialistul în domeniul vămuirii De dreptul de a efectua vămuirea în numele brokerului vamal beneficiază specialistul în domeniul vămuirii (denumit în continuare specialist), care deţine atestat de calificare, eliberat de Serviciul Vamal. În cazul în care specialistul efectuează operaţiuni de vămuire în numele brokerului vamal, se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din urmă nu demonstrează contrariul. Brokerul vamal nu poate limita obligaţiile specialistului faţă de organul vamal. Procedura de eliberare a atestatului de calificare, termenul lui de valabilitate, precum şi obligaţiile specialistului sînt stabilite de Serviciul Vamal. Atestatul de calificare al specialistului eliberat cu încălcarea condiţiilor prevăzute sau eliberat pe bază de date false se anulează de către Serviciul Vamal. Serviciul Vamal poate retrage atestatul de calificare al specialistului care:

a) nu îndeplineşte în repetate rînduri obligaţiile faţă de organul vamal;

b) încalcă în repetate rînduri cerinţele actelor legislative şi ale altor acte normative în

domeniul vamal;

c) este vinovat (culpabil) de falsificarea documentelor, de delapidări, de mituire şi de alte contravenţii în domeniul vamal;

d) cauzează prejudicii persoanei reprezentate, inclusiv prin utilizarea ilicită de informaţii

care constituie secret comercial sau de informaţii confidenţiale; e) încalcă legislaţia fiscală. Retragerea atestatului de calificare al specialistului produce efecte din momentul adoptării hotărîrii de retragere. Dacă brokerul vamal este considerat incapabil sau dacă el se declară incapabil, atestatele de calificare ale specialiştilor săi sînt considerate automat nevalabile. Cererea repetată de eliberare a atestatului de calificare al specialistului poate fi examinată după expirarea a 6 luni de la data hotărîrii de anulare, retragere sau declarare a nevalabilităţii lui, cu condiţia înlăturării cauzelor care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii. Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat în cazul în care există motive temeinice de a considera că acesta nu-şi îndeplineşte conştiincios atribuţiile. Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat de organul vamal pe un termen de pînă la 2 luni. Hotărîrea de anulare, retragere, declarare a nevalabilităţii sau de suspendare a atestatului de calificare al specialistului poate fi atacată în conformitate cu prevederile prezentului cod. Informaţia pe care brokerul vamal şi specialiştii săi o primesc de la persoana pe care o reprezintă poate fi folosită numai în scopuri vamale. Informaţia care constituie secret comercial sau alte secrete protejate de lege, precum şi informaţia confidenţială nu pot fi difuzate sau folosite de brokerul vamal şi de specialiştii lui în scopuri personale, nici transmise altor persoane sau autorităţi publice (în afară de organul vamal), cu excepţia cazurilor stabilite de legislaţie.

Brokerul vamal- este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în numele şi pentru terţe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni

vamale. Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative. Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în contract. Pentru a primi autorizaţie pentru activitatea de broker vamal, persoana juridică trebuie:

a)

să deţină în statele de funcţii cel puţin un specialist cu atestat de calificare în domeniul

vămuirii;

b)

să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker

vamal;

c)

să corespundă altor cerinţe prevăzute de legislaţie.

Procedura eliberării autorizaţiei şi termenul ei de valabilitate sînt stabilite de Serviciul Vamal,

în conformitate cu legislaţia. Brokerul vamal este în drept să efectueze, în numele şi pentru terţe persoane, orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal. În cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale impuse de organele vamale. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal faţă de organul vamal nu pot fi limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă. Serviciul Vamal ţine Registrul de stat al brokerilor vamali şi asigură publicarea lui periodică.

3. Normele de drept vamal; Norma de drept vamal reprezintă o regulă de conduită generală, impersonală și obligatorie, instituită sau sancționată de autoritatea publică, aplicată din conștiința juridică a oamenilor și, în caz de abatere, prin constrângerea asigurată de autoritatea publică. Norma de drept vamal sau norma juridică vamală se caracterizează prin:

Generalitate, manifestată prin aceea că regula de conduită prescrisă este tipică, ea urmând să se aplice ori de câte ori se ivesc condițiile prevăzute în ipoteza ei.

Impersonalitate, în sensul că se adresează unui număr nedeterminat de persoane.

Obligativitate, ceea ce înseamnă că norma juridică reprezintă o dispoziție care trebuie aplicată, la nevoie, prin intervenția forței de constrângere a autorității publice.

Validitate, acesta insemnând pe de o parte existența ca atare a normei, iar pe de altă parte, legalitatea actului de emitere a acestei norme. Cu alte cuvinte, norma trebuie să fie în vigoare și să existe un act legal al emiterii ei.

Coercibilitate. Dacă în principiu norma este reprezentată de bună voie, prin esența sa însă ea este coercibilă, în cazul în care nu se aplică, aplicarea ei putându-se realiza cu forța. După caracterul conduitei prescrise, normele juridice se împart în:

Norme imperative sau categorice sunt normele de la dispoziția cărora nu se admite nici o derogare, sub sancțiune.

Norme pemisive sau dispozitive sunt normele care lasă subiectelor de drept latitudinea de a- și alege comportarea în ipoteza dată. Elementele normei juridice sunt:

Ipoteză

4. Izvoarele dreptului vamal Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000;

- Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;

- Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20.11.1997;

- Legea cu privire la zonele economice libere. Nr.440-XV din 27.07.2001 // Monitorul Oficial

al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001 - Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale, nr.207 din 26.02.2003; - Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, nr.54 din 26.01.2004;

- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activităţii serviciilor în punctele de trecere şi control la frontieră, nr. 1052 din 08.11.1999;

- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la interacţiunea serviciilor, reglementarea perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, nr. 808 din 09.08.2000;

- Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în

detaliu, aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal nr.11 din

12.01.1999.

5. Locul şi rolul dreptului vamal în sistemul dreptului; La fel, ca şi alte ramuri ale dreptului, dreptul vamal nu reprezintă ceva izolat, dar se interferează cu alte discipline: constituţional, administrativ, penal, etc. În organizarea statului, vama este o institutie complexa care, pe langa rolul ei primordial, fiscal,

îndeplineşte funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale şi, indirect, un rol social şi de apărare a naţiunii. Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de marfuri şi produse ale unui stat cu terte puteri, fiind organismul de reglementare a comertului exterior. Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are în atribuţiile ei administrarea tuturor serviciilor de vămuire, control şi încasare a impozitelor şi taxelorde import şi export, precum şi autoritatea care reprezintă puterea executiva în chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control, funcţionarii vamali şi politia vamală, instituţia amintită participa la efortul de apărare a teritoriului şi a populaţiei Republicii Moldova. De-a lungul edificarii statului national român, instituţia vamală a jucat un rol esenţial în politica generală a statului îndreptată în direcţia protecţiei economiei naţionale, în diferite perioade. Ca urmare, vama a fost implicată direct în punerea în aplicare a tratatelor de comerţ, de vama şi de navigatie ale Rep. Moldova cu terţi şi, uneori, în adevarate "războaie" comerciale, pe care ţara noastră a fost nevoită să le susţină la un moment dat. Situaţiile de fapt actuale născute din diversitatea modalităţilor privind circulaţia bunurilor, din existenţa unor valori diferite a bunurilor în regim internaţional faţă de regimul de drept comun, reclamă necesitatea definirii dreptului vamal, precum şi clarificarea instituţiilor de bază ale acestuia, ca o ramură distictă a dreptului. Această se impune cu atît mai justificat în contextul integrării Republicii Moldova în U.E, schimbare faţă de care se impune implicit raportarea dreptului vamal RM componentă a dreptului intern – la legislaţia vamală europeană. Dacă există sau nu un drept vamal, este întrebarea pe care şi-o pun încă mulţi specialişti. În acest sens, s-au conturat două idei principale:

- prima, conform căreia activitatea vamală ar putea fi studiată împreună cu celelalte ramuri de drept conexe (dreptul financiar, dreptul comerţului intern şi internaţional, dreptul transporturilor);

- a doua, conform căreia există un drept vamal, ca ramură distinctă de drept, precum şi

raporturi specifice de drept vamal, motivată de volumul mare de reglementări specifice în materie

(reglementări vamale interne şi internaţionale – cuprinse în genere în tratate).

Bibliografie:

1. Constitutia Republicii Moldova, 1994

2. Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000

3. Bucov E.A., Galanji E.F. “Учебное пособие в помощь слушателям изучающим таможенное дело” Moscova 1994.

4. Condor Ioan, Condor Silvia-Cristina. Drept vamal şi fiscal. Bucureşti, 2002.

5. Caraiani Gh. Vamuirea marfurilor de export-import. Bucureşti, 1996

6. Mladen Carmen. Drept vamal românesc şi comunitar. Bucureşti, 2003.

Evaluare:

1.

Definiţi obiectul şi metoda ramurii de drept vamal.

2.

Determinaţi elementele specifice ale raportului juridic de drept vamal.

3.

Numiţi izvoarele dreptului vamal.

4.

Analizaţi rolul şi locul dreptului vamal în sistemul de drept şi în reglementarea activităţii economice externe.

Subiectul 2. Subiecţii dreptului vamal

1.

Noţiunea, conţinutul şi structura activităţii vamale.

2.

Politica vamală - parte componentă a politicii fiscal-comerciale.

3.

Conceptul de sistem vamal şi funcţiile organizării şi conducerii activităţii vamale

4.

Noţiunea si statutul juridic al organelor vamale.

5.

Esenţa şi conţinutul procedurii organizării activităţii vamale.

6.

Atribuţiile organelor vamale.

1.Noţiunea, conţinutul şi structura activităţii vamale

Elementul optimal de organizare a activităţii vamale îl reprezintă alegerea structurii serviciului vamal, precum şi posibilitatea creării sistemului unic de organe vamale. Organele vamale ale RM - organele de stat care reglementează raporturile legate de apariţia, modificarea şi întreruperea relaţiilor din sfera activităţii vamale. Activitatea organelor vamale este universală şi specifică, neavînd careva analogii, particularitatea sa exprimîndu-se în varietatea funcţiilor sociale, economice, financiare, fiscale îndeplinite. Sistemul organelor vamale – totalitatea organelor vamale bazată pe următoarele principii:

1. principiul unicităţii – asigură legătura şi interdependenţa organelor vamale unul de altul prin realizarea funcţiilor de bază. 2. principiul structural – asigură formarea structurii organizaţionale a sistemului organelor vamale, legătura lor în formarea procesului tehnologic unic în scopul înfăptuirii activităţii vamale. 3. principiul ierarhiei – evidenţiază relaţiile de subordonare pe verticală şi coordonarea acţiunilor pe orizontală care se bazează pe evidenţierea componenţei şi funcţiilor organelor vamale la înfăptuirea activităţii vamale. 4. principiul interdependenţei conlucrarea organelor vamale cu alte structuri de stat (serviciul veterinar, fitosanitar, ecologic, AITA) în scopul rezolvării problemelor ce ţin de activitatea economică externă.

Serviciul vamal al RM ca organe de drept este format din:

1. Serviciul Vamal – ca autoritate centrală de specialitate care exercită conducerea activităţii

vamale în RM

2. Birourile vamale (interne şi de frontieră)

3. Posturile vamale

4. Echipe vamale mobile

Activitatea vamală este desfăşurată nemijlocit de birourile vamale şi posturile vamale. Crearea, reorganizarea şi lichidarea birourilor vamale, posturilor vamale şi a echipelor vamale mobile ţine de competenţa Serviciului Vamal. Statutul şi funcţiile Serviciului Vamal, ca autoritate centrală, sunt stabilite de Guvernul RM.Activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, din alte activităţi de promovare a politicii vamale. Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale. Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu legislaţia care este în vigoare la data la care organul vamal a primit declaraţia vamală şi alte documente, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. În cazul trecerii ilegale de mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, se aplică legislaţia vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste frontiera vamală. Dacă acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul vamal ale Republicii Moldova, prioritate au acordurile internaţionale.

Teritoriul vamal şi frontiera vamală a Republicii Moldova Teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic ce include teritoriul terestru, apele interioare, apele teritoriale şi spaţiul aerian de de-asupra acestora. Pe teritoriul Republicii Moldova se pot afla zone libere şi antrepozite vamale. Zonele libere şi antrepozitele vamale sînt parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova (denumit în continuare teritoriu vamal), în care se aplică regimul vamal respectiv. Frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul zonelor libere şi al antrepozitelor vamale constituie frontiera vamală a Republicii Moldova (denumită în continuare frontieră vamală).

2. Politica vamală - parte componentă a politicii fiscal-comerciale Politica vamală este parte integrantă a politicii externe şi interne a statului. Politica vamală urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe

teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuţia la rezolvarea problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie. Procesul creşterii nivelului economic al ţării este influenţat şi de activitatea organelor vamale, de aceea activitatea vamală trebuie să se caracterizeze prin integritate, transparenţă şi profesionalism. Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sau ale căror regim vamal se modifică, sînt supuse operaţiunilor vamale, şi anume:

- vămuirea;

- perfectarea declaraţiilor vamale;

- controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport;

- controlul corporal;

- controlul evidenţei contabile;

- perceperea drepturilor de import şi de export;

- alte acţiuni efectuate în domeniul vamal de către organul vamal.

Vămuirea este procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport întru-un anumit regim vamal şi încheierea acestui regim, în conformitate cu prevederile legislaţiei. Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi cele de frontieră, în locurile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor. Pînă la efectuarea vămuirii, agentul economic trebuie să efectueze operaţiuni prealabile pentru a accelera traficul de mărfuri. Aceste operaţiuni prevăd: înregistrarea agentului economic ca subiect al activităţii economice externe, obţinerea certificatelor şi licenţelor necesare desfăşurării activităţii

acestuia, înştiinţarea organului vamal despre trecerea frontierei, plasarea mărfurilor în depozitele provizorii, prelevarea probelor şi mostrelor mărfurilor. În scopul vămuirii, organul vamal este în drept să preleve probe şi mostre de mărfuri, supunîndu-le cercetării (expertizei). În dependenţă de poziţia tarifară a mărfii se încasează şi drepturile de import şi de export corespunzătoare unei anumite poziţiei tarifare. Conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.54 din 26.01.2004, fiecare marfă are o anumită poziţie tarifară. Nomenclatorul mărfurilor se aplică pe teritoriul Republicii Moldova cu scopul reglementării tarifare şi netarifare a activităţii economice externe, îmbunătăţirii evidenţei statistice şi a schimbului de informaţie statistică referitoare la circulaţia mărfurilor pe plan intern şi extern. Pentru a simplifica determinarea poziţiei tarifare a mărfii şi pentru a asigura compatibilitatea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene apare necesitatea aderării Republicii Moldova la Convenţia Internaţională privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, adoptată la Bruxelles la 14 iunie 1983. La această convenţie au aderat circa 140 de ţări, iar criteriul de clasificare a mărfurilor este gradul de prelucrare combinat cu originea mărfurilor. O altă modalitate de eliminare a posibilităţii de determinare incorectă a poziţiei tarifare a mărfii este crearea de laboratoare vamale pentru expertiza şi examinarea mărfurilor. Existenţa laboratoarelor vamale ar contribui la accelerarea traficului de mărfuri, la optimizarea controlului vamal şi la asigurarea eficienţei activităţii vamale. Implementarea acestor măsuri ar contribui şi la determinarea corectă a originii mărfii. Originea mărfii este importantă în cadrul aplicării măsurilor tarifare, deoarece mărfurile ce se importă din ţările cu care Republica Moldova are încheiat acord

privind crearea zonei de comerţ liber (statele-membre ale CSI şi România) şi care sînt însoţite de certificate de origine, sînt scutite de la achitarea taxei vamale (mărimea acesteia variind între 0%- 15% din valoarea în vamă a mărfii). Conform Codului Vamal vămuirea începe în momentul în care colaboratorul vamal se declară disponibil să perfecteze actele vamale asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, respectînd procedura efectuării operaţiunilor prealabile. Termenul de verificare a declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport este de 10 zile din momentul primirii declaraţiei, a documentelor şi informaţiilor necesare controlului vamal, iar în cazul animalelor vii şi mărfurilor uşor alterabile – în cel mult 3 zile.

În cadrul efectuării operaţiunilor vamale mărfurile sînt supuse declarării prin întocmirea declaraţiei vamale, care este actul unilateral cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute de legislaţia vamală, voinţa de a plasa mărfurile într-un regim vamal determinat. Declaraţia vamală, de regulă, se depune în termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierei vamale. Declaraţia vamală în detaliu este actul juridic prin care declarantul:

a) solicită un regim vamal pentru marfa prezentată (import, export, reexport, reimport, etc.);

b) se angajează să-şi îndeplinească obligaţiile ce îi revin prin regimul vamal declarat;

c) furnizează informaţiile necesare pentru luarea măsurilor şi aplicarea dispoziţiilor pentru

realizarea obligaţiilor fiscale, a controlului comerţului exterior şi al statisticii. Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale (aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal nr.11 din 12.01.1999 şi intrate în vigoare la data de 11.03.1999) stabilesc în mod detaliat forma şi conţinutul acesteia. Aceste norme au intrat în vigoare pînă la aprobarea noului Cod Vamal, de aceea, în prezent

din cauza introducerii noilor prevederi vamale şi din cauza utilizării noului cod de identificare al întreprinderilor (codul IDNO), Departamentul Vamal a elaborat noile norme cu privire la declaraţia vamală în detaliu, care vor intra în vigoare la momentul publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. La vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe, organele vamale acceptă spre perfectare declaraţiile vamale, cu condiţia prezentării de către agenţii economici a unui şir de documente. Lista documentelor necesare a fi prezentate organului vamal este aprobată prin Ordinul Departamentului Vamal nr.276-O din 24.10.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.162-165 din 06.12.2002). Dintre aceste documente menţionăm doar cele mai principale:

a) contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile;

b) documentele de transport (actele oficiale ce însoţesc încărcătura şi conţin informaţia despre condiţiile şi caracterul deplasării, precum şi trăsăturile caracteristice de bază ale mărfurilor

transportate):

- la transportarea cu transportul aerian - scrisoarea de trăsură (fraht), prevăzută de

Convenţia privind unificarea unor reguli referitor la transporturile internaţionale aeriene, Varşovia,

12.10.29;

- la deplasarea cu transportul auto:

- scrisoarea de trăsură internaţională, prevăzută de Convenţia internaţională cu privire la

contractul de transport al încărcăturilor pe calea auto, Jeneva, 12.05.56;

- carnetul TIR, prevăzut de Convenţia internaţională cu privire la transportul internaţional de încărcături sub acoperirea Carnetului TIR, Geneva, 14.11.75;

- la deplasarea cu transportul feroviar - scrisoarea de trăsură, prevăzută de Acordul

internaţional privind transportul internaţional de mărfuri pe calea ferată, intrat în vigoare la

01.11.51;

- la deplasarea mărfurilor cu mijloacele de transport naval - conosamentul prevăzut de

Convenţia ONU cu privire la transportul maritim al încărcăturilor, Hamburg, 1978; c) documentele comerciale (acte oficiale ce conţin informaţia despre costul mărfurilor

deplasate (specificarea lor). În calitate de acte comerciale pot fi folosite facturi comerciale, pro- formele acestora, precum şi alte documente folosite în comerţul exterior);

d) licenţe;

e) autorizaţii;

f) certificate de conformitate; g) certificate de origine.

Perfectarea declaraţiei vamale în detaliu constă din 4 etape: 1) întocmirea, 2) acceptarea, 3) înregistrarea şi 4) validarea. Parcurgerea acestor etape, care sînt foarte complexe şi destul de anevoioase constituie o piedică în accelerarea şi facilitarea traficului de mărfuri. Totodată, Codul Vamal prevede că, dacă declarantul nu poate, din motive obiective, să depună o declaraţie completă, organul vamal este în drept să-i primească o declaraţie temporara sau incompletă, dacă ea conţine date principale necesare vămuirii. De aceea, apare necesitatea elaborării regulamentului cu privire la forma şi modalitatea de utilizare a declaraţiei temporare sau incomplete. O altă etapă a operaţiunilor vamale constă în efectuarea controlului vamal. Controlul vamal constă în îndeplinirea de către organul vamal a operaţiunilor de verificare a mărfurilor, a existenţei şi autenticităţii documentelor; examinarea evidenţelor financiar-contabile; controlul mijloacelor de transport; controlul bagajelor şi al altor mărfuri transportate; efectuarea de anchete şi alte acţiuni similare pentru a se asigura respectarea reglementărilor vamale şi altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală. Controlul vamal se efectuează în zonele de control vamal create atît la frontieră, cît şi în interiorul republicii. La frontiera republicii în zona de control vamal îşi exercită funcţiile organele vamale, trupele de grăniceri, instituţia bancară care este abilitată cu dreptul de a încasa drepturile de import şi de export, precum şi serviciile auxiliare de control (Serviciul veterinar, Serviciul fitosanitar, Inspectoratul transporturilor auto, Inspectoratul ecologic, Inspectoratul sanitar). În scopul intensificării controlului persoanelor fizice şi juridice, mijloacelor de transport şi mărfurilor, precum şi pentru combaterea contrabandei şi reducerii timpului de vămuire a mărfurilor, Serviciul Vamal a implementat la 2 birouri vamale (Sculeni şi Leuşeni) Sistemul Informaţional Automatizat “Frontiera” - un sistem automatizat unic integrat de evidenţă şi control a persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor, care trec frontiera de stat a Republicii Moldova. Acest sistem prevede totodată şi utilizarea bonului unic de plată, care constituie un document centralizator al plăţilor, impozitelor încasate la frontiera de stat a Republicii Moldova. În baza bonului unic de plată se percep drepturile de import şi de export, plăţile şi taxele obligatorii percepute de către: Inspectoratul transportului auto; Serviciul veterinar; Serviciul fitosanitar; Serviciul sanitaro-epidemiologic; Inspectoratul Ecologic de Stat. Prin intermediul “bonului unic” sistemul contribuie la simplificarea procedurilor la frontiera republicii, precum şi la reducerea timpului necesar trecerii frontierei. Însă din lipsa echipamentului tehnic şi a mijloacelor financiare S.I.A.“Frontiera” încă nu poate fi implementat la toate organele vamale de frontieră. În procesul efectuării operaţiunilor vamale, colaboratorii vamali perfectează o serie de documente vamale printre care:

TV - 25 - adeverinţa pentru mijlocul de transport intrat în Moldova; TV - 26 - autorizaţie pentru înregistrarea mijloacelor de transport auto, temporar introduse în Moldova, în organele Poliţiei rutiere a M.A.I. al Republicii Moldova; TV - 27 - obligaţiune cu privire la introducerea (scoaterea) provizorie în (din) Republica Moldova a mijlocului de transport auto; TV - 28 - certificat pentru legalizarea valutei străine, hîrtiilor de valoare şi altor obiecte preţioase introduse în Republica Moldova. Aceste documente sînt acte de strictă evidenţă, ele fiind enumerate în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.1997” nr.294 din 17.03.1998. Pentru serviciile acordate de organele vamale se încasează taxa pentru proceduri vamale. Legea Republicii Moldova “Cu privire la tariful vamal” prevede mărimea şi tipul taxei pentru procedurile vamale. La perceperea taxei pentru proceduri vamale se perfectează declaraţia vamală

DV-1.

În prezent exercitarea atribuţiilor de serviciu şi efectuarea controlului vamal eficient se efectuează în condiţii, cînd organele vamale nu deţin spaţii suficiente pentru crearea depozitelor vamale provizorii şi terminalelor vamale. De aceea este necesară asigurarea organelor vamale cu baza tehnico-materială pentru crearea depozitelor vamale provizorii şi terminalelor, ceea ce va contribui la acumularea veniturilor suplimentare în bugetul de stat şi la accelerarea traficului de mărfuri în comerţul internaţional. În afară de aceasta, organele vamale nu dispun de un centru de expertiză care ar permite determinarea rapidă şi eficientă a calităţii mărfii, precum şi a codului tarifar al acesteia. Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova este un act normativ foarte complex şi voluminos,

iar la unele mărfuri din cauza neclarităţii prevederilor este greu de determinat precis şi corect poziţia tarifară a mărfii. O altă problemă o reprezintă termenul de verificare a declaraţiei vamale destul de mare, mai ales dacă se compară fluxurile de mărfuri ale Moldovei şi, de exemplu, cele din ţările Uniunii Europene. Deseori se înregistrează staţionări îndelungate a mărfurilor şi mijloacelor de transport. Aceste staţionări au loc atît la frontiera republicii, cît şi în interiorul ţării (la terminalele vamale). În acest sens, este necesară stabilirea timpului limită (sau timpului recomandat) la o unitate de transport pentru efectuarea operaţiunilor vamale la frontiera republicii. Utilizarea acestor limite de timp ar contribui la accelerarea operaţiunilor de vămuire şi la facilitarea traficului de mărfuri la frontiera Republicii Moldova.

3. Conceptul de sistem vamal. Autoritatea centrală de specialitate care exercită conducerea efectivă a activităţii vamale în

Republica Moldova este Serviciul Vamal. Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale. Organele vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi vamale. Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sînt determinate de prezentul cod şi de Guvern. Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sînt create, reorganizate şi lichidate de către Serviciul Vamal. Nici o autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a Guvernului, nu este în drept să emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale, să le modifice atribuţiile, să le impună alte funcţii sau să intervină în activitatea lor. Laboratoarele vamale sînt create de Serviciul Vamal pentru expertiza şi examinarea în scopuri vamale a mărfurilor. În sistemul Serviciului Vamal sînt create instituţii de învăţămînt pentru pregătirea cadrelor vamale şi perfecţionarea profesionalistă a efectivului vamal. Serviciul Vamal înfiinţează centre de calcul, întreprinderi de poligrafie, de construcţii şi exploatare, a căror activitate contribuie la îndeplinirea funcţiilor organelor vamale. Bunurile organelor vamale, ale laboratoarelor vamale, ale instituţiilor de învăţămînt, ale întreprinderilor subordonate Serviciului Vamal sînt proprietate de stat şi nu pot fi privatizate. Serviciul Vamal are dreptul să administreze aceste bunuri. Atribuţiile organului vamal Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:

a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică;

b) asigură respectarea legislaţiei vamale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei

în cadrul activităţii vamale;

c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;

d) apără interesele economice ale statului;

e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;

f) încasează drepturile de import şi drepturile de export; g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;

h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care

se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri; i) contribuie la combaterea terorismului internaţional;

j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru

accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală;

k) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii

vamale speciale;

l) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii

publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului

mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne; m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;

n) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la

elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;

o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul vamal;

p) promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi

socială a organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali;

r) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv

certifică originea mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor;

s) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

Organul vamal, în exercitarea atribuţiilor, colaborează cu alte organe de drept şi cu persoane, care sînt obligate să-i acorde asistenţă. Organul vamal poate împuternici, în limitele competenţei, alte persoane să îndeplinească anumite activităţi vamale, cu condiţia supravegherii lor. Efectuarea operaţiunilor de vămuire în alte locuri decît în cele stabilite de organul vamal. Persoanele interesate în efectuarea operaţiunilor de vămuire pe teritorii şi în încăperi în afara locurilor stabilite în acest scop sînt obligate să asigure gratuit organul vamal cu încăperile, utilajele şi mijloacele de comunicaţie necesare.

4.Noţiunea si statutul juridic al organelor vamale activităţii vamale.

Serviciul în organele vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită funcţiile, drepturile şi obligaţiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor de drept şi al organelor securităţii statului. Legislaţia privind serviciul în organele vamale este formată din Constituţie, Codul vamal, prezenta lege şi din alte acte normative care reglementează exercitarea serviciului. Persoanele cu funcţie de răspundere în organele vamale (denumite în cele ce urmează colaboratori vamali) sînt cetăţeni ai Republicii Moldova care deţin funcţii în organele vamale şi care dispun de grade speciale. Gradele speciale ale serviciului vamal sînt următoarele:

şi funcţiile organizării şi conducerii

a) plutonier al serviciului vamal;

b) plutonier major al serviciului vamal;

c) sublocotenent al serviciului vamal;

d) locotenent al serviciului vamal;

e) locotenent major al serviciului vamal;

f) căpitan al serviciului vamal;

g) maior al serviciului vamal;

h) locotenent-colonel al serviciului vamal;

i) colonel al serviciului vamal;

j) general-maior al serviciului vamal;

k) general-locotenent al serviciului vamal;

l) general-colonel al serviciului vamal.

Funcţiile din organele vamale şi gradele speciale corespunzătoare acestor funcţii se grupează astfel:

a)

efectivul inferior: plutonier al serviciului vamal; plutonier major al serviciului vamal;

b)

efectivul

de comandă mediu: sublocotenent al serviciului vamal; locotenent al

serviciului vamal; locotenent major al serviciului vamal; căpitan al serviciului vamal; c) efectivul de comandă superior: maior al serviciului vamal; locotenent-colonel al serviciului vamal; colonel al serviciului vamal; d) efectivul de comandă suprem: general-maior al serviciului vamal; general-locotenent al

serviciului vamal; general-colonel al serviciului vamal.

Funcţiile în organele vamale sînt stabilite în state, aprobate de directorul general al Serviciului Vamal (denumit în cele ce urmează director general). Nomenclatura funcţiilor din organele vamale şi gradele speciale corespunzătoare acestor funcţii se stabilesc de Guvern. La pensionarea colaboratorului vamal, la gradul lui special se adaugă cuvintele "în retragere".

5.Esenţa şi conţinutul procedurii organizării activităţii vamale Un rol important în realizarea activităţii vamale îl reprezintă funcţionarul organelor vamale care nemijlocit realizează operaţiunile de export-import, cu îndeplinirea formalităţilor vamale în funcţie de regimul vamal, destinaţia lor şi categoria mărfurilor. Serviciul în organele vamale este un

gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită funcţiile, drepturile şi obligaţiile organelor vamale incluse în sistemul organelor de drept. Noţiunea de serviciu vamal se utilizează în sens larg şi restrîns:

- sens larg: totalitatea organelor vamale şi a altor subdiviziuni subordonate serviciului vamal

care participă nemijlocit la realizarea activităţii vamale, precum şi statutul juridic al persoanelor cu funcţii de răspundere şi modalitatea de efectuare a serviciului în organele vamale de stat.

-

sens restrîns: un gen al activităţii profesionale asupra asigurării funcţiilor organelor

vamale

Persoanele cu funcţii de răspundere, numiţi colaboratori vamali, pot fi numai cetăţenii RM care deţin funcţii în organele vamale şi care dispun de grade speciale. Pot fi colaboratori vamali cetăţenii RM care au împlinit vîrsta de 18 ani, sunt apţi după calităţile individuale şi profesionale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organelor vamale. Angajarea în serviciu se efectuează în baza contractului individual de muncă încheiat în scris între Serviciul Vamal şi angajat pe un termen de 1, 3, 5 ani. La angajarea în organul vamal poate fi stabilit un termen de încercare de pînă la 6 luni, în dependenţă de nivelul de pregătire profesională şi al funcţiei pe care urmează s-o deţină. Angajatul se numeşte în funcţie ca stagiar, fără acordarea gradului special. Pentru persoanele care se transferă, termen de încercare nu se stabileşte. Angajarea în serviciu se efectuează cu prezentarea următoarelor acte:

1. cererea de angajare

2. buletinul de identitate

3. diploma de studii

4. certificatul medical

5. carnetul de muncă

6. cazierul judiciar

7. dosarul personal Nu pot fi angajate:

- persoanele care au antecedente penale

- persoanele recunoscute prin hotărirea instanţei judecătoreşti: persoane incapabile

- persoana cu capacitate de exerciţiu limitată.

Colaboratorul vamal nu este în drept:

1. să deţină o altă funcţie remunerată

2. să fie membru al organului de conducere, al unei organizaţii comerciale sau să deţină cotă- parte

3. să fie împuternicit sau reprezentantul unui terţ în organul vamal

4. să exercite personal sau prin intermediul unui terţ activitatea unui întreprinzător

5. să utilizeze în alte scopuri decît cele de serviciu mijloace tehnice, mijloace financiare, informaţie de serviciu, informaţia privind activitatea comercială a participanţilor la activitatea economică externă

6. să facă uz de serviciu în interesul unor partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase.

Pentru executarea serviciului, în organele vamale, colaboratorului vamal i se acordă o totalitate de drepturi ce formează măsurile de comportare a organelor vamale, iar obligaţiile formează măsurile de comportare oficială de serviciu.

Pentru îndeplinirea la nivel a activităţii sale de serviciu, colaboratorului vamal i se acordă următoarele drepturi:

1. să ia cunoştinţă de documentele ce stabilesc tipurile şi obligaţiile sale de criteriile de apreciere a calităţii exercitării serviciului ce contribuie la avansarea în serviciu.

2. să primească în modul stabilit informaţia şi materialele necesare pentru îndeplinirea obligaţiunii de serviciu

3. să ia decizii de sinestătător în corespundere cu obligaţiunile de serviciu la acordarea liberului de vamă sau a unei etape în procedura de vămuire a mărfurilor

4. să inspecteze agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizaţional- juridică, care efectuează operaţiuni de export/import.

5. să participe la concurs pentru a ocupa o funcţie vacantă şi să fie avansat în funcţie conf rezultatelor obţinute şi nivelul de calificare.

6. să ia cunoştinţă de dosarul personal, de avizele şefilor, să-şi ridice pregătirea profesională din mijloacele serviciului vamal.

7. să aplice forţa fizică, mijloacele speciale, arma de foc şi arma specială în cazul şi în forma

stabilită de lege. Competenţa activităţii organelor vamale formează strategia îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor din domeniul activităţii vamale.

Modalitatea de realizare a funcţiilor proprii depinde de iniţiativa emiterii unui act juridic care ar exprima necesitatea şi validarea operaţiunilor de vămuire a mărfurilor de export/import. Activitatea organelor vamale este complexă, diferenţiată, fiind făcută în diferite forme:

- forma concretă executiv-organizatorică depinde de caracterul actelor persoanelor cu

funcţii de răspundere asupra realizării funcţiilor organelor vamale. După consecinţele juridice, formele activităţii vamale:

forme juridice – reprezintă acţiunile proprii, avînd ca consecinţă reglementările faptelor juridice, realizîndu-se funcţiile de conducere în sfera activităţii vamale asupra îndeplinirii cerinţelor legislaţiei vamale. exemplu: eliberarea sau retragerea autorizaţiei de activitate a brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii forme nejuridice – acţiunile cu caracter organizaţional şi tehnic material fiind legate de competenţa organelor vamale, în realizarea normelor legislaţiei în vigoare. exemplu: elaborarea unor recomandări asupra perfecţionării:

- procedurii de control vamal

- procedurii de vămuire

- procedurii de perfectare a actelor vamale

În dependenţă de conţinut, distingem activitatea în adoptarea unor acte normative cu ajutorul cărora se vor institui noi norme juridice ce reglementează relaţiile legate de deplasarea mărfurilor peste frontiera vamală. Serviciul vamal, în limita competenţei sale, este în drept să emită următoarele acte cu

caracter normativ:

Ordinul dispoziţie, cu ajutorul căruia se înfăptuieşte nemijlocit reglementarea unei diversităţi de relaţii vamale. exemplu: Ordinul serviciului vamal cu priv la perfectarea actelor vamale la vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe nr.276 din 24.10.2002 Instrucţiunile şi Regulamentele prin intermediul cărora se detaliază legile

Hotărîrea Guvernului nr.1185 din 30.09.2003 despre aprobarea Regulamentului la

modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoanele fizice Dispoziţia – ca tip al actului normativ ce reglementează particularităţile efectuării unei operaţiuni

vamale speciale exemplu: Dispoziţia serviciului vamal priv perfectarea actelor vamale la mărfurile supuse accizelor nr.59 din 04.08.03 Instrucţiunea cu caracter nenormativ emis asupra reglementării problemelor operative metodico- informaţionale, precum şi în scopul organizării executării ordinelor normative şi a altor acte. Scrisorile cu caracter informativ şi explicativ

exemplu:

6.Atribuţiile organelor vamale

Principalele atribuţii constau în faptul că :

- apară drepturile şi interesele legitime ale persoanei în activitatea vamală;

- asigură securitatea economică a statului

Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:

1.participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică; Aceasta se

exprimă prin accea că Serviciul Vamal este autorul actelor normative atît a proiectelor de legi, cît şi

a Hotărîrilor de Guvern ce ţine de reglementarea în domeniul activităţii vamale. În funcţie de

reglementările ce ţin de încasara drepturilor de import/export (adică a plăţilor), stabilim care este politica statului într-un anumit domeniu. Exemplu: dacă noi prin Legea cu priv la tariful vamal am stabilit că începînd cu 1 ian 2008 la zahărul din trestie importat pe teritoriul RM se stabileşte taxă vamală în mărime de 300$ / tona. Printr-o asemenea politică statul promovează o politică de susţinere a ramurii de sfeclă de zahăr din RM. 2.asigură respectarea legislaţiei vamale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei

în cadrul activităţii vamale;

3. contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;

4. apără interesele economice ale statului;

5. aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;Aplică anume

procedeele de reglementare tarifară, şi procedeele de reglementare netarifară. În RM pornim măcar de la ideea aplicării măsurilor de cotare a restricţiilor cantitative. În baza Legii reglementării

de stat a activităţii comerciale externe (art.9, al.2): “Restricţiile cantitative la export şi import se pun în aplicare nu mai devreme de 30 de zile după publicarea hotărîrii respective a Guvernului dacă hotărîrea nu prevede un alt termen.” Prin urmare toate aceste momente ţin de aducerea la cunoştinţa persoanei şi în afară de aceasta Serviciul Vamal al RM la momentul efectuării operaţiunilor de vămuire urmează să aducă la cunoştinţa agenţilor economici, participanţi ai activităţii comerciale externe, ce au înregistrate contracte la birourile vamale pentru anumite categorii de mărfuri că peste perioada dată aceste mărfuri nu vor mai putea fi introduse pe teritoriul RM pînă nu va fi obţinut certificatul de cotă-parte de la Serviciul Vamal sau Min Economiei

şi Comerţului.

6. încasează drepturile de import şi drepturile de export;

7. participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste

frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;

8. luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se

referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri; 9. contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional; 10. exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală; 11.contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii

vamale speciale;

12. contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii

publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne;

13. exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;

14. asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la

elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal; 15. efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul vamal;

16. promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali; 17. gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv certifică originea mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor; 18 exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

Bibliorgafie:

1. Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1997

2. E.Dragnea “Reglementări vamale”, Oradea 1994

3. Toma Georgescu “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana Americana“ 1995

4. Conventia Vamala relativa la importul temporar de material stiintific, Bruxelle-68

5. A.Mangelschotz “La perfectionnement”, Paris 1992

6. Constitutia Republicii Moldova, 1994

7. Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000

8. “Legea cu privire la tariful vamal” din 20 noiembrie 1997

9. Legea cu privire la investiţiile străine, MO, Nr.7 din 1995

10. Legea cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor obţinute în urma activităţii economice externe, Nr.1466 din 29.01.1998.

11. Legea Nr.626 din 3.11.1995 cu privire la zona economică liberă. Tvardiţa, publicată în MO nr.73 din 28.12.1995.

12. Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe 8.06.2000

13. Legea serviciilor in organele vamale 20.07.2000

Evaluare:

1. Definiţi noţiunea şi conţinutul activităţii vamale.

2. Determinaţi rolul sistemului vamal în economiile contemporane.

3. Definiţi conceptul de sistem vamal.

4. Stabiliţi drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice, juridice a declaranţilor şi transportatorilor vamali.

5. Identificaţi actele vamale la trecerea peste frontiera vamală.

6. Definiţi noţiunea şi statutul juridic al organelor vamale.

7. Caracterizaţi sistemul organelor vamale.

8. Determinaţi funcţiile şi atribuţiile organelor vamale.

9. Identificaţi formele şi metodele de realizare a politicii vamale şi a politicii fiscal-comerciale în operaţiunile de export-import.

Subiectul 3. Reglementarea de stat a activităţii comerciale externe

1.Metodele reglementării de stat a activităţii comerciale externe. 2.Reglementarea tarifară a operaţiunilor de import-export 3.Reglementarea netarifară a operaţiunilor de import-export - sistemul de licenţiere, cotare.

1.Metodele reglementării de stat a activităţii comerciale externe.

Activitate comercială externă - mijloc esenţial de realizare a circuitului mondial de valori materiale şi intelectuale, care se concretizează în ansamblul operaţiunilor şi activităţilor avînd ca obiect schimbul de mărfuri, lucrări şi servicii la scară internaţională; export - operaţiunile comerciale prin care din Republica Moldova se scot mărfuri (produse), lucrări, servicii, precum şi rezultate ale activităţii intelectuale (obiecte ale proprietăţii intelectuale). Faptul exportului se fixează în momentul trecerii mărfurilor (produselor), lucrărilor, serviciilor, precum şi a rezultatelor activităţii intelectuale (obiectelor proprietăţii intelectuale), peste frontiera vamală a Republicii Moldova; import - operaţiunile comerciale prin care în Republica Moldova se introduc mărfuri (produse), lucrări, servicii, precum şi rezultate ale activităţii intelectuale (obiecte ale proprietăţii intelectuale). Faptul importului se fixează în momentul trecerii mărfurilor (produselor), lucrărilor, serviciilor, precum şi a rezultatelor activităţii intelectuale (obiectelor proprietăţii intelectuale), peste frontiera vamală pe teritoriul Republicii Moldova; rezultate ale activităţii intelectuale - obiectele proprietăţii industriale, invenţiile, modelele de utilitate, mărcile de produs şi mărcile de serviciu, denumirile de origine ale produselor, desenele şi modelele industriale, soiurile de plante, topografiile circuitelor integrate, obiectele dreptului de autor şi drepturilor conexe, secretul comercial (know-how), propunerile de raţionalizare. Activitatea comercială externă este reglementată de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, de legi, de acte normative ale Guvernului, precum şi de normele dreptului internaţional şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte conţin prevederi distincte de cele ale prezentei legi şi ale actelor normative aferente ei, se vor aplica prevederile tratatelor internaţionale. Politica statului în domeniul comerţului exterior este realizată prin metode economice şi administrative în conformitate cu legile, cu actele normative ale Guvernului, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Relaţiile Republicii Moldova cu alte state în domeniul activităţii comerciale externe se întemeiază pe respectarea principiilor şi normelor de drept internaţional general-acceptate şi a angajamentelor ce decurg din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.În scopul integrării economiei sale în economia mondială, Republica Moldova poate participa, conform principiilor şi normelor de drept internaţional general-acceptate, la tratatele internaţionale cu privire la uniunile vamale şi zonele de comerţ liber. Principiile de bază ale reglementării de stat a activităţii comerciale externe sînt:

a) promovarea unei politici unice în domeniul comerţului exterior ca parte componentă a politicii externe a Republicii Moldova; b) centralizarea sistemului reglementării de stat a activităţii comerciale externe şi exercitarea controlului asupra acestei activităţi; c) unitatea teritoriului vamal al Republicii Moldova;

d) prioritatea măsurilor economice;

e) egalitatea în drepturi şi nediscriminarea participanţilor la activitate comercială externă;

f) protecţia de stat a drepturilor şi intereselor legitime, inclusiv a secretului comercial, ale

participanţilor la activitate comercială externă;

g) libertatea schimbului internaţional. Schimbul internaţional poate fi supus unor interdicţii şi restricţii numai în cazul şi în modul prevăzute în legi, în actele normative ale Guvernului, precum şi în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Participanţi la activitate comercială externă pot fi atît persoane juridice şi fizice, înregistrate în modul stabilit, cît şi Republica Moldova, autorităţile administraţiei publice locale. Republica Moldova, autorităţile administraţiei publice locale desfăşoară nemijlocit activitate comercială externă numai în cazurile stabilite de legi şi de actele normative ale Guvernului.

2.Reglementarea tarifară a operaţiunilor de import-export Reglementarea tarifară se realizează prin:

1. aplicarea mecanismelor tarifelor vamale;

2. aplicarea drepturilor de export-import.

Conf. Legii reglementării de stat a activităţii comerciale externe (art.8), politica de stat în domeniul comerţului exterior, se realizează prin metoda tarifară ce cuprinde:

1. aplicarea tarifelor vamale a nomenclatorului marfar a activităţii economice externe;

2. introducerea unor taxe vamale excepţionale.

Tariful vamal cuprinde:

- nomenclatorul mărfurilor supuse impunerii vamale cu încadrarea lor la o anumită poziţie tarifară;

- indicarea mărimii taxei vamale pentru fiecare produs sau grupe de produse.

În momentul în care perfectăm de ex. un contract de vînzare-cumpărare, principalul moment este că marfa care descrie obiectul contractului trebuie să fie descrisă cît mai aproape în conformitate cu poziţia tarifară din nomanclatorul tarifar.

Tariful vamal este instrumentul economic flexibil ce:

1)

protejează producătorul local faţă de mărfurile din străinătate

2)

influenţează asupra nivelului de preţ asupra mărfurilor

3)

apără consumatorul local de preţurile excesive practicate de producătorii autohtoni

4)

formează veniturile bugetare

În practica internaţională se utilizează:

a) tarife vamale cu o singură coloană de taxe

b) tarife vamale cu două sau mai multe coloane de taxe

Tarifele vamale cu două sau mai multe coloane cuprind:

1. taxe vamale convenţionale - pentru ţările care beneficiază de clauza noţiunii cele mai

favorabile

2. taxe vamale autonome - pentru ţările cu care au fost închiate acorduri de liber comerţ

3. taxe vamale de retorsiune - pentru ţările care nu participă subvenţionarea exportului din ţara dată

ca măsură de răspundere

Tipurile de taxe percepute în RM:

1) taxe vamale ad valorem – exprimă un anumit procent din valoarea mărfurilor deplasate peste

frontiera vamală

2) taxe vamale specifice – exprimă o sumă fixă pentru fiecare unitate de marfă

ex: carnea200$/tona.

3) taxe vamale mixte – întrunesc caracteristicile primelor două categorii de taxe

ex: am adus pe teritoriul RM de 10 000 $ - 10 000 sticle de Vodkă, înseamnă că preţul unui sticle = 1$. Dar în tariful vamal de import vom găsi 20% din valoarea în vamă a mărfurilor, dar nu mai puţin de 1$ litru. Sticla noastră are jumătate de litru. 20 % dintr-un dolar fac 20 cenţi. Dar aici nu mai puţin de 1$ /litru, inseamnă că la jumătate va fi 50 cenţi. Prin urmare nu se aplică taxă vamală ad

valorem, dar se încasează taxă vamală specifică care este cea mai mare. Taxa vamală mixtă se bazează pe principiul cea mai mare taxă. Cursul oficial de schimb de transformare a preţului intern în preţ în valută internaţinală trebuie să coincidă cu ziua acceptării şi înregistrării declaraţiei cu ziua acordării liberului de vamă. Cu alte cuvinte, dacă astăzi noi am declarat marfa şi din anumite considerente n-am ajuns la la Secţia marfară unde să ne acorde liberul de vamă, atunci a doua zi declaraţia noastră este egală cu zero, deoarece cursul oficial de schimb este altul. Marfa se introduce pe teritoriul RM la 31 decembrie 2007, şi cînd ajunge marfa la vămuit este data de 2 ianuarie, dar la 1 ianuarie este pus în aplicare Codul Fiscal. Apare întrebarea: la ce zi se plătesc drepturile de import, la ziua autorizării trecerii peste frontiera vamală sau la ziua perfectării declaraţiei. Răspuns: la ziua înregistrării declaraţiei vamale în detaliu.

Metodele prin care se stabileşte de către declarant valoarea în vamă a mărfurilor deplasate

peste frontiera vamală:

1) metoda conf valorii de tranzacţie a mărfurilor. Preţul stabilit de vînzător şi cumpărător în contractele, documentele comerciale de însoţire a mărfurilor. 2) metoda conf valorii de tranzacţie a mărfurilor identice. În primul rînd trebuie să stabilim dacă marfa este identică cu marfa care este introdusă şi să clarificăm dacă pe parcursul a 90 zile pe teritoriul RM au mai fost introduse mărfuri identice sau nu. Dacă au mai fost, se ia preţul 3) metoda conf valorii de tranzacţie a mărfurilor similare (omogene). Mărfuri similare – mărfurile alcătuite din aceeaşi componenţi, şi care pe plan comercial se pot substitui reciproc. 4) metoda conf preţului unitar. Se bazează pe preţul unitar al mărfurilor vîndute în cele mai mari partide pe teritoriul RM cu deducerea cheltuielilor.

5)

metoda conf valorii calculate.

6)

metode de rezervă - de exemplu:

Diferenţa de termen anormală în defavoarea declarantului:

Declaraţia vamală este depusă nu mai tîrziu de 72 de ore din momentul trecerii frontierei vamale, iar în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale Căii Ferate din Moldova, termenul de depunere a acesteia nu poate depăşi 168 de ore din momentul trecerii frontierei vamale. (Cod vamal art.176(1)).După adoptarea deciziei definitive privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunţate de declarant, autoritatea vamală, la cererea în scris a declarantului, este obligată, în termen de o lună, să-i expună în scris motivele neacceptării valorii în vamă a mărfii anunţate de el drept bază la calcularea taxei vamale. (Legea cu priv la tariful vamal(art.8))

DREPTURILE DE IMPORT-EXPORT

În RM ca drepturi de export-import la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală se percep următoarele taxe şi impozite:

1)

Taxa Vamală (TV)

2)

Taxa pentru proceduri vamale (TPV)

Accizul – impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum Mărfuri supuse accizelor: cafea, icre negre, şampanie, vin, motorină, etc (vezi Codul fiscal, Titlul 4, anexa – Mărfurile supuse accizelor) TVA – taxa pe valoarea adăugată – impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul RM, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în RM. TVA se calculează în mărime de 20% din valoarea impoziabilă a mărfurilor

Valoarea impoziabilă a mărfurilor introduse:

- valoarea vamală a mărfurilor determinată prin metode de stabilire a valorii în vamă (Legea cu priv la tariful vamal, art.10) ;

- impozite şi taxe care urmează a fi achitate.

Calcularea:

TV, TPV – din valoarea mărfurilor TVA – 20% din valoarea impoziabilă (impozite pe impozite) Baza de calcul:

 

Tipul

 

od

 

1)

TV

0

10

 

2)

TP

   

V

,4

20

 

3)

Ac

   

cize

40

 

4)

TV

   

A

0

30

În declaraţia vamală nu este scris “Taxă vamală”, “Acciz”, ci este scris codul.TVA - 20% este cota standard, însă avem: 8% - pîine, medicamente; 5% - gaz (art.96 C.fisc); 0% - elerg electrica (art.104 C.fiscal).Dacă deschide Cod Vamal vom găsi mai multe taxe, însă toate sunt excluse, cu excepţia celor patru scrise mai sus. Aceste drepturile de import sunt plătite de declaranţi pînă la depunerea declaraţiei vamale în detaliu. Pînă la depunerea declaraţiei vamale nimeni nu-ţi înregistrează nimic, pînă banii nu sunt în cont. Se consideră ziua achitării drepturilor de export-import - ziua înscrierii mijloacelor băneşti în contul organului vamal. Acest proces este de minim 3 zile, şi din acest motiv se consideră ziua achitării – ziua încrierii mijloacelor băneşti. Drepturile de import şi drepturile de export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil.Diferenţa nu poate fi mai mare de 10% din suma totală a drepturilor de import ce urmează a fi achitate. Cod fiscal art.103: Scutirea de TVA Mărfurile enumerate în acest articol sunt scutite de TVA, însă în declaraţia vamală în detaliu, TVA-ul se scrie, deoarece statul RM doreşte să vadă care este suma înlesnirilor care sunt acordate, adică cîţi bani statul nu încasează. Din acest motiv în declaraţia vamală unică la încasare urmează să fie pusă o liniuţă. Aceasta înseamnă că TVA-ul se calculează, însă nu se încasează. Cod fiscal art.104: Livrările impozitate la cota zero Exemplu: exportul de mărfuri de pe teritoriul RM este cota zero. Unde este “cota zero” înseamnă că noi avem dreptul de a cere restituirea TVA-ului de la stat. Exemplu: cota zero la reexport, cota zero la export. TVA-ul achitat la mărfurile anterior introduse, la reexport statul trebuie să ne restituie TVA-ul. Un agent economic cumpără bomboane în valoare de 100.000 lei. O achitat marfa, inclusiv TVA 20% şi are 20.000 lei TVA. Agentul economic exportă marfa din RM, şi exportul de mărfuri este cota zero. După procedura stabilită, agentul economic are dreptul să ceară restituirea TVA-ului, care sunt “bani gheaţă”. Mergi cu cartea de cec şi-ţi iei banii. Dacă este vînzare-cumpărare vinde marfa aceasta măcar cu 500.000 lei. Însă dacă este operaţiune de schimb, trebuie să fie un preţ cît mai aproape de preţul de trecere în cont a TVA-ului. Exemplu: dacă ai cumpărat marfă pe teritoriul RM în valoare de 100.000 lei, şi o exporţi în Rusia cu un preţ de 200.000 lei şi cumperi de acolo chibrite în valoare de 200.000 lei care importezi în ţară, atunci cînd îţi vine marfa trebuie să plăteşti în jur de 44.000 lei TVA. Din macest motiv e bine să vinzi această marfă la preţul maxim de 110.000 lei şi vei plati 22.000 TVA (20.000 lei tu deja ai).

3.Reglementarea netarifară a operaţiunilor de import-export - sistemul de licenţiere,

cotare. Conf. Legii reglementării de stat a activităţii comerciale externe (art.8) reglementarea netarifară în RM se realizează prin:

1)

sistemul de licenţiere

2)

cotare (restricţiile cantitative)

Cotarea (restricţiile cantitative) Restricţiile cantitative în RM pot fi aplicate la operaţiunile de export-import numai în cazuri excepţionale. De regulă, restricţiile cantitative în practica internaţională se stabilesc numai la export atunci cînd este necesar de a asigura populaţia cu mărfuri strict necesare. Restricţiile

cantitative pot fi puse în aplicare de către Guvern cu condiţia publicării hotărîrii respective cu aplicarea ei peste 30 zile din momentul publicării. La momentul de faţă, exportul şi importul se efectuează fără restricţii cantitative. Cotarea nu este alt ceva decît stabilirea unor restricţii

cantitative la import-export. În acestă perioadă în RM se vorbeşte despre restricţiile cantitative la exportul de produse în piaţa Uniunii Europene în baza înlesnirilor tarifare, prin care sunt scutite de taxe vamale pe piaţa UE.Hotărîrea Guvernului privind administrarea cotelor tarifare la exportul mărfurilor în Uniunea Europeană, MO din 14.03.08. Cel mai interesant moment este că restricţiile cantitative la export, în această situaţie de regim preferenţial facilitar, activitatea agenţilor economici nu este atinsă. Sistemul de licenţiere Operaţiunile de import, export, reexport, care sunt supuse licenţierii, sunt prevăzute de Legea priv licenţierea unor genuri de activitate. Sunt prevăzute toate 55 de genuri de activitate, dintre care 16 tipuri de genuri de activitate la import, export şi reexport sunt supuse licenţierii. Conf. Legii priv licenţierea unor genuri de activitate:

Licenţa – actul oficial eliberat de autoritatea de licenţiere care atestă dreptul titularului de a efectua pentru o perioadă determinată genul de activitate operaţiuni de export-import, reexport cu anumite categorii de mărfuri cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere. Solicitant de licenţă poate fi persoana fizică sau juridică înregistrată pe teritoriul RM sub formă de întreprindere sau organizaţie, indiferent de forma de proprietate, forma organizaţional- juridică ce are relaţii fiscale cu sistemul bugetar. Licenţele la import-export sunt eliberate de:

1. Camera de Licenţiere

2. Agenţia Naţională pentru reglementare în energetică

Organele vamale nu mai participă la eliberarea licenţelor. Acest drept a fost transmis din 6 martie 2002.Este Registrul unic de licenţă şi la momentul cînd mărfurile sunt supuse licenţelor, prevede codul marfar al mărfurilor şi apare linia de culoare roşie – şi trebuie să fie prezentată licenţa. Condiţiile de licenţiere, posibilitatea obţinerii licenţierii – toate acestea ţin de posibilitatea agentului economic de a demonstra capacitatea de a practica acest gen de activitate. Se stabileşte locul desfăşurării activităţii, aflării în proprietate privată şi îndeplinirea condiţiilor.

Bibliografie:

1.

Constitutia Republicii Moldova, 1994

2.

Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000

3.

“Legea cu privire la tariful vamal” din 20 noiembrie 1997

4.

Legea cu privire la investiţiile străine, MO, Nr.7 din 1995

5.

Legea cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor obţinute în urma activităţii economice externe, Nr.1466 din 29.01.1998.

6.

Legea Nr.626 din 3.11.1995 cu privire la zona economică liberă. Tvardiţa, publicată în MO nr.73 din 28.12.1995.

7.

Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe 8.06.2000

8.

Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1997

9.

E.Dragnea “Reglementări vamale”, Oradea 1994

10.

Toma Georgescu “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana Americana“ 1995

11.

Conventia Vamala relativa la importul temporar de material stiintific, Bruxelle-68

Evaluare:

1. Identificaţi formele şi metodele de realizare a politicii vamale şi a politicii fiscal-comerciale în operaţiunile de export-import.

2. Definiţi noţiunea de tarif vamal şi utilizarea în practica internaţională.

3. Caracterizaţi tarifele vamale şi sistemul taxelor vamale .

4. Determinaţi condiţiile de licenţiere a operaţiunilor de import-export.

Subiectul 4. Reglementarea juridica a trecerii marfurilor, mijloacelor de transport si mijloacelor banesti peste frontiera vamala a Republicii Moldova

1.Principii generale de trecere a mărfurilor şi mijloacelor băneşti peste frontiera vamală a Republicii Moldova; 2.Trecerea frontierei vamale cu mijloace de transport; 3.Regimul juridic al bunurilor ce aparţin persoanelor fizice; 4.Autorizarea trecerii peste frontiera vamală; 5.Controlul importului; 6.Definiţia şi clasificarea tarifului vamal; 7.Norme internaţionale privind folosirea tarifelor vamale;

8. Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor;

9. Instrumente de tehnică vamală şi tarifară practicate de ţările care folosesc tarife

vamale;

1. Principii generale de trecere a mărfurilor şi mijloacelor băneşti peste frontiera vamală a Republicii Moldova Toate persoanele beneficiază de drepturi egale pentru a introduce şi a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace de transport. Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a introduce şi de a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace de transport sau nu poate fi limitat în acest drept, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative.

2.Trecerea frontierei vamale cu mijloace de transport Pot fi stabilite restricţii la introducerea şi la scoaterea din ţară a mărfurilor şi mijloacelor de transport pentru îndeplinirea obligaţiilor internaţionale faţă de alte state, pentru promovarea politicii economice, apărarea suveranităţii statului, pieţei interne şi în alte scopuri, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, cu acordurile internaţionale la care aceasta este parte. Autorităţile publice nu restituie persoanei care trece mărfuri peste frontiera vamală sau transportatorului cheltuielile suportate din cauza restricţiilor consemnate mai sus. Introducerea şi scoaterea mijloacelor de transport auto Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:

a) mijloace de transport auto cu termen de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, procurate (obţinute prin donaţie) în străinătate, cu condiţia declarării şi achitării drepturilor de import la organul vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat. Mijloacele de transport menţionate trebuie să fie scoase de la evidenţă de la autoritatea competentă a statului de expediere; b) mijloace de transport auto, obţinute în folosinţă (fapt confirmat prin actele respective), cu termen de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, cu condiţia că ele se vor afla la evidenţă permanentă în alt stat şi vor fi declarate la intrare în ţară conform modului stabilit, fără achitarea drepturilor de import. Aceste mijloace de transport nu se plasează în nici un regim vamal. Persoanele fizice rezidente nu au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto cu termen de exploatare de peste 10 ani, tractoare cu termenul de exploatare de peste 12 ani clasificate la poziţia tarifară 8701, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare de peste 7 ani, inclusiv cele obţinute prin moştenire şi în legătură cu stabilirea la un loc de trai permanent în Republica Moldova indiferent de regimul vamal ales.Prin derogare de la prevederile alin.(2), persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto cu termen de exploatare de peste 10 ani, iar mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehicule concepute pentru transportul de maximum 20 de persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare de peste 7 ani, doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate, pe un termen

de pînă la 180 de zile, în regimul vamal de admitere temporară, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state;

b) la contul bancar al Serviciului Vamal, deschis în banca autorizată de Serviciul Vamal, la momentul traversării frontierei Republicii Moldova trebuie să fie depusă o sumă de garanţie (în

valută naţională şi/sau străină) în cuantum egal cu drepturile de import prevăzute în cazul plasării mijlocului de transport auto în regimul vamal de import sau mijlocul de transport auto trebuie să fie introdus pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Convenţiei privind admiterea temporară, adoptate la Istanbul la 26 iunie 1990;

c) pînă la expirarea termenului acordat conform regimului vamal de admitere temporară,

mijloacele de transport auto trebuie să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, cu restituirea

integrală a sumei de garanţie la momentul scoaterii de pe teritoriul vamal. În caz de nerespectare a termenului indicat, sumele de garanţie depuse la intrare se transferă integral la bugetul de stat.

Baza de calcul a sumei de garanţie o constituie drepturile de import în volum maxim, care trebuie să fie plătite pentru mijloacele de transport de categoria respectivă, plasate în regim vamal de import, a căror introducere pe teritoriul Republicii Moldova este permisă de prezenta lege. Nerespectarea prevederilor alin.(3) lit.c) se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state;

b) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de pasageri şi de mărfuri

în folos public; c) mijloacele de transport auto să fie declarate prin acţiune, fiind plasate în regimul vamal de admitere temporară, cu scutire de achitarea tuturor drepturilor de import, fără completarea şi, respectiv, eliberarea de acte vamale; d) regimul vamal de admitere temporară să fie acordat în funcţie de termenul de aflare a mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele fizice nerezidente sînt obligate să scoată de pe teritoriul Republicii Moldova mijloacele de transport auto introduse conform prevederilor alin.(5). În cazul în care persoana fizică nerezidentă părăseşte teritoriul Republicii Moldova fără mijlocul de transport auto care a fost introdus cu condiţia scoaterii acestuia de pe teritoriul Republicii Moldova, ea este obligată să plaseze acest mijloc de transport auto sub supraveghere vamală în regimurile vamale antrepozit vamal sau depozit provizoriu ori să depună gaj, pe un termen de 180 de zile, în cuantum egal cu drepturile de import prevăzute pentru plasarea acestui mijloc de transport în regimul vamal de import. În cazul în care mijlocul de transport auto nu este scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul indicat, sumele de garanţie depuse la intrare se transferă integral la bugetul de stat. Mijloacele de transport auto cu termenul de exploatare de peste 10 ani, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare de peste 7 ani, ce aparţin persoanelor fizice nerezidente, introduse pe teritoriul Republicii Moldova, pot fi înstrăinate numai în scopul scoaterii lor ulterioare de pe teritoriul ţării. Persoanelor fizice li se interzice introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a motoarelor şi caroseriilor cu termen de exploatare de peste 10 ani, iar pentru mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi pentru autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare de peste 7 ani, cu excepţia motoarelor şi caroseriilor introduse pe teritoriul ţării de persoane fizice nerezidente în conformitate cu regimul vamal de tranzit, cu condiţia escortării obligatorii a acestora de către serviciul de supraveghere şi escortare. Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto (indiferent de termenul de exploatare) în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară cu condiţia că sînt proprietari asupra mijloacelor de transport şi locuiesc temporar în ţară, fapt confirmat prin actele respective. Mijloacele de transport menţionate trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state. Se interzice organelor vamale vămuirea mijloacelor de transport auto, motoarelor şi caroseriilor cu termen de exploatare de peste 10 ani, iar a mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi a autovehiculelor concepute pentru transportul de maximum 20 persoane

clasificate la poziţia 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor acestora cu termenul de exploatare de peste 7 ani, ce aparţin persoanelor fizice rezidente. Drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto, motorului şi caroseriei se ia anul de producţie.Anul de producţie se stabileşte în baza datelor ce se conţin în certificatul de înmatriculare (paşaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de identificare al vehiculului de modelul respectiv. În cazul necorespunderii datelor ce se conţin în documentele de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, drept bază se iau datele uzinei producătoare a vehiculului. În cazul în care o persoană prezintă copii ale actelor de înmatriculare, anterior eliberate de ţara exportatoare a vehiculului, şi dacă există careva suspiciuni privind anul de producţie indicat în copiile acestor acte, anul de producţie se stabileşte în baza datelor uzinei producătoare. Dacă, prin aceste metode, nu se stabileşte anul de producţie al vehiculelor supuse evidenţei în Registrul de stat al transporturilor, în rubrica respectivă a adeverinţei vamale se aplică înscrierea "Nu este stabilit. Persoanele fizice care au obţinut titlu de proprietate asupra mijloacelor de transport auto introduse în Republica Moldova răspund solidar cu persoanele care le-au introdus pentru achitarea drepturilor de import dacă aceste mijloace de transport auto nu au fost vămuite de organele vamale. În cazul nerespectării prevederilor alin.(3), sumele de garanţie urmează a fi virate la bugetul de stat. La introducerea mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova, organele vamale eliberează actele respective contra plată. Persoanele fizice, în cazul scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport auto ce deţin statutul de mărfuri autohtone, sînt obligate să le declare prin acţiune, aceste mijloace de transport auto fiind plasate pe un termen nelimitat sub regimul vamal export temporar. În cazul înstrăinării în alte state a mijlocului de transport auto, acesta urmează a fi scos de la evidenţa subdiviziunilor Ministerului Dezvoltării Informaţionale, cu condiţia perfectării actelor vamale corespunzătoare.

3.Regimul juridic al bunurilor ce aparţin persoanelor fizice Persoanele fizice au dreptul:

a) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, obiecte de uz

personal, bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, precum şi mărfuri menţionate în anexa la prezenta lege; b) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri decît cele indicate la lit.a) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă

(cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului);

c) de a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale

internaţionale sau a bagajelor neînsoţite, bunuri, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire. Faptul stabilirii pentru trai permanent sau obţinerii moştenirii se confirmă prin actele respective. Modul de acordare a înlesnirilor menţionate se stabileşte de Serviciul Vamal;

d) de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor

de import, bunuri, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunurilor în

vamă (limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a bunurilor);

e) de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri care nu sînt prevăzute la lit.a) şi lit.b) şi care nu

sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării tuturor drepturilor de import şi declarării în modul stabilit; f) de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri (cu excepţia produselor alimentare) care sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 500 euro, precum şi cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;

g) de a primi bunuri prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau al bagajelor

neînsoţite, cu condiţia că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, precum şi

cu condiţia achitării drepturilor de import, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit.d), şi declarării în modul stabilit. Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova numai în conformitate cu regimul vamal de import. Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu regimurile vamale de import, de admitere temporară şi de tranzit. Mărfurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova de persoanele fizice nerezidente în regimul vamal de tranzit şi care sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie ori alte categorii de mărfuri decît cele prevăzute în anexa la prezenta lege sînt supuse declarării şi escortării obligatorii. Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 500 euro, cu excepţia celor indicate la alin.(4), pot fi introduse pe teritoriul ţării numai de agenţii economici care sînt înregistraţi la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător.

4.Autorizarea trecerii peste frontiera vamală Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor

poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie; b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu

depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabil

Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 100000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit, numai de agenţii economici care sînt înregistraţi la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător. Se pune în sarcina Serviciul Vamal determinarea procedurii de declarare a mărfurilor destinate exportului şi asigurarea evidenţei scoaterii bunurilor din teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, cu prezentarea lunară a informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor. Se interzice persoanelor fizice de a scoate din Republica Moldova utilaj, mijloace de transport folosite în producţie, cu excepţia utilajului şi mijloacelor de transport destinate aplicării în viaţa cotidiană. Admiterea temporară a bunurilor Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova în regim vamal de admitere temporară bunuri necesare activităţii lor sau pentru uz personal, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) declararea bunurilor în modul stabilit;

b) bunurile să nu fie destinate activităţii comerciale sau de producţie;

c) achitarea drepturilor de import;

d) şederea temporară a persoanei în Republica Moldova, confirmată prin actele respective.

Persoanele fizice nerezidente nu au dreptul de a scoate bunuri de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară.Persoanele fizice rezidente au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară, bunuri (indiferent de valoarea lor) dacă ele nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export şi declarării în modul

stabilit şi respectării prevederilor art.8 pct.2) lit.c) şi art.9 alin.(2) şi (3)legea nr.1569. Persoanele fizice rezidente nu au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară.Vămuirea mărfurilor introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară se efectuează la organul vamal în a cărui rază de activitate locuieşte persoana respectivă. Introducerea şi scoaterea obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase Persoanele fizice au dreptul:

1) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:

a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de

valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sînt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de

producţie, cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;

2) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de

valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sînt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu excepţia

celor indicate la lit.a) a prezentului punct) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000

euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;

c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000

euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii şi Turismului, prin care se confirmă costul lor şi faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală; d) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici autorizaţi şi destinate activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit. Introducerea şi scoaterea valorilor culturale Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale cu condiţia prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de autoritatea competentă a statului de expediere, respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi introduse pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 5, 7 şi 8 legii nr. 1569. În cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că acesta prezintă valoare culturală, dar persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea competentă a statului de expediere, organul vamal va permite trecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova, prin care se va confirma costul lui şi faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală. Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale. Alte

valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 6, 7 şi 8 legii nr. 1569 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală.

5.Controlul importului Controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice se exercită după următoarele principii:

a) respectarea orientărilor fundamentale ale politicii externe a Republicii Moldova;

b) respectarea intereselor de securitate naţională;

c) respectarea angajamentelor internaţionale privind neproliferarea armelor de distrugere în

masă şi altor mărfuri strategice utilizate în scopuri militare;

d) respectarea acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

e) controlul utilizării finale a mărfurilor strategice supuse controlului în cadrul regimului neproliferării; f) accesul liber la actele normative ce reglementează controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice; g) participarea la eforturile internaţionale privind controlul exportului de mărfuri strategice;

h) păstrarea confidenţialităţii informaţiilor secrete.

Mărfurile care constituie obiectul controlului sînt exportate/importate în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu politica naţională şi cu angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova privind neproliferarea armelor de distrugere în masă, altor tipuri de armament, precum şi a mărfurilor enumerate în documentele respective pentru exercitarea controlului asupra exportului lor.Mărfurile care constituie obiectul controlului sînt exportate/importate în temeiul autorizaţiilor eliberate de organul abilitat de Guvern în baza argumentării, în termenele şi conform procedurii stabilite de Regulamentul cu privire la regimul de control al exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice. Organul abilitat de Guvern este creat în cadrul Ministerului Economiei. Originalele autorizaţiilor şi ale contractelor notificate de organul abilitat de Guvern sînt prezentate autorităţilor vamale de către persoanele care efectuează operaţiuni de export/import. Controlul asupra îndeplinirii obligaţiilor şi respectării termenelor referitoare la autorizaţiile emise este efectuat de un organ abilitat de Guvern, precum şi de alte structuri guvernamentale în limita competenţei lor.Organul abilitat de Guvern este în drept să retragă sau să suspende autorizaţia în cazul în care exportatorul/importatorul a încălcat procedura operaţiunilor de export/import de mărfuri strategice, precum şi în cazul schimbării condiţiilor care justifică autorizaţia sau din raţiuni esenţiale privind interesele de securitate naţională sau de politică externă.

6.Definiţia şi clasificarea tarifului vamal Noţiuni de bază Tarif vamal - catalog care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri; Nomenclator de mărfuri - listă care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională; Valoarea în vamă a mărfii - valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite; Taxă vamală - plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal; Declarant - persoană fizică sau juridică care îşi declară mărfurile autorităţii vamale; Mărfuri identice - mărfuri care se aseamănă sub toate aspectele cu marfa de evaluat, inclusiv sub aspectul caracteristicilor fizice, calităţii şi reputaţiei ei pe piaţă. Deosebirile neesenţiale de aspect exterior nu pot constitui o piedică pentru a considera identice mărfurile care corespund celorlalte caracteristici ale definiţiei; Mărfuri similare - mărfuri care, deşi nu se aseamănă sub toate aspectele, au caracteristici asemănătoare şi sînt produse din materiale asemănătoare, ceea ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. Calitatea mărfurilor, reputaţia lor şi existenţa unei mărci de producţie sau de comerţ sînt factori care urmează a fi luaţi în considerare la determinarea similitudinii mărfii; Mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip - mărfuri încadrate, conform Nomenclatorului de mărfuri al Republicii Moldova, aprobat de către Guvern, într-o grupă sau într-o categorie de mărfuri produse de o anumită ramură de producţie sau de un anumit sector de producţie, cuprinzînd mărfuri identice sau similare; Redevenţe - plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de

autor.

În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, se percep, ca drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele:

a) taxa vamală; (Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform

Legii cu privire la tariful vamal).

b) taxa pe valoarea adăugată;(Aplicarea taxei pe valoarea adăugată mărfurilor

introduse pe teritoriul vamal se efectuează în conformitate cu legislaţia).

c) accizele;(Aplicarea accizelor la mărfurile supuse accizelor se efectuează în

conformitate cu legislaţia).

d) taxa pentru proceduri vamale; (Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor

acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu legislaţia. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu

prevede altfel. Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.) e) taxa pentru eliberarea autorizaţiei şi taxa pentru actualizarea valabilităţii autorizaţiei; f) taxa pentru participare la licitaţie vamală; g) alte sume prevăzute de legislaţie.

7.Norme internaţionale privind folosirea tarifelor vamale

Principalele norme internaţionale privind folosirea tarifelor vamale în cadrul comerţului internaţional:

1. Reguli de bază ale GATT:

a) valoarea vamală

b) regimul impozitelor interne aplicate mărfurilor importate

c) tariful vamal – principalul regulator al importurilor unei ţări

d) tarifele vamale care au fost consolidate sau reduse în cadrul negocierilor internaţionale nu mai pot fi modificate:

2. Nomenclatorul de la Bruxelles

3. Convenţia privind evaluarea vamală a mărfurilor

Baza de calcul pentru taxele vamale o constituie valoarea în vamă, aceasta fiind compusă din:

- preţul mărfii efectiv plătit sau de plătit;

- cheltuielile de transport;

- aporturile;

- redevenţe şi alte drepturi de licenţă;

- alte plăţi.

Dacă valoarea în vamă nu poate fi determinată utilizând algoritmul de mai sus, ea va fi determinată prin una din următoarele metode:

- valoarea tranzacţională a mărfurilor identice;

- valoarea tranzacţională a mărfurilor similare;

- valoarea dedusă – preţul la care importatorul vinde mărfurile după import;

- valoarea calculată - costurile de producţie ale mărfurilor importate, marja de profit a

beneficiarului normal, cheltuielile generale ale exportatorului.

Metoda ultimului recurs – dacă nici una din metodele de mai sus nu poate fi utilizată, se va recurge la aceasta, potrivit ei valoarea în vamă stabilindu-se de o manieră flexibilă şi va avea în vedere informaţii deja existente sau valori în vamă deja calculate.

8. Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor Importanţa Sistemului Armonizat pentru comerţul internaţional şi activitatea vamală este deosebit de importantă. Astfel, 98 % din mărfurile care fac obiectul comerţului internaţional se clasifică în conformitate cu acesta, iar determinarea codului mărfurilor conform Nomenclatorului are impact direct asupra încasării taxei vamale. Sistem armonizat de denumire și codificare a mărfurilor cuprinde pozițiile, supozițiile și codurile numerice aferente acestora, notele de secțiuni, capitole și subpoziții, precum și normele generale de interpretare a Sistemului armonizat. Actualmente 207 ţări ale lumii beneficiază de Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline la Sistemul Armonizat în 2006, iar aderarea Republicii Moldova la Convenţia Internaţională privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor a asigurat facilitarea comerţului exterior intre statele- participante şi a contribuit la aprofundarea relaţiilor comercial-economice cu alte state ale lumii. Sistemul Armonizat este un nomenclator în permanentă dezvoltare, fiind gestionat de Organizaţia Mondială a Vămilor. Prima ediţie a Sistemului Armonizat a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1988, iar la 1 ianuarie 2012 s-a pus în aplicare ediţia a V-a a Sistemului Armonizat

(HS2012).

Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova se bazează pe Sistemului Armonizat aprobat de OMV, și cuprinde circa 10 mii de poziţii, grupate în 21 de secţiuni şi 97 de capitole, iar fiecare produs are un cod care cuprinde cel mult 9 cifre.

Sistemul de clasificare a mărfurilor este utilizat în mai multe scopuri vamale, în special pentru elaborarea tarifului vamal şi ca urmare determinarea cotei taxei vamale la import. Totodată clasificarea mărfurilor stă la baza statisticii vamale. Determinarea corectă a codului mărfurilor este obligaţia care revine declarantului, iar organele vamale efectuează controlul corectitudinii clasificării în vederea prevenirii cazurilor de clasificare eronată în scopul beneficierii nejustificate de scutiri de taxe şi eschivării de la plata integrală a drepturilor de import. În vederea perfecţionării procesului de clasificare, serviciul vamal a implementat mai multe instrumente speciale, conform practicilor internaţionale. Astfel, în 2012 a fost implementată procedura de emitere a deciziilor tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor. Aceste decizii se publică pe pagina oficială a Serviciului Vamal. Implementarea procedurii privind emiterea deciziilor tarifare este menită să asigure o previzibilitate şi claritatea cît pentru agentul economic atît şi pentru organul vamal în privinţa

codului corect mărfurilor care se preconizează a fi importate sau exportate. Principalul avantaj pentru agentul economic, care solicită informaţia tarifară constă în posibilitatea calculării din timp

a sumelor taxelor vamale şi impozitelor ce urmează a fi achitate precum şi informarea în prealabil

privind scutirile şi alte facilităţi vamale de care acestea vor putea beneficia la importul sau exportul mărfurilor. Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova (TARIM) are un caracter consultativ, reprezentând o bază de date în care se indică măsurile tarifare şi netarifare aplicabile mărfurilor importate sau exportate pe/din teritoriul vamal al RM. TARIM este accesibil prin pagina web și curpinde informație privind cotele taxelor vamale, alte plăți și cerințe aplicate la import.

Actualmente Serviciul Vamal participa la elaborarea Nomenclaturii Combinate a Republicii Moldova, bazată pe ediţia a V-a Sistemului Armonizat, care urmează a fi aprobată pe parcursul anului. Implementarea acestor și altor instrumente ale OMV şi a celor mai bune practici internaţionale în domeniul clasificării mărfurilor se asigură de colaboratorii secției clasificarea mărfurilor din cadrul Serviciului Vamal precum și subdiviziunile specializate din cadrul celor 7 birouri vamale.

9. Instrumente de tehnică vamală şi tarifară practicate de ţările care folosesc tarife vamale Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a taxei plătite anterior. Facilităţile tarifare se stabilesc prin prezenta lege şi nu pot avea caracter individual, cu

excepţia cazurilor prevăzute la art.28. Facilităţile tarifare se acordă în modul prevăzut de legislaţie

şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Sînt scutite de taxa vamală:

a) mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de

mărfuri, precum şi obiectele de aprovizionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;

b) mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţeni

străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care Republica

Moldova este parte;

c) valuta naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum

şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;

d) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar,

destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;

e) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit

(donaţii) sau în scopuri filantropice pe linia statului, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;

f) mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoriul vamal sub

supraveghere vamală în cadrul destinaţiilor vamale respective;

g) mărfurile plasate sub regimurile vamale de tranzit şi antrepozit vamal şi sub destinaţiile

vamale de distrugere şi abandon în folosul statului;

h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare

sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

i) mărfurile autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare şi

produsele compensatoare după perfecţionarea pasivă conform reglementărilor vamale;

j) publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii,

materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative.

k) mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal magazin duty free (duty

free diplomatic);

l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al

Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova; m) mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, exceptînd mărfurile supuse accizelor, carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată (poziţia tarifară 0201), carnea de bovine congelată (poziţia tarifară 0202), carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0203), carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0204), organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0206), carnea şi organele comestibile ale păsărilor de la poziţia tarifară 0105, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0207), slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată (poziţia tarifară 0209 00), laptele şi smîntîna din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi) (poziţia tarifară 0402), feculele de cartofi (poziţia tarifară 1108 13 000), grăsimile de animale din specia bovină, ovină sau caprină, altele decît cele de la poziţia tarifară 1503 (poziţia tarifară 1502 00) şi zahărul brut din trestie de zahăr (poziţia tarifară 1701 11). Taxa vamală achitată pentru mărfurile plasate în regim vamal de perfecţionare activă, la care se aplică taxa vamală, se restituie, în modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 10 zile; n) mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;

o) utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional

Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie;

p) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;

q) activele materiale valoarea cărora depăşeşte 1000 de lei pentru o unitate şi al căror

termen de exploatare depăşeşte un an, plasate în capitalul statutar (social) al agentului economic;

r) utilajul tehnologic, echipamentul, instalaţiile şi mijloacele circulante importate de către

organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi

Atestare pentru activitatea din sfera ştiinţei şi inovării, conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova şi limitei propuse anual de Guvern şi aprobate de Parlament;

s) mărfurile importate cu scopul efectuării investiţiilor capitale în cadrul şi în condiţiile

Acordului de investiţii "Cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"";

t) produsele petroliere importate în cadrul şi în condiţiile Acordului de investiţii "Cu privire

la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"", destinate comercializării prin unităţile de

comercializare a produselor petroliere stabilite în acordul menţionat;

u) mărfurile introduse în Republica Moldova de către persoanele juridice în scopuri necomerciale şi plasate sub regimul vamal de import, a căror valoare în vamă nu depăşeşte 50 de euro;

v) bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 1000 de lei şi a căror durată de funcţionare este mai mare de un an, importate de către întreprinderile ce desfăşoară activitatea de leasing, în scopul onorării obligaţiilor contractuale ale acestora, rezultate din contractele de leasing încheiate cu persoane fizice sau juridice din Republica Moldova.

MODUL DE RESTITUIRE A SUMELOR TAXELOR VAMALE PLĂTITE ÎN PLUS Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca rezultat al comiterii unor erori de calcul, al efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca rezultat al anulării plăţilor după modificarea declaraţiei vamale, se restituie la contul plătitorului sau se trec în contul altor plăţi vamale şi fiscale dacă nu a trecut mai mult de un an de la data supraplăţii. Pentru a obţine restituirea sumelor specificate la alin.(1) sau trecerea lor în contul altor plăţi, plătitorul depune o cerere la autoritatea vamală, în care indică supraplata respectivă. La cerere se anexează certificatul fiscal teritorial, care confirmă restanţele plătitorului sau lipsa acestora faţă de buget şi fondul social. Examinînd cererea plătitorului, autoritatea vamală adoptă hotărîrea privind restituirea, trecerea în contul altor plăţi sau refuzul de restituire a sumei taxelor vamale încasate, informîndu-l în scris pe plătitor despre hotărîrea adoptată. O copie a hotărîrii în cauză, precum şi a actului de verificare a stării decontărilor, întocmit la ziua efectuării operaţiunilor bancare, se anexează la documentele ce confirmă restituirea supraplăţii sau trecerea ei în contul altor plăţi. Autoritatea vamală examinează cererea în termen de 30 de zile. Operaţiunile menţionate de restituire sau de trecere în cont a supraplăţilor se efectuează de către autorităţile vamale, în baza documentelor bancare şi de casă, prin virament respectiv de la conturile trezoreriale. În cazul în care plătitorul are restanţe la bugetele de toate nivelurile, supraplata nu i se restituie, ea fiind folosită la stingerea restanţelor în cauză.

Bibliografie :

1. Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000

2. “Legea cu privire la tariful vamal” din 20 noiembrie 1997

3. Legea cu privire la investiţiile străine, MO, Nr.7 din 1995

4. Legea cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor obţinute în urma activităţii economice externe, Nr.1466 din 29.01.1998.

5. Legea Nr.626 din 3.11.1995 cu privire la zona economică liberă. Tvardiţa, publicată în MO nr.73 din 28.12.1995.

6. Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe 8.06.2000

7. Legea serviciilor in organele vamale 20.07.2000

8. Legea cu privire la zonele economice libere 27.07.2001

9. Legea cu privire la modul de introducere pe teritoriul Republicii Moldova si scoaterea marfurilor si bunurilor ce apartin persoanelor fizice 20.12.2002

10. Legea privind licentierea unor genuri de activitate in Republica Moldova 30.07.2001

11. Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova 28.11.2002

12. Regulamentul cu privire la introducerea pe teritoriul Federaţiei Ruse a mărfurilor pentru prelucrare, Nr.78-XI din 8 noiembrie 1994

13. Regulamentul cu privire la ordinea perfectării actelor şi perceperii plăţilor vamale la importul în RM a mărfurilor supuse accizelor.

14. Cornel Cazacu, Gheorghe Caraiani, „Vămuirea mărfurilor de export – import”, Bucureşti,

1996;

15. Gheorghe Caraiani „Reglamentări interne şi internaţionale privind vămuirea mărfurilor”, Bucureşti, 1997;

16. Ion Suceavă, „Codul şi Regulamentul Vamal”, Editura Cris Book Universal, Bucureşti, 1997;

17. Ion Suceavă, „Drept vamal”, Editura Cris Book Universal, Bucureşti, 1997;

18. „Valorea în vamă a mărfurilor de import: Reglementări şi comentarii”, Lumina Lex, Bucureşti, 1998;

19. Gheorghe. Caraiani, “Lexicon de termeni în domeniul transportului şi a vămuirii”, Lumina Lex, Bucureşti, 2000;

Evaluare :

1. Definiţi principiile generale de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală.

2. Determinaţi drepturile şi obligaţiile persoanei fizice la deplasarea mărfurilor şi mijloacelor băneşti peste frontiera vamală.

3. Stabiliţi condiţiile de deplasare a mărfurilor peste frontiera vamală.

4. Determinaţi condiţiile de trecere peste frontiera vamală a mijloacelor de transport.

5. Defiiniţi metodele reglementării de stat a activităţii economice externe.

6. Definiţi noţiunea de tarif vamal.

7. Determinaţi rolul şi locul tarifului vamal în reglementarea activităţii economice externe.

8. Identificaţi instrumentele de tehnică vamală în reglementarea operaţiunilor de import-export.

Subiectul 5 Drepturile de import-export.

1.Noţiunea şi natura juridică a taxei vamale ; 2.Funcţia taxei vamale ; 3.Taxa pe valoare adăugată ; 4.Procedura aplicării şi perceperii taxei pentru proceduri vamale ; 5.Funcţia taxei vamale ca instrument fiscal ;

1.Noţiunea şi natura juridică a taxei vamale Taxă vamală - plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal;

În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, se percep, ca drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele:

a. taxa vamală ;

b. taxa pe valoarea adăugată;

c. accizele;

d. taxa pentru proceduri vamale;

Se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:

1) ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii; 2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă; 3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) şi 2); 4) excepţională, care, la rîndul ei, se divizează în:

a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni; b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare; c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.

2.Funcţia taxei vamale Principalele functii indeplinite de taxele vamale sunt:

A. Instrument fiscal

Taxa vamala apare ca un important instrument al politicii fiscale, desi astazi acest caracter

este mult atenuat. Ea se constituie in special in calitatea sa de impozit prelevat asupra tranzactiilor cu produse ce trec frontiera astfel incat perceperea sa este avantajoasa pentru stat deoarece taxa vamala majoreaza veniturile bugetului de stat.

B. Instrument de politica comerciala

Politica comerciala reprezinta ansamblul masurilor cu caracter administrativ, politic, juridic, fiscal, valutar si de alta natura cu ajutorul carora se promoveaza relatiile comerciale internationale.

Prin utilizarea taxelor vamale intr-o economie de piata, se produc anumite efecte asupra functionarii economiei. Motivatiile de percepere a taxelor vamale sunt nenumarate. Dintre acestea, printe cele mai importante se numara:

- Protectia tarifara sustine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau economic;

- Prin taxe vamale se protejeaza forta de munca si locurile de munca din anumite ramuri;

- Prin reducerea importurilor se stimuleaza productia interna si se majoreaza veniturile producatorilor.

- Taxele vamale se constituie ca instrument de coordonare statala a activitatii de comert exterior. Prin intermediul resorturilor de politica vamala se pot promova sau nu relatii comerciale cu anumite piete.

3.Taxa pe valoare adăugată Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A) este un impozit indirect, care se aplică asupra cifrei de afaceri. În Republica Moldova reprezintă un impozit general de stat. Prin intermediul T.V.A se colectează la buget o parte din valoarea mărfurilor produse (serviciilor prestate, lucrărilor executate) în republică sau importate. T.V.A. a fost instituită în RM la 01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor. Pe tot parcursul de existenţă T.V.A. a suferit multiple modificări care în mod direct şi indirect influenţa negativ activitatea economică a agenţilor economici şi situaţia materială a populaţiei. În scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei şi reflectat în Codul Fiscal al RM (Titlul III). Conform prevederilor titlului III al codului fiscal subiecţi impozabili cu T.V.A. sunt:

persoanele fizice şi juridice care efectuiează livrări impozabile pe piaţa internă şi la export şi sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile CF (art.

112);

persoanele fizice şi juridice care importa mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, valoarea cărora nu depăşeşte limitele stabilite de legislaţia în vigoare, indiferent de faptul înregistrării în calitate de subiect al T.V.A. pe teritoriul RM persoanele fizice şi juridice , care importă servicii considerate ca livrări impozabile efectuate de persoanele menţionate.

4.Procedura aplicării şi perceperii taxei pentru proceduri vamale Mărimea taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale se stabileşte în conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu completările, introduse conform Legii pentru completarea Legii cu privire la tariful vamal nr.1387-XIV din 24.11.2000. I. Dispoziţii generale Taxele pentru proceduri vamale sînt stabilite în mărimi ad valorem în dependenţă de valoarea mărfurilor şi obiectelor vămuite şi taxe fixe. Taxa pentru vămuirea mărfurilor şi obiectelor importate/exportate se percepe separat pe fiecare cod marfar, cu aplicarea cotei în dependenţă de valoarea în vamă şi tipul declaraţiei.Tipurile procedurilor vamale corespund numerelor de rînd, indicate în anexa nr.2 a Legii cu privire la tariful vamal. II. Modul de percepere a taxei pentru proceduri vamale Primul tip al taxei pentru proceduri vamale se aplică în toate cazurile de vămuire, cu excepţia mărfurilor şi obiectelor plasate sub regimurile vamale, în conformitate cu care se vor percepe taxele indicate în tipurile 2, 3 şi 4. Taxa pentru proceduri vamale nu se calculează la mărfurile şi obiectele cu valoarea în vamă pînă la 50 euro şi aflate în regim de tranzit.Tipul doi al procedurilor vamale se aplică la vămuirea mărfurilor, returnate după prelucrare, conform regimurilor vamale "Perfecţionare activă", "Transformare sub supraveghere vamală" şi "Perfecţionare pasivă". În cazul returnării mărfurilor, care n-au participat la procesul prelucrării, taxa pentru procedurile vamale se calculează din costul mărfurilor conform tipului 1.Reimportul (reexportul) mărfurilor după reparaţie sau înlăturarea defectelor cu titlul gratuit în cazuri temeinic justificate, se efectuează fără calcularea taxei pentru procedurile vamale. În cazul efectuării operaţiunilor complementare cu caracterul perfecţionării active în cadrul regimului perfecţionare pasivă sau perfecţionării pasive în cadrul regimului perfecţionare activă, calcularea taxei pentru procedurile vamale se efectuează conform tipului 1, dar la încheierea acestor regimuri - din serviciile prestate (tipul 2). Aplicarea tipului trei al procedurilor se va efectua la introducerea provizorie pe sau scoaterea provizorie de pe teritoriul vamal al mărfurilor şi obiectelor, prevăzut de secţiunea 11 a Codului vamal. La calcularea taxelor pentru fiecare foaie complementară (tipurile 3, 4 ale procedurilor vamale) atribuirea cotei sumei calculate pentru fiecare cod marfar se va efectua prin media artimetică.În cazul modificării regimului vamal al mărfurilor şi obiectelor perfectate anterior conform tipului 3, calcularea taxelor pentru proceduri vamale se va efectua în dependenţă de regimul anunţat.

Persoanele fizice, care nu sînt subiecţi ai antreprenoriatului, achită taxa pentru proceduri vamale la introducerea/scoaterea mărfurilor şi obiectelor de uz personal (inclusiv importul autoturismelor şi altor mijloace de transport), în cantităţile ce depăşesc limitele stabilite de legislaţie, conform primului tip de proceduri. Excepţie prezintă declararea importului/exportului de mărfuri şi obiecte efectuat de către persoanele fizice, care introduc/scot aceste mărfuri în legătură cu schimbarea locului permanent de trai, în cazul obţinerii drepturilor de moştenire, de către persoanele recunoscute în ordinea stabilită ca refugiaţi şi nevoiţi să-şi schimbe locul de trai, la prezentarea actelor ce confirmă aceasta. Pentru vămuirea bunurilor (introducerea sau scoaterea) la/din teritoriul depozitului vamal şi depozitului vamal liber se percep taxe în conformitate cu tipul 4 al procedurilor. Pentru vămuirea mărfurilor şi obiectelor, scoase din depozitul vamal şi depozitul vamal liber şi plasate sub alte regimuri vamale, taxa pentru procedurile vamale se percepe conform tipurilor 1, 2 şi 3 cu excepţia reexportului peste hotare ale procedurilor, în dependenţă de regimul ulterior respectiv. În cazul amplasării produselor rezultate (perfecţionare activă, perfecţionare pasivă, transformare sub control vamal) la depozitul vamal taxa pentru procedurile vamale se calculează conform tipului 4. Concomitent, conform tipului 4 taxa pentru procedurile vamale se calculează la plasarea mărfurilor importate la depozit vamal şi reexportul acestora peste hotare, a mărfurilor autohtone şi mărfurilor transferate de la un depozit vamal la altul. Pentru vămuirea mărfurilor şi obiectelor în afara zonelor de control vamal (cu excepţia perfectării vamale a încărcăturilor transportate pe cale feroviară şi fluvială) sau în afara programului de lucru (inclusiv sîmbăta, duminica, în zilele de sărbători la birourile vamale interne) se percepe taxa pentru proceduri vamale conform tipului 5 de proceduri, la o singură chemare în zi a unui inspector vamal de către agentul economic - solicitantul chemării. Lucrul inspectorului vamal (cu excepţia inspectorului care îşi exercită funcţiile în cadrul orarului de serviciu), numit prin ordinul şefului biroului vamal, responsabil de lucrul operativ în zilele de odihnă şi de sărbători, este taxat conform tipului 5 de proceduri. Perceperea taxelor conform tipului 6 al procedurilor se efectuează la momentul stabilirii cazului de refuz sau la momentul perfectării actelor vamale pentru importul/exportul mărfurilor.Pentru introducerea modificărilor în declaraţiile vamale, efectuate la iniţiativa agentului economic, se percepe taxa pentru proceduri vamale conform tipului 12 al procedurilor, din valoarea în vamă a mărfurilor, stipulată în declaraţiile vamale supuse corecţiilor.Pentru corectarea, efectuată în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare, la iniţiativa agentului economic a valorii în vamă, indicate în declaraţia vamală anterior perfectată, se percepe o taxă în mărime de 1% din valoarea în vamă nou-stabilită a mărfurilor, dar nu mai mult de 500 euro, conform tipului 13 al procedurilor.Pentru escortarea mărfurilor transportate, aflate sub supraveghere vamală, se va percepe de către vama de destinaţie taxa conform tipului 14 al procedurilor, pentru fiecare unitate de transport. Taxa suplimentară pentru depăşirea timpului prevăzut de parcurgere (cu excepţia staţionărilor forţate, cauzate nu din vina posesorului sau transportatorului) se percepe de către vama de destinaţie în mărime de un euro pentru fiecare kilometru de distanţă parcursă. Taxa de 1 euro pentru km se percepe de la distanţa parcursă după expirarea timpului stabilit de parcurgere. Pentru prezentarea de o singură dată a informaţiei ce confirmă operaţiunile de export/import efectuate de către agenţii economici, se percepe taxa conform tipului 16 al procedurilor. Evidenţa plăţilor calculate, în baza adresărilor în scris ale agenţilor economici, se va efectua într-un registru aparte (forma căruia se anexează), numerotat şi sigilat conform normelor stabilite pentru registrele de evidenţă strictă. Pentru perfectarea vamală a coletelor poştale internaţionale, expediate de persoane fizice, care nu sînt subiecţi ai antreprenoriatului, în oficiile destinate recepţiei şi expedierii trimiterilor poştale, la importul mărfurilor şi obiectelor de uz personal, a căror valoare în vamă depăşeşte în sumă echivalentul stabilit conform Legii bugetului pe anul curent, se percepe taxa pentru proceduri vamale conform tipului 1.Prin perceperea taxei pentru proceduri vamale conform tipului 15 se subînţelege costul sigiliului şi procedura aplicării lui. Pentru aplicarea repetată a sigiliului vamal la încărcăturile cu ajutor umanitar, după efectuarea controlului de către posturile mobile, fiscale, etc plata conform tipului 15 nu se percepe.

Sigilarea depozitelor vamale libere, se efectuează gratuit conform ordinii stabilite de DCV, fără aplicarea sigiliului vamal. Perceperea taxelor pentru procedurile vamale, care n-au fost specificate în prezentele indicaţii metodice, se va efectua în strictă conformitate cu anexa nr.2 a Legii cu privire la tariful vamal. III. Calcularea şi reflectarea taxelor pentru procedure vamale în declaraţiile vamale. Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se calculează în lei moldoveneşti, la cursul oficial al leului faţă de valuta euro stabilit la ziua înregistrării declaraţiei vamale marfare. În declaraţiile vamale (DV-1) va fi indicat acest curs în rubrica 12 "Elemente pentru valoare". Pentru persoane fizice, care nu sînt subiecţi ai antreprenoriatului, cursul valutei euro se va indica în partea dreaptă de sus a tabelei formularului PV-14 cu descrierea mărfurilor. La returul mărfurilor după efectuarea operaţiunilor de prelucrare (regimurile vamale "Perfecţionare activă", "Ttransformare sub supraveghere vamală", "Perfecţionare pasivă") completarea declaraţiei vamale va avea următoarele particularităţi:

Rubrica 22 "Moneda şi valoarea totală facturată" şi 42 "Preţul articolului" va conţine costul serviciilor prestate de către întreprinderea ce a efectuat prelucrarea. În cazurile vămuirii mărfurilor cu valoarea pînă la 50 euro, a mărfurilor amplasate în regimul "Tranzit", completarea declaraţiei vamale va avea următoarele particularităţi:

Rubrica 36 "Preferinţe" la punctul A "eliberări de plăţi pentru proceduri vamale" va conţine cifra 1 - scutiri de plăţi. Rubrica 47 "Calculul impozitărilor" la tipul 10 nu se va completa. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale calculate ulterior pe alte tipuri, reflectate în calculul procedurilor vamale (anexa nr.1 , în continuare după text "Calculul Forma PV/1"), se vor introduce în baza de date a plăţilor calculate în secţia economică, la cursul valutei euro indicate în declaraţii. "Calculul Forma PV/1" se completează în două exemplare pe foi autocopiante, executate în mod tipografic. Rubricile şi rîndurile "Calculul Forma PV/1" se completează totalmente în mod obligatoriu şi se anexează la declaraţiile vamale. În caz de neprestare a tipurilor de proceduri vamale stipulate, în "Calculul Forma PV/1" se înscrie semnul "Z". În rîndul "Declaraţia Vamală nr." se va indica numerele consecutive ale declaraţiilor DV-1, cu condiţia eliberării calculului PV-1 doar unui agent economic. Responsabilitatea pentru completarea "Calculului procedurilor vamale" o poartă colaboratorii secţiilor marfare şi pasageri. Verificarea corectitudinii calculării şi perceperii integrale a procedurilor vamale ţine de competenţa secţiilor economie şi control financiar. Ştampila "Liber de vamă" se va aplica de către secţia marfară doar după confirmarea achitării taxei de către secţia economică. Evidenţa taxei procedurilor vamale calculate se efectuează în fişele personale ale agenţilor economici, divizate pe fiecare tip al procedurilor acordate. În extrasul din fişa de evidenţă personală (contul personal) se va reflecta doar suma totală a taxelor pentru proceduri vamale. La efectuarea procedurilor în zona de supraveghere vamală la frontieră sau la efectuarea controlului de către posturile mobile şi posturile fiscale comune interne de control a mărfurilor importate, concomitent cu completarea "Calculului Forma PV/1" se va înscrie în mod obligatoriu în borderoul marfar şi factura de expediţie (invoise) numărul bonului de percepere şi suma încasată a procedurilor vamale. IV. Perceperea taxelor pentru proceduri vamale Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep integral la compartimentul 116.03 al bugetului de stat separat sau concomitent cu perceperea impozitelor şi taxelor vamale. Achitarea se efectuează prin virament sau depunere a numerarului în casieriile instituţiilor vamale. Extrasele din conturile trezoreriale de venituri confirmă achitarea taxelor calculate. Perceperea numerarului de la persoanele fizice se efectuează în baza chitanţierului "Forma PV-14". Bonul casier de plată (Forma CO-1) serveşte ca document primar de încasare a numerarului taxelor pentru proceduri vamale.

5.Funcţia taxei vamale ca instrument fiscal Taxele vamale au doua functii importante. Prima este aceea de instrument fiscal, iar cea de-a doua este functia taxei vamale ca instrument de politica comerciala. 1 Taxele vamale instrument fiscal

Taxa vamala apare initial sub forma unui instrument simplu de politica fiscala in scopul formarii veniturilor statului. Din punct de vedere al politicii fiscale, taxa vamala este acordata in special in calitatea sa de impozit perceput asupra tranzactiilor cu produse care trec frontiera (export, import sau tranzit), calitatea in care, perceperea acesteia este avantajoasa pentru un stat, intrucat ca impozit fiscal taxa vamala majoreaza veniturile bugetare. Cat de mare este aportul taxelor vamale in veniturile fiscale si in veniturile totale ale bugetului general consolidat a fost prezentat mai sus. 2 Taxele vamale instrument de politica comerciala Termenul de politica comerciala cuprinde ansamblul masurilor cu caracter administrativ, politic, juridic, fiscal, valutar si de alta natura, prin intermediul carora statele promoveaza relatiile comerciale internationale, interesele nationale fundamentale, de perspectiva sau de scurta durata. Mijloacele folosite pentru realizarea obiectivelor politicii comerciale pot fi grupate in doua categorii: masuri de control direct sau mijloace de constrangere care influenteaza cantitatile (restrictii cantitative, licentele, controlul valutar si prohibitiile), si masuri care influenteaza preturile de control indirect sau mijloace de incitare (taxe vamale, prelevari, taxe antidumping si de compensatie, subventiile si primele de export). Taxa vamala devine pe parcursul evolutiei sale dintr-un instrument fiscal un mijloc complex de politica comerciala, unul din cele mai utilizate instrumente pentru protejarea economiei nationale. Astfel, politica vamala contribuie la stimularea si diversificarea productiei interne si exportului la satisfacerea cerintelor economiei nationale cu materii prime si alte marfuri de import, la largirea cooperarii economce si tehnico-stiintifice internationale. Valentele taxei vamale ca instrument de politica comerciala se contureaza odata cu dezvoltarea industriei si interesului statului de a proteja industria proprie de concurenta straina. Astfel, apare protectionismul vamal, cu taxe mari la produse manufacturate si taxe mici la materiile prime, incurajandu-se astfel importul de materii prime si dezvoltarea noilor industrii. Odata cu aparitia primelor tari industrializate, protectionismul devine agresiv. Imbracand forma unor tari liber-schimbiste, in conditiile in care introducerea taxelor fusese generalizata la aria tuturor tarilor, tarile industrializate promoveaza ideea comertului cu taxe mici sau a unui comert liber, pentru putea fi competitivi in orice tara datorita costurilor de productie mici si in lipsa taxelor vamale. Desi politica de comert liber este formal aparata de catre state, evidentiandu-se meritele acesteia pentru maximizarea productiei mondiale, statele gasesc motivatii suficiente pentru intoducerea taxelor vamale, pentru punerea in functiune a unei politici tarifare proprii, manifestata si prin functionarea unui tarif vamal national.

Bibliografie:

1. Instrucţiunea Comitetului Vamal de Stat din 26 august 1994, Nr.01-12/926, privind unele întrebări despre aplicarea regimului de reimport

2. Hotărîrea Guvernului RM nr.151 din 22 aprilie 1994 cu privire la aprobarea Regulamentului – tip de formare şi funcţionare a zonelor – economice libere pe teritoriul RM.

3. Hotărîrea Guvernului RM cu privire la unele măsuri de reglementare a introducerii şi scoaterii unor categorii de mărfuri, MO din 17 decembrie 1998.

4. Hotărîrea Guvernului din 11 iunie 1996 “privind operaţiunea de tranzit”

5. Hotărîrea Guvernului RM Nr.851 din 27.12.1995 despre procedura deschiderii şi funcţionării depozitelor vamale libere.

6. Hotărîrea Guvernului RM nr.777 cu privire la unele măsuri de reglementare a comerţului exterior din 13 august 1997.

7. Hotărîrea Guvernului RM nr.777 cu privire la perfecţionarea mecanismului exterior

8. Regulamentul Comitetului de stat vamal din 10 ianuarie 1993, Nr.314, pag.10.

9. Ordinul Ministerului Comerţului Nr.60/1994 privind deschiderea de contingente tarifare la import. MO nr.314/1997

10. Constitutia Republicii Moldova, 1994

11.

Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000

12. “Legea cu privire la tariful vamal” din 20 noiembrie 1997

13. Legea cu privire la investiţiile străine, MO, Nr.7 din 1995

14. Legea cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor obţinute în urma activităţii economice externe, Nr.1466 din 29.01.1998.

15. Попова И.Н. «Коментарий к таможенному кодексу», Основная часть, 1996

16. Gh.Caraiani “Vamuirea marfurilor de export-import”, Bucuresti 1996

17. Ghid de utilizare a Tarifului Vamal de import al Romaniei, MO nr.3, 1997

18. Terard Schifo “Nomenclatura de import” Bruxelle – 1998

19. N.Reichesse “reexporturile in tarile dezvoltate” Vitess, 1992

20. C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de import-export”, Bucuresti 1996

21. I.Popa “Tranzactii internationale”, Bucureşti, 1992,

Evaluare:

1. Definiţi noţiunea de taxa vamală.

2. Determinaţi şi analizaţi drepturile de import şi export aplicate.

3. Determinaţi şi analizaţi baza de calcul a drepturilor de import şi export.

4. Determinaţi şi analizaţi procedura aplicării taxei vamale.

5. Determinaţi şi analizaţi funţiile taxei vamale ca instrument de politică fiscal comercială.

Subiectul 6. Vămuirea mărfurilor de import-export.

1.Principii generale privind perfectarea actelor vamale. Operaţiuni prealabile. 2.Autorizarea trecerii peste frontiera vamală şi acordarea liberului de vamă ; 3.Principii generale de perfectare a actelor vamale sub acoperirea Carnetului TIR ; 4.Brokerul vamal ; 5.Declaraţia vamală în detaliu ;

1.Principii generale privind perfectarea actelor vamale. Operaţiuni prealabile. Vămuirea se efectuează în conformitate cu Codul Vamal RM şi cu alte acte normative, inclusiv cu cele emise de Serviciul Vamal. Operaţiunile de vămuire a mărfurilor se efectuează în locurile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau subdiviziunile lor şi în orele de program ale organului vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. La solicitarea persoanei, vămuirea poate fi efectuată, cu acordul organului vamal, în alte locuri şi în ore extraprogram, din contul persoanei. Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport şi reprezentanţii lor sînt în drept să asiste la operaţiunile de vămuire. La cererea organului vamal, persoanele indicate mai sus sunt obligate să asiste la vămuire şi să acorde asistenţă colaboratorului vamal. Actele vamale se perfectează în limba de stat, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul

cod.

Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi de cele de frontieră şi nu poate fi efectuată de alte organe. Serviciul Vamal are dreptul să stabilească organele vamale la care să aibă loc vămuirea unor categorii de mărfuri şi mijloace de transport. Nimeni nu este în drept să utilizeze sau să dispună de mărfurile şi mijloacele de transport care nu au fost vămuite pe deplin, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod şi de actele normative ale Serviciului Vamal. Serviciul Vamal este în drept să stabilească condiţii şi restricţii cu privire la utilizarea şi dispunerea de mărfurile şi mijloacele de transport care nu au fost vămuite pe deplin.

Vămuirea începe în momentul în care:

a) mărfurile şi mijloacele de transport sînt prezentate organului vamal abilitat; b) declaraţia vamală este depusă (pe suport de hîrtie sau în format electronic) în modul stabilit, respectînd procedura efectuării operaţiunilor prealabile prevăzute de actele normative în vigoare. Ca rezultat al finalizării operaţiunilor de vămuire cu mărfuri şi mijloace de transport, organul vamal validează declaraţia vamală depusă, iar mărfurile şi mijloacele de transport se consideră plasate sub destinaţia vamală solicitată. Dacă, în procesul controlului vamal, organul vamal constată imposibilitatea validării declaraţiei vamale, acest fapt se consemnează în modul stabilit de Serviciul Vamal şi se aduce la cunoştinţă titularului de mărfuri sau de mijloace de transport. Persoana responsabilă de mărfurile sau de mijloacele de transport supuse vămuirii este obligată să depună, cel tîrziu a doua zi lucrătoare imediat următoare zilei în care a primit refuzul în validare, o altă declaraţie vamală, înlăturînd neajunsurile depistate, sau să plaseze mărfurile şi mijloacele de transport sub o altă destinaţie vamală. Dacă, pînă la expirarea termenului menţionat la alin.(2), titularul mărfurilor şi mijloacelor de transport nu a soluţionat destinaţia acestora, organul vamal atrage titularul la răspundere contravenţională şi fixează un termen nou de vămuire a mărfurilor. La introducerea sau scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor necesare în caz de calamitate naturală, catastrofă şi accident, precum şi a animalelor vii, mărfurilor uşor alterabile, substanţelor radioactive, materialelor de informare în masă, se efectuează vămuirea simplificată. Cazurile şi condiţiile în care se efectuează vămuirea simplificată sînt stabilite de Serviciul Vamal. La cererea organului vamal, persoana care trece mărfuri peste frontiera vamală, transportatorul, deţinătorul depozitului, alţi titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport sînt obligate să efectueze transportul, cîntărirea, alte operaţiuni de determinare a cantităţii mărfurilor, încărcarea, descărcarea, transbordarea, reparaţia ambalajului deteriorat, ambalarea, reambalarea, deschiderea ambalajului sau altor spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse vămuirii. În alte cazuri, dacă vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport nu a fost încheiată, operaţiunile indicate la alin.(1) pot fi efectuate numai cu autorizaţia

organului vamal. Operaţiunile de încărcare-descărcare şi alte operaţiuni efectuate cu mărfuri şi mijloace de transport nu trebuie să implice cheltuieli suplimentare pentru organul vamal. În cazul în care există temeiuri de a se presupune că transportatorul cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea prevederilor din prezentul cod, organul vamal este în drept să permită transportul de mărfuri cu documentele însoţitoare cu condiţia înzestrării necesare a mijlocului de transport sau transportul acestora de către transportatorul vamal, conform prevederilor prezentului cod şi actelor normative ale Serviciului Vamal. Cheltuielile suportate de transportator în legătură cu înzestrarea mijlocului de transport sau cu transportarea mărfurilor cu documentele însoţitoare de către transportatorul vamal nu se restituie de către organele de stat.În cazurile neprevăzute mai sus, transportul de mărfuri cu documentele însoţitoare se efectuează după ce sînt plătite drepturile de import sau de export.

2.Autorizarea trecerii peste frontiera vamală şi acordarea liberului de vamă

 

Conform legislatiei comunitare, „acordarea liberului de vamă” reprezintă acțiunea prin care

autoritățile vamale pun mărfurile la dispoziție în scopurile prevăzute de regimul vamal sub care au

fost plasate.

 

3.Principii generale de perfectare a actelor vamale sub acoperirea Carnetului TIR Carnetul TIR este un document cu valoare, care garantează plata taxelor vamale a mărfurilor transportate în regim TIR, până la concurenţa sumei de 50.000 USD. El poate fi emis în ţara de plecare sau în ţara în care titularul este stabilit sau domiciliat. Carnetul TIR este imprimat în limba franceză, cu excepţia Manifestului galben (pagina non- vamală) ale cărei rubrici sunt imprimate în limba naţională şi poate avea 4, 6 sau 14 voleţi. Carnetul TIR poate fi deţinut de orice societate care:

• a fost admisă la regimul vamal TIR de către Asociaţia garantă şi autorizată să folosească carnete TIR de către Autoritatea vamală naţională,

• a primit o copie a Manualului Titularului de Carnete TIR,

• a semnat Declaraţia de angajament privind admiterea la regimul TIR,

• a furnizat garanţia solicitată de Asociaţie şi de lanţul de garanţii.

Carnetul TIR se identifică printr-o serie formată din două litere de control urmate de 9 cifre. La emitere, Asociaţia garantă stabileşte şi perioada de valabilitate a carnetului TIR, specificând o ultimă zi de valabilitate după care carnetul TIR nu mai poate fi prezentat la biroul vamal de plecare pentru luarea în evidenţă. Carnetul TIR rămâne valabil până la terminarea operaţiunii TIR la biroul vamal de destinaţie, cu condiţia ca el să fi fost luat în evidenţă la biroul vamal de plecare în ultima zi de valabilitate sau înaintea acestei date. Se poate utiliza un singur carnet TIR pentru un ansamblu de vehicule (vehicule cuplate) sau pentru mai multe containere încărcate pe un singur vehicul, fie pe un ansamblu de vehicule. Pentru transportul mărfurilor agabaritice, la solicitarea titularului, asociaţia poate emite „carnete TIR deschise“ (Open-TIR). Acestea sunt carnete TIR obişnuite, dar ale căror „voleţi“ poartă menţiunea în limba franceză „Marchandises pondereuses ou volumineuses“ („Mărfuri agabaritice“). Transportul anumitor mărfuri este complet interzis sub acoperirea carnetului TIR (ex.: alcool şi produse derivate, tutun şi produse derivate). Anumite mărfuri sunt interzise a fi transportate sub acoperirea carnetului TIR doar în ţările membre ale Uniunii Europene (ex.: animale vii şi carne din specia bovină; lapte şi smântână; unt şi materii grase din lapte; brânzeturi şi caş; banane inclusiv răsaduri; grâu; secară; alcool etilic; ţuică, lichioruri şi alte băuturi spirtoase).

4.Brokerul vamal Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal, eliberată de Camera de Licenţiere, şi care, pe principiile reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni vamale. Pentru obligaţia vamală apărută brokerul vamal răspunde solidar cu plătitorul vamal.Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative. Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana pe care o reprezintă se stabilesc în baza

unui contract, încheiat cu respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare, care urmează să prevadă, în mod obligatoriu, tipul de reprezentare. Contractul menţionat se prezintă organelor vamale la cererea acestora şi justifică împuternicirile brokerului vamal de a reprezenta declarantul. Licenţierea activităţii de broker vamal se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi ale prezentului cod. Pentru a primi licenţa pentru activitatea de broker vamal, persoana juridică trebuie: să dispună de o bază tehnico- materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker vamal; să dispună de echipamente informaţionale şi de comunicaţie adecvate utilizării sistemului informaţional vamal; să nu săvîrşească încălcări sistematice ale reglementărilor vamale şi/sau fiscale care aduc prejudiciu

bugetului de stat; să dispună, pentru asigurarea responsabilităţii pentru plăţile vamale calculate, de două milioane lei moldoveneşti sub formă de depozit depus pe contul organului vamal sau sub formă de garanţie bancară eliberată pe numele organului vamal; să corespundă altor cerinţe prevăzute de lege. Licenţa se retrage şi în următoarele cazuri:

a)

neconformarea, în termenele stabilite, la noile cerinţe de activitate stabilite de legislaţia în

vigoare;

b)

încălcarea sistematică a legislaţiei vamale şi fiscale;

c)

divulgarea datelor ce constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau alt secret

protejat de lege, constatată prin decizia organelor competente; d) recunoaşterea printr-o hotărîre judecătorească definitivă a insolvabilităţii brokerului vamal sau declararea de către acesta a insolvabilităţii;

e) împiedicarea, de către persoanele cu funcţii de răspundere angajaţi ai brokerului vamal,

organelor vamale sau Camerei de Licenţiere de a efectua controlul. Brokerul vamal este în drept să efectueze orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal.În

cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal prevăzute de lege nu pot fi limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă. Brokerul vamal răspunde în faţa organelor vamale pentru acţiunile proprii şi, în funcţie de tipul reprezentării, pentru acţiunile persoanei pe care o reprezintă. Brokerul vamal poartă răspundere, în condiţiile prezentului cod, pentru încălcarea legislaţiei în vigoare în cazul în care nu va demonstra că încălcarea se datorează culpei persoanei pe care o reprezintă. Brokerul vamal nu este responsabil pentru:

a) nerespectarea condiţiilor destinaţiei vamale alese de către persoana care trece mărfuri

şi/sau mijloace de transport;

b) nerespectarea regulilor de marcare a mărfurilor cu timbru de acciz;

c) efectuarea operaţiunilor valutare legate de trecerea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova;

d) alte acţiuni care nu pot fi puse în culpa lui.

Brokerul vamal are următoarele drepturi:

a) să asiste la examinarea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate de el;

b) să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectării actelor vamale în afara orelor de program sau în alte locuri decît zonele de control vamal; c) să asigure, cu permisiunea şi în prezenţa colaboratorului vamal, pînă la depunerea declaraţiei vamale, transportarea, operaţiunea de determinare a cantităţii mărfurilor, încărcarea, descărcarea, transbordarea mărfurilor, operaţiunile de ambalare a mărfurilor, precum şi

deschiderea încăperilor şi spaţiilor unde se pot afla asemenea mărfuri şi/sau mijloace de transport;

d) să asiste la cercetarea/expertiza mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, precum şi să ia

cunoştinţă de rezultatele cercetării;

e) să ceară, conform normelor în vigoare, restituirea drepturilor de import şi de export plătite

în plus; f) să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea corectării valorii în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate.

În cadrul procedurii de vămuire a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, brokerul vamal are următoarele obligaţii:

a) să declare mărfurile şi/sau mijloacele de transport conform procedurii stabilite de

legislaţia vamală; b) să asigure completarea corectă a documentelor vamale în conformitate cu legislaţia

vamală şi a celor stabilite prin legislaţia în alte domenii;

c) să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, documente sau alte date suplimentare

necesare pentru vămuire;

d) să asigure depunerea declaraţiei vamale şi a altor acte stabilite prin legislaţia în alte

domenii la biroul vamal competent, prin utilizarea sistemului informatic vamal; e) să verifice autenticitatea documentelor şi a datelor primite de la persoana pe care o reprezintă, în dependenţă de tipul de reprezentare.

f) să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, mărfurile şi/sau mijloacele de transport

supuse declarării şi/sau controlului vamal;

g) să asiste, la cererea organului vamal, la vămuirea mărfurilor şi/sau mijloacelor de

transport;

h) să determine, conform legislaţiei, valoarea în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor de

transport declarate;

i) să răspundă solidar cu plătitorul vamal de achitarea drepturilor de import în termenele

prevăzute de legislaţie şi să achite cuantumul drepturilor de import cuvenite bugetului de stat, în

cazul în care această plată nu

j) să garanteze achitarea drepturilor de import în cazul depozitării provizorii a mărfurilor

şi/sau mijloacelor de transport la depozitul său provizoriu, precum şi în cazurile stipulate în contractul încheiat cu persoana pe care o reprezintă;

k) să organizeze şi să ţină evidenţa operaţiunilor derulate, a mărfurilor şi/sau mijloacelor de

transport depozitate provizoriu în depozitele pe care le deţine;

l) să respecte confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor obţinute care constituie secret de

stat, secret comercial, bancar sau alt secret protejat de lege, care nu sînt destinate publicităţii;

m) să elibereze persoanelor pe care le reprezintă documente justificative, în conformitate cu

legislaţia în vigoare, care să confirme prestarea serviciilor;

n) să respecte condiţiile de folosire şi dispunere a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport

în privinţa cărora vămuirea nu este finisată, pînă la punerea în liberă circulaţie sau eliberarea

condiţionată a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport în conformitate cu destinaţia vamală aleasă;

o) să preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu şi pînă la depunerea

declaraţiei vamale, probe şi mostre de mărfuri pentru efectuarea cercetării (expertizei) ori să asigure efectuarea acestei cercetări (expertize) în conformitate cu legislaţia vamală;

p) să păstreze toate documentele referitoare la operaţiunile efectuate în termenul stabilit de

legislaţie;

q) să prezinte organelor vamale, la solicitarea acestora, orice informaţie privind operaţiunile

vamale derulate;

r) să furnizeze organelor vamale informaţia deţinută cu privire la orice încălcare a

prevederilor vamale şi fiscale.

a fost efectuată de către titularul operaţiunii;

Informaţia pe care brokerul vamal o primeşte de la persoana pe care o reprezintă poate fi folosită numai în scopurile prevăzute de legislaţia vamală şi de contract. Informaţia care constituie secret de stat, secret comercial, alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată nu pot fi difuzate sau folosite de brokerul vamal în scopuri personale, nici transmise unor terţe persoane sau autorităţilor publice (în afară de organul vamal), cu excepţia cazurilor stabilite de lege.

4. Declaraţia vamală în detaliu

declaraţie vamală în detaliu – act unilateral, prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute de legislaţia vamală, voinţa de a plasa mărfurile într-o procedură vamală. Declaraţia vamală în detaliu este alcătuită dintr-un set ce cuprinde numărul de exemplare corespunzător procedurii vamale şi este format din declaraţia vamală primară şi, după caz, declaraţia(iile) vamală(e) complementară(e); declaraţia vamală primară – exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate pentru declararea în detaliu a mărfurilor clasificate la un singur cod tarifar;

declaraţia vamală complementară – exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate împreună cu exemplarele declaraţiei vamale primare, pentru declararea mărfurilor care se clasifică la coduri tarifare diferite sau care, deşi se clasifică la acelaşi cod tarifar, prezintă caracteristici diferite, în special în ceea ce priveşte originea şi care determină tratamente tarifare preferenţiale diferite; procedura vamală – operaţiunea de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport într-o destinaţie vamală, precum şi alte operaţiuni efectuate cu acestea sub supraveghere vamală (inclusiv procedura de transfer în cadrul unei destinaţii vamale, procedura de încheiere a destinaţiei vamale etc.), care se deosebesc reieşind din prevederile legislaţiei vamale. În cazul mărfurilor introduse sau scoase în/din teritoriul vamal de către persoanele fizice, Serviciul Vamal poate dispune, în cazuri justificate, că acestea fac obiectul declaraţiei vamale în detaliu.

Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru:

a) mărfurile importate sau exportate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100 de euro;

b) mărfurile introduse sau scoase în/din teritoriul vamal de persoanele fizice, cu excepţia

subiecţilor antreprenoriatului, atunci cînd la vămuirea acestora se utilizează alt formular;

c) mijloace de plată legale, titluri şi acţiuni;

d) mărfuri în calitate de ajutoare de urgenţă în caz de dezastre şi calamităţi naturale;

e) mărfuri avînd statut diplomatic sau de rang similar care:

- beneficiază de imunitate diplomatică sau consulară ori de rang similar (valiza diplomatică şi

valiza consulară);

- constituie cadouri către conducătorul statului sau către membrii Guvernului sau

Parlamentului;

f) următoarele mărfuri pentru care se face dovada că nu fac obiectul unor tranzacţii

comerciale:

- decoraţii, distincţii şi premii onorifice, insigne şi medalii comemorative;

- echipament de călătorie, provizii şi alte articole, inclusiv echipament sportiv, pentru uz sau consum personal, care însoţesc, preced sau urmează călătorul;

- trusouri şi articole de nuntă, articole legate de schimbarea locuinţei, amintiri de familie;

- coşciuge, urne funerare, ornamente funerare şi articole pentru întreţinerea mormintelor şi

monumentelor funerare;

- material publicitar tipărit, instrucţiuni de folosire, liste de preţuri şi alte articole publicitare;

- produse farmaceutice folosite la evenimente sportive internaţionale, cu excepţia substanţelor care sînt considerate dopante, steroizilor, combinaţiilor de substanţe ce dau efect stupefiant sau halucinogen;

- produse folosite în cadrul măsurilor excepţionale luate pentru protecţia mediului sau a persoanelor; g) mărfurile folosite ca mediu de transport al informaţiilor (suport informatic) cum ar fi dischete, benzi pentru calculatoare, filme, planuri, casete audio şi video, CD-ROM-uri, care sînt

schimbate în scopul furnizării de informaţii, precum şi mărfurile care sînt complementare la o livrare anterioară, cum ar fi actualizările bazelor de date sau programelor informatice transmise gratuit; i) sateliţii destinaţi lansării:

- la exportul sau importul către locul de lansare în spaţiu;

- în momentul lansării în spaţiu;

j) mărfuri care fac obiectul traficului necomercial între persoane rezidente în zonele de frontieră (traficul de frontieră); produse obţinute de producătorii agricoli pe proprietăţi aflate în afara, dar adiacente teritoriului naţional în care îşi desfăşoară activitatea principală, potrivit reglementărilor în vigoare. Declaraţia vamală în detaliu se compune, de regulă, dintr-un set de 8 exemplare consecutive,

de la 1 la 8. În cazul folosirii procedeelor informatice se utilizează formularele alcătuite din seturi a cîte patru exemplare avînd fiecare dublă utilizare, respectiv exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5. Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu pot fi utilizate:

a) în set complet;

b) în set fracţionat.

Setul complet se utilizează numai în situaţia în care legislaţia permite ca pentru toate etapele unei operaţiuni complete (expediere de mărfuri din ţara de plecare, tranzit, introducere de mărfuri în ţara de destinaţie), să fie completate de la expediere toate exemplarele declaraţiei vamale în detaliu necesare acestor operaţiuni. Setul fracţionat se utilizează atunci cînd pentru fiecare din etapele unei operaţiuni complete (expediere de mărfuri, tranzit, introducere de mărfuri) se depun separat seturile de exemplare ale declaraţiilor vamale aferente fiecărei etape. Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu au următoarea destinaţie:

a) exemplarul 1 se păstrează de biroul vamal de expediţie sau export;

b) exemplarul 2 serveşte la colectarea informaţiilor statistice privind exportul;

c) exemplarul 3 revine expeditorului sau exportatorului, după acordarea liberului de vamă;

d) exemplarul 4 însoţeşte mărfurile expediate sub regimul de tranzit şi este reţinut de biroul vamal de destinaţie;

e) exemplarul 5 însoţeşte mărfurile aflate în tranzit pînă la biroul vamal de destinaţie şi este

retrimis biroului vamal de plecare pentru confirmarea încheierii regimului de tranzit;

f) exemplarul 6 este păstrat de biroul vamal de import;

g) exemplarul 7 este destinat pentru colectarea informaţiilor statistice privind importul;

h) exemplarul 8 revine titularului, după acordarea liberului de vamă.

În cazul dispoziţiilor legale potrivit cărora sînt necesare copii ale declaraţiilor vamale, se pot utiliza fie exemplare suplimentare, fie fotocopii ale exemplarului destinat declarantului. Exemplarele 2 şi 7 ale declaraţiei vamale în detaliu pot fi folosite şi în alte scopuri administrative, precum organizarea evidenţei operaţiunilor suspensive, controlul ulterior, controlul fizic în alte amplasamente decît cele ale biroului vamal etc. În set fracţionat, în funcţie de procedura de prelucrare a datelor din declaraţia vamală în detaliu, se utilizează următoarele seturi de exemplare:

i) pentru declararea mărfurilor prin procedura manuală, care se permite numai pentru

regimul vamal de tranzit - exemplarele 1,4 şi 5 (conform anexelor nr. 2 şi 3 la ordinul Serviciului

Vamal nr. 346-o din 24.12.2009)

ii) ii) dacă declararea mărfurilor se efectuează prin procedura informatică se folosesc

următoarele seturi de exemplare ale declaraţiei vamale primare şi complimentare (conform anexelor nr. 4-7 la ordinul Serviciului Vamal nr. 346-o din 24.12.2009) avînd dublă utilizare:

a) pentru procedurile vamale de export definitiv, export temporar, reexport, import definitiv, introducere cu titlu temporar, reimport, antrepozit vamal sau zona liberă, transformare sub control vamal sau alte proceduri vamale, exemplarele - 1/6, 2/7 şi 3/8; b) pentru regimul vamal de tranzit, exemplarele -