Sunteți pe pagina 1din 6

Gh.

Piperea Clauze abuzive


Principiul autonomiei (libertatii) de vointa si limitele sale; contractul nu este doar un acord de vointa, ci vointele si
interesele reunite ale partilor (vointa capacitate + consimtamint; interesul continutul contractului, adica obiectul ce vor
partile si cauza de ce vor partile); vointa poate lipsi (caz in care este suplinita de interes) ori poate fi limitata sau alterata (caz
in care este completata de interes); contractele se fac pentru utilitatea lor, adica vointa este orientata catre ceva, pentru a satisface
un interes; in contractele nevoite nu e!ista vointa sau aceasta este limitata (contracte fortate sau re"lementate; contracte de
adeziune; contractele societatilor din "rup, intre ele sau cu tertii, nu releva vointa societatii controlate, ci vointa societatii
dominante, care este transportata in contract prin instrumentalizarea subsidiarei)
#n mod traditional, contractele clasice (ne"ociate) inseamna acordul de vointa al partilor. #n realitate, contractul este un
summum al vointelor si intereselor partilor. $cordul vointelor inseamna consimtamintul, adica vointa e!primata a partilor care au
capacitatea %uridica de a contracta. Continutul contractului inseamna obiectul acestuia (ce vor partile) si cauza incheierii lui (de ce
vor partile), adica interesele partilor contractului.
&efinitia contractului ca acord de vointe si reunire de interese se potriveste doar contractelor ne"ociate. Contractele in care
sunt parte profesionistii foarte rar sunt contracte ne"ociate. 'nele contracte sunt nevoite (contracte fortate, contracte de
adeziune), vointa uneia dintre parti sau a ambelor lipsind in totalitate, fiind limitata sau fiind alterata de imperativul economic sau
psiholo"ic al semnarii contractului. #ntradevar, cele mai multe contracte ale profesionistilor se incheie nu de voie, ci de nevoie.
Cind vointa lipseste sau cind vointa este limitata ori este alterata, ceea ce ramine ca element contractual subiectiv si ceea ce da
contractului utilitate este interesul partilor. Ca sa supravietuiasca in lumea "lobalizata in care traim si ca sa isi mentina calitatea de
instrument al optiunii umane, prin care omul isi modifica permanent realitatea si viitorul, contractul trebuie vazut si tratat in
utilitatea sa, care inseamna realizarea intereselor partilor.
#nteresele partilor trebuie conciliate; prestatiile partilor trebuie sa fie proportionale si coerente; (chilibrul contractual este
o cerinta a obli"atiilor contractuale implicite de buna credinta si echitate (art. )*+ alin., si alin.-) si al e!ercitiului util si rezonabil
al dreptului (care isi "aseste contrariul in abuzul de drept sau, mai lar", in abuzul de putere economica)
.eziune + clauze interzise/abuzive 0 dezechlibru contractual ori"inar; impreviziune 0 dezechilibru contractual survenit
incheierii contractului
1olidarismul contractual contractul pe termen lun" sau contractul cu prestatii succesive este un parteneriat intre parti;
acestea sunt solidar obli"ate sa asi"ure utilitatea contractului; fiecare parte este obli"ata sa puna cocontractantul in postura de asi
realiza interesele (emolumentul contractului); in acest fel, se asi"ura perenitatea contractului
1olidarismul contractual inseamna le"atura contractuala intrinseca si profunda pe care contractul o creeaza intre partile
contractului, care sunt in solidar obli"ate sa realizeze continutul contractului, adica interesele fiecareia dintre ele. #n contractele pe
termen lun" sau cu e!ecutie succesiva, partile sunt adevarati parteneri la cisti", fiecare dintre parti urmarind un emolument din
incheierea si e!ecutarea contractului, dar si parteneri la riscurile prespuse de e!ecutarea contractului, inclusiv la pierderile
"enerate de e!istenta sau e!ecutarea contractului. 2iecare dintre parti are obli"atia de al pune pe celalalt in postura de asi realiza
interesul urmarit prin incheierea contractului. &e aceea, fiecare parte a contractului are dreptul, in contraprestatie, la aceeasi
atitudine din partea celuilalt. 1olidarismul contractual pretinde concilierea intereselor partilor, care presupune o %usta repartitie
intre parti a sarcinilor, riscurilor si profiturilor "enerate de contract, adica echilibrul contractual. Pentru a concilia interesele
partilor, continutul contractului trebuie sa raspunda efectiv e!i"entelor principiului proportionalitatii si principiului coerentei, iar
partile sunt datoare la un comportament de natura a permite celuilalt sa isi atin"a scopurile pentru care a incheiat contractul.
Partile au in solidar obli"atia de a prezerva utilitatea contractului pentru fiecare dintre ele, iar in acest scop ele sunt datoare sa
asi"ure realizarea continutului contractului si, la nevoie, supravietuirea acestuia.
1olidarismul contractual, astfel vazut, nu se confunda cu domeniul buneicredinte, desi bunacredinta este, in dreptul
nostru, un principiu cu consacrare normativa care poate fi un mi%loc alternativ, dar eficient de aplicare a acestuia. &e altfel,
solidarismul contractual nu se confunda nici cu echitatea, cum nu se confunda nici cu abuzul de putere, care sunt fatete ale
solidarismului contractual sau mi%oace alternative le"ale si %udiciare de aplicare a acestuia in dreptul nostru.
.a momentul incheierii contractului, solidarismul contractual le"itimeaza cerinta construirii raporturilor contractuale pe
fundamentul echilibrului prestatiilor reciproce, corectind dezechilibrul contractual ori"inar (leziunea sau clauzele abuzive in
contractele cu consumatorii). #n perioada e!ecutarii contractului, solidarismul contractual fundamenteaza datoriile de cooperare si
de coerenta ale partilor, vizind fie e!ecutarea contractului, fie terminarea sa. 1olidarismul contractul este menit a prezerva si salva
contractul, oferind solutii in acest scop atit in cazul dificultatilor in e!ecutarea contractului, cit si in cazul nee!ecutarii
contractului (impreviziune, eroare, abuz de putere).
1olidarismul contractual se opune doar aparent individualismului. &e fapt, sar putea spune ca solidarismul contractual este un alt
fel de individualism, ridicat de la nivelul partii, la nivelul parteneriatului pe care il creeaza contractul intre parti, adica un
individualism bazat nu pe vointa individuala a partilor, ci pe interesele partilor contractuale, pentru realizarea caruia partile sunt
solidar obli"ate. $sadar, nu este vorba de un individualism bazat pe libertatea absoluta de a contracta, pe interesul uneia dintre
parti sau pe arbitrariul acesteia, ci de un individualism bazat pe utilitatea contractului pentru parti. #n orice caz, solidarismul
,
contractual nu se confunda cu solidarismul social, care tine de alt domeniu alt dreptului si care are, in multe privinta, un ponuntat
caracter populist sau de fatada.
.e"islatia referitoare la clauzele abuzive este o aplicatie a solidarismului contractual; clauzele abuzive sunt o fateta
specifica le"islatiei protectiei consumatorului a leziunii, care este un dezechilibru contractual or"inar3 (i) conform art. 4 din .e"ea
,)5/-+++, clauzele abuzive sunt fara efect pentru consumator (interventia in contracte a le"iuitorului 3 le"ea are efect de levier
pentru consumator); (ii) art. 6, art. ,6 din .e"ea ,)5/-+++ 3 clauzele abuzive sunt nule, administratia sau sistemul %udiciar avind
atributia de a constata, chiar si din oficiu, aceasta nulitate (interventia %udecatorului in contracte 3 %udecatorul este competent nu
numai sa constatate nulitatea clauzelor, ci si sa le inlocuiasca cu alte clauze contractuale, care sa corespunda cerintei echilibrului
contractual si utilitatii pentru parti a contractului; revizuire/reconstruirea contractului;
#ntrea"a le"islatie a protectiei consumatorului este de tip levier (7levera"e8); efectele nefaste pentru partea slaba in
contract ale principiului libertatii de vointa sunt corectate/atenuate de dispozitii le"ale de ordine publica menite a spri%ini
(7impin"e in sus8) consumatorul intro relatie %uridica ine"alitara, construita pe temeiul unei forte economice a comerciantului
disproportionat de mare in raport cu consumatorul care, la data incheierii contractului are o libertate redusa de a contracta sau, in
orice caz, o vointa alterata de imperativul psiholo"ic sau economic al incheierii contractului; comerciantul isi impune vointa
printrun contract de adeziune, nene"ociabil; deci art. )4) Cciv nu isi "aseste aplicarea in toate consecintele sale, mai ales ca el
trebuie corectat prin raportare la art. 9 Cciv (prin conventiile particularilor nu se poate dero"a de la ordinea publica si bunele
moravuri; este evident ca aceste doua elemente limiteaza libertatea de a contracta si circumscriu efectele contractului in spatiu si
timp, in functie de ceea ce este sau nu permis particularilor, la epoca semnarii contractului sau ulterior, in cursul e!ecutarii lor).
#ne"alitatea economica, tehnica si %uridica intre cei doi contractanti este situaia premis: care e!plic: spiritul ;ntre"ii
le"islaii privind protecia consumatorilor, care nu poate fi altul dec<t acela de a remedia dezechilibrul e!istent la momentul
incheierii contractului sau survenit incheierii contractului, prin re"lementarea unor norme care contrabalanseaz: raportul de
putere, actionind ca un levier (7levera"e8) in favoarea consumatorului si, in acest fel, determinind un dezechilibru %uridic ;n sens
contrar. =ocmai de aceea, dreptul consumatorilor este ;n esen>a sa ine"alitar, el aduc<nd importante limite libert:>ii comer>ului
profesionistului care este >inut s: se supun: unor serii de constr<n"eri.
(fectele nefaste pentru partea slaba in contract ale principiului libertatii de vointa sunt corectate sau atenuate de dispozitii
le"ale de ordine publica menite a spri%ini (7impin"e in sus8) consumatorul intro relatie %uridica ine"alitara, construita pe temeiul
unei forte economice a comerciantului disproportionat de mare in raport cu consumatorul care, la data incheierii contractului are o
libertate redusa de a contracta sau, in orice caz, o vointa alterata de imperativul psiholo"ic sau economic al incheierii contractului.
Comerciantul isi impune vointa printrun contract de adeziune, nene"ociabil. &e aceea, art. )4) Cciv nu isi "aseste aplicarea in
toate consecintele sale, mai ales ca el trebuie corectat prin raportare la art. 9 Cciv. #ntradevar, prin conventiile particularilor nu se
poate dero"a de la ordinea publica si bunele moravuri si este evident ca aceste doua notiuni limiteaza libertatea de a contracta si
circumscriu efectele contractului in spatiu si timp, in functie de ceea ce este sau nu permis particularilor, la epoca semnarii
contractului sau ulterior, in cursul e!ecutarii lor.
Prin efectul de levier, le"ea restabileste echilibrul in contract, suprimind sau atenuind vointa contractuala a profesionistului.
$ceeasi competenta de reechilibrare a prestatiilor partilor o au si tribunalele, adaptind contractele sau suplinind ;n contract clauze
care nar fi putut fi acceptate de profesionist (partea puternica in contract), dar care ;l prote%eaz: pe consumator sau clientul
insi"nifiant (partea slaba in contract).
Prin .e"ea nr. ,)5/-+++ privind clauzele abuzive in contractele comerciantilor cu consumatorii, le"e care a transpus
con>inutul &irectivei Consiliului )5/,5/C(( din 9 aprilie ,))5, sa stabilit ;n mod e!pres competen>a instan>ei de %udecat: de a
constata caracterul abuziv al clauzelor din aceste contracte. #nterpret<nd aceast: directiv:, Curtea de ?usti>ie a 'niunii (uropene a
stabilit ;n cauza @ceano Grupo (ditorial 1.$. versus Aocio Burciano Cuintero (C -6+/)D) c: protec>ia conferita concumatorului
de acest act normativ permite %udec:torului na>ional sa aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractual, ;n m:sura
;n care este ;nvestit cu formularea unei cereri ;ntemeiate pe ea. Entruc<t un asemenea e!amen presupune e!isten>a ;n prealabil a
unui contract semnat de c:tre cele dou: p:r>i care Fia produs inte"ral sau par>ial efectele, este ne;ndoielnic c: e!ecutarea pentru
un anumit interval de timp a obli"a>iilor asumate de c:tre consumator nu poate ;mpiedica verificarea con>inutului s:u de c:tre
instan>a de %udecat:. Ca atare, faptul c: aceste contract a fost e!ecutat ca atare sau partial de consumatori nu echivaleaza cu
acceptarea ;n inte"ralitate a con>inutului acestuia, din moment ce el contine clauze abuzive . Aa>iunea acestui act normativ
consista in pozi>ia de inferioritate economica, %uridical si tehnica a consumatorului ;n raport cu comerciantul, inferioritate care se
manifesta at<t ;n ceea ce priveFte puterea de ne"ociere, c<t Fi ;n ceea ce priveFte nivelul de informare. $ceast: situa>ie ;l pune pe
consumator ;n postura de a adera la condi>iile redactate ;n prealabil de c:tre comerciant f:r: a avea puterea de a influen>a
con>inutul lor.
-. .e"ea interzice profesionistilor sa includa in contractele lor profesionale clauze abuzive. .e"islatia chiar stabileste o lista
de clauze considerate ab initio abuzive. #n cazul in care, totusi, astfel de clauze sunt inscrise in contract, mai ales daca acesta este
un contract preformulat, clauzele respective sunt considerate fara efect fata de consummator, pe lin"a faptul ca ele pot fi
declarate nule de instanta, la sesizarea autoritatilor in domeniul protectiei consumatorului sau chiar a consumatorilor, actionind
individual sau in asociatii.
-
Conform art. 4 din .e"ea ,)5/-+++ privind clauzele abuzive in contractele comerciantilor cu consumatorii, clauzele
abuzive sunt fara efect pentru consummator, iar contractul va continua sa fie e!ecutat de parti doar daca, prin eliminarea acestor
clauze abusive, contractul nu se impune a fi anulat sau reziliat. $rt. 6 si art. ,5,6 din aceeasi .e"e ,)5/-+++ permit %udecatorului
sa intervina in contract, pentru al revizui sau reconstrui, dupa ce, in prealabil, a constatat caracterul abuziv al unora dintre
clauzele contractului, aplicind sanctiunea nulitatii absolute a acestor clauze. &aca rezilierea contractului pentru eliminarea
clauzelor abuzive nu se impune, contractul putind fi e!ecutat in continuare, %udecatorul dispune continuarea sa, de data aceasta de
pe pozitii echilibrate ale partilor.
Conform art. 6 alin., din .e"ea nr.,)5/-+++, sunt clauze abuzive acele clauze care nu au fost ne"ociate cu consumatorul si
care creeaza intre parti un dezechilbru semnificativ al prestatiilor, contrar cerintelor buneicredinte.
#n proces trebuie dat raspuns unor intrebari esentiale si dovedite unele fapte importante.

$. 1unt contractele de credit bancar de retail contracte de adeziune, nene"ociateG
Contractele de credit de reatail sunt contracte preformulate, in baza unui model care se impune bancii romanesti
subsidiara a unei banci straine care, in calitate de societate dominanta, isi impune vointa, intersul si strate"ia, transportindule in
contractele bancii cu tertii prin instrumentalizarea acesteia in vederea atin"erii propriilor scopuri; vointa bancii romanesti
subsidiara a bancii straine nu este decit aparent vointa sa, iar interesul sau in contract este subsumat interesului "eneral al "rupului
de societati din care face parte banca romaneasca;
Ae"ulamentul HIA nr.5/-++* 3 orice produs bancar nou este supus HIA, in vederea validarii; normele interne ale
bancilor, inclusiv cele relative la circuitul contractului de credit de retail in interiorul bancii, in vederea tratarii lui din perspectiva
riscului sunt, conform re"ulilor Hasel ## (implementate in dreptul bancar roman incepind cu decembrie -++4), supuse aprobarii
prealabile a HIA; avem, asadar, dea face cu un contract tip, un standard pe care il valideaza HIA inainte de a fi pus in vinzare;
in orice caz, conditiile "enerale de afaceri, care sunt inte"rate oricarui contract luat in mod individual, sunt indubitabil contracte
de adeziune, intrucit ele nu se ne"ociaza, acceptarea lor fiind o conditie pentru a inchieia orice contracte cu banca;
Contractul in sine este importat din sistemul informatic al bancii, unde este inte"rat un model de contract pe baza caruia
se completeaza orice contract; sistemul informatic al bancii lasa in mod voit spatii "oale in zona numelui si a altor date de
identificare ale clientului, in zona dobinzii si in zona "arantiilor suplimentare; in rest, toate celelalte clauze sunt importate din
contractul tip, fi!at in sistemul informatic al bancii; cel care vinde creditul nu poate modifica acest contracttip si, in consecinta,
nu poate ne"ocia contractul cu clientul;
Jointa clientului se rezuma la a semna sa nu contractul; sin"ura optiune este de a ale"e intre diferite tipuri standard de
contracte (ca la supermarKet), optiune care este si ea controlata de banca, intrucit banca este cea care stabileste scorin"ul/ratin"ul
clientului, elemente in functie de care, dupa analiza dosarului (pentru care banca incaseaza un comision consistent), banca indica
clientului tipul de credit in care se incadreaza conform ratin"ului;
Jointa consumatorului, chiar atit de redusa ca optiuni, este in plus alterata de timpul scurt in care trebuie sa semneze
contractul; dupa aprobarea creditului de catre banca, aprobare care se da dupa Lanaliza dosarului8 (ceea ce dureaza uneori -5
saptamini) mai ramin clientului citeva zile sau ore pentru analiza si eventual ne"ociere, intrucit semnarea contractului de achizitie
sau achizitia in sine este iminenta; cel mai "rav vointa clientului este alterata la creditele ipotecare, unde refuzul de a semna ar
putea duce la pierderea avansului platit de client in antecontractul de vinzarecumparare incheiat pentru imobilul ce ar urma sa
fie finantat cu acel credit;
Procesul de fata nu se refera la procente (in primul rind pentru ca nu se intemeiaza pe contract, ci pe le"e); in proces se
cere constatarea clauzelor abuzive care permit bancii sa modifice aceste procente; asadar, chiar daca sar sustine ca a e!istat totusi
o ne"ociere a procentelor de dobinda/comision de risc, caracterul nene"ociat al contractului subzista, intrucit clauzele care sunt
ne"ociabile sunt cele care permit bancii controlul total al e!ecutarii contractului si transferul tuturor riscurilor pe seama clientului;
Hanca insasi recunoaste ca acest contract este unul de adeziune, prin documentele depuse la dosar.
H. Contine contractul de credit de consum clauze care provoaca un dezechilibru semnificativG
=oate riscurile contractului sunt in sarcina consumatorului. =oate pierderile, inclusiv cele care nu sunt din vina clientilor
(criza, impreviziune) sunt suportate de client. 1ituatia initiala siasa afectata masiv de clauzele abuzive se a"raveaza dat fiind
ca intre timp sa ivit criza economica, pentru care numai clientul raspunde, nu si banca;
&obinda, desi ar trebui sa fie fi!a in conformitate cu clauzele contractuale si cu le"ea, este variabila in functie de vointa
bancii sau de fluctuatiile pietei financiare, intrucit printro clauza abuziva banca sia asi"urat variatia dobinzii in functie de acest
element e!terior vointei clientului, dar pe care banca il aplica si il interpreteaza dupa cum are interes;
1e percepe un comision de administrare, de risc, de monitorizare a riscului sau de rezerva minima obli"atorie, platibil
lunar si aplicat la soldul creditului;
1e percepe o ta!a pentru o polita de asi"urare emisa de o societate aleasa de banca;
1unt constituite "arantii, atit materiale, cit si personale sau constituite de terti;
1e cer "arantii suplimentare in caz de devalorizare a celor initiale;
1e percep penalitati de intirziere;
Contractul de credit este titlu e!ecutoriu, ceea ce absolva banca de stresul unui proces de drept comun in care sa se obtina
un titlu e!ecutoriu contra consumatorului;
5
Creditul este cesionabil catre recuperatorii de creanta, fara acordul clientului; in cazul in care cesionarul este o subsidiara
sau o afiliata a bancii, nici macar nu mai este necesara notificarea clientului;
Pentru orice incident de plata, consumatorul este trimis pe lista nea"ra a debitorilor rau platnici, atit la Hiroul de credit, ci
si la Centrala Aiscurilor Hancare de la HIA, cu consecinta e!cluderii clientului respectiv de la orice forma de creditare pe
urmatorii 6* ani.
C. Caracterul abuziv este prezumat conform art. 6 din .e"ea ,)5/-+++ precum si de ane!a la aceasta
Clauza relativa la dobinda este sub efectul prezumtiei de clauza abuziva, deoarece nu este clar e!primata in contract; intr
un te!t, contractul spune ca dobinda este fi!a pe toata durata contractului, dar la un alineat imediat urmator se arata ca banca
poate, totusi, sa modifice in mod unilateral dobinda, in functie de con%unctura economica; adica dobinda ar trebui sa fie fi!a, dar
prin vointa unilaterala a bancii devine variabila;
Comisionul este o dobinda ascunsa; dovada este declaratia financiara a JHA pe anul -++), unde comisionul este
inre"istrat la venituri din dobinzi; comisionul nu poate fi considerat un pret al banilor, caci Lpretul8 banilor este dobinda; iar daca
acest comision ar fi considerat un pret al banilor, prezumtia de caracter abuziv ar fi si mai puternica, intrucit pentru aceeasi
prestatie/serviciu, banca incaseaza doua preturi;
Comisionul este de nM, platibil lunar (dar nu se stie daca este pe an sau pe luna ori pe zi; cu toata aceasta neclaritate,
banca il incaseaza luna de luna, de la inceputul contractului) si aplicat la valoarea initiala a contractului sau la soldul creditului;
Prezumtia de clauza abuziva poate fi ridicata doar prin dovada scrisa, facuta de banca, a caracterului ne"ociat al
contractului, si nu doar a unuia sau altuia dintre detaliile contractului (art. 6 alin.5, teza a doua 3 daca un comerciant pretinde ca o
clauza standard preformulata a fost ne"ociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens; asadar,
proba nu se poate face nici cu martori, nici cu intero"atoriul si, cu atit mai putin, cu e!pertiza, caci acestea nu sunt probe
prezentate de banca, ci provocate de banca; o proba nu poate fi prezentata daca nu pree!ista prezentarii);
Iu intra sub incidenta prezumtiei de caracter abuziv clauzele referitoare la pretul marfii sau la tariful serviciului, cu
conditia ca pretul sa fie clar si usor intel"ibil pentru un om cu un nivel de cunostinte mediu (bunul simt comun) art. 6 alin.4;
daca pretul nu e clar e!primat, atunci prezumtia redevine aplicabila; in orice caz, contractul de credit bancar este o varianta de
imprumut; el nu are pret (pentru ca banii nu sunt marfa) si nici tarif (pentru ca imprumutul nu este un seriviu prestat clientului) si,
in consecinta, nu se poate sustine e!cluderea acestuia de la aplicabilitatea art. 6.
&. &obinda ar trebui sa fie fi!a
$sa trebuie sa fie interpretat contractul (Ldobinda este fi!a, pe toata perioada contractului8)
Cind tipul de dobinda nu este clar specificat in contract, se prezuma ca dobinda este fi!a, intrucit o astfel de interpretare este in
favoarea celui care se obli"a.
(. Comisionul de risc este abuziv
(ste, de fapt, o dobinda mascata;
(ste platit pentru aceeasi prestatie pentru care se plateste de%a dobinda;
(ste inre"istrat ca atare in contabilitatea bancii, ca Lvenituri din dobinzi8;
(ste menit sa asi"ure banca in contra riscului dat de portofoliul sau de credite neperformante, ceea ce inseamna ca riscul
bancii din aceste credite neperformante nu este suportat nici de banca, nici de debitorii neperformanti, ci de debitorii bunplatnici,
asa cum sunt si reclamantii;
Ca acest comision este stabilit printro clauza abuziva rezulta si din faptul ca, pina la momentul actionarii in %udecata si
chiar si ulterior, reclamantii nu au avut nici un incident de plata; desi, normal, ar fi trebuit ca banca sa restituie aceasta suma
acumulata cu titlu de comision de risc (pentru ca riscul nu sa intimplat niciodata), suma nu a fost si nu va fi restituita decit ca
urmare a obli"arii la restituire in cazul cisti"arii acestui proces.
2. Hancile au mai fost sanctionate
&e instante (o %urisprudenta relevanta este decizia Curtii de $pel Hacau nr.-/-+,,, pe care a publicato intrun post mai
vechi)
&e $IPC (cazuri, mai ales in -+,+, sunt multiple; comisionul de risc, de e!emplu, a fost invariabil considerat abuziv
anul trecut)
&e HIA (unele banci au fost sanctionate in chestiunea comisionului de rezerva minima obli"atorie)
&e Comisia (uropeana si de Curtea de ?ustitie a 'niunii (uropene (speta Clubul .ombard)
G. ?urisprudenta Curtii de ?ustitie a 'niunii (uropene (C?'() cu privire la clauzele abuzive folosite de bancile austriece in
contractele de credit de retail, ca practica de tip cartelar, concertata la nivel de sistem bancar, precum si la raspunderea societatii
mama pentru fapta anticoncurentaiala a filialei sale.
1. Registrele comerciale neregulat inute:
a. fac prob: Fi ;n favoarea comerciantului, Fi ;mpotriva acestuia;
b. pot face prob: Fi ;mpotriva comerciantului doar dac: instan>a decide ;n acest sens;
c. fac prob: numai ;mpotriva comerciantului respectiv ;
d. nu au valoare probatorie.
6
2. Executarea coactiv:
a. poate fi folosit: de v<nz:tor, ;n situa>ia ;n care cump:r:torul nu ;Fi e!ecut: obli"a>ia de plat:
a pre>ului
b. poate fi folosit: de oricare dintre p:r>ile contractului de v<nzarecump:rare, dac: e!ist:
autorizare din partea instan>ei
c. poate fi folosit: de cump:r:tor, dac: acesta constat: c: marfa cump:rate are vicii aparente
d. poate fi folosit: ;n orice contract comercial
3. In temeiul contractului de agent comercial:
a. $"entul nu poate primi plata din partea clientului comitentului, e!ceptand situatia in care a fost
imputernicit in mod special de comitent.
b. $"entul poate acorda reduceri cu privire la pretul de vanzare chiar si in absenta unei imputerniciri
speciale din partea comitentului.
c. 1pre deosebire de mandatar, a"entul nu trebuie sa dea socoteala comitentului despre ceea ce a
primit in e!ecutarea contractului de a"ent.
d. $"entul poate primi reclama>ii privitoare la viciile bunurilor, fara a fi obli"at insa sa il instiinteze
pe comitent.
4. Care din urmtoarele afirmaii este fals :
a. contractul de "aran>ie real: mobiliar: este unilateral
b. contractul de "aran>ie real: mobiliar: este accesoriu
c. contractul de "aran>ie real: mobiliar: este titlu e!ecutoriu
d. contractul de "aran>ie real: mobiliar: "enereaz: un drept real de "aran>ie
5. Care din urmtoarele afirmaii !n legtur cu contractele de mandat comercial "i de
comision este fals:
a) ambele au ;ntotdeauna caracter comercial
b) at<t mandatarul c<t Fi comisionarul au calitatea de comerciant
c) ambele au caracter consensual
d) ambele se prezum: a fi cu titlu oneros
#. $ransmiterea cam%iei &rin gir de la girant catre giratar:
a. Presupune notificarea si acceptarea "irului de catre debitorii cambiali.
b. #l obli"a pe "irant sa "aranteze e!istenta creantei, dar nu si solvabilitatea debitorilor
cambiali.
c. #l obli"a pe "irant sa "aranteze solvabilitatea trasului.
d. &a nastere unui drept derivat, astfel incat e!ceptiile care puteau fi opuse "irantului, pot fi
opuse si "iratarului.
'. (lata sumei inscrise in cam%ie:
a. Iu poate fi ceruta direct de la avalistul trasului.
b. 2acuta de tras, conduce la stin"erea obli"atiei trasului si a avalistului acestuia, dar nu
si a celorlalti obli"ati cambiali.
c. (fectuata de avalistul unui "irant stin"e doar obli"atiile "irantilor succesivi si ale
avalistilor acestora.
d. Poate fi ceruta de oricare dintre "irantii care au avut posesia cambiei la un moment
dat.
). (rocedura de insolventa sim&lificata se &oate a&lica:
a. Personelor fizice in "eneral;
b. Persoanelor fizice, comercianti;
c. @ricarei societati comerciale;
d. @ricarei societati a"ricole.
*. Cerea introductiva de desc+idere a &rocedurii insolventei se &oate introduce:
a) numai de debitor;
b) fie de debitor, fie de creditor;
c) numai de creditor;
d) de comitetul creditorilor;
9
1,. Care dintre urmatoarele afirmatii nu re&re-inta o o%ligatie a &roducatorilor &otrivit
legislatiei &rivind &rotectia consumatorilor:
a) 1a raspunda pentru pre%udiciul actual sau viitor
b) 1a puna pe piata numai produse si"ure
c) 1a puna pe piata numai produse cu preturi accesibile consumatorilor
d) 1a puna pe piata numai produse care respecta conditiile prescrise sau declarate
#mpotriva lui $ 1.$. se deschide procedura insolventei.
.a data deschiderii procedurii3
- $ era chirias intrun centru commercial de tip 7mall8 si tocmai reesalonase platile restante fata de
proprietarul centrului (cu alte cuvinte, la data deschiderii procedurii $ nu avea datorii scadente fata de
locator);
- $ nu platise ultima rata de leasin" pentru flota sa de masini (pe care o e!ploata in baza unui contract de
leasin" operational cu o societate de leasin" specializata);
- $ transferase, cu D+ zile inainte de data deschiderii procedurii, un imobil catre societatea H (detinuta de
aceeasi actionari ma%oritari ca si societatea $) in contul unei datorii comerciale pe care $ (debitor) o avea
fata de H (creditor) (cu alte cuvinte, dare in plata).
#ntrebari3 #n ce conditii poate cere locatorul centrul comercial rezilierea contractului de locatiune dupa data
deschiderea procedurii insolventeiG
#n ce conditii poate cere locatorul flotei de masini rezilierea contractului de leasin" dupa data deschiderea
proceduriiG
&in perspective procedurii insolventei, este valabil transferul imobilului de la societatea $ la societatea HG
(uncta. ras&uns /1, &uncte din 1,0:
locatorul centrului comercial poate cere rezilierea contractului in conditiile art.D4 alin., . D9/ -++4, respectiv prin
introducerea unei cereri de denuntare asupra careia administratorul %udiciar/ lichidatorul trebuie sa se pronunte in
termen de 5+ zile de primirea ei. #n cazul in care cererea de reziliere este respinsa de catre adm.%udiciar/ lichidator si
contractul de locatiune este mentinut, este discutabil daca adm.%udiciar/ lichidatorul poate fi obli"at sa plateasca
sumele de chirie reesalonate, datorate initial inainte de deschiderea procedurii (art. D4 alin. * . D9/ -++4), dat fiind
ca aceste sume au fost restante inainte de data deschiderii procedurii, chiar daca scadenta lor a fost reesalonata
(transferata) dupa data deschiderii procedurii 3&
locatorul flotei de masini poate cere rezilierea contractului de leasin" tot in conditiile art. D4 alin., . D9/ -++4,
deoarece art. D4. alin., (prima fraza) pare sa fi abro"at implicit art. ,6 alin., @G 9,/ ,))*. Bai mult, fiind numai o
rata restanta, locatorul nu poate beneficia de prevederile art. ,9 @G 9,/ ,))* 3&
daca sunt indeplinite conditiile art. D- . D9/-++4, transferul imobilului nu poate fi invalidat. &aca aceste conditii
nu sunt indeplinite (adica, transferul nu a fost efectuat in cursul desfasurarii normale a activitati soc. $), atunci
trebuie analizat daca transferul cade sub incidenta art . D+ . D9/ -++4 (de e!., lit.b, c, d, f) sau art. *) 3&
4