Sunteți pe pagina 1din 12

LPM789/1996

ID intern unic: 312875 Fişa actului juridic


Версия на русском

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 789


din 26.03.1996

cu privire la Curtea Supremă de Justiţie*

Publicat : 12.09.2003 în Monitorul Oficial Nr. 196-199 art Nr : 764 Data intrarii in vigoare :
30.05.1996

MODIFICAT
LP258-XVI din 29.11.07, MO14-15/22.01.08 art.48, în vigoare 22.04.08
LP447-XVI din 28.12.06, MO51-53/13.04.07 art.239
LP174-XVI din 22.07.05, MO107-109/12.08.05 art.533
LP159-XV din 20.05.04, MO88-90/04.06.04 art.467
LP371-XV din 26.09.03, MO215/17.10.03 art.821

* Republicată în temeiul Hotărîrii Parlamentului nr. 1546-XIII din 25.02.98 -


Monitorul Oficial, 1998, nr. 26-27, art. 176.
Modificată prin Legile Republicii Moldova:
1) nr. 1027-XIII din 06.12.96 - Monitorul Oficial, 1997, nr. 1-2, art.4;
2) nr. 263-XV din 15.06.01 - Monitorul Oficial, 2001, nr. 73-74, art. 551;
3) nr. 373-XV din 19.07.01 - Monitorul Oficial, 2001, nr. 129, art. 926;
4) nr. 951-XV din 04.04.02 - Monitorul Oficial, 2002, nr. 66-68, art. 531;
5) nr. 1383-XV din 11.10.02 - Monitorul Oficial, 2002, nr. 149-150, art.
1156;
6) nr.191-XV din 08.05.03 - Monitorul Oficial, 2003, nr. 97-98, art.432.

Parlamentul adoptă prezenta lege.


Titlul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Curtea Supremă de Justiţie - organul suprem al puterii
judecătoreşti
(1) Justiţia în Republica Moldova se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de
Justiţie şi prin alte instanţe judecătoreşti în conformitate cu Constituţia,
Legea privind organizarea judecătorească, Legea cu privire la statutul
judecătorului şi alte acte legislative.
(2) Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă care
asigură aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate instanţele
judecătoreşti, soluţionarea litigiilor apărute în cadrul aplicării legilor,
garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului
faţă de stat.
(3) Prin activitatea sa Curtea Supremă de Justiţie asigură respectarea
principiului prezumţiei nevinovăţiei şi principiului supremaţiei legii,
contribuie la constituirea unui stat de drept.
(4) Curtea Supremă de Justiţie este unica instanţă judecătorească
supremă. Sediul Curţii Supreme de Justiţie este în municipiul Chişinău.
Articolul 2. Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie:
a) ca instanţă de recurs judecă hotărîrile curţilor de apel;
b) judecă recursurile în anulare împotriva hotărîrilor judecătoreşti în
condiţiile şi pentru motivele prevăzute de lege;
c) judecă în primă instanţă cauzele atribuite prin lege în competenţa sa;
d) sesizează din oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti Curtea
Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor
juridice;
e) generalizează practica judiciară, analizează statistica judiciară şi dă
explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară, ce nu ţin de
interpretarea legilor şi nu au caracter obligatoriu pentru judecători;
f) examinează informaţiile preşedinţilor instanţelor inferioare privind
efectuarea justiţiei de către acestea;
g) acordă asistenţă metodică judecătorilor în chestiunile aplicării
legislaţiei;
h) exercită în limitele competenţei sale atribuţii care derivă din tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte;
i) exercită alte atribuţii conform legii.
Articolul 3. Principiile de activitate ale Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor:
a) legalităţii şi publicităţii;
b) separării puterii judecătoreşti de puterea legislativă şi cea executivă;
c) independenţei puterii judecătoreşti;
d) pregătirii şi prezentării bugetului propriu;
e) realizării dreptului său de a adopta hotărîri legale, întemeiate şi
echitabile;
f)altor principii prevăzute de Legea privind organizarea judecătorească şi
Legea cu privire la statutul judecătorului.
Titlul II
ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
Capitolul I
ORGANIZAREA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
Articolul 4. Componenţa Curţii Supreme de Justiţie
(1) Curtea Supremă de Justiţie este compusă din preşedinte, trei
vicepreşedinţi, care sînt concomitent preşedinţi ai Colegiului Civil şi de
Contencios Administrativ, Colegiului Economic şi, respectiv, Colegiului
Penal, şi 45 judecători (dintre care trei judecători exercită concomitent şi
funcţia de vicepreşedinte al colegiului) care îşi desfăşoară activitatea în
colegii şi în cadrul Plenului Curţii.
(2) În Curtea Supremă de Justiţie activează 7 judecători asistenţi.
(3) Fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de un
referent, care este licenţiat în drept, cu o vechime în specialitate juridică de
cel puţin 3 ani şi se selectează în bază de concurs.
(4) În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează aparatul preşedintelui
Curţii, direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii
judiciare, direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică, direcţia grefei,
direcţia documentare şi direcţia economico-administrativă.
Articolul 5. Consiliul Ştiinţific Consultativ
(1) Pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie activează Consiliul Ştiinţific
Consultativ, format din savanţi şi practicieni în domeniul jurisprudenţei.
(2) Regulamentul Consiliului Ştiinţific Consultativ se aprobă de către Plenul
Curţii Supreme de Justiţie.
Articolul 6. Conducerea Curţii Supreme de Justiţie
Conducerea Curţii Supreme de Justiţie este exercitată de către
preşedintele Curţii, vicepreşedinţii Curţii, care sînt concomitent preşedinţi ai
Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiului Economic şi,
respectiv, Colegiului Penal, şi de către cei trei vicepreşedinţi ai colegiilor
respective.
Articolul 7. Atribuţiile Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie
(1) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie exercită următoarele atribuţii:
a) convoacă şi prezidează şedinţele Plenului Curţii, prezidează completul de
judecată, asigură executarea hotărîrilor adoptate;
b) numeşte judecătorii Curţii responsabili de întocmirea rapoartelor asupra
cauzelor ce se vor judeca în Plen;
c) propune spre aprobare Plenului obligaţiile de serviciu ale
vicepreşedinţilor Curţii - preşedinţi ai colegiului şi vicepreşedinţilor colegiului;
d) coordonează lucrul colegiului lărgit al Curţii, al judecătorilor asistenţi,
numeşte membrii Curţii responsabili pentru întocmirea rapoartelor asupra
cauzelor de complexitate deosebită ce se vor judeca în colegii;
e) coordonează lucrul de generalizare a practicii judiciare şi analiză a
statisticii judiciare şi face propuneri Plenului privitor la darea hotărîrilor
explicative;
f) organizează efectuarea altor lucrări ce ţin de competenţa Curţii;
g) reprezintă Curtea Supremă de Justiţie în relaţiile cu alte autorităţi şi
instituţii publice atît din ţară, cît şi de peste hotare;
h) informează Consiliul Superior al Magistraturii asupra posturilor vacante
de membri ai Curţii şi de judecători asistenţi, aprobă lista funcţiilor, care
urmează să fie suplinite în bază de concurs;
i) în conformitate cu legea numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii
aparatului Curţii, asigură respectarea disciplinei de către aceştia şi aplică,
după caz, sancţiuni disciplinare faţă de ei;
j) este ordonatorul mijloacelor financiare ale Curţii;
k) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie emite ordine şi dispoziţii.
(3) În absenţa Preşedintelui Curţii, funcţiile acestuia le exercită unul dintre
vicepreşedinţi, în temeiul unei dispoziţii emise de Preşedintele Curţii.
Articolul 8. Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui colegiului
(1) Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic şi
Colegiul Penal sînt conduse de cîte un preşedinte şi un vicepreşedinte avînd
următoarele atribuţii:
a) prezidează completul de judecată;
b) fixează termenele de desfăşurare a şedinţelor de judecată în cauzele
date prin lege în competenţa colegiului şi repartizează dosarele membrilor
colegiului, organizează pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de judecată şi
asigură executarea hotărîrilor judecătoreşti, exercită controlul asupra întocmirii şi
afişării, în termenul stabilit de norma procesuală, a informaţiei privind cauzele fixate pentru
judecare, inclusiv obiectul acestora;
[Art. 8 lit.b) modificată prin LP258-XVI din 29.11.07, MO14-15/22.01.08 art.48, în vigoare
22.04.08]
c) formează completele de judecată şi programează şedinţele acestora;
d) aprobă programul de participare a judecătorilor asistenţi la şedinţele de judecată;
e) informează Preşedintele Curţii asupra cauzelor de complexitate deosebită judecarea cărora,
conform legii, cere întocmirea rapoartelor de către membrii Curţii sau judecătorii asistenţi;
f) organizează activitatea colegiului în limitele prevăzute de lege;
g) stabileşte obligaţiile de serviciu ale angajaţilor aparatului Curţii, care deservesc colegiul,
efectuează, după caz, transferarea angajaţilor în cadrul colegiului şi modificarea
obligaţiilor lor de serviciu;
h) organizează lucrul de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare şi
prezintă rezultatele pentru dezbateri la şedinţele colegiului, face propuneri Plenului privitor la
darea hotărîrilor explicative;
i) organizează executarea dispoziţiilor Plenului şi Preşedintelui Curţii, în conformitate cu
legea;
j) prezintă Plenului informaţii privind activitatea colegiului;
k) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Repartizarea atribuţiilor între preşedintele şi vicepreşedintele colegiului se efectuează de
către Plen la propunerea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
CAPITOLUL II
MEMBRII CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
Articolul 9. Numirea în funcţie a preşedintelui,
vicepreşedinţilor, judecătorilor Curţii
Supreme de Justiţie
(1) Preşedintele, vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie - preşedinţi ai
colegiilor, vicepreşedinţii colegiilor şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie
sînt numiţi în funcţie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 30 de zile. Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii
Supreme de Justiţie - preşedinţi ai colegiilor, vicepreşedinţii colegiilor Curţii
Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie pe un termen de 4 ani. În cazul
depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu
funcţia respectivă, de încălcare a legislaţiei de către acesta sau de încălcare
a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui, Consiliul Superior al
Magistraturii este anunţat de către Preşedintele Parlamentului, în temeiul
unui aviz al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, în termen de 30 de
zile de la data parvenirii propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care
necesită o examinare suplimentară sau în cazul vacanţei Parlamentului,
Consiliul Superior al Magistraturii este anunţat despre prelungirea acestui
termen cu 15 zile sau pînă la începutul sesiunii.
(2) Parlamentul examinează propunerea repetată a Consiliului Superior al
Magistraturii şi, în termen de 30 de zile de la data parvenirii acesteia, adoptă
o hotărîre privind numirea în funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau
judecător al Curţii Supreme de Justiţie.
[Art.9 în redacţia LP174-XVI din 22.07.05, MO107-109/12.08.05 art.533]
[Art.9 modificat prin L159-XV din 20.05.04, MO88-90/04.06.04 art.467]
[Art.9 al.(1) modificat prin L371/26.09.03 MO215/17.10.03 art.821]
[Art.9 al.(2) exclus prin L371/26.09.03 MO215/17.10.03 art.821]
Articolul 10. Durata mandatului judecătorilor
Curţii Supreme de Justiţie
Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea
plafonului de vîrstă - 65 de ani.
Articolul 11. Cerinţele înaintate judecătorilor
Curţii Supreme de Justiţie
Pentru a fi numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie
judecătorul trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de Legea cu privire la
statutul judecătorului şi să aibă o vechime în muncă în funcţia de judecător
de cel puţin 10 ani.
Capitolul III
ACTIVITATEA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
Articolul 12. Colegiile Curţii Supreme de Justiţie
(1) În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează Colegiul Civil şi de
Contencios Administrativ, Colegiul Economic, Colegiul Penal, colegiul lărgit şi
alte colegii constituite de către Plenul Curţii după categoriile cauzelor.
(2) Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic şi
Colegiul Penal activează permanent.
(3) Colegiul lărgit se constituie după necesitate în cazurile prevăzute de
lege.
(4) Durata mandatului celorlalte colegii este determinată de Plenul Curţii
Supreme de Justiţie.
(5) Conducerea colegiilor, cu excepţia colegiului lărgit, este exercitată de
către preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor.
(6) Colegiile activează prin complete de judecată, prevăzute de lege.
Articolul 13. Competenţa colegiilor Curţii Supreme de Justiţie
(1) Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic şi
Colegiul Penal:
a) judecă în primă instanţă cauzele date în competenţa lor prin lege;
b) judecă recursurile împotriva hotărîrilor curţilor de apel, adoptate în
primă instanţă şi în ordine de apel, precum şi ale Curţii Supreme de Justiţie,
adoptate în primă instanţă;
c) înaintează în plen propuneri cu privire la adoptarea hotărîrilor cu
caracter explicativ;
d) judecă alte cauze prevăzute de lege.
(2) Colegiul lărgit judecă recursurile împotriva hotărîrilor Curţii Supreme de
Justiţie, adoptate în primă instanţă, precum şi alte cauze date în competenţa
sa prin lege.
Articolul 14. Completele de judecată
(1) Completele de judecată se constituie dintr-un singur judecător sau din 3
judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, făcînd parte din colegiul respectiv.
Preşedintele Curţii este în drept să argumenteze completul de judecată,
după caz, cu membri ai altui colegiu.
(2) Colegiul lărgit se constituie în complet din 5 judecători ai Curţii
Supreme de Justiţie.
(3) Completul de judecată este prezidat de preşedintele Curţii Supreme de
Justiţie, de preşedintele, vicepreşedintele colegiului sau de un alt membru al
colegiului, desemnat de aceştia.
Articolul 15. Plenul Curţii Supreme de Justiţie
(1) Plenul Curţii Supreme de Justiţie îşi desfăşoară activitatea în
componenţa tuturor judecătorilor Curţii, este prezidat de preşedintele Curţii,
iar în lipsa acestuia - de către unul din preşedinţii colegiilor.
(2) La şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie participă Procurorul
General, iar la examinarea chestiunilor generale - şi ministrul justiţiei.
Participarea Procurorului General la şedinţele Plenului este obligatorie, în
cazurile prevăzute de lege.
Articolul 16. Competenţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie
Plenul Curţii Supreme de Justiţie:
a) judecă recursurile în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
b) sesizează din oficiu sau la propunerea altor instanţe judecătoreşti Curtea
Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor
juridice;
c) examinează rezultatele generalizării practicii judiciare şi adoptă
hotărîri cu caracter explicativ;
d) examinează informaţiile preşedinţilor instanţelor inferioare privind
efectuarea justiţiei de către acestea;
e) constituie, după caz, colegii, inclusiv lărgite, conform categoriilor de
cauze, determină durata activităţii lor;
f) confirmă componenţele colegiilor;
g) confirmă componenţa Consiliului Ştiinţific Consultativ;
[Lit. h) exclusa prin Legea nr.263-XV din 15.06.2001]
i) aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii
Supreme de Justiţie, îl modifică şi îl completează;
j) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
Articolul 17. Şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie
(1) Plenul Curţii Supreme de Justiţie se convoacă ori de cîte ori este
necesar, dar nu mai rar decît o dată în trimestru. Data convocării Plenului şi
chestiunile ce se prezintă spre examinare li se comunică membrilor Plenului,
Procurorului General şi, după caz, Preşedintelui Consiliului Superior al
Magistraturii cu cel puţin 15 zile înainte de şedinţă.
(2) Proiectele hotărîrilor Plenului Curţii Supreme de Justiţie şi copiile
recursurilor se înmînează membrilor Plenului, Procurorului General şi, după
caz, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 10 zile
înainte de şedinţă.
(3) Şedinţele Plenului Curţii sînt deliberative în prezenţa a nu mai puţin de
două treimi din numărul total al membrilor Curţii.
(4) Hotărîrile Plenului Curţii Supreme de Justiţie se adoptă cu majoritatea
voturilor celor prezenţi. Hotărîrile Plenului sînt semnate de Preşedintele
Curţii.
Capitolul IV
JUDECĂTORII ASISTENŢI
Articolul 18. Statutul judecătorilor asistenţi
(1) Judecătorii asistenţi fac parte din corpul magistraţilor şi au statut de
judecător al curţii de apel.
(2) Condiţiile de numire şi promovare a judecătorilor asistenţi, drepturile şi
răspunderea disciplinară a lor, precum şi alte cerinţe faţă de aceştia sînt
reglementate de Legea cu privire la statutul judecătorului.
(3) Salarizarea judecătorilor-asistenţi se efectuează în conformitate cu
Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare
în sectorul bugetar.
(4) Judecătorii asistenţi beneficiază de dreptul la pensie sau indemnizaţie
lunară viageră. La eliberarea din funcţie aceste persoane au dreptul la
recalcularea pensiei sau indemnizaţiei lunare viagere.
[Art.18 modificat prin LP447-XVI din 28.12.06, MO51-53/13.04.07 art.239]
Articolul 19. Numirea judecătorilor asistenţi
Judecătorii asistenţi sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii
Moldova din rîndul magistraţilor care au o vechime în magistratură de cel
puţin 7 ani.
Articolul 20. Atribuţiile prim-judecătorului asistent
Prim-judecătorul asistent este subordonat Preşedintelui Curţii Supreme de
Justiţie şi are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea judecătorilor asistenţi ai Curţii şi angajaţilor
aparatului Curţii, care deservesc Plenul;
b) întocmeşte rapoarte asupra cauzelor în cazurile prevăzute de lege,
participă la şedinţele Plenului Curţii şi coordonează activitatea de pregătire a
şedinţelor, de redactare şi de organizare a executării hotărîrilor Plenului;
c) coordonează activitatea Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi
analiză a statisticii judiciare, precum şi a Direcţiei de evidenţă a legislaţiei şi
informatică;
d) îndeplineşte alte funcţii de asigurare a activităţii Curţii, dispuse de
Preşedintele Curţii.
Articolul 21. Atribuţiile judecătorilor asistenţi
Judecătorii asistenţi care participă la şedinţele de judecată au următoarele
atribuţii:
a) întocmesc rapoarte asupra cauzelor în cazurile prevăzute de lege şi
participă la deliberare cu vot consultativ;
b) pregătesc şedinţele de judecată şi asigură desfăşurarea lor;
c) asigură judecătorii cu actele juridice necesare;
d) participă la întocmirea hotărîrilor judecătoreşti;
e) îndeplinesc alte funcţii dispuse de Preşedintele Curţii, de preşedinţii şi
vicepreşedinţii colegiilor respective.
Capitolul V
SERVICIILE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
Articolul 22. Aparatul Preşedintelui Curţii
Aparatul Preşedintelui Curţii asigură activitatea Preşedintelui Curţii
Supreme de Justiţie de menţinere a relaţiilor de colaborare cu alte ramuri ale
puterii, cu instituţii de specialitate naţionale şi internaţionale, cu
comunitatea juridică ştiinţifică şi de cercetări, cu mass-media, precum şi
exercitarea altor atribuţii ce ţin de competenţa Preşedintelui Curţii.
Articolul 221. Direcţia de generalizare a practicii judiciare
şi analiză a statisticii judiciare
Direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare,
condusă de un judecător asistent, are următoarele atribuţii:
a) asigură generalizarea practicii judiciare conform programelor aprobate şi
prezintă rezultatele generalizării colegiilor respective;
b) pregăteşte proiectele hotărîrilor cu caracter explicativ ale Plenului;
c) efectuează analiza statisticii judiciare;
d) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.
Articolul 23. Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică
Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică, condusă de un judecător
asistent, are următoarele atribuţii:
a) ţine evidenţa legislaţiei;
b) selectează şi sistematizează practica judiciară;
c) creează banca de date a legislaţiei şi practicii judiciare pentru întregul
sistem judecătoresc;
d) asigură editarea "Buletinului Curţii Supreme de Justiţie";
e) asigură funcţionarea bibliotecii Curţii;
f) formulează observaţii şi propuneri asupra proiectelor de legi prezentate
pentru avizare;
g) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.
Articolul 231. Direcţia grefei
Direcţia grefei se compune din secţii în număr egal cu cel al colegiilor Curţii
şi are următoarele atribuţii:
a) furnizează Curţii prestaţiile administrative şi juridice necesare;
b) asistă colegiile la îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora;
c) serveşte drept intermediar pentru comunicările şi notificările ce decurg
din examinarea preventivă a recursurilor în cauzele ce sînt supuse sau
urmează a fi supuse examinării;
d) îndeplineşte alte funcţii în condiţiile legii.
Articolul 24. Direcţia economico-administrativă
Direcţia economico-administrativă are următoarele atribuţii:
a) pregăteşte proiectul statului de funcţii al Curţii;
b) elaborează proiectul bugetului Curţii şi asigură executarea lui;
c) exercită activitatea financiar-contabilă a Curţii;
d) realizează asigurarea tehnico-materială a activităţii Curţii;
e) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.
Articolul 25. Direcţia documentare
Direcţia documentare are următoarele atribuţii:
a) exercită activitatea ce ţine de lucrările de secretariat ale Plenului şi ale
colegiilor Curţii;
b) asigură organizarea şedinţelor Plenului şi a şedinţelor judiciare,
activitatea de traducere;
c) pregăteşte informaţia statistică privind activitatea Plenului şi a
colegiilor;
d) ţine evidenţa documentaţiei privind problemele cadrelor;
e) asigură activitatea arhivei Curţii;
f) asigură activitatea Curţii privind relaţiile cu publicul, audienţa
cetăţenilor şi soluţionarea plîngerilor;
g) asigură activitatea de dactilografiere, multiplicare şi expediere a
documentelor;
h) execută alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.
Articolul 26. Poliţia în Curtea Supremă de Justiţie
(1) Curtea Supremă de Justiţie dispune de poliţie, pusă în serviciul ei de
Ministerul Afacerilor Interne, care îndeplineşte funcţiile prevăzute de Legea
privind organizarea judecătorească.
(2) Statul de personal al colaboratorilor poliţiei se stabileşte de Guvern la
propunerea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
(3) Colaboratorii poliţiei puşi în serviciul Curţii Supreme de Justiţie se
subordonează Preşedintelui Curţii.
Articolul 27. Finanţarea activităţii Curţii Supreme de Justiţie
(1) Curtea Supremă de Justiţie are buget propriu, care face parte integrantă
din bugetul de stat.
(2) Bugetul Curţii se aprobă de Parlament la propunerea Plenului Curţii.
(3) Reducerea cheltuielilor legate de activitatea Curţii Supreme de Justiţie
sau folosirea mijloacelor pentru asigurarea activităţii ei, pentru alte
necesităţi se admite numai prin hotărîre a Parlamentului.
(4) Salarizarea angajaţilor aparatului Curţii Supreme de Justiţie se
efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare..
(5) Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie sînt asiguraţi cu
mijloace de transport de serviciu.
[Art.27 modificat prin LP447-XVI din 28.12.06, MO51-53/13.04.07 art.239]
Articolul 28. Simbolurile puterii judecătoreşti
(1) În sălile de şedinţe ale Curţii Supreme de Justiţie se află imaginea
Stemei de Stat, iar în sala de şedinţe a Plenului - şi Drapelul de Stat, şi
Constituţia Republicii Moldova.
(2) La efectuarea justiţiei judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi judecătorii
asistenţi se îmbracă în mantii de culoare respectiv bordo şi neagră şi poartă
insigne cu imaginea Stemei de Stat. Mantiile şi insignele se eliberează
gratuit. Modelul ţinutei vestimentare este aprobat de Plenul Curţii.
Articolul 29. Sigiliul Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie are sigiliu cu imaginea Stemei de Stat şi cu
denumirea sa.
Articolul 30. "Buletinul Curţii Supreme de Justiţie"
Curtea Supremă de Justiţie are publicaţia sa periodică - "Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie". Cheltuielile pentru editarea Buletinului sînt prevăzute
în bugetul Curţii Supreme de Justiţie.
Titlul III
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 31
(1) Judecătoria Supremă se reorganizează în Curtea Supremă de Justiţie în
termenul şi în modul stabilit de Legea cu privire la reorganizarea sistemului
judecătoresc.
(2) Judecătoria Supremă continuă să funcţioneze în componenţa actuală şi
judecă cauzele date prin lege în competenţa sa pînă la încheierea perioadei
de constituire a noului sistem judecătoresc, dar nu mai tîrziu decît pînă la 27
august 1996.
Articolul 32
Reorganizarea Judecătoriei Supreme în Curtea Supremă de Justiţie se
efectuează conform structurii şi componenţei numerice stabilite în anexă,
care face parte integrantă din prezenta lege.
Articolul 33
Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie vor fi
numiţi în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii după reorganizarea Judecătoriei Supreme în Curtea Supremă de
Justiţie, dar nu mai tîrziu de 27 august 1996.
Articolul 34
Pînă la reorganizarea Judecătoriei Supreme în Curtea Supremă de
Justiţie asupra membrilor Judecătoriei Supreme se extind prevederile
art.28 al Legii cu privire la statutul judecătorului, iar asupra consultanţilor
Judecătoriei Supreme - prevederile alin. (6) al aceluiaşi
articol. Plăţile prevăzute la art. 28 se vor efectua de la 1 ianuarie 1996.
Articolul 35
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

Chişinău, 26 martie 1996.


Nr.789-XIII.
Anexă
la Legea cu privire la
Curtea Supremă de Justiţie
Structura şi componenţa numerică a Curţii Supreme de Justiţie
Preşedinte 1
Vicepreşedinţi - preşedinţi ai colegiilor 3
Vicepreşedinţi ai colegiilor 3
Judecători ai Curţii 42
Judecători asistenţi 7
Referenţi ai judecătorilor 48
Aparatul Preşedintelui Curţii 11
Direcţia de generalizare a practicii judiciare
şi analiză a statisticii judiciare 13
Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică 11
Direcţia grefei 15
Direcţia documentare 42
Direcţia economico-administrativă 32