Sunteți pe pagina 1din 26

CIUPERCI COMESTIBILE

Boletus edulis - Hribi,mntrci


Plria este de culoare castanie-brun,
bombat, sferic la nceput, himisferic, apoi
devine ntins.Tuburile sporifere sunt simple,
albicioase, apoi galbene, verzui. Porii de
aceeasi culoare au tuburile sporifere, sunt
ciurculari. Piciorul e umflat la baz, are
culoare brun deschis, ornamentat cu o retea
sub plrie. Carnea este alb, tare, cu gust si
miros plcut. Creste pe sol, primvara, vara,
toamna, izolat sau n grupuri, n pduri de
foioase si de conifere, n luminisuri. Este
comestibil, foarte bun. Pentru a nu fi
confundat cu alte specii mai putin apreciate,
sau necomestibile, se recomand s nu se
recolteze exemplare prea tinere mici!.
Boletus ruus - c!it"rc, c!itrcut,
mnt"rc rosie
Plria are culoare portocalie sau brun-
rosiatic, este sferic, hemisferic, apoi
ntins, foarte crnoas, putin v"scoas pe
timp umed. Tuburile sporifere sunt albe,
albicioase sau cenusii, lungi. Porii sunt la
nceput albi, apoi cenusii-bruni, si mici,
circulari. Piciorul e cilindric, usor ngustat
sub plrie, albicios sau cenusiu, se pteaz
n verde la atingere si este prevzut cu solzi
negriciosi. Carnea este alb dar devine
cenusie-rosiatic, albastr- verzuie sau
negricioas n contact cu aerul# are gust si
miros plcut. $porii sunt galbeni, ocraceii n
mas, fusiformi, netezi, gutulati.
Creste izolat sau n grupuri, n pduri de
foioase, mai ales pe unde cresc slcii, plopi si
mesteceni, n luminisuri, vara si toamna. Este
comestibil.
Boletus "ereus - Hribul #ucios
Plria globuroas este groas, hemisferic,
bombat, la maturitate ntins, de culoare
brun nchis, pe margine prezint solzisori
fibrilosi si cztori. Tuburile sporifere sunt
albicioase, apoi galbene sau galbene-verzui,
lungi. Porii de aceeasi culoare cu tuburile
sporifere sunt circulari. Piciorul bulbos,
ngrosat spre baz are culoarea brun deschis
spre brun. Tuburile sporifere sunt albicioase,
apoi galbene-verziu. Carnea este alb, tare cu
gust plcut.
Creste pe sol n pduri si n liziere, vara si
toamna n special. Este foarte bun.
C"nt!"rellus cib"rius - $lbiori, bureti
%"lbeni
Plria n stadiul t"nr este boltit, ca o
emisfer, cu marginile aproape regulate,
rsucite n %os, iar la maturitate se aseamn
cu o p"lnie cu marginile ncretite, lobate sau
ondulate regulat. Culoarea se aseamn cu
aceea a glbenusului de ou. Piciorul este plin,
continu"ndu-se cu plria fr o limit
definitiv. Carnea glbiorilor este alb n
interior, galben-aurie spre exterior, are un
miros si un gust plcut.&paratul fructifer al
glbiorilor este crnos sau fibrocrnos.
Este una dintre ciupercile mult apreciate si
rareori e atacat de duntori. 'lbiorii
cresc n grupuri, prin pduri umbroase si
umede de rsinoase si de foioase mesteacn,
fag!.
Russul" &irescens - 'inetic" #estrit Plria este hemisferic, convex-plan si
ad"ncit la centru. $uprafata plriei are
culoarea cenusie-verzuie, galben verzuie,
cuticula usor separabil de carne, uscat si
se crap usor. (amelele albe sau albe cu
nuante glbui sunt libere. Piciorul este nalt,
gros, alb sau alb cu nuante cenusii, plin
buretos, cilindric. Carnea acestei ciuperci
este alb, tare si sfrmicioas. &re miros
plcut de miez de nuc. Creste n pdurile de
foioase si prin cr"nguri, ncep"nd din iunie si
p"n n octombrie. Este comestibil, foarte
bun.
(rmill"ri" melle" - $!ebe s"u o#intici
Plria este putin crnoas si boltit n
tinerete, iar la maturitate convex, aproape
plan, cu mici solzisori bruni, asezati n
cercuri. Piciorul e lung mai gros la baz si mai
subtire ctre plrie. Pe picior la o mic
distant de plrie se afl un inel cu
marginile rsfr"nte n %os. Carnea este alb
,fraged, cu gust si miros plcut. (amelele
sunt fine, de culoare alb sau glbuie pe care
se gsesc porii ciupercii. Este o ciuperc
comun, des nt"lnit pe cioatele de ste%ar,
fag si brad sau pe resturi lemnoase. 'hebele
apar toamna n tufe mari formate din mai
multe exemplare. Este comestibil.
Morc!ell" esculent" - )brcio%
Plria are form ovoid sau conic, de
culoare brun- deschis, glbuie-
ocracee.$uprafata plriei este prevzut cu
numeroase alveole sinoase, neregulate.
)egiunea himenial este individualizat n
ad"nciturile alveolare de la suprafata
plriei. Plria are form de cciul, goal n
interior si concrescut cu piciorul. Piciorul
alb e cilindric, bine dezvoltat si gol n
interior. Carnea e fraged, cu miros si gust
plcut.
&pare primvara de timpuriu, prin aprilie sau
mai, n special n pduri de foioase sau pe
locuri nisipoase, n lunci etc.Este comestibil,
foarte bun.
Morc!ell" conic" - )b"rcio%ul tu%ui"t
Plria se apropie de forma conului, tot n
form de cciul, de culoare brun nchis, cu
nuante brun-glbui. $uprafata prezint
alveole profunde si nguste. *arginile sunt
neregulate si concrescute cu piciorul. Piciorul
ca si cciula plria! sunt goale n interior.
Piciorul este cilindric, putin ngrosat spre
baz, de culoare alb-glbui.
Creste n pduri de foioase si conifere,
primvara aprilie- mai!.
Le#iot" r!"codes
Plria este sferic sau ovoid la nceput,
apoi ntins, nu este mamelonat, de culoare
brun-cenusie, sau ocrace, acoperit cu solzi
bruni poligonali, grosi, n centrul plriei este
brun, neted. (amelele sunt albe, ptate cu
rosu la maturitate, largi, libere, ndeprtate
de picior. Piciorul este cilindric, bulbos la
baz, de culoare cenusiu-brun. +nelul este
alb-cenusiu, apoi brun rosiatic, mobil,
membranos, pros la margime. Carnea este
alb, se nroseste n contact cu aerulc"nd se
rupe!, are miros si gust plcut. Creste pe sol,
izolat sau n grupuri, n pduri de conifere si
de foioase, n grdini, locuri cultivate,vara si
toamna. Este comestibil, fr picior.
Le#iot" cl*#eol"ri" Plria este la nceput ovoid, apoi ntins,
mamelonat n centru, mtsoas, acoperit
cu numeroase scvame, dispuse concentric,
culoarea brun-roscat sau glbuie, brun si
neted n regiunea mamelonat. (amelele sunt
libere, albe sau albe-glbui. Piciorul este lung,
cilindric, mai gros spre baz, culoare alb
cenusie, cu scvame sub inel. +nelul se poate
misca sub picior. Carnea este alb, cu miros si
gust de fructe. Creste pe sol n pduri. Este
comestibil.
Cl"&"ri" l"&" - Cre"st" cocosului
&ceast ciuperc are corpul fructifer n
form de trunchi albicios cu numeroase
ramuri galbene-aurii, comprimate si striate n
lungime, fragile, care se ramific la r"ndul lor
n ramuri subtiri acoperite de stratul
himenial. Carnea este alb. Creste n pdurile
de foioase si conifere toamna. Este
comestibil.
Cl"&"ri" b"tr*tis - Buretele de
cono#id, b"rb" c"#rei
E o ciuperc voluminoas de ,--,. cm n
diametru si /-,0 cm n nltime, cu piciorul
ca un trunchi! alb, apoi glbui, crnos, tare,
cu ramuri foarte bogat ramificate, cilindrici,
drepte sau ndoite, crnoase, fragile, glbui,
care se divid n ramuri mai mici, asemntor
unor corali. Creste izolat n pduri de
foioase sau conifere, vara si toamna.
Comestibil mai ales n stadiu t"nr. (a
btr"nete devine indigest.
Ps"lliot" "r&ensis - Ciu#erc" de cm#
Plria este ca un ou la nceput, devine apoi
ca un clopot, iar la maturitate convex-plan.
$uprafata plriei este alb, mtsoas, cu
aspect finos. (a maturitate este neted si
uneori valurat. (amelele sunt albe, apoi devin
alb-rosii. Piciorul este nalt, cilindric, ngrosat
spre baz, alb si gol n interior, este prevzut
cu un inel lat. Creste pe c"mp, n grdini si
f"nete, vara si toamna. Este comestibil si
foarte bun.
(m"nit" c"es"re" - Crite, ronite,
burete domnesc
1n stadiu t"nr, aceast ciuperc e ovoid, de
culoare alb, av"nd aspectul unui ou. Plria e
portocalie sau galben-aurie, neted, lucioas,
crnoas, sferic la nceput, henmisferic,
apoi ntins cu marginea fin striat. (amelele
sunt galbene. Piciorul e nvelit la baz ntr-o
volv ca un manson! dezvoltat, alb.
Culoarea piciorului e galben. +nelul este
galben, striat, lsat n %os. Carnea este alb,
galben au cuticula plriei si piciorului, cu
miros si gust foarte plcut. Este una dintre
cele mai pretuite ciuperci si creste prin
pduri de foioase, pe c"mpii si n lungul
drumurilor n regiunile mai calduroase, n iulie
si august. Este comestibil, foarte bun.
Com#o+iti" c!imic " ciu#ercilor
Com#onentul L" ,-- % Com#onentul L" ,-- %
&p 2- g 3osfor ,40 mg
$ubstante azotoase 0 g Clor 5- mg
'lucide .,0 g Caroten -,-6 g
'rsimi -,0 g 7itamina 8, -,-6 mg
Potasiu 6/- mg 7itamina 8. -,.- mg
$odiu ,. mg 7itamina PP 9- mg
Calciu 4 mg 7itamina C 5 mg
*agneziu ,6 mg
3ier 6,0 mg '"lo"re c"loric ./ c"lorii

&manita muscaria &garicus augustus &garicus subrutilescens
&manita aureola
&manita constricta
&garicus subrutilescens
&manita franchetii &manita franchetii

&manita verna
&manita muscaria
&manita pach:colea
&manita muscaria
&manita muscaria
&rmillaria sinapina
8oletus aereus
8oletus chr:senteron
8oletus edulis
8oletus edulis
8oletus satanas
8oletus edulis
8oletus zelleri
&rmillaria mellea
Clavariadelphus truncatus
Cantharellus cibarius

Clavaria flava


Clavaria flava
Clavaria flava

Clavaria batr:tis

Clavaria batr:tis
Clavaria batr:tis
*arasmius oreadeas
Clavariadelphus truncatus
Clavariadelphus truncatus

Coprinus lagopus
Clitoc:be nuda
)ussula aurata
Coprinus micaceus
'alerina autumnalis
C:stoderma
'alerina autumnalis
'eoglossum fallax
'omphus clavatus
Cortinarius
'omphidius subroseus ':mnopus
'omphus floccosus
'omphus floccosus
':mnopilus spectabilis
;:groc:be
;:groc:be ;:groc:be coccinea
;:groc:be psittacina
;:grophorus hipothe%us
;:grophorus pudorinus
;:groc:be olivaceoniger
;:pholoma capnoides
(epiota rachodes
(enzites betulina *arasmius picatulus
*arasmius picatulus

<mphalotus olivascens

&manita muscaria
&manita muscaria
*:cena griseoviridis *:cena haematopus <mphalina epich:sium
*orchella Phallus hadriani
*old: mushrooms
<mphalotus olivascens
Paxillius involutus
Clavaria flava

Pluteus cervinus

$arcosc:pha coccinea

=:laria h:pox:lon


CIUPERCI 0ECOMESTIBILE

(m"nit" musc"ri" - Buretele #estrit,
musc"rit"
Plria este globuloas n tinerete, apoi
ca un clopot bombat, iar spre
maturitate devine aproape plan.
Culoarea plriei este rosie cu scvame
albe, ce se iau usor cu unghia. Piciorul
este alb, bulbos la baz, ncon%urat de
volv n forma de solz. 1n stadiul t"nr
volva este puternic dezvoltat. Piciorul
la partea superior prezint un inel
bine vizibil. Carnea este alb, devenind
roscat sub cuticula ce acoper plria.
(amele sunt albe. &ceast ciuperc
este toxic, dar nu la fel de periculoas
ca &manita phalloides, &manita verna,
&manita virosa, &manita citrina si
&manita pantherina. Creste n
luminisuri de pduri de conifere si de
foioase. $emnele intoxicatiei la
muscarit apar dupa c"teva ore si se
manifest prin great, ameteal,
pierderea cunostintei, un fel de betie,
uneori cu delir furios.
(m"nit" #!"lloides - Buretele &i#erei
Plria este crnoas, la nceput
aproape sferic, apoi dreapt. &re
culoarea verzuie sau mslinie. Pe
suprafat, plria are niste dungi fine
care pleac din centru spre marginea
plriei. Carnea este alb, cu miros
ur"t mai ales la ciupercile btr"ne.
(amelele sunt colorate alb-glbui.
Exist si varietati cu plria brun,
galben sau chiar alb. Piciorul este
nalt, crnos, de culoare alb, cu volva
dezvoltat si cu inel alb. Creste prin
pdurile de rsinoase si foioase, prin
tufisuri, din iunie si p"n n octombrie.
Este ciuperca cea mai toxic dintre
&manite. $imptomele intoxicatiei la
aceast ciuperc apar t"rziu dup ,--
,. ore!.

(m"nit" &ern" - Buretele #rim&r"tic &ceast ciuperc are plria alb si
creste prin pdurile de rsinoase si
foioase, din mai pn n august. Este o
ciuperc foarte toxic.
(m"nit" #"nt!erin" - Buretele #"nterei
Plria este n form de clopot, apoi
semisferic si n cele din urm plan, cu
ad"ncituri la mi%loc. $uprafata plriei
este de culoare brun-deschis sau brun-
cenusiu, lipicioas pe timp umed,
prezint solzi albi, finosi si
concentrici. (amelele albe si libere sunt
ngustate spre picior. Piciorul este nalt
de 9-,, cm si gros de ,-. cm, este plin,
cilindric, ngrosat la baz, unde
prezint o volv alb, dubl si groas
care este vizibil la ciupercile tinere.
+nelul este alb si usor ncretit. Carnea
este fraged, subtire si alb, nu are
miros si gust. Creste n pdurile de
foioase si rsinoase din iulie si p"n n
octombrie. Este o ciuperc foarte
toxic.
Boletus s"t"n"s - Hrib ti%nesc, buretele
dr"cului
Plria are ,--,0 cm diametru, de
culoare alb-cenusie, apoi ruginie palid
sau putin verzui. Piciorul este ovoid, cu
o retea rosie ca s"ngele n partea de
sus. Carnea este alb sau alb-glbuie.
Creste vara prin psuni, tufisuri si n
poienile din pdure. &ceast ciuperc
este foarte toxic.
Tric!olom" ti%rinum
Este o ciuperc mare 5-.- cm!, cu
plria tipic de culoarea tigrului.
(amelele sunt lungi, cu reflexe verzui.
&ceast ciuperc provoac tulburri
violente gastro-intestinale. Este
necomestibil.

RECU0O(STERE( CIUPERCILOR
)ecunoasterea ciupercilor este cea mai dificil operatie si din aceast cauz,
recunoasterea sigur se face numai tin"nd seama n primul r"nd de
caracterele botanice si anume forma aparatului fructifer si a prtilor
componenete> talie, aspect, plarie, picior, suprafata plariei, lamele sau
tuburi etc., luate n complexitatea lor si nu dup celelalte caractere, care pot
duce la confuzii cu urmri grave.
3orma ciupercilortalie,aspect! este un caracter ce se refer mai mult la
aparatul fructifer. &cesta prezint o form proprie pentru fiecare specie de
ciuperc. &paratul fructifer poate avea forme diferite> de sfer, de ou, de
clopot etc. 3orma cea mai des nt"lnit n stadiul de maturitate la ciupercile
superioare, de altfel comun la cele mai multe ciuperci, este cea de umbrel.
&ceeasi ciuperc, p"n la stadiul de maturitate, trece printr-o serie de
forme> astfel, n tinerete este ca un ou, apoi ca o mciuc, ca un clopot, iar la
maturitate a%unge la forma unei umbrele.
Plria poate fi dreapt, mai mult sau mai putin boltit, lu"nd forma unei
p"lnii n dreptul piciorului sau a unei ridicturigheba!. *arginea plriei
poate fi dreapt cu fire finedungi!. Partea superioar a plriei este
acoperit de o membran numit peridium, care poate fi neted, lucioas,
mat, umed, cleioas, uscat, cu circomvolutiuni sau linii, catifelat,
acoperit cu solzi sau tepi. $e poate desprinde de tesuturile false!
care oper plria sau nu.
(a unele ciuperci, aparatul fructifer este acoperit de un nvelis n tinerete,
care odat cu dezvoltarea ciupercii, se rupe de %ur mpre%urul plriei si
rm"ne sub forma unui inel n partea superioar a piciorului.
+nelul poate fi fix sau mobil pe piciorul ciupercii si se gseste cam la mi%locul
piciorului, sau la %umatatea lui superioar. 3orma inelului constituie de
asemenea, un caracter de indentificare a ciupercilor care-l poart.
(a unele ciuperci, corpul fructifer este acoperit de dou nvelisuri n
tinerete, prin dezvoltarea piciorului si a plriei, nvelisul exterior se rupe.
Partea inferioar a piciorului a rmas nvelit ntr-un manson, ca ntr-o teac.
&ceast teac se numeste volv.
Cele mai multe ciuperci necomestibile prezint volv buretele viperii,
buretele panterei, buretele de lm"ie etc.!, totusi sunt si ciuperci
comestibile cu volvcritele sau buretele domnesc!. &lte ciuperci sunt
acoperite cu o membran fin, denumit cortina.
Ciupercile se identific si dup forma si alctuirea prtii inferioare a plriei.
?in acest punct de vedere, ciupercile cu plrie se mpart n> ciuperci cu
lamele, cu tuburi sau cu tepi.
Piciorul ciupercilor este de asemenea un criteriu de identificare> acesta
poate fi central n plrie!, excentric sau lateral situat la marginea
plriei!. 1nltimea piciorului variaz de la o specie la alta si chiar la aceeasi
specie. Este scurt n tinerete si se nalt odat cu cresterea ciupercii.
Piciorul poate fi cilindric, ngrosat n partea inferioar, subtiat spre plrie
sau spre baza.1n interior, piciorul poate fi plin sau gol, la exterior este neted
acoperit cu o retea regulat de fire fine.
3orma, dimensiunile si culoarea sporilor sunt caractere de care trebuie s se
tina seama, deoarece prezint o important deosebit n determinarea
ciupercilor. 1ntruc"t sporii nu se vd cu ochiul liber, ci numai la microscop,
recunoasterea ciupercilor dup aceste caractere poate fi realizat numai in
laborator.
1n afar de caracterele botanice, la recunoasterea ciupercilor vor fi luate n
considerare si statiunea, culoarea, schimbarea culorii, miros,
gust,consistent si v"rst, dar acestea singure nu pot constitui caractere de
deosebire a ciupercilor comestibile de cele necomestibile.
$tatiunea> unele ciuperci cresc numai pe un anumit sol, nisipos, argilo-
nisipos,mai mult saumai putin bogat n humus, mai umed sau mai uscat. @nele
prefer locurile nsorite, n timp ce altele locurile umbroase,
Pe un loc cu aceleasi conditii de vegetatie poate fi nt"lnit o ciuperc toxic
l"ng una comestibil, deci statiunea nu constituie un caracter sigur de
recunoastere.
Culoarea asa cum s-a mai amintit nu constituie singur un mi%loc de
detereminare. +nteres prezint schimbarea culorii la carnea ciupercii, prin
ruperea plriei sau piciorului, caracter nt"lnit la cele mai multe ciuperci
necomestibile.
$unt si ciuperci comestibile, care prin rupere se nnegresc sau capt nuante
verzui sau albastrui. Este totusi prudent a fi evitate ciupercile care se
albstresc prin rupere.
*irosul si gustul, dup cum s-a mai amintit, nu constituie indicii de deosebire.
Totusi se poate spune c ciupercile cu miros si gust de fin, de castane, de
alune sau de anason sunt comestibile.
7"rsta> ciupercile necomestibile contin elemente toxice la orice v"rst, n
timp ce multe ciuperci comestibile, n tinerete sunt bune, iar la maturitate si
la btr"nete devin indigeste sau chiar toxice. Este recomandabil s se evite
ciupercile btr"ne si cele atacate de viermi si melci.
Cea mai mare parte a accidentelor de intoxicatii cu ciuperci, se datorez
unor metode empirice, pre%udecati de recunoastere eronat a caracterelor
acestora>
-nnegrirea unei piese de argint sau a inelului de aur, schimbarea culorii unui
ctel de usturoi sau a unei cepe plasate n sosul n care fierb ciupercile, nu d
nici o indicatie asupra propriettilor comestibile sau toxice#
-nu sunt %uste criteriile, cum c toate ciupercile din locurile umblate sunt
inofensive#
-nu este %ust de asemenea a se crede c toate ciupercile din pdurile de pin
sunt periculoase#
-schimbrile de culoare a ciupercii rupte, mirosul, fermitatea crnii, prezenta
sucului lptos, nu ne furnizeaz nici o indicatie precis#
-fierberea, uscarea, tratamentul cu sare, otet etc. nu transform ciupercile
periculoase n comestibile, iar un singur caracter al genuluiciupercilor! nu
este suficient a o recunoaste.
Pentru a putea deosebi ciupercile comestibile de cele necomestibile, trebuie
s se tine seama de toate caracterele artate la fiecare specie.
Cel mai sigur mi%loc pentru deosebirea unei ciuperci comestibile de una
necomestibil, este recunoasterea caracterelor botanice, a%utati fiind, de o
descriere amnuntit, de planse colorate si lu"nd n considerare cele amintite
mai sus.
Cunoscut fiind, c exist caractere sigure de deosebire a ciupercilor
comestibile de cele necomestibile, merit s se acorde mai mult important
acestor produse de origine vegetal, pentru valoarea nutritiv si gustul lor
deosebit.
Pentru comert si industrie, ciupercile de pdure sunt riguros si stiintific
controlate. Personalul care colecteaz culege! aceste ciuperci este instruit
temeinic si n repetate r"nduri. P"n n prezent la noi nu s-au nregistrat nici
un fel de reclamatii, la livrarea sutelor de tone de ciuperci, anual.

10 C() 2E I0TO3IC(RE CU
CIUPERCI
1n #rimul rnd sun"ti l" S"l&"re - 45,
1n cazul intoxicatiilor cu ciuperci, dac primul a%utor este prompt si bine
condus, chiar cei intoxicati cu speciile cele mai periculoase pot fi salvati. ?e
obicei, la orice intoxicatii si mai ales la intoxicatiile cu ciuperci, bolnavul
vomit de la sine, as c administrarea unui vomitiv, c"teodat poate fi
duntoare, sensibiliz"nd si mai mult mucoasa stomacal.
1n cazul intoxicatiei cu unele ciuperci &maniata muscaria- muscarita si
&manita pantheria- buretele panterei!, dac lipseste asistenta unui medic, se
dau bolnavului vomitive pentru golirea stomacului de toxine. 1mpreun cu
vomitivele se dau cantitati mari de ap, ceai si lapte cald. 7omitarea mai
poate fi provocat d"ndu-se bolnavului emetic de la farmacie! ,--,0 ctg
ntr-un pahar cu ap, sau bolnavul trebuie s bea cu nghitituri repetate ap
srat rece.
?e asemenea, se recomand cafea si ceai, care au o actiune stimulent asupra
organismului pentru combaterea somnolentei!.
Au se va da bolnavului s consume buturi alcoolice.
(a intoxicatia muscarinian, tratamentul se rezum la purgative si calmante.
1n cazul intoxicatiei cu cele mai periculoase ciuperci> &manita phalloides
buretele viperei!, &manita verna buretele primvratic!, &manita virosa
buretele tomnatic! si &manita citrina buretele de lm"ie!, simptomele
apr"nd t"rziu, abia dup ,. ore, stomacul n acest timp, n mod normal, nu
mai contine nimic, deoarece substantele ingerate au trecut n intestin. ?e
aceea, vomitrile ce s-ar produce sunt duntoare, cci ele nu contribuie
dec"t la iritarea stomacului, mrirea durerilor si la obosirea bolnavului.
1n cazul intoxicatiei cu aceste specii, denumit si intoxicatie de tip
phalloidian, trebuie chemat imediat medicul, acesta fc"ndu-i bolnavului
in%ectii intravenoase cu un litru de ser fiziologic, pentru a dilua toxinele
intrate n s"nge. &cestea se elimin apoi prin urin. $e fac frectii cu alcool
camforat sau otet. ?e asemenea se d bolnavului s inspire otet, eter sau
amoniac si se fac frectii cu una din aceste substante. Calmantele
recomandate sunt> bromura de potasiu sau de sodiu, iar depresiunea si
somnolenta se vor trata cu cafea sau ceai si apoi eter 6-0 picturi la ,--g
ap!. Aiciodat nu se vor administra buturi alcoolice.
Purgativele sunt indispensabile n cazul intoxicatiei cu ciuperci, cci o parte
din toxine se gsesc n intestine. 7or fi preferate purgativele saline ce
produc o diluare a lichidului din intestin si usureaz eliminarea nceat a
toxinei.
Pentru bolnavul adult, doza de purgative saline este de 6--0-g sulfat de
sodiu sau sulfat de magneziu, dizolvat ntr-un sfert litru de ap. ?up o or,
se d bolnavului un ceai diuretic n cantitate de cel putin ,B. litru de ap
acest ceai este format dintr-o fiertur de limba mielului 8orrago
officinalis! sau de pir &gropirum repens!!. Pentru a mari actiunea diuretic a
decoctului, se adaug la cantitatea de mai sus .g acetat de amoniu sau chiar
bicarbonat de sodiu, cozi de cirese, mtase de porumb.
?ac bolnavul are dureri mari de stomac, se d ca purgativ pentru adult! 4-g
ulei de ricin, apoi se va face de ctre medicul chemat, splturi stomacale
uleioase, la care se vor aduga .- picturi de tinctur de opiu, iar pe
abdomen se vor pune comprese cu acest lichid calmant. Pentru eliminarea
rapid a toxinei din organism, bolnavul trebuie s urineze mult si des si
pentru aceasta, pe l"ng ceaiurile diuretice amintite, i se mai d s bea si o
cantitate mare de lapte.
7omitrile prelungite se vor calma prin nghitituri de bucti mici de gheat,
cu potiunea )ivieri, ap cloroformata sau n lipsa acestora prin ap gazoas
sifon!.
Toate aceste ngri%iri, n afar de splturile stomacale sau in%ectii, pot fi
fcute de cei din familie, p"n la sosirea medicului. 7or fi aplicate imediat si
cu perseverenta toate mi%loacele posibile, pentru eliminarea toxinelor din
corp.
?e mentionat este faptul c, intoxicatiile se produc si c"nd se folosesc unele
ciuperci comestibile btr"ne sau vechi care nu sunt proaspete!. &cestea se
manifest prin vomitri, dureri stomacale, nduseli, paloarea fetei.
Pentru a putea lupta cu succes mpotriva intoxicatiilor cu ciuperci, trebuie
aplicat un tratament rational si la timp, sub supravegherea strict a
medicului. Aumai proced"nd astfel, numrul victimelor vor scdea.
?ac primul a%utor este prompt si bine condus, chiar victimele intoxicate cu
speciile cele mai periculoase, pot fi salvate.
*i%locul cel mai sigur de a evita accidentele provocate de ciuperci ce contin
substante toxice, este cunoasterea acestora dup caracterele botanice
form, culoare, etc.!, at"t a speciilor comestibile c"t si a celor
necomestibile, folosind n acest scop> planse colorate si crti de specialitate
cu descrierea speciilor de ciuperci, put"nd a le deosebi cu usurint unele de
altele.
)ETETE C@(+A&)E C@ C+@PE)C+
Rulou de #orc cu ciu#erci
, Cg pulp de porc, .0- g ceap, 5-- g ciuperci proaspete, 6-- g ciuperci
conservate, un v"rf cutit piper, ,-- g fin, .-- g untur sau ulei, .-- g
sm"nt"n, un v"rf cutit boia, sare.
Carnea se taie n fileuri c"te dou bucti la portie! si se bate ca pentru
snitele. Ceapa se curt, se taie mrunt si se cleste ntr-un vas cu untur
fierbinte. Ciupercile dup ce s-au curtit, se spal n mai multe ape, se taie
felii si se introduc n ceapa clit, mpreun cu verdeata tocat, piperul si
sarea. $e mai clesc mpreun circa ,- minute. Ciupercile astfel pregtite se
aseaz pe fileurile de carne si se ruleaz bine, nvelindu-se la capete.
)ulourile umplute se aran%eaz ntr-o tav cu grsime fierbinte si se introduc
n cuptor pentru a se pr%i. ?in fin, boia si grsime se face un sos,
adug"ndu-se si sm"nt"na. &cest sos se strecoar peste rulourile din cuptor.
$e las s mai fiarb mpreun circa ,0 minute. $e serveste cu garnitur de
orez.
6ri#tur de miel cu ciu#erci
, Cg carne, .0- g ciuperci, .-- g slnin, .-- g arpagic, zeam de carne.
$e alege partea dindrt a mielului, se spal, se sreaz. $e rumeneste ntr-o
tigaie cu unt, pe de o parte si pe alta. $e pun pe fundul unei cratite felii
subtiri de slnin, se aseaz friptura, se adaug arpagicul si ciupercile
splate si curtate, tiate felii subtiri. $e toarn o ceasc de zeam de
carne, se d la cuptor si se las s fiarb acoperit o or.
$e aseaz carnea pe o farfurie, se taie, se pun mpre%ur ciupercile si
arpagicul, iar sosul se las s fiarb cu un praf de fin si se toarn
deasupra.
Bitec l" %rt"r cu ciu#erci
0-- g carne, .-- g ciuperci, .-- g unt, .- g ulei, zeam de lm"ie, sare,
piper.
?intr-un muschi fraged se taie 0 felii de carne, cam de ,-- g fiecare. $e
ncinge bine grtarul si se unge cu putin ulei ca s nu se lipeasc carnea. $e
ung de asemenea si biftecele cu putin ulei. Au se sreaz la nceput. $e frig
la foc iute si se ntorc numai o dat. C"nd sunt gata, se sreaz si se
stropesc cu c"teva picturi de zeam de lm"ie.
Pentru persoanele ce tin regim, nu trebuie servite biftecele cu unt proaspt
deasupra.
8iftecele se servesc cu ciuperci nbusite n unt sau ulei si cu sos.
6ri%rui din c"rne de #orc si ciu#erci7&ntoreste8
, Cg ciuperci, 0-- g carne de porc fragedmuschi!, sare, piper, usturoi.
$e folosesc de obicei hribi, vinetele, ciuperci de cultur, pstrvi de fag,
care se spal n ap rece, de preferint puse n strecurtoare si mentinute
sub robinetul de ap. $e scurg si se zv"nta cu un prosop. $e taie n ptrate.
8uctile de carne de porc, tiate n mrime si grosime potriviteptrate!, se
nsir pe o andreainoxidabil!, sau un betisor subtire de lemn, altern"nd
bucti de carne cu ciuperci, care n prealabil au fost presrate cu putin sare
si putin piper pisat. $e pun pe grtar, deasupra crbunilor aprinsi sau pe
grtarul cu capac care se pune la flacra aragazului. Trebuie avut gri% s se
ntoarc pe toate prtile, p"n c"nd se frige bine at"t carnea c"t si
ciupercile.?up ce s-au fript, cine doreste, poate stropi frigruile cu mu%dei
de usturoi. 1ntre buctile de carne si ciuperci se pot pune bucti de slnin
afumat.
Rosii um#lute cu ciu#erci
6 bucti rosii, , lingurit orez fiert, ,-- g ciuperci, o lingurit ceap tocat
mrunt, ptrun%el verde tocat, 0- g unt, sare, piper dup gust!, . linguri de
parmezan ras, .-4 linguri sm"nt"n.
Ciupercile curtate se pr%esc n unt, se adaug miezul de la rosii, orezul,
ceapa, ptrun%elul, sare, piper, parmezan, sm"nt"n si se amestec bine.
)osiile tiate la partea de deasupra, curtate de s"mburi si miez, se umplu cu
compozitia de mai sus si se pr%esc n putin unt ncins. ?easupra lor se toarn
un sos de rosii. $e d la cuptor ,0-.- minute si se servesc la mas cu
sm"nt"n.
'inete um#lute cu ciu#erci
. vinete, ,- ciuperci, 6 linguri ulei, . ctei usturoi, sare, piper, ptrun%el
verde tocat.
7inetele se curat, se taie n dou si li se scoate miezul. 1ntr-o cratit se
pune ulei, se las s se ncing, se adaug miezul de la vinete tocat!,
ciupercile oprite si tocate mrunt, usturoiul, ptrun%elul, sarea si piperul.
1ntre timp se opresc vinetele care au fost scobite si se fierb 0 minute, se
scurg de ap si se umplu cu compozitia de mai sus. Peste vinete se toarn un
sos tomat si ulei. $e d la cuptor pentru .- minute.
S"l"t de ciu#erci cu c"rtoi
.0- g ciuperci, 4-- g cartofi, . cepe, . linguri de otet, 4 limguri de ulei, .
lingurite de mustar, . rosii, , salat, mrar, sare, piper.
Ciupercile se curat si se spal bine, se fierb ,0 minute n ap clocotit, se
curat si se taie fierbinti. $eparat se face un sos din mustarul subtiat, cu
ulei si zeama n care au fiert ciupercile. Ceapa se curat, se toac mrunt si
se amestec bine cu ciupercile si cartofii.
$e toarn deasupra sosul de mustar. $e amestec din nou ntreaga
compozitie. $e aran%eaz n salatiera pe frunzele de salat, care n prealabil
au fost curtite si splate bine n mai multe ape. )osiile se spal, se taie n
felii rotunde si se aran%eaz n form de cunun n %urul salatei. $e presar
cu mrar tocat mrunt. $e serveste imediat.
S"l"t de i"rn cu ciu#erci m"rin"te
.-- g ciuperci marinate, 6 cartofi, 6 castraveciori n otet, 6 foi de varz
murat, , ceap, 6 linguri de ulei, sare, piper dup gust!.
Ciupercile marinate se spal si se taie mrunt# cartofii se spal bine, se pun la
fiert n apa clocotit cu sare si c"nd sunt gata se scot, se curat si se taie
felii subtiri.
Ceapa se toac sau se d prin rztoare, foile de varz splate se toac
mrunt iar castravetii se spal si se taie felii subtiri. $e amestec apoi totul,
se stropeste salata cu ulei, se amestec din nou si serveste.
Pil" cu ciu#erci, unt si c"sc"&"l
40- g orez, ,--g unt, 0--g ciuperci proaspete,,-- g cascaval, .-4 cepe, ,,0
Cg oase de sup, sare.
<asele de sup se spal, se opresc, se spal din nou si apoi se fierb.
Ciupercile se curt, se spal n mai multe ape, apoi se taie felii. 1n unt se
clesc ciupercile mpreun cu ceapa curtat si tiat mrunt. &poi se adaug
orezul, se cleste 0 minute si se stinge cu supa de oase. $e potriveste de
sare, se las s dea n fiert si apoi se introduce n cuptor unde se tine circa
.0 minute. Pentru servit pilaful se pune ntr-o form. Pe deasupra se presar
cascaval ras si unt topit.
Ciu#erci cu mrunt"ie de #"sre si ou
,- ou, 0-- g mruntaie de pasre, 6-- g ciuperci proaspete, .-- g unt,
0--g sos tomat, .-- g vin, verdeat, sare.
*runtaiele de pasre si ciupercile, se curt, se spal, se taie n felii
subtiri, se pun la pr%it n unt fierbinte. C"nd ciupercile si mruntaiele s-au
pr%it, se sting cu vin, se adaug sare si se las s fiarb acoperit 0-,-
minute. $eparat se pregtesc ochiurile de ou. (a servit se pun pe un platou
soteul de ciuperci cu mruntaiele de pasre, iar pe deasupra ochiurile. Peste
ele se toarn sos de rosii si verdeat tocat.