Sunteți pe pagina 1din 37

Liceul Tehnologic ION MINCU Piteti

Domeniul: Resurse naturale i protecia me!iului


Cali"icarea: Tehnician ecolog i protecia calit#ii me!iului
Poluarea "onic
i ra!ioacti$
%n!rum#tor: Prof. Crstea Gabriela
Graiela
&'sol$ent: Voinea Cristina
Cuprins
ARGUMENT
1. Poluarea noiuni generale
clasificare
2. Poluarea fonic noiuni generale
2.1. Surse de poluare fonic
2.2. Efectele de poluare fonic
2.3. Metode de combatere a polurii fonice
3. Poluarea radioaci! noiuni generale
3.1. "urse de #oluare radioaci!
3.1.1. Accidentele nucleare
3.1.2. Experimente cu arme nucleare
3.1.3. Tratamente medicale cu radiaii
3.1.. Acti!iti omene"ti care folosesc radiaia
3.1.#. $adiaia cosmic
3.1.%. $adiaia terestr
3.2. Aciunea fi$iologic a radiaiilor
3.2.1. Efecte somatice
3.2.2. Efecte &enetice
3.3. %o$a oal de e&#unere ad'is( #ri'i de
#o#ulaia Ro')niei
3.*. "udiu de ca$
+,N+-U.//
0/0-/,GRA1/E
2
Argu'en
Mediul repre'int locul de !ia al indi!idului( )abitatul su.
Trind *n str+ns le&tur cu mediul su( omul a *ncercat
*ntotdeauna s,l transforme( s,l utili'e'e( s,l adapte'e ne!oilor
sale pentru a supra!ieui. Mai exact( omul a aspirat s controle'e
mediul( s stp+neasc aspectele indispensabile supra!ieuirii sale
pe Terra.
-up cum se "tie( omul populea' toate mediile posibile pe
pm+nt( at+t *n ceea ce pri!e"te re&iunile reci c+t "i cele calde "i
uneori c)iar "i mediile extreme.
Este important( de asemenea( s !edem "i modul *n care omul
interacionea' cu mediul( modul *n care adopt un comportament
adec!at "i altruist *n ceea ce pri!e"te spaiile *n care *"i petrece cea
mai mare parte din timp.
Astfel am discutat *n acest proiect dou dintre cele mai
de'astruoase forme de poluare pe care le,a cunoscut omenirea de,a
lun&ul existenei ei. Am dorit sa aduc la cuno"tin toate cele
*nt+mplate( accidental c+t "i intenionat care au dus la o poluare c+t
mai mare in ultimii 1.. de ani.
3
1. Poluarea noiuni generale
Poluarea este definit drept introducerea de 'aeriale
cona'inane *ntr,un mediu( materiale care cau'ea' instabilitate(
de'ordine "i duc la disconfortul sau c)iar afectarea sntii
or&anismelor !ii din acel mediu. Poluarea poate fi o substan
sau surs de ener&ie precum '&omot( cldur sau lumin.
Substanele poluante pot a!ea ori&ine nenatural sau natural( ca'
*n care sunt considerate poluante daca dep"esc ni!elele naturale.
/lasificare0
Poluarea aerului 1 se refera la introducerea substanelor
c)imice "i particulelor *n atmosfer. Substanele u'uale
!aria' de la monoxid de carbon pana la oxi'i de nitro&en "i
sunt produse *n urma proceselor industriale "i a consumului
de carburant de ctre automobile.
Poluarea a#ei 1 se refer la de!ersarea *n apele cur&toare
sau bli de substane contaminante( cel mai adesea re'ultate
*n urma unor procese industriale.
Poluarea solului 1 principalele substane care poluea' solul
sunt )idrocarburile( metalele &rele( erbicide( pesticide.
+ona'inarea radioaci! 1 re'ultat *n urma testelor
nucleare( accidentelor nucleare sau pur "i simplu re'ultat *n

urma exploatrii centralelor nucleare. Este cea mai


2modern3 form de poluare( aprut *n secolul 44.
Poluarea fonic 1 apare *ndeosebi *n 'onele urbane
a&lomerate sau *n aproprierea aeroporturilor( "oselelor "i
'onelor industriale
Poluarea cu lu'in 1 apare tot *n 'onele urbane a&lomerate
Poluarea !i$ual 1 este o form mai puin noci!a( dar care
are un impact !i'ual semnificati!. 5n aceast cate&orie intra
panerele outdoor( panourile publicitare( cablurile aeriene etc.
Poluarea er'al 1 este sc)imbarea temperaturii apelor ca
urmare a influenei umane precum folosirea apelor pentru
rcirea instalaiilor industriale.
2. Poluarea fonic noiuni generale
Sunetele fac parte inte&rant din !iaa noastr( cu a6utorul lor
putem comunica( suntem a!erti'ai *n ca'ul unor pericole( obinem
informaii sau ne relaxam ascult+nd mu'ica preferat. -in punct de
!edere fi'ic suneele repre'int 7vibraii ale particulelor unui
mediu capabile s produc o senzaie auditiv. Sunetul este o
form de ener&ie fi'ic creat de obiectele care !ibrea'. Aceste
!ibraii se transmit sub forma unor unde de presiune crescut sau
sc'ut care iradia' de la suprafaa obiectului. Aceste unde
#
constituie stimuli fi'ici pentru urec)e. Sunetul se propa& sub
form de unde elastice numai *n substane 8aer( lic)ide "i solide9 "i
nu se propa& in !id. Atunci c+nd au'im ce!a( de fapt urec)ea este
atins de !ibraiile unduitoare ale presiunii atmosferice. :rec)ea
transform undele sonore *n impulsuri electrice( pe care le
transmite mai departe( la creier( care la r+ndul su decodific
semnalele. :rec)ea se obi"nuie"te treptat cu sunetele( iar cu timpul
*n!m "i sensul acestora.
Poluarea fonic sau sonor const *n sunete produse de
acti!itatea uman sau utila6e( ma"ini care afectea' sau
de'ec)ilibrea' acti!itatea omului sau animalelor.
;&omotul e repre'entat dintotdeauna ca un factor perturbator al
or&anismului uman. Sub aspectul fi'ic '&omotul are 2 caracteristici
eseniale0
,<rec!ena sau numrul de oscilaii pe unitatea de timp=
,Tria( fora sau intensitatea sonor=
<rec!ena recunoa"te ca unitate de msur >ert'ul sau o
oscilaie pe secund. ?r&anismul uman *nre&istrea' la ni!elul
aparatului auditi! oscilaii *ntre 1% "i 2..... de )ert'i. /u timpul(
pe masur ce *naintea' *n !+rst( urec)ea nu mai surprinde
oscilaiile mai *nalte de 1....,.... de >ert'i= cu c+t frec!ena este
mai *nalt cu at+t "i noci!itatea '&omotului este mai mare.
%eci2elul este o msur lo&aritmic a raportului dintre dou
puteri. Este folosit *n acustic( fi'ic( electronic 8in&inerie9. Este
a 'ecea parte dintr,un bel 8@9.
%
2.1. "urse de #oluare fonic
-e"i suntem *n permanenta *ncon6urai de sunete( at+t la locul de
munca cat "i *n oricare alt loc( *n ma6oritatea ca'urilor ne putem
desf"ura acti!itatea i&nor+nd '&omotul ambiental. -ar odat cu
cre"terea ni!elului '&omotului( acesta de!ine un factor poluant
care daca este permanent( influenea' ne&ati! ni!elul de
performant profesional( fiind de foarte multe ori cau'a oboselii(
ner!o'itii sau a diminurii cantitati!e "iAsau calitati!e a calitii
acti!itii prestate.
5n natur sunetele puternice sunt o raritate( '&omotul este slab
si de obicei de scurta durata. Sunete precum murmurul apei unui
i'!or( ciripitul pasarelelor( sunetul !alurilor( al unei cascade(
freamtul frun'elor sunt *ntotdeauna plcute omului( ele lini"tesc(
elimin stresul( dar aceste sunete de!in tot mai rare( fiind *nlocuite
de '&omotul pro!ocat de industrie "i transport. Marea ma6oritate a
acti!itilor omene"ti este &eneratoare de '&omote0 alarmele(
lucrrile din construcii( sistemele ener&etice( mu'ica intens(
!orbirea puternic( sunetul sirenelor( soneriile( claxoanele(
'&omotul produs de traficul auto sau aerian 8traficul aerian *n
special cel supersonic pre'int o surs de '&omot cu implicaii
puternice. :nele motoare a!iatice se aud de la 3. Bm9.
5n ora"ele moderne( *n special *n metropole( cau'a principal a
polurii o constituie traficul rutier( *n continu cre"tere( cau'at at+t
de cre"terea numrului de !e)icule c+t "i de !ite'a acestora. Ce
autostr'i de multe ori ni!elul '&omotului depaseste D. d@. Eici
localitile mici nu sunt ferite de poluarea sonor atunci c+nd sunt
strbtute de artere de circulaie importante.
F
Traficul( indiferent sub ce form se &se"te el( este( se pare( cea
mai mare form de ameninare de poluare sonor. Traficul din
ora"e( traficul na!al( deasupra "i pe sub ap este duntor omenirii
dar "i animalelor ac!atice( care comunic prin sunete ce se pot
confunda cu sunetele pro!enite de la detectoarele cu ultrasunete.
.go'oul #rodus de 'i3loacele de rans#or ruier 4
5 ;&omotul emis de !e)iculele rutiere are un spectru de
frec!en foarte lar&( el fiind centrat *ntre #.. >' "i 1... >'.
Ei!elul puterii acustice a unui !e)icul !aria' de o manier
complex *n funcie de parametrii de construcie 8concepie(
fabricaie( *ntreinere9. 5n timp ce motoarele actuale sunt tot mai
performante pe plan ener&etic (!e)iculele cu &a' natural "i cele
electrice sunt mult mai silenioase.
D
.go'oul #ro!eni de la 'i3loacele de rans#or fero!iar 6i
ra'!aie4
5 5n domeniul transportului fero!iar poluarea sonor pro!ine
din0
G acti!itatea propriu,'is de transport fero!iar 8prin '&omotul
produs de circulaia !a&oanelor "i a locomoti!elor "i de
semnali'area acustic9=
G acti!itatea din depourile de locomoti!e=
G acti!itatea din staiile de cale ferat.
Au fos idenificae ur'aoarele surse4
G zgomotul determinat de circulaia vagoanelor;
G zgomotul locomotivelor;
G zgomotul staiilor de cale ferat;
G semnalele acustice din staiile de cale ferat.
.go'oul #ro!eni de la raficul aerian4
5 5n ultimele decenii( datorit &lobali'rii( a crescut interesul
fa de transportul aerian. 5n ultimii ani( din punctul de !edere al
proteciei mediului( cerinele fa de aerona!e au fost *nnsprite "i
datorit necesitii reducerii polurii fonice.
.go'oul #ro!eni din aci!iai ur2ane4
5 Ce l+n& '&omotul &enerat de trafic( se adau& "i '&omotul
din piee( locuri de 6oac 8 ipetele copiilor pot atin&e "i D. d@9(
terenurile sporti!e( artificiile( discotecile "i cluburile( terasele(
terenurile sporti!e "i stadioanele 8'&omotul poate atin&e 1.. d@9(
animalele comunitare care tulbur lini"tea( *n special noaptea(
ateliere "i ser!ice,uri auto.
.go'oul #ro!eni din indusrie4
5 Ei!elul '&omotului de pe platforma combinatului poate
atin&e D. d@( *n cele mai multe 'one( iar noaptea poate a6un&e
H
p+n la F# d@9. ;&omotul pro!ine de la oelarii( turnatorii(
ex)austoare( !entilatoarele industriale "i instalaiile care eliberea'
aburul *n atmosfer.
2.2. Efecele de #oluare fonic
5n ca'ul lucrtorilor din industrie sau construcii( expunerea la
poluarea fonic pe termen lun& poate produce efecte nedorite
asupra sntii. Cierderea au'ului indus de '&omot este
recunoscut de ?r&ani'aia Mondial a Sntii ca fiind Icea mai
comun "i ire!ersibil boal industrial3. Cierderea au'ului( pe
ran&a faptul ca poate opri o persoan s lucre'e la *ntrea&a sa
capacitate( poate distru&e !iaa social a acesteia( i'ol+nd,o de
comunitate.
;&omotul e foarte periculos( aciunea sa se manifesta cu
timpul( pe nesimtite. Tot mai frec!ent *n lumea medical se
!orbe"te despre 2maladia '&omotului3( cu afectarea sistemului
ner!os "i auditi!. Aciunea primara a '&omotului puternic
influentea' ne&ati! nu doar asupra urec)ii( dar "i asupra
sistemului ner!os( produc+nd ameeli( cefalee( oboseal. Mu'ica
puternic poate crea stri de depresie.
1.
;&omotul afectea' "i animalele( nu numai omul( produc+ndu,
le stres( cre"terea riscului de mortalitate( probleme de comunicare
care afectea' reproducerea "i na!i&area or&anismelor ac!atice(
pierderea temporar sau definiti! a au'ului( restr+n&erea
)abitatului care poate mer&e p+n la extincia speciei 8un exemplu
este moartea unor specii de balene din cau'a detectoarelor militare
cu ultrasunete9. /ercetrile recente demonstrea' efectele sunetelor
produse de om asupra or&anismelor marine( precum mamifere(
broasca testoas "i alte or&anisme marine. ;&omotele ec)i!alente
cu cele suportate de oameni *n acti!itatea lor cotidian au produs la
maimue o crestere cu peste 3.J a tensiunii arteriale "i o cre"tere a
ni!elului &luco'ei *n s+n&e.
Spre deosebire de celelate forme de poluare( poluarea fonic
cre"te *n continuare iar populaia se arat tot mai nemulumit.
/a o conclu'ie la cele de mai sus( efectele produse de poluarea
fonic sunt nu numai de natur medical ci "i social pro!oc+nd0
Au' deficitar care poate fi acompaniat de tinnitus 8'&omot *n
urec)i9 care apare la frec!ene cuprinse *ntre 3 ...1% ...
>'=
-ificultatea de a *nele&e !orbirea( ca efect secundar al
polurii sonore=
Tulburri de somn , acesta este efectul ma6or al polurii
fonice pe durata nopii sau ca urmare a '&omotului pe durata
'ilei. Somnul ne*ntrerupt este o condiie pentru o stare
fi'iolo&ic "i mental bun( iar absena acestuia conduce la
cre"terea tensiunii arteriale( palpitaii( !asoconstricie(
modificri de respiraie( aritmie cardiac. Centru un somn
lini"tit( ni!elul de '&omot de fond trebuie s se situe'e pe la
3. d@ =
Afectarea funciilor fi'iolo&ice( *n ca'ul muncitorilor expu"i
*n permanen la '&omot( a populaiei care locuie"te l+n&
aeroport. -up expunere prelun&it apar efecte permanente(
11
ca de exemplu )ipertensiunea arterial( boli isc)emice de
miocard( modificri ale reflexelor=
@oli mentale. Coluarea sonor *n sine nu conduce la boli
mentale dar poate accelera sau intensifica de'!oltarea latent
a acestora. Expunerea la ni!ele ridicate de '&omot poate fi
asociat cu apariia ne!ro'elor=
Afectarea performanelor co&niti!e0 cititul( atenia(
re'ol!area problemelor( memorarea( performantele
intelectuale=
Efecte sociale "i de comportament 8cum ar fi indispo'iia(
suprarea9 care *n &eneral sunt complexe( subtile( indirecte "i
re'ultate ca urmare a interaciunii cu mai multe !ariabile non,
auditi!e. ;&omotele de peste D. d@ diminuea'
comportamentul ci!ili'at "i cresc a&resi!itatea. Efectele sunt
mai puternice atunci c+nd intensitatea sunetului este *nsoit
de !ibraii de frec!en 6oas sau c+nd sunetul este *nsoit de
impulsuri sonore=
Efecte combinate asupra sntii cau'ate de '&omot "i alte
surse mixte. 5n mediu coexist sunete diferite( din surse
diferite care combinate pot a!ea un efect cumulat asupra
or&anismelor( *n special asupra calitii somnului de noapte=
Afectarea unor sub&rupe !ulnerabile care necesit mai mult
protecie fa de poluarea sonor( cum ar fi persoanele cu
)ipertensiune( bolna!ii internai *n spitale( cei cu probleme
auditi!e( fetu"ii( su&arii( copii mici( btr+nii.
12
2.3. Meode de co'2aere a #oluarii fonice
Msurile te)nice pentru combaterea polurii sonore se refer la
ecranarea sursei de '&omot "i protecia urec)ii omului "i a
locuinei( spaiului *n care *"i desf"oar acti!itatea. Se caut noi
materiale de construcie( cu proprietaii antifonice( iar ar)itectura
spaiilor de locuit trebuie sa in cont de amplasarea dormitoarelor
astfel *nc+t s nu fie expuse arterelor de circulaie cu flux continuu.
-irecia principal *n mana&ementul polurii sonore( at+t *n
politicile naionale c+t "i *n cea intenaional( este de'!oltarea unor
criterii pentru ni!elele de expunere "i promo!area unor msuri de
control al '&omotului( ca parte inte&rat a pro&ramului de protecie
a mediului.
Mana&ementul polurii sonore ar trebui s0
monitori'e'e expunerea omului la '&omot=
controle'e sursele de poluare sonor "i ni!elul de emisii *n
special *n 'one specifice( cum ar fi "colile( spitalele( 'onele
re'ideniale( locurile de 6oac( dar "i stabilirea locurilor
2sensibile3 at+t pe perioada 'ilei c+t "i noaptea( controlul
sntii *n 'onele de risc=
in cont de consecinele '&omotului la planificarea teritorial
a transportului=
introduc sisteme de control a efectelor ad!erse asupra
sntii=
e!alue'e eficiena politicilor de diminuare a '&omotului=
adopte un &)id pentru '&omotul public( *n !ederea prote6rii
sntii populaiei.
13
5n &eneral cele mai *nalte ni!ele de '&omot se *nt+lnesc *n
unitaile industriale "i *n marile a&lomerri urbane. Centru a nu
perturba calitatea acti!itaii la locul de munc( au fost introduse o
serie de msuri pentru pre!enirea "i limitarea dep"irii anumitor
ni!eluri de '&omot. Aceste msuri pot fi0 sociale 8norme "i le&i de
inter'icere sau limitare a ni!elului sonor9( te)nice 8soluii
silenioase( perei fonoi'olani etc.9( or&ani'atorice 8csti de
protecie( dispunerea surselor de '&omot la o distan mare fa de
an&a6ai9 "i i&ienice 8control medical( alimentaie cu !itamine( etc.9
3. Poluarea radioaci! noiuni generale
$adioacti!itatea poate fi definit ca proprietatea unor elemente
de a se transforma( prin de'inte&rare( *n alte elemente( dup
emiterea unor radiaii. Exist o radioacti!itate natural( de ori&ine
cosmic 8emis de di!erse corpuri cere"ti( mai ales de Soare9 "i
terestr( emis de rocile terestre( precum "i o radioacti!itate
artificial( pro!ocat de acti!itatea uman.
Coluarea radioacti! poate fi definit ca o cre"tere a radiaiilor(
ca urmare a utili'rii de c+tre om a substanelor radioacti!e.
Radiaia se afla #ese o 7n naur. Ea #oae fi
radiaie ne5ioni$an 8e&. undele radio( lu'ina(
'icroundele9 sau radiaie ioni$an 8e&. ra$ele : fol osi e
7 n sco#uri de di agnosi care 'edi cal ( ra$el e ga''a
fol osi e 7 n sco#uri era#euice9.
1
3.1. "urse de #oluare radioaci!
$adiaiile emise de substanele radioacti!e sunt de trei tipuri0
, radiaii gamma( constituite din unde electroma&netice de mare
frec!en( foarte penetrante=
, radiaii beta( compuse din electroni a cror !ite' de deplasare
este apropiat de a luminii "i pot ptrunde *n esuturile !ii( pana
la mai muli centimetri=
, radiaii alfa *ncarcate po'iti!( care sunt nuclei de )eliu( foarte
puin penetrani pentru esuturile !ii.
Crintre principalele surse de poluare radioacti! se numr0
, utili'area *n industrie( medicin( cercetare a diferitelor
surse de radiaii nucleare=
, exploatri miniere radioacti!e( la extra&ere( prelucrare
primar( transport "i depo'itare care pot contamina aerul prin
&a'e "i aerosoli( precum "i apa prin procesul de splare=
, metalur&ia uraniului sau a altor metale radioacti!e "i
fabricarea combustibilului nuclear( care prin prelucrri mecanice(
fi'ice( c)imice( poate cuprinde *n cadrul procesului te)nolo&ic "i
produ"i re'iduali &a'o"i( lic)i'i sau soli'i stocarea( transportul
e!entual e!acuarea lor pot determina contaminarea mediului=
, reactorii nucleari experimentali sau de cercetare( *n care se
pot produce industrial noi materiale radioacti!e=
, centralele nuclearo,electrice care poluea' mai puin *n
cursul exploatrii lor corecte( dar mult mai accentuat *n ca'ul unui
accident nuclear.
, explo'iile nucleare experimentale( efectuate *ndeosebi *n
aer sau *n ap "i subteran( pot contamina !ecintatea poli&onului
1#
c+t "i *ntre&ul &lob( prin depunerea prafului "i aerosolilor
radioacti!i( &enerai de ctre ciuperca explo'iei=
, a!ariile "i accidentele produse la instalaiile te)nolo&ice
nucleare produc cea mai intens contaminare=
, accidentele *n transportul aerian( maritim( fero!iar sau
rutier a celor mai felurite materiale radioacti!e=
, de"eurile radioacti!e re'ultate din acti!itatea economic
"i de cercetare=
3.1.1. Accidenele nucleare
Accidente nucleare sunt sursele ma6ore de contaminare
radioacti! a mediului( implicit a omului( care s,au do!edit destul
de &ra!e sunt date de0
, defectarea uneia sau mai multor componente ale
reactorului nuclear( al instalaiei unde se produc sau se separ
di!er"i radionucli'i=
, re!enirea pe sol "i deci scparea de sub control a unor
satelii purttori de mici rectori nucleari=
, testele nucleare=
, pierderi de surse puternice de radiaii.
Accidentul nuclear( conform definiiei date de Eormele
$epublicane de Securitate Euclear din $om+nia( este e!enimentul
care afectea' instalaia nuclear "i pro!oac iradierea "iAsau
1%
contaminarea populaiei "i a mediului *ncon6urtor peste limitele
admise.
Crincipalele accidente cu impact asupra mediului( care au
a!ut loc de c+nd s,a inau&urat 2era nucleara3( sunt0
, 1HD 1 1H#1( la /eliabinsB,%# 1 :$SS( la instalaiile de
producere a plutoniului au fost de!ersai cca. 1.
1F
@K *n pariul
TeBa=
, decembrie 1H#2( la /)alB $i!er 1 /anada( accident la un
reactor soldat cu de!ersarea *n apa de rcire a 3(F G1.
1
@K=
, octombrie 1H#F( la LMindscale 1 Marea @ritanie( accident
la un reactor a!+nd ca moderator &rafitul( soldat cu incendiu "i
emisii atmosferice de radionucli'i=
, decembrie 1H#F( la Nistim 1:$SS( la instalaiile de
producere a plutoniului are loc o explo'ie a unui tanc cu de"euri(
urmat de *mpr"tierea *n mediu FG1.
1;
@K=
, ianuarie 1HF%( la Calomares 1 Spania( un a!ion @,#2 cu
*ncrctur nuclear sufer o ciocnire( re'ult+nd *mpr"tierea *n
mediu a plutoniului de la doua bombe cu )idro&en=
, martie 1HFH( T)ree Mile Osland 1 S:A( accident la un
reactor nuclear an!elopat=
, aprilie 1HD%( /ernob*l 1 :craina( accident la reactorul nr.(
nean!elopat( moderat cu &rafit "i soldat cu explo'ie "i incendiu(
care a dus la *mpr"tierea a peste 3(FG 1.
1F
@K de radionucli'i ai
cesiului( stroniului( iodului "i ai altor elemente.
1F
3.1.2. E&#eri'ene cu ar'e nucleare
Ener&ia eliberat *n testele efectuate p+n *n 1H%3 au fost de
c+te!a ori mai mare dec+t a tuturor explo'i!ilor folosii *n al doilea
r'boi mondial( sau a 2.,a parte din puterea explo'i! nuclear
acumulat *n arsenalele americane "i so!ietice *n 1HD1 8exprimat
*n combustibil explo'i! con!enional9( aceast putere a fost de %..
me&atone. 5n acela"i timp( aproximati! 1. t plutoniu ((neexplodat7
s,a !apori'at "i dispersat *n atmosfer.
Explo'iile nucleare so!ietice( de"i mai puine( au a!ut o putere
dubl fa de cele americane 8#. me&atone fa de 1#.9( cea mai
teribil bomb so!ietic fiind de aproximati! ... de ori mai
puternic dec+t ((Pittle boQ7( folosit *mpotri!a Raponiei.

-up 1H%3( testele cu arme nucleare an continuat *n subteran.
-in 1H%3 p+n *n 1HD.( Statele :nite au mai efectuat cam .. teste
subterane cu bombe atomice( iar fosta :niune So!ietic 3..( dar
cu o putere explo'i! mult mai mare.

Pa ni!elul anului 1H%3 se aprecia' c radionucli'ii( pro!enii
de la testele cu arme nucleare( au produs o iradiere suplimentar
anual de 3. mS! pe indi!id( *n aproape *ntrea&a emisfer
nordic 8ma6oritatea explo'iilor au fost efectuate *n aceast
emisfer9. -up acest an( !aloarea iradierii suplimentare a sc'ut
substanial( p+n la momentul /ernob*l.
1D
3.1.3. Traa'ene 'edicale cu radiaii
5n clinici "i spitale( radiaiile sunt folosite0
, la radio&rafii( unde se folosesc *n special radiaiile 4
8$Snt&en9=
, *n scop terapeutic se utili'ea' iradierea pentru distru&erea
esuturilor tumorale mali&ne unde frec!ent folosite sunt radiaiile
4 de mare ener&ie sau radiaiile &ama date de sursele /o,%..
, *n scopuri de in!esti&aie se utili'ea' administrarea de
radionucli'i cu timpi scuri de *n6umtire( dup care se reali'ea'
tomo&rafierea( *n special a plm+nilor( oaselor "i creierului.
Pa radio&rafii se folosesc( *n special( radiaiile 4 8$ont&en9. ?
radio&rafie a toracelui !a transfera plm+nului un ec)i!alent al
do'ei de 2. mS!. 5n scop terapeutic se utili'ea' iradierea pentru
distru&erea esuturilor tumorale mali&ne. <rec!ent folosite sunt
radiaiile 4 de mare ener&ie sau radiaiile &ama date de sursele
/obalt,%.. 5n scop terapeutic sunt necesare !alori ale do'ei
absorbite foarte mari( a6un&+nd p+n la c+i!a 'eci de &raQ. Se mai
folosesc fascicule de neutroni si radiaiile ioni'ante.
5n scopuri de in!esti&aie se utili'ea' administrarea de
radionucli'i cu timpi scuri de *n6umtire. -up administrare( se
reali'ea' tomo&rafierea 8radio&rafii ale structurilor dintr,un sin&ur
plan de profun'ime9( *n special a plm+nilor( oaselor "i creierului.
Se estimea' ca media ec)i!alentului efecti! al do'ei primit
de or&anismul uman din proceduri medicale are !alori de circa 2..
mS! pe an.
1H
3.1.. Aci!ii o'ene6i care folosesc radiaia
-ublarea necesitailor de ener&ie electric( la fiecare 12,13
ani( a fcut sa creasc brusc interesul pentru rectorii nucleari(
impun+nd de'!oltarea centralelor nuclearo,electrice( cre"terea
competiti!itii ener&iei electrice de ori&ine nuclear "i ridicarea
continu a performanelor atinse de rectorii acestor centrale( ca
temperatura "i presiunea a&entului transportor de cldur( a puterii
instalate pe unitatea de mas a 'onei acti!e a reactorului.
/entralele nucleare sunt astfel proiectate *nc+t s cuprind
sisteme care sa pre!in producerea accidentelor nucleare. Acestea
sunt dispuse 2*n linie3( astfel *nc+t( dac un sistem de protecie se
defectea'( un altul sa *i ia locul "i a"a mai departe. Este posibil ca
toate sistemele din 2linia3 de protecie s cad unul dup celalalt(
dar probabilitatea producerii unui astfel de e!eniment este extrem
de mic.
2.
3.1.#. Radiaia cos'ic
$adiaia cosmic( numit "i Iradiaie cosmic de fond3( este
radiaia de natur corpuscular pro!enit direct din spaiul cosmic
8Iradiaie cosmic primar39 sau din interaciunile acesteia cu
particulele din atmosfer 8Iradiaie cosmic secundar39. Pa
radiaia cosmic nu este !orba deci de un c+mp electroma&netic( "i
nici mcar de fascicule sau ra'e de particule elementare( ci de
particule indi!iduale. $adiaia cosmic strbate atmosfera
pm+tului "i a6un&e la suprafaa sa= intensitatea ei !aria' mult cu
altitudinea.
$adiaiile cosmice au fost descoperite la *nceputul secolului
44 "i au constituit o surs de particule de mare ener&ie( necesare
*n studiul proprietilor materiei. $adiaiile cosmice conin+nd
particule cu o ener&ie nee&alat au de!enit un puternic instrument
*n studiul uni!ersului "i al istoriei sale.
$adiaia cosmic primar este format *ndeosebi din protoni "i
din alte nuclee atomice( lipsite complet de *n!eli"ul electronic(
precum "i din alte particule( "i are ca ori&ine procesele interstelare(
unde particulele dob+ndesc ener&ii uria"e 8p+n la 1.
1H
me&aelectron!oli9.
$adiaia cosmic secundar conine *ndeosebi particule
elementare0
stabile 8electroni( po'itroni( etc.9
instabile 8me'oni( )iperoni( etc.9.
21
3.1.<. Radiaia eresr
Este radiaia emis de suprafaa terestr *n flux continuu dup
ce s,a *ncl'it datorit con!ertirii radiaiei solare directe *n radiaie
caloric( prin care se *ncl'e"te suprafaa terestr p+n la o
anumit ad+ncime. Ea pre'int !ariaii 'ilnice "i se'oniere ale
intensitii( *n raport de intensitatea radiaiei &lobale "i pre'int o
anumit dependen de temperatura suprafeei solului.

Pa o temperatur medie a pm+ntului de 1#T/( radiaia
terestr pre'int o !aloare medie de .(#F calAcm Amin. Ualoarea
maxim se *nre&istrea' !ara pe cer senin "i pe suprafee uscate( iar
cea minim *n nopile de iarn.
5n e!oluia 'ilnic se remarc o cre"tere constant de la
rsritul Soarelui p+n la amia'( c+nd se produce maxima(
urm+nd apoi o descre"tere a !alorilor spre sear "i pe parcursul
nopii( minima fiind *nainte de rsritul Soarelui.
22
3.2. Aciunea fi$iologic a radiaiilor
5n &eneral( efectele !tmtoare ale radiaiilor se *mpart *n0
3.2.1.Efece so'aice
/are pot la r+ndul lor fi0
Vimediate =
Vcronice=
V*nt+r'iate=
Vefecte &enetice.
Efectele somatice dau a"a,numita boal de iradiere care se
manifest prin urmatoarele sindroame imediate0
, sindromul sistemului ner!os central( care se instalea' dup
cate!a minute sau ore de la o iradiere de #.,%. S!. Se manifest
prin con!ulsii "i lipsa de coordonare=
, sindromul &astro,intestinal( manifestat prin &rea( !omitri(
diaree.
5ntre efectele somatice cronice se inscriu0 depresiuni
)ematopoetice( sterilitate( tulburarea !ederii 8cataracte9( alopecia
8caderea parului9. /a efecte *ntar'iate se rele!0 scurtarea !ieii "i
apariia neoplasmelor *n diferite forme 8frec!ent cancer epiteliar "i
pulmonar9.
Wra!itatea bolii de iradiere depinde de ec)i!alentul do'ei.
Astfe10
, pentru ec)i!alentul do'ei sub 2 mS! nu se e!idenia'
23
influene=
, pentru ec)i!alene ale do'ei *ntre 2,# mS! examenul
)ematolo&ic pune *n e!iden reducerea &lobulelor albe "i
trombocitelor=
, *ntre # "i H mS! mortalitatea este ridicat=
, peste H mS! mortalitatea este de 1..J( daca nu se face
transplant de madu! osoas.

3.2.2. Efece geneice
Eumeroase cercetri efectuate au e!ideniat c( prin iradiere( se
pot produce "i mutaii &enetice( de la cele mai se!ere( ca de
exemplu( *ntar'ierea mintal( p+n la cele mai banale ( cum sunt
pete ale pielii.
Pa plante( prin iradiere( s,au obinut mutaii &enetice benefice(
materiali'ate prin cre"terea calitaii "i producti!itii. Se pare *ns(
c acest lucru se petrece numai p+n la anumite do'e relati! mici.
-ep"irea acestora poate produce le'iuni bioc)imice
ire!ersibile.
5n ceea ce pri!e"te norma referitoare la ni!elul admisibil al
radioacti!itii( alta dec+t cea natural( a fost stabilit *n $om+nia(
pentru un indi!id din populaie( *n medie( la un ec)i!alent al do'ei
efecti! de 1 mS!Aan( adic 6umatate din !aloarea datorat iradierii
naturale.
$aportat la acti!itatea surselor pentru praful atmosferic "i
depuneri( exist urmtoarele limite0
, de atenionare( c+nd acti!itatea are !alori de 1D# @KAm2 'i=
2
, de a!erti'are( c+nd acti!itatea atin&e !alori de 3F. @KAm2 'i=
, de alarmare( c+nd acti!itatea atin&e !aloarea de 1 D#1 @KAm2
'i.
3.3. %o$a oal de e&#unere ad'is( #ri'i de
#o#ulaia Ro')niei
$adioacti!itatea natural este constituit din radionucli'ii
pre'eni *n mediul *ncon6urtor 8aer( sol( ap( !e&etaie( or&anisme
animale( inclusi! *n om9 din cele mai !ec)i timpuri( *nc de la
formarea planetei Cm+nt. A"a cum s,a explicat mai sus( do'a
radiaiei pe care o prime"te omul din surse naturale se datorea'
at+t radionucli'ilor din or&anism( c+t "i celor aflai *n mediul
*ncon6urtor.
-ac un radionuclid incorporate *n or&anism s,a fixat *ntr,un
or&an critic sau s,a distribuit *n tot corpul( !a iradia or&anismul
p+n la eliminarea sa biolo&ic sau p+n la de'inte&rarea sa
complet. -o'a dat de o asemenea surs de iradiere( depinde
e!ident de ener&ia disipat de radiaiile emise la de'inte&rare. 5n
ca'ul particulelor alfa "i beta( datorit parcursului mic( *ntrea&a
ener&ie 8sau cea mai mare parte a ei9 !a fi disipat *n esut.
Centru $om+nia( fondul natural de iradiere( adic do'a efecti!
total datorat radiaiilor de ori&ine natural primite de om( are
!aloarea medie de 2(2F MS pe an( mai mic dec+t !aloarea
similara calculat mediu pentru *ntrea&a populaie a planetei , 2(
MS pe an.
2#
$adiaiile &amma( emise de radionucli'ii naturali existeni mai
ales *n sol( aer( "i materialele din care sunt construite locuinele(
iradia' *ntre&ul or&anism al omului cu o do' efecti! care a fost
calculat la !aloarea medie de .(% mS! pe an pentru fiecare
cetean din $om+nia. Aceast !aloare poate cunoa"te !ariaii
foarte mari *n funcie de o serie de factori0 &eolo&ia solului(
structura cldirilor "i timpul de staionare *n locuin.
Totu"i este de reinut faptul ca ni!elul de expunere la radiaia
natural poate !aria foarte mult( *n principal datorit tipului de roci
din care este format substratul &eolo&ic. 5n unele 'one din Ondia(
@ra'ilia( /on&o sau Suedia( fondul natural de iradiere este de p+n
la 1. ori mai ridicat.
3.*.1 . "udiu de ca$ 8 +erno27l 9
Accidentul de la /ernob*l poarta *n sine o crim dubl0
prima( de sor&inte te)nic( ca re'ultat al nerespectrii te)nicii
securitii re&imului de exploatare a centralei termonucleare( "i a
doua( de caracter statal 1politic. /onducerea de !+rf a fostei :$SS
a *ncercat s camufle'e dimensiunile( proporiile "i pericolul
acestei tra&edii( din care cau'a c nu s,au luat msurile de protecie
corespun'toare.
$ectorii de la /ernob*l sunt cu uraniu slab *mbo&it 8 deci
mari productori de plutoniu 1 material cu importan strate&ic
2%
militar9( a!+nd ca moderator o prism de &rafit "i ca a&ent de
rcire apa. Ace"ti rectori sunt *n!elii intr,o an!elop cu rol de
protecie. An!elopa este o construcie din beton armat( a!+nd
pereii cu &rosimea de 1,2 m( care constituie ultima barier
*mpotri!a rsp+ndirii radionucli'ilor *n ca' de accident Ace"ti
rectori sunt *n *ntre&ime de construcie ruseasc "i au trecut prin
toate fa'ele de proiectare "i construcie tipice pentru un reactor de
putere( a"a *nc+t personalul de exploatare cuno"tea foarte bine tipul
de reactor "i considera c nu este posibil nici un accident. Aceast
con!in&ere a dus la ne&li6area &rosolan( de c+tre personalul de
exploatare( a tuturor re&ulilor stabilite pentru funcionarea
reactorului.
:na din cele mai importante re&uli era inter'icerea
funcionrii reactorului la o putere sub H.J din puterea nominal.
Eein+nd cont de normele de exploatare "i dorind sa fac un
experiment pentru !erificarea funcionarii turbinelor &eneratoare
de curent electric *n re&im inerial( personalul de exploatare a
cobor+t puterea reactorului la 1. J din puterea instalat. $e!enirea
la normal nu s,a mai putut reali'a( puterea reactorului a crescut
brusc la sute de mii de ML *n numai 2 secunde. Aceasta a dus la
cre"terea mare a temperaturii 'onei acti!e "i la imposibilitatea
opririi reactorului. Au urmat( la inter!al de c+te!a secunde( doua
explo'ii succesi!e( care au aruncat placa de beton de 1... de tone
aflat deasupra reactorului( cu rol de protecie( precum "i cantiti
mari de combustibil nuclear *ncrcat cu radionucli'i de fisiune "i
moderator ar'+nd( *n curtea centralei. Moderatorul de &rafit a luat
foc "i a ars cca. dou sptm+ni( cu toate eforturile masi!e fcute
de pompieri pentru stin&ere. Crimele !ictime au aprut din r+ndul
pompierilor care au stins aceste focare de incendii. 5n cursul
explo'iei iniiale( precum "i a *ndelun&ului incendiu( produ"ii de
fisiune( produ"ii de acti!are( precum "i pari ale combustibilului
nuclear au a6uns *n atmosfer "i s,au depus nu numai *n 6urul
centralei( ci *n toat emisfera nordic.
2F
/ele mai afectate au fost re&iunile din :craina( @elarus "i
$usia. Co'iia imediat urmtoare( *n pri!ina contaminrii( o ocup
tarile nordice8 Eor!e&ia( Suedia( <inlanda9 deoarece direcia de
deplasare a maselor de aer deasupra Europei a fost *n primele 'ile
ale accidentului( spre nord "i nord,!est. 5n 'ilele de 2H( 3. aprilie "i
1 mai( direcia de deplasare a maselor de aer s,a sc)imbat spre sud
ceea ce a dus la contaminarea atmosferei din tara noastr. -atorit
precipitaiilor "i fenomenelor naturale de depunere uscat(
radionucli'ii au a6uns pe sol( intr+nd *n celelalte componente ale
mediului 8ap( sol( biosfer9.
$eactorul a!ariat a fost *nc)is *ntr,un sarcofa& de beton
pentru a se e!ita contaminarea aerului "i a p+n'ei de ap freatic.
-ar sarcofa&ul de protecie( turnat *n &rab peste rm"iele
reactorului accidentat( este "ubred( fisurile cau'ate de iradiaii "i
intemperii eliber+nd *n atmosfer particule radioacti!e. Elementele
radioacti!e ptrund *n sol "i contaminea' apele freatice *nainte ca
acestea s se !erse *n Eipru( r+ul care alimentea' cu apa potabil
milioane de oameni.
Mai mult( exist pericolul unui al doilea accident nuclear.
Cotri!it speciali"tilor( *n ca'ul unui ura&an sau cutremur de
pm+nt( construcia risc s se prbu"easc( pun+nd *n contact
direct cu aerul cele circa 1%. de tone de ma&m radioacti! care se
&se"te *n continuare pe fundul reactorului accidentat.
Efectele contaminrii radioacti!e s,au simit muli ani de
atunci( iar *ntr,o oarecare msur se simt "i a'i. Pa dou'eci "i
"apte de ani dup catastrof( unele produse se aflau *nc sub o
atent supra!e&)ere0 carnea de ren din re&iunea Papland
8<inlanda9( carnea de oaie din Marea @ritanie sau pe"tele din unele
lacuri nor!e&iene "i suede'e.
2D
3.*.2. "udiu de ca$ 8 1u=us>i'a 9
Accidentul de la <uBus)ima este unul re&retabil( nu *ncape nici
o *ndoial. Scenariile optimiste au fost infirmate rapid de
desfurarea e!enimentelor i cantiti necunoscute de radiaii au
fost eliberate *n atmosfer. Eu este !orba de cantiti foarte mari(
deoarece *n acest ca'( msurarea lor ar fi fost mult mai uoar de
ctre statele din 6ur. Este foarte probabil ca unii an&a6ai ai
centralei s fi primit c)iar do'e letale. <r a fi cinici( )aidei s ne
desprindem puin de tra&ismul real al situaiei i s pri!im
lucrurile la rece pentru c+te!a momente.
/e s,a *nt+mplat de fapt *n RaponiaX 5n prim instan( a a!ut loc
unul din cele mai puternice cutremure *nre&istrate de c+nd se fac
astfel de statistici( de H.. &rade pe scara $ic)ter( urmat de !aluri
tsunami care au mturat insulele nipone cu o for nemai*nt+lnit
probabil de sute de ani. 5n momentul scrierii acestor r+nduri(
numrul de !ictime se apropie de 1.... i este *n cretere.
Raponia are nu mai puin de 1F centrale nucleare( cu un total de
## reactoare funcionale p+n la data cutremurului( dintre care o
sin&ur central a a!ut probleme serioase( patru reactoare de!enind
critice din cele ##. -ac studiem mai *ndeaproape centrala de la
<uBus)ima( !om !edea c aceasta a fost dat *n folosin *n 1HF1(
*mplinind anul acesta 1 de ani. -ei iniial trebuia *nc)is la
*nceputul lui 2.11( centrala a mai primit o extensie a perioadei de
!ia p+n *n 2.1#. -in pcate( nu !a mai fi ca'ul( natura oprind,o
*ntr,un mod dramatic.
2H
Accidenul nuclear de la 1u=us>i'a5%aiic>i a a!ut loc la
data de 11 martie 2.11 la centrala electric atomic <uBus)ima din
Raponia( care const din reactoare nucleare( ca urmare a
cutremurului din nord,estul rii de la ora 10%( urmat de un
tsunami de mari propor ii. /entrala nuclear <uBus)ima O a fost
ne!oit s recur& la acumulatoarele electrice de re'er!( dar
acestea au o capacitate limitat. Pa 1 martie compania TEC/?
8ToBQo Electric CoMer /ompanQ9( care administrea' centrala( a
fcut cunoscut c nici sistemul de rcire al reactorului 2 nu mai
func ionea'. <r o rcire normal la un reactor se poate a6un&e la
supra*ncl'irea mie'ului cu material fisionabil radioacti! al
reactorului p+n la o temperatur de 2.... Y/( cresc+nd riscul
topirii lui i al unor explo'ii. Pa 1# martie autorit ile din ToBio au
anun at c la reactorul 8blocul9 2 <uBus)ima a a!ut loc o explo'ie
care a a!ariat *n!eli ul acestuia( pro!oc+ndu,se astfel o cre tere a
radioacti!it ii *n 'ona *ncon6urtoare. Administra ia centralei
!orbe te despre 7!alori dramatice ale radioacti!it ii7. -rept
urmare popula ia local din perimetrul de 3. de Bm *n 6urul
centralei 8care nu era *nc e!acuat9 a fost a!i'at s rm+n *n
locuin e( pentru a nu se expune direct 8este !orba de aparatul
respirator9 radioacti!it ii crescute. -up explo'ia de la reactorul 2
s,a anun at un incendiu la reactorul 8care la cutremur era *n
re!i'ie9. -e la acesta pro!ine acum cre tere puternic a
radioacti!it ii direct *n atmosfer. Se speculea' c reactorul
respecti! ar a!ea dou &uri de dimensiuni metrice *n *n!eli
8carcas9.
-o'a de radia ie natural( la care este expus *n &eneral tot
Cm+ntul( este *ntre .(...1 , .(...2 milisie!ertAor. -o'a de
radia ie maxim admis 8considerat ne!tmtoare omului9 este
cuprins *ntre 2.. i 3.. milisie!ertAor. 5n ca'uri i'olate s,a
constatat c do'a de #.. milisie!ertAor poate cau'a la unii oameni
forma acut a bolii de radia ie. -o'a de 1.... milisie!ert s,a
constat c a cau'at o mortalitate de 1. J *n decurs de 3. de 'ile (
iar do'a total de %.... milisie!ert este letal 8mortal9. -atele de
mai 6os indic !alorile msurate *n 'ona reactorului.
3.
Pa data de 2% martie Tepco a fcut cunoscut c !alorile
msurate la parterul reactoarelor 1 , este de 2.. mS!A)( iar apa
radioacti! scurs printr,o sprtur de la reactorul 2 are o !aloare
msurat de peste 1.... mS!A).
Pa 12 aprilie 2.11 autorit ile 6apone'e au mrit clasificarea
accidentului nuclear de la <uBus)ima de la ni!elul # la ni!elul F(
ni!elul maxim pe scara accidentelor nucleare. Ei!elul F a fost i
ni!elul declarat la accidentul nuclear da la /ernob*l *n 1HD%.
Este posibil ca unii muncitori s fi primit o do' letal de
radiaii. Este la fel de probabil ca acei muncitori( dac nu erau *n
central *n momentul cutremurului( s fi murit la fel de bine acas(
pe drum( pe fale'( prin ora( etc. Ei se !or altura celor #% de
so!ietici care au astupat *n primele ore reactorul de la /ernob*l.
Crobabil cifra !ictimelor celor dou accidente nu !a trece de 1...
Eu am statistici la *ndem+n( dar preul uman pltit pentru aceast
resurs este unul extrem de mic( comparati! cu alte ramuri
ener&etice sau industriale.
Eu !om extinde discuia la !ictimele asociate indirect cu
accidentul de la /ernob*l( din dou moti!e. Este dificil de asociat
ca'urile de cancer aprut ulterior *n 'ona afectat cu accidentul
propriu 'is. Eu spun c aceast corelaie nu exist sau c trebuie
minimi'at discuia *n 6urul ei( dar tot aa de bine( de dra&ul
simetriei( putem studia efectul altor industrii asupra calitii !ieii.
Mineritul cau'ea' i el pierderi de !iei omeneti pe termen lun&
prin afeciuni cau'ate de metalele &rele din p+n'a freatic. -in
nou( efectele nu sunt imediate i nu sunt corelate direct cu
mineritul( dar ce ne facem c+nd o )ald de steril o ia la !ale sau se
infiltrea' *n solX /ine contabili'e' numrul bolna!ilor de cancer
din acea 'on cu acti!itile miniereX S nu mai !orbim de
alterarea deseori iremediabil a calitii !ieii !ictimelor
acidentelor rutiere( mult mai numeroi la numr. Pa <uBus)ima( s,
a de!ersat material radioacti! *n mare. Pa fel de bine( s,au de!ersat
nenumrai litri de iei de la conducta @ritis) Cetroleum( c)iar
acum c+te!a luni. /are din cele dou e!enimente credei c a a!ut
un impact mai mare asupra ecosistemului oceanicX S mai
31
amintesc de 'ecile de teste nucleare fcute pe continentul american
i *n Cacific( inclusi! de france'iX /e credei c a contaminat mai
mult mediul( scur&erile de la <uBus)ima sau detonarea c+tor!a 'eci
de bombe atomice( una mai puternic dec+t cealalt( pe pm+nt(
sub pm+nt( *n atmosfer sau la limita spaiuluiX
Centru un an de fucionare al centralei care produce %.% WL)(
putem ale&e *ntre0
o central termic pe crbune care arde 2.3 milioane tone de
crbune 8un tren lun& de 1... de Bilometri9 i de&a6 3
miliarde de metri cubi de /?
2
8contribuind la efectul de ser9(
1... tone S?
2
8ploi acide9( H.% milioane metri cubi de E?
x
8iritant respirator9( 12.. tone de praf( 3FF... tone cenu *n
suspensie i 2#.... tine cenus solid.
o central termic alimentat cu petrol( care arde 1.#2
milioane de tone de petrol 8coninutul a trei superpetroliere
enorme de #..... tone9 i de&a6 2. miliarde de metri cubi
de /?2 8efect de ser9( H1... tone S?
2
8ploi acide9( %..
tone E?
x
8iritant respirator9( 1%#. tone de praf.
o central nuclear( ce consum 2F de tone de uraniu
*mbo&it 3J 8coninutul unui camion de 1 metri cubi9( fr
emisii de /?
2
( S?
2
( E?
x
( praf sau cenus. Croduce doar 1
metri cubi de deeuri puternic radioacti!e 8combustibil
iradiat( din care HFJ poate fi recuperat i reutili'at prin
reprocesarea elementelor combustibile arse9 i circa #.. de
metri cubi de deeuri slab i mediu acti!e( i'olate de mediu.
$e'um+nd( la <uBus)ima un cutremur de H.. &rade pe scara
$ic)ter i un !al tsunami de F metri au lo!it( unul dup altul( o
central nuclear !ec)e de . de ani( aflat la 1#. Bm de epicentru(
ce ar fi trebuit *nc)is *n acest an( din cele 1F existente *n Raponia.
$adiaiile emise !or fi probabil letale pentru un numr de oameni
care repre'int mai puin de ..2J din numrul de !ictime cau'ate
de cutremur i tsunami iar impactul asupra mediului i a
populaiei aflate dincolo de porile centralei !a fi probabil
minimal. Asta *nseamn c centrale nucleare nu sunt si&ureX 5n ce
fel de lo&ic poate a!ea sens aceast afirmaieX <uBus)ima a
32
demonstrat ca o central nuclear !ec)e de . de ani nu a cedat
dec+t parial *n faa unuia dintre cele mai mari de'astre naturale
din ultimele decenii. Centru mine( asta este o &aranie a si&uranei
centralelor nucleare moderne.
-espre reactor V @oilin&Later$eactor8@L$9
$eactorul cu ap *n fierbere 8@L$9 este un reactor din
&eneraia a OO,a( de'!oltat de Weneral Electric la mi6locul anilor #..
5n contrast cu reactoarele cu ap sub presiune 8CL$9( *ntr,un
reactor @L$ aburul necesar turbinei ce &enerea' electricitate este
produs *n mie'ul reactorului "i nu *ntr,un &enerator sau *n
sc)imbtorul de cldur.
5ntr,un reactor @L$ exist un sin&ur circuit *n care apa( aflat
la o presiune mai 6oasa 8F# bar9 fierbe *n mie'ul reactorului la
aproximati! 2D#T/. $eactorul este proiectat s opere'e cu 12 Z
1#J din apa din partea superioara a mie'ului sub forma de abur(
re'ult+nd0
V o moderare slab( eficiena neutronic sc'ut "i
densitate de putere sc'ut comparati! cu ba'a mie'ului. Crin
comparaie( *ntr,un reactor CL$ nu exist fierbere deoarece
circuitul primar este meninut sub presiune *nalt 81#D bar9.
? A!ana3e4
, !asul reactorului "i componentele asociate lucrea' la o
presiune substanial sc'ut 8F# bar9 comparati! cu un reactor CE$
81#Dbar9=
, !asul de presiune este supus unei iradieri substanial sc'ute
comparati! cu un reactor CL$( "i deci nu exist pericolul de a
33
de!eni casant cu trecerea timpului=
, operea' la o temperatur 6oas a combustibilului nuclear.
? %e$a!ana3e4
, calcule complexe operaionale de mana&ement al utili'rii
combustibilului nuclear *n elementele combustibile din cau'a
cur&erii bifa'ice a apei 8ap "i abur9 *n partea superioar a
mie'ului= se impune mai mult aparatur *n mie'ul reactorului=
, !asul de presiune este mult mai lar& dec+t la un reactor CL$
de aceea"i putere( cu costuri corespun'toare= 8totu"i costurile
totale pot sa scad deoarece reactorul @L$ nu are &enerator de
abur( sc)imbtor de cldur "i tubulatur asociat9=
, contaminarea turbinei cu produ"i de fisiune 8mai puin *n
ca'ul te)nolo&iilor cu combustibil modern9=
, se impune ecranarea "i controlul accesului *n 6urul turbinei de
abur *n timpul operrii normale din cau'a ni!elului de radiaii
pro!enite din intrarea aburului direct din mie'ul reactorului= se cer
"i msuri de precauie suplimentare *n ceea ce pri!e"te acti!itatea
de mentenan a turbinei=
, barele de control trebuie inserate mai 6os "i( deci( pot s nu
cad *n reactor sub *ntrea&a lor &reutate *n ca'ul unei pierderi
totale de putere 8*n cele mai multe tipuri de reactoare( barele de
control sunt suspendate cu electroma&nei( permi+nd cderea lor
*n ca' de pierdere a puterii9.
3
+,N+-U.//
/ea mai important conclu'ie a acestui proiect este c poluarea
exist "i c are efecte deloc ne&li6abile. Coluarea este &enerat de
diferite surse "i are multe forme de manifestare. ?amenii au
de!enit con"tieni de importana acestui fenomen "i aciuni de
contracarare a lui s,au luat( mai ales la ni!elul comunitilor locale.
Acti!itatea de protecie a mediului nu se poate desf"ura *n
mod eficient dec+t *n condiiile existenei unui cadru le&islati! "i
instituional adec!at. Msurile concrete de protecie a mediului se
aplica la ni!el de firm( stat sau ni!el planetar. Centru obinerea de
re'ultate eficiente este necesar monitorin&,ul de mediu( auditul
ecolo&ic "i de'!oltarea pieei ecoindustriilor.
Monitorin&,ul de mediu repre'int un ansamblu de operaiuni
pentru supra!e&)erea( e!aluarea( pro&no'a i a!erti'area *n scopul
inter!eniei operati!e pentru meninerea calitii mediului.
Acti!itatea de monitorin& are ca efect e!aluarea impactului asupra
mediului.
Auditul de mediu se *nscrie *n anali'a de impact asupra
mediului. Coate a6uta la protecia mediului( dar nu poate reali'a
aceast protecie( fiind doar un instrument pentru a stabili daca
re&lementrile de mediu sunt respectate( daca "i *n ce msur
instalaia funcionea' corect( atitudinea salariailor "i a "efilor *n
problemele de mediu( punctele slabe etc.
Ciaa ecoindustriilor este o pia a procedeelor "i
ec)ipamentelor de depoluare( care se adu& elaborrii de
3#
te)nolo&ii curate. Totodat( aceast pia asi&ur ser!iciile de
mediu.
-eci'ia pri!ind protecia mediului se ia prin le&ile cu pri!ire la
poluare. 5n $om+nia( interesul pentru protecia mediului s,a
manifestat *ncep+nd cu prima le&e pentru ocrotirea mediului din
1H3.. $eferitor la poluarea sonor( masurile luate au fost
pre'entate *n lucrarea de fa.
5n conclu'ie( efectele polurii fonice "i radioacti!e sunt
multiple "i nu trebuiesc ne&li6ate( acestea afect+nd sntatea fi'ic
"i mentala omului.
3%
0/0-/,GRA1/E
@arnea( M.( 2Efectele polurii mediului asupra omului3(
Editura Academiei $.S.$( @ucure"ti( 1HF3( p. F3,H.
/o6ocaru O.( 2Surse( procese "i produse de poluare3( Editura
Runimea( Oasi( 1HH#
Manescu S.( 2Coluarea mediului "i sntii3( Editura
tiinific "i Enciclopedic( @ucure"ti( 1HD2
$o"u -aniela( 2Coluarea sonor3 capitol *n 2Ecolo&ie. Suport
de curs3( Editura Eurobit( Timi"oara( 2..D
@@@.aricole.fa'ous@>A.roBau$ulCsiC#oluareaCsonora
)ttp0AAMMM.mmediu.roAdepartament[mediuAstarea[mediuluiAr
omAcap%Amain.)tm
3F