Schimbarile climatice - o problema globala

Temperatura medie globala a crescut in ultimul secol cu 0.74C. Oamenii de stiinta afirma ca aceasta
este cea mai ascendenta tendinta din istoria planetei. Actualele prognoze arata ca trendul va continua si
chiar se va accelera. Cele mai optimiste estimari indica faptul ca Pamantul sar putea incalzi pe parcursul
secolului !!" cu #C. Cercetatorii recunosc acum ca ma$oritatea schimbarilor produse de gazele cu efect
de sera au drept cauza factorul antropic.
%azele respective& cel mai important dintre ele fiind dio'idul de carbon& retin caldura in atmosfera&
rezultand cresterea in ansamblu a temperaturilor globale care sunt susceptibile sa deturneze modelele
climatice obisnuite. "ntro ierarhie a ultimilor ()0 de ani& cei mai caldurosi au fost ultimii ((. "ncalzirea a
afectat de$a toate continentele si oceanele.
*espre padurile planetei
Cel mai recent raport& elaborat anul acesta de catre Comitetul "nterguvernamental pentru +chimbari
Climatice ,"PCC-& a clarificat multe probleme. +chimbarile climatice au de$a un impact semnificativ
asupra unor regiuni ale lumii& in special asupra tarilor in curs de dezvoltare si asupra ma$oritatii
ecosistemelor. Aceasta va impiedica tarile in curs de dezvoltare sasi indeplineasca Obiectivele de
*ezvoltare ale .ileniului ,O*.-. /aportul arata insa ca e'ista solutii pentru o temperare a situatiei
prezente. 0valuarile economice indica faptul ca fuga de raspundere are costuri care vor depasi de cateva
ori costul actiunilor de prevenire. Abordarea schimbarilor climatice este o necesitate economica si are
menirea de a evita distrugerile semnificative ale economiei si activitatilor sociale globale si nationale.
Problema actuala consta in gasirea unei solutii rezonabile si eficiente pentru noua cerinta globala.
Cateva dintre cele mai sumbre scenarii prezentate in "PCC pot fi evitate prin luarea unor masuri imediate.
Acestea presupun eforturi concentrate ale tuturor tarilor& in special ale celor puternic industrializate si ale
economiilor in curs de dezvoltare& pentru a reduce semnificativ cantitatile de emisii de gaze cu efect de
sera. Avand in vedere faptul ca schimbarile climatice afecteaza de$a locuitori din zone diferite& este tot
mai necesara gasirea unor metode care sa permita oamenilor si comunitatilor sa se adapteze noilor
realitati impuse de schimbarile climatice. Tarile in curs de dezvoltare vor fi cel mai puternic afectate&
fiind totodata si statele cu cele mai reduse resurse& o combinatie care va face apel la o abordare colectiva.
Anul in curs este unul critic si tocmai de aceea 1atiunile 2nite incearca sa aduca la aceeasi masa
toate tarile& urmarind a aborda global schimbarile climatice. .ultiple initiative sunt lansate si multe
anga$amente sunt asumate de catre statele membre& grupuri ale statelor& societatea civila si sectorul privat.
Acestea sunt esentiale& insa nu suficiente. Conventiacadru a 1atiunilor 2nite privind +chimarile
Climatice ,213CCC- ofera conte'tul institutional in cadrul caruia se poate obtine o solutie globala.
"- Cele mai recente evaluari ale Comitetului "nterguvernamental pentru +chimbari Climatice,"PCC-4
cresterea cu apro'imativ #C a temperaturii medii in acest secol
in ultimii (00 ani& Pamantul a suferit o incalzire de 0.7(C& cresterea fiind mai pronuntata in ultimii
)0 ani5 temperaturile arctice au crescut de doua ori mai mult.
concentratiile atmosferice de dio'id de carbon au crescut de la o valoare preindustriala de 677
particule la milion la #78 particule la milion in 600).

9"nvelisul9 de gaze cu efect de sera care apare in mod natural in atmosfera are functia vitala de a
regulariza clima planetei. "nca de la inceputul revolutiei industriale& in urma cu apro'imativ 6)0 ani&
emisiile de gaze cu efect de seara au transformat acest 9invelis9 intrunul mai dens& procesul
manifestanduse cu o rapiditate fara precedent si cauzand cea mai dramatica schimbare in compozitia
atmosferei din ultimii :)0 000 ani. *aca nu sunt luate masuri immediate pentru a reduce aceste emisii&
clima globala va suferi o incalzire rapida in urmatoarele decenii.
Comitetul "nterguvernamental pentru +chimbari Climatice ,"PCC-& creat in (877 de catre Organizatia
.ondiala pentru .eteorologie si de Programul 1atiunilor 2nite pentru .ediu& elaboreaza din cinci in
cinci ani cea mai ampla evaluare a gradului de cunoastere si a cercetarilor din domeniul schimbarilor
climatice. Aceste evaluari ofera baza unor politici internationale privind schimbarile climatice. "PCC nu
conduce noi cercetari& ci realizeaza evaluari ale politicilor relevante ale literaturii mondiale asupra
aspectelor stiintifice& tehnice si socioeconomice ale schimbarilor climatice& bazanduse pe munca a sute
de e'perti din toate regiunile lumii.
Cea mai recenta evaluare "PCC& emisa in 6007& arata ca procesul de incalzire globala este univoc si in
continua dezvoltare. *ovezi in acest sens sunt cresterile temperaturilor medii globale ale aerului si ale
apelor oceanelor& topirea e'tinsa a zapezii si ghetei si cresterea nivelului mediu al apei marilor.
Previziunile indica incalziri mult mai accelerate. *aca aceste emisii continua sa creasca in ritmul
actual& permitand astfel dublarea nivelului preindustrial& lumea se va confrunta cu o crestere a
temperaturii medii de #C in acest secol. "ata un e'emplu prin care se poate e'plica amploarea unor
schimbari globale de temperatura aparent insignifiante4 diferenta dintre media globala a temperaturii si
perioada glaciara este de )C.
Acestor scenarii le sunt asociate grade de impact& incluzand cresterea nivelului marii& schimbari ale
anotimpurilor si o crestere in frecventa si intensitate a fenomenelor e'treme precum furtuni& inundatii si
secete. "mpactul acestor schimbari climatice va varia in functie de regiune& cele mai semnificative efecte
constatanduse in zona arctica& in deltele asiatice& in statele in curs de dezvoltare din insulele mici si in
Africa +ub+ahariana. +chimbarile climatice vor restrange resursele de apa& de$a suprasolicitate de
cererea din agricultura& industrie si orase. Temperaturile in crestere vor micsora straturile de zapada de pe
varfurile montanesivor amplifica evaporarea& alterand astfel disponibilitatea sezoniera a apei.
"n ansamblu& tarile in curs de dezvoltare sunt e'trem de vulnerabile in fata acestor riscuri. "n cele mai
vulnerabile comunitati& impactul schimbarilor climatice reprezinta o amenintare directa asupra insasi
supravietuirii oamenilor. 0fectele devastatoare ale fenomenelor climatice e'treme& crestera temperaturii si
cresterea nivelului marii vor avea repercusiuni pentru noi toti& dar in special pentru cei saraci.
3auna si biodiversitatea& de$a amenintate de distrugerea habitatului si de catre alte presiuni ale
factorului antropic& se vor confrunta cu un pronuntat risc de e'tinctie. Cele mai vulnerabile ecosisteme
includ recifurile de corali& padurile boreale ,subarctice-& habitatul montan si zonele dependente de
climatul mediteranean. Oceanele vor suporta de asemenea temperaturi mai ridicate si& pe masura ce
absorb mai mult dio'id de carbon& viata marina va fi negativ afectata de catre cresterea gradului de
aciditate. "n toate regiunile& odata cu cresterea temperaturilor& creste si riscul daunelor.
Clima nu raspunde imediat la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Cateva dintre acestea
rezista in atmosfera ani& decenii sau chiar secole intregi. 2n posibil rezultat ar fi accentuarea schimbarilor
climatice din inertie& care poate dura sute de ani dupa stabilizarea concentratiilor atmosferice. +unt
necesare reduceri semnificative ale emisiilor acestor gaze la nivel global. Cu toate acestea& decizii
punctule referitoare la stabilizarea lor pentru a preveni schimbarile climatice nu au fost inca luate.
""- Adaptarea la schimbarile climatice
Adaptarea este un proces prin care societatile invata sa reactioneze la riscurile asociate schimbarilor
climatice. Aceste riscuri sunt reale& actionand de$a in multe sisteme si sectoare esentiale ale e'istentei
umane resursele hidrologice& securitatea alimentara si sanatatea. Optiunile de adaptare sunt multiple si
variaza de la cele tehnice prote$area nivelului crescut al apelor sau case prote$ate de pericolul
inundatiilor prin suspendarea pe pontoane& pana la schimbarea de tip comportamental la nivel individual&
precum reducerea consumului de apa sau a consumului energetic si;sau un consum mai eficient. Alte
strategii includ4 sisteme de avertizare a fenomenelor meteo e'treme& imbunatatirea managementului
riscului& optiuni de asigurare si conservare a biodiversitatii pentru reducerea impactului schimbarilor
climatice asupra oamenilor& conservarea si restaurarea adaposturilor subterane pentru oameni pentru ai
prote$a de furtuni.
"PCC sugereaza faptul ca o posibila vulnerabilitate viitoare va depinde nu numai de schimbarile
climatice& ci si de modalitatile de dezvoltare ale acestora. *ezvoltarea durabila poate reduce
vulnerabilitatea. Pentru a avea efecte pozitive& adaptarea trebuie directionata catre prioritatile dezvoltarii
durabile la nivel national si international prin programele sectorale. Politicile ce vizeaza schimbarile
climatice pot promova activitati care au beneficii multiple asupra indeplinirii Obiectivelor de *ezvoltare
ale .ileniului concomitent cu obiectivele ce vizeaza adaptarea.
+trategiile nationale de adaptare pot include4
masuri de intarire a bazei stiintifice in procesul decisional
metode si instrumente pentru evaluarea adaptarii
educarea& formarea si constientizarea din partea publicului a adaptarii& incluzand in acest public si
tinerii
promovarea capacitatii de gandire individuala si institutionala
transferul de tehnologie si dezvoltarea
promovarea strategiilor de adaptare locale
cadru legislativ si norme care promoveaza actiuni usor adaptative.
Programele nationale de actiune reprezinta o optiune pentru tarile cel mai putin dezvoltate& oferind o
evaluare riguroasa a nevoilor urgente de adaptare. +copul lor este acela de a e'tinde capacitatile de
adaptare ale comunitatilor. "n plus& programul 91airobi9 pentru impact& vulnerabilitate si adaptare la
schimbarile climatice asista toate tarile in intelegerea si evaluarea impactului& vulnerabilitatii si adaptarii
lor. 0ste permis astfel un proces decizional bazat pe informatii despre actiunile si masurile practice de
adaptare& oferind un cadru structural pentru cooperare. +istemul 1atiunilor 2nite& agentiile sale
specializate si alte organizatii internationale vizeaza adaptarea in programele lor de munca.
Asigurarea fondurilor necesare derularii pe termen mediu si lung a initiativelor de adaptare este un
aspect e'trem de important. 3ara suficienti bani& adaptarea poate prezenta riscul de a nu putea fi pusa in
practica. 3inantarea 9reactiva9 sau pe termen scurt& este si mai costisitoare& si mai greu de sustinut pe
termen lung. Adaptarea nu previne insa nevoia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Atat
strategiile de adaptare& cat si cele de reducere sunt nu doar necesare& ci si complementare.
"""- /educerea emisiilor ce cauzeaza schimbarile climatice
Totalul emisiilor de gaze cu efect de sera e in continua crestere. "n ultimele trei decenii& aceste emisii
au inregistrat o crestere cu o medie de (&:< emisii de CO6 din folosirea combustibilului fosil& a$ungand la
(&8<; an. "n absenta unor politici de actiune& se asteapta ca aceste tipare de crestere a emisiilor sa
continue. "PCC a observat ca in perioada (8706004 cea mai mare crestere a emisiilor cu efect de sera sa
datorat aprovizionarii cu energie ,furnizare si consum- si transporturilor rutiere. Pe de alta parte& accesul
la energie este crucial daca dorim indeplinirea Obiectivelor de *ezvoltare ale .ileniului ,una dintre
principalele prioritati ale tarilor in curs de dezvoltare- din moment ce cresterea economica presupune o
aprovizionare si un consum energetic mai eficient.
Conform scenariului de referinta al Agentiei "nternationale pentru 0nergie ,"0A-& cererea globala de
energie va creste cu :0< pana in 60#0. "n perioada premergatoare lui 60#0& infrastructura furnizarii de
energie la nivel global va presupune o investitie totala de 60 000 miliarde dolari +2A& dintre care
$umatate in tarile in curs de dezvoltare. .odalitatea in care sunt satisfacute aceste nevoi energetice va
afecta posibilitatea de a controla schimbarile climatice. Politicile climatice si actiunile la nivel national si
international sunt necesare in 9ecologizarea9 aprovizionarii cu energie si a dezvoltarii economice. *e
asemenea& este e'trem de important ca cresterea emisiilor sa fie rupta de cresterea economica. 0forturile
de temperare a acestora din urmatoarele doua& trei decenii vor determina in mare parte cresterea mediei
temperaturii globale si schimbarile climatice aferente& care pot fi astfel evitate.
Conform "PCC e'ista potential pentru temperare& incluzand aici folosirea pe scara larga a
tehnologiilor curate si imbunatatirea eficientei consumatorului final. 0'ista un enorm potential economic
in urmatoarele decenii in toate sectoarele implicate in reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Acest
potential este suficient pentru a compensa cresterea prevazuta a emisiilor globale si chiar pentru a reduce
aceste emisii sub nivelul actual. "PCC sugereaza faptul ca efectele macroeconomice ale reducerii sau
stabilizarii emisiilor in limitele 44) 7(0 particule la million de CO6e pentru anul 60#0 variaza de la o
usoara crestere in P"=ul global la o scadere de #<& in functie de tinta de stabilizare. +tern /evie>
sugereaza ca anual costul de reducere a emisiilor& de aproape (< din P"=ul mondial& poate conduce la o
stabilizare a CO6e la ))0 de particule la million pana in 60)0.
2nele dintre optiunile disponibile de reducere sunt de fapt oportunitati de tip 9fara regrete9 care pot
genera beneficii sociale si de mediu multiple. Totodata& trebuie luat in considerare faptul ca statele in curs
de dezvoltare si e'portatoare de petrol sunt mai degraba preocupate de impactul negativ pe care il vor
avea masurile de stabilizare a emisiilor de gaze de sera luate in tarile dezvoltate.
%uvernele pot $uca un rol ma$or in motivarea sectorului privat pentru a investi in tehnologiile
inovatoare& oferindule stimulente clare& previzibile& durabile si consistente. %uvernele folosesc o gama
larga de politici si metode pentru a combate schimbarile climatice& inculzand aici regulamente si
standarde& ta'e si accize& licente comerciale& acorduri voluntare& subventii& stimulente financiare&
programe de cercetare si dezvoltare si instrumente de informare.
Apro'imativ #0< dintre emisiile prognozate pentru sectoarele rezidentiale si comerciale ,cea mai
ridicata cota dintre toate sectoarele studiata de catre "PCC- pot fi reduse pana in 60#0 cu un beneficiu
economic net. .odificari ale obisnuintei de transport& cum ar fi imbunatatirea transportului public& a
infrastructurii si promovarea mi$loacelor de transport nemotorizate& pot reduce si mai mult emisiile. Cel
mai ridicat potential pentru reducerea emisiilor industriale este ascuns in industria metalurgica& mare
consumatoare de energie& inciment si in productia de hartie. Optiunile de reducere a emisiilor din
agricultura sunt si ele competitive si pot contribui la indeplinirea obiectivelor de combatere a schimbarilor
climatice pe termen lung.
%radul actual de defrisare contribuie cu peste 60< din emisiile de gaze cu efect de sera avand ca si
cauza factorul uman& facand din defrisarea la nivel mondial una dintre principalele cauze ale schimbarilor
climatice datorate omului. Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie a 1atiunilor 2nite estimeaza ca
in 6000 600) au fost pierdute& in medie&(6.8 milioane hectare de paduri& in special in America de +ud&
Africa si Asia. +toparea ratelor atat de ridicate de defrisare& promovarea managementului durabil al
padurilor si plantarea unor noi paduri ar putea reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de sera.
+chimbarile climatice prevazute pot duce la cresterea accentuata a gradului de saracie si la
subminarea dezvoltarii durabile& in special in tarile cel mai putin dezvoltate. 0forturile de reducere a
efectelor schimbarilor climatice la nivel global pot intari partial perspectivele de dezvoltare globala prin
scaderea riscului de impact negativ al schimbarilor climatice. Cooperarea multilaterala efectiva reduce
substantial costul global al schimbarilor climatice comparativ cu costurile pe care fiecare tara lear
suporta daca ar actiona e'clusiv la nivel national. Piata de carbon generata de semnarea Protocolului de la
?@oto este o ilustrare a felului in care stimulentele pot fi folosite pentru a indeplini obiectivele stabilite
printrun acord international.
"A- /olul sectorului privat in conturarea solutiilor
/olul sectorului privat ca si sursa a solutiilor pentru combaterea schimbarilor climatice la nivel global
este de acum recunoscut universal& iar interactiunea acestuia cu agenda publica este tot mai ampla.
Comunitatea de afaceri poate oferi optiuni noi si inovatoare& poate aplica cunostintele si tehnologia in
sectoareproblema pe care apoi le poate transforma in oportunitati. 0sential in stabilirea acestui rol este
numarul tot mai mare al corporatiilor care au inteles importanta programelor de responsabilitate sociala
de tip corporatist ,C+/-& al reducerii riscurilor si dinamicii performantelor asociate cu productia durabila
si folosirea eficienta a energiei. Actiunile care combat schimbarile climatice pot constitui o baza pentru
noi cresteri economice& noi locuri de munca& noi sectoare de productie& noi servicii industriale si noi roluri
in sectoare precum agricultura sau silvicultura.
.ulte dintre afacerile de top incep sa paseasca in problematica schimbarilor climatice tocmai pentru
ca oamenii de afaceri inteleg riscurile si recunosc ca este nevoie sa actioneze pe linia reducerii acestora.
Tot ei vad si oportunitatile imense care se nasc din dezvoltarea unor tehnologii prietenoase sau verzi&
tehnologii care apoi vor contribui la progresul economic si la dezvoltare. 3ara acest tip de tehnologii insa&
amenintarea la adresa climei mondiale va fi una permanenta. Aceeasi oameni de afaceri doresc& fireste&
sasi consolideze pozitia competitiva pe piata si sa obtina un avanta$ in dezvoltarea tehnologiilor si
strategiilor ce vor contribui la reducerea emisiilor in anii urmatori.
0'ista o gama variata de actiuni pe care companiile le pot derula pentru asi reduce contributia la
schimbarile climatice. Pot implementa programe de energie verde si proiecte cogenerare& pot dezvolta
procese si produse de economisire a energiei& pot produce combustibili 9curati9& energie biomasa& motoare
cu ardere redusa si multe altele. Cu asistenta din partea guvernelor& sectorul privat poate $uca un rol ma$or
in eforturile climatice prin intermediul parteneriatelor. Atat parteneriatele de cercetare& cat si cele pentru
dezvoltarea unor politici climatice& pot asigura crearea unei baze reale despre ceea ce poate fi atins& dar si
modalitati si termene de indeplinire a acestor obiective.
Ba nivel international si national& guvernele trebuie sa asigure mediului de afaceri anumite directii de
actiune. Provocarea consta in continuitatea asigurarii unor cadre legale si a unor parteneriate care vor
pemite corporatiilor sasi asume rolul vital in prote$area climei. Acestea trebuie sa inteleaga ca
schimbarile climatice sunt o prioritate& dar si sa prevada directia si scopul final al politicilor internationale
si nationale in domeniu. Pe baza unor astfel de directii& mediul de afaceri va investi cu incredere in
tehnologiile si strategiile necesare.
.ecanismele de piata si piata de emisii de carbon
.ecanismele de piata impuse prin Protocolul de la ?@oto sunt menita sa reduca costurile atingerii
limitei de emisii4 mecanisme de dezvoltare nepoluante& implementarea comuna si comercializarea
emisiilor.
Arhitectura financiara in combaterea schimbarilor climatice
Conventia privind schimbarile climatice si Protocolul de la ?@oto presupun un a$utor financiar din
partea tarilor cu mai multe resurse pentru acele tari mai putin dotate si implicit mai vulnerabile. Astfel& au
fost infiintate trei fornduri4
a- 3ondul +pecial pentru +chimbarile Climatice ce finanteaza proiecte pentru adaptare& transfer de
tehnologie& diversificare economica si capacitate institutionala5
b- 3ondul Tarilor cel mai putin *ezvoltate ce spri$ina un program de asistenta destinat acestor tari.
c- 3ondul de Adaptare ce va finanta proiectele si programele de adaptare in tarile in curs de
dezvoltare si va spri$ini activitatile de intarire a capacitatii institutionale.
Tehnologia
Tehnologiile nepoluante au un rol crucial in combaterea schimbarilor climatice& multe fiind de$a
aplicabile. 0ficienta energetica si tehnologiile nepoluante pot asigura solutii castigatoare pentru toate
partile implicate& permitand cresterii economice si luptei impotriva schimbarilor climatice sa inregistreze
acelasi ritm.
Pentru a raspunde acestei provocari la nivel global& nivelul asteptarilor presupune o cooperare mai
buna intre tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare. Politicilecadru clare si previzibile in cadrul
carora sa opereze investitorii privati vor permite acestora sa abordeze finantarile intrun mod inovatic&
spri$ind astfel sectorul public in atragerea altor investitori privati.
"n plus& programul %03 ,%lobal 0nvironment 3acilit@- poate avea un rol catalizator in dezvoltarea
pietelor de produse asociate schimbarilor climatice. %03 aloca si distribuie anual apro'imativ 6)0
milioane dolari +2A sub forma de granturi pentru proiecte care vizeaza combaterea schimbarilor
climatice.
*efrisarile
/educerea defrisarilor $oaca un rol deloc de negli$at in reducerea emisiilor de carbon. Conventia
1atiunile 2nite privind +chimbarile Climatice recunoste nevoia de prote$are a padurilor ca parte a
eforturilor de combatere a schimbarilor climatice. "n cadrul Protocolului de la ?@oto& emisiile produse de
despaduriri in tarile dezvoltate sunt considerate parte a anga$amentelor luate pentru a reduce emisiile de
gaze cu efect de sera.