1.Descrie rolul singelui in aprovizionarea oraganismului cu oxigen.

Functiile singelui si caracteristica lor: Singele si limfa si lichidul tisular constituie

mediul intern al organismului care se caracterizeaza printr-o constanta a compozitiei sale.
Singele indeplineste urmatoarele functii: -de transport; -de termoreglare; -de protectie;
-respiratie; -hormonala; -si de homeostazie. La omul adult cantitatea de singe costituie 7-
8% din masa corporala, adica 5-6 litri. irculind prin !asele sang!ine singele se
acumuleaza mai mult in ficat, splina si formeaza depouri ale singelui.
2.Descrie fenomenele bioelectrice din tesuturi. Rolul practic ale acestor
fenomene. "enomene #ioelectrice procese electrice care stau la #aza acti!it$%ii
!itale a organismelor !ii, se produc &n celulele 'i %esuturile acestor organisme. (rimii
care au dat o e)plica%ie 'tiin%ific$ acestor fenomene au fost sa!an%ii italieni L.*al!ani 'i
+.,olta. fenomene #ioelectrice au fost cercetate mai amplu de sa!antul german
-..iu#ua-/aimon. 0ai t1rziu fenomenele #ioelectrice au fost descoperite 'i la
organismele !egetale. u studiul fenomenelor #ioelectrice se ocup$ o ramur$ special$ a
fiziologiei 2 electrofiziologia. 3n organismele !ii sunt purt$tori de sarcini electrice
cationii 'i anionii, care, difuz1nd neuniform prin peretele mem#ranei celulare, dau
na'tere la diferen%e de poten%ial. +stfel, diferen%a de poten%ial dintre mediul intracelular 'i
cel e)tracelular este numit$ poten%ial de repaus sau poten%ial de mem#ran$. +cesta este
determinat de permea#ilitatea selecti!$ a mem#ranei celulare &n stare de repaus, &n
special, pentru ionii de 4aliu 56
7
8. 3nregistrarea fenomenelor #ioelectrice din organism cu
a9utorul unor aparate speciale d$ posi#ilitate de a cerceta func%ia sistemelor organismului
&n stare normal$ 'i &n stare patologic$, precum 'i de a diagnostica multe #oli. ele mai
r$sp1ndite metode clinice, #azate pe ac%iunea fenomenelor #ioelectrice sunt
electrocardiografia, electromiografia, electroencefalografia etc. (e #aza fenomenelor
#ioelectrice, care au loc &n %esutul muscular, se construiesc proteze #ioelectrice pentru
mem#rele superioare 'i cele inferioare.
3.Definiti notiunea de aparatul neuro-muscular. ransmiterea excitatiei
de la nerv la musc!i prin sinapse neuromusculare. terminatiile fi#rei ner!oase
eferente se unesc cu fi#rele musculare cu a9utorul sinapselor care constau din :
-mem#rana terminatiunii ner!oase numita presinaptica; -din mem#rana fi#rei musculare
care se numeste postsinaptica; -interstitiul sinaptic.
".Descrieti tipurile contractiei musculare si caracteristica lor fiziologica:
:.ontractia izotonica - este cea mai o#isnuita contractie musculara. Se produce cu
modificarea lungimii muschiului, determina miscarea articulara, de aceea este considerata
o contractie dinamica. (e tot parcursul miscarii, tensiunea de contractie ramane teoretic
aceeasi. ontractia izotonica simpla, fara incarcare nu determina cresterea fortei
musculare si nici a masei musculare. -)ista ; tipuri de contractie izotonica: concentrica si
e)centrica. ontractia izotonica concentrica presupune scurtarea in lungime a muschiului
si este posi#ila doar daca incarcatura este mai mica decat potentialul ma)im al
indi!idului. 5-)emplu: fle)ia ante#ratului pe #rat8. u alte cu!inte nu !eti putea face
niciodata o contractie izotonica completa cu o greutate mai mare decat cea cu care puteti
face o repetare ma)imala. ontractia izotonica e)centrica 5sau negati!a8 este in!ersul
unei contractii concentrice si readuce muschiul la pozitia de start 5e)emplu: co#orarea
halterei dupa o fle)ie a ante#ratului pe #rat8. ontractia e)centrica este cea mai eficienta
din punct de !edere al castigului de forta musculara, pentru ca poate fi utilizata
incarcatura mai mare decat potentialul ma)im al sporti!ului, insa este folosita doar ca
tehnica de intensitate in cadrul antrenamentului, studiile aratand ca poate pro!oca
degradari serioase la ni!el muscular cand se depaseste tensiunea de contractie. ;.
ontractia izometrica - in timpul acestui tip de contractii musculare, tensiunea in muschi
creste, dar fi#rele musculare nu isi modifica lungimea, de aceea se mai numesc si statice.
<nghiul articulatiilor nu se modifica. Spre e)emplu, atunci cand impingeti un perete sau
incercati sa ridicati un o#iect deose#it de greu, muschii sunt implicati in contractie
izometrica. =ensiunea care se dez!olta in muschi in aceste contractii este mai mare decat
in cele izotonice. >n timpul contractiilor izometrice, muschiul intra in ?datorie de o)igen?
datorita faptului ca circulatia musculara este partial intrerupta si se acumuleaza
meta#oliti.
#. $dentific% caracteristica st%rilor de stres. Fazele dezvolt%rii stresului:
1.stresul fiziologic 2 corespunde fenomenelor neurohormonale sau neuroumorale si tisulare;
2.stresul psi!ologic 2 reprezinta aprecierea su#iecti!a a unei situatii considerata drept
stresanta, care !a antrena raspunsuri fiziologice; stresorul nu este de dorit si este perceput ca
o amenintare in functie de semnificatia pe care indi!idul o confera situatiei si de
caracteristicile emotionale; capacitatile indi!iduale de adaptare si de stapanire sunt esentiale
la un astfel de raspuns, deoarece ele permit atingerea unei faze de a9ustare 5coping8;
3.stresul social 2 corespunde rupturii unei unitati sociale 5cuplu, familie8 sau a unui sistem
social. Fazele: 1.stadiul de alarma 2 reactia de alarma conduce la acti!area unei regiuni
cere#rale, regiunea hipotalamica; mai multe sisteme isi modifica modul de functionare,
printr-o acti!itate e)cesi!a. 2.stadiul de rezistenta 2 daca stimulii stresanti persista, se !a
manifesta sindromul general de adaptare la stresori. 3.stadiul de epuizare 2 hipofiza
anterioara si corte)ul suprarenal isi pierd capacitatea de secretie adaptati!a.
&. $dentific% caracteristica general% a glandelor cu secre'ie intern%. Rolul
!ormonilor (n procesul de adaptare la efort fizic: )landele cu secre'ie intern%
sunt organe care secret% anumite subst cu structur% c!imic% specific%* av+nd
ac'iune activ% asupra unor procese metabolice sau asupra unor 'esuturi din
organism. ,ceste forma'iuni care se mai numesc -i glande endocrine nu (-i vars%
produsele lor printr-un canal excretor (ntr-o cavitate sau pesuprafa'a corpului* ci
direct (n s+nge. )landele cu secre'ie intern% se caracterizeaz% (n general printr-un
metabolism ridicat* subst specifice secretate de ele se g%sesc (n cantit mare (n vasele
eferente dec+t (n cele aferente iar extirparea unei glande determin% sc!imb%ri (n
anumite func'ii ale org. @ormonii sunt mesagerii din interiorul corpului nostru care au o
stransa legatura cu aproape toate aspectele functionarii umane. @ormonii de
crestere. Stimuleaza sinteza proteinelor 5tonusul si dez!oltarea musculara8 si au Agri9aA de
oase, tendoane, ligamente si cartila9e. =estosteronul. -ste un hormon important atat
pentru #ar#ati cat si pentru femei, a9utand la mentinerea tonusului muscular si a masei
musculare si crescand ni!elul meta#olismului. -strogenul. >n timpul e)ercitiului fizic
secretia se accentueaza, iar ni!elul ramane ridicat inca B-C ore dupa incetarea
antrenamentului. =iro)ina 5=C8. +sta te !a a9uta sa ai mai multa energie. -)ercitiile
regulate a9uta mult la secretia tiro)inei pe tot parcursul zilei e)ercitiile fizice au un
impact puternic asupra hormonilor, iar rezultatul final este pierderea in greutate, starea
generala de #ine si o mai #una stare generala de sanatate.
.. Descrie caracteristica general% a proceselor de excre'ie. /odific%rile
lor (n timpul eforturilor fizice: La om ca organe de e)cretie ser!esc rinichii,
glandele sudoripare, plaminii si intestinul. (rin rinichi si glandele sudoripare se elimina
produsele meta#olismului proteic si mineral, prin plamini - #io)idul de car#on, prin
intestin 2 pigmentii #iliari, care se formeaza in ficat si unele saruri. /odific acestor
procese in timpul ef fiz : La un ef fizic singele se repartiz astfel : cea mai mare parte a
lui se indreapta spre muschii f-tionali, iar organele interne si mai ales rinichii primesc mai
putin singe. ,ascularizarea pielii la un efort fizic se mareste si duce la intensificarea
transpiratiei. 0icsorarea apro!izionarii cu singe a rinichiului duce la micsorarea formarii
urinei. 0icsor apro!izionarii cu singe a rinichilor duce la aparitia insuficientei de o)igen
si la acumularea in el a produselor acide formate in muschii f-tionali care pot ptrunde in
singe.
0. $dentific% caracteristica fiziologic% a vitaminelor -i rolul lor pentru
organism. ,itaminele sunt su#st.care nu ser!esc ca sursa de energie, ca material plastic
p-u celule, insa sunt necesare org.p-u desfasurarea normala a proceselor #iochimice. -le
poseda o aci!it.#iologica inalta si se contin in org.in cantitat foarte mici.>nsuficienta lor in
org.duce la deregl.meta#ol si la aparitia #olilor care poarta denumirea de a!itaminoza, iar
a#senta unei oarecare !it.in org.-hipo!itaminoza. .upa modul de dizol!are !it.se impart in
;gr: :-hidrosolu#ile, ;-liposolu#ile. ,itam.D se contin i ficat, rinichi, carne, crupe, iar si
( in fructe si leg. ,it.liposolu#ile se contin in carne,ficat,oua,lapte.
1. Descrie mecanismele fiziologice al proceselor de termoreglare.
2articularit%'ile termoregl%rii (n timpul efortului fizic: >n timpul ef fizic in
mus4i se formeaza multa caldura, insa caldura nu poate ser!i ulterior ca sursa de energie
si ea trE# eliminate din organism. "ormarea calduri sau termogeneza care se intensifica pe
cotul cresterii ni!elului de procese de o)idare se numeste termogeneza 3termoreglare4.
aldura care se formeaza in organ este eliminate in special prin piele si plamini. La mers
termogeneza se mareste da la :,5 pina la ; ori, iar la o acti!itate intensa musculara de :F
si mai multe ori. aldura formata in organ se dega9a prin: conducti#ilitate; prin radiatia
termica; prin e!aporare. 2articularitatile termoreglarii in timpul ef fiz. La un efort
fizic termogeneza se mareste in organism. La incepput creste tG mus-lor funct-li, iar peste
cite!a minute caldura formata de mus4i a9unge la piele si ca rezultat tG corporala se
mareste cu :-;. H ridicare ne insemnata a tG are o actiune pasi!a asupra proce-lor de
e)citatie in centre ner!osa si in mus4i. onducti#ilitatea se mareste, !iscozitatea singelui
se mics, iar proc-le de cedare a orga-lui de catre hemoglo#ina se intensifica.
15. Relateaz% despre metabolismul energetic -i particularit%'ile acestui
proces (n timpul efortului fizic. 0eta#ol.-reactii #ichimice comple)e care constau in
asimilarea su#st.alimentare, transformarea lor comple)a si eliminarea produselor prelucrate.
+ceste reactii asigura constatnta compozitiei org-lui, partic-le indi!iduale a tuturor org-lor si
tes, si reno!area lor continua. 0eta#l. ser!este drept sursa de energ. p-u toate procesele si
funct. ,itale ale org. .escomp. su#st. comle)e se num 2 ana#olism, iar form. tes noi si
resta# celor distruse se num 2 cata#olism. 0eta#ol #azal si energetic eEe relat de SI si de
glandele cu secretie interna. /olul princip. il are encefalul. =oate procesele meta#ol din org.
se petrec prin particip. fermentilor care st niste catalizatori #iologici care accelereaza
reactiile si nu intra in componenta produselor finale.
11. Descrie caracteristica fiziologic% al metabolismului bazal. /odific%rile
lui (n timpul eforturilor fizice: 0eta#olismul #azal reprezint$ totalitatea reac%iilor
chimice 'i fizice care se produc c&nd organismul este &n repaus. /ata meta#olismului
#azal se refer$ strict la cantitatea de energie 5e)primat$ &n 4ilocalorii8 consumat$ de orga-
nism &n stare de repaus. Hrganismul consum$ energie chiar 'i &n timpul somnului, deci
arde calorii, numai prin simpla func%ionare a organelor interne.
12. Relateaz% despre metabolismul glucidelor. $mportan'a lor pentru
organism -i rolul lor (n eforturile musculare.
)lucidele sunt formate din B elemente chimice: car#on, hidrogen si o)igen. Iorma unui
adult in timp de ;C ore ii de la CFF-8FF gr de glucide care se gasesc mai ales in hrana
!egetala. *lucidele ser!esc drept sursa principala de energie la o)idarea unui gram de
glucide se elimena C.: c4al de energie. .isocierea lor poate a!ea loc atit in conditii
anaero#e cit si aero#e. >n tractul intestinal glucidele se transforma in glucoza de aici se
a#sor# in singe si apoi se depun in ficat su# forma de glicogen. La un efort fizic rolul
glucidelor in asigurarea organismului cu energie se mareste deoarece 7F-JF% din toata
energia cheltuita la un efort este asigurata pe contul glicogenului.
13. Relateaz% despre metabolismul lipidelor. $mportan'a lor pentru
organism. Rolul energetic a lipidelor. Lipidele 2o grupa mare de grasimi si
su#st.asemantore de diferita structura chimica. .in ele fac parte: gasimile
neutre,lipidele5fosfatidele si steridele8 -le nu se dizol!a in apa. antit.de lipid.in
org.poate sa semodifice in depend.de alimentatie,!arsta,acti!it.musc-ra,de starea SI,de
acti!it.gl.endocrine. -le nimeresc in org.cu hrana si se descompun pana la glicerina si
acizi grasi,care se a#sor# in !asele limfatice si doar partial in sange. +supra lor in
org.act-za fermetii celulari numiti lipaze. ea mai mare acti!it.a lipazei eEe in ficat p-u ca
el ser!este locul principal al transform. chimice a lipid. 0eta#ol lipid.eEe reglat de SI si
de gl.endocrine5hipofiza,tioida,supraenalele,se)uale,pancreasul8 .
1". Descrie metabolismul proteic. Func'iile proteinelor (n organism.
2roteinele sunt niste compusi organici comple)e formate din amino-acizi, in molecula
proteica intra: azotul, car#onul, hidrogenul.
Functiile proteinelor: :.Ser!esc ca material plastic principal din care sunt formate toate
celulele organismului. ;..e proteine sunt legate asa manifestari de #aza a !ietii ca:
iritarea, contractarea muschilor, functiile motore, procesele digesti!e, capacitatea de
crestere si reproducere. B.(roteinele intra in componenta hemoglo#inei si a plasmei
sang!ine. C."iin o parte componenta a anticorpilor ele participa la neutralizarea
micro#ilor. 5.-le intra in componenta fermentilor si hormonilor. (roteinele sunt necesare
pentru organismul in crestere si dez!oltare. /etabolismul proteic este reglat de glandele
suprarenale de hipofiza tiroida de glandele sa)uale si pe cale ner!oasa.
1#. Descrie fiziologia digestiei. Digestia (n cavitatea bucal%* stomacal%*
intestinal%. Rolul ficatului -i a pancreasului (n aceste procese.
2articularit%'ile digestiei (n efort muscular.
)igestia este un proces fiziologic comple) care consta in prelucrarea mecanica si
chimica a produselor alimentare in a#sor#tia su#stantelor nedigerate. .in sistemul
digesti!a fac parte: ca!itatea #ucala, faringele, sofagul, stomacul, intestinul su#tire,
intestinul gros, B glande sali!are: parotide, su#ling!ale; su#mandi#ulare, : glanda mi)ta:
pancreasul. $n cavitatea bucala hrana este amestecata si umectata cu sali!a. >n special in
ca!itatea #ucala are loc prelucrarea mecanica a hranei insa aici se incepe si o prelucrare
chimica su# actiunea fermentilor care se contin in sali!a. $n stomac hrana se afla de C-8
ore in dependenta de compozitia, cantitatea si particularitatile de acti!itate a stomacului.
>n stomac are loc prelucrarea mecanica a hranei datorita contractiilor muschilor netezi a
peretelui stomacal si prelucrarea chimica su# actiunea sucului gastric eliminat de
glandele tunicii mucoase a stomacului. $n intestin are loc prelucrarea #olului alimentar
su# actiunea a B sucuri a sucului intestinal eliminat de glandele intestinale de sucul
pancreatic si de #ila. Dila se formeaza continu de celulele hepatice ale ficatului insa in
duoden nimereste numai in timpul digestiei. Rolul ficatului: -elimina #ila; -9oaca un rol
important in meta#olism; -din glucoza in ficat se formeaza glicogenul care pe masura
necesitatii se descompune in glucoza se trece in singe; -din amino-acizii adusi in ficat se
formeaza ureea care este eliminata prin rinichi; -ficatul actioneaza asupra mita#olismului
hidric, asupra meta#olismului !itaminelor si se depune !itamina +; -functia de #ariera a
ficatului 5neutralizarea su#stantelor to)ice8. Digestia la efort muscular: efortul fizic
intensifica meta#olismul energetic si mareste necesitatea in su#stanta alimentara. >nsa in
timpul efortului fizic si in perioada de resta#ilire secretia glandelor digesti!e se
miscoreaza deoarece apare o inhi#itie in centrele digesti!e din cauza e)citatiei puternice
in centrele motorii.
1&. Distinge modific%rile respira'iei (n timpul efortului muscular.
6onsumului maximal de 7
2:
Sporti!ii pedaleaza pe un ciclu de ergometru la un !olum
de munc$ constant$ pentru 7 minute. /ata de inima se m$soar$ fiecare minut, 'i se
determin$ rata de inima constant$.
1.. $dentific% caracteristica proceselor de respira'ie. 8olumul vital al
pl%m(nilor -i compozi'ia lui.
>n stare de repauz omul inspira si e)pira apro)imtati! 5FF ml de aer numit aer respirator.
>n afara de 5FF ml de aer omul mai poate inspira suplimentar inca :5FF ml de aer care se
numeste aer complimentar. .upa o e)piratie linistita omul mai poate e)pira inca :5FF ml
de aer numit aer de rezer!a. hiar si dupa o e)piratie profunda in plamini mai ramine
:5FF ml de aer numit aer rezidual. apacitatea !itala a plaminilor este !olumul de aer
e)pirat dupa o inspiratie profunca. .,.(. depinde de se), !irsta, starea sanatatii si de
antrenamentul respiratiei. La un #ar#at .,.(. este de B;FF pina la 8FF ml de aer, iar la
femei ;5FF-5FFFml de aer. .,.(. se determina cu a9utorul spirometrului.
10. Descrie caracteristica general% a func'iilor sistemului cardio-vascular.
Rolul circula'iei pentru efort fizic. $ndicii randamentului cardiac.
ensiunea arterial%: .ez!olt$ 'i men%ine o =+ medie adaptat$ la cerin%ele tisulare, &n
condi%ii de fle)i#ilitate 'i de minimalizare a efortului inimii, pentru:- asigurarea nutri%iei
%esuturilor 'i &ndep$rtarea produ'ilor de cata#olism;- transportul su#stan%elor de la un
organ la altul;- transportul hormonilor care regleaz$ diferitele func%ii ale organelor;-
transportul componentelor sistemului imun;- men%inerea echili#rului hidro-electrolitic.
Rolul circ in ef fizic : . $ndicii randamentului cardiac. ensiunea arteriala nu este
sta#ila, cresterea ei in timpul sistolei caract presiunea ma)ima sistolica si in norma este
::-:;F mm@g. -a depinde de : !olumul singelui ce intra in artere; de rezistenta opusa
torentului circulator in arterele mici, arteriole si capilare. Scaderea =+ poate a!ea loc in
urma micsor cantit de singe care se intoarce la inima prin !ene; scaderea minut !olumului
de singe e)pulzat de inima; in cazul dilatarii lumeniului capilar si !enos. >n timpul ef
fizic =+ poate sa a9unga pina la ;FF mm@g,iar cea diastolica pina la :FF-::F mm@g.
Scaderea =+ su# 7F-8F este hipotonie, cresterea =+ m.sus de :CF-hipertonie.
11. Descrie procesele fizico-c!imice din mu-c!i. eoriile contemporane ale
contrac'iei musculare: elulele musculare din care este format tesutul muscular
scheletal este o structura comple)a. "iecare fi#ra este incon9urata de o mem#rana numita
sarcolema, su# care sunt situati o multime de nucleie. "iecare fi#ra musculara consta dintr-
o multime de miofi#rile cu un KdmL de : micron la rindul sau este format din ;5FF
protofi#rile care reprezinta niste molecule alungite ale proteinelor de mio)ina si actina. >n
stare de repauz a fi#rei musculare filamentele sunt repartizate in miofi#rila in asa fel incit
filamentele lungi si su#tiri de actina intra in inter!alele spatiilor de miozina, datorita
acestui fapt se formeaza niste discuri deschise la culoare formate numai din actina si
discuri inchise formate din miozina. La contractarea fi#relor musculare si respecti!e a
intreului mus4i filamentele nu se scurteaza, dar inccep sa alunice unul pe altul,filamentele
de acrina patrund in spatiile dintre filamentele de miozina din aceasta cauza lungimea
discului format din actina se micsoreaza,iar discurile de miozina nusi schim#a marimeaa.
25. Relateaz% despre sistemul nervos vegetativ. ,c'iunea sistemului
nervos simpatic -i parasimpatic asupra mu-c!ilor sc!eletici: Sistemul
ner!os !egetati! M coordoneaza si regleaza functiile organelor interne. Sistemul !ege-
tati! este constituit din doua componente: SI, simpatic si SI, parasimpatic . +m#ele
iner!eaza aceleasi organe, a!and de cele mai multe ori efecte antagonice. .in
aceasta du#la actiune rezulta tonusul neuro-!egetati!, care asigura echili#rul dinamic al
functiilor !itale.
21. Descrie analizatorii -i func'iile lor de baz%. Rolul lor (n educa'ie fizic%
-i sport. ,nalizatorii - sisteme care au rolul de a recepiona, conduce i transforma &n
senzaii specifice e)citaiile primite din mediul e)tern sau intern. -i contri#uie la
realizarea integr$rii organismului &n mediu i la coordonarea funciilor organismului.
+nalizatorii sunt sisteme morfologice care: - sesizeaz$ prin receptori specifici,
modific$rile din mediul e)tern i intern, ce acioneaz$ asupra organismului; - conduc
impulsurile ner!oase &n ariile corticale corespunz$toare; - realizeaz$ analiza i sinteza
impulsurilor ner!oase determin1nd formarea de senzaii specifice; - au un plan unic de
organizare, fiecare fiind alc$tuit din trei segmente: periferic 5receptor8, intermediar
5de conducere8 i segmentul central.
22. Descrie analizatorul optic -i rolul lui (n practica sportiv%. 9istemul
senzorial vizual asigura perceptia luminii si culorii, a formei si marimii o#iectelor in
departarea lor unul de altul si perceptia miscarilor. /eceptorii !izuali sunt #astonasele si
conurile care se afla in retina. /azele de lumina care intra in ochi trec prin cornee, pupila,
cristalin si corpul !itros si aceasta cale a razelor de lumina este o particularitate fizica a
ochiului care se numeste refractie. Sptaiul pe care-l !ede ochiul nemiscat se numeste
cimp !izual, marimea careea depinde de structura craniului facial de repartizarea
#astonaselor si canurilor in retina si de ni!elul e)citarii tuturor componentelor sistemului
senzorial !izual.
23. Descrie analizatorul vestibular -i rolul lui (n diri:area mi-c%rilor.
Receptorii aparatului vestibular aduc informatia despre pozitia si miscarea
corpului in spatiu. +paratul !esti#ular este situat in urechea interna care se
mai numeste la#irintul format din cohlee5parte a urechii interne, formata dintr-
un canal osos rasucit in spirala8 si aparatul !esit#ular. -)citantul aparatului
!esti#ular este miscarea de rotatie sau rectilinie accelerata, #alansarea sau
inclinatia corpului sau capului, zdruncinarea. >n urma e)citarii sistemului
!esti#ular apar diferite refle)e motore si !egetati!e, rotirea corpului duce la
modificarea tonusului muschilor ochiului. /efle)ele !egetati!e se manifesta in
paliditate, apare transpiratia, puls accelerat, greturi si !oma. 5pa!ilion,canalul
auditi! e)tern, ciocan, nico!ala, tempan, cohlee8.
2". Descrie tipurile activit%'ii nervoase superioare -i importan'a lor
pentru practica sportiv%: >n practica e)perimentala se intilnesc C tipuri de sistem
ner!os: :.tipul tare, dar neechili#rat, la care procesul de e)citatie domina asupra celui de
inhi#itie; ;.tipul tare echili#rat cu o mare modalitate a proceselor ner!oase5tip !ioi,
mo#il8; B.tipul tare, echili#rat cu o mica modalitate a proceselor ner!oase5tip calm, putin
mo#il sau inert8; C.tipul sla# la care e foarte sla# atit procesul de e)citatie cit si cel de
inhi#itie.
2#. $dentific% neuronul ca unitate structural% -i func'ional% a sistemului
nervos central. 6aracteristica general% a func'iilor neuronului: Ieuronul -
unitatea structurala si functionala a sistemului ner!os - este o celula specializata in generarea
si conducerea unor semnale de natura electro chimi numite impulsuri ner!ose.
;xcitabilitatea este proprietatea de a intra &n acti!itate su# ac%iunea unui stimul. 0em#rana
9oac$ un rol esen%ial prin canalele sale ionice care se deschid sau se &nchid &n func%ie de
modific$rile de energie din prea9ma mem#ranei.
6onductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. +ceast$ conducere se
realizeaz$ diferit &n fi#rele mielinice 'i amielinice, cele mielinice fiind mai rapide 56F-
:;FmEs &n cele mai groase, B-:CmEs &n cele mai su#%iri; iar &n cele amielinice F.5-;mEs8.
Degenerescen'a se refer$ la degradarea neuronului &n condi%ii de lezare serioas$ a a)onului.
Regenerarea este proprietatea de a se reface dup$ anumite lez$ri.
,ctivitatea sinaptic% se refer$ la codarea chimic$ a informa%iei 'i transmiterea acesteia prin
sinapse.
2&. Determin% for'a muscular% -i caracteristica ei morfo-func'ional%.
<ipertrofia muscular% de efort -i formele ei. (rin forta musculara intelegem
capacitatea muschilor de a se contracta pentru a pune in miscare segmentele corpului
impotri!a unei incarcaturi 5greutate8.
2.. ,rgumenteaz% caracteristica calit%'ii motrice-viteza -i mecanismele ei
fiziologice: cere o acti!it sporti!a din partea analizatorilor !izuali, !esti#ulari si motrici.
0odificarea acti!itatii org !egetati!e sint mai reduse, intensific indicilor fiz-gici are loc
dupa terminarea ef-lui. Sursa energ este +=( si (, in muschi si sistemul ner!os are loc
mo#ilizarea ma)ima a capacit f-tionale a centrilor ner!osi, fapt ce duce la aparitia o#oselii.
20. Determin% mecanismele fiziologice ale calit%'ii motrice-rezisten'a:
Rezistenta aeroba se manifesta in efosturile fizice intense cu o durata nu mai mare de
Bmin.Rezistenta anaeroba este in eforturi cu o durata mai mare de B min.si organismul este
asigurat deplin cu H;.
21. Determin% deprinderile motrice -i etapele de formare a lor: >n procesul
dez! deprinderilor motrice deose#im B faze: "aza miscarilor initiale si lipsa de coordonare.
>n timpul dez! acestei faze concomitant cu misc necesare se efectu si misc initiale pEn
deprind data din cauza acestora rezulta o actiune imperfecta coordonata realizata cu
cheltuelile energetice mari. "aza miscarilor rigide 2 e)ecutarea misc es mai corecta, faza se
carac prin concentratia e)citantilor in anumite centre din scoarta cere#rala ceeace formeaza
coordonarea e)ecutarii mai inalte. "aza sta#ilizarii si automatizarii misc 2 misc de!in mult
mai coordinate si mai e)acte.
35. )eneralizeaz% deprinderile motrice-baza te!nicii sportive. Rolul
reflexelor condi'ionate (n formarea deprinderilor motrice: /efle)e
conditionate cu un grad mai redus de sta#ilitate #azate pe repetarea
interactiunilor dintre reactiile chinestezice, !izuale,auditi!e etc. care sosesc
concomitent la ni!elul zonelor corticale somatosenziti!e, auditi!e, !izuale K.
Caracteristicile reflexelor conditionate: -sunt do#andite prin in!atare-sunt temporare
5pot disparea8- centrii coordonatori sunt situati in corte)ul cere#ral-se formeaza pe #aza
refle)elor neconditionate.
31. 9tabile-te fiziologia proceselor de restabilire. Fazele procesului de
restabilire: (rocesele morfologice si #io4imice care asigura resta#ilirea functiilor si
resurselor energetice a organismului dupa terminarea efortului - proceselor de restabilire.
=impiul in care decurg aceste procese 2 perioada de restabilire. >n timpul resta#ilirii
predomina in organism procesele asimilatie datorita carora are loc recuperarea resu-lor
energetice si refacerea capacitatii de munca a orga-lui. +re loc refacerea musculara de +=(,
gluci si lipid, se li4ideaza rezidurile meta#olice care n-au fost eliminate in timpul efortului.
Fazele: timpurie 2 se o#ser!a dupa un effort usor si se termina in cite!a min de la sfirs
efortului, iar cu un efort mai greu dureaza cite!a ore. =ardi!a 2 dureaza cite!a zile de la
sfirsitul efortului si prezinta o etapa constructi!a in timpul careea in organism are loc
modificari func-le si structurale care produc cresterea capacitatii func-le organismului si
aparitia starii de antren. .upa terminarea efortului capaci de munca a organ es scazuta din
cauza o#oselei. +ceasta faza a capacitatii de munca scazuta se numeste faza de e)altatie.
32. )eneralizeaz% caracteristica fiziologic% a procesului de oboseal%.
Fazele acestui proces. 7boseala -i capacitatea de munc%: H#oseala es o stare
fiziologica specifica care apare prin organ in timpul efortului fizic si care se manifesta
prin scaderea temporara a capacitatii de lucru. Fazele: "aza e!identa 2 poate fi depasita
de catre sporti!e si se manifesta prin deze4ili#rarea procese !egetati!e si scaderea
randamentului motric. H#oseala in timpul e)ecutarii lucrului de intesitate moderata apare
din cauza micsorarii functionale sistemului cardio-resp, micsorarea concentratiei glucozei
din singe, pierderea sarurilor minerale si a apei, supraincalzirea si dereglarea acti!
glandelor endocrine. (rocesul de o#oseala are un rol #iologic poziti! pEn organ fiind un
proces fiziologic normal care simnalizeaza dsEp aparitia limitei modificarilor, func-le
specifice a acestuia proces si au o actiune #enifica suficienta asupra organ. "aza latenta
poate fi depasita prin mo#ilizarea !ointei sporti!ului. .atorita mo#ilizarii capacit func ale
organ.
33. Determin% aspectul fiziologic al st%rii stabile. 9tarea stabil% adev%rat%
-i aparent% la executarea exerci'iilor ciclice de diferit% intensitate: $n
timpul efortului de intensit mare, moderata apare o noua stare ce urmeaza dupa procesul
de incadrare lucru si se num st sta#ila. 9t stabila adevarata se caracterizeaza printr-un
gard inalt de coordonare a acti!itatii aparatului locomotor in timpul acestei stari
frec!enta pulsului, respir, minut-!olum inimii, consumul ma) de o)igen se sta#ilesc la
ni!el necesar efortului . /esursele energetice se resta#ilesc in timpul e)ecutarii efortului.
Starea sta#ila aparenta 2 apare din cauza cerintei de o)igen ce depaseste posi#ilitatile f-
tionale ale sistemului cardio-respirator. >n acest caz consumul ma)im de o)igen atinge
plafonul ma) posi#il pEu sporti!ul ce e)ecuta efortul. -f continua sa creasca, insa
apro!izionarea lui ramine sta#ila, ceea ce produce aparitia datoriei de o)igen. >n muschi
si singe creste concentratia acidului lactic, ceea ce limiteaza timpul de e)ecut a efortului.
3". Determin% =2unctul mort> -i a =doua respira'ie>. 9imptome -i
mecanismele tulbur%rilor (n organism -i c%ile de (nvingere ale acestei
st%ri. resterea treptata a organismului odata cu inceperea efortului 2 Kprocesul de
incadrare in lucruL se constitue o perioada de trecere de la inceputul efortului pina la
apapritia starii sta#ile. +cest proces se caracterizeaza prin influentarea asincrona in
acti!itatea mus4ilor si organelor interne. 0us4ii mai repede isi intensifica functiile sale
decit organele interne, de aceea un anumit timp apare asicronizarea intre foitele
!egetati!e si mus4ilor. .urata este diferita pEn di!erse pro#e de start si depinde de
caracterul efortului intensitatea si durata acestuia gradul antren, !irsta, conditii
meterologice. (erioada aceasta poate fi tarnsformata in punctual mort care se dez! la
sporti!ii incepatori sla# antrenati, de intensitatea efortului si de incalzirea preala#ila.
9imptome: Se o#ser!a lipsa de aer, creste #rusc frec!enta pulsului si resp, scade !olumul
,( apar dureri in mus4i si dorinta de a a#andona efortul. Simtitor creste datoria de H si
scade capacitatea de lucru.daca sporti!ul in!inge senzatia negati!a de a#andon 2 simte o
usurinta in resp, se micso frec!enta pEn efectu e) si aceasta stare se nume resp a ;-a.
3#. ,rgumenteaz% mecanismele fiziologice ale proceselor de (nc%lzire.
?egit%'ile fiziologice al mecanismului de (ncadrare (n efort a func'iilor
organismului.
3&. ,rgumenteaz% caracteristica fiziologic% a st%rilor de start. Formele de
manifestare ale st%rii de strat: 0odificarea functiilor care se desfasoara in
organism inainte de efort fizic se numeste-starea de start. Schim#arile care au loc in
aceasta perioada pregatesc organismul p-u efortul care !a urma. Dazele fiziologice ale
starilor de tart sunt refle)e: neconditionate, conditinate, emotionale. +supra starii de start
influenteaza intensitatea si durata efortului, gradul de pregatire si moti!atie sporti!ului.
Starile de start sunt: :-gata de lupta, ;-fe#ra de start. *ata de lupta- este o manifestare
fa!ora#ila intensificarii celor mai impunatoare functii a mus4ilor si organelor !egetati!e
necesare desfasurarii efortului.
3.. Determin% caracteristica fiziologic% a eforturilor statice: -).statice produc
o#oseala centrilor ner!osi. >n aparatul motric are loc contractia continua a fi#relor
musculare,scade apro!izionarea mus4ilor cu sange si se micsoreaza indestularea lor cu H;.
Iumai e).statice intensit.contractiilor carora nu depasesc 7-8% de la cea ma)imala asigura
circulatia normala a musc-lor si cu o cantitate de H; necesara. ;F% din contractia
ma)imala micsorarii circulatiei in muschi de 5-6ori, BF% din cea ma)ima opreste circulatia
sang!ina in muschi.
30. ,rgumenteaz% caracteristica fiziologic% a exerci'iilor fizice de
intensitate mare -i moderat%: intensit mare3dureaza de la 5-6 min pina la ;F-BF min.
-fortul fizic in aceasta zona de intensitate se realizeaza in conditii anaero#e-aero#e4 si
moderata3dureaza de la BF-CF min pina la cite!a ore. +sigurarea energetica a acestor
e)ercitii este aero#a, sursa energ de #aza sunt lipidele4.
31. ,rgumenteaz% caracteristica fiziologic% a exerci'iilor de intensitate
submaximal%: dureaza de la B-5 sec pina la B-5 min. -fortul este de caracter anaero#-
aero# din cauza ca !iteza miscarilor scade, se micsoreaza si cheltuielile energetice unice,
creste concentratia acidului lactic in singe, scade p@ singelui din cauza reactiei glicolizei, f-
tiile organului de respiratie si de circulatie se intensifica ma)im, creste concentratia glucozei
si adrenalinei. dureaza pina la ;F-BF sec , efortul dat se realiz cu JF% din contul energN
fosfagene 5+=(-(8 se se refera la efort anaero#. erinta de o)igen este de CF lEmin si in
timpul ef fiz apro!izionarea org-lui cu o)igen este neinsemnata, insa datoria de o)igen nu
atinge ni!el mare din cauza duratei scurte. Iu se produc modific insemnate in org
!egetati!e, creste concentratia glucozei, adrenalinei si scade insulina.
"5.,rgumenteaz% caracteristica fiziologic% a exerci'iilor de intensitate maximala:
dureaza pina la ;F-BF sec , efortul dat se realizeaza cu JF% din contul energN fosfagene
5+=(-(8 cese refera la efort anaero#. erinta de o)igen este de CF lEmin si in timpul ef fiz
apro!izionarea org-lui cu o)igen este neinsemnata, insa datoria de o)igen nu atinge ni!el
mare din cauza duratei scurte. Iu se produc modific insemnate in org !egetati!e, creste
concentratia glucozei, adrenalinei si scade insulina.
"1. Determin% caracteristica fiziologic% a exerci'iilor fizice nestandarte: .in acest grup
fac parte: Ooc.inam, #o)ul, luptele. +ceste e)ercitii modifica esential sistemul sang!in,
carido!ascular si respirator. >n 9oc.dinam.frec!enta pulsului creste pana la ;FF #Emin,
presiunea arteriala a9unge la ;FFmm@g5milimetri ai coloanei de mecur8, !olumul sistolic la
:;F-:BFml, minut-!olumul inimii pana la ;8-BF lEmin, !entilatia pulmonara creste :5F lEmin,
consumul ma).de H; eEe de C lEmin, datoria de H; :F-:; lEmin. Sporti!ul poate sa piarda :-;
l apa,odata cu ea se elimina si sarurile minerale,ceea ce deregleaza meta#olismul hidrosalin.
-)ecutarea e)ercitiilor poduce crestrea concentratiei adrenalinei, glandele tiroide si a
hormonilor,stratului cortical a suprarenalelor.
"2. ,rgumenteaz% caracteristica fiziologic% a mi-c%rilor ciclice de
diferit% intensitate.
"3. Determin% no'iunile despre rezervele func'ionale ale organismului*
rolul -i clasificarea lor: Rezervele starii proprii organ-lui integral sau diferitor organe
care fac posi#ilitatea intensificarii functiilor in comparatie cu starea de repauz. 6lasificare.
.eose#im reser!e celulare a tesu-lor 5 asigura adaptarea orga-lui la act factorilor mediului
intern modificat8, a orga si a sist-lor de organe 5asigura trecerea de la starea de repaus a
orga-lui la un effort muscular8, si a orga-lui integral 5asigura coordonarea functiilor ap
locomotor si orga interne8.
"". ,rgumenteaz% mecanismele fiziologice de adaptare la eforturile fizice.
,daptarea urgent% -i tardiv%: +daptarea indusa de efortul fizic poate fi de doua
tipuri: -adaptarea imediata - in care mecanismul de autoreglare functioneaza in timpul
efortului si in perioada de re!enire postefort si reechli#reaza constantele tul#urate;
-adaptarea tardiva - in care, prin mecanisme de autoorganizare si autostructurare asupra
componentelor #iologice, se produce o ameliorare functionala a organismului sporti!ului in
repaus si o acti!are functionala ma)ima in timpul efortului.
"#. ,rgumenteaz% caracteristica fiziologic% a formei sportive -i st%rii de
supra antrenament. /ecanismul de dezvoltare -i prevenirea aceste st%ri:
Forma sportiva - stare superioara de adaptare concretizata in cele mai #une performante,
realizate in concursurile principale. Starea de forma sporti!a este caracterizata de un
comple) de factori o#iecti!i si su#iecti!i de natura motrica, #iologica si psihica. "actorii cei
mai importanti sunt: factorii o#iecti!i 5starii de s$n$tate; rezult o#%inute in concursuri; rezult
o#%inute la pro#ele de control8; factorii su#iecti!i 5dorinta de antren si de concurs; capacit
de refacere #una8 . "actorii planului fiziologic se refera la ni!elul de functionare a aparatelor
si sistemelor, la ni!elul de acti!are a organismului. Se are in !edere graficul efortului de
antrenament cu doua-trei saptamani inaintea concursurilor importante care tre#uie sa se
caracterizeze prin tendinta de reducere a !olumului efortului in anumite limite optime.
9tarea de supraantren e)prim$ o reac%ie fiziologic$ de inhi#i%ie, care urmeaz$ logic 'i legic
unei acti!it psihofizice. +ceast$ form$ de o#oseal$ este o stare de disconfort fiziologic care
este com#$tut$ de organism, care &ncearc$, 'i de cele mai multe ori reu'e'te, s$ se refac$ pe
cale natural$, spontan. Iumai c$, &n sportul de performan%$, aceast$ refacere, pe c$ile
naturale, de care dispune organismul, nu este &n totdeauna suficient$ 'i atunci prin
dispropor%ia creat$ &n raportul refacereEintensitate a antrenamentului se a9unge la o#oseal$
patologic$, cu mult mai greu de tratat 'i care cert %ine sporti!ul departe de circuitul
competi%ional.
"&. 9tabile-te posibilit%'ile aerobe -i anaerobe al organismului femenin:
".. Determin% starea de antrenament -i indicii ei controla'i (n repaus -i
dup% efort standard: - +ntrenamentul sporti! are ca scop perfectionarea calitatilor
psiho-fiziologice, morfologice si #iochimice ale organismului. >n timpul antrenamentului
sporti! in organism are loc cresterea randamentului acti!itatii intregului organism. +ceste
fodificari se petrec datorita fenomenului de adaptare a organismului. +ntrenamentul
sporti! duce in primul rind la modificari ale sistemului ner!os, sa constatat ca
antrenamentul sportic duce la cresterea nr de dendriteale celulelor scoartei cere#rale la
modificari #iochimice care se manifesta in intensificarea proprietatilor tampon ale
tesutului ner!os, prin accelerarea acti!itatii enzimelor care duc la cresterea
e)cita#ilitatiisi la#ilitatii celulelor ner!oase.
"0. 9tabile-te selec'ia sportiv% criteriile ei fiziologice: Selectia reprezinta o
acti!itate organizata si repeta#ila a specialistilor de depistare a copiilor cu aptitudini
speciale pentru practicarea diferitelor ramuri sau pro#e sporti!e, pe #aza unor criterii
#iologice, sociopsihologice si motrice.
"1. Determin% rolul factorilor genetici pentru selec'ia sportiv%:
(redispozitiile ereditare sunt responsa#ile de forma e)terioara a organismului, de
crestere, de reactiile de adaptare la influientale mediului, de ritmul de dez!oltare si de
puncat9ul de crestere pri!ind calitatile motrice. >n cazul unor conditii adec!ate de
crestere, acesti factori genetici determina accentuarea anumitor calitati indi!iduale .
#5. Determin% mu-c!iul ca un sistem de utilizare a oxigenului (n timpul
efortului muscular.