Sunteți pe pagina 1din 39

PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA



1

1. Introducere:



1.1 Consideraii generale
Din toate particulele cunoscute, electronii cel mai uor pot fi concentrai ntr-un fascicul
cu o energie specific nalt, deoarece ei posed cel mai mare raport ntre sarcin i mas.
Fasciculul de electroni privit ca o surs de cldur, este superior practic asupra tuturor
metodelor de concentrare a energiei dup puterea specific i precizie.
Prelucrarea cu fascicul de electroni se bazeaz pe transformarea energiei cinetice a
electronilor focusai, ce se mic cu o vitez nalt, n cldur la atingerea suprafeei de
prelucrat a piesei, conform schemei de principiu din figura 3.1: a formarea sursei termice; b
formarea craterului de eroziune; c repetarea impulsului; 1 fascicul de electroni; 2
pies; 3 strat de material transparent pentru electroni; 4 crater de eroziune; 5 zon
lichid; 6 zon solidificat.

Figura 3.1 Schema de principiu a prelucrrii cu fascicul de electroni

n rezultatul ciocnirii electronilor de suprafa, acetia ptrund prin stratul superficial al
materialului i ajung pn la o anumit adncime, unde energia cinetic a electronilor
acumulat n procesul de micare se transform n cldur, n rezultatul creia zona de
prelucrarea se nclzete pn la temperaturi mai mari de 6000C i materialul se
vaporizeaz [1].
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

2

Este cunoscut c la nclzirea metalului de pe suprafaa acestuia snt emii electroni.
Energia cinetic a acestor electroni nu este prea mare, ns, acionnd asupra lor cu un cmp
electric, viteza de micare i respectiv valoarea energiei cinetice acumulate pot fi mrite
considerabil. Valoarea energiei cinetice acumulate poate fi determinat cu relaia:
| |
2
,
2
ac
mv
W eU J = = (3.1)
unde: m este masa electronului, egal cu 9,110
-31
kg;
e - sarcina electronului, egal cu 1,610
-19
C;
v - viteza de micare a electronului, m/s;
U
ac
- diferena de potenial dintre catod i anod (tensiunea de accelerare), V.
Pentru a reduce rezistena opus micrii electronilor, n spaiul de lucru se asigur un
vid destul de naintat (10
-2
-10
-4
Pa), ca rezultat distana parcursului liber al electronilor
depete dimensiunile liniare ale spaiului de lucru i electronii nu se ciocnesc cu moleculele
mediului. Viteza de micare a electronilor poate fi determinat cu relaia:
| |
5
2
5, 93 10 / .
ac ac
e
v U U m s
m
= = (3.2)
Una din particularitile caracteristice ale nclzirii prin bombardarea cu electroni este
eliberarea interioar a energiei electronilor n material la frnarea acestora. S-a stabilit
experimental, c electronii ce posed o anumit cantitate de energie, pot ptrunde n adncul
materialului la bombardarea acestuia. Grosimea stratului de suprafa al substanei, n care are
loc pierderea complet a energiei electronului n rezultatul unui ir de ciocniri cu nucleele
atomilor i electronii structurii cristaline, determin parcursul electronului, valoarea cruia se
determin cu relaia:
| |
12
2,1 10 ,
ac
U
cm o

= (3.3)
unde: este densitatea substanei, g/cm
3
.
La ptrunderea electronilor n metal, micarea lor este treptat frnat n rezultatul
interaciunii cu electronii i nucleele atomilor. Pentru materialele utilizate pe scar larg i
tensiunile de accelerare, adncimea parcursului electronilor constituie cteva zeci de m.
Nectnd c aceast adncime nu este mare, considerarea ei este destul de nsemnat la
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

3

nelegerea legitilor de baz a mecanismului de prelucrare a materialelor cu fascicul de
electroni, mai ales la valori mari a puterii specifice a faciculul de electroni.
Astfel, spre deosebire de metodele simple de concentrare a cldurii, ce realizeaz
nclzirea prin suprafaa metalului, eliberarea energiei la prelucrarea cu fascicul de electroni
are loc nemijlocit n material, cu att mai mult c eliberarea cea mai intens a cldurii se
observ la o oarecare adncime.
Energia cinetic acumulat de electroni n cea mai mare parte se transform n cldur.
Puterea specific (densitatea puterii) n pata focal poate fi determinat cu relaia:
7/4 2
/ .
sp ac e
P kU i W cm ( =

(3.4)
Aici k este constanta ce depinde de construcia i raportul dimensiunilor geometrice al
sistemului electrono-optic;
i
e
- densitatea curentului de emisie pe catod, A/cm
2
.
O parte din energia cinetic a electronilor (pn la 3%) se transform n radiaie
luminiscent i radiaie Roentgen, puterea crora constituie:

| |
6 7/4
3 10 ,
R ac
P IZU W

= (3.5)
unde: I este intensitatea curentului fasciculului de electroni, A;
Z - numrul de ordine al elementului n tabelul periodic.
Factorul de baz, ce determin funcionarea instalaiei de prelucrare cu fascicul de
electroni, l constituie fluxul de electroni dintre doi electrozi - catodul, ce emite electroni, i
anodul, care i colecteaz (absoarbe). Emisia de electroni de pe catod, se efectueaz n baza
electronilor liberi ce rtcesc ntre ionii structurii cristaline. Dup caracterul de apariie, se
deosebesc urmtoarele tipuri de emisii electronice: termoelectronic, secundar, foto- i
autoelectronic. Pentru instalaiile de prelucrare cu fascicul de electroni, un interes mai mare l
reprezint primele dou tipuri de emisii.
Emisia termoelectronic determin valoarea energiei cinetice acumulate de fasciculul de
electroni, sau curentul de emisie. Emisia secundar (fenomen foarte nedorit) apare la
bombardarea suprafeelor metalice cu un flux de electroni, care duc la desprinderea
electronilor de pe suprafaa de prelucrat (ionizarea de oc, sau emisia de oc), n rezultatul
creia n zona de prelucrare se formeaz un flux de electroni secundari cu sens invers, care se
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

4

mai numete sarcin spaial negativ. Valoarea cea mai mare, atins de emisia secundar se
obine la aciunea continu a fluxului de electroni asupra piesei.
Prezena sarcinii spaiale negative duce la pierderea focusrii a fasciculului de
electroni, abaterea a acestuia i micorarea puterii specifice a acestuia [1]. Particularitile de
baz ale fasciculului de electroni ca un instrument pentru microprelucrri, snt: este uor de
focusat i de modelat dup putere; fasciculul nu posed inerie, i poate fi momentan deplasat
n orice punct al suprafeei de prelucrat. Aceste aspecte ale fasciculului de electroni, la fel ca i
un ir de alte proprieti, au dus la utilizarea pe scar larg a unor procese electrotehnologice
ca prelucrarea dimensional cu fascicul de electroni, sudarea, topirea metalelor i
semiconductoarelor.
Cele mai multe procese se desfoar n vid, deoarece atmosfera ar provoca o frnare
i dispersie a fasciculului
Procedeul de prelucrare cu fascicul de electroni are i neajunsuri. Unul dintre acestea
este generarea radiaiei X n timpul prelucrrii, motiv pentru care se iau msuri speciale de
protecie.










Fig. 1 Fazele de nclzire ale materialului
a nclzirea local; b nclzirea cu topirea materialului; c,d modificarea
profilului zonei topite; e eliminarea exploziv a topirii.

PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

5

1.2 FENOMENE FIZICE LA PRELUCRAREA CU
FASCICUL DE ELECTRONI
Elementul primar, care st la baza fenomenelor fizice ce au loc la prelucrarea cu
fascicul de electroni, este particula elementar cu sarcina negativ electronul
caracterizat prin sarcina: e =1,602 10
-19
C; masa: m
e
=9,109 10
-31
kg; raza: r
e
=2,82 10
-5
m;
sarcina specific: e/m
e
=1,759 10
11
C/kg.
Numrul electronilor dintr-un atom depinde de elementul respectiv i este egal cu
numrul atomic din tabelul periodic al lui Mendeleev.
Electronii liberi se pot obine prin nclzirea suprafeei unui metal cu o anumit
cantitate de energie, care se transfer electronilor, i acetia prsesc suprafaa metalului,
avnd loc aa numita emisie termo-electronic.
Accelerarea electronilor se poare realiza pe dou ci: prin aplicarea unui cmp
electric sau prin aplicarea unui cmp magnetic.

1.2.1. Densitatea de curent
Densitatea de curent, q
e
, realizat depinde de caracteristicile termofizice ale
emitorului respectiv (catod), temperatura de nclzire, proprietile suprafeei catodului i
se poate determina cu ajutorul relaiei Richardson Dashmann:
unde : A este constanta de emisie, care depinde de natura substanei emitoare i
are n general, valori de 40 ... 70A/cm
2
T
2
pentru metalele pure; T temperatura absolut a
emitorului [K]; e
0
energia specific a emitorului [J]; k constanta lui Boltzmann
(k=1,38 10
23
J/K).
Dei densitatea curentului se impune a fi de valori ct mai ridicate, totui, datorit
interdependenei dintre mrimea acesteia i temperatura de nclzire a emitorului, este
necesar delimitarea acestor valori, ntruct supranclzirea emitorului duce la o
evaporare accentuat a metalului de baz, i implicit, la scderea duratei de funcionare a
acesteia.
1.2.2 Bombardarea cu fascicul de electroni

Din punct de vedere fizic, bombardamentul cu fascicul de electroni este nsoit de
fenomene secundare, care consum o parte din puterea fasciculului.
Randamentul efectiv al sudrii are valori de cca 60-95%. ntr-un material de oel-
carbon s-au obinut urmtoarele valori ale pierderilor energetice (fig. 2): prin electronii
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

6

retrodifuzai < 4%, prin vaporizare 0,5 2%, prin radiaii X, 0,5%. Pentru cazul considerat,
materialul de baz preia cca 93 95% din energia total a fasciculului.











Fig. 2 Fenomene secundare la bombardarea cu FE.

1.2.3. nclzirea, topirea i vaporizarea la bombardarea cu fascicul de electroni
n momentul impactului electronilor accelerai cu suprafaa piesei, energia cinetic a
acestora este transferat atomilor de metal supui bombardamentului electronic. Acest
transfer de energie duce la creterea temperaturii materialului, fapt ce are ca rezultat
nclzirea i topirea rapid (fig. 3.a) urmat de vaporizarea materialului.
Acest fenomen de nclzire, topire, vaporizare are loc n trei faze succesive (fig 3.b)
astfel:





PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

7

a
b

Fig. 3. Fazele succesive de nclzire, topire i vaporizare a materialului
a nclzirea rapid i topirea materialului; b vaporizarea expulzarea materialului topit.

a) n prima faz la impactul cu piesa fasciculul electronic ptrunde n stratul
superficial, pn la adncimea, , care poate fi calculat, n cazul unor tensiuni de
accelerare de 10 82kV cu ajutorul relaiei:
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

8

d = 2,6 10
11
U
2




[mm] (2)
unde : U este tensiunea de accelerare [V]; este densitatea materialului
prelucrat
[g/cm
2
].
b) n faza a doua, la adncimea , circa 60 95% din energia cinetic a electronilor
este cedat sub forma de cldur, ducnd la nclzirea prin inducie a materialului
metalic n zona respectiv.
nclzirea materialului metalic se poate analiza cu ajutorul ecuaiei difereniale a
conductivitii termice dat de relaia:
2 k
l
T

T( x, t)
=
a T( x, t)
+
C
0
e
t x
2
c

(3)
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


unde : T este temperatura mediului ambiant; x distana msurat de la suprafaa piesei; t
timpul; a coeficientul conductivitii termice; c cldura specific a metalului de prelucrat; k
1

coeficient de absorbie a energiei; C
o
constanta procesului.
n general pentru a se realiza topirea metalului sunt necesare densitii de putere de ordinul
10
5
... 10
8
W/cm
2
, care asigur prin focalizarea spotului fasciculului de electroni obinerea
unor temperaturi de 5000 ... 6000
o
C.
c) n faza a treia, are loc o cretere a presiunii specifice a vaporilor de metal topit, care duce
la expulzarea sub forma unei microexplozii a stratului de metal topit i evacuarea cu presiune a
vaporilor de metal, piesa fiind strpuns prin formarea unui crater pe suprafaa acestuia.
Prelucrarea cu fascicul de electroni se poate face i n regim de impulsuri cu durata de
10
-4
... 10
-5
s.





1.3 Constituia instalaiei de prelucrare cu fascicul de
electroni
O instalaie de prelucrare cu fascicul de electroni este prezentat n figura 3.2 [2]: 1
transformator cobortor de tensiune; 2 catod din W sau Ta, nclzit la 2.300 C; 3 gril anodic; 4
anod; 5 bobine de focalizare; 6 incint vidat; 7 fascicul de electroni; 8 pies; 9 dispozitiv
binocular de urmrire i control; 10, 11 snii pentru deplasarea piesei n coordonate rectangulare
(micrile I i II). Instalaia se mai numete tun electronic. Vidul este destul de naintat (10
-2
...10
-3
daN/cm
2
), pentru evitarea ciocnirii electronilor de moleculele de aer i posibilitatea focalizrii lor.
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


Figura 3.2 Instalaie de prelucrare cu fascicul de
electroni

Legile micrii electronilor n vid au multe puncte comune cu sistemele optice. Cmpurile
magnetice i electrice ce acioneaz asupra fluxului de electroni au aceleai funcii ca i lentilele de
sticl sau prismele n domeniul opticii. Deaceea pentru gestionarea cu fluxul de electroni snt aplicate
metode electrice de focusare i refracie a acestuia. Sistemul de deviere (abatere) servete pentru
gestionarea micrilor a razei de electroni pe suprafaa de prelucrare a piesei. ntr-un ir de cazuri se
utilizeaz plci de deviere ce formeaz un cmp electric transversal (Figura 3.3), ns o rspndire mai
larg au cptato sistemele electromagnetice, confecionate n form de bobine dreptunghiulare,
asamblate n perechi, iar fiecare pereche este defazat sub un unghi de 90 una fa de alta (Figura
3.4), mpreun ele asigurnd abaterea razei pe dou traiectorii perpendiculare una fa de alta.
L1
L1
L2 L2
1
2

Figura 3.3 Figura 3.4

PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


La trecerea curentului continuu cu valori diferite concomitent prin fiecare bobin (sau
modificnd intensitatea cmpului electric ntre plci), se poate modifica traectoria fasciculului de
electroni. Alegerea metodei de deviere (electrostatic sau electromagnetic) depinde de tipul i
caracterul funcionrii al tunului electronic reieind din consideraii energetice i tehnologice. Este
cunoscut c, dup energia cmpului, acumulat n zona de deviere, devierea electrostatic este de 2-
5 ori mai efectiv dect cea magnetic. Cu considerarea consumului total de energie i la aceeai
band de trecere, utilizarea devierii electrostatice este mai rentabil numai pentru unghiuri ce nu
depesc 3-7; la unghiuri mai mari este mai rentabil devierea magnetic.
Dac nu se ntreprind msuri corespunztoare, fasciculul de electroni format de tun, pe
durata micrii se va lrgi sub aciunea sarcinii spaiale, deaceea pentru meninerea formei i
dimensiunilor acestuia se aplic focalizarea, utiliznd din nou fenomenul interaciunii cmpurilor
electric i magnetic cu fluxul de electroni. Dup principiul de formare a fasciculului de electroni se
deosebete focusarea electrostatic, electromagnetic sau magnetic.
La ieirea din orificiul anodului, fasciculul de electroni se risipete sub aciunea sarcinii
spaiale. Apariia sarcinii spaiale este legat de faptul c la densiti relativ mari a fasciculului de
electroni i la tensiunea anodic joas, nu toi electronii emii de catod, ajung la anod. O parte din
electroni ce au pierdut din vitez n urma interaciunii unuia cu altul sau cu moleculele gazului, se
rein n spaiul dintre anod i catod, se acumuleaz i formeaz aa numitul nor de sarcin spaial.
O sarcin spaial negativ de acelai tip se formeaz i dup anod, care mpiedic trecerea liber de
mai departe a fluxului de electroni, deformnd traiectoria acestora, i n anumite condiii chiar
favorizeaz ntoarcerea unei cantiti semnificative de electroni napoi spre catod, micornd astfel
valoarea curentului anodic.
Deaceea, pentru a menine dimensiunile i forma fasciculului de elctroni, este necesar de a
majora tensiunea pe anod pn la limitele admisibile sau aplicarea uneia din metodele de focusare.
Posibilitile celei dinti modaliti snt reduse, deoarece la majorarea tensiunii de accelerare crete i
valoarea radiaiei Roentgen, anume din acest motiv o modalitate mai accesibil i mai efectiv de
obinere a unui fascicul de electroni cu o densitate mare l constituie focusarea.
Focusarea electrostatic se utilizeaz n instalaiile de prelucrare cu fascicul de electroni de
putere mic, destinate pentru procesele de microsudare. Distana de focusare f a lentilelor
electrostatice se determin cu relaia:
,
ac
U
f k
E
= (3.6)
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


unde: k este coeficientul de proporionalitate;
E - intensitatea cmpului electric transversal, W/cm.
Modificnd aceti parametri se poate realiza relativ uor schimbarea distanei de focusare a
lentilei electrostatice. Trebuie de menionat ns, c din cauza unor dificultilor tehnice (pericolul
apariiei descrcrilor i strpungerii spaiului dintre electrozii de focusare din cauza vidului naintat
sau prezenei vaporilor de metal) focusarea electrostatic se aplic foarte rar.
O alt metod de focusare a fasciculului de electroni este utilizarea lentilelor
electromagnetice (asemntoare cu cele utilizate n sistemele de deviere), funcionarea crora se
bazeaz pe legile interaciunii cmpului magnetic cu raza de electroni. ns pentru focusare se
utilizeaz numai lentilele magnetice subiri, adic acele lentile ale cror lungime este cu mult mai
mic dect diametrul. Pentru majorarea raportului diametru-lungime, bobinele de focusare de regul
snt plasate ntr-o armur din ARMCO-fier cu grosimea pereilor de 5-10 mm, ceea ce reduce
considerbil cmpurile de dispersie ale bobinelor, concentreaz cmpul magnetic efectiv ntr-o zon
mic (ngust), datorit crui fapt se micoreaz numrul spirelor-Amper.
Datorit faptului c cmpurile de dispersie ale bobinelor de deviere ptrund n zona cmpului
de focusare i pot provoca aberaii considerabile ale fasciculului, sistemul de deviere este amplasat la
distan i ecranat de sistemul de focusare.
Calitatea instalaiilor de prelucrare cu fascicul de electroni este caracterizat de parametrii
sistemului opto-electronic al acestora: tensiunea de accelerare limit, determinat de rigiditatea
dielectric a izolaiei dintre catod i anod; valoarea limit a curentului anodic; conductibilitatea
sistemului opto-electronic.

1.3.1. Tunul electronic
Turnul electronic este subansamblul principal al unei instalaii de prelucrare cu fascicul
de electroni, asigurnd principalele funciuni: producerea electronilor liberi, formarea fasciculului
de electroni, focalizarea i direcionarea acestuia, (fig. 5) n care: 1 catodul termorezistiv; 2
catod cilindru Wehnelt; 3 anodul de accelerare; 4 lentila electromagnetic; 5 sistemul de
deflexie (deflectorul); 6 piesa de prelucrat; 7 sursa de tensiune nalt, iar in fig. 6, se prezint
tunul tip Steigerwald, care echipeaz instalaia T15 prezentat n fig. 8.


PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA





Steigerwald

1.3.2 Tipuri constructiv funcionale de tunuri electronice
Principalele tipuri de tunuri electronice (fig. 7) sunt:
a) tunul diod (tunul Pierce) (fig. 7.a) prezint dezavantajul c nu permite reglarea
intensitii curentului fasciculului electronic independent de tensiunea de accelerare i din
aceast cauz sunt tot mai rar utilizate.












PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA




Fig. 7 Tipuri de tunuri electronice
a tunul diod; b tunul triod; c tunul triod cu focalizare la distan.
unde: 1 catod cilindru Wehnelt; 2 catodul termorezistiv; 3 anodul; 4
sistemul de focalizare; 5 anodul de accelerare; 6 piesa de prelucrare.

b) tunul triod (fig. 7.b) prezint posibilitatea reglrii independente a intensitii
curentului fasciculului electronic, datorit faptului c n construcia sa este prevzut
legarea n circuit separat de alimentare a electrodului de polarizare.
c) tunul trioda cu focalizare la distan (tunul Steigerwald) (fig. 7.c) permite
focalizarea la distane relativ mari (circa 1m) a spotului fasciculului electronic, datorit
tensiunilor mari de accelerare utilizate.
n funcie de mrimea tensiunii de accelerare produs de echipamentul electric
corespunztor, tunurile electronice sunt de trei tipuri, i anume, tunuri electronice cu
tensiuni mici de accelerare: U=10 ... 60V; tunuri electronice cu tensiuni medii de
accelerare: U=20 ... 100kV; tunuri electronice cu tensiuni mari de accelerare: U=80 ...
175kV.

Fig. 8 Instalaie cu fascicul de electroni tip T15, Steigerwald.

n fig. 8 se prezint o instalaie de prelucrare cu fascicul de electroni tip T15, Steigerwald
Germania, avnd o tensiune de accelerare reglabil n domeniul 3 ... 60kV, cu dimensiunile
camerei de lucru de 250 x 300mm, la un vid de 10
-2
torr.
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


n cazul utilizrii unor tensiuni nalte de accelerare (peste 100kV), se impune conducerea,
proceselor cu circuite nchise de televiziune, din cauza puternicelor emisiuni de raze X.





2. SUDAREA CU FASCICUL DE ELECTRONI
2.1. Principiul procedeului de sudare cu fascicul de
electroni
In cadrul procedeelor de sudare cu arc electric s-a aratat faptul ca materialul de baza si
materialele de adaos se topesc datorita bombardamentului exercitat de electronii, respectiv ionii
accelerati in coloana arcului. Bazandu-se pe acest fenomen, in 1956, francezul Stohr a brevetat
procedeul de sudare prin bombardament electronic. El a plecat de la ideea ca electronii pot fi
concentrati respectiv accelerati astfel incat sa bombardeze un material cu o densitate energetica
ridicata.
Deci sursa termica la sudarea cu fascicul de electroni o constituie un fascicul de electroni
accelerati de un camp electrostatic, de o diferenta de potential inalta, avand deci o energie
cinematica mare, care se transforma in caldura la impactul cu materialul de sudat.Fasciculul de
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


electroni este produs intr-un dispozitiv numit tun electronic (tun Pierce),
Fig.1
Tunul electronic este format dintr-un catod 3 si un anod 4. Incalzirea catodului se
realizeaza cu filamentul 2, alimentat printr-un transformator cu energie electrica 1. Catodul este de
obicei dintr-o banda de wolfram sau tantal, incalzit la temperaturi inalte, el emite electroni prin
efect termoelectronic. Anodul este o placa cu un orificiu central. Electronii emisi de catod sunt
accelerati de anod si trec prin orificiul anodului spre metalul pieselor de sudat.
Deplasarea electronilor, dupa trecerea prin orificiul anodic, se efectueaza datorita fortelor
de inertie. Viteza electronilor accelerati este de circa 100 Km/s. Energia cinetica a electronilor
accelerati se transforma in energie termica si rezulta o incalzire rapida a materialului de baza supus
sudarii.
Fasciculul de electroni are tendinta de dispersie dupa trecerea prin anod. Aceasta tendinta
este impiedicata de o bobina de focalizare 5. Bobina de focalizare electromagnetica asigura
concentrarea fasciculului si convergenta acestuia pe o zona foarte redusa.
Instalatiile de sudat cu fascicul de electroni, sunt prevazute cu un dispozitiv optic pentru
vizualizarea imbinarii sudate.
Diferenta de potential intre catod si anod se numeste tensiune de accelerare. Modificarea
acceleratiei fasciculului se poate face si modificand distanta dintre anod si catod. In plus, catodul
este sub forma unei oglinzi (clopot) contribuind la convergenta fasciculului spre centrul anodului.
Intensitatea fasciculului este materializata de numarul de electroni existenti in fascicul si acesta
depinde de temperatura de incalzire a catodului, precum si de tendinta de focalizare a oglinzii
catodului.
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


Ca atare, puterea fasciculului poate fi reglata fie prin tensiunea de accelerare, fie prin
temperatura catodului.
Variatia tensiunii de accelerare nu are acelasi efect ca variatia de intensitate. O crestere a
tensiunii de accelerare produce un fasicul lung si ingust cu o mica suprafata de impact cu piesele de
sudat si ca atare cu o penetratie (patrundere) mare. Fasciculul cu intensitate mai mare are o
densitate energetica mai mica asigurand incalzirea unei zone mai mari a pieselor de sudat.
In tubul electronic, vidul este de ordinul 10
-4
10
-5
torr, iar in incinta de sudare vidul creat de
catre pompa de vid este de ordinul 10
-1
10
-2
torr.
Vidul in camera de lucru, respectiv in incinta in care se lucreaza, este necesar din doua
puncte de vedere. In primul rand evita reducerea energiei cinetice a electronilor accelerati ca
urmare a impactului cu ionii din aer. In al doilea rand asigura protectia suprafetei libere a baii de
metal topit, a cordonului, impotriva actiunii elementelor din mediul inconjurator, din aer. Astfel in
figura 2 se prezinta diferenta de patrundere a unei imbinari sudate cu fascicul de electroni, in
conditiile unei presiuni a incintei de 10
-2
torr, respectiv de 0,5 torr.

Fig. 2.
Deci, cu cresterea presiunii in camera de sudare, patrunderea si coeficientul de suplete al
cusaturii scad.
Sudarea cu fascicul de electroni, sub aspect energetic, se caracterizeaza printr-un
randament relativ ridicat, astfel circa 6090% din energia cinetica a fasciculului de electroni (fig. 3)
este transformata in caldura si administrata pieselor de sudat.

Fig. 3.
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


Randamentul este cu atat mai mare, cu cat supletea fasciculului de electroni, este mai
mare.
In procesul de sudare se pierde energie prin efectul electronilor retrodifuzati si secundari,
care preiau circa 540% din energia fasiculului.
Totodata, cu importanta minora sunt si razele X, ce apar cu o pondere energetica de 1%
sau lumina, cu o pondere de aceeasi proportie.
Producerea razelor X impune masuri de protectie pentru operatori.
Referindu-ne la energia propriu-zisa pentru realizarea cordonului, circa 1560% din energia
cedata pieselor si transformata in caldura, este folosita la operatia de topire a materialelor, in
vederea realizarii cusaturii. Restul cantitatii de caldura transmisa componentelor este folosita
pentru incalzirea acestora, pierderi de energie prin conductie termica, in materialul ce se sudeaza,
precum si pentru vaporizarea materialului sudat, respectiv absorbtia caldurii latente de vaporizare.
2.1 Performantele sudarii cu fascicul de electroni
Sudarea cu fascicul de electroni se caracterizeaza printr-o puternica concentrare de
energie, densitatile de putere sunt cuprinse intre 10
5
10
8
W/cm
2
. Ca urmare a concentrarii puternice
a energiei, patrunderea cusaturii este mare si foarte mare. Se pot suda dintr-o singura trecere piese
cu grosimi cuprinse intre 0,5300 mm.
Cusaturile sunt, ca atare, foarte inguste si prin urmare, zonele influentate termic sunt de
dimensiuni reduse. Vitezele mari de topire si solidificare favorizeaza formarea unor structuri cu
granulatie fina.
Practic, tensiunile de accelerare sunt cuprinse intre 2060 KV, realizand patrunderi de
ordinul a 50200 mm la oteluri. Puterea specifica (puterea raportata la suprafata de actiune) a
sudarii cu fascicul de electroni este de circa. 1000 mai mare decat cea corespunzatoare sudarii cu
arcul electric normal. Sudarea cu fascicul de electroni se considera sub aspect energetic, de 10100
ori mai eficienta decat cea cu arcul electric.
Sudarea cu fascicul de electroni prezinta insa si unele dezavantaje. Dintre acestea se
mentioneaza faptul ca marginile pieselor de sudat trebuie sa fie pregatite foarte precis, astfel incat
latimea rostului sa fie cuprinsa intre 0,050,2 mm, constanta pe intreaga lungime.
In procesul producerii operatiei de topire cu fascicul de electroni, apar radiatii secundare
sub forma razelor X, periculoase pentru operator, ceea ce implica masuri speciale de protectie.
Instalatiile de sudare sunt de obicei stationare datorita lungimii mari a tunului electronic. Uneori
pentru puteri mici, se folosesc si pistolete, ce pot fi deplasate la componentele de sudat.
In octombrie 1969, URSS a sudat cu bombardament electronic, in cosmos, in absenta
atmosferei.
2.2 Design constructiv-tehnologic
La proiectarea imbinarilor sudate cu fascicul de electroni se are in vedere patrunderea
foarte mare si latimea redusa a imbinarii sudate.
Astfel, la sudarile cap la cap, asa cum s-a aratat, este necesara prelucrarea foarte precisa a
celor componente, astfel incat latimea rostului sa fie de ordinul 0,050,2 mm.
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


Pentru evitarea strapungerii tablelor si scurgerea metalului topit, respectiv vaporizat, pe
partea opusa, se practica fie aplicarea unui adaos la radacina cordonului (fig. 4.a), fie ingrosarea
zonei in care se realizeaza cordonul (fig. 4.b), fie realizarea unui guler la una dintre componente (fig.
4.c).

Fig. 4.
La imbinarile sudate de colt in T, cordonul de sudura joaca rolul unui cui, ca in cazul
asamblarilor din lemn. El, datorita patrunderii mari, asigura imbinarea dintre componente, in
conditiile in care axa cordonului este perpendiculara pe una dintre componente si paralela cu
cealalta.
Astfel daca, capacitatea de rezistenta a imbinarii din figura 5.a este insuficienta , se poate
practica imbinarea cu doua cuie de sudura (fig. 5.b.).

Fig. 5.
Aceleasi considerente se aplica si la sudarea de colt prin suprapunere, in care fasciculul de
electroni, poate fi dirijat perpendicular pe componentele de sudat (fig. 5.c.) sau in lungul suprafetei
de separatie a acestora (fig. 5.d.).
Pentru structurile din tevi, sudarea cu fascicul de electroni poate asigura fie
compartimentarea longitudinala a tevii (fig. 6.a), fie compartimentarea transversala (fig. 6.b).
Uneori este posibila sudarea a doua piese in zone inaccesibile, dupa ce fasciculul de electroni a
traversat una din piese. Astfel, in figura 6.c, se sudeaza intre ele doua tevi, prin strapungerea uneia
si solidificarea cordonului la piesa strapunsa initial.
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA



Fig. 6.
2.3. Tehnologia sudarii cu fascicul de electroni
Sudarea cu fascicul de electroni poate fi realizata functie de utilajul folosit in trei variante:
- sudarea in vid inaintat, in conditiile in care, piesele de sudat introduse intr-o incinta,
sub tunul electronic, aflata la o presiune sub 20 torr;
- sudarea in vid partial, la care piesele de sudat sunt intr-o incinta diferita de a tunului
electronic, cu presiunea cuprinsa intre 50250 torr;
- sudarea in atmosfera ambianta, in care piesele de sudat sunt plasate in afara incintei
tubului electronic.
Este de remarcat faptul ca, vidul inaintat de la operatia de sudare, asigura o concentrare
puternica a fasciculului de electroni, pe cand sudarea in atmosfera ambianta, datorita ciocnirii
electronilor de moleculele de aer, se realizeaza o defocalizare a acestora.
La sudarea cu fascicul de electroni, se defineste, coeficientul de suplete ca raport dintre
patrundere si latimea cordonului.
In cazul sudarii in vid inaintat, coeficientul de suplete este de 50, obtinandu-se deci, un
cordon cu o patrundere foarte mare si o latime redusa.
La sudarea in atmosfera ambianta, coeficientul de suplete este de 56. Datorita concentrarii
mari de energie, mai ales la sudarea in vid inaintat, vitezele de sudare sunt mari si foarte mari.
Astfel, la sudarea otelurilor cu grosimi de 610 mm, vitezele de sudare sunt cuprinse intre 45 m/min.
La sudarea otelurilor cu grosimi de 4060 mm, vitezele de sudare sunt cuprinse intre 0,41 m/min.
Comparand ciclurile termice ale sudarii cu fascicul de electroni cu cele ale sudarii cu arcul
electric normal se constata:
- timpii de incalzire sunt mult mai redusi;
- durata de mentinere la temperatura inalta a materialului de baza este mai redusa.
- timpul de racire t
8/5
are valori apropiate la componentele subtiri si este mult mai
mare la componentele groase.
Datorita acestei viteze mari de racire, zona influentata termic este relativ redusa. Ea are o
latime de (12) ori latimea sudurii. Tot din acest punct de vedere poate fi privita si sudarea pieselor
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


tratate, sudarea acestora nu influenteaza tratamentul termic al pieselor sudate pe zone largi, ci
doar, in stricta vecinatate a cordonului.
Fasciculul de electroni poate produce sublimarea instantanee a materialului de sudat, in
punctul de impact si formeaza un tub capilar adanc care se umple cu vapori metalici de tip plasma,
fiind inconjurat de o zona de material topit. Specific este faptul ca energia fasciculului este
transferata piesei pe intreaga adancime a tubului capilar si nu prin conductie de la suprafata, ca la
procesele cu arc electric.
Sudarea materialelor groase, are la baza efectul key-hole (gaura de cheie). Acest efect se
produce ca urmare a tendintei de topire accentuata si vaporizare a materialului din interiorul
cordonului de sudura.
Suprafata marginala a cordonului este sub forma unei gauri de cheie, aceasta cavitate
urmand sa fie umpluta de materialul topit.
Tot sub influenta jetului electronic (fig. 7), are loc si retinerea baii de metal topit pe
inaltimea mare a patrunderii cordonului, evitand curgerea gravitationala a acesteia in sensul
umplerii gaurii de cheie.

Fig. 7.
Cavitatea cu pereti lichizi se mentine in echilibru sub actiunea presiunii fasciculului, a
presiunii vaporilor materialului, a tensiunii superficiale, a presiunii de evaporare precum si a
greutatii metalului lichid.
Operatia de sudare cu fascicul de electroni, poate fi realizata cu preincalzirea materialului
in conditiile in care fasciculul este defocalizat. Uneori, cu fascicul de electroni se pot realiza numai
operatii de tratament termic sau de preincalzire sau postincalzire in urma procesului de sudare.
Comportarea la sudarea cu fascicul de electroni se caracterizeaza, deci, prin:
- aport caloric foarte scazut, administrat intr-un timp foarte scurt. Deci ZIT foarte redus
si granulatie fina a cusaturii;
- forma geometrica cu patrundere mare a cordonului, latime constanta pe grosime si
de dimensiuni mici. Deci tensiuni remanente reduse;
- sudarea in vid, in absenta oxigenului, hidrogenului, azotului conduce la o compozitie
chimica neafectata a cordonului si lipsa fragilizarii la rece. In schimb exista tendinta
vaporizarii elementelor cu tensiune de vapori inalta;
- viteza mare de racire la materialele groase duce la marirea duritatii ZIT. Acest
dezavantaj se diminueaza prin preincalzire, oscilarea fasciculului sau tratament termic
dupa sudare.
Cu fascicul de electroni se sudeaza, de obicei, urmatoarele categorii de materiale:
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


- materiale active (Ti, Zr, Be). Aceste materiale cu tendinta mare de oxidare, iar
sudarea cu fascicul de electroni in vid inaintat, asigura o imbinare de calitate;
- materiale refractare (Mo, Ta, W, V, Nb).
Se sudeaza datorita temperaturii mari dezvoltata de fasciculul de electroni pe adancimi,
respectiv grosimi importante ale componentelor:
- oteluri inoxidabile, cu grosimi mari;
- aluminiu sau aliaje de Al cu viteze foarte mari.
Nu se recomanda sudarea cu fascicul de electroni la materiale cu punct de vaporizare
scazut (Zn, Mg) sau aliaje ce contin aceste materiale.
Vaporizarea acestor materiale este avantajata si de existenta vidului in incinta pieselor de
sudat.
Rezultate bune la sudarea cu fascicul de electroni se obtin si la realizarea imbinarilor
eterogene, a materialelor cu puncte de topire si conductibilitati termice apropiate.
Sudarea se realizeaza, de obicei, fara material de adaos, datorita latimii foarte mici a
imbinarii.
Uneori, sudarea poate fi asigurata si cu material de adaos, prin folie de material de adaos
dispusa intre suprafetele pieselor de imbinat. Grosimea foliei este relativ redusa, submilimetrica.
Majoritatea imbinarilor cu fascicul de electroni se executa in pozitie orizontala, dar in cazul
componentelor cu grosime mare se prefera pozitia de cornisa pentru evitarea sau limitarea
efectului Key-hole.
Sudarea cu fascicul de electroni prezinta urmatoarele calitati sub aspect economic:
utilizarea rosturilor in forma I, practic fara deschidere, nu foloseste material de adaos, consum de
energie scazut, viteza mare de sudare, nu necesita operatii auxiliare dupa sudare (indepartarea
zgurii, prelucrari mecanice etc)


3. GURIREA CU FASCICUL DE ELECTRONI
3.1. Principiul guririi (perforrii) cu fascicul de electroni
Procedeul de gurire a materialelor are la baz fenomenele de topire i vaporizare, cu
desfurarea acestora extrem de rapid.







Fig. 12 Mecanismul de formare a gurii n impulsuri.
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA



Dac forma i dimensiunile dorite ale gurii nu pot fi realizate printr-un singur
impuls, se aplic tehnica de gurire prin mai multe impulsuri. n fig. 12, se prezint mecanismul
de formare a gurii cu fascicul de electroni, n mai multe impulsuri.

3.2 Principalii parametri la gurire
Principalii parametri electrotehnologici ai procesului de gurire sunt aceeai ca i la
procesul de sudare cu deosebirea c, n locul frecvenei oscilaiilor fasciculului de electroni este
vorba, n cazul guririi, despre durata impulsului i pauza dintre impulsurile fasciculului de
electroni.
Caracteristicile tehnologice principale ale gurii sunt: volumul de material ndeprtat, G,
diametrul gurii, d
g
i adncimea gurii, D.



a) volumul de material ndeprtat, este o funcie raport ntre puterea aplicat i
materialul piesei. n fig. 13 se arat cum variaz raportul materialului ndeprtat odat cu
schimbarea puterii pentru diferite material ale piesei. Penetrarea se face la 0,25 mm/s





Fig. 13 Cantitatea de material ndeprtat funcie de puterea FE i de materialul de prelucrat.


PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


m



b) diametrul gurii este
n funcie de mrimea timpului de impuls, diametrul gurii prelucrate poate fi
determinat cu ajutorul relaiei:
d
s
= a m
g
l
n

t
i

[mm] (6)
unde: a constant funcie de nclinarea fasciculului; m
g
constant funcie
de nclinarea materialului prelucrat; t
i
timpul de impuls [s].





c) adncimea gurii, obinut de un singur impuls (pulsaie) este dat de relaia:
D =

=
Q

[mm] (7)
n care:
mrimea creterii adncimii; Q puterea fasciculului; R raza fasciculului;
densitatea materialului piesei; L
m
cldura latent a fuziunii; c cldura specific; T
b
temperatura la care metalul topit este deplasat fa de pies; durata pulsaiei.
Adncimea de gurire obinut dintr-un numr de impulsuri (pulsaii), este dat de
relaia:
D =

e
kn

k





PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


1.12. Instalaii de gurire
Instalaiile de gurire cu fascicul de electroni sunt, n general, aceleai instalaii
ca i la sudarea cu fascicul de electroni. Descrierea i schema unei instalaii de sudare
cu fascicul de electroni este prezentat n materialul de fa la pct. 4.

Fig. 14 Echipament de gurire cu fascicul de electroni cu tambur rotitor.

La instalaiile de gurire, se iau unele msuri constructive, pe de o parte la nivelul tunului
de electroni pentru asigurarea posibilitii de comand n impulsuri a fasciculului (curentului
de fascicul), iar pe de alt parte la nivelul camerei de lucru pentru ca sistemul de vidare s
fie capabil s elimine vaporii de material care se degaj n timpul procesului. De asemenea,
la gurire, sistemul adecvat pentru a ine sub control procesul este comanda numeric.
n ultimul timp, pe plan mondial echipamentele de gurire de fascicul de electroni,
precum i metodele de gurire au cunoscut o continu diversificare. n continuare, se prezint
una din acestea, astfel:
n fig. 14 se prezint un echipament de gurire cu fascicul de electroni cu tambur rotitor,
la care gurirea se face n micare de rotaie continu, exist pericolul apariiei unor forme
eliptice ale orificiilor, datorit deplasrii piesei fa de fasciculul de electroni. Pentru a
elimina acest neajuns, fasciculul de electroni se deviaz simultan, corelat sincron cu
viteza de rotaie la suprafaa piesei pe durata impulsului, iar pentru perforarea orificiului
urmtor se readuce n poziia iniial.

1.13. Aplicaii
Dintre cele mai importante aplicaii ale guririi (perforrii) cu fascicul de electroni, sunt
de menionat: realizarea perforaiilor pentru site i filtre, fiind singurul procedeu care asigur o
transparen corespunztoare la grosimi relativ mari; realizarea prin perforarea duzelor;

PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


realizarea orificiilor cu unghiuri variabile n piesele active ale turbinelor de gaz, pentru rcire,
injecie i pentru absorbie de zgomot, realizarea de orificii n materialele superrezistente la
temperatur i rezisten mecanic, spre exemplu capetele de filiere
pentru fibrele de sticl.


4. ELECTRON BEAM MELTING EBM(
TOPIRE SELECTIVA CU FASCICOL DE ELECTRONI)
In procesul EBM piesele de metal sun construite strat cu strat din pulbere de metal (metalul se
alege in functie de cerinte si piesa) topita de un fascicol de electroni.
Straturile de pulbere de metal depuse sunt foarte subtiri, iar pulberea se topeste exact
urmarind conturul piesei definita de un model CAD 3D. Modelul CAD reprezinta desenul piesei
3D, acesta poate fi importat in programul masinii EBM si din alte programe cum ar fi Solid
Works.


PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


Masinile de taiere si de suduracu jet de electroni au aceleratii pana la viteze foarte
mari,cica junatare din viteza luminii.
Acest sir de electroni cu viteza foarte mare este focalizat intr-un spot de diametru mic,
unde energia cinetica a electronilor este transformata in energie termica,topind sau
vaporizand local materialele, in functie de ce se doreste, taierea sau sudura materialului.
Procesul se desfasoara de obicei in vid pentru a preveni coliziunile dintre electroni si
moleculele de gaz.
Electronii pot fi accelerate si distri buiti intr-un fascicol subtire de catre un camp electric.
Acest fascicol de electroni poate fi focalizat si dirijat prin lentilele de sticla.

4.1 Principiul de functionare
Principiul de prelucrare se bazeaza pe utilizarea unui fascicol de electroni cu viteza foarte
mare,care bombardeasa si vaporizeaza local piesa.
Se pare ca vaporizarea termica nu este singurul mechanism ce concura la indepartarea
materialului din semifabricat.
Procesul de functionare:
- fascicolul de electroni loveste materialul pe fundul cavitatii materialului;

PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


- transferal energetic produce o crestere a temperaturii;
- are loc o emisie termo ionica exponentiala din materialul piesei;
- electronii emisi tind sa reduca curentul generat in piesa:
- reducerea curentului din piesa este intrerupta de o explozie a materialului
supraincalzit in zona de transfer energetic si apoi se expune alt material rece;
- cu reducerea emisiei termoionice datorate materialului rece, curentul electronic
crescut ridica din nou temperatura in zona energetica si cilcul se repeta.
Materialul este inlaturat printr-o serie de expulzari rapide, de scurta durata.
Fascicolul de electroni
Se formeaza intr-un tun electronic, care este o trioda ce se compune din:
-catod, care este un filament de tungsten si care emite electroni;
-o grila de dirijare si accelerare;
-un anod prin care trec electronii accelerate.
Sirul de electroni emis pe suprafata filamentului de tungsten, este accelerat catre anod.
Imediat dup ace au trecut prin anod, ei si-au atins viteza maxima pentru tensiunea de
accelerare.
Electronii isi vor mentine viteza pana cand se lovesc de piesa.
Numarul de electroni dintr-un atom depinde de elementul respectiva si este egal cu nr atomic
di tabelul lui Mendeleev.
Electronii liberi se pot obtine prin incalzirea suprafetei unui metal cu o cantitate de energie
care sa transfere electronilor si acestia parasesc suprafata metalului.
Accelerarea electronilor se poate realiza cu ajutorul unui camp electric.
Daca electronii sunt accelerati intr-un camp electric atunci electronilor le este imprimata o
viteza ridicata, in functie de tensiunea de accelerare.
Controlul si focalizarea fascicolului de elecroni

PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


Fascicolul de electroni este controlat cu dispozitive optice precise si este cea mai puternica
sursa de calcura disponibila comercial.
Razele luminoase produc radiatii cu unde electromagnetice, a caror continut energetic depinde
de temperatura sursei de lumina.
Razele luminoase nu pot fi accelerate pentru a depasi continutul lor energetic.
Emisia de electroni este diferita ca principiu.
Fascicolul de electroni consta in particule incarcate negativ, a caror continut
energetic este determinat de masa si viteza particulelor.
Sistemul optic de control permite operatorului ca printr-un stereo-microscop sa observe
operatia de prelucrare marita circa 40 de ori.
Inainte ca electronii sa loveasca piesa, se foloseste un sistem de control cu lentile electro-
magnetice de putere variabila pentru a putea regla:
-diametru fascicolului de electroni la diametrul dorit
-pozitia piesei.
Tehnologia EBM este utila la taierea unor canale inguste sau unor gauri fine.
Procesul de perelucrare EBM este eficient doar la gauri de diametru mic, deoarece viteza de
indepartare a materialului este mica.
4.2 Aplicatii
Cele mai frecvente aplicatii ale EBM sunt :
Sudura
Taiarea
Tratamente termice
Gaurirea
Diferite aplicatii necesita diferite tipuri de fascicole de electroni, cu anumite densitati de putere
pe diferite suprafete.
-Gaurirea

PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


Fascicolul de electroni vaporizeaza materialul pana cand se atinge adincimea dorita a gaurii, sau
se penetreaza complet piesa respectiva.
Diametrul gaurii depinde de fascicolul de electroni, de densitate,de putere si de energie.
-Taierea unor canale-
Viteza de taiere este dependenta de cantitatea de material ce trebuie indepartata.
La grosimi de piese sub 0.55 mm se obtin pereti paraleli ai canalului de 0.03 mm.
La grosimi cuprinse intre 0.13-3.2 mm apare o conicitate nedorita a peretilor laterali de circa
12 grade.iar tolerantele de 0.05 mm.
Uneori sunt necesare mai multe treceri pana se obtine o rugozitate buna.
-Frezarea-
EBM se foloseste si la frezarea unor posibile profile foarte fine.
Piesa este staationara. Fascicolul de electroni este programat pentru a se deplasa.
-Sudarea-
Sudarea cu fascicol de electroni se poate face in aer, daca nu se cere o precizi ridicata.
Cand se impune o precizie ridicata atunci se opteaza pentru sudarea sub vid.
Avantaje
ale prelucrarii EBM
- este cea mai precisa tehnologie de taiere posibila;
- poate taia gauri foarte mici, pana la 0.05 mm diametrul;
- poate taia orice metal sau nemetal cunoscut care poate exista in vid;
- nu exista uzura a sculei in acest proces;
- se pot executa gauri adanci:
- preceizia de pozitionare este de circa 0.013 mm, iar diametrul fascicolului de 0.13
mm.

PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


- nu apar defecte de material pe suprafata taiata.
Dezavantaje
- toate prelucrarile EBM trebuie sa aiba loc in vid, ceea ce ridica pretul echipamentului
si restrange gabaritul pieselor;
- deoarece EBM are o viteza mica de prelucrare(0.1 mg/s) comparativ cu frezarea,este
eficienta doar la prelucrari fine la piese de gabarit mic.
EXEMPLU DE ALTE UTILIZARI ALE EBM:
-IN MEDICINA (IMPLANTURI)



PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA




RECONSTRUCTIE CRANIU

EXEMPLU DE PRELUCRARE PRIN EBM:

PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


-DESEN 3D AL PIESEI
-SIMULARE EBM
-REZULTATUL FINAL











PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


EXECUTAREA PIESEI

PRIN TEHNOLOGIE NOUA
Piesa trebuie realizata din otel inox.
-se alimenteaza masina cu pulbere de metal;
-se introduce desenul piesei in programul CAD al masinii;
-se prelucreaza piesa.
Avantaje:
-precizia piesei;
-piesa se executa in intregime pe acceasi masina;
Dezavantaje:

PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


-costul ridicat de prelcurare;
-timpul de prelucrare mare.
PRIN TEHNOLOGIE VECHIE
-se alege materialul;

-se debiteaza materialul in functie de dimensiunea piesei;
-se frezeaza locasul in care se monteaza roata;

-se executa gaurile de fixare pentru roata si pentru prinderea suportului de carucior(facut prin
strunjire)
-se asambleaza suportul de furca prin sudura;
Avantaje: -costul redus de prelucrare.
Dezavantaje:
-pentru prelucrare este nevoie de mai multe masini unelte(masina de gaurit,freza, strung)
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


5. Concluzii
Instalaiile de prelucrare cu fascicul de electroni au un ir de avantaje, ceea ce a dus la
utilizarea pe scar larg a metodei date: posibilitatea obinerii unei densiti mari a puterii;
concentrarea energiei pe o suprafa mic i respectiv obinerea unor zone reduse de nclzire,
ce permite prelucrarea unor piese de dimensiuni mici, obinerea unor guri foarte nguste etc.;
posibilitatea reglrii regimurilor ntr-un diapazon larg i controlul fin al proceselor de nclzire;
impurificarea minim a mediului la prelucrare i lipsa oxidanilor, ce permite prelucrarea
materialelor active i a celor ce se oxideaz rapid; lipsa unei scule speciale de prelucrare sau
uzura electrozilor etc.
Cu ajutorul fasciculului de electroni se pot prelucra att materialele conductoare de
curent ct i cele neconductoare cu diverse proprieti mecanice. ns o preferin mai mare li
se acord materialelor conductoare sau celor cu o acoperire conductoare, deoarece n acest caz
sarcina electrostatic poate fi uor nlturat prin legarea la pmnt a piesei de prelucrat.
Caracteristicile tehnologice ale prelucrrii cu fascicul de electroni (productivitatea,
precizia, calitatea suprafeei prelucrare) n mare parte snt determinate de posibilitile
echipamentului, parametrii energetici ai razei de electroni, proprietile materialului prelucrat.
Productivitatea procesului depinde de puterea fasciculului, dimensiunile zonei pe care acesta
este focusat, durata impulsurilor etc. Viteza de nlturare a materialului cu fasciculul de
electroni poate atinge 20-30 mm
3
/min. Din aceste considerente metoda dat se potrivete mai
bine pentru obinerea pieselor de dimensiuni foarte mici sau efectuarea unor lucrri n
domeniul microprelucrrii.






PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


Cuprins
1.Introducere..pag. 1
1.1 Consideratii generale.pag. 1
1.2 Fenomene fizice la prelucrarea cu fascicul de electroni.pag. 4
1.2.1 Densitatea de curent...pag. 5
1.2.2 Bombardarea cu fascicul de electroni.pag. 5
1.2.3. nclzirea, topirea i vaporizarea la bombardarea cu fascicul de electronipag. 6
1.3 Constituia instalaiei de prelucrare cu fascicul de electroni..pag. 8
1.3.1. Tunul electronic..pag. 11
1.3.2 Tipuri constructiv funcionale de tunuri electronice.pag. 12
2. Sudarea cu fascicul de electroni..pag. 14
2.1 Principiul procedeului de sudare cu fascicul de electroni..............................................pag. 14
2.2 Performantele sudarii cu fascicul de electroni..............................................................pag. 17
2.3 Design constructiv-tehnologic......................................................................................pag. 17
2.4. Tehnologia sudarii cu fascicul de electroni...................................................................pag. 19
3. Gaurirea cu fascicul de electroni.....................................................................................pag. 21
3.1. Principiul guririi (perforrii) cu fascicul de electroni..pag. 21
3.2 Principalii parametri la gurire..pag. 22
3.3 Instalaii de gurire.pag. 24
3.4 Aplicatii.pag. 23
4. Electron Beam Mealting.pag. 25
4.1 Principiu de functionare..pag. 27
4.2 Aplicatii.pag. 29
5. Concluzii.pag. 36
PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


Bibliografie:
1. Aplicatii ale fasciculului de electroni Dr. Ing. Dumitru Neagu
( http://www.dumitruneagu.ro/pdf/(6.3.2)APLICATIIale%20FE.pdf )
2. Tehnologiile neconvenionale Memorium
(http://conspecte.ro/cursuri/nu-este-specificat/tehnologiile-
neconventionale-memorium-34644.html)
3. Sudarea cu fasicul de electroni
(http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-
mecanica/SUDAREA-CU-FASCICUL-DE-ELECTRO53479.php )
4. Electron beam mealting EBM
(http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-
electricitate/TOPIRE-SELECTIVA-CU-FASCICOL-D13921.php )












PROIECT TEHNOLOGII NECONVENTIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA