Sunteți pe pagina 1din 7

Intre explorarile care sprijina sau transeaza un diagnostic reumatologie se numara:

analiza lichidului sinovial, artroscopia, examenul histologic (sinoviala, piele, vas,


ganglion, fascie etc), radiografia osteoarticulara si explorari inrudite (artrografia,
tomografie computerizata, rezonanta magnetica), instigatii izo-topice, cercetari sanguine.
Cuprins:
ANALIZA LICHIDULUI SINOVIAL
EXAMENE RADIOGRAFICE
REZONANA MAGNETIC NUCLEAR
SCINTIGRAFIA OSTEOARTICULAR
ARTROSCOPIA l IOPSIA SINOVIAL
TEHNICI DIAGNOS TICE RAR FOLOSITE
DETERMINRI SERICE
ANAI!A I"#I$%%I &IN'(IA
sus
ichidul sinovial se extrage prin punc)ie, care se efectueaz* +n condi)ii de asepsie, cu un
ac gros, dup* o preala,il* anestezie local*, folosind cea mai scurt* cale de acces +ntre
tegument -i sinovial*, cu evitarea vaselor sanguine -i a nervilor. .entru examen sunt
necesari /-0 ml lichid sinovial care este apreciat macroscopic, microscopic, chimic,
,acteriologic, imunologic. In mod normal lichidul sinovial este limpede, clar, v1scos, de
culoare gal,en deschis -i nu coaguleaz*. In mare parte el este un dializat plasmatic la
care se adaug* acid hialuronic produs de celulele sinoviale -i care se afl* +n
concentra)ie de 2,3 g4dl. Are o celularitate redus* p1n* la 522 celule4mm3 chiar +n
prezen)a unei leucocitoze sanguine. +n lichidul normal predomin* mononuclearele -i +n
general nu se g*sesc hematii. "oncentra)ia de proteine este +n jur de /,6 g4dl.
7ecoltarea lui +n scop diagnostic se face +n mai multe epru,ete curate sau sterile, cu sau
f*r* heparin* sau oxalat, +n func)ie de examenul vizat.
(iscozitatea lichidului cre-te cu concentra)ia acidului hialuronic sau odat* cu cre-tera
num*rului de leucocite. $ac* prin lichidul dintr-o epru,et* nu se pot citi litere de ziar se
consider* c* lichidul este tul,ure, situa)ie care sugereaz* un proces inflamator cu celule
multe sau cu fi,rin* mult*. %neori +n lichidul sinovial inflamator se g*sesc mici corpi (rice
,odies), rezultat al deta-*rii de fragmente din panusul sinovial. &inovita vilonodular*
produce un lichid de culoare maronie, depunerile de apatit* sau guta determin* o
culoare al,icioas* atunci c1nd lichidul con)ine a cantitate mare de cristale.
8estul cheagului de mucin* se realizeaz* prin punerea c1torva pic*turi de lichid sinovial
intr-un vas mic care con)ine 52 ml de acid acetic 09. Intr-un minut se formeaz*
:cheagul: care se fragmenteaz* sau nu la agitarea flaconului, semnific1nd c* acest
cheag este ferm sau fria,il. %n cheag sla, semnific* o concentra)ie redus* de
hialuronat.
Nivelul glucozei din lichidul sinovial este dependent de cel sanguin, echili,rarea
f*c1ndu-se cu s1ngele +n circa ;-6 ore de la ultimul pr1nz. &e consider* c* nivelul ei
este sc*zut +n cazul +n care diferen)a +ntre valoarea seric* -i cea din lichid este mai
mare de <2 mg. &c*deri ale glucozei se +nt1lnesc +n artritele septice -i +n mod neexplicat
+n poliartrita reumatoid*.
"u indica)ii )intite, +n lichidul articular se mai determin* -i al)i parametri. Nivelul
complementului hemolitic nu tre,uie s* fie su, =29 din valoarea lui seric*. >l scade +n
poliartrita reumatoid*. In lupusul eritematos sistemic -i uneori +n hepatita epidemic* el
poate fi, de asemenea, sc*zut, dar aceea-i sc*dere se remarc* -i +n ser. $etermin*rile
de imunoglo,uline, alte m*sur*tori chimice ca -i c*utarea proteinelor ?ence-@ones au o
foarte mic* valoare diagnostic*.
Num*r*toarea de leucocite clasific* lichidele sinoviale +n normale (su, 522 celule4mm3),
neinflamatoare (522 - 5222), inflamatoare (5222 - =0222), septice (peste /22 222). +n
mod normal domin* mononuclearele, polimorfo-nuclearele fiind su, 509. +n lichidele
inflamatoare -i septice raportul lor se schim,*.
>xamenul microscopic se poate extinde -i la cercetarea cristalelor, dac* se face +n
lumin* polarizat*. &e pot identifica cristale de urat de sodiu, pirofosfat de calciu,
colesterol, esteri cortizonici, oxalat, hidroxiapatit*.
In cazul artritelor septice examenul ,acteriologic comport* o colora)ie orientativ* Aram
-i colora)ii specifice, iar culturile ce se practic* tre,uie s* fie at1t pentru germeni aero,i
c1t -i pentru anaero,i.
>BAC>N> 7A$I'A7ADI">
sus
>xamenul radiografie conven)ional reprezint* o foarte important* metod* de diagnostic
+n patologia osteoarticular*. >l ofer* informa)ii +n special asupra structurilor osoase dar
-i asupra )esuturilor moi. In privin)a structurilor osoase tre,uie urm*rite mai multe
elemente:
. modific*ri de densitate osoas*:
-osteopenia (osteoporoza) este rezultatul sc*derii masei osoase, care atunci c1nd este
detectat* radiografie semnific* un proces de mare intensitate. &e exprim* prin su,)ierea
corticalei -i prin l*rgirea spa)iului medular prin pierderea de tra,ecule. "1nd este difuz*,
generalizat*, poate fi urmarea v1rstei +naintate, a unei corticoterapii prelungite sau a
unei ,oli cronice de,ilitante. ocalizarea juxtaar-ticular* este semn de inflama)ie
sinovial1 -i apare +n artrite septice, poliartrita reumatoid*E
- leziunile osteolitice sunt transparente, circumscrise -i sunt mai u-or identifica,ile +n
cortical* dec1t +n medular*. >le pot fi urmarea metastazelor neoplazice (nu lezeaz*
cartilajul articular), a osteomielitei (afecteaz* cartilajul articular -i d* reac)ie peripstal*), a
dezvolt*rii de granulom sarcoidotic etcE
- osteocondens*rile sunt +nt1lnite +n metastazele osteo,lastice (neoplasm de prostat*),
mieloscleroz1, ,oala .agetE
. modific*ri ale osului cortical:
-resor,)ii corticale +nt1lnite mai ales +n sclerodermie, artrit* psoriazic1, artrit*
neurotrofic*, deger1tur*E
- eroziuni ce apar +n diverse zone ale osului (diafiz*, epifiz*, os su,con-dral) care pot
avea contur regulat datorit* existen)ei unor margini sclerotice (guta) sau neregulat, f*r*
scleroza marginal* (poliartrita reumatoid*)E
- osteofite, ce reprezint* os nou ap*rut +n urma unei solicit*ri mecanice repetate sau a
degener*rii de cartilaj, pot avea diverse localiz*riE
- reac)ia periostal1 se produce prin +ngro-area -i stimularea osteo,lastic1 a acestuia,
urmare a desprinderii sale de pe os prin edem, acumulare de s1nge, infec)ie, tumor*E
- osul su,condral adiacent cartilajului articular, care de o,icei are margini nete, poate
suferi un proces de scleroz* (+ngro-are cu cre-terea densit*)ii osoase +n artroz*,
osteomielit*, dup* fracturi) sau de cre-tere a transparen)ei, prin sc*derea vasculariza)iei
(necroze avasculare)E
. spa)iul articular +ngustat, semnific1nd distrugere de cartilaj articular, poate s* se
asocieze cu eroziuni sau chiste (poliartrita reumatoid*, guta, artroza). ',literarea sa
total* poate da anchiloz* cu dispari)ia articula)iei -i prelungirea traveelor osoase de la
un os la altul. *rgirea lui se produce de o,icei prin acumulare de lichid -i se o,serv*
mai ales la articula)iile mari. Apari)ia de calcific*ri +n interiorul spa)iului articular se
realizeaz* prin depuneri de s*ruri radioopace +n cartilajul hialin sau +n fi,rocartilaj
(menise genunchi, disc inter-verte,ral, cartilajul triunghiular al pumnului, simfiza
pu,iana). "ondrocalcinoza este cel mai ilustrativ exemplu al acestei st*ri.
In afar* de cercetarea structurii segmentelor osoase ale unei articula)ii -i a spa)iului
articular, tre,uie o,servat* -i men)inerea axialit*)ii lor. $eform*ri articulare -i dezax1ri
se +nt1lnesc +n nenum*rate suferin)e reumatice, fiind urmarea deterior*rii cartilajului
articular, a osului su,condral -i uneori -i a celui epifizar.
>xamenul radiografie permite -i o,servarea structurilor moi periarticulare ce deseori
ajut* la diagnostic:
-noduli su,cutani (cei reumatoizi nu erodeaz* osul -i nu calcific1, cei din gut* pot eroda
osul -i uneori au calcific*ri centrale)E
- calcific*ri su,cutane punctiforme sau +n plaje (sclerodermie, dermato-miozita, miozita
osifiant*, tofi guto-i), ale tendoanelor sau ,urselor, ale capsulei articulare (depuneri de
pirofosfat de calciu) sau paraarticulareE
- tumefieri ale p*r)ilor moi o,servate mai ales la degetele m1iniiE
- calcific*ri ale capsulei articulare.
8omografia computerizat* are unele avantaje fa)* de radiografia conven)ional*, mai ales
+n ceea ce prive-te detectarea foarte precoce a leziunilor. >ste util* +n diagnosticarea
precoce a suferin)elor sacroiliace de tip inflamator, deoarece poate aprecia modific*ri
mici ale dimensiunii spa)iului articular (+ngust*ri, scleroz*, eroziuni), nesesiza,ile la
radiografia o,i-nuit*. Cetoda se mai folose-te pentru diagnosticarea necrozelor
vasculare, pentru eviden)ierea chistelor su,condrale, pentru identificarea +ngro-1rilor
sinoviale, +n patologia lom,ar* prin herniere discal1 etc. 8omografia computerizat*
com,inat* cu artrografia ofer* posi,ilitatea explor*rii integrit*)ii cartilajului, a
ligamentelor -i tendoanelor.
7>!'NANFA CAAN>8I"G N%">A7G
sus
Cetoda se ,azeaz* pe +nregistrarea modific*rilor energetice pe care le prezint* ionii de
#, dup* o stimulare, +ntr-un c1mp magnetic foarte puternic. "um ionii de # se g*sesc +n
principal +n compozi)ia moleculei de ap*, diferen)ele de contrast +ntre diversele structuri
anatomice sunt determinate de hidratarea lor diferit*. Astfel osul cortical d* un semnal
sla, spre deose,ire de cel medular care are un semnal puternic. Aceea-i deose,ire
apare +ntre cartilajul hialin -i fi,rocar-tilaj, tendon, ligament. Astfel rezonan)a magnetic*
nuclear* este sensi,il* +n detectarea leziunilor mici ce reflect* alterarea contrastului. Are
o mare valoare diagnostic* +n detectarea foarte precoce a osteonecrozei aseptice
vasculare, cu importan)* asem*n*toare sau chiar identic* cu explorarea izotopic*,
sesiz1nd neregularit*)i tra,eculare, mai ales +n capul femural. Cetoda are o mare putere
diagnostic* +n leziunile discale -i +n patologia coloanei verte,rale. "a -i tomografia
computerizat*, poate identifica +ngro-ari sinoviale, chiste su,condrale -i alte modific*ri
morfologice fine care la radiografia conven)ional* nu sunt vizi,ile, fiind mascate de alte
structuri.
&"IN8IA7ADIA '&8>'A78I"%A7G
sus
Investiga)iile cu HIadioizotopi folosesc +n reumatologie JJm8c cuplat fie cu pertechnetat
(JJm8c (K<), fie cu metilendiphosphonat (JJm8c C$.) pentru explorarea osului -i
p*r)ilor moi. Aalium (;=Aa citrat) -i Indium (// lin) fixat pe leucocite sunt utile pentru
detectarea zonelor de inflama)ie infec)ioas*.
Dolosirea JJm8c 2< -i-a restr1ns indica)iile numai la c1teva st*ri patologice ca poliartrita
reumatoid*, polimialgia reumatic*, reumatismul psihogen, mai ales datorit*
nespecificit*)ii capt*rii.
&cintigrama folosit* +n prezent este cea cu JJm8c C$., care +n dinamic* recunoa-te 3
momente dup* injectarea i.v. a trasorului radioactiv. >tapa vascular* cu durata de
c1teva minute corespunde men)inerii intravasculare a su,stan)ei, apoi tot pentru c1teva
minute se deruleaz* cea de a doua etap* +n care trasorul difuzeaz* +n lichidul
extracelular. ' imagine recoltat* +n aceste dou* momente ilustreaz* fluxul sanguin -i
vasculariza)ia regiunii vizate, fiind util* la determinarea inflama)iei )esuturilor moi.
a 5-3 ore, trasorul p*r*se-te +n totalitate spa)iul extravascular -i se fixeaz* (datorit*
difosfonatului) +n propor)ie de <29 +n zonele de formare de os nou, os cu vie activitate
osteo,lastic* determinat* de traumatism, inflama)ie, infarct, tumor*. &cintigrama cu
JJm8c C$. joac* rol +n identificarea precoce a unor procese care la radiografia
conven)ional* se o,serv* tardiv. Astfel sunt identificate foarte timpuriu (uneori cu luni
sau ani) osteonecroza avascular*, distrofia simpatic* reflex*, tumorile scheletice.
&cintigrama cu Aalium dar mai ales cea cu Indium fixat pe leucocite este util* pentru
precocitatea diagnosticului focarelor inflamator-infec)ioase de tip osteomielit*.
A787'&"'.IA Ll ?I'.&IA &IN'(IAG
sus
Artroscopia permite vizualizarea cavit*)ii sinoviale. Articula)ia la care se practic* cel mai
des aceast* explorare este genunchiul. %tilitatea diagnostic* a artroscopiei este mai
ales +n cazul sinovitei vilonodulare, condromalaciei, osteocondritei, hemartrozei etc.
>xplorarea poate c*p*ta chiar un poten)ial terapeutic de ordin ortopedico-chirurgica .
$iagnosticul majorit*)ii ,olilo8 reumatice se poate face f*r* examen histologic. ?iopsia
sinovial* este util* +i cazul unor monoartrite cronice inflamatoare, mai ales c1nd se
suspicioneaz* o etiologie tu,erculoas* sau fungic*. >a se practic* +n timpul artroscopiei,
prin interven)ie chirurgical* sau cu un ac special (.arMer - .earson). .entru majoritatea
afec)iunilor nu reprezint* +ns* o pies* de ne+nlocuit +n sta,ilirea diagnosticului. >ste
evident c* poate fi folosit* +n scop de cercetare +n orice fel de suferin)*.
8>#NI"I $IAAN'&8I"> 7A7 D''&I8>
sus
%ltrasonografia cap*t* teren de explorare din ce +n ce mai mare, mai ales +n domeniul
evalu*rii modific*rilor din mu-chi -i din alte )esuturi moi unde pot fi detectate modific*ri
arhitecturale datorate infiltr*rii gr*soase sau fi,roase +n detrimentul masei musculare.
>ste +nc* un domeniu +n dezvoltare.
8ermografia se folose-te rar. C*surarea parametrilor termici ai articula)iilor superficiale
are numai o valoare informativ*. Nu este o metod* larg folosit*.
$>8>7CING7I &>7I">
sus
In ser se cerceteaz* reactan)ii fazei acute ai inflama)iei ((&#, proteina " reactiv*, a-5
glo,ulina etc.) -i +n plus se determin* fi,rinogenu+ plasmatic. 8oate au +ns* o valoare
nespecific*, put1nd fi +nt1lnite +n oricare alt* ,oal* inflamatorie. "u valoare diagnostic*
se mai fac determin*ri ale complementului hemolitic seric total sau a unor frac)ii ca -i
determinarea crioglo,ulinelor serice, am,ele explor*ri put1nd avea -i valoare +n
urm*rirea ,iologic* a ,olnavilor.
+n ,olile reumatice se descriu +ns* o multitudine de tipuri de anticorpi cu specificitate fa)*
de componentele :sel.HI ale organismului ca nucleoproteine, acizi nucleici,
imunoglo,uline, molecule de suprafa)* celular* etc. 7olul patogen al acestor
autoanticorpi este discuta,il, dar unii dintre ei joac* un important rol diagnostic. Arupul
cel mai important -i mai variat al autoanticorpilor este +ndreptat +mpotriva propriilor
structuri nucleare, dintre care o parte servesc drept antigene +n procesul imunologic.
8oate structurile antigenice nucleare men)ionate, ca -i altele nemen)ionate, determin*
producerea de anticorpi specifici care se g*sesc numai +ntr-una sau +n mai multe
suferin)e de tip reumatic +n incidente -i titruri foarte diferite. +n ansam,lu ei sunt numi)i
anticorpi antinucleari pentru a c*ror detectare glo,ala se folose-te metoda
imunofluorescen)ei indirecte. Imaginile o,)inute sunt +mp*r)ite +n < tipuri: periferic sau
inelar, omogen, p*tat, nucleolar, fiecare aspect suger1nd o specificitate de reac)ie cu
anumite su,straturi antigenice (fig. <./).
Anticorpii antinucleari sunt prezen)i -i la 09 din popula)ia s*n*toas*, procent care cre-te
cu v1rsta, ating1nd la ;2 de ani cifra de 309. In plus, ei mai sunt +nt1lni)i -i +n alte
suferin)e cum sunt infec)iile virale (mai ales cu virus >pstein ?arr), unele ,oli
inflamatoare cronice. .ozitivitatea -i intensitatea reac)iei depinde -i de su,stratul pe
care se face determinarea (celule renale sau hepatice de la roz*toare, culturi de celule
etc).
. Anticorpii fa)* de ds$NA (dou,le stranded $NA, $NA du,lu catenar sau nativ) dau o
imagine de fluorescent* de tip periferic. >i sunt considera)i marMeri pentru lupusul
eritematos sistemic, unde se +nt1lnesc +n propor)ie de peste =29, mai ales c1nd ,oala
este activ*. Anticorpii reac)ioneaz* -i cu ss$NA (single stranded $NA, $NA
monocatenar sau denaturat), am,ii av1nd aceia-i determinan)i antigenici. $eoarece
anticorpii anti ss$NA se +nt1lnesc +n foarte multe suferin)e, contaminarea ds$NA cu
ss$NA falsific* reac)ia. .entru evitarea fals pozitivit*)ii se folose-te ca surs* de antigen
Minetoplastul unei tripanosome nepatogene pentru om, denumit* "rithidia 4udliaecaie
con)ine ds$NA aproape pur.
. Anticorpii antihistone dau un aspect omogen la imunofluorescen)1 indirect* -i se
+nt1lnesc la peste 629 dintre ,olnavii cu lupus indus medicamentos, +n cazul asocierii cu
procainamida, anticorpii prezen)i la peste J29 dintre ,olnavi reac)ioneaz* cu complexul
,imolecular #5A-#5?, pe c1nd +n cazul hidralazinei, su,stratul antigenic al anticorpilor
antihistone este complexul #3-#<. Ace-ti anticorpi se +nt1lnesc -i la 30-029 dintre
,olnavii cu lupus -i la unii ,olnavi cu poliartrit* reumatoid*.
Anticorpii fa)* de nucleoproteine (complex $NA-histone) poart* -i numele de factor >.
&e +nt1lnesc la peste 029 dintre ,olnavii cu lupus -i dau imagine fluorescent* omogen*.
>i sunt implica)i +n formarea celulei lupice care este un polimorfonuclear ce a fagocitat
material nuclear eliminat de alt* celul* similar* traumatizat* care a suferit -i agresiunea
anticorpilor antinucleari +ndrepta)i +mpotriva deoxiri,onucleoproteinelor ($N.). &u,
ac)iunea acestor anticorpi -i +n prezen)a complementului seric, nucleul celulei agresate
devine material inert, identificat su, form* de corpi hematoxilinici. Dactorul > se
g*se-te +n serul a peste ;29 dintre ,olnavii cu lupus, dar se mai +nt1lne-te -i +n serul
altor ,olnavi (hepatit* lupoid*, alte ,oli zise de colagen).
. A treia clas* major* de anticorpi antinucleari (+n afar* de cei anti $NA -i cei anti
histone) reac)ioneaz* cu proteine nucleare nonhistonice solu,ile -i cu complexe 7NA-
proteine. Cajoritatea acestor proteine acide sunt extracti,ile cu diverse solu)ii. $eoarece
antigenul nu a putut fi identificat +ntotdeuna, el a fost denumit fie dup* ini)ialele primului
,olnav la care s-a descris, fie dup* numele ,olii primului ,olnav explorat.
Anticorpii anti %l-n7N. sunt specifici ,olii mixte a )esutului conjunctiv numai c1nd
lipsesc alte tipuri de anticorpi antinucleari. >i se g*sesc +ns* al*turi de al)i anticorpi +n
alte ,oli ale )esutului conjunctiv ca: lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, poliartrit*
reumatoid*, sindromul &jogren, lupusul discoid. a imunofluorescen)1 dau un aspect
p*tat.
Anticorpii anti &m (&mith), de-i se +nt1lnesc cu o frecven)* redus* (329), sunt
considera)i a avea o mare specificitate pentru diagnosticul lupusului eritematos sistemic.
Nu s-au mai identificat +n alte ,oli. $au, de asemenea, o imagine p*tat* la
imunofluorescen)1 indirect*.
Anticorpii anti &&-A (7o) sunt detecta)i +n sindromul &jogren +n propor)ie de 32-=29
dintre ,olnavi, iar +n ,oala lupic* la 329 din cazuri, mai ales la ,olnavii #A $73 -i
$75. >i se g*sesc -i +n alte ,oli ale )esutului conjunctiv. Ace-ti anticorpi s-au g*sit +ntr-o
asociere surprinz*toare cu sindromul lupusului neonatal, la nou-n*scut provenind prin
transfer placentar. Identificarea anticorpilor anti &&-A +n procente variate este -i urmarea
faptului c* determinarea prin imunofluorescen)a este negativ*, cu su,strat de celule
hepatice sau renale de roz*toare, -i pozitiv* c1nd se folosesc liniile celulare Nil-5 -i O?,
c1nd dau imagine omogen* sau p*tat*.
Anticorpii anti &&-? (a sau #a) au fost identifica)i ini)ial +n sindromul &jogren, apoi -i +n
,oala lupic*, dar +ntr-un num*r foarte mic de cazuri. Aceasta le confer* un grad de
relativ* specificitate pentru diagnosticul de sindrom &jogren. $au imunofluorescen)a
p*tat*.
Anticorpii anti &cl-=2 se +nt1lnesc +n scleroza sistemic1 progresiv*. $au imagine p*tat*,
omogen* sau chiar nucleoiar*, +n func)ie de su,stratul folosit pentru imunofluorescen)a.
Anticorpii anticentromerici +ndrepta)i +mpotriva unei proteine centro-merice, str1ns legat*
de $NA cromozomial, dau aspect p*tat -i par a fi specifici diagnosticului de sindrom
"7>&8, fiind prezen)i la peste 029 din cazuri.
Anticorpii anti @o-/ +nt1lni)i +n polimiozit* dau un aspect p*tat la imunofluorescen)a. +n
polimiozit* ca -i +n dermatomiozit1 se mai +nt1lnesc -i anticorpi +ndrepta)i +mpotriva unor
antigene marcate .C-/.
8ipul de anticorpi antinucleolari, care se +nt1lnesc aproape exclusiv +n sclerodermie,
interac)ioneaz* cu su,straturi antigenice specifice. >le sunt complexe 7NA-proteine sau
7NA specific nucleolare (ca de exemplu cel marcat <&-;&).
+ntre anticorpii anticitoplasmatici identifica)i p1n* recent exist* unii al c*ror su,strat de
interac)iune este reprezentat de fosfoproteine ri,ozomale cu diverse greut*)i moleculare.
Dactorul reumatoid este un alt tip de anticorp care se cerceteaz* frecvent pentru
diagnosticul poliartritei reumatoide. >l este o imunoglo,ulin* care se comport* ca
anticorp fa)* de IgA seric*. "el mai des face parte din clasa IgC -i mai rar din alte clase
de Ig. .rincipiul de determinare este de vizualizare a reac)iei antigen (IgA)4anticorp
(IgC), lucru devenit posi,il prin fixarea IgA pe particule materiale (latex sau hematii +n
reac)ia Naaler-7ose). 7eac)ia latex este mai sensi,il* dar mai pu)in specific* ca reac)ia
Naaler-7ose. Dactorul reumatoid este prezent la 609 dintre ,olnavii cu po%artrita
reumatoid*, dar nu este specific, el +nt1lnindu-se -i la 629 ,olnavi cu sindrom &jogren,
la 329 ,olnavi cu lupus -i +n multe alte afec)iuni +n procente varia,ile. Inciden)a
detect*rii lui cre-te la popula)ia +n v1rsta chiar dac* este s*n*toas*.
Alte teste serologice efectuate +n ,oli ale )esutului conjunctiv comport* determinarea
reac)iilor ,iologice pentru sifilis (care pot antedata de,utul ,olii lupice), determinarea
anticorpilor anticoagulan)i +n sindromul hemoragipar din lupus (prelungesc timpul de
coagulare prin interferarea ac)iunii complexului factorilor plasmatici (III -i IB -i a
factorului 3 plachetar), cercetarea anticorpilor anticardiolipin* +n cazurile de lupus
eritematos sistemic, la care se dezvolt* ,oala trom,oem,olic* sau trom,ocitopenie
autoimun*.