Sunteți pe pagina 1din 14

Etapa 1 : Stabilirea tipului sculei si al modului de constructie al

acesteia
Avand in vedere dimensiunile alezajului de prelucrat, modul de actionare al sculei,
natura materialui supus prelucrarii, se apreciaza ca tipul de brosa este una
cilindrica de interior .


Etapa 2 : Stabilirea parametrilor geometrici ai sculei

Partea de achiere:
Unghiul de degajare
a
, influeneaz modul de formare a achiei, raza de
deformarea a acesteia i coeficientul de comprimare plastic, i se alege n funcie
de materialul semifabricatului. Cu creterea unghiului de degajare crete
durabilitatea, scade fora de achiere i se mbuntete precizia i calitatea
suprafeei broate. Pentru oelul 41MoCr11, cu s
r
=110 130 daN / mm
2
se
adopt
a
= 10.
Unghiul de aezare se adopt n funcie de felul i calitatea suprafeelor de
prelucrat pentru broe de interior a
a
= 2
o
4
o
;
a
= 4.
Partea de calibrare:
Unghiul de degajare se adopt
c
= 10, la fel ca la partea de achiere.
Unghiul de aezare se alege innd seama de calitatea dinilor de calibrare
i de pericolul decalibrrii broei dup reascuiri, cu valori mai mici dect la zona
de achiere:
c
= 030 2. Se adopt
c
= 1.






Etapa 3 : Determinarea parametrilor constructivi ai sculei






Calculul adaosului de prelucrare


A = 0,005 * Dnom + (0,1..0,2) * L
D = 28,3 mm
L = 40 mm
Unde:
D diametrul gaurii dupa brosare in [mm]
L lungimea de brosat in [mm]
Stabilirea grosimii de aschiere pe dinte
Adaosul de prelucrare pe dinte :
a

= C
a
/
a
x
[mm].
= 50 ;
x
a
= 0,98;
C
A
= 3,4;
a= 3,4 / 50
0,98
= 0,073 mm.
a=s
d
=0,07 mm
Viteza de achiere
Viteza de achiere la broare se determin cu relaia
1
:
y
d
m
mv v
a T
K c
v

[m / min].
Unde:
cv coeficient ce depinde de proprietile mecanice ale materialului prelucrat, de
tipul broei i de calitatea materialului sculei: cv = 11;
T durabilitatea broei n minute de timp baz. Se recomand T = 180 340 min,
n funcie de complexitatea broei. Aleg T = 200 min.
Kmv coeficient de corecie, n funcie de materialul sculei. Pentru broe din oel
rapid Rp3 se ia Kmv = 1.4.
m, xv exponenii durabilitii i a avansului pe dinte
2
: m = 0,62 i y = 0,62.
99 , 2
07 , 0 200
4 , 1 11
62 , 0 62 , 0

v m / min

.


Se adopta ca valoare a vitezei de aschiere v= 3 m/min
Capul cozii brosei diametrului :

D
1
= D
0
(0,5.1) mm
D = 23,8 0,8 = 23 mm
Lungimea cozii brosei :
L
1
= 55 mm
5.Diametru conduceri fata
D
2
= D
0
0,05 = 23,8 0,05 = 23,75 mm
Lungimea conducerii fata :
L
3
= L pentru L 50 mm si oricare diametru al gurii
L
3
= 50 mm pentru L > 50 mm si D= (50100) mm
L
3
= 80 mm pentru L > 50 mm si D > 100 mm
Prin urmare am ales l
3
= 10
Pasul dinilor

Pasul dinilor este un element principal i de referin al danturii broei.
Pe baza faptului c n contact cu materialul, trebuie s fie concomitent minimum
doi dini, pasul danturii va fi:
P = ( 2 3 ) mm
P = 2,5 mm =2,88 mm
Se adopta pasul variabil pe o grupa de 3 dinti :
P1 = 2,78 P2 = 2,88 P3 = 2,98
Care se repeta pe toata lungimea active a brosei,deci atat in zona dintilor
aschietori cat si in zona de calibrare .
Inaltimea medie a dintilor : h = 0,35 * 2,88 = 1,008 mm
Latimea fetei de asezare f1= 0,37 * 2,88 = 1,06 mm
Latimea fetetei de pe fata de asezare f = 0,05 mm pentru dinti de degrosare si
finisare si f= 0,30,6 mm,in mod crescator,pentru dinti de calibrare.
Raza de racordare : R =0,6 * h = 0,6 * 1,008 = 0,60 mm
8.Numrul de dini care achiaz simultan
Z
0
=


Prima condiie este ca zsim2 , n caz contrar, broa ne fiind prins rigid n
dispozitivul de antrenare, exist riscul ca piesa s cad ntre dinii broei.
Aceast condiie trebuie ndeplinit i pentru realizarea unei uniformizri relative
a forelor de achiere.
Cea de a doua condiie este zsim6 , pe baz de rezisten mecanic a broei i a
mainii de broat. Cu ct crete numrul de dini simultan aflai n achiere,
proporional crete i fora de broare.
Z
0
=

= 3,47 => 4 dinti


Parametri geometrici :
Valorile unghiului de asezare vor fi :
- pentru dinti de degrosare = 2
0

- pentru dinti de finisare = 1
0
30


-pentru dinti de calibrare = 0
0
30
Numarul dintilor de degrosare


Z
4

= 7,72 dinti


Numarul dintilor de finisare

Se prevad ultimi 2 ....3 dinti de finisare , suprainaltarea la acestia fiind 0.01......
0.02 mm pe diametru.
Z
4
= 3dinti cu suprainaltare de 0.02

Numarul total de dinti aschietori

Z
4
= Z
4
+ Z
4


Z
4
= 3+ 7,72 = 10,72 dinti

Lungimea parti de aschiere

L
4
= 10,72 * 6,7 = 71,82 mm

Aria sectiunii aschierii

S
A
= 0,07 * 10 = 0,7 mm
2


Aria sectiunii golului

S
B
> 4 * 0,7
S
B
= 2,8 mm
2

Nr dintilor de calibrare

Z
5
=

= 1,67 => 2 dinti


X =0,5 *f
l
= 0,5 *2,683 = 1,341




Lungimea partii de calibrare

L
5
= z
5
*P
5

P
5
= (0,6.0,7 ) X P = 0,7 x 2,88 = 2,01
L
5
= 1,67 x 2,01 = 3,35 mm

Pasul dintilor de calibrare

P
5
= 2,01


Diametrul conducerii din spate

D
6
= D
min
0,01 = 23,8 0,01 = 23,79

Lungimea conducerii din spate

L
6
= 10

Lungimea totala a brosei

L = l
1
+ l
2
+ l
3
+ l
4
+ l
5
+ l
6

L= 10 +3,35 + 71,82 + 10 + 55 + 23,75 = 173,92 mm\

4 Alegerea materialului sculei

Dintii brosei sunt supusi unor solicitari mecanice importante. Din acest motiv
materialul utilizat trebuie sa asigure caracteristici ridicate si stabilitate in timp a
geometriei dintilor.
Materialul piesei de prelucrat este 41MoCr11, avnd duritatea Brinell HB = 241,
deci vom alege un material pentru confectionarea sculei avnd o duritate mai
mare.
Partea activ a broei va fi executat din oelul rapid Rp3, un otel cu
termostabilitate ridicata si rezistenta la uzura mai mare dect a piesei, avnd
compoziia chimic i caracteristicile mecanice conform STAS 7382-80.


Pentru oel rapid clit, caracteristicile mecanice sunt urmtoarele:
- limita de rupere la compresiune: (3.5 4) 103 Mpa;
- limita de rupere la ncovoiere: (3.6 3.7)103 Mpa;
- duritatea: 61 63 HRC.


Pentru partea de fixare a broei se alege materialul OLC 45, conform STAS 880-88.
Tratamentul termic se execut separat pentru partea activ i pentru partea
inactiv a broei.
Scula, din oel rapid Rp3, va fi supus unui tratament termic preliminar i a unuia
final.
Tratamentul termic preliminar este recoacere de nmuiere la 820 850C, n
vederea prelucrrilor de degroare. Dup degroare se impune recoacere de
detensionare la temperaturi de 600 650C, pentru evitarea deformrii ulterioare
a sculei sub influena tensiunilor interne.
Dup prelucrarea de finisare (nainte de ascuirea final) se aplic sculei
tratamentul termic de clire, la temperaturi de 1250 1290C, cu rcire n baie
izoterm avnd temperatura de 500 550C. nclzirea n vederea clirii trebuie
efectuat n trepte, cu meninerea constant a temperaturii la 450 600C, 850C
sau / i 1050C. nclzirea i rcirea se fac n bi de sruri: pentru temperaturi de
450 600C se recomand folosirea eutecticului ternar SrCl2 + NaCl + KCl, pentru
meninerea la temperatura de 850C se folosete amestecul de BaCl2 + NaCl, iar
pentru nclzirea final se recomand ca mediu BaCl2 n amestec cu dezoxidani.
Rcirea se face n baie de sruri, n trepte. Durata de nclzire t pentru aceast
bro este de:
t = m*D + n = 5,5 * 48 + 60 = 324 s.
m = 5,5
n = 60
Unde:
D dimensiunea de referin (diametrul broei);
m, n constante pentru un anumit oel (Rp3) i o anumit temperatur (pentru
Rp3, tclire = 1300oC).
Pentru scderea cantitii de austenit rezidual se recomand continuarea
tratamentului prin frig la temperaturi de pn la 80C, timp de 30 45 minute.
Apoi se vor efectua cel puin dou reveniri, succesive, timp de 60 75 minute
fiecare, n scopul durificrii secundare.Dup prelucrrile de finisare, n scopul
ameliorrii suplimentare a proprietilor sculei (duritate i rezisten la uzur) se
pot aplica tratamente termochimice de suprafa, de tipul nitrurrii, sulfizrii sau
cianurrii. Se va aplica cianurare, n urma creia se ajunge la o duritate a sculei de
69 72 HRC, iar durata de utilizare crete cu 150 200%.
Dup tratamentul prii active se face tratamentul prii inactive, care const n
revenirea nalt n baie de sruri numai a cozii sau recoacere aplicat tot numai
cozii.
Dup tratament, duritatea prii active trebuie s fie de 62 65 HRC (n cazul
cianurrii de 69 72 HRC), iar a prii de prindere de 35 45 HRC.
Pentru prevenirea deformatiilor, tratamentul brosei se va face n mod obligatoriu
n pozitie vertical, aceasta fiind suspendat att la nclzire , la clire ct si la
revenire.
5 Compozitia chimica

Materialul piesei este 41MoCr11, care dup un tratament termic de clire i
revenire are urmtoarele caracteristici mecanice:
- limita de curgere: Rp02 = 900 N / mm2;
- rezistena la rupere: Rm = 80 92 daN / mm2;
- alungirea la rupere: A5 = min. 10%;
- gtuirea la rupere: Z** = 6%;
- duritatea Brinell: HB = 241.


Tehnologia de producere a piesei:
Provine dintr-
Operatiile tehnologice;
- debitarea semifabricatului la 98 69[mm]
- strunjire longitudinal la 97 +adaos de prelucrare
- strunjire frontal de degrosare
- gaurire cu burghiul 24
- strunjire cu cutit disc profilat
- brosare interioara
- finisare
- danturare cu cutit roata de mortezat
- tratamentul termic pentru obtinerea unui complex de propietati pentru
materialul piesei.
- rectificare


Stabilirea schemei de ascuire

Ascuirea broelor se face pe maini speciale de ascuit, sau n lipsa acestora pe
maini universale de ascuit sau de rectificat.
Rectificarea fetelor de degajare se executa cu un disc taler profilat corespunzator,
pentru care se pune conditia ca raza de curbura a discului d in punctull de
contact sa fie mai mica decat raza de curbura a fetei de degajare b, in acelasi
punct, conditie din care rezulta unghiul de profil al discului si raza sa Rr pentru un
unghi de degajare si un diametru al brosei db.
d b

Considernd r =0,85rd atunci

Unghiul de nclinaie al capului de ascuit este + = 35 Adaosul de prelucrare
pentru operaia de rectificare este de ordinul a 0,03 -0,05.
Rectificrile de degrosare se vor efectua cu discuiri abrazive cu granulatia de
60...80, iar cele de finisare cu granulatia d 180...240, duritatea discului fiind n
clasa L...M cu viteza periferic a pietrei 25 m/min la degrosare si 35m/min la
finisare, cu avansul stv = 0,005 - 0,05 mm/cd.
Pietrele abrazive sunt de form disc taler, din corund cu liant ceramic.