Sunteți pe pagina 1din 18

1

Mod
.
Coala
Nr. Document
Semn. Data
Litera

Coala
Coli


Presa cu nec

UTM, FTMIA
st. grupa TP-111

Aprobat Bernic Mircea
Elaborat Rotaru A.
Verificat Guu Marin
Contr.nor.
Cuprins
1. Scurt istoric.
2. Dezvoltarea tehnico-economica in Republica Moldov

3. Dezvoltarea utilajului tehnologic
3.1 Notiuni generale a procesului de extrudare
3.2 Modelarea pastelor fainoase
3.3 Masina de extrudare SVF 540-600-800- Compania-Storci
3.4 Masina de extrudare in vid VSF TV/MI X- Compania-Storci
3.5 Masina de extrudare R 540 C- Compania-Storci

4. Proiectarea utilajului selectat : Presa cu snec
4.1 Constructia si principiul de functionare a utilajului
4.2 Elemente de calcul a utilajului selectat


5. Protecia muncii in I ndustria Alimentara
Bibliografia
















2
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic

1.Scurt istoric

Exista multe teorii referitoare la originea pastelor fainoase. Unii cercetatori au plasat originea
pastelor in secolul al XIII-lea, cand Marco Polo le-ar fi introdus in Italia, la intoarcerea sa dintr-una
din calatoriile in China in 1271. In capitolul CLXXI al cartii Minunile lumii, Marco Polo face
o referire la pastele din China. Insa, in opinia altor cercetatori, originea pastelor dateaza cu mult
inainte, inca de pe vremea civilizatiilor antice etrusce, care ar fi facut paste prin macinarea mai
multor cereale si seminte si apoi le-au amestecat cu apa, un amestec care a fost mai tarziu gatit,
transfarmandu- se astfel intr-un aliment gustos si hranitor.

Atunci cand colonistii greci fondat Napoli, in secolul al VI-lea I.H. au adoptat un fel de paste
facute de catre localnici din faina de orz si grau anestecata cu apa, pe care le uscau
la soare, denumite Macaria.

Termenul de macaroane, pastele lungi din prezent, se regasete in scrierile unor scriitori
romani, inca din primul secol al erei noastre. Platina, curator al bibliotecii Vaticanului, a scris in
secolul al XII-lea, ca macaroanele cu branza au fost un preparat culinar mostenit de la bucatarii
din Genova si Napoli, pe care locuitorii sai in mancau la mesele de zi cu zi. Intr-o carte numit
Tigaia pentru gatit, din secolul XIII, a fost mentionat preparatul lasagna, sub fortma unor paste
late si lungi, imbogatite cu proprietati nutritive. Termenul Laganas se gaseste si in cartea numita
Din Arta Culinara din Apicio. Intr-un Codex din secolul XIII, care poate fi gasit n Universitatea
din Bologna, se poate gasi descrierea modului n care se prepara lasagna.

In 1878, a fost inventat Purificatorul Marsellais, purtand insusi numele inventatorului, folosit la
purificarea fainei, ceea ce a dus respectiv la imbunatatirea calitatii pastelor. Iniial, pastele au fost
asezonate cu sos de rosii si ulei, ca mai apoi atat bucatarii , cat si gospodinele sa-si aduca propriile
idei creative, cum ar fi adaugarea de mozzarella, parmezan, alte soiuri de branzeturi, sunca, carne si
mezeluri din carne si peste. Pastele au devenit astfel principalul ingredient din bucatariile italiene.
Marea dezvoltare a calitatii pastelor italiene, a fost strans legata de export, care, la sfarsitul
secolului XX a ajuns la un nivel record de 70.000 de tone, dintre care multe au fost trimise n
Statele Unite ale Americii. Mai tarziu, arile importatoare au inceput sa produca utilaje proprii
pentru fabricarea pastelor, iar acestea au reusit sa cucereasca intrega lume. De atunci,
oamenii au inceput sa se refere la acest fenomen ca fiind Industria de Paste Fainoase






3
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic

2.Dezvoltarea tehnico-economica in Republica Moldova
Activitatea de obtinere a produselor de panificatie, reprezinta una din cele mai vechi preocupari ale
omului si totodata una dintre ramurile principale ale industriei alimentare.
Avind in vedere importanta pe care o au produsele de panificatie in satisfacerea cerintelor de hrana
ale consumatorilor, industria de panificatie a cunoscut in decursul timpului o dezvoltare sustinuta,
caracterizata prin aplicarea unor procedee si tehnologii noi de fabricatie, extinderea gradului de
mecanizare si automatizare a proceselor tehnologice, largirea gamei sortimentale, prin realizarea de
noi produse in concordanta cu tendinta si cerintele consumatorilor, asigurarea imbunatatirii valori
nutritive si calitatii produselor de panificatie.
Preocuparea de baz a specialitilor din industria de panificaie, o constituie aplicarea n acest
sector, a celor mai noi metode, procedee i tehnici, care s asigure obinerea pe cale mecanizat,
industrial a produselor de calitate superioar, bine afnate, cu porozitate crescut, cu gust i arom
plcute, cu valoare alimentar ridicat, care s se menin mult timp n stare proaspt.
Pe plan mondial, un numr tot mai mare de specialiti, organisme i instituii specializate ntreprind
studii i desfoar ample cercetri n vederea definitivrii i aplicrii n industria de panificaie,
atit a procedeelor, tehnologiilor ct i a celor mai buni amelioratori, care s asigure obinerea unor
produse de calitate i n sortimente adaptate la specificul local, la gustul consumatorilor i n
acelai timp s se nscrie n linia general de dezvoltare a tehnicii i tehnologiei de fabricaie n
domeniu.
Intrarea eventual a Republicii Moldova n Uniunea European necesit decizii concrete i ample
n dezvoltarea continu i cu succes a economiei naionale. Numai nzestrnd economia naional
cu utilaje tehnologice performante, se poate de satisfcut cerinele mereu crescnde ale
consumatorilor n cele mai necesare i preioase produse alimentare.
Pentru a face fa cerinelor multiple ale industriei, consumatorilor i construciei de maini pentru
industria alimentar, specialistul din ntreprinderile acestei industrii trebuie s cunoasc:
- construcia i principiul de funcionare a utilajelor, mainilor i instalaiilor din indrustria
alimentar;
- regulile de exploatare, ntreinere, reparare i modalitile de reglare a lor;
- metodele de calcul, construire, fabricare a utilajelor din domeniu i metodele de asigurare a
fiabilitii utilajelor.
n prezent, sunt necesari specialiti cu cunotine profunde nu numai n specialitatea de baz, ci i
domeniile nrudite, deoarece progresul tehnic este determinat de evoluia complex a tuturor
ramurilor.
Mainile i utilajele din industria alimentar sunt maini de lucru destinate pentru operaii
diversificate n cadrul proceselor de producie, n conformitate cu cerinele tehnico-economice
impuse fiecrei lucrri n parte.
Prin folosirea mainilor n executarea diverselor lucrri din cadrul proceselor de producie din
industria alimentar, se asigur:
- mrirea productivitii;
- realizarea unor lucrri n termene optime i de o calitate superioar;
- reducerea costurilor pe tona de produs;
Intreprinderile sunt echipate cu utilaj fabricat de firme europene de performanta: pentru fabricarea
pastelor fainoase Bassano, Buhler, Dominioni, pentru fabricarea bioxidului de carbon
Union, linia de ambalaj Zamboni, cuptoare BN-25. BN-50, Gostol, Bongard, Riello.
Atelierele experimentale mecanice acorda intreprinderilor de panificatie, cofetarie si paste fainoase
urmatorele servicii: reutilarea sectiilor de producere, revizii tehnice si reparatii capitale a utilajului,
ajutor tehnic, lucrari de montare si asamblare. La fel, aici se fabrica utilaj nestandardizat, gratare,
mangaluri, usi si gratii din metal, piese de schimb pentru repararea utilajului.




4
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic
3.Dezvoltarea utilajului tehnologic
3.1Notiuni generale a procesului de extrudare


Extrudare - procedeu de prelucrare prin deformare plastic a materialelor, care const n trecerea
forat a materialului printr-o matri de form adecvat cu o deschidere rotund sau profilat
(numit matri de extrudare).
Primul extruder a fost elaborat n Anglia, 1869 pentru producerea salamurilor i a servit ca prototip
pentru primele extrudere elaborate n 1935 n calitate de pres la producerea pastelor finoase.
n a. 1940 s-a utilizat extrudare la cald, care determina gelificarea amidonului.
Extrudarea se bazeaz pe dou procese: deformarea chimico-mecanic i ocul de decompresie.

Extrudat - produs obinut prin trecerea materiilor prime printr-o pres elicoidal cu una sau dou
spirale, cu manta de rcire sau nclzire i duz de extrudare la capt.
Extruderul este utilizat pentru plastifierea, fierbere, deshidratare, expandarea unor produse sau
materii prime alimentare granulare, cristaline sau pulverulente, singure sau n amestec, iar uneori
cu adaos de soluii pentru ameliorarea nsuirilor.

Aceste procese au loc sub aciunea tensiunii de deformare, temperaturii i presiunii cu anumite
viteze de transfer i ndeprtare a cldurii.
Procesele, care au loc n timpul extrudrii se clasific dup gradul de aciune:
-descompunere la nivel celular;
- texturare;
-sterilizare;
- eliminare a umiditii;
- redarea formei;

n rezultatul extrudrii produselor se mbuntete:
-asimilarea substanelor nutritive;
-se mrete rezistena la pstrarea;
-asimilarea grsimilor;
-crete volumul masei.




5
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic
3.2MODELAREA PASTELOR FINOASE
Modaliti de modelare:
*extrudare (presare): n urma presiunii exercitate asupra lui, aluatul este obligat s treac
prin orificiile unei matrie; forma pastelor rezultate este dat de forma orificiilor matriei
*tanare: cu ajutorul unor forme specifice se decupeaz din foaia de aluat, buci de
diferite forme i mrimi
*tiere: foaia de aluat este tiat n fii de o anumit lime i lungime

MODELAREA PRI N EXTRUDARE:

Fig.1. Reprezentarea schematic a dispozitivului de extrudare a aluatului de paste
1 zona de alimentare; 2 cuva de amestecare; 3 motor electric; 4 cilindru melcat
5 sistem de tiere

Presarea aluatului pentru a trece prin orificiile matriei se poate realiza prin:
cilindru cu piston acionat mecanic sau hidraulic
unul sau mai multe perechi de melci paraleli de presare
o pereche de valuri de refulare
pomp rotativ cu excentric
pomp cu roi dinate
dou uruburi elicoidale dublate n angrenare



6
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic

Regimul de curgere este specific lichidelor vsco-elastice:
primul strat de aluat, se lipete foarte strns de suprafeele cu care vine n contact i
rmne nemicat, deoarece n acest caz fora de adeziune este mai mare dect cea de coeziune
ncepnd cu al doilea strat, fiecare nou strat de aluat se va deplasa pe anteriorul, forele
de coeziune fiind nvinse de forele de adeziune
straturile se deplaseaz cu viteze diferite, crescatoare dinspre periferia orificiului spre
centru ei

Caracteristici ale pastelor finoase modelate:
culoarea s fie plcut, omogen (acceai intensitate pe toat suprafaa), fr pete brune de la
contactul cu utilajele
s i pstreze forma obinut la modelare, s nu se rup la tiere sau aezare n casete (o
bun elasticitate)
suprafaa s aib un aspect sticlos
la uscare s nu se nmoaie, s nu se lipeasc ntre ele sau de suprafaa cu care sunt n
contact, iar dup uscare s nu se desfac
s nu prezinte urme de uscare excesiv, sub form de fisuri sau crpturi
caracteristicile organoleptice i vsco-elastice s corespund sortimentului din care fac
parte
sortimentele modelate prin presare (macaroanele) s suporte greutatea proprie a firului de
1,5 2 m fr s se rup sau s se alungeasc vizibil
cnd tubul de macaroane se strnge ntre dou degete pn la apropierea suprafeelor
interioare nu trebuie s se rup sau s se lipeasca, iar dup ncetarea forei trebuie s revin
la forma inial.
suprafaa neted, fr asperiti, cocoloae, rupturi sau defecte de modelare (dungi, solzi ),
s fie omogen, mat









7
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic






Fig.2.Tipuri de matrie folosite la extrudarea aluatului


8
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic
3.3Masina de extrudare SVF-540-600-800


Fig.3.Masina de extrudare SVF 540-600-800
Masina de extrudare automat (fig.1.) pentru foi de aluat de 540-600-800 mm.
Masina de extrudare din oel inoxidabil pentru producer pastelor fainoase proaspete,deosebit
de potrivita pentru utilizarea in intreprinderi medii si mari.Produce pastele fainoase de tip
lasagna,paste lungi si paste umplute.Este separat de liniade producere mecanizata,are o
constructie robusta.
Capacitatea de producie: 500 kg / h (SVF 540) -550 kg / h (SVF 600) -600 kg / h (SVF 800).
Poate fi alimentat cu amestecuri din grupuri separate (Premix, Beltmix , Bakmix )
Sistemul frmntarea este alcatuit din 3 faze cu prelucrare orizontal , cu control automatic
a compresiunii (previne ruperea din cauza cderii accidentale a corpurilor strine). Cuva
malaxorului este mobila , astfel o putem inclina la un unghi comod pentru curatire . Detine un
panou electric din oel inoxidabil cu ecran tactil PLC.Deasemenea un system de control automat
de lubrifiere nchis i centralizat
Tabel cu date tehnice
SVF 540 SVF 600 SVF 800
Latimea foii de aluat (mm) 540 600 800
Consumul de energie (kw) 7 7.2 8
Puterea (kw) 8 8.2 9
Greutatea (kg) 1400 1490 1600
Productivitatea (kg/h) 500 550 600



9
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic


Fig.4.Proiectarea grafica a Masinii de extrudare SVF 540-600-800

3.4Masina de extrudare in vid VSF TV/MI X
Masina de extrudare VSF TV/MIX (fig.2) este o inovatie revolutionara,fapt caruia ii datoareaza
regimului de producere a pastelor fainoase in vid. Masina de extrudere VSF TV/MIX este fabricata
din otel inoxdabil .Echipata cu un grup de programe pentru prepararea si dozarea automata a
aluatului,. Detine doua malaxoare si o pereche de role de laminare cu actionare independenta . Este
dotat cu matrici laminate pentru tipul pastelor cu umplutura. Aceasta permite producerea foilor


10
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic
pentru pasta in absenta totala a aerului folosind aceleasi materii prime ,obtinind un produs cu o
culoare galbena mai intense,un aluat compact cu o elasticitate mai buna si un produs mai rezistent
la gatire.Capacitatea de productie 250-500 kg/h.


Fig.5.Masina de extrudare in vid VSF TV/MI X

Tabelul cu date tehnice
VSF TV/MIX 250 VSF TV/MIX 540
Latimea foii de aluat (mm) 250 540
Productivitatea (kg/h) 250 500
Puterea (kw) 8 11
Greutatea (kg) 800 1000


3.5Masina de extrudare R 540 C


11
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic

Fig.6. Masina de extrudare R 540 C

Maina pentru producerea de pastelor cu umplutura din carne si brinza ntr-o singura
foaie . Sunt incorporate cu matrici interschimbabile pentru schimba simplu si rapid
dimensiunea produsului .La baza producerii sta un sistem de formare a produsului prin
capsare .Dispune de o singura pereche de role reglabile pentru laminare ,cu actiune
independenta.Dispozitivele de comanda ,de control si de siguranta sunt create in
conformitate cu regulamentul IS.Detine un potentiometru de control al vitezei inventorului
liniei de producere. Masini robuste si sigure ,sunt ideale pentru intreprinderi mici si mari de
producere a pastelor fainoase.
Tabelul cu date tehnice
Productivitatea (kg/h) 250-450
Latimea foii de aluat (mm) 540
Greutatea (kg) 1450
Dimensiuni (mm) 1450*1500*1600
Puterea (kw) 8.5



Tabelul.1. Productivitatea in dependenta de proprietatile foii de aluat
(grosimea ,elasticitatea ) si a umpluturii (compozitia ,densitatea,consistenta )


12
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic
Denumirea n/min Kg/h
Tortellazzi

53 382
Cappelletti

130 176
Saccotinni

90 151
Mezzagocci

130 295.5
Mezzaluna

130 315
Pansotti

130 665.5







4.Proiectarea utilajului selectat:Presa cu snec
4.1 Constructia si principiul de functionare a presei cu snec


13
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic

Presa de tip LPS-1000 (Fig. ) are un design universal, deoarece este completat cu 2 prese la
capete pentru matrici rotunde cu mecanism de schimbare a lor, cu o unitatea suflant i un
mecanismul de tiere pentru fiecare cap pentru dou matrici dreptunghiulare matrici cu
mecanismul lor schimb i dispozitiv de suflare .
Dispozitivul de dozare cuprinde un dozator cu nec pentru fin si un distribuitor de ap .
Malaxoarele sunt alcatuite din doua camera din otel inoxidabil iar procesul de amestecae a
aluatului se realizeaza in directie orizontala cu ajutorul paletelor . Camera superioar este mai mica
si este conceputa pentru amestecarea finii i apei care ies din dozator, camera de jos este dubla si
este conceputa pentru amestecarea finala a aluatului.


Fig.7.Proiectarea grafica a presei cu snec

Odata cu inceperea procesului de amestecare capacele cu gratii a malaxorului sunt
blocate.Procesul de amestecare a malaxorului se realizeaza in vid efectuind miscari de rotatie 4.
Mixerul este instalat deasupra presei perpendicular cu axa camerei superioare i inchis strins cu
un capac din sticla organica.
Paletele de pe arborele din a treia camera sunt situate simetric la un unghi stabilit,ce permite
distribuirea uniforma a aluatului in doua fluxuri . Lamele de pe arborele din a treia camer sunt


14
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic
situate simetric la un unghi predeterminat, care permite distribuirea aluatului uniform n dou
fluxuri i direcionarea lui la amestecare din centru spre pereti .
Amestecul din a treia camera se absoarbe cu ajutorul unei pompe in vid printrun filtru montat pe
capacul acesteia.Paletele pentru amestecare a malaxoarelor si dozatorului au la baza o conducta
comuna.
Corpul presei este amplasat perpendicular cu camera vacuum. La sfritul corpului presei se
afl flane pentru ataarea turelei la cutia de viteze. Corpul este inzestrat cu o camera pentru apa
care prin conducte alimenteaza si scurge apa.Fiecare snec funcioneaza de la unitate individuala.
Capatul presei completat spatii pentru matrici rotunde cu mecanismele de schimbare a lor, cu o
unitatea suflant i un mecanismul de tiere pentru fiecare sectiune.
Capatul presei de tip tub prezinta in sine o constructive sudata ,compusa din tevi cu diametrul
130mm ,doua conducte,colectorul si matricea. Conductele sunt situate la capetele flanei pentru
ataarea la corpul de presa. Colectorul este format din 20 de bucse de bronz cu diametrul interior de
22 mm, aluatul este distribuit uniform pe lungimea matricei.

Unitate de suflare const dintr-un ventilator,cu conexiune la conducta centrifugala cu canalele
de distribuie, fixat pe ambele pri ale matriei. n partea de jos a canalelor dea lungul lor sunt
dispuse deschideri ale fantei prin care este suflat produsul extrudat .
Presiunea de formare in constructia acestei prese de aproape de dou ori mai mare dect LPL
prese 2M, ... i constituie 912 MPa, ceea ce permite de a mbunti calitatea produsului finit, n
special unul dintre parametrii si de baz - rezisten.
Pentru deservirea sigura a presei pentru producerea pastelor fainoase este necesar de respectat
uematoarele,reguli:
*zilnic de verificat mecanismul de blocare a capacelor malaxoarelor;
*in timp ce presa lucreaza nu se efectueaza nici o verificare sau reaparatie locala,nu se scot
detaliile masinii ,nu se permite atingerea de catre personal a pieselor ce se afla in regim de lucru.
*presa trebuie s se amplaseze n mod corespunztor, toate butoanele i cablurile electrice
trebuie s fie n stare bun;
*controlul si reparatiile motoarelor electrice se petrec doar in regimul oprit a presei;
*toate dispozitivele i detaliile presei trebuie s fie ntotdeauna la locul lor i s fie n stare bun;
*platform de lucru balustrade si scari trebuie sa fie in stare buna i curata;

4.2 Elemente de calcul a utilajului
Calculul tehnologic al matriei const n determinarea productivitii matriei existente sau
n determinarea diametrului matriei, cunoscnd productivitatea ei.
Productivitatea matriei P (n kg de produs finit/s) se determin cu expresia:


15
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic

100
,
100
a
pt
W
P v f
W

(1.1)
n care v reprezint viteza de depresare prin gurile matriei, ; m s
densitatea aluatului care variaz de la 1330 la 1447
3
; kg m
f aria seciunii matriei,
3
; m

a
W umiditatea aluatului, %;

pt
W umiditatea produsului finit, %.
Aria seciunii vii a matriei pentru fidea:


2
,
4
f
nd
f
t
= (1.2)


Seciunea vie a tuturor gurilor de modelare , f

2
m :

( ) ( ) ( ) : 100 100 ,
p a
f PK v W W
(
= (

(1.3)
n care k reprezint coeficientul lucrului util al matriei (K=0,9...0,95).
Calculul la rezisten a matriei se efectueaz cu scopul de a determina grosimea matriei.
Grosimea matriei ,
p
h b AP o = (1.4)
n care b reprezint limea matriei, m;

p
P presiunea de presare, MPa;
o tensiunile admisibile, MPa;
A coeficient (A=1,4...137).

Diametrul matriei D (n m):
4 . D F t = (1.5)
Suprafaa matriei F (n
2
m ):
,
f
F f K =

(1.6)
De calculat matria de form circular cu care este dotat presa cu aciune continu tip -2M,
pentru a fabrica fidea, dac se tie c:
viteza de depresare a fidelei v=0.018m/s
densitatea aluatului =1360 kg/m
3



16
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic
umiditatea aluatului W
a
=28%
umiditatea produsului uscat W
pf=12.6
%
diametrul gurilor matriei d=0,007m, numrul de guri n matri n=78, coeficientul seciunii
matriei 0,1.
f
K =
Rezolvare
Aria seciunii matriei se determin cu expresia (1.2)

=0.36



Productivitatea matriei se calculeaz cu expresia (1.1)
P=0.018




Aria seciunii vii a tuturor gurilor de modelare se determin cu expresia (1.3):
f=



Suprafaa matriei se determin cu expresia(1.6):
F=0.31



Diametrul matriei se calculeaz cu expresia (1.5):
m D 6 , 0
14 . 3
285 . 0
4 = =


17
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic
5. Protectia muncii in I ndustria Alimentara
Scopul proteciei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectrii sau mbolnvirii
angajatului cu crearea concomitent a condiiilor confortabile de munc la o productivitate
maximal a acesteia.

Securitatea muncii n activitatea de producie se asigur pe urmtoarele ci:
-instruirea n materie de protecia muncii a tuturor angajailor i a altor persoane la toate nivelurile
de educaie i pregtire profesional;
-instructarea prealabil i periodic a tuturor angajailor;
-pregtirea special angajailor care deservesc maini, mecanisme i utilaje fa de care snt
naintate cerine sporite de securitate;
-verificarea periodic a cunotinelor personalului tehnic ingineresc a materiei n protecia
muncii(nu mai rar dect o dat n trei luni).
- pentru toate utilajele se vor afisa la loc vizibil instructiunile de deservire ,exploatare si respectare
a normelor de protectie a muncii.
-nu este permisa punerea in functie a utilajelor si instalatiilor la care lipsesc aparatorile la organelle
de miscare sau dispositive de protective.
-orice interventie la utilaje se face numai cind acestea sunt oprite din functionare iar in cazut
utilajelor electrice , cind scoase de sub tensiune.
-toate locurile periculoase vor fi marcate cu placi de avertizare cu indicatoare de securitate si vor fi
vopsite in culoare galbena, tot in aceasta culoare se vor vopsi la exterior si aparatorile de protective
a utilajelor.

In afara celor de mai sus ,in unitatile industriei alimentare se vor aplica masuri de tehnica securitatii
muncii expuse in continuare care decurg din Normele Republicane,Normele Departamentale sau
alte acte normatice de protective a muncii.























18
Coala
Mod
Coala
N. Document Semnat Data
Memoriu Explicativ la Utilaj Tehnologic
Bibliografie
1. Ganea Grigore, Utilaj tehnologic in industria alimentara.
2. Panificatie. Paste fainoase. Utilaj. Hromeenkov 2003
3. ,.. ,..,1999
4. Adrese electronice:
http://www.storci.com
https://www.google.md
http://tnu.podelise.ru

S-ar putea să vă placă și