Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie si Filosofie


Specializarea Studii de Securitate




REFERAT


Criza rachetelor din Cuba
(1962)
















Student: Bologa Raul-Vlad
An III, grupa I




2014
Criza rachetelor din cuba a reprezentat momentul cel mai fierbinte din
perioada razboiului Rece.
Amplasarea rachetelor nucleare de catre URSS, in imediata apropiere a
SUA era pe cale sa declanseze un nou conflict mondial, in care, de data aceasta,
ambele tabere dispuneau de arme de distrugere in masa.
Trimiterea celor aproximativ 80 de rachete in Cuba, a venit drept raspuns la
amplasarea rachetelor Jupiter de catre americani in Turcia, in acelasi an.
Solutia gasita de americani pentru a preveni acest dezastru a fost instituirea
unei blocade navale, care pana la urma se va dovedi un real succes.
O consecinta directa a acestui eveniment este formarea unei linii telefonice
directe intre Kremlin si Casa Alba, considerandu-se ca in acest mod se va depasi
intr-un fel , lipsa de comunicare dintre cele doua.


I .I ntroducere

n celebrul su Iron Curtain Speech rostit la 5 martie 1946, Winston Churchill
avertizeaza asupra Cortinei de Fier coborte asupra Europei, cea care separa sfera de influen
sovietic Europa Central i de Est- de Europa Occidental. Aceast zon, enuna premierul
britanic, se afla, sub o form sau alta, sub controlul Moscovei.
1

Rzboiul Rece, ca i consecin a ncheierii celui de Al Doilea Rzboi Mondial, a
reprezentat o perioad de competiie Est-Vest ntre cele dou blocuri militare ideologice, NATO
SUA i URSS Rusia. Ambele vor cunoate o cretere de putere dup 1945, rmnnd
singurele Puteri Mondiale i angajndu-se n Rzboiul rece, conceput ca o competiie a
stemelor.
2

Aceast etap istoric a fost caracterizat de ostiliti i concuren ntre cele dou
superputeri i de rzboaie proxi ntre aliaii celor dou tabere, alturi de evitarea confruntrii
directe i de jocul cu sum nul. Motivul esenial e reprezentat de faptul c n a doua jumtate a
secolului XX, cele dou blocuri i procuraser arma nuclear, astfel c nceperea unui nou
rzboi ar fi nsemnat sfritul lumii aa cum o tim.


1
Paul Halsall, http://www.fordham.edu/halsall/mod/churchill-iron.html accesat la 21.05. 2014
2
Imanuel Geiss, Istoria lumii din preistorie pana in anul 2000, editura ALL EDUCATIONAL, 2002,2003
I I .Hrusciov si politica sa

La nivelul anului 1960 Hrusciov pune capat interzicerii neoficiale a testelor nucleare,
intelegere respectata de ambele parti timp de trei ani. Ca urmare URSS declanseaza o explozie
monstruoasa de cincizeci de megatone.
3
Date fiind aceste fapte Hrusciov va promova in perioada
urmatoare o politica de aparare bazata pe rachetele nucleare si pe reducerea armamentului
nenuclear. Desi Hrusciov era foarte increzator in aceasta politica, multi dintre consilierii si
colegii lui o considera mult prea indrazneata.
4

SUA si URSS s-au complacut sa propuna in schimb planuri ireale si profitabile vizand
dezamarea generala si totala si au pierdut mult timp vorbind despre ele. Propunerile sovietice s-
au concentrat asupra unora dintre obiectivele favorite, ca de pilda retragerea trupelor si a bazelor
straine, in loc sa prefere probleme mult mai putin spectaculoase de tipul celor privind acceptarea
controlului si verificarilor, de care erau foarte preocupati negociatorii britanici si americani.
Planul sovietic, prezentat adunarii generale a ONU de catre Hrusciov, a fost urmat in martie si
iunie 1960 de doua propuneri americane. Americanii si rusii au cazut de acord asupra unui set de
principii, dar nu au reusit sa cada de acord asupra unei propuneri americane privind controlul;
ambele parti au redactat proiecte de tratate pe tema dezarmarii generale si totale( proiectul
sovietic era o revizuire a unui proiect anterior) in vederea sesiunii de toamna a adunarii generale
a ONU.
5

Hrusciov incearca sa iasa din impasul cauzat la nivel European in ceea ce priveste criza
Berlinului si se angajeaza in dezastruoasa aventura de a plasa rachete in Cuba , ceea ce nu face
decat sa arate ca trebuie marita miza inainte ca puterea militara sa afecteze diplomatia.
6
Acesta
hotaraste in 1962 sa amplaseze in Cuba rachete sol-aer , urmate de avioane de vanatoare mig 21 ,
de bombardiere cu reactie Il28 si de rachete nucleare sol-sol , ca raspuns la amplasarea rachetelor

3
Henry Kissinger , Diplomatia , traducere din limba engleza: Mircea Stefancu, Radu Paraschivescu , Bucuresti ,
1998 , editura ALL , pag 508
4
Peter Calvocoressi, Politica mondiala dupa 1945 , Bucuresti, 2000, editura ALLFA, pag 28
5
ibidem, pag 36
6
Henry Kissinger , Diplomatia , traducere din limba engleza: Mircea Stefancu, Radu Paraschivescu , Bucuresti ,
1998 , editura ALL ,pag 511
Jupiter pe teritoriul Turciei, in acelasi an, rachete care puneau in pericol integritatea cetatenilor si
a oraselor din URSS.
7

Intelegerea intre cele doua tari comuniste privind amplasarea rachetelor nucleare rusesti
in Cuba este facilitata si de faptul ca guvernul SUA a incercat sa rastoarne sistemul condus de
Fidel Castro, in nenumarate randuri , cele mai bune exemple fiind invazia din Golful Porcilor din
1961 si operatiunea Mangusta, din 1962 prin care se incerca initierea unei revolte populare
impotriva lui Castro.
8

I I I .Criza propriu-zisa

La inceput nu se stia exact daca URSS incearca sa ameninte SUA prin amplasarea acestor
rachete sau doar sa apere Cuba in cazul unui atac american. Sovieticii au dat asigurari
Washingtonului ca operatiunea vizeaza strict apararea Cubei si ca nu au intentii ofensive, si desi
afirmatiile lor contraziceau pe cele ale refugiatilor , pana la jumatatea lui octombrie americanii
nu aveau nici un fel de dovezi.
Dupa imaginile suprinse la acea vreme era vorba de un numar de circa 36-42 de rachete
cu raza de actiune medie , instalate de armata sovietica din totalul celor 96 ajunse pe
insula.Aceste rachete erau capabile sa loveasca la distante de aproximativ 2000 de kilometri, in
raza lor intrand principalele orase din centrul si estul SUA. Intensitatea cu care puteau lovi
acestea era deasemenea considerabila, ele avand o putere de circa 60 de ori mai mare decat
bomba de la Hiroshima.
9

In data de 14 octombrie sunt descoperite bazele nucleare de catre un avion de spionaj
american de tip U2. Drept urmare a acestei descoperiri, presedintele Kennedy comanda
instituirea unei blocade navale in apropierea Cubei. Actiunea americana a fost privita ca un act
de razboi si a fost intampinata cu proteste de catre comunisti. Hrusciov afirma la acea data ca

7
Peter Calvocoressi , Politica mondiala dupa 1945, Bucuresti, 2000, editura ALLFA ,pag 31
8
http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-holocaustul-nuclear-documentar-
1075831 , accesat la data de 21.05.201
9
http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/imagini-memorabile-cu-kennedy-hrusciov-si-castro-in-
criza-din-1962-galerie-foto-1197448 , accesat la data de 21.05.2014

blocada este un act de agresiune, care va duce la un razboi nuclear in cazul in americanii ataca
Cuba sau vasele sovietice. In noaptea de 22 octombrie, Kennedy anunta public descoperirea
rachetelor sovietice si blocada navala din Cuba, pentru a preveni un atac. Concentrarea trupelor
americane cuprindea zeci de nave de razboi,submarine si avioane. Bombardierele americane erau
pregatite pentru a lansa un contraatac nuclear impotriva sovieticilor, rachetele intercontinentale
asteptand doar semnalul de atac pentru a fi lansate. In cazul in care SUA ar fi atacat navele
rusesti incarcate cu rachete nucleare, americanii aveau in plan si invadarea Cubei incepand cu 28
octombrie pentru a distruge restul rachetelor si a pentru a-l inlatura pe Fidel Castro de la
conducerea tarii. La 27 octombrie 1962, membrii NATO au fost anuntati de un eventual conflict
ce va urma. In aceeasi zi, CIA il informeaza pe Kennedy ca rachetele sunt functionabile si gata
de lansare. Tot atunci un avion de spionaj U2 este doborat deasupra Cubei de catre sovietici , iar
un altul a fost detectat in timp ce facea un zbor neautorizat asupra granite estice a Uniunii
Sovietice, fapt care a accentuat si mai mult tensiunea existenta in acea perioada.
10

Torpilele nucleare cu care erau dotate submarinele sovietice nu puteau fi lansate dect n
urma unui ordin codificat de la Kremlin. Dar,in ceea ce priveste torpilelor convenionale, ordinul
de lansare putea fi dat chiar de comandatul flotilei. Cu toate acestea, torpilele nucleare nu erau
dotate cu niciun fel de ncuietoare special care s previn utilizarea neautorizat, astfel ca
decizia de lansare a acestora ramanea la latitudinea ofiterului insarcinat cu acestea si capitanului
submarinului.
11

Procurorul general al lui Kennedy s-a intalnit in secret cu ambasadorul sovietic pe 27
octombrie. Mesajul a fost clar. Washingtonul respinge orice invazie in Cuba si Hrusciov sa isi
retrage rachetele.
12

Hrusciov isi anunta capitularea intr-o scrisoare adresata lui Kennedy in care sustinea din
nou ca furnizarea de arme catre Cuba fost o masura defensiva; el mai declara , ca s-a pus capat
acestei actiuni si ca , daca SUA ar promite ca nu invadeaza Cuba si ar ridica blocada , URSS nu

10
http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-holocaustul-nuclear-documentar-
1075831 , accesat la data de 21.05.2014
11
Marius Comper, http://www.descopera.ro/cultura/9141763-vasili-arhipov-omul-care-a-salvat-omenirea-de-la-
un-razboi-nuclear , accesat la data de 21.05.2014
12
http://www.ziare.com/international/america/sua-si-urss-in-pragul-armageddonului-in-criza-din-cuba-1195839,
accesat la data de 21.05.2014
va mai considera necesara prezenta sa in Cuba. Aceasta era, de fapt o recunoastere a Doctrinei
Monroe, recunoastere dorita de americani.
13

Un mare merit pentru neizbucnirea unui conflict armat ii revine lui Vasili Arkhipov, aflat
la aceea data la bordul submarinului B59. Acesta s-a opus vehement lansarii rachetelor in
momentul in care au aflat de blocada americana instituita, prevenind astfel, izbucnirea unui al
treilea razboi mondial.
I V.Consecinte

In cadrul negocierilor care au avut loc, Kennedy nu a cazut prada consilierilor sai si nu a
cedat nimic in fata Moscovei. Au urmat o serie de intalniri diplomatice cu reprezentanti sovietici,
dar si a altor tari europene ,de la aceste intalniri nelipsind si secretarul general al ONU.
14

Conflictul in problema Cubei i-a pus din nou fata in fata pe protagonistii razboiului rece,
reusindu-se ca nici de aceasta data sa nu se traga nici un foc de arma. Tentativa lui Hrusciov de a
ajunge pe picior de egalitate cu americanii a esuat pentru ca era nesabuita , iar el a fost inlaturat ,
in mod pasnic, de catre proprii colegi. SUA, dupa incidentul din august din golful Tonkin, s-au
implicat tot mai mult in razboiul din Vietnam. De la jumatatea anilor 60, Razboiul Rece a
redevenit o situatie statica , tulburata superficial de evenimente periferice ( in Ethiopia, in
Afganistan) si mentinuta de cursa inarmarilor.
15

Printre consecintele imediate ale acestei crize se numara si instituirea telefonului-rosu,
prin care se face legatura directa intre Kremlin si Casa Alba. Acesta era un lucru necesar pentru a
preveni izbucnirea unui razboi mondial, deoarece prin intermediul acestuia comunicarea intre
cele doua tabere va deveni mult mai eficienta.
O alta consecinta imediata a acestei crize este reprezentata si de concesia facuta de
americani in cazul rachetelor amplasate in Turcia. Dupa retragerea submarinelor sovietice care se
indreptau spre Cuba, SUA se angajeaza sa-si retraga rachetele amplasate in imediata vecinatate a
URSS-ului, evenimentul fiind tinut secret pentru ceva timp.

13
Peter Calvocoressi , Politica mondiala dupa 1945 , Bucuresti, 2000, editura ALLFA pag 32
14
http://www.ziare.com/international/america/sua-si-urss-in-pragul-armageddonului-in-criza-din-cuba-1195839 ,
accesat la data de 21.05.2014
15
Peter Calvocoressi , Politica mondiala dupa 1945 , Bucuresti, 2000, editura ALLFA pag 36
La 40 de ani dupa aceasta criza, in 2002, cu ocazia unei conferinte la Havana, dedicata
crizei din 1962, Robert McNamara a recunoscut ca lumea s-a aflat mai aproape de prapastie
decat se credea. Tot atunci Thomas Blanton de la Arhivele Nationale de Securitate ale Statelor
Unite a declarat ca "un barbat pe nume Vasili Arkhipov a salvat lumea".
16



























16
http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-holocaustul-nuclear-documentar-
1075831 , accesat la data de 21.05.2014
Bibliografie

1. Paul Halsall, http://www.fordham.edu/halsall/mod/churchill-iron.html
accesat la 21.05.2014
2. Imanuel Geiss, Istoria lumii din preistorie pana in anul 2000, editura ALL
EDUCATIONAL, 2002,2003
3. Henry Kissinger , Diplomatia , traducere din limba engleza: Mircea Stefancu,
Radu Paraschivescu , Bucuresti , 1998 , editura ALL
4. Peter Calvocoressi, Politica mondiala dupa 1945 , Bucuresti, 2000, editura
ALLFA,
5. http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-
holocaustul-nuclear-documentar-1075831 , accesat la data de 21.05.2014
6. http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/imagini-
memorabile-cu-kennedy-hrusciov-si-castro-in-criza-din-1962-galerie-foto-
1197448 , accesat la data de 21.05.2014
7. Marius Comper, http://www.descopera.ro/cultura/9141763-vasili-arhipov-
omul-care-a-salvat-omenirea-de-la-un-razboi-nuclear , accesat la data de
21.05.2014
8. http://www.ziare.com/international/america/sua-si-urss-in-pragul-
armageddonului-in-criza-din-cuba-1195839, accesat la data de 21.05.2014
9. Andreea Lupsor ,
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/criza-rachetelor-cuba
,accesat la data de 21.05.2014