Sunteți pe pagina 1din 75

COXARTROZA

C U P R I N S
Capitolul I - Generalitati
Capitolul II - Anatomia articulatiei coxo-femurale
Capitolul III - Particularitati biomecanice si clinice ale
articulatiei coxo-femurale
Capitolul IV - Coxartroza - Definitie
- Etiopatogenie
- Anatomie patologica
- Simptomatologie
- Semne radiologice
- Evolutie si prognostic
- Tratament
Capitolul V - Tratament fizical inetic al coxoartrozei
- !olul asistentei medicale
Capitolul VI - Prezentarea cazurilor" Generalitati
Capitolul VII - Concluzii
BIBLIOGRAFIE
METODA DE RECUPERARE MEDICALA
IN COXARTROZA
#otto$
Paracelsus
% #edicina este nu numai o stiinta& ci este& de asemenea& o arta" Ea nu
consista din facerea de pilule si plasturi& ea se ocupa cu adevarat la procese
ale vietii& care trebuie bine cunoascute inainte ca acestea sa fie bine
calauzite"%
%Pentru a fi desavarsite& arta si mestesugul medicinii trebuie sa
izvorasca din dragoste"%
CAPITOLUL I
GENERALITATI
Definirea notiunii e reu!ati"!
Provenind din grecescul rheuma& care inseamna curgere& scurgere a
umorilor& reumatismul este o denumire generica pentru o serie de afectiuni
ale aparatului 'ocomotor (in special ale articulatiilor si ale tesuturilor
incon)uratoare*"
Dupa cum afirma d" Stefan Suteanu' %nu exista reumatism& ci boli
reumatice& fiecare dintre ele avand anumite cauze si beneficiind de masuri
profilactice si curative specifice%"
Din punct de vedere istoric boala este cunoscuta din antic+itate"
,ippocrat (sec" - i",r"* varbea de artrita" .umele de reumatism i '-a dat
Gallenus ('/' - 0'1 d",r"*" Abia in sec" al 2-3-lea 4aillou descrie mai
corect acest grup de afectiuni& incluzand insa printre acestea guta si
tuberculoza articulara"
3n concluzie& sub termenu' generic de reumatism sunt incluse
numeroase boli& care au unele trasaturi comune& dar care prezinta si
numeroase deosebiri"
#$Cla"ifi%area &olilor reu!ati"!ale
Clasificarea bolilor reumatismale a creat numeroase dificultati
medicinei& deoarece nu exista un criteriu unic dupa care sa se poata face
ordine in varietatea nesfarsita a acestor boli" Cea mai acceptabila clasificare
la noi in tara (elaborate de Academia de Stiinte #edicale si #inisterul
Sanatatii in '56/* imparte reumatismul& ca boala in doua mari categorii$
reumatism articular& care intereseaza articulatiile& si reumatismul nearticular
sau abarticular& care priveste tesutul con)unctiv" 7a randul sau reumatismul
articular cuprinde doua mari grupe$
reumatismul inflamator si infectios
reumatism degenerativ
Prezentam in tabelul urmator o clasificare a bolilor reumatismale$
'" !eumatism
articular
Artrite
(caracter inflamator*
- !"
4ouillaud - Soolsi
- !" secundar
infectios
- P"C"E" (poliartrita cronica
evolutiva sau poliartrita
reumatoida* -
Spondilita anc+ilozanta
Artroze (caracte
r degenerativ*
- Spondiloze -
Artroze -
Poliartroze
0" !eumatism
abarticular
(nearticular*
inflamator sau
degenerativ
- Periatrite
- .evralgii - .evrite
- #ialgii - #iozite
- .euromialgii
- Tendinite
- 4ursite
- Tenosinovite
Artrozele reprezinta cea mai frecventa boala articulara din intreaga
lume" Dintre afectiunile artrozice& coxartroza este deosebit de frecventa" 3n
stadiul actual al cunostiintelor noastre putem admite ca artroza soldului este
o degradare articulara cu o individualitate definita& caracterizata printr-un
dezec+ilibru morfologic dependent de un dezec+ilibru functional"
De-a lungul anilor aceasta afectiune a fost cunoscuta sub numele de
artrita cronica a soldului (coxartrie*& artrita deformata& morbus coxae senilis
sau )uvenilis (in functie de varsta*& malum coxae senile& osteoartroza a
soldului& artroza +ipertrofica sau degenerativa& osteoartritis& artritis sau artrosis
deformans& termeni care sunt utilizati inca si astazi si care au incercat sa
defineasca ceea ce numim azi coxartroza" Artrozele cuprind o serie de
manifestari care au ca substrat anatomic o degenerescenta mai mult sau mai
putin intinsa a tesutului mezenc+imal" Acest tip lezional-produs in primul
rand prin uzura& intereseaza de predilectie articulatiile memberelor inferioare
si ale coloanei
vertebrele supuse prin functia lor unei uzuri mai intense"
Artrozele sunt afectiuni neinflamatoare ale articulatiilor mobile&
caracterizate prin deteriorarea si abraziunea cartila)ului articular precum si
prin leziuni +ipertrofice ale extremitatilor osoase" #onoarticulare& uneori
bilaterale& artrozele cresc ca frecventa paralel cu varsta8 neansotite de semne
generale si nici de leziuni extraarticulare& ele se traduc clinic prin dureri&
impotenta functionala si prin deformari articulare& iar radiologic prin
pensarea spatiului articular& osteofitoza subcondrala si uneori zone
circums1rise de osteoporoza" Avand in vedere tendinta actuala de crestere a
proportiei subiectilor de varsta a treia& de imbatranire a populatiei& este de
asteptat o crestere a prevalentei coxartrozelor" De aceea orice contributie cat
de modesta& adusa in planul modalitatilor de tratament si recuperare in
aceasta boala& poate fi benefica"
CAPITOLUL II
ANATOMIA ARTICULATIEI COXO'FEMURALE
Aparatul locomotor este constitutit din sistemul osos si sistemul
muscular& ambele asigurand si deplasarea corpului" 9rganele de legatura
dintre capetele osoase se numesc articulatii& forma si structura lor fiind
adaptate rolului pe care-' indeplinesc in organism$
- de a participa la miscarile diferitelor segmente ale corpului8
- de a oferi rezistenta la presiune si tractiune"
:na dintre cele mai importante articulatii este articulatia coxo-
femurala" Este o articulatie mobila si solida& o diartroza& realizata intre doua
suprafete articulare$ una sferoida& reprezentata de capul femurului& si
cavitatea articulara& reprezentata de acetabulul coxalului"
EXTREMITATEA (UPERIOARA A FEMURULUI (I
CAP(ULA ARTICULATIEI COXO'FEMURALE
(I(TEM O(O(
Ca)itate %otiloia *a%eta&ulu!+
Descriere cavitatea cotiloida priveste inainte& in afara si in )os" Ea este
limitata de un rebod ascutit& spranceana cotiloida care prezinta trei scobituri"
Aceste scobituri corespund punctelor de )onctiune ale celor trei piese osoase
eare constituie osul coxal$ ilionul& pubisul si isc+ionul"
Scobitura anterioara ilio-pubiana si cea posterioara ilio-isc+io-pubiana
este larga si profunda"
7a extremitatea anterioara a spancenei colitoide& in vecinatatea
suprafetei articulare se afla o mica ridicatura numita tubercul precotiloidian
de care se fixeaza fasciculele bandeletei suprapubiene (-A7793S*"
Cavitatea cotiloida prezinta doua parti distincte$ una centrala de forma
patrulatera (deprimata*& rugoasa& nearticulara numita fundul cavitatii
cotiloide si care se continua in )os cu scobitura isc+io-pubiana& orificiu
ovalar la barbati& neregulat& triung+iular la femei"
9sul coxal este un os plat& format din doua lame de tesut compact care
acopera un strat de tesut spongios de grosime variabila"
E,tre!itatea "uperioara a fe!urului
Extremitatea superioara a femurului este formata de un cap articular&
un gat& o mare si o mica tuberozitate"
Capul femoral (capot femoris) este o suprafata neteda ce reprezinta
doua treimi de sfera de raza de 01-0; milimetri& priveste in sus inauntru si
putin inainte" El este circumscris de o linie sinuoasa& compusa din mai multe
curbe din care se disting mai bine una superioara si alta inferioara& a caror
concavitate se diri)eaza in afara pentru a reuni anterior si posterior& formand
un ung+i ascutit desc+is in afara" Acestea fac ca
suprafata sa se intinda inspre col mai mult inainte si inapoi decat in sus si
)os"
Putin dedesupt si inapoi de centrul capului se afla depresiunea numita
foseta ligamentului rotund care da insertie ligamentelor cu acelasi nume"
Gatul femoral uneste capul cu cele doua tuberozitati" Axa lunga a
gatului este inclinata fata de axa lunga a diafizei femurale cu '0;
o
- '/;
o
& iar
ung+iul format de ele se numeste ung+i de inclinatie"
Marea tuberozitate sau marele trohanter de forma patruletara& aplatizat
dinapoi
inauntru se gasesc situate in prelungirea diafizei femurului" <ata externa a
marelui tro+anter& convexa& este strabatuta de sus in )os si inainte de o
escavatie rugoasa in forma de virgule& foseta digitala unde se insera
musc+iul obturator extern"
Micul trohanter este o apofiza conica situate la unirea colului cu fata
interna a corpului femurului" Ea da insertie musc+iului psoas iliac"
(uprafete arti%ulare
Acestea sunt de o parte femoral& iar de cealalta cavitate cotiloida a
osului coxal marita de un fibrocartila) numit bureletul cotiloidian "
Capul femoral este acoperit de un fibrocartila) mai ingrosat in
)umatatea superioara decat in cea inferioara si mai mult in centru decat la
periferie" <oseta ligamentului rotund nu prezinta cartila) de acoperire"
Cavitatea cotiloida prezinta doua parti distincte$ una articulara in
forma de semiluna& ale carei extremitati anterioara si posterioara limiteaza
scobitura isc+io-pubiana"
Bureletul cotiloidal este un fibro cartila) ce incon)oara cavitatea
cotiloida" El are in sectiune forma de prisma triung+iulara si prezinta o
suprafata aderenta sau bazala prin care se insera de marginea acetabulului& o
suprafata interna& concava& articulara& in continuitate cu suprafata articulara a
cavitatii cotiloide si o fata externa convexa care da insertie capsulei
articulare"
MI-LOACE DE UNIRE
Suprafetele articulare sunt mentinute in contact prin sinoviala& capsula
articulara intarita de ligamente si musculatura periarticulara"
(ino)iala
3mbraca fata profunda a capsulei articulare si reflecta la insertiile
coxale si femurale ale capsulei incon)urand suprafetele articulare" Ea se
insera de partea cotiloidinala pe fata externa a bureletului& iar de partea
femurala& pe portiunea intrarticulara a colului intre insertia capsulei si
suprafata cartila)inoasa a capului femural"
Cap"ula arti%ulara
3nsertia iliaca a mansonului capsular se face pe spranceana cotiloida si
fata externa a bureletului cotiloidian& iar la nivelul scobiturii isc+io-pubiene
pe fata externa a ligamentului transvers al acetabulului"
- capsula este constituita din doua feluri de fibre$
- fibre longitudinale de la coxal la femur& mai bine evidentiate
anterior8
- fibre circulare si anulare care abunda mai ales in partea postero-
inferioara si in straturile profunde ale capsulei"
Li.a!ente
Capsula articulara este intarita inainte& inauntru si inapoi prin trei
benzi ligamentare cunoscute sub numele de$ ligamentul ilio-femural& pubo-
femural8 isc+io- femural"
7igamentul ilio-fenmural sau ligamentul 4E!T3.& are forma de
evantai care acopera fata anterioara a capsulei articulare si se insera la
nivelu' osului coxal putin
dedesubtul spinei iliace antero inferioare& iar de partea femurala pe linia
intero+anteriana& prin doua portiuni bine dinstincte$ fasciculul superior ilio-
tro+anterian si fasciculul inferior ilio-tro+anterian"
Ligamentul pubo-femural& situate pe fata inferioara a capsulei se
insereaza in sus pe eminenta ilio-pectime si pe marginea anterioara a
santului subpubian de unde fibrele sale merg in )os& in afara si putin
posterior fixandu-se pe partea anterioara a depresiunii pretro+anteriene"
Ligamentul ischio-femural, situat pe fata posterioara a capsulei
articulare& porneste de la nivelul guterei subcotiloidiene de unde se indreapta
in sus si in afara& oblic& pe fata posterioara a colului si se insera inainte a
fosetei digitale a marelui tro+anter"
Ligamentul rotund Considerat ca vesti) otogenic al musc+ilor
ambieni& ligamentul rotund se prezinta ca o lama fibroasa lunga de
aproximativ / cm care se intinde de la foseta capului femural la scobitura
isc+io-pubiana a osului coxal"
TE(UTURILE PERIARTICULARE
Mu"%/ii "olului
Descriptia anatomica a musc+ilor ce vin in raport cu articulatia coxo-
femurala si care actioneaza asupra ei"
Fata anterioara
<ata anterioara a articulatiei coxo-femurale este in raport cu musc+iul
psoas iliac (iliopsoas* de care este separata prin una sau doua burse seroase&
care adesea comunica cu sinoviala articulara"
Alcatuit in partea superioara din doua portiuni musc+iul psoas& inserat
pe fata laterala a ultimei vertebre toracale si a primelor patru vertebre
lombare si musc+iul
iliac inserat in fosa iliaca pe care o captuseste8
- -cele doua portiuni se unesc si formeaza un corp muscular comun& care
trece succesiv prin regiunea lombara si pelviana& iese din bazin prin
lacuna musculara si a)unge la coapsa unde se insera printr-un tendon
comun pe micul tro+anter"
!ctiune$ Desi musc+i pluriarticular& actiunea principala o are asupra
articulatiei coxo-femurale" Este cel mai important flexor al coapsei pe bazin"
Pe langa actiunea principala de flexor& iliopsoasul mai are o actiune
secundara de rotatie externa a coapsei"
"nervatie$ 3liopsoasul primeste mai multe ramuri scurte din plexul
'ombar si cateva ramuri din nervul femural 70& 7/& 7="
Muschiul drept anterior (#ectus femoris) Are insertia superioara prin
tendonul direct la nivelul spinei iliace antero inferioare& iar prin tendonul
reflectat pe spranceana cotiloida in partea supero interna" Distal formeaza
tendonul >uadricepsului impreuna cu vastul intern (vastus internus* vastul
extern (vastus externus* si cruralul (vastus intermedius*"
!ctiune$ <lexor al coapsei pe bazin"
"nervatie$ !amura >uadricepsului din nervul crucal"
Muschiul croitor ($artotius) 3nsertia superioara este la nivelul spinei
iliace antero superioare de unde merge oblic in )os si inauntru pentru a se
insera in )os pe fata interna a extremitatii superioare a tibiei (pes anserinus*"
!ctiune$ <lexor al gambei pe coapsa si flexor abductor si rotator in
afara al coapsei pe bazin"
"nervatie$ 3nervat de ramuri ale nervului femural"
Fata "uperioara
<ata superioara a articulatiei coxo femurale este in raport cu musc+iul
fesier mic (Gluteus minimus*" El se insera sub campul osos al fosei iliace externe&
situate inaintea
liniei semicirculare anterioare$ de acolo fibrele converg spre un tendon
puternic care se insera pe marginea anterioara a marelui tro+anter" 3ntre acest
musc+i si tro+anter se afla o bursa seroasa"
!ctiune$ #icul fesier este abductor al coapsei" Contractia izolata a
fasciculului anterior produce rotatia interna a coapsei" Contractia fasciculului
posterior determina rotatia externa a coapsei"
"nervatie$ !amura a fesierului inferior"
Muschiul fesier mi%lociu(Gluteus medius) se insera pe portiunea fosei
iliace externa cuprinsa intre cele doua linii semicirculare" De aici fibrele sale
converg catre marele tro+anter unde printr-un tendon& larg si plat se insera pe
creasta oblica a fetei externe a marelui tro+anter" 1 bursa seroasa separa
fesierul mi)lociu de mare tro+anter"
!ctiune$ E' este un puternic abductor si rotator inauntru" Este
stabilizator lateral al soldului" Cand isi ia punct fix pe femur& el ridica
bazinu'" Are o mare importanta in mers"
Fata po"terioara
<ata posterioaraa articulatiei coxo-femurale este acoperita de musc+ii
rotatori externi care de sus in )os sunt$
Muschiul piramidal (&iriformis) #usc+i alungit& de forma
triung+iulara cu baza in bazin& iar varful la marele tro+anter" El se insera in
interiorul bazinului& pe fata anterioara a sacrului& in vecinatatea gaurilor
sacrate (a 0-a& a /-a si a =-a*& fasciculele musculare merg in afara& ies din
bazin prin marea scobitura sciatica si se termina printr-un tendon pe
marginea superioara a marelui tro+anter"
!ctiune$ Ca si ceilalti musc+i& pelvi-tro+anterieni& roteste coapsa
afara" Daca coapsa este flectata& este un abductor al acesteia" Ca si
abductorul intern este un stabilizator al soldului"
"nervatie$ .ervul piramidal din plexul sacrat"
Gemenii pelvieni (Muschii Gemelli spinalis si tuberalis) sunt musc+i
subtiri& de forma patrulatera care insotesc portiunea extra pelvina a
obturatorului intern"
Dupa situatia lor fata de acest tendon unul este superior si altul inferior"
Gemenul superior este numit spinal& fiindca se insera pe spina sciatica iar cel
inferior numit si tuberal fiindca se iasera pe tuberozitatea isc+ionului"
!ctiune$ Sunt rotatori in afara"
"nervatie$ !amuri din plexul sacrat"
Muschiul obturator intern se insera pe fata interna a membranei
obturatoare si pe periferia osoasa a gaurii obturatoare"
!ctiune$ Este un puternic rotator in afara al coapsei"
"nervatie$ E inervat de nervul obturator intern& ramura dia plexul
sacrat"
Muschiul obturator extern se prinde pe fata externa a cadrului osos al
gaurii"
9bturatoare& trece pe sub colul femural spre fata posterioara a
articulatiei si se termina printr-un tendon in fundul cavitatii digitale a
marelui tro+anter"
!ctiune$ Este ca si precedentii tot un rotator in afara dar datorita
pozitiei sale sub colul femural este un veritabil coaptor articular& fiind
principalul stabilizator inferior al soldului"
Muschiul patratul crural ('uadratus femoris) pleaca de la
tuberozitatea isc+iatica& merge pe partea posterioara a articulatiei coxo-
femurale si se insera in afara pe creasta intertro+anteriana"
!ctiune$ :n puternic rotator in afara al coapsei"
"nervatie$ Este inervat de o ramura din plexul sacrat" Acesti musc+i
sunt acoperiti de musc+iu' mare fesier"
Fata inferioara
<ata iaferioara a articulatiei coxo-femurale este in raport cu musc+iul
pectineu (Pectineus* care se insera in sus pe creasta pectineala si pe
ligamentul lui C99PE! de unde fibrele lui merg in )os in afara si putin
inapoi si se termina pe creasta pectineala a femurului"
!ctiune$ Este aductor al coapsei& flexor si rotator in afara"
"nervatie$ E inervat de ramuri din nervul crural" Dedesuptul acestui
musc+i se eta)eaza micul adductor, adductorul mi%lociu si adductorul mare"
3nsertiile lor superioare sunt pe ramura isc+io-pubiana de unde coboara pe
fata interna a diafizei femurale"
!ctiune$ Sunt adductori ai coapsei si foarte slabi rotitori in afara"
"nervatie$ Toti adductorii primesc ramuri din nervul obturator (plexul
lombar*"
Fata e,terna
<ata externa a soldului este acoperita de expansiunea aponevrotica a
fasciei lata denumita si bandelata lui #A3SS3AT& care porneste de la creasta
iliaca& acopera fesierul mi)lociu si marele tro+anter si coboara pe
fata externa a coapsei& spre gamba" in partea anterioara a acestei lame
aponevrotice intr-o dedublare a sa se afla musc+iul tensor al fasciei lata care
se insera sus pe spina iliaca antero-superioara& iar in )os fibrele sale se
confunda cu cele ale fasciei lata"
!ctiune$ Este abductor si flexor al coapsei" Prin conexiunile pe care le
are cu fesierul mare& a)uta la mentinerea pozitiei verticale la tendinta de
cadere inainte" Preia presiunea exercitata asupra tro+anterului impinge capul
femural in articulatie devenind stabilizator extern al soldului"
"nervatie$ Primeste ramuri din gluterul superior"
CAPITOLUL III
RTICULARITATI BIOMECANICE (I CLINICE
ALE ARTICULATIEI COXO'FEMURALE
Spre deosebire de articulatia scapulo-+umerala& foarte mobila&
articulatia coxo- femurala are o mobilitate mai redusa& in sc+imb fiind dotata
cu o stabilitate mai mare" Prin centrul geometric al capului femural trec trei
axe de miscare& foarte importante in locomotie"
- un ax transversal (frontal* in )urul caruia se efectueaza flexia-
extensia8
- un ax sagital& care permite abductia-adductia8
- un ax vertical& care permite miscarile de rotatie interna si externa"
Axul colului femural este oblic in sus& inauntru si inainte & formand un
%ung+i de inclinatie% de '0;% cu axul diafizar si unul de %declinatie% de '1
o
-
/1
o
(desc+is inauntru si inainte *" Diafiza femurala se situeaza deci inapoi a
planului frontal vertical& trecand prin centrul capului femural si axa
condililor"
Cavitatea cotiloida (acetabulara*& de forma semisferica este acoperita
de cartila) numai pe partea sa periferica& fundul cavitatii neintrand in contact
cu capul femural"
Ea este orientata in afara& in )os si inainte & formand cu orizontala un
ung+i de /1
o
- =1
o
" Acesta face ca partea superioara a cotilului sa acopere in
parte fata externa a capului" 7a nivelul acoperisului cotilului& capul exercita
cea mai mare presiune" Capul& colul si diafiza femurala formeaza un ansamblu
biomecanic caracterizat prin faptul ca greutatea corpului& repartizata la nivelul
capului femural& nu se transmite direct axului diafizar& ci prin intermediul
colului femural& care )oaca rol de brat de parg+ie" De aceea baza colului este
supusa frecvent la fracturi" Pe spranceana cotiloidiana se insera un inel
fibrocartilaginos& care sporeste profunzimea cavitatii cotiloide"
Capsula articulara& un manson cilindric format din tesut fibros este
intarita prin ligamentele ilio-femurale& pubo-femura'& isc+io-femural&
rotund" 3n extensie
ligamentele sunt intinse si cooptatia coxo-femurala este ferma& in timp ce in
flexie ligamentele sunt destinse si capul femural nu mai apare asa de puternic
aplicat pe cotil"
Articulatia coxo-femuralp este supusp la o presiune permanentp prin
tonusul musculaturii periarticulare" S-a demonstrat cp in timpul mersului
articulatia coxo- femurala sufera o presiune intermitenta" Astfel& in timp ce
greutatea corpului se spri)ina pe un singur picior& mi)locul fesier exercita o
puternica presiune& coxo-femurala suportand alternativ o presiune de patru ori
mai mare decat greutatea corpului" 3n coxa - valga& marele tro+anter fiind
prea apropiat de centrul capului femural& presiunea suportata de capul
femural la fiecare pas este de 6-? ori mai mare decat greutatea corpului" 3n
cazul articulatiilor sanatoase& presiunea se transmite pe intreg capul femural&
fiind bine suportata de cartila)" 9ri de cate ori se produce o +iperpresiune
concentrata pe o zona mai restransa a capului& cartila)ul se ulcereaza"
EXAMENUL CLINIC (I FUNCTIONAL AL (OLDULUI
Examenul clinic al soldului trebuie facut sistematic si minutios& pentru
a putea depista orice anomalie" #ai intai se efectueaza examenul clinic in
ortostatism" 3n acest caz& se verifica pozitia reperelor oaselor si a axelor
membrului inferior"
daca spinele iliace antero-superioare sunt situate la aceeasi
orizontala8
daca exista o basculare a bazinului intr-o parte sau alta8
daca este o inegalitate de lungime a membrelor inferioare8
daca exista atitudini vicioase la nivelu' soldului& genunc+iului&
picioarelor"
Studiul bazinului se efectueaza mai intai cu pacientul stand pe un
taburet& apoi in statiune unipodala" 3n acest ultim caz trunc+iul se inclina de
partea piciorului de spri)in cu mi)locul fesier deficitar (semnul
Trendelemburg*"
E,a!enul %lini% in po0itia %ul%at
Prin palpare atenta se localizeaza sediul durerilor (ing+inale&
tro+anteriene si isc+io-tro+anteriene*"
Coxopatiile pot fi insotite de iradiatii dureroase posterioare&
anterioare& pe genunc+i& pe fata interna a coapsei& pe fesierul superior"
Se apreciaza apoi daca durerea este de tip inflamator (durere continua& cu
accentuari nocturne si radiere matinala prelungita* sau de tip mecanic
(calmata de repaus si accentuate de ortostatism sau mers*"
Se masoara lungimea comparativa a membrelor inferioare in raport cu
maleola interna& apoi perimetrul coapsei (masurat la '1 cm deasupra
bazei rotulei*"
:rmeaza palparea tesututului subcutanat si masele musculare& notand
grupele +ipotone& +ipertone& tendinta la retractii& existenta unor tulburari
trofice de origine venoasa"
Se efectueaza apoi bilantul articular& masurand goniometric fiecare
miscare fundamentala"
EXTEN(IA IN COXO'
FEMURALE
Extensia C"<"
cu genunc+iul
intins
Extensia C"<"
cu genunc+iul
indoit
A%ti)a
01
o
'=
o
Pasiva
/1
o
61
o
FLEXIA IN COXO'FEMURALE ABDUCTIA IN COXO'
FEMURALE
Activa Pasiva Activa Pasiva
Extensia C"<"
cu genunc+iul
intins
51
o
'01
o
'01
o
'=1
o
Abductia C"<" in
extensie
=;
o
-
Extensia C"<"
cu genunc+iul
indoit
ADDUCTIA IN COXO'
FEMURALE
ROTATIA INTERNA (I
EXTERNA IN COXO'
FEMURALE
Activa Pasiva Activa Pasiva
Adductia C"<"
in extensie
/1
o
- !otatie C"<"
externa in
extensie
!otatie C"<"
externa in
semiflexie
61
o
peste
61
o
-
-
!otatie C"<"
interna in extensie
!otatie C"<"
interna in
semiflexie
/1
o
peste
/1
o
Pe marginile acestor imagini notam ca$
<lexia genunc+iului& relaxand isc+io-gambierii& permite o flexie mai
mare a articulatiei coxo-femurale8
7a flexie se imobilizeaza bazinul cand se calculeaza amplitudinile8
Extensia este mai redusa cand genunc+iul este flexat& intrucat isc+io-
gambierii fiind anga)ati in flexia genunc+iului sunt mai putin eficace ca
extensori8
Abductia este limitata prin musc+ii adductori& ligamente si prin contactul
colului femural cu spranceana cotiloidala" Prin exersare& amplitudinea
abductiei poate atinge '01
o
- '/1
o
&
Pentru testarea rotatiei se prefera pozitia in decubit ventral sau asezat pe
marginea mesei cu genunc+iu' in ung+i drept" Ducerea gambei in afara
permite masurarea rotatiei externe"
Se calculeaza apoi coeficientul functional de mobilitate& masurandu-se
amplitudinea fiecarei miscari si inmultind-o cu coeficientii mentionati in
tabelul urmator$
<lexia 1 - =;
o
@ coeficient 1&6
=; - 51
o
@ coeficient 1&=
Peste 51
o
@ coeficient 1&'
Abductia 1 -';
o
@ coeficient 1&6
'; - /1
o
@ coeficient 1&=
Peste /1
o
@ coeficient 1&'
!otatia externa 1 - /1
o
@ coeficient 1&/
Peste /1
o
@ coeficient 1&'
!otatia interna
adductia&extensia @ coeficient 1&0
Totalul (raportat la '11* reprezinta coeficientul functional al
articulatiei& care se masoara inainte si dupa recuperarea medico-
c+irurgicala"
3n continuare se face bilantul muscular"
Pentru evaluarea flexiei& in care sunt implicati musc+ii flexori
(psoasiliacul& dreptul anterior& croitorul* se aplica contrarezistenta pe
fata anterioara a coapsei& deasupra genunc+iului"
Pentru extensie (musc+ii extensori fiind fesierii& isc+io-gambierii*
contrarezistenta se aplica pe fata posterioara a gambei& in timp ce cu mana
cealalta se imobilizeaza bazinul"
3n abductie& care e asigurata de fesierul mic si mi)lociu si de musc+ii
accesori& se aplica rezistenta pe fata externa a genunc+iului"
3n adductie (musc+ii adductori& isc+io-gambierii& marele fesier avand
rolu' principal* rezistenta se aplica pe fata interna a genunc+iului"
Pentru evaluarea rotatiei externe (musc+ii rotatori fiind fesierii& drept
intern si croitorul* rezistenta se aplica deasupra gleznei& ca si in rotttia
interna (isc+io- gambierii& tensorul fasciei lata*"
Pentru testarea fortei musculare se determina& prin tatonari
progressive la instalatia de scripeti& care este greutatea maxima care& atasatp
la membrul inferior intins& poate fi ridicata de '1 ori"
Se testeaza saptamanal forta flexorilor& extensorilor& abductorilor&
adductorilor& pentru obiectivizarea eficacitatii tratamentelor de recuperare
aplicate"
3n sfarsit& examenul clinic functional se completeaza cu examenul
radiograp+ic (coxometria*" Parametrii principali care trebuie masurati pe
radiografia de fata sunt$
a" :ng+iul de inclinatie dintre axa diafizei si axa colului femural
(normal$ '/1
o
* b" :ng+iul de oblicitate al acoperisului cotilului" Se
repereaza pe fotografie$
'* locul de unire al acoperisului cu fundul cotilului (T*8
0* cel mai extern punct al partii condensate a cotilului (E*& apoi se
masoara ung+iul format de dreapta TE si orizontala care trece
prin T (sub '1
o
*
c" :ng+iul de acoperire externa a capului femural de catre cotil" Din
centrul capului femural C se ridica o verticala& care face un ung+i de peste
0;
o
"
d" Axul cotilului prelungit trebuie sa atinga cotilul intern si dedesubtul
punctului T"
3n displazia coxo-femurala impactul cade asupra si in afara punctului
T"
e" Arcul cervico-obturator e intrerupt in cazul displaziilor insotite de
subluxatii" f" :ng+iul de declinatie a cotilului femural (intre axa
colului si axa cotililor femurali*& normal de '1 - ';
o
& este marit in
subluxasii sau luxatii si redus in protruzii"
De obicei se efectueaza o radiografie de fata si una de profil"
CAPITOLUL IV
COXARTROZA
Coxartroza constituie& dupa ma)oritate statisticilor& cauza a 51 A din
suferintele adultului trecut de ;1 ani"
ETIOPATOGENIE
3n primul rand se descriu doua forme$ coxartroza primara si
secundara"
'" Coxartroza primara sau senila& numita si %morbus coxae senilis%
datorita involutiei articulatiei legata de varsta& dar la care concura
si alti factori& ca cei metabolici (obezitate& diabet* sau profesionali
(ortostatism prelungit*"
0" Coxartroza secundara cunoaste la randul ei mai multe forme$
forma traumatica& datorata unui traumatism ma)or& cu fractura capului
sau colului femural si& mai rar& a unor microtraumatisme repetate"
forma malformativa& datorata unor anomalii congenitale$ luxatii sau
subluxatii congenitale (coxa plana& coxa vara& coxa vulga*"
forma postinflamatorie& rezultatul unui proces inflamator cronic in
articulatia soldului"
forma postnecrotica& datorata unor necroze aseptice ale capului
femural"
ANATOMIA PATOLOGICA
Toate cauzele amintite mai sus determina alterari profunde ale capului
femural si ale cotilului& care nu mai au o coaptare articulara& din aceasta
cauza urmand distrugerea cartila)ului articular si apoi deteriorarea articulara
cu rezultatul imediat in cele doua functii ale soldului$ stabilitatea si
mobilitatea"
(IMPTOMATOLOGIE
Semnele clinice sunt aceleasi cu ale celorlalte artroze$
durerea& care poate fi localizata in fese& in creasta iliaca sau la genunc+i"
Ea apare la mers& dar mai ales la urcatul si coboratul scarilor"
limitarea algica a miscarilor active" 4olnavul nu poate incrucisa
picioarele& nu se poate inc+eia la pantofi& nu poate sta picior peste
picior"
limitarea algica a miscarilor pasive& abductia fiind cea mai limitata&
urmata de rotatia sau adductia coapsei"
scurtarea membrului inferior de partea afectata& cu dificultati la mers
aparitia cracmentelor"
(EMNE RADIOLOGICE
Examenul radiologic este foarte edificator pentru coxartroza" El
prezinta$
osteoscleroza marginala& cu ingrosarea sprancenei cotiloide"
ingustarea spatiului articular
+ipertrofie osoasa"
Diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei& a examenului clinic si a
celui radiologic" Principala afectiune cu care se face diagnosticul diferentiat
este bursita tro+anteriana& care are simptome asemanatoare& cu iradierea
durerii spre marele fesier& dar nu prezinta limitarea miscarilor in articulatia
coxo-femurala"
EVOLUTIE (I PROGNO(TIC
3n baza unor masuri terapeutice adecvate& evolutia coxartrozei este
lent progresiva& agravanta" 7a multi bolnavi aceasta evolutie se poate intinde
pe '1 - '; ani mai mult& la altii insa evolutia poate fi rapid invalidanta& in ' -
0 ani"
Agravarea coxozelor se exprima in general prin intensificarea
durerilor& prin
accentuarea impotentei functionale& ca si prin agravarea deformarilor$
scurtarea membrului inferior& deformarea bazinului" Dintre toate artrozele&
coxoza are caracterul cel mai invalidant si ireversibil& de unde prognosticul
rezervat"
TRATAMENT
9biectivele tratamentului coxartrozelor sunt$
- combaterea durerilor
- diminuarea redorii si a impotentei functionale
- mentinerea functiei articulare si recastigarea miscarii (partiale&
totale*
- micsorarea +andicapului"
3n tratamentu' coxozelor& ca si a celorlalte artroze se folosesc mai
multe mi)loace$
'" Masurile igienico-dietetice si educative$
- micsorarea solicitarilor articulatiei coxo-femurale prin evitarea
ortostatismului prelungit& a mersului pe scari sau pe teren
accidentat8
- dieta ec+ilibrata (+ipocalorica in cazul obezilor*"
0" (ratamentul medicamentos& care consta pe de o parte in folosirea
unei medicatii antialgice si antiinflamatorii (tratament simptomatic*& iar pe
de alta parte in folosirea unei medicatii ce isi propune sa influenteze pozitiv
insusi fondul evolutiv al bolii (medicamente numite de reumatologii
americani Direase #odifBing 9steo Art+ritis Drugs D#9AD*" 3n tabelul
urmator prezentam principalele grupe de medicamente folosite in
tratamentul artrozelor$
'"(ratamentul simptomatic
A" cu actiune de scurta durata
a* analgeticele (paracetamo'& tramadol*
b* antiinflamatoarele nesteroidiene$ ibuprofen& diclofenac&
indometacin& piroxicam& tenoxican& celebrex& movalis&
etoprofen

c* gel-urile si unguentele$ etoprofen (flexene*& diclofenac& <astum
gel&
4" cu actiune de lunga durata
a" corticosteroizii depozit& intraarticular$ triamcilonon
b" acidul +ialuronic
0 Medicamentele )M*!)+
- glucozaminosulfat
- condroitinsulfat
- pentosansulfat
- orgoteina
- extracte de avocado si soia
- tetraciclinele
- terapiile experimentale"
/" (ratamentul balneo-fizioterapic are cele mai largi recomandari cu
cele mai eficiente rezultate" Pot fi folosite toate formele si metodele de
tratament$ electroterapie& +idroterapie& termoterapie ca si inetoterapia"
=" (ratamentul ortopedico-chirurgical poate fi precoce sau tardiv" Cel
precoce se adreseaza bolnavilor cu coxartroze secundare unor anomalii
congenitale& ca displazia subluxanta de sold& carora li se efectueaza
osteotomii corectoare"
Tratamentul ortopedico-c+irurgical tardiv se adreseaza bolnavilor cu
artroze de sold evoluate& care nu mai raspund la tratament medical" Acestora
li se implementeaza proteze totale de sold"
CAPITOLUL V
TRATAMENTUL FIZICAL'1INETIC
Tratamentul fizical-inetic al coxartrozei urrnareste implinirea
urmatoarelor obiective$
- combaterea durerii8
- asigurarea unei bune stabilitati a soldului8
- asigurarea unor ung+iuri de mobilitate functionale si evitarea
instalarii atitudinilor vicioase"
Pentru combaterea durerii& medicina fizica ofera o gama foarte larga
de proceduri& totul este ca ele sa fie cunoscute si aplicate individualizat de la
caz la caz in functie de mecanismele patogenetice care stau la baza durerii&
stabilirea tipului de reactivitate al bolnavului& pragul lui de sensibilitate la
durere etc"
Caldura locala poate fi la fel de utila ca si recele aplicat 'ocal sau
crioterapia& depinde doar de substratul morfo-patologic caruia ne adresam"
3n criza dureroasa se recomanda repausul la pat& medicatie analgetica
si decontracturanta& apoi solux albastru urmat de masa)e usoare
decontracturante& curenti diadinamici (monofazat* fix si perioada lunga"
Dupa ameliorarea durerilor si contracturii musculare asociem baile
inetoterapice si dussl subacval" Aplicam cu preponderenta inetoterapia la
pat (gimnastica posturala& exercitii izometrice& mobilizarii active a)utate&
flexi-extensii pe plan orizontal si abductie-adductie pe plan orizontal si apoi
usor inclinat*"
3n suferintele cronice& torpide& cu durere de mai mica intensitate dar
totusi sacaitoare& aplicatiile de cald local pot aduce o usurare notabila"
Ceea ce este esential pentru o reducere semnificativa a durerii se leaga
de posturarea antalgica" <ie ca lucram cu rece local sau cu cald& aceste
tratamente trebuie
aplicate in pozitie de decubit (descarcare articulara* cu soldul intr-o flexie
le)era sustinuta pasiv prin perne& sac de nisip etc" (relaxarea musculaturii&
locul in care nasc stimuli durerosi*"
Dacaaexista posibilitatea tratamentului in apa& baia calda generala&
baia cu namol& dusul subacval& prin asigurarea conditiilor esentiale
(descarcarea articulatiei& relaxare musculara& sedare*& calmarea durerilor este
mult mai placuta"
1 incalzire superificiala se poate obtine in cele mai obisnuite conditii
fara a fi nevoie de deplasare la un serviciu de fizioterapie$ punga cu sare de
bucatarie incalzita& perna electrica"
Pentru incalzirea structurilor profunde este neaparat nevoie de
aparatura medicala specifica$ microunde& unde scurte& ultrasunet"
:tilizarea curentului galvanic fie sub forma de galvanizare simpla& fie
sub forma de ionogalvanizare reclama o durata mare de timp (in )ur de /1
min"*& intensitati relativ mari ale curentului& de aici& respectarea cu mare
riguozitate a regulilor de aplicatie pentru a evita aparitia arsurilor c+imice
care vor compromite tot programul de recuperare" Aceleasi precautii se iau
pentru orice aplicatie de curenti de )oasa frecventa"
Acolo unde exista aparatura necesara& este de preferat utilizarea
curentilor de medie frecventa si a curentilor interferentiali"
<ormulele de lucru antalgic sau excitomotor vor fi alese siCsau
alternate in functie de modul in care abordam durerea (simptomatic sau
etiopatogenetic*"
Tot cu scop antalgic se foloseste si ultrasunetul a carui actiune este de
maxima eficienta asupra manifestarilor algice si inflamatorii periarticulare
ce insotesc de obicei coxartroza"
#asa)ul& pe langa efectul antalgic este si miorelaxant sau& daca se
doreste& tonifiant& in functie de manevrele utilizate" <ara a intra in toate
detaliile te+nicilor de masa)& pot fi utile cateva consideratii practice"
Pozitionarea bolnavului este extrem de importanta deoarece fiecare pozitie
permite o mai buna abordare a diferitelor structuri
ce trebuie masate"
Decubitul dorsal este foarte bine suportat de bolnavi& permite cel mai
bun abord pentru musculatura coapsei si a regiunii tro+anteriene"
Decubitul ventral este utilizat pentru abordarea regiunii lombo-sacrate
si retrotro+anteriene& dar este mai greu suportat de bolnavii obezi sau la cei
cu flexum important al articulatiei coxo-femurale"
Decubitul lateral fiind o pozitie destul de instabila este folosita mai rar
si pentru timp scurt"
#anevrele de masa) depasesc zona soldului coborand spre genunc+i si
urcand- spre coloana vertebrala lombara si se adreseaza tuturor structurilor$
piele& tesut celular subcutanat& fascii& tendoane si musc+i"
<iind cunoscut faptul ca una din sursele generatoare de durere o
constituie staza venoasa din medulara osului spongios& in prezenta unui teren
sugestiv (varice +idrostatice ale membrelor inferioare* se efectueaza
manevre de drena) veno-limfatic din pozitia antidecliva a membrelor
inferioare" Aceste manevre se alterneaza cu respiratii profunde care de
asemenea favorizeaza intoarcerea venoasa"
<iecare sedinta de masa) se inc+eie cu tractiuni manuale executate in
axul membrului inferior" Se executa succesiv tractiuni si detractiuni corelate
cu ritmul respirator (favorizeaza circulatia si troficitatea locala*" <orta de
tractiune va fi moderata deoarece este iluzoriu sa se creada ca prin tractiune
manuala s-ar putea realiza o decoaptare articulara reala"
3mpotriva redorii articulatre& al doilea element important al deficitului
functional a' bolnavului& inetoterapia este arma terapeutica de baza care
permite recastigarea unor amplitudini functionale" Ca regula generala& sensul
miscarii va fi in sens opus tendintei naturale a bolii de limitare a miscarilor"
Asadar& mobilizarea pasiva va insista pe miscarile de extensie&
abductie si rotatie interna" Greu de recuperat mobilitatea intr-o articulatie in
care de)a redoarea s-a
instalat" #obilizarea pasiva insoteste masa)ul& dupa tractiunea si
comprimarea
articulatiei" #iscarile pasive se efectueaza in diferite axe si planuri& analitic
sau global" Cea mai convenabila pozitie de lucru este decubitul dorsal care
avanta)eaza toate miscarile& cu exceptia extensiei"
Posturile completeaza programul de mobizare pasiva in lupta
impotriva redorii articulare" Se porneste din pozitia de amplitudine maxima
permisa de redoare si cu a)utorul unor forte exterioare cu actiune prelungita
in timp se incearca cresterea amplitudinii ung+iurilor de miscare" Aceste
posturi pot fi realizate manual sau cu a)utorul unor monta)e de scripeti"
3n cazul in care se lucreaza manual& se folosesc cu succes unele
te+nici de facilitare neuro-musculara proprioceptiva& cum ar fi$ alternanta
contractie izometrica-izotonica& stabilizarea ritmica& +old-relax"
Acolo unde este posibil& pe langa te+nicile manuale de mobilizare
articulara& se recurge si la mecanoterapie in special tractiuni mecanice - care
permit o durata mai mare de actiune si o dozare perfect cuantificata a fortei
externe de actiune"
Exercitiile la bicicleta ergonomica se indica cu conditia sa se tina
seama de parametrii de lucru ce trebuie individualizati pentru fiecare bolnav
in parte$ inaltimea seii& incarcarea progresiva a solicitarii la efort& ritmul de
pedalare& durata sedintei" Daca se asociaza si o gonartroza se va acorda
atentia necesara incarcarii adecvate pentru a nu decompensa genunc+iul"
!efacerea fortei musculare si a ec+ilibrului dintre musc+ii agonisti si
antagonisti& in special a musc+ilor stabilizatori ai soldului (in plan frontal si
in plan sagital* trebuie inceputa cat mai precoce si continuata mereu printr-
un program de intretinere a tonusului si fortei musculare& c+iar daca s-a
a)uns la o forta de contractie normala" Se insista asupra tonifierii urmatorilor
musc+i$
- fesierul mi)lociu - stabilitatea soldului in plan frontal8
- fesierul mare si isc+iogambierii - stabilitate in plan sagital si
contracararea flexum-ului de sold8
- cvadriceps - pentru a conserva extensia completa de genunc+iului"
Te+nica de lucru este clasica& exercitiile izotetrice si izodinamice
rezistive contra unor rezistente crescute progresiv (De 7orme*" Programul de
inetoterapie prezentat pana acum este mai mult analitic si se adreseaza
refacerii ung+iurilor normale de miscare si a fortei musculare care
stabilizeaza soldul si asigura performarea miscarilor& in amplitudine
completa"
9data ce aceste obiective au fost atinse& programul de inetoterapie
devine mai mult global& functional& decat analitic& pentru a reintegra
articulatia coxo-femurala in sc+emele normale de miscare& sau cat mai
aproape de normal" :n aspect important ce nu trebuie negli)at il constituie
invatarea bolnavului ca in timpul miscarilor active sa poata executa& la
inceput sub control constient si mai apoi automat& urmatoarele activitati
motorii$
- flexia soldului cu pastarea lordozei fiziologice8
- adductia soldului fara participarea patratului lombelor (adica fara
ascensiunea +emibazinului*8
- rotatie pura& izolata strict in articulatia coxo-femurala& fara a rota
intreg bazinul"
Corelate& toate aceste / exercitii pasive& active izometrice&
izodinamice& functionale& trebuie sa se reflecte in redobandirea mersului& cat
mai normal& in toate conditiile pe care le ofera viata de zi cu zi"
7a fel ca si pentru bolnavii cu gonartroza& inetoterapeutul are
obligatia sa faca educatia bolnavului privind igiena soldului"
- folosirea obligatorie in timpul mersului a unui baston purtat in
mana opusa soldului afectat si mai ales utilizarea lui corecta pentru
a se realiza efectiv o descarcare a soldului bolnav8
- evitarea purtarii de greutati8
- evitarea purtarii incaltamintei cu toc inalt8
- efectuarea zilnica a unui program minimal de exercitii fizice de
intretinere
musculara si articulara8
- evitarea pastrarii prelungite a unor pozitii antalgice( cu flexia
soldului* precum si statul prelungit in fotoliu sau scaune )oase8
- pentru odi+na se va prefera pozitia de decubit cu gambele usor
ridicate deasupra planului patului"
Data fiind diversitatea formelor clinice ale coxartrozei& cateva
consideratii practice referitoare la tratamentul fizical-inetic pot fi utile"
3n coxartrozele primitive simple& evolutia este lenta& sunt posibile mai
multe pusee de exacerbare a durerii si a redorii articulare" Din aceasta cauza
tratamentul fizical-inetic trebuie efectuat intr-un serviciu de specialitate de
doua ori pe an" Cu aceasta ocazie se refac bilanturile articular& muscular&
functional si se pot face aprecieri corecte asupra evolutiei si a eficientei
programului terapeutic de intretinere"
3n coxartrozele secundare de origine mecanica (displazii& subluxatia
ssldului*& tratamentul fizical-inetic se efectueaza intr-o prima perioada
pentru a mentine soldul compensat" Cand acest lucru devine imposibil&
scopul tratamentului este de a asigura un teren favorabil interventiei
c+irurgicale corective"
3n coxartrozele evaluate& cu durere cvasicontinua si redoare articulara
severa& tratamentul este in principa' antalgic si de mentinere a unui tonus
muscular bun in perspectiva artroplastiei totale"
Acelasi mod de abordare este valabil si pentru formele clinice de
coxartroza cu evolutie degenerativa rapida"
Coxartroza anc+ilozanta& care este de obicei nedureroasa& va
beneficia de un program continuu de inetoterapie pentru a evita instalarea
pozitiilor vicioase"
3n cazurile de coxartroza secundara a unor afectiunii medicale (SA&
P!& infectii specifice sau nespecifice*& tratamentul fizical inetic nu
reprezinta decat o parte a tratamentului complex al afectiunii de fond& are un
caracter simptomatic si urmeaza in general& evolutia bolii cauzale"


ROLUL A(I(TENTEI MEDICALE
!esponsabilitatile esentiale ale asistentei medicale sunt$ promovarea si
pastrarea sanatatii8 prevenirea imbolnavirilor8 restaurarea sanatatii8
inlaturarea suferintei"
Asistentele medicale creaza o ambianta in cadrul careia valorile&
obiceiurile& religia& credinta individului sunt respectate& este legata prin
secretul profesional si analizeaza indea-proape informatiile detinute despre
bolnav& in ce masura si cui sa le comunice"
Asistenta medicala va avea mereu dreptul la interventii autonome& dar
mai ales la cele delegate pe care medicul le prescrie"
.u trebuie sa ia niciodata deciziile singura& ci sub stricta indrumare a
unui medic cu care trebuie sa se consulte indeaproape pentru sanatatea si
mai presus viata pacientilor"
-a fi intotdeauna alaturi de pacient& indiferent de starea acestuia& va
incerca sa-i asigure o buna postura& si mai ales un confort psi+ic si
intelegere"
Toate interventiile asistentei trebuie facute cu maxima
responsabilitate& cu siguranta si atentie sporita& iar orice neregula trebuie
adusa medicului la cunostinta imediat si remediata"
A fi nursa inseamna$
sa nu fii nicodata plictisita
sa fii deseori frustata
sa fii incon)urata de probleme
sa ai multe de facut si atat de putin timp
sa porti o responsabilitate foarte mare si sa ai putina autoritate
sa intrii in vietile oamenilor si sa marc+ezi o diferenta
unii te vor binecuvanta& altii te vor blestema
vei vedea oameni (copii* in starea lor cea mai proasta si in starea lor
cea mai buna
nu vei inceta niciodata sa fii uluita de capacitatea oamenilor& de a
iubi& de a indura si de cura)ul lor
vei vedea viata incepand si sfarsindu-se
vei reputa triunfatoare si esecuri devastatoare
vei plange mult
vei rade mult
vei sti ce inseamna sa fii om si sa fii uman"
Cu dragoste si incredere, inainte!

(Pro .urse& Das+ington" D"C" :SA*"
(UPRAVEG2EREA FUNCTIILOR VITALE
TEN(IUNEA ARTERIALA ' Presiunea exercitata de masa
sanguina circulanta asupra peretilor arteriali"
<actrori de evaluat$
'" ten"iunea arteriala "i"toli%a tensiunea maxima
0" ten"iunea arteriala ia"toli%a tensiunea minima
/" ten"iunea iferentiala diferenta dintre tensiunea arteriala maxima si
tensiunea arteriala minima
=" /iperten"iunea arteriala cresterea valorilor tensiunii arteriale peste
valorile normale"
;" /ipoten"iunea arteriala scaderea valorilor tensiunii arteriale sub
valorile normale"
-alorile medii normale ale tensiunii arteriale$
T maxima T minima
copil ?; ''1 mm,g ;1 6; mm,g
adolescent 51 '01 mm,g 6; ?; mm,g
adult ''; ';1 mm,g ?; 51 mm,g
varstnic ';1 mm,g 51 mm,g
,ipertensiunea arteriala ,TA$
- peste '=1 C 51 mm,g
- simptome$ durere toracica& dispnee& cefalee& varsaturi& etc"
+ipotensiunea arteriala$
- sub '11 C 6; mm,g
- apare in afectiuni ca$ endocardite& miocardite& tulburari
endocrine& +emoragii& diaree& varsaturi"
Aparate pentru masurarea valorilor tensiunii arteriale$
- tensiometre cu mercur metoda !iva !occi8
- tensiometre cu manometru$
- tensiometre electronice"
PUL(UL
:nda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafetele
rezistente"
<actori de evaluat$
- frecventa8
- ritmicitate8
- amplitudine$
- celeritate"
Fre%)enta - reprezinta numarul pulsurilor pe minut"
- Puls ta+icardic - puls accelerat pulsatiile depasesc valorile de '11
';1 011 C minut
- Puls bradicardic - puls scazut pulsatiile scad sub valoarea de 61
=1 C minut
Rit!i%itate - reprezinta cursivitatea& regularitatea pulsatiilor si a pauzelor
dintre ele"
- Puls ritmic - undele pulsatile au intensitatea si pauzele dintre pulsatii
egale"
- Puls aritmic - undele pulsatile nu sunt uniforme iar pauzele dintre
pulsatii sunt inegale"
A!plituinea - este determinata de masa sanguina evacuata in sistemul
circulator arterial in timpul unei sistole"
Celeritatea - reprezinta rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin
aspritie si disparitie"
- puls tard
- puls celer
depinde de$ tromboza vaselor arteriale& elasticitatea vaselor arteriale
(arterioscleroza vasculara determina puls tard*& afectiuni
cardiace (insuficienta aortica determina puls celer*"
ELIMINARILE NORMALE
Diure0a - reprezinta procesul de formare si eliminare a urinei de catre si din
organism in decursul a 0= ore"
(%aune - materiile fecale reprezinta resturile alimentare din procesul de
digestie formate din apa 61 6; A& substante minerale si substante organice&
eliminate din organism prin defecatie"
Tra"piratia dupa rinic+i si tubul digestiv pielea are rol in excretia
diferitelor substante din organism prin intermediul glandelor sudoripare& iar
procesul de secretie al glandelor sudoripare este sudoarea"
Miro" variabil in functie de dieta& climat& activitate& imbracaminte& varsta&
sex si obiceiuri igienice ale individului"
Men"tra scurgerea biologica temporara si periodica de sange de origine
uterina prin vagin la interval de 0; /' zile& avand o durata de / ; ? zile
si o cantitate cuprinsa intre ;1 011 gr" cu miros neplacut si )ena fiziologica"
RE(PIRATIA
<unctia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul
necesar metabolis-mului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat
din acest metabolism"
Tipuri de respiratie$
'" eupneea respiratia normala
0" i"pnee act reflex constinet in care subiectiv pacientul simte Esete de
aerF& iar obiectiv respiratiile sunt fortate cu modificarea frecventei
respiratorii& amplitudine si ritm respirator"
/" to/ipnee respiratie cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste
=1 C minut& amplitudine scazuta& respiratie superficiala si ritmica"
=" &roipnee respiratie cu ritm rar& frecventa respiratorie scazuta G '0 C
minut& amplitudine crescuta& inspiratiile sunt profunde & insotite de tira) si
corna)"
;" C/e3ne" 4 (to5e" respiratie caracterizata prin alternanta si
periodicitatea dintre polipnee (respiratie accelerata* si apnee (oprirea
temporara a respiratiei*"
6" 1u""!aul - respiratie in = timpi$ inspiratie pauza expiratie pauza"
?" Biot ciclurile de respiratie sunt intrerupte de apnee cu durata intre '1
'0 secunde8 reprezinta respiratia agonica constituind stadiul preletal"
G" Bau%/ut ciclurile de respiratie sunt inversate& inspiratia prelungindu-se
iar expiratia devenind mai mica"
5" Di"pnee e efort in timpul efortului prin perturbarea circulatiei
pulmonare apare saturatia insuficienta a organismului cu oxigen"
'1" Di"pnee per!anenta respiratie deficitara permanenta& determinata
de insuficienta cardiaca avansata& pneumotorax"
''" Di"pnee e e%u&it pacientul nu poate sta culcat fiind obligt sa
adopte pozitia sezand"
'0" Di"pnee paro,i"ti%a este reprezentata prin accese respiratorii
repetate ziua C noaptea"
dispnee matinala cauzata de contractia spastica a bran+olelor cu timp
expirator mai ingreunat"
dispnee vesperala cauzata de insuficienta ventricolului stang"
respiratie profunda respiratie cu presiune pozitiva adica cu buzele
stranse"
respiratie diafragmatica consta in amplificarea rolului diafragmului in
procesul respirator"
!espiratie normala pe minut '6 01 respiratii C minut"
ADMINI(TRAREA MEDICAMENTELOR
ADMINI(TRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA
Administrarea medicamentelor peroral constituie calea naturala de
administrare a acestora cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale si a mucoasei
digestive"
Prezentare farmaceutica$
'" For!a li%/ia $ ceaiuri& siropuri& infuzii& decocturi& emulsii& extracte&
uleiuri& tincturi& solutii"
0" For!a "olia$ tablete& comprimate& dra)euri& capsule& granule& prafuri"
MOD DE ADMINI(TRARE
Mei%a!ente li%/ie
cu pa+are gradate pentru a masura doza unica
cu pipete pentru tincturi& extracte
cu lingura pentru solutii& infuzii& decocturi& uleiuri
medicamentele ce sedimenteaza se agita inainte de utilizare
ceaiurile se prepara proaspat
Doze ' lingura @ '; g apa8 01 g sirop8 '0&; g ulei
' lingurita @ ; g apa8 6&; g sirop8 =&; g ulei
' pa+ar apa @ 011 g apa
' ceasca cafea @ ;1 g apa"
Mei%a!ente "olie
Granulele se administreaza cu lingurita8
Tabletele& capsulele& comprimatele sau dra)eurile ca atare8
Prafurile sunt administrate pe limba pacientului si sunt ing+itite cu
ceai& limonada& lapte& apa"
Contraini%atii (nu se administreaza atunci cand*$
- sunt inactive sau descompuse de sucurile digestive8
- este necesar a se obtine efect rapid8
- au efect iritant asupra mucoasei gastrice8
- refuz din partea pacientului8
- calea digestiva nu asigura resorbtia8
- interventii c+irurgicale la nivelul tubului digestiv8
- afectiuni ale mucoasei bucale sau mucoaselor digestive8
- lipsa reflexului de deglutitie atat pentru solide cat si pentru lic+ide8
- evitarea sistemului venei porte"
RECOLTAREA ANALIZELOR
#odificarile organismului din punct de vedere morfologic& fiziologic&
bioc+imic sunt evidentiate prin examinarile de laborator ale produselor
biologice si patologice& completand simptomatologia afectiunilor cu
elemente si alte obiective"
9btinerea unor rezultate de laborator obiective si de a)utor pretios
depinde de$
- recoltarea produselor
- efectuarea analizelor"
!ecoltarea produselor este prescrisa de medic in functie de$
- urgenta medicala
- conduita terapeutica
- conduita profilactica
- prognostic
- cercetare stiintifica
Examenele minimale de neinlocuit reprezentand cele trei examene
morfotinetoriale sunt$
- examenul sangelui
- examenul sedimentului urinar
- examenul produselor patologice care provin din sau de la focarele
infectioase"
#$ E,a!enul "an.elui6
Valori a!i"e
La&orator &io%/i!ie Valori !ini!e Valori !a,i!e
uree
- '; mgCdl =;
creatinina - 1&; mgCdl '&=
trigliceride
- /1 mgCdl '?1
acid uric - 0&; mgCdl ?&;
glicemie
- 6; mgCA ''1
colesterol - '/1 mgCdl 0?1
magneziu
- '&6 mgCdl 0&/
calciu - G&/ mgCdl '1&0
G9T
- ';&=6 uCl =6
GPT - 5 uCl 66
blirubina
totala
- 1&0 mgCdl '&/
sodiu - '/; mgCdl '=;
ptasiu
- /&; mmCl ;
fier - ;1 ugCdl '?1
La&orator /e!atolo.ie Valori !ini!e Valori !a,i!e
+emoglobina
- '0&' gCdl '?&0
leucocite - =/11 ul '1"G11
eritrocite
- /&5 miiCul ;&?
linfocite - '0 A ;1
eozinofile
- ' A =
bazofile - 1 A 0
+ematoerit
- /? A ;1&/
trombocite - '+ ';1 miiCul =;1
-S,
- / mmC' + '0
Timp HIi - '1&? sec" '/&1
3.!
- 1&G1 '&01
APTT - 0' sec" 0?
fibrinogen
- 011 mgCdl =11
7$ E,a!enul "ei!entului urinar
La&orator &io%/i!ie E,a!en urina
densitate - '110 '1/1
P,
- ; 6
nitriti - negativ
proteine
- J /1 mgCdl
glucoza - J ;1 mgCdl
corpi cetonici
- negativ
urobilinogen - normal
bilirubina
- negativ
Sediment$ rare celule epiteliale& relativ frecvente celule epiteliale rotunde&
rare leucocite"
La&orator &a%teriolo.ie
urocultura - negativa
Proba Addis
- +ematii - intre '"111"111 si ;11"11 C 0= ore
- leucocite - intre 0"111"111 si '"111"111 C 0= ore
- cilindri - pana la ;111 C0= ore"
Proba 4K urina
8$ E,a!enul prou"elor patolo.i%e
7aborator #icrobiologie
+emocultura
exudat faringian si exudat nazal
examen coproparazitologic si coprocultura
examen sputa
examenul lic+idului gastrointestinal
examenul secretiilor purulente"

CAPITOLUL VI
PREZENTAREA CAZURILOR

(TUDIU DE CAZ I
COXARTROZA PRIMARA DREAPTA
Nu!e6 Tanase
Prenu!e$ #arin
Var"ta$ ;? ani
(tare %i)ila$ casatorit
O%upatie$ mecanic auto
Are"a$ Str" 3liada& .r" /& Sector ;& 4ucuresti
Data internarii$ 01"1'"011G
Dia.no"ti%$ Coxartroza primara dreapta
I"tori%ul &olii$ pacientul in varsta de ;? ani se interneaza pentru
tratament& recuperator" Pacientul acuza dureri in pozitia de ortostatism&
greutate la deplasare& impotenta functionala& durere ing+inala cu iradire pe
fata anterioara a coapsei drepte"
Moti)ele internarii$ deficit de deplasare& limitarea miscarilor active& nu
poate incrucisa picoarele& anxietate"
Ante%eente /ereo 4 %olaterale$ neaga
Ante%eente per"onale *fi0iolo.ie "i patolo.ie*$ T4C pulmonar din '55G&
+ernie ing+inala operata in 011'"
Conitii e )iata "i e !un%a6 bune
E,a!en fi0i%$ inaltime '&?; m& greutate G1 Kg"
(i"te! a.an.lionar6 nepalpabil
Te.u!ente "i !u%oa"e6 normal colorate
O&ie%ti)e terapeuti%e6
inlaturarea durerii
posibilitatea de deplasare normala
inlaturarea anxietatii
efectuarea corecta a exercitiilor fizice medicale sub
supraveg+ere"
Anali0e la&orator$
Glicemie$ ''1 mgCdl
:ree$ 06 mgCdl
TG9$ =6 u"i"Cl
TGP$ 0G u"i"Cl
,7G$ ,b @ '0&G gCdl& ,T @/5 gCdl
,D7 colesterol$ '01 mgCdl
.E-
93A
<:.
DA-
#E.
TA7
A
P!947
E#A
S:!SA
DED3<3C:
7TATE
943ECT3
-E
3.TE!-E.T33
DE7EGATE
3.TE!-
E.T33
A:T9.
9#E
E-A7:A!
E
' 0 / = ; 6 ?
'".ev
oia de
a
respir
a si a
avea
o
buna
postur
a
dificulta
te in a
respira
modificari
respiratorii
sa aiba o
buna
respiratie
la indicatia
medicului se
administreaza
oxigenoterapie
si repaos la pat
masor
functiile
vitale ale
pacientul
ui&
aerisesc
salonul&
a)ut
bolnavul
sa se
aseze
intr-o
pozitie
confortab
ila
in decurs de
/ zile
bolnavul are
o respiratie
normala&
'?
res"Cmin&
torace
normal& fara
raluri"
0"
.evoi
a de a
bea si
a
manc
a
alimenta
tie
insuficie
nta
cantitati
v si
calitativ
inapetenta&
ingestie de
lic+ide
insuficiente
combatere
a
inapetente
i&
+idratare
corespunz
atoare
Administrarea
la indicatia
medicului
perfuzie cu ;A
glucoza si ser
fiziologic
pentru
ec+ilibrarea
+idro-
electrolitica
ma asigur
ca
pacientul
are un
regim
alimentar
+ipercalor
ic si
+ipergluci
dic"
bolnavul
respecta
regimul
prescris
/"
.evoi
a de a
constipa
tie
dificultate
in a defeca
scaune tari
normaliza
rea
tranzitului
administrarea
de purgative la
indicatia
urmaresc
scaunele
si
se reia
tranzitul
intestinal
elimin
a
si rare intestinal medicului
-
ciocolax /
tb"Czi
- ulei de ricin
frecventa
lor
' 0 / = ; 6 ?
="
.e
voi
a
de
a
se
mis
ca
si a
ave
a o
bu
na
pos
tur
a
greutate in
miscare
7imitarea
miscarilor
datorita
durerilor la
mobilizare
sa nu mai
prezinte durere
la indicatia
medicului
administrez$
#9-A73S 0
tb"Czi si masa)
in zona
dureroasa cu
34:P!9<E.
GE7
educarea
pacientul
ui pentru
a-si pastra
o pozitie
corecta&
a)ut
pacientul
sa-si pas-
treze
tonusul
mus-
c+ilor
prin
miscari
pasive si
active"
obiecti
v
nereali
zat
datorit
a
dureril
or
persist
ente
;"
.ev
oia
de a
dor
mi
si a
se
odi
+ni
Somn
dificitar
datorita
durerilor
-
treziri
frecvente
-
epuizare
-
astenie&
-
oboseala
-
neliniste
indepartarea ast
eniei& oboselii si
a ne
linistii
la indicatia
medicului
administrez
D3ALEPA#
'
tb"Cseara
ma asigur
sa aiba o
odi+na
corespunz
a-toare
fara
epuizare
psi+ica
de 0
seri
pacient
ul se
odi+ne
ste in
liniste
si nu
mai
prezint
a
dureri
noctur
ne"
6"
.ev
oia
de
se
imb
raca
si a
se
dez
brac
a
greutate in
a se
imbraca si
dezbraca
mobilitatea
membrului
inferior
sa se poata
imbraca si
dezbraca singur
- a)ut
pacientul
sa se
imbrace
si sa se
dezbrace
si ii
asigur
intimitate
a
corespunz
atoare"
-
' 0 / = ; 6 ?
?"
.evoia
de a
mentin
e
temper
atura
corpulu
i in
limite
normal
e
pacientul
nu
prezinta
temperat
ura
crescuta
- sa aiba
temperat
ura in
limite
normale
la indicatia
medicului masor
temperatura
pacientului
ii explic
pacientul
ui
necesitat
ea de a-si
pastra
temperat
ura in
limite
normale
temperat
ura este
in limite
normale
G"
.evoia
de a fi
curat&
ingri)it
si a
pastra
tegu-
mentel
pacientul
prezinta
tegument
e normal
colorate
pacientul
nu
prezinta
o
dificultat
e
referitor
la
propria
nu
prezinta
leziuni
ale pielii&
are o
igiena in
stare
buna
- ma
asigur ca
pacientul
respecta
reguli de
igiena
proprie
igiena
proprie
adeguata"
e
curate
igiena
5"
.evoia
de a
evita
pericol
ele
durer
e
agitat
ie
nelini
ste
risc de
accident
si de
complica
tii
pacientul
sa nu mai
prezinte
dureri la
nivelul
articulatii
lor
administrez la
indicatia medicului
.9-A73S / tb"Czi
D3:ALEPA#
' tb" Czi
!9#E!GA.
ma
asigur ca
pacientul
nu
prezinta
risc de
accidenta
re
-
' 0 / = ; 6 ?
'1"
.evoia
de a
comunic
a
- - - - - bolnavul este
o persoana
comunicativa
sociabila&
comunica cu
personalul
medical
''"
.evoia
de a
actiona
conform
propriilo
r
credinte
si valori
- - - - - bolnavul este
o persoana
credin-cioasa
si participa la
serviciul
religios
'0"
.evoia
de a fi
preo-
cupat in
vederea
realizarii
dificultate
de a se
realiza
incapabilitatea
de a-si termina
problemele
recapatarea
increderii in
propria
persoana
- discut cu
familia si
ii explic
ca
pacientul
are nevoie
de
-
spri)inul
familiei si
incredere
'/"
.evoia
de a se
recrea
- - - - - pacientul are
propriile
sale activitati
recreative
' 0 / = ; 6 ?
'="
.evoia
de a
invata
sa-si
pastreze
sanatate
a
cerere de
informatii
cunostinte
insuficiente
asupra boliii
si a
diagnosti-
cului
medical
sa aiba
cunos-tinte
suficiente
despre
diagnos-tic
si despre
satisfacerea
propriilor
sale nevoi
- ii explic ca
sanatatea este
cea mai
importanta si
este bine sa
citeasca si
sa acumuleze
cunostinte
referitoare la
nevoile sale"
bolnavul
este
preocupat
de starea de
sanatate si
incearca sa
se
ingri)easca
!ecomandari la externare$

evitarea ortostatismului
efectuarea de exercitii fizice
pastrarea greutatii corporale
regim +ipocaloric si +ipoglicemic

!evine la control peste 0 luni

(TUDIU DE CAZ II

COXARTROZA (ECUNDARA IN(TALATA (I NEOPERATA
Nu!e6 3lie
Prenu!e$ #aria
Var"ta$ ;0 ani
(tare %i)ila$ casatorita& / copii
O%upatie$ pensionara pe caz de boala
Are"a$ 4-dul #ag+eru& nr" ?& 4ucuresti
Data internarii$ 1'"10"011G
Dia.no"ti%$ Coxartroza secundara instalata si neoperata
I"tori%ul &olii$ pacienta in varsta de ;0 ani cunoscuta cu coxartroza se
interneaza pentru investigatii si tratament"
Moti)ele internarii$ durere& imobilitate dificultate la mers"
Ante%eente /ereo 4 %olaterale$ mama - diabet
Ante%eente per"onale *fi0iolo.ie "i patolo.ie*$
#enar+a - '/ ani
.asteri$ /& avort '
3nstalarea menopauzei la =G ani
Conitii e )iata 6 bune
E,a!en fi0i%$ inaltime$ '&;; m&
Greutate$ 6? Kg"
La internare6 Tegumente si mucoase normal colorate& sistem ganglionar
nepalpabil"
Aparat re"pirator$ normal functionabil
nu prezinta alte afectiuni


O&ie%ti)e terapeuti%e6
combaterea durerii
miscare ade>uata
inlaturarea starii de anxietate"
Anali0e la&orator$
Glicemie$ '15 mgCdl
:ree$ 0= mgCdl
,7$ '/&6 mgCdl
Calciu$ 6&G mgCdl
TG9$ /6 u"i"Cl
TGP$ 0= u"i"Cl
-S,$ '0 mmC+
Colesterol$ 01; mgCdl
.E-93
A
<:.D
A-
#E.T
A7A
P!947E
#A
S:!SA
DED3<3C:7
TATE
943ECT3
-E
3.TE!-E
.T33
DE7EGAT
E
3.TE!-E
.T33
A:T9.9
#E
E-A7:A
!E
' 0 / = ; 6 ?
'".evo
ia de a
respira
si a
avea o
buna
postura
- - - - masor
functiile
vitale si
constat ca
sunt in
limite
normale
pacienta
are o buna
respiratie
si nu
prezinta
modificari
0"
.evoia
de a
bea si a
manca
- -
- - - -
/"
.evoia
de a
elimina
unaoara
constipati
e
miscari
limitate
normaliza
rea
tranzitului
intestinal
administrar
ea de
purgative si
clisma la
indicatia
medicului
ma asigur
ca a avut
scaune
regulate
se reia
tranzitul
intestinal
' 0 / = ; 6 ?
="
.ev
oia
de a
se
misc
a si
a
imobilitate
postura
neadegvata
dificultate
de a sta in
ortosta-
tism timp
indelunga
t & absenta
activitatil
or fizice
reluarea
mobilitat
ii
la indicatia medicului
urmeaza tratament
fizical-inetic cu
caldura locala pentru
relaxarea musculatu-rii
si scaderea durerii&
masa) mecanic vibrator
si exercitii pentru
ma asigur
ca bolnava
participa
la
sedintele
fizical-
inetice si
continui
-
avea
o
buna
post
ura
crestrerea mobilitatii
avand ca principiu
refacerea functiei
soldului
masurarea
functeii
vitale"
;"
.evo
ia de
a
dorm
i si a
se
odi+n
i
epuizare
datorita durer
ilor si
insomniei
oboseala&
dificultate
de a
dormi
inlaturare
a
insomnie
i si a
oboselii
la indicatia medicului
se continua trata-
mentul fizical-inetic
si administrez
#EDALEPA.
0 tb"Czi
asigur un
climat
adecvat in
salon& o
a)ut sa
gaseasca o
pozitie cat
mai
confortabil
a"
-
' 0 / = ; 6 ?
6"
.evoia
de se
imbraca
si a se
dezbraca
dificultat
e in a se
imbraca
si
dezbraca
greutate in
miscare
datorita
imobilitati
i
membrulu
i
membrulu
i inferior
inlaturare
a dure-rii
si
posibilita-
tea
satisfaceri
i nevoii
de ase
imbraca si
dezbraca
se
continua
trata-
mentul
fizical-
inetic la
indicatia
medicului
cu masa)
vascular al
membrului
& masa)
antialgic in
puseu si
executare
de miscari
prin flexie
si extensie
precum si
adminis-
-
administrrare
a
tratamentului
conform
prescriptiei
-masor
temperatura&
TA si pulsul
bolnava
incepe sa-
si recapete
mobilitate
a
membrului
trarea de
medica-
mente
antialgice
?"
.evoia
de a
mentine
temperat
ura
corpului
in limite
normale
- - - se
continua
medicatia
prescrisa si
tratament
fizical-
inetic
- -
' 0 / = ; 6 ?
G"
.evoia
de a fi
curat&
ingri)it
si a
prote)a
tegu-
mentele
si
mucoas
ele
dezinteres
fata de
masurile
de igiena
refuzul
de a
indeplini
regulile
de igiena
reeducarea
pacientei
pentru a
avea o buna
igiena
- a)ut
pacienta sa-
si faca
toaleta& sa
fie curata si
ii spun ca
igiena este
foaret
importanta
pacienta
are o buna
igiena si
continua
tratamentu
l
5"
.evoia
de a
evita
pericole
le
iritabilitate
& miscari
ingreunate
& pierderea
integritatii
de sine&"
Anxietate
durerea&
pierderea
negatica
a
propriulu
i corp si
a
functiilor
sale
inlaturarea
dure-rii&
inlaturarea
sentimentul
ui de
frustare&
inlaturarea
anxietatii
se
administreaz
a conform
prescriptiei
A.23A!& 0
tbCzi&
CA7#EPA
. 0 tbCzi8 se
continua
administrea
z medicatia
prescrisa si
sfatuiesc
pacienta sa-
si recapete
increderea
in sine"
pacienta
pezinta
diminuare
a durerii si
mobilitate
crescuta
tratamentul
fizical-
inetic cu
frictiuni pe
punctele
dureroase si
mers pe
bicicleta
' 0 / = ; 6 ?
'1"
.evoi
a de a
comun
ica
singuratat
e
aparenta
trista si
izolare de
antura) si
mediu
reintegrare
a in mediul
social si
familial
se continua
tratamentul si
exercitiile cu
perna electrica si
masa) umed
decontracturant
precedat de
termoterapie
continui
tratament
ul si
masor
functiile
vitale pe
care le
notez in
foaia de
observati
e
-
''"
.evoi
a de a
action
a
confor
m
proprii
lor
credint
e si
valoria
neliniste
fata de
semnificat
ia propriei
existente
gri)a fata
de sensul
vietii si al
mortii
indepartare
a
sentimentul
ui de
culpabilitat
e
la indicatia
medicului
conduc pacienta
la un consult
psi+ologic
incerc sa
o fac sa-si
capete
incredere
in prorpia
persoana
si sa-si
reia
activitatil
e
religioase
-
'0"
.evoi
a de a
Devalorizar
e
sentiment
de
incopeten
- se continua
tratamen-tul
medicamentos
vorbesc
cu familia
carora le
pacienta
nu mai
prezinta
fi
preo-
cupat
in
vedere
a
realiza
rii
ta si
respinger
e de catre
ceilalti
cu A.23A!& &
CA7#EPA. m
asa) prin te+nica
CBriax
explic
problema
pacientei
si ii rog
sa discute
cu ea
pentru a o
sustine in
ceea
ce isi
doreste
dureri
accentuat
e
' 0 / = ; 6 ?
'/"
.evoia
de a se
recrea
dezinteres
in
indeplini-
rea
activita-
tilor
recreative
refuzul de
a participa
la activitati
recreative-
participare
a la
activitati
recreative-
- - pacientul are
propriile
sale activitat
i recreative
'="
.evoia
de a
invata
sa-si
pastrez
e
sanatat
ea
dificultate
de a
invata
dificultatea
de a
intelege
informatia
pacienta sa
aiba
minmul de
cunostinte
referitoare
la pastrarea
propriei
sanatati
#edicul
decide
intrerupere
a trata-
mentului
medical si a
exercitiilor
fizical-
inetice
consideran
d pacienta
reabilitata
ii explic
pacientei
necesitatea
pastrarii
propriei
sanatati
pacienta este
reabilitata si
poate fi
externata
!ecomandari la externare$
esa-si mentina greutatea corporala normala sau c+iar sub
valorile obisnuite
sa evite statul prelungit in ortostatism
sa evite mersul prelungit pe )os
odi+na sau repaosul se vor face in decubit si nu pe fotoliu sau
scaune
evitarea incaltamintei inalte
!evine la control peste / luni

(TUDIU DE CAZ III
ARTROZA 9 ARTRITA (TANGA
Nu!e6 Crangu
Prenu!e$ Stelica
Var"ta$ ;'ani
(tare %i)ila$ casatorit& ' copil
O%upatie$ operator calculator
Are"a$ Str" Arad& .r" /& 4ucuresti
Data internarii$ ';"'0"011?
Dia.no"ti%$ Artroza M artrita stanga
I"tori%ul &olii$ bolnavul in varsta de ;' ani se prezinta la camera de
garda cu durere ing+inala cu iradire pe fata anterioara a coapsei& acuza
durere la mers& mers ingreunat& iar in urma investigatiilor i s-a pus
diagnosticul de artroza M artrita stanga"
Moti)ele internarii$ deficit de deplasare& dureri la mers si la miscari&
mobilitate scazuta a membrului stang"
Ante%eente /ereo 4 %olaterale$ tatal decedat de cancer bron+opulmonar
cu
metastaze osoase"
#ama$ reumatism poliarticular acut
(!PA*"
Ante%eente per"onale *fi0iolo.ie "i patolo.ie*$
amigdalectomie la 06 ani
ruptura de piramida nazala la 0G ani
apendicectomie la 05 ani"
Conitii e )iata "i e !un%a6 bune
E,a!en fi0i%$ inaltime '&G1 m&
greutate '1/ Kg"
Examen radiologic osteocreloza marginala si ingustarea spatiului
interarticular in urma disfunctiei de cartila)"
TA @ '6&6
Puls @ 5=
!espiratiii C minut @ 00
Examen aparate $ normal
Tegumente si mucoase normale
Sistem ganglionar nepalpabil"

O&ie%ti)e terapeuti%e6
combaterea durerii
scaderea TA
scadere ponderala
Anali0e la&orator$
-S,$ '5 mmC+
,7$ '/&; gCdl
TG9$ =' u"i"Cl
TGP$ /6 u"i"Cl
Acid uric$ =&/ mgCdl
Colesterol$ /G1 mgCdl
Trigliceride$ 01G mgCdl
<ibrinogen$ 0G; mgCdl
Glicemie$ '1' mgCdl
.E-
93A
<:.
DA-
#E.
TA7
A
P!947E
#A
S:!SA
DED3<3C:
7TATE
943EC
T3-E
3.TE!-E.T33
DE7EGATE
3.TE!-E.T3
3
A:T9.9#E
E-A7:
A!E
' 0 / = ; 6 ?
'".ev
oia de
a
respir
a si a
avea o
buna
postur
a
scaderea
TA
modificari
cardiace
scaderea
TA pana
la limite
fiziologi
ce
la indicatia
medicului se
administreaza
anti+ipertensiv$
CAPT9P!37 0
tb" Czi
- masurarea
functiei
vitale
-
aerisirea
salonului& - -
assezarea
bolnavu-lui in
pozitie
confortabila
in decurs
de ; zile
TA
incepe sa
scada
0"
.evoi
a de a
bea si
a
manca
pofta
exagerat
a de
mancare
deficit
metabolic
pacientu
l sa aiba
aport
caloric
scazut
administrearea
la indicatia
medicului regim
+ipocaloric&
+ipoglucidic&
+ipolipidic
asigur un
regim
alimentar
ec+ilibrat&
exercitii fizice
si suprimarea
alcolului si
+idratare
normala
bolnavul
respecta
regimul
prescris
/"
.evoi
a de a
elimin
a
constipa
tie
dificultate
in a defeca
scaune tari
si rare
normaliz
area
tranzitul
ui
intestina
l
administrarea de
purgative la
indicatia
medicului
-
ciocolax / tb"Czi
urmaresc
scaunele si
frecventa lor
se reia
tranzitul
intestinal
' 0 / = ; 6 ?
="
.evoi
a de a
se
misca
si a
avea o
buna
postur
a
greutate in
miscare
mobilitate
greoaie a
membrului
inferior&
execs
ponderal
scaderea in
greutate si
combatarea
imobilitatii
la indicatia
medicului se
face masa)
general&
sauna si
exercitii
fizice
supraveg+e
z efectuarea
corecta si
constanta a
exercitiilor
fizice
pacientul
nu mai
oboseste
foarte
repede
;"
.evoia
de a
dormi
si a se
odi+ni
dificultate
in a se
odi+ni
durere&
insomnii&
somn
agitat cu
treziri
frecvente
inlaturarea
insomniei&
combaterea
durerii
la indicatia
medicului se
administreaza
oral
!9#E!GA
. 0 tbCzi si
continua
masa)ul si
sauna
terapeutica
administrez
medicatia
prescrisa
-
6"
.evoia
de se
imbrac
a si a
se
dezbra
ca
neindema-
narea de a
se imbraca
si
dezbraca
dificultatea
de a se
imbraca si
dezbraca
sa se poata
imbraca si
dezbraca
singur si
fara
probleme
se continua
tratamentul
prescris de
medic
a)ut
pacientul sa
se imbrace
si sa se
dezbrace&
deoarece
din cauza
durerii ii
este greu si
ii explic ca
trebuie sa
adopte o
pozitie
optima&
pentru a-si
satisface
aceasta
-
nevoie
singur
' 0 / = ; 6 ?
?"
.evoia
de a
mentin
e
temper
atura
corpulu
i in
limite
normal
e
usoara
+ipotermi
e
amorteli si
furnicaturi
ale
extremitati
lor
datorate
inflamarii
articulatiei
indeparta
rea
+ipotermi
ei si
revenirea
la
temperatu
ra
normala a
corpului
la indicatia
medicului
administrez
antiinflamatoare$
KET9P!9<E.
0 tbCzi si
masa) cu
D3C79<E.AC
gel precum si
sticle cu apa calda
a)ut
pacientul
sa
gaseasca
pozitia
optima in
pat& aeri-
sesc
salonul&
asigur
confort
termic&
supraveg
+ez si
notez in
foaia de
observati
e$
temperatu
ra& TA si
puls
dupa 0=
ore
pacientul
perezinta
temperat
ura
normala
G"
.evoia
de a fi
curat&
ingri)it
si a
pastra
tegu-
mentel
e curate
alterarea
tegumente
lor si
mucoaselo
r
rosata si
eriteni
indeparta
rea
eritemulu
i si a
roselii de
pe fata
anterioara
a coapsei
la indicatia
medicului
administrez .9-
A73S 0 tbCzi si
aplic unguent cu
KET9P!9<E.
a)ut
pacientul
sa
sc+imbe
pozitia& sa
se ridice
pentru a
evita
aparitia
eventuale
lor escare
de
pacientul
nu
prezinta
escare si
eritemul
nu mai
este
accentuat
decubit
sau plagi
' 0 / = ; 6 ?
5"
.evoi
a de a
evita
pericol
ele
durere&
astenie si
risc de
accidentar
e
deplasare
greoaie
si teama
de a nu
se
accidenta
diminuare
a durerii si
asteniei
administrez la
indicatia emdicului
!9#E!GA. '
tb"Czi si conduc
pacientul pentru
efectuarea trataem
ntului cu curenti
dinamici pentru
relaxarea
musculaturii
membrului
ma asigur
ca
pacientul
nu se
deplaseaza
in zone in
care ar
putea
suferii
accidentra
ri si
supraveg+
ez in
continuare
functiile
vitale si le
notez in
foaia de
observatii
nu
prezinta
risc de
accident
e
'1"
.evoi
a de a
comun
ica
comunica
re
ineficace
dificultat
e de a se
concentr
a din
cauza
durerii
accentuat
e
almarea
durerii si
comunicar
ea cu
pacientul
continua
tratamentul
prescris de medic
atat cel
medicamentos cat
si cel cu curenti
dinamici
discut cu
familia si
le explic
lipsa de
interes in
a
comunica
si ii rog sa
accepte
sa-i
inteleaga
suferinta
-
' 0 / = ; 6 ?
''"
.evoia
de a
actiona
confor
m
propriil
or
convin
geri si
valori
si a-si
practic
a
religia
dificultate
a de a
actiona
dupa cre-
dintele si
valorile
sale si a-si
practica
activitatea
religioasa
amaraciune
&
incapacitat
ea de a-si
practica
propria
religie
posibilitat
ea
practicarii
propriei
religii
continua
tratamentul
prescris
a)ut
pacientul
sa se
deplaseze
cu
a)utorul
scaului
cu rotile
in
4iserica
din
curtea
spitalului
pentru a
participa
la slu)be
si a avea
in
continuar
e
incredere
in
credinta
de care
da
dovada
-
'0"
.evoia
de a fi
preo-
cupat
in
vederea
realizar
ii
devaloriza
re
sentiemnt
de
incompeten
ta
sa se
obisnuiasc
a cu starea
de
sanatate
actuala si
sa se
reintegrez
e in
societate
continua
tratamentul&
masa)ul si
gimnastica si se
recomanda
consult
psi+ologic
conduc
pacientul
la
psi+olog
pentru a
sta de
vorbba si
ma asigur
ca isi
continua
masa)ele
si
pacientu
l pare
multumi
t de
dicutia
cu
psi+olo-
guil
dorind
sa mai
vina si
nu mai
gimnastic
a
este asa
de
depresiv
'/"
.evoia
de a se
recrea
- - - adimistrez in
continuare medi
catia
- pacientu
l este
activ si
participa
la
activitati
recrea-
tive
alaturi
de
ceilalti
pacienti"
' 0 / = ; 6 ?
'="
.evoia
de a
invata
sa-si
pastreze
sanatate
a
cunostinte
insuficiente
- pacientul
doreste sa
stie cat mai
multe despre
sanatatea si
diagnosticul
sau
medicul
decide oprirea
tratamentului
si externarea
pacien-tului&
considerand ca
starea sa de
sanatate i-o
permite si da
pacientului
informatii
referitoare la
diagnos-ticul
sau pentru a-l
intelege mai
bine"
vorbesc cu
familia si ii
rog sa-i fie
alaturi& sa-l
spr+)ine si
sa-l
inteleaga&
precum si
sa-l a)ute
in tot ceea
ce doreste
sa faca
pacientul
prezinta o
stare de
sanatate
buna&
analize
bune& si
este
externat
urmand sa
revina la
control
peste /
luni
7a externare i se recomanda$

esa continue tratamentul balnear la Eforie .ord
sa evite statul indelung in picioare
sa evite eforturile ce ar putea sa-i solicite prea mult piciorul
7a examinare pacientul nu mai prezinta dureri
CAPITOLUL VII$
CONCLUZII
Coxartroza este una dintre cele mai frecvente boli care afecteaza
populatia varstnica& cu precadere cea feminina"
3n fina'& putem spune ca scopul tuturor formelor de tratament este
intreruperea lantului evolutiv patogenic al artrozei pentru crearea conditiilor
de regenerare articulara"
Actiunile terapeutice vizeaza suprimarea durerii si a contracturii
musculare& cauze ale limitarii amplitudinii miscarilor"
Trebuie mentionat de la inceput& ca pana in prezent& nici un tratament
conservator& ortopedic& fizioterapeutic sau medicamentos& nu are pretentia de
a vindeca coxartroza& sau a-i stabiliza evolutia& care inevitabil& va merge spre
o agravare pregresiva"
Prescriptiile igienico-dietetice& sunt indispensabile pentru toate
formele& etiologice& de coxartroza& tuturor stadiilor evolutive ale leziunilor&
valabile atat pentru pacientii operati cat si pentru recalcitranti"
Ele se rezuma la$
- evitarea obezitatii8
- evitarea oboselii articulare& prin evitarea ortostatismului& a mersului
prelungit& a purtarii de greutatii" <olosirea bastonului sau a unei car)e&
este nu numai utila& dar si inteleapta8
-mentinerea unei mobilitati articulare maxime& prin gimnastica zilnica& in
decubit& prin folosirea bicicletei si pe cat posibil practicarea inotului"
:tilizand metodele si te+nicile de recuperare expuse in lucrarea de
fata& bolnavii au sansa ameliorprii evidente a bolii& a reintegrprii in viata
familiala& profesionala si sociala"
BIBLIOGRAFIE
Albu !oxana #aria - !natamiasi fiziologia omului& Editura
Corint&
4ucuresti& '5G0
4erlescu E" - )ictionar enciclopedic de
balneoclimatologie&
Editura Stiintifica si Enciclopedica&
4ucuresti&
'5G0
4orundel Corneliu - Manual de medicina interna& Editura
All&
4ucuresti& '55;
Crangulescu ." (coord"* - Medicina interna& Editura Stiintifica si
Te+nica&
4ucuresti& '55G
3onescu Adrian - Masa%ul& Editura All& 4ucuresti& '55=
3van Sabin - Masa%ul pentru toti& Editura Coresi&
4ucuresti&
0111
#aru -" - Masa% si ,inoterapie& Editura Sport Turism&
4ucuresti& '5G/
.estor !emus - )iagnosticul bolilor reumatismale& Editura
#edicala& 4ucuresti& '5?0
!adulescu Andrei - -lectroterapie& Editura #edicala
Sidenco Elena 7uminita - Bilantul articular si muscular& Editura APP&
4ucuresti& '555
Sbeng+e Tudor - Bazele teoretice si practice ale
,inetoterapiei&
Editura #edicala& 4ucuresti& '555
Soare #i+aela - .idrotermoterapie& curs& Colegiul sanitar
%Carol Davila%
Suteanu Stefan - Bolile aparatului locomotor& Editura
#edicala
Teoderescu Dem - Mic atlas de anatomie umana& Editura
Didactica
si Pedagogica& 4ucuresti& '555
222 - /oul atlas de anatomie umana& Editura
A>uila
'55/& 9radea