Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea de tiine Agricole i Medicin

Veterinar a Banatului Regele Mihai 1 al Romniei


din imioara
!acultatea de ehnologia "roduselor Agroalimentare
#$ecialitatea %&"A
Referat la
Ch. Compuilor naturali,
Legislaie i protecia consumatorului
Tema Referatului :
'orme de igien (n unit i de morrit si
$ani)ica ie
*ndrumtor #tudent
Asist+,r+-ng+ .iana Alda 'ova/ &duard
1
nc din cele mai vechi timpuri , pinea i produsele de
panificaie au stat la a!aalimentaiei oamenilor, fie c era vora de
masa de diminea, prn! sau cin, de la ceisraci la cei ogai, pe
tot cuprinsul "mntului rutritul era o #ndeletnici re normal #nviaa
rural, iar #n vremurile mai apropiate de noi fiecare gospodrie
avnd cuptor de pi ne. n t r ecut pi nea al , ce er a f cut di n
f ai n al de cal i t at e super i oar , er aalimentul ogailor, iar cea
neagr, era considerat alimentul sracilor.
$actorii de risc specifici igienei industriale sunt: !gomotul,
viratiile, agentii chimici si agentii iologici.
A. ZGOMOTUL
%n sectorul morarit si panificatie, datorita gradului de mecani!are ridicat,
!gomotul este pre!ent aproape in toate etapele procesului de productie.
&nga'atorul treuie sa evalue!e nivelurile de !gomot la care sunt e(pusi
lucratorii si sa aplice masurile de prevenire re!ultate din evaluare. "entru
aceasta, este necesara reali!area masuratorilor corespun!atoare.
)(punerea continua la !gomot poate avea diferite efecte asupra
anga'atului, dintre care amintim:
)fecte auditive, ca pierderea temporara sau permanenta a au!ului.
)fecte neauditive, ca efecte fi!iologice *dereglari de somn, cresterea
tensiunii arteriale, proleme digestive+, dificultate pentru a comunica,
diminuarea randamentului, etc.
&tunci cand nivelul !ilnic echivalent depaseste valoarea limita inferioara de
e(punere de ,- d., firma treuie sa aplice urmatoarele masuri:
)valuarea e(punerii la !gomot la fiecare / ani.
Controlul medical al functiei auditive a anga'atilor la fiecare 0 ani.
1ferirea de echipamente de protectie auditiva anga'atilor care vor
solicita acest lucru.
%nformarea anga'atilor cu privire la re!ultatele evaluarii nivelului de
!gomot, a controalelor medicale, a riscurilor potentiale pentru au!ul lor
si necesitatea utili!arii echipamentelor de protectie auditiva.
2emnali!area spatiilor de lucru cu un semn corespun!ator pentru riscul
de e(punere la !gomot.
B. VIBRATII
0
Riscul de e(punere la viratii in sectorul morarit si panificatie este
derivat in principal din utili!area vehiculelor, dar si in !onele de macinare si
cernere specifice doar activitatii de morarit.
Conform 34 5,6789--7, capitolul %%, sectiune 5, art. 6, anga'atorul treuie
sa evalue!e nivelurile de viratii mecanice la care sunt e(pusi lucratorii si
aplice masurile de prevenire re!ultate din evaluare. "entru aceasta, este
necesara reali!area masuratorilor corespun!atoare.
%n aceasta act normativ sunt specificate si valorile care presupun adoptarea
de masuri preventive, precum si valorile limita de e(punere la viratii atat la
cele care afectea!a intreg organismul cat si la cele care afectea!a sistemul
mana:rat.
)(punerea la viratii poate produce diferite efecte asupra sanatatii
anga'atului, pe langa faptul ca pot fi un impediment in desfasurarea sarcinilor
sale de serviciu. )fectele viratiilor pot aparea dupa o scurta e(punere, de
oicei disparand dupa putin timp sau pot aparea dupa cativa ani datorita
efectului de e(punere prelungita la acestea, efectele putandu:se cronici!a.
)fectele e(punerii la viratii pot fi vasculare, osteoarticulare, nervoase
*insomnie, nesiguranta, sen!atie de ooseala+, musculare, afectiuni ale
sistemului circulator si urologic, e(punerea concomitenta la frig putand
potenta efectele.
;e aceea este necesara adoptarea de masuri de prevenire si protectie in
functie de re!ultatele otinute in urma evaluarii.
;aca nivelul de e(punere !ilnica depaseste valoarea de e(punere care
determina o actiune este necesara desfasurarea urmatoarelor actiuni:
stailirea si e(ecutia unui program de masuri preventive ce au ca scop
reducerea la minim a gradului de e(punere la viratii:
;esfasurarea unui program de intretinere preventiva a utila'elor:
inlocuirea pieselor u!ate, verificarea starii lagarelor si a angrena'elor
si inlocuirea lor daca se constata ca sunt defecte, verificarea ca
presiunea din pneuri sa fie corecta, etc.
%nlocuirea, in limita posiilitatilor, a acelor utila'e care produc un nivel
ridicat de viratii si care nu admit modificari in vederea reducerii
viratiilor mecanice. %ntroducerea de sisteme de amorti!are si
suspensie a scaunelor si a cainelor mi'loacelor de transport.
2electarea pneurilor antiviratii pentru echipamentele si vehiculele
de transport.
&chi!itionarea de utila'e si scule cu design ergonomic si manere
antiviratii, cat si a vehiculelor si a altor mi'loace de transport
preva!ute cu sisteme antiviratii pentru protectia operatorului.
Reducerea timpilor de e(punere prin rotatia sarcinilor de munca, prin
stailirea de pau!e periodice, etc.
Limitarea vite!ei de circulatie in !onele de receptie, incarcare si
descarcare a marfii.
1
2tailirea de controale medicale periodice.
%nformarea si instruirea anga'atilor cu privire la riscurile si masurile
de prevenire si protectie specifice e(punerii la viratii mecanice.
Reali!area unei monitori!ari a sanatatii specifice riscurilor aferente
sarcinilor de serviciu pe care le desfasoara anga'atii e(pusi.
C. EXPUNEREA LA CONDITII TERMO-HIGROMETRICE
Anga2atii din sectorul morarit si $ani)icatie sunt3 de multe ori3 e4$usi unor conditii
termo5higrometrice care ar $utea )i daunatoar $entru sanatatea lor+ -n tim$ul se6onului
cald3 lucratorii $ot )i e4$usi unui e4ces de caldura si umiditate $rovocat de e4$unerea
la tem$eraturi ridicate3 umiditate e4cesiva3 ventilatie insu)icienta sau curenti de aer
$uternici sau com7inatia acestor )actori+ ,e asemenea3 si in se6onul rece3 chiar daca
activitatea este redusa3 lucratorii $ot )i e4$usi tem$eraturilor sca6ute3 curentilor de aer
$uternici sau com7inatiei acestor )actori3 datorita s$atiilor mari3 neclimati6ate
adecvat3 cat si a activitatilor in s$atii deschise+
Exista o serie de variabile care caracterizeaza mediul termic si senzatia de disconfort
termic pentru angajat care influenteaza in mod direct conditiile de lucru in acest sector:
em$eratura
Umiditatea
Vite6a de circulatie a aerului
%onditiile mediului am7iant de la locul de munca nu tre7uie sa constituie o sursa
de discon)ort $entru $ersonal3 )iind necesara evitarea valorilor de tem$eratura si
umiditate e4treme si res$ectarea urmatoarelor valori orientative8
Temperatura: intre 14o si 25C
iteza aerului mai mica de !"25 m#s
$miditate: intre %! si &! '
(eimprospatarea aerului mai mare de
9: m1;h;anga2at
-n sectorul morarit si $ani)icatie aceste valori nu sunt intotdeauna res$ectate3 ast)el
ca este necesara luarea de masuri in vederea $revenirii riscurilor $entru sanatatea
lucratorilor3 consecinta acestei situatii+
<
%n acest ca!, masurile organi!atorice sunt un factor cheie #n vederea
reducerii consecintelor riscurilor ce re!ulta din e(punera la conditii termo:
higrometrice e(treme. Cele mai importante sunt:
2tailirea pau!elor fi(e frecvente si permiterea pau!elor in functie de
nevoile anga'atilor.
2tailirea programului de lucru astfel incat sa se evite in masura
posiilitatilor desfasurarea activitatii in !one deschise in perioadele
caniculare sau frig e(trem.
"lanificarea rotatiei anga'atilor pentru sarcinile de munca care
necesita desfasurarea activitatii in conditii termice e(treme.
1rgani!area activitatii de munca astfel incat e(punerea la conditiile
termice defavoraile sa fie minima.
%n plus, in ca!ul conditiilor termo:higrometrice care presupun un risc pentru
sanatatea anga'atilor, anga'atorii treuie sa aplice o serie de masuri de
prevenire care, in mod generic, atat pentru e(punerea la caldura cat si la frig,
sunt urmatoarele:
%nformarea si instruirea anga'atilor cu privire la riscurile profesionale
datorate e(punerii la caldura sau la frig, cat si la masurile de
prevenire care treuie adoptate pentru evita sau a reduce la minim
aceste riscuri. %n plus, treuie sa informe!e si instruiasca anga'atii
pentru recunoasterea simptomelor specifice afectiunilor provocate de
e(punerea la conditii termo:higrometrice e(treme si aplicarea
masurilor de prim a'utor.
"unerea la dispo!itia anga'atilor e(pusi acestor riscuri a
echipamentelor individuale de protectie necesare, cat si a
imracamintii adecvate pentru fiecare activitate si supravegherea
utili!arii acestora.
4arantarea monitori!arii starii de sanatate a anga'atilor pentru a
evalua corect efectele e(puneri la conditii de temperatura si umiditate
e(treme *e(istenta de proleme cardiovasculare, respiratorii, renale,
ingestia de alcool sau medicamente, etc+.
D. AGENTI CHIMCI
-n categoria no(elor chimice din industria moraritului si panificatiei, un rol
deoseit de important il are praful care re!ulta in timpul proceselor de
productie.
9
"raful de faina si cel de cereale pot crea atmosfere e(trem de inflamaile
cu risc de incendiu si e(plo!ie si pot provoca proleme respiratorii, cum ar fi
astmul ronsic profesional sau iritatii ale ochilor, nasului si pielii *dermatite
profesionale+.
)fectele negative ale prafului de faina asupra organismului uman si a
sanatatii acestuia sunt:
%ritante: iritatia pielii sau a mucoaseli respiratorii in contact cu praful de
faina.
"neumoconio!e: afectiuni pulmonare.
&lergenice: efectul alergic dermic sau respirator al prafului de faina.
Praful de faina, agent chimic sensibilizant
&gentii chimici sensiili!anti sunt sustante si preparate care prin
inhalare sau cutanat, pot provoca o reactie de hipersensiilitate si efecte
negative asupra sanatatii, in ca!ul unor e(puneri repetate.
)(punerea la agentii chimici in sectorul de morarit:panificatie, in principal
e(punerea la praf de faina si cereale poate provoca afectiuni ale cailor
respiratorii, afectiuni ale pielii sau con'unctive.
)(punerea la praful de faina in industria de morarit si panificatie are in primul
rand efecte iritante si sensiili!ante *alergice+ asupra aparatului respirator.
)fectul de sensiili!are se manifesta clinic dupa o perioada de latenta, su
forma de astm, in timp ce efectul iritativ se manifiesta su forma de afectiuni
inflamatorii asupra aparatului respirator *alveolita si ronsita+.
%nhalarea prafului de faina determina pe termen lung o sensiili!are a
cailor respiratorii si8sau a pielii si poate produce o alergie lucratorului e(pus.
;aca se depasesc limitele concentratiilor legal admise in mediul de lucru, pe
durata e(punerii prelungite in timpul unui schim de lucru, pot aparea tulurari
respiratorii cum ar fi astmul ronsic, iar la nivel cutanat se poate produce
dermatita alergica.
;e asemenea, praful generat in procesul de macinare al cerealelor pentru
otinerea fainii poate contine spori de ciuperci para!ite care s:au de!voltat in
procesul de depo!itare neadecvata, in silo!urile de cereale *conditii de
umiditate+. &stfel, pulerile organice pot provoca oli respiratorii *<astmul
rutarului=+.
Aspergillus si Penicilium sunt de oicei pre!ente in atmosfera instalatiilor
din cadrul sectorului de morarit : panificatie. &cestea pot provoca tulurari
respiratorii de natura alergica *alveolita alergica+ si afectiuni alergice ale pielii
=
*dermatite de contact+ produse de continutul de ciuperci din praf, unde
predomina astfel de microorganisme.
Masuri Preventive:
"entru a preveni efectele daunatoare asupra sanatatii lucratorilor din
sectorul morarit : panificatie, masurile de prevenire treuie sa fie aplicate in
ordinea prioritatilor: asupra sursei emitatoare, asupra mediului de munca si
asupra lucratorului.
> Asura sursei emitat!are:
? 2electionarea echipamentelor de lucru adecvate.
? %!olarea proceselor productive generatoare de praf.
? Reali!area lucrarilor de intretinere preventiva a instalatiilor si echipamentelor
de lucru.
> Asura mediului de munca:
? Reali!area curateniei periodice in spatiile si la posturile de lucru.
? 2emnali!arii riscului iologic si a celui chimic.
? ;otarea cu sisteme de ventilatie generala adecvate sau cu hote de
evacuare *filtrele acestor aparate treuie curatate periodic+.
? "relevarea periodica de proe de aer.
? @tili!arii de vopseluri antifungice pentru vopsirea peretilor si tavanelor si
reali!area inspectiilor periodice pentru detectarea de!voltarii ciupercilor.
> Asura ers!anel!r e"use:
? %nformarea si formarea lucratorilor.
? ;otarea lucratorilor e(pusi cu echipamente individuale de protectie
respiratorie *masti, semi:masti+ si pentru protectia ochilor.
? 2epararea lucratorului de sursa de contaminare, atunci cand este posiil.
? Curatarea fainii si a prafului nu se fa face prin maturare sau cu aer
comprimat si se va face prin aspirare, pentru evitarea dispersiei particulelor in
aer.
&nga'atii treuie sa fie informati cu privire la pericolul pe care il repre!inta
produsele chimice si precautiile care treuie luate la manipularea lor. ;in
acest motiv, produsele chimice periculoase treuie sa fie etichetate si insotite
de fisa cu date de securitate, accesiila lucratorilor care manipulea!a si8sau
utili!ea!a aceste produse.
Masuri generale de luat in c!nsiderare la m!mentul maniularii
r!dusel!r chimice ericul!ase:
>
Citirea etichetei si atentionarile de pericol inainte de utili!area
produsului.
%nchiderea recipientelor odata e(trasa cantitatea de produs necesara
si pastrarea ordinii si curateniei la postul de lucru.
Respectarea procedurilor privind securitatea la locul de munca la
efectuarea operatiunilor de manipulare a produselor chimice.
@tili!area oligatorie a echipamentelor individuale de protectie
specifice pentru manipularea fiecarui produs in parte.
"rodusele, te(tilele si hartiile impregnate cu agenti chimici periculosi
treuie aruncate in recipiente inchise. 2e vor gestiona ca re!iduri
conform legislatiei in vigoare.
Au se va fuma, ea, manca in pre!enta produselor chimice.
E. AGENTII BIOLOGICI
%dentificarea si evaluarea riscului e(punerii la agentii iologici implica
efectuarea unei serii de studii si actiuni care se pot grupa in doua etape
succesive:
#. %dentificarea teoretica a riscurilor, ceea ce presupune culegerea
generala a informatiilor stiintifice *privind e(punerea, re!ervoarele organice,
informatiile stiintifice si posiilele studii epidemiologice+.
$. )valuarea posturilor de lucru cu risc si a anga'atilor e(pusi. Ba cuprinde
definirea urmatoarelor aspecte:
;escrierea postului de lucru.
"roailitatea de diseminare a materialului infestat atat in procesul
oisnuit cat si in mod accidental.
Cai de patrundere: prin rani, contact prin proiectarea de lichide
contaminate, inhalarea de aerosoli.
$recventa e(punerii.
$actori privind organi!area si procedurile de lucru.
Cunoasterea posiilelor riscuri de catre anga'at, conform instruirii
sale initiale si a celei primite cu privire la postul sau de lucru.
"osiilitatea stailirii de masuri preventive cat si urmarirea aplicarii
lor.
"osiilitatea evaluarii nivelurilor de e(punere in acele ca!uri in care
este posiila masurarea sau identificarea agentului iologic la postul
de lucru.
?
%educerea riscuril!r:
2tailirea si reali!area unui program de curatenie, de!infectare,
derati!are si de!insectie.
Reali!area unei curatenii periodice la locul de munca.
"astrarea unei corecte ventilatii naturale sau artificiale in cadrul
instalatiilor de lucru.
Reali!area unei gestiuni adecvate a re!iduurilor.
%nstalarea plaselor de tantari si a capcanelor pentru insecte.
@tili!area manusilor si a semimastilor la manipularea materiilor prime.
Masuri de igiena
@tili!area vestiarelor in mod corect: pastrarea in compartimente separate a
hainelor de lucru, echipamentelor de protectie, hainelor de strada.
&nga'atii treuie sa dispuna, in cadrul programului de lucru, de 5- minute
pentru efectuarea igienei personale inainte de ora mesei si alte 5- minute
inainte de plecarea de la locul de munca.
$irma treuie sa se ocupe de spalarea imracamintii de lucru pentru toti
anga'atii e(pusi la riscuri iologice.
"astrarea unui grad inalt de igiena personala, prin spalarea mainilor ori de
cate ori va fi necesar, cu apa calda si sapun.
Au se va manca, nu se va ea si nu se va fuma in !onele de lucru.
Alte masuri
4arantarea supravegherii starii de sanatate a anga'atilor e(pusi la
riscuri iologice si monitori!area ca acestia sa efectue!e consultarile
medicale corespun!atoare.
Crearea unei liste cu anga'atii e(pusi si afectati si pastrarea ei pentru o
perioada de 5- ani.
%nstruirea si informarea anga'atilor cu privire la riscurile iologice si
masurile preventive pe care le pot aplica, ca de e(emplu masurile de
igiena.
@
&ibli!grafie
5.http:88riscuri!ero.ro8sites8riscuri!ero.ro8files83ar
taC9-riscuriC9-morarit:panificatie.pdf
1: