TEHNICI DE COMUNICARE

Avem doua urechi si o singura gura ca sa ascultam de doua ori mai mult
decat vorbim!
Retineti ca intre dvs ca emitator si persoana din fata dvs, receptorul, se interpune canalul de
comunicare in care pot apare bariere in calea mesajului
Pentru ca mesajul sa treaca prin acest canal, el trebuie redat intr-o forma apta de transmisie.
Mesajul (limbaj verbal, non-verbal, para-verbal) poate fi descifrat uneori distorsionat de
catre receptor, de aceea este important modul in care transmitem acest mesaj.
Comunicarea interumana vehiculeaza si un continut emotional ce se caracterizeaza printr-un
grad de consonanta psihica, de acceptare sau inacceptare, de concordanta sau neconcordanta,
ceea ce se manifesta intr-un fel sau altul in atitudinea celor ce participa la comunicare.
rice emitator devine la randul sau receptor in procesul comunicarii.
Ca receptor este important sa invatam sa ascultam in mod activ !!!
A"CU#TAREA ACTI$A
A asculta activ inseamna%
Ascultarea mesa&ului ' este important sa acordam atentie informatiilor care se transmit, sa
auzim si sa intelegem mesajul transmis
Identi(icarea emotiilor )e care le contine mesa&ul " aceste emotii pot fi e#primate direct,
prin cuvinte sau trebuie sa le identificam singuri, in functie de mimica, gesturi, tonalitate,
pauze in vorbire
Inlaturarea )osibilelor bariere in calea comunicarii ' evitati sa dati ordine, sa
amentintati, sa criticati neconstructiv, sa interogati, sa ironizati etc. $ceste bariere se pot
datora interlocutorului sau chiar dvs.
$eri(icarea intelegerii corecte a mesa&ului ' punem intrebari, urmarim daca limbajul
nonverbal este in concordanta cu mesajul verbal transmis.
Incura&area vorbitorului )entru a continua
Elementele ascultarii active sunt%
- feedbac%-ul
- sumarizarea
- formularea intrebarilor
&
*EED+AC,-U#
Presupune oferirea unui raspuns la cele comunicate de vorbitor.
'e multe ori il dam sau il primim in stil nonverbal(
inclinarea capului,
gesturi de incurajare,
gesturi care arata ca suneti ) pacientul este atent si interesat.
Rolul (eedbac.-ului%
ajuta la construirea relatiei interumane
arata vorbitorului ca mesajul sau este inteles
creeaza vorbitorului sentimentul ca este acceptat
ajuta vorbitorul sa continue si face ca situatia sa nu se transforme intr-un
simplu monolog
Tehnici de (eedbac.
&. *na din tehnicile de oferire a feedbac%-ului, utila in relatia noastra cu pacientul, este (eedbac.-ul
echilibrat. $ceasta tehnica presupune urmatoarele elemente(
o se ofera o prima perspectiva pozitiva asupra unui anumit comportament
o se e#prima ingrijorarea cu privire la comportamentul negativ.
'e e#emplu(
o Este foarte bine ca ati apelat la servicii specializate pentru problema dumneavoastra.
o Psihoterapia va poate ajuta in multe feluri. Ma ingrijoreaza dorinta dumneavoastra de a nu
lua medicatie pentru problemele pe care le aveti
+. Tehnica sand/ich " este o tehnica in care oferim feedbac%-ul negativ ,impachetat-intre doua
,felii- de pozitiv.
'e e#emplu(
o V-ati facut foarte bine tema de casa si apreciez atentia si meticulozitatea cu care lucrati.
(!
o "ceasta tema de casa nu este totul in munca noastra in terapie. #elelalte e$ercitii sunt si ele
foarte importante si am sa va rog sa le realizati% altfel nu putem continua. (-!
o &iind atat de atenta la detalii% cum va vad ca sunteti la teme de casa% sunt convinsa ca si
e$ercitiile le veti face cu multa atentie si foarte corect. (!
o *OARTE IM0ORTANT
+
o .ntre partea pozitiva si cea negativa, evitati sa folositi conjunctiile DAR1 IN"A1 CU
TOATE A"TEA1 CI222 /le contracareaza efectele pozitive ale frazei, determinand
concentrarea atentiei pacientului doar asupra partilor negative ale feedbac%-ului.
"UMARI3AREA
Presupune sa rezumati sintetic, concis, precis mesajul care vi se transmite
Rolul sumari4arii%
pastreaza coerenta in comunicare
intareste feedbac%-ul
marcheaza aspectele importante
*ORMU#AREA INTRE+ARI#OR
.n cadrul comunicarii cu pacientul un rol important il au intrebarile si modul in care
formulam aceste intrebari, astfel incat sa obtinem afirmatiile dorite.
Rolul intrebarilor%
va ajuta sa colectati informatii
sa clarificati informatiile primite
sa conduceti discutia spre diferite aspecte.
Ti)uri de intrebari
.n general, intrebarile pot fi clasificate ca intrebari inchise si intrebari deschise.
.ntrebarile inchise sunt intrebari la care se poate raspunde monosilabic, de e#emplu cu ,da!
sau nu!2
Avantajele folosirii intrebarilor inchise:
sunt usor de formulat
primirea unor raspunsuri simple, directe
0
*a asa Nu (a asa
- .ncepe cu aspectele pozitive
- 1ii sincer
- 1a referire la fapte
- 1ii constructiv, adica ofera si
solutii
- 2u da feedbac% negativ in public
- 2u ataca persoana ci ataca
subiectul
- 2u il face pe celalalt sa se apere
compararea raspunsurilor date de mai multe persoane
sunt foarte utile la persoanele care vorbesc foarte mult si pentru incheierea
unei conversatii.
Dezavantajele folosirii intrebarilor inchise:
nu permit obtinerea unor informatii detaliate
pot crea tensiune, interlocutorul neavand posibilitatea sa ofere e#plicatii
Intrebarile deschise (C$2', C*M, *2'/, C.2/, C$R/) permit libertate in alegerea
raspunsului.
Avantajele folosirii intrebarilor deschise:
obtinerea de informatii mai detaliate
e#primarea opiniilor, sentimentelor
Dezavantajele folosirii intrebarilor deschise:
dureaza mai mult timp
se pot obtine informatii, detalii irelevante
pot aparea devieri de la subiect
se pot evita raspunsurile directe la intrebari
$laturi de aceste intrebari de baza mai e#ista si intrebarile justificative ('/ C/, C/).
$cest tip de intrebari folosite in anumite conte#te si cu anumite conotatii inchid dialogul,
determinand interlocutorul sa se simta vinovat pentru ceea ce s-a intamplat, inainte de a avea
timp sa e#plice ce anume s-a intamplat.
E5em)le de e5)resii inde4irabile in relatia cu )acientul%
&. /#presii din familia 6negarea negativului62 3tergeti din vocabular toate e#presiile prin care se
neaga ceva. Motivul4 Chiar daca la nivelul constientului cel care va asculta va intelege perfect, la
nivelul subconstientului creierul nu intelege negarea si se va forma chiar imaginea pe care nu o
vreti!
$dica, daca spuneti '(ici o problema'% subconstientul celor care va asculta va retine
e#istenta unei probleme5
daca spuneti '(u va ingrijorati'% se va intelege ca e#ista niste motive de ingrijorare5
daca spuneti '(u e grav'% se va intelege tocmai ca e grav.
$sadar, de fiecare data cand sunteti tentat sa folositi o e#presie cum sunt cele de mai sus,
mai bine cautati o formulare echivalenta, dar pozitiva. 'e e#emplu, in loc de 6(u va suparati...6,
spuneti 6&iti amabil...6
+. 6Da1 dar226 $ceasta e#presie este obligatoriu sa fie eliminata. 7a nivel subliminal pacientul
percepe oricum un 6nu6 (o pozitie diferita de a lui, o critica la ceea ce a spus) si, in loc sa asculte
ceea ce urmeaza dupa 6dar6, va deveni mai rigid.
Ceea ce aveti de facut este sa inlocuiti 'dar' cu 'si'. 'in punctul de vedere a ceea ce aveti
de spus, sensul e#presiei nu se va modifica, in schimb pacientul nu va mai percepe critica implicita.
8
0. 6$a rog6 " este o varianta care se foloseste in alte domenii si nu in medicina.
$ fi prea politicosi sau prea servili cu pacientul nostru este gresit. Chiar ar fi dedorit sa fim
atenti la momentele in care suntem tentati sa fim prea politicosi si sa ne intrebam de ce facem asta.
8. $desea auzim e#presia 6Imi )are rau7 dar2221 singurul 6rezultat6 pe care il obtinem este
pierderea respectului din partea pacientului.
'aca e#ista un motiv pentru care trebuie sa ne cerem scuze, putem formula altfel, de
e#emplu( '#eea ce s-a intamplat este% intr-adevar% ceva foarte neplacut. )aideti sa vedem cum
putem gasi o rezolvare'.
9. 6$oi incerca62 $ spune 6 sa incerc6 sau ceva asemanator inseamna, evident, a pregati terenul
pentru a putea spune mai tarziu 6$m incercat, dar nu a fost posibil6. :erbul 6a incerca6 nu creeaza
deloc incredere si ii da imediat de banuit pacientului.
'aca rezultatul pe care il va aduce tratamentul nostru nu este garantat, este profesionist sa
spunem ceva de genul( '*in e$perienta mea pot sa va spun ca...'.
;. 6Nu sunt sigur62 Cum sa convingem un pacient atata timp cat noi insine nu suntem convinsi (si
lasam si sa se vada lucrul acesta)4 'aca ne aflam in dificultate cand trebuie sa raspundem la o
obiectie, iata ce vom spune(
'+ntrebarea dvs. e foarte interesanta. "m sa caut in literatura de specialitate raspunsul si
am sa va pregatesc un material pe data viitoare cu privire la acest aspect.
<.6Ca sa (iu sincer2226 (6'aca tot trebuie sa spunem adevarul...6, 6:orbind serios...6). Ce sa
intelegem4 Ca pana acum s-a glumit ori s-au spus minciuni4
$ceasta este o e#presie care subliniaza mesajul unei fraze si totusi nu linisteste pacientul, ci
mareste neincrederea.
7a fel, declaratiile de genul 6Pe onoarea mea6 nu fac decat sa declanseze suspiciuni. noarea se
demonstreaza cu fapte, nu cu declaratii.
=. Evitarea negatiilor " pentru clarificare puneti pacientului intrebari afirmative, de genul( *oriti
sa discutam azi despre ...,
3i evitati intrebarile de genul(
(u doriti sa discutam azi despre...,
0RO+#EME DE COMUNICARE
Problemele de comunicare apar frecvent atat in relatia noastra cu pacientul dar mai ales in
relatia pacientului cu terti.
*actorii care generea4a )roblemele de comunicare sunt%
volumul prea mare de informatii transmise
volumul prea mic de informatii
comunicarea gresit directionata
comunicarea ine#acta si incompleta
zvonul
9
>nt?lnirea barierelor comunic@rii reprezint@ at?t o eficienAa c?t Bi o ineficienA@ a acesteia, fapt
care determin@ o nou@ strategie cognitiv@ Cn ceea ce priveBte, Cn acest conte#t, actul relaAiei medic-
pacient.
$stfel, Doldevici .. (+EEE), comunicarea e(icient8 are urm8toarele caracteristici%
- subiectul CBi e#prim@ sentimentele Cn mod des-chis Bi direct5
- Cl Cncurajeaz@ pe partenerul s@u s@ fac@ acelaBi lucru.
Mai precis, primul spune ce g?ndeBte Bi ce simte Bi Cncearc@ s@ CnAeleag@ ce g?ndeBte Bi ce
simte cel din urm@.
Furns ' (&G=G) prezint@ o list@ ce cuprinde caracteristicile comunic8rii ine(iciente1 sub
(orma%
adev@rul Cmi aparAine H persoana insist@ afir-m?nd c@ numai ea are dreptate Bi c@ cel@lalt se
CnBeal@5
blamul H subiectul afirm@ c@ problema creat@ se datoreaz@ greBelii celuilalt5
maturizarea H subiectul susAine c@ este o vic-tim@ inocent@5
descalificarea H persoana afirm@ c@ celalalt greBeBte sau este un Iratat-, pentru c@ acesta
Itotdea-una- face sau Iniciodat@- nu face anumite lucruri5
lipsa de speranA@ H subiectul abandoneaz@ disputa, susAin?nd c@ nu merit@ s@ Cncerce5
spiritul revendicativ H individul susAine c@ are dreptul la un tratament mai bun, dar refuz@ s@
cear@ ceea ce doreBte Cntr-un mod deschis Bi direct5
negarea H persoana insist@ c@ nu se simte su-p@rat@, lovit@ sau deprimat@ atunci c?nd de fapt
aBa stau lucrurile5
agresivitate pasiv@ H subiectul se retrage f@r@ s@ spun@ nimic, eventual iese Ica o furtun@-
din ca-mer@, tr?ntind uBa5
autoblamarea H Cn loc s@ rezolve problema, subiectul se comport@ ca Bi cum ar fi o problem@
demn@ de dispreA, autoacuz?ndu-se5
acordarea ajutorului cu orice preA H Cn loc s@ ascult@m c?t de trist, lovit sau sup@rat este
cel@lalt, Cncerc@m cu orice preA s@ rezolv@m problema sau s@-i acord@m ajutorul nostru5
sarcasmul H cuvintele sau tonul reflect@ ten-siune Bi ostilitate, pe care subiectul nu le
recunoaBte deschis5
tactica IAapului isp@Bitor- H subiectul pretinde c@ cealalt@ persoan@ are o problem@, Cn timp
ce el este fericit, echilibrat Bi neimplicat Cn conflict5
defensivitatea H refuz de a admite c@ facem ceva greBit sau c@ avem vreo imperfecAiune5
contraatacul H Cn loc s@ conBtientiz@m ceea ce simte cel@lalt Ci r@spundem la critic@ cu
aceeaBi moned@5
diversitatea H Cn loc s@ se preocupe de modul Cn care cei doi parteneri se simt Iaici Bi acum-,
unul dintre ei sau ambii prezint@ liste ale neCnAelegerilor Bi conflictelor trecute.
Motivele care 9i 9m)iedic8 )e oameni s8 comunice adecvat unii cu al:ii1 o)rindu-se la(
fobia de conflicte H subiectul se teme de con-flicte sau de sentimentele de ostilitate
e#primate de alte persoane, Ipolitica struAului-5
perfecAionismul emoAional H subiectul este convins de faptul c@ oamenii Cl vor privi de sus
dac@ vor afla ce simte cu adev@rat5
teama de dezaprobare Bi respingere H subiec-tul se teme c@ oamenii nu Cl vor agrea dac@ CBi
va e#prima propriile idei Bi sentimente5
;
agresivitatea pasiv@ H subiectul CBi reprim@ sentimentele de frustrare Bi ostilitate, Cn loc s@ se
e#prime Cn mod deschis5
lipsa de speranA@ H subiectul crede c@ a Cncer-cat totul Bi c@ nimic nu a dat rezultat, ajunge la
con-cluzia c@ situaAia este Cntr-adev@r lipsit@ de speranA@5
nivelul sc@zut al autonomiei H subiectul consi-der@ c@ nu are dreptul s@-Bi e#prime
sentimentele sau s@ le cear@ celorlalAi anumite lucruri5
spontaneitatea H subiectul consider@ c@ orice modificare Cn stilul s@u personal de cunoaBtere,
este ridicol@ Bi pare fals@5
Icitirea g?ndului- H subiectul crede c@ ceilaAi trebuie s@ Btie ce simte Bi ce doreBte el, f@r@ a fi
ne-cesar s@-Bi e#prime Cn mod deschis sentimentele Bi dorinAele5
teama spre maturizare H subiectul se teme s@ recunoasc@ faptul c@ este sup@rat, deoarece nu
vrea s@ dea nim@nui satisfacAia de a afla c@ l-a r@nit, suferind Cn t@cere5
nevoia de a rezolva problema H subiectul are un conflict cu cineva, Cncearc@ a rezolva
problema, Cn loc s@ Cmp@rt@Beasc@ Cn mod deschis sentimentele Bi s@ asculte ceea ce simte
cealalt@ persoan@.
0ACIENTU#
Pentru a defini calitatea de pacient a unei persoane, consider@m c@ e necesar a porni de la ceea
ce '/J (&G<9) identific@ a fi(
- bolnav H (fiinAa) care sufer@ de o boal@5 (om) suferind, beteag, denumind o calitate dob?ndit@
printr-o stare, Bi cea de(
- )acient H persoan@ bolnav@ care se g@seBte Cn tratamentul unui medic, considerat Cn raport cu
aces-ta5 persoan@ supus@ unui supliciu5 victim@5 martir5 care are r@bdare5 calm5 r@bd@tor5
.nteracAiunea dintre cele dou@ statusuri sociale dob?ndite temporar de c@tre o persoan@,
reprezint@ o stare evolutiv@ (sunt bolnav, nu m@ simt bine, m@ tratez singur Bi nu apelez la
medic Bi sunt bolnav Bi m@ g@sesc sub tratamentul Bi Cngrijirea unei persoane abilitate Cn
acest sens, un medic), Bi una Bi cealalt@ poate utiliza serviciile de s@n@tate.
>n actul cotidian al comunit@Aii, este folosit de cele mai multe ori Cn cadrul rolului social pe
care Cl indeplineBte persoana care apare Cn tripl@ ipostaz@ de om ce( alin@ suferinAa, vindec@
boala Bi salveaz@ (uneori) viaAa bolnavului " acesta fiind medicul c?t Bi cea a persoanei
bolnave Bi suferinde, identific?nd " bolnavul.
Rolul social al bolnavului a determinat apariAia mai multor concepte privind raportarea
acestuia la comunitate, prin rolul social nou pe care-l dob?n-deBte pe o perioad@ de timp
limitat@ sau nu. $stfel, ..F. .amandescu (&GG<), porneBte de la ideea c@ situaAia de om bolnav
se carcterizeaz@ prin cinci tr@s@turi principale cum ar fi(
a) " situaAia marginal@ a bolnavului Cntre lumea s@n@t@Aii Bi cea a bolii, neg?nd c?nd una,
c?nd alta, care Cl fac instabil, dominat de st@ri conflictuale5
b) " starea de primejdie care planeaz@ asupra bolnavului Bi care Cl determin@ s@ apeleze
la tehnici protectoare pentru a face faAa pericolului situaAiei5
c) " restr?ngerea orizontului (de preocup@ri, ambianA@)5
d) " egocentrism5
e) " perspectiv@ temporal@ Cndelungat@ a bolii.
$cestor delimit@ri le putem ad@uga Cn ideea temporalit@Aii sau nu, a rolului de bolnav, din
accepAia lui Parsons K (&G9&) pe cele patru tr@s@turi Bi anume(
<
a) " degrevarea de sarcini Bi responsabilit@Ai normale Cn funcAie de natura Bi gravitatea
bolii5
b) " bolnavul nu se poate Cns@n@toBi singur, printr-un act de decizie propriu, de aceea, el
nu este f@cut responsabil de incapacitatea sa5
c) " boala trebuie considerat@ ca indezirabil@ Bi bolnavul trebuie s@ doreasc@ Is@ se fac@
bine-, aceasta fiind o legitimitate condiAionat@ a rolului de bolnav5
d) " obligaAia bolnavului de a c@uta ajutor com-petent Bi de a coopera cu cei ce r@spund
de Cngrijirile de s@n@tate.
Ca o chintesenAa la cele enunAate anterior, tipul de rol al bolnavului Cn comunitate depinde de
o serie de factori cum ar fi(
a) " felul bolii (somatici, psihici)5
b) " gravitatea bolii5
c) " cronicitatea bolii5
d) " genul de tratament( ambulator, staAionar, spitalicesc.
3e poate Cnt?mpla ca pacientul s@ Cncerce s@ trag@ foloase de pe urma st@rii sale Bi s@
considere boala ca pe un mijloc de a sc@pa de responsabilit@Ai pe care nu le poate sau nu vrea
s@ Bi le asume.
Medicul trebuie s@ p@streze Cn acest sens un echilibru Cntre a ajuta bolnavul Bi a-l refuza. $-l
ajuta Cn relaAia terapeutic@ pentru a-Bi dep@Bi starea de dependenA@ cauzat@ de boal@ Bi a-i
refuza tenta-tiva de Imanipulare prin recompense- viz?nd cereri ce nu decurg din starea de
boal@.
MEDICU#
Ca rol social, medicul este definit prin cinci elemente, acestea fiind(
&) " com)eten:a tehnic8 H se delimiteaz@ ca fiind prioritar@ din punct de vedere al eficienAei
ac-tului medical5
+) " universalism H nu poate refuza bolnavii dup@ criterii arbitrare, el fiind medic pentru toat@
lumea, indiferent de( pozitia social@, se#, ras@, religia bolnavului5
0) " s)eci(icitatea (unc:ional8 H este specializat Cntr-un domeniu, bine precizat, limitat la
s@n@tate Bi boal@, neav?nd dreptul s@ dep@Beasc@ limitele dome-niului medical5
8) " neutralitate a(ectiv8 H raportul cu bolnavul trebuie s@ fie obiectiv Bi nonemoAional,
asigur?ndu-i obiectivitatea, nefiind p@rtinitor Bi neconfes?ndu-se pacientului5
9) " orientarea s)re colectivitate H ideologia profesiunii medicale pune accent pe
devotamentul faA@ de colectivitate, consider?nd c@ Cn medicin@ pro-fitul este cel mai puAin
c@utat, medicul fiind un pro-motor al moralit@Aii.
0ACIENTU# CO0I#
>ncadrat Cn aceast@ perioad@ a evoluAiei sale de la naBtere Bi p?n@ Cn jurul v?rstei de && ani (apare
pu-bertatea sau preadolescenAa), copilul manifest@ o a-numit@ atitudine Cn dezvoltarea Bi evoluAia sa.
$stfel, se constat@ ciclic momente Cn care(
&) " are nevoie stringent@ de mam@ cu care are o leg@tur@ special@ de la naBtere Bi p?n@ la un an5
+) " se dezvolt@ Cntre cei doi " mam@ Bi copil- o dimensiune a compatibilit@Aii lor, adic@(
=
a) " potrivirea parental@, Icontabilizeaz@- ar-monia Bi CnAelegerea p@rinAilor cu
copilul, cre?ndu-se Cn timp structuri comportamentale s@n@toase5
b) " slaba potrivire parental@ duce la incompa-tibilitate Bi Cn timp, la dezvoltarea unei
atitudini afective carenAiale5
0) " apariAia Cn jurul primilor trei ani de viaA@ ai copilului, a st@rilor de ruBine, autonomie, a
curiozi-t@Aii (Idesface-, Idistruge- juc@rii)5 cogniAiei prin lu-mea Cntreb@rilor " de ce4 c?t4 Bi a
jocului ce-n multe cazuri Cl ajut@ Cn socializ@rile dar Bi raporturile sale la un grup social5
8) " iniAiativa, nevinov@Aia c?t Bi Ipsihologia buzunarelor pline-, apare Cn perioda preBcolarit@Aii
" 0 " ;)< ani " unde jocul, comunicarea, independenAa Cn miBcare, descoperirea lumii, pun
amprenta pe v?rst@, se recunoaBte ca individ separat de ceilalAi, ajung?nd chiar a se identifica cu
p@rinAii care devinun ideal de viaA@, de aceea aceBtia pot s@ fie, dup@ .amandescu .. F. (+EE+)(
- autoritari5
- hipertoleranAi5
- indulgenAi5
- severi5
- agresivi5
- raporturile dintre ei doi fiind deosebite.
9) " copil@ria mijlocie " ;)< " &E)&& ani, se identific@ cu v?rsta Bcolar@ mic@, unde copilul se
transform@ Cn elev, timpul devine un timp pedago-gic, apar elemente ca( h@rnicia, perseverenAa,
activi-tatea variat@, inferioritatea, dezvolt@ o anumit@ sensi-bilitate, este mai sigur pe el Cn cadrul
familiei, fapt ce-i determin@ o conduit@ atipic@ Cn cazul apariAiei unor disfuncAionalit@Ai, cum ar fi
divorAul, certurile, b@t@ile, etc.
Lin?nd cont de cele menAionate anterior medicul trebuie s@ Btie c@, faAa de boal@, $thanasiu
$. (&G=0), copilul poate manifesta o atitudine ce de-pinde Cn mare m@sur@ de atitudinea p@rinAilor5
atitu-dinea de supraprotecAie ca Bi cea pesimist@ este egal de d@un@toare, neuit?nd c@ de obicei boala
se Cnso-AeBte de o emoAionalitate crescut@.
Practic, o boal@ Cndelungat@ afecteaz@ statusul social Cn grupul de copii, st?njeneBte
dezvoltarea comportamentului social, creaz@ labilit@Ai Cn partici-parea la joc iar legat de
performanAele Bcoalre, gene-reaz@ sentimente de frustrare. 'e aceea, e necesar ca medicul s@
cunoasc@ at?t etapele de dezvoltare bio-psiho-sociale ale copilului, dar mai ales s@ dove-deasc@
metod@ Cn a aborda copilul, f@c?ndu-l cooperant Bi reuBind a realiza o anamne48 e(icient82
:a trebui s@ cunoasc@ relaAia dintre copil Bi p@-rinAi vs p@rinti Bi copil, s@ Btie cum CBi petrece
acesta timpul liber c?t Bi cel pedagogic, dar mai ales s@-l trateze pe pacient cu foarte mult@
res)onsabilitate2 $stfel, medicul e necesar a aborda sub form@ de joc Cntreaga consultatie, aceasta
Ain?nd cont de v?rsta pacientului, av?nd grij@ de a nu crea st@ri de panic@ Bi destructur@ri
comportamentale.
/ indicat ca medicul Cn comunicarea Bi relaAionarea sa cu co)ilul1 .amandescu ..F. (+EE+), s@(
a) " cunoasc@ Bi s@ CnAeleag@ dezvoltarea copilului5
b) " evalueze comportamentul copilului av?nd Cn vedere c@ multe comportamente sunt doar
inadap-t@ri situaAionale sau manifest@ri normale la o anu-mit@ v?rst@ (Cn unele cazuri nefiind
justificat un consult psihiatric)5
c) " CBi construiasc@ un set de tehnici cu ajutorul c@rora s@ poat@ rezolva diferite tulbur@ri de
copor-tament, Ain?nd cont Cns@ de faptul c@ e#ist@ o tehinc@ unic@, valabil@ pentru toAi copiii Bi c@
aceste tehnici se modeleaz@ dup@ nevoile copilului Bi ale familiei sale.
>n asemenea condiAii, se diminueaz@ at?t atitu-dinea copilului c?t Bi implicit a familiei faA@
de tot ce Cnseamn@ prevenAie Bi intervenAie medical@ la acest nivel, comunicarea Bi
G
relaAionarea medic " copil vs copil " medic, av?nd la baz@ elementele de cunoaB-tere,
acceptare, inAelegere Bi ajutor reciproc.
'e asemenea, Ain?nd cont de faptul c@ atitudi-nea de baz@ Cn prima faz@ a copil@riei este
jocul, medicul e necesar a porni de la acest deziderat, folosindu-l direct Cn comunicarea Bi
relaAionarea sa cu pacientul " copil, aBa Cnc?t Cn cabinetul s@u s@ se afle, dac@ nu un colAiBor
special cu juc@rii, m@suA@ Bi scaune speciale pentru copii unde s@-Bi desf@Boare consultaAia,
cel puAin c?teva juc@rii Cndr@gite de copii pe care s@ le foloseasc@ la momentul oportun
(acolo unde situaAia o cere).
$stfel, Cn timpul consultaAiei aBa cum aminteam anterior, copilul se poate bloca, de aceea
transferul f@cut pe o juc@rie (pe ursuleA Cl doare tare r@u g?tul, p@puBa are m?na rupt@,
motorul-burtic@ o doare pe maBinuA@, etc.) Cl ajut@ pe medic Cn realizarea at?t a anamnezei
c?t Bi a investigaAiei de specialitatea la care este supus copilul.
Copilul s-ar putea s@ nu doreasc@ pe moment s@ vorbeasc@, dar s@ vrea s@ dese-neze (de
aceea, c?teva coli albe, creioane colorate) sau s@ coloreze p?n@-Bi aBteapt@ intrarea Cn
cabinet, Cn c@rAi de colorat, fac ca medicul Cn cunoBtinA@ de cauz@, s@ aplice Cn aceste cazuri,
anumite e5erci:ii-&oc de comunicare ;i rela:ionare ce-l vor ajuta mult Cn deblocarea unor
situaAii mai dificile.
>n acest caz, poate s@ apeleze la(
&) " cartea de vi4it8 < Cl roag@ pe copil s@-i de-seneze ce-l reprezint@ pe el Cn mod deosebit (Bi
de acolo se poate porni discuAia)5
+) " acesta sunt eu < o reprezentare printr-un personaj de poveste, un obiect sau o CnsuBire5
0) " ast84i m8 simt H un cerc ce reprezinta fa-Aa, copilul poate prin desenarea ochilor Bi gurii s@
transmit@ mesajul st@rii sale emoAionale la momentul respectiv5
8) " conturul )almei < pe o foaie copilul dese-neaz@ conturul palmei pun?nd pe fiecare deget o
bu-curie sau o sup@rare (atenAie Bi la comunicarea non-verbal@)5
9) " ai vorbit cu ce te doare= H este jocul prin care, medicul afl?nd c@-l doare burta, Cl roag@ s-
o intrebe de ce (am m?ncat prea mult@ CngheAat@, n-am m?ncat, m-am lovit, am CnghiAit) palp?nd
chiar el organul sau locul respectiv5
;) " cine e;ti tu= H medicul Cl Cntreab@ dac@ Btie cine este, r@spunsul poate fi surprinz@tor,
(car@buB, maBin@, superman, broasc@, prinAes@, uriaB, om r@u, om bun, etc.) jocul rolului Bi al
venirii la consult este edificator (pe maBin@ o doare burta ca..., omul r@u Mtata beatN m-a lovit
aseara cu lingura de lemn) las?ndu-l pe copil s@ se descarce sufleteBte deoarece acesta are
nevoie de ajutor, CnAelegere Bi acceptare, iar empatia din partea medicului este bine venit@.
/#ist@ Bi momente Cn care medicul va face apel la elemente de terapie ocupaAional@ "
e#presia verbal@ " povestea terapeutic@, astfel Cnc?t comuni-carea cu pacientul copil Bi)sau
cu familia acestuia, s@ fie benefic@.
0ovestea tera)eutic81 PaBca M.'. (+EE=), e prezent@ prin mesajul s@u specific, Ain?nd cont
de particularit@Aile de v?rt@ ale celui c@ruia i se adresea-z@, f@c?ndu-l a CnAelege modul Cn
care durerii, bolii Bi chiar a speranAei poate echilibra, metaforic vorbind, acceptarea,
resemnarea Bi Cn final, starea de fapt creat@. >n povestea terapeutic@, cuv?ntul are putere
magic@ acAion?nd ca o forA@ a g?ndirii pozitive. /a nu se cite;te1 ci se )oveste;te (se spune),
persona-jele Cmprumut?nd de cele mai multe ori st@ri Bi fapte din viaAa celor c@rora se
adreseaz@.
&E
0ACIENTU# ADO#E"CENT
Perioada celor apro#imativ zece ani (&E)&&-+E de ani) a preadolescenAei Bi apoi adolescenAei
este codificat@ ca o etap@ a identit@Aii Bi)sau a confuziei de rol, unde c@ut@rile sunt cele care dau nota
defini-torie timpului. $ceast@ perioad@, Kudose 1l. (+EE0), este conceptualizat@ Cn termenii nevoii
de a r@spunde la dou@ sarcini majore(
- transformarea dintr-o persoan@ dependent@5
- stabilirea unei identit@Ai.
>n acest conte#t c@utarea de sine Bi permanentele Cntreb@ri( Icine sunt4-, Ice fac4O, Ila cine
m@ raportez4- transform@ aceast@ perioad@ Cntr-una Cn care, structurile de personalitate se bazeaz@
pe cogniAie Bi comportament.
1iind Cn c@utare de rol, adolescentul se poate al@tura anumitor Ig@Bti-, cre?nd totodat@ conflicte
privind relaAia sa cu( familia, Bcoala Bi)sau societatea. $re situaAii Cn care CBi manifest@
nonconformis-mul, sfidarea dar Bi teribilismul ce poate duce la consumul de alcool Bi)sau drog. Cu
toate acestea, adolescentul se poate conforma unor standarde, reguli, dar Bi asumarea unor
responsabilit@Ai, acestea fiind rezultatele elementelor de fle#ibilitate Bi compatibilitate cu un nou
super ego, d?nd Cn timp, stabilitatea Bi coerenA@ Cn creBtere Bi dezvoltare.
/ste perioada Cn care adolescentul se crede perfect s@n@tos, lui nu i se poate Cnt?mpla nimic r@u,
apel?nd doar Cn cazuri de forA@ major@ la medic Bi Cn general la asistenAa medical@.
Cu un asemenea pacient, medicul are nevoie de mult@ subtilitate 9n abordare1 astfel Cnc?t,
.aman-descu ..F. (+EE+) interviul luat unui adolescent1 trebuie s@ furnizeze informaAii utile Bi reale
sub aspecte ca(
realizarea unei relaAii interpersonale medic- pacient, bazat@ pe Cncredere5
tratarea cu respect, f@r@ a fi criticat5
asigurarea din partea medicului c@ discuAia este confidenAial@5
discuAia s@ se desf@Boare conform v?rstei Bi nivelului de dezvoltare cognitiv@ a
adolescentului5
abordarea unor subiecte cu caracter intim s@ fie f@cut@ cu tact Bi delicateAe5
ascultarea activ@ Bi empatic@ a adolescentului5
e#plicarea importanAei abord@rii unor com-portamente sanogenetice5
fle#ibilitatea, simAul umorului Bi lipsa de pre-judec@Ai Cn unele situaAii, favorizeaz@
comunicarea.
0acientul ' adolescent pare Bi este destul de ambiguu Cn comunicarea Bi)sau relaAionarea sa cu
medicul, de aceea acesta din urm@, e necesar a cu-noaBte Bi aborda situatia Bi din alt unghi,
folosindu-se (sub o form@ sau alta) de c?teva e5erci:ii ' &oc ;i>sau )ove;ti tera)eutice1 PaBca M.'.
(+EE<), care Cn cadrul anamnezei CBi pot g@si foarte bine locul.
?@ Cum te sim:i a4i= < un gest, un cuv?nt, o pantomim@, pot s@-i determine medicului o reacAie la o
conduit@ dat@5
A@ "trBngerea de mBn8 < prin acest gest de Cncredere Bi apreciere medicul poate testa deja starea
pacientului (uscat@, cald@, rece, transpirat@, uBoar@, puternic@, anemic@, hot@r?t@, moale, etc.)5
C@ Acesta sunt eu H rugat s@ completeze unele enunAuri, urm@rind modul de implicare dar Bi pre-
zenAa unor elemente de autocunoaBtere(
&&
- >mi place s@...
- M@ pricep la...
- Prefer s@...
- /ste bine c?nd...
- M@ bucur@...
R@spunsurile privind Cn general g?ndirea pozi-tiv@, dar pot fi abordate Bi din prisma negaAiei
(e#p. 2u Cmi place s@...)5
D@ Ce (ac cu valorile mele= H i se cere adoles-centului s@-Bi construiasc@ o scar@ a valorilor sau nu,
g@sindu-le locul Cn(
a) " rucsac H depozit personal, locul unde Cmi p@strez valorile Bi de unde le iau c?nd am nevoie
de ele5
b) " maBina de sp@lat H obiectul cu ajutorul c@-ruia Icur@A- valorile pentru a le folosi Bi alt@ dat@5
c) " coB de gunoi H recipientul unde arunc valo-rile de care nu mai am nevoie5
MotivaAia alegerilor f@cute, fiind considerat@ deja un pas Cn cunoaBtere.
E@ Ce culoare au emo:iile tale= < pornind de aici, medicul poate identifica prin culoarea aleas@,
starea emoAional@ a pacientului s@u, la momentul special creat5
F@ Nau(ragiul < se afl@ Cntr-o c@l@torie pe mare Bi din cauza furtunii trebuie s@ p@r@seasc@ urgent
nava5 i se cere ca naufragiat s@ ia un singur obiect- care Bi de ce4 (discuAia poate l@muri prin
motivaAia alegerii multe din tarele adolescentului Cn cauz@).
/#erciAiile- joc pot face uz Bi de creativitatea Bi implicarea medicului Cn cunoaBterea
pacientului-adolescent, e#emplele fiind doar un Cnceput. >n a-ceeaBi categorie se Cnscriu Bi poveBtile
terapeutice menite a responsabiliza persoana Cn cauz@ (partea de teorie- aceeaBi ca la pacientul
copil).
0ACIENTU# ADU#T
/ste perioada pe care, Cn literatura de specia-litate, +E-;9 de ani, o g@sim compartimentat@ sub
forma(
- +E ani " +9)+= ani adolescenAa t?rzie5
- += ani 09)0= ani tinereAe5
- 0<)8E ani " ;9 ani maturitate, adult5
.ar clasific@rile pot continua mult mai variat Bi) sau mai sofisticat datorit@ faptului c@ aceast@
perioa-d@ CBi are conotaAiile sale structurale evolutiv- valo-rice speciale.
$stfel, predispus@ la schimb@ri aceast@ etap@ adult@, oblig@ individul de a fi capabil s@ se
adapteze la toate schimb@rile ce pot s@ apar@, marc?nd (a4a de maturitate a adultului2
>n aceast8 )erioad8 se )roduc (enomene ca%
des@v?rBirea statusului educaAional5
realizarea unui status social5
g@sirea locului Bi rolului social5
angajarea profesional@5
apariAia instituAiei familiei5
apariAia insatisfacAiei Bi a Bomajului5
apariAia copiilor Bi creBterea acestora5
&+
creBterea rolului de p@rinte5
prezenAa divorAului5
st@ri Bi reacAii stresante Cn caz de boal@5
conBtientizarea decesului Cn viaAa unei familii5
apariAia statutului de pensionar5
Bi lista imaginar@ dar plauzibil@ ar putea continua deoarece pentru fiecare individ Cn parte
viaAa CBi are priorit@Aile ei Bi spectrul accept@rii sau neaccep-t@rii reuBitei sau)Bi eBecului, duce
la apariAia diferen-Aelor Cntre concept, atitudine, conduit@ Bi comporta-ment individualizat.
>n aceast@ perioad@ putem vorbi Cn cele mai multe cazuri de realizarea unei situa:ii stabile
de rol ceea ce face ca adultul s@ dovedeasc@ Cn timp, capacitatea sa de a se raporta prin munc@ la
statusul social ca parte a satisfacAiei sau insatisfacAiei perso-nale. Cu toate acestea, apare Icriza
perioadei medii sau de mijloc a vieAii-, atunci c?nd evenimentele vieAii declanBeaz@ stagnarea Bi
adultul se simte vul-nerabil, stare ce se poate evidenAia Cn timp, odat@ cu Cnaintarea Cn v?rst@.
'ac@ munca Cnnobileaz@ viaAa de adult, d?ndu-i prestanA@, siguranA@, responsabilitate Bi
valoare, mai ales Cn perioadele de randament ma#im, Cn c@derea brusc@ sau f@r@ preg@tirea
psihologic@ special@ vi-z?nd Cncetarea activit@Aii profesionale c@reia i-a dedi-cat Io viaA@ de om-
deci, apariAia statusului de pen-sionar, poate crea turbulenAe Bi chiar dizarmonii des-tul de evidente,
uneori accentuate, Cn viaAa adultului.
$ici e momentul Cn care, dac@ v?rsta Bi capaci-tatea fizic@ Bi psihic@ permit, s@ intervin@
elementele de reconversie profesional@ Bi resocializare astfel ca adultul s@ se detaBeze de st@rile de
izolare Bi ipohon- drie care pot interveni Cn momentele mai dificile din viaAa sa.
$cum este timpul ca medicul s@ devin@ un ali-at Cn menAinerea Bi p@strarea s@n@t@Aii
devenind Cn unele cazuri(
aliat5
sf@tuitor5
prieten de... s@n@tate,
calit@Ai care-i permit s@ devin@ cu adev@rat din medic de familie, membru al acesteia,
acord?ndu-i adultului Bansa de a-l menAine s@n@tos.
>n relaAia sa de comunicare cu )aci-entul-adult, medicul trebuie s@ dea dovad@ de(
profesionalism5
Cncredere5
responsabilitate5
respect reciproc5
acceptare5
toleranAa5
credibilitate,
Cn aBa fel Cnc?t toat@ investigaAia medical@ s@ se desf@Boare cu seriozitate Bi probitate
profesional@. 'e data aceasta medicul nu va mai face apel la e#erciAiu-joc sau alte elemente
de poveBti terapeutice pentru v?rstele mai Cnaintate1 dar pentru adolescenAa t?rzie Bi pentru
tinereAe unde munca este Cnc@ o necunoscut@
0ACIENTU# IN $AR"TA
&0
$m renunAat cu bun@ BtiinA@ la termenul de b@-tr?n-b@tr?neAe, deoarece, Cn literatura de
specialitate este acreditat@ terminologia legat@ de(
a) " v?rsta cronologic@ H privit@ ca o constant@, variabil@, relativ egalitar@ pentru toate
persoanele n@scute la aceeaBi dat@5
b) " v?rsta psihologic@ H ca entitate general@ nu se refer@ at?t la comple#itatea personalit@Aii, c?t
la stratificarea de conduite adaptative care permit for-me ascendente de adaptare Bi de aport
social,
$stfel Cnc?t, la peste ;9 de ani putem vorbi des-pre CnAelepciunea dob?ndit@ Cn timp.
$Ba cum spunea $thanasiu $. (&G=0), 9mb8-trBnirea trebuie CnAeleas@ ca un proces comple# de
involuAie Bi restructurare, declin Bi compensare, eventual Bi de c?Btig, fiind considerat@ uneori ca o
schimbare de interese, dac@ reprezinta e#presia adapt@rii la ierarhia nevoilor fundamentale.
$titudinea faA@ de munc@, dar Bi cea legat@ de propria viaA@, face ca perioada Cn sine s@ fie
pentru unii, destul de stresant@. $ avea sau nu o familie, a fi sau a nu fi singur, a fi s@natos sau
bolnav, dar mai ales, a te teme sau nu de moarte Bi a fi preg@tit pen-tru Ilunga c@l@torie- reprezinta
tot at?tea Cntreb@ri dar Bi mai multe r@spunsuri pe care persoana bolna-va aflat@ la senectute le
tr@ieBte, f@c?nd de cele mai multe ori trimitere la un Istil de viaA@- personal, cre?ndu-se Cn timp
Ibiografii-.
'up@ .amandescu ..F. (+EE+), vBrstnicul tr@-ieBte un veritabil comple# de inferioritate,
amplificat de apropierea pension@rii sau de ieBirea la pensie, c?t Bi de anturajul s@u social, const?nd
Cn(
sentimentul de inutilitate social@5
subapreciere personal@5
pierderea sensului e#istenAei
toate reg@sindu-se ca modi(ic8ri ale imaginii de sine2
Kot Cn aceast@ perioad@, asist@m de asemenea la tulbur8ri cognitive ;i a(ective ce apar
concretizate Cn(
sc@derea memoriei5
sc@derea funcAiilor senzorio-motorii5
probleme legate de apariAia st@rii de depresie5 elemente de an#ietate5
modific@ri structural-comportamentale5
7egat de rela:ia medicului cu )acientul 9n vBrst81 cel dint?i are calit@Ai umane Bi
profesionale Cn vederea aprecierii corecte a st@rii de s@n@tate a celui consultat. / nevoie s@ aprecieze
modific@rile psihologice ale individului, conserv?nd de regul@, nucleul personalit@Aii. $cest mod de
a vedea bolnavul ajuns Cn zona senectuAii, permite medicului s@ recunoasc@ elementele de baz@ ale
personalit@Aii bolnavului conservate sub trecerea timpului Bi, Cn acelaBi timp, s@ sesizeze eventuala
apariAie a unor modific@ri patologice Cn afara procentului de Cmboln@vire.
Pi al@turi de ascultare, r@bdare, Cncredere Bi certitudine, CnAelegerea Bi respectul reciproc, dau
gi-rul Cn comunicarea ICnAeleptului cu lumea- (at?t me-dicul c?t Bi pacientul Cn v?rst@), Ipiatra de
Cncerca-re- dovedindu-se a fi Idezamorsarea similitudinii-( pensionare H inutilitate, de aceea
consider@m c@ cele ce urmeaz@, ajut@ at?t o parte c?t Bi cealalt@ (Ferne, +EE+)(
&8