Ministerul Educaiei Naionale Inspectoratul colar Judeean Constana

Colegiul Tehnic Energetic Constana

Calificarea: tehnician electrotehnist



PROIECT
Pentru susinerea examenului de certificare a competenelor
profesionale
Nivel III


ENERGII NEPOLUANTE


Absolvent: ndrumtor:
Lupu Maricica Prof. Dracopol Acrivia


2014





CUPRINS


1. Argument...................................................... 1

2. Generalitati.................................................... 2

3. Energia solara................................................. 3

4. Energia eoliana............................................... 6

5. Energia raurilor............................................. 10

6. Energia marilor si oceanelor......................... 13

7. Energia geotermica....................................... 17

8. Biomasa........................................................ 19

9. Concluzii...................................................... 20






1

ARGUMENT
De ce avem nevoie de energie? E simplu: noi nu putem trai fara energie,dezvoltarea
societatii depinde ,in intregime,de acele forme de energie,care vor fi in permanenta
accesibile,iar in ultima vreme cautam resurse energetice din surse regenerabile.Datorita
cresterii,numarul populatiei pe glob , a numarului de cladiri, de uzine, de mijloace de
transport etc., utilizarea energiilor nepoluante a devenit presanta, iar in unele regiuni
URGENTA ! Trebuie sa recunoastem un paradox: omenirea a cunoscut si a folosit energiile
neconventionale cu milenii inaintea celor bazate pe hidrocarburi si pe sursele nucleare, de
care nu ne lasa inima sa ne despartim. Dacii foloseau mori de apa si ca, mai mult decat atat,
romanii le-au preluat de la daci dupa cucerirea tarii.
Despre energia vantului, legenda spune ca egiptenii au folosit-o cei dintai, atunci cand,
in secolul IV i.Hr., navigau in amonte pe Nil, iar istoria confirma ca o foloseau pe scara larga
fenicienii, pe vremea cand ei erau stapanii marilor. Cat priveste prima moara de vant, tot
istoricii au localizat-o in secolul VII d.Hr, cand vechii persi o foloseau la macinarea graului.
De ce anume acum a aparut intrebarea: ce asteapta omenirea foamea energetica sau
belsugul energetic? De pe paginile ziarelor si jurnalelor nu dispar articolele despre criza
energetica. De la petrol izbucnesc razboaie, infloresc si saracesc state, se schimba guverne.
Comunicarile despre lansarea noilor instalatii si noilor inventii in domeniul energeticii au
devenit sensatii ziaristice. Se proiecteaza programe energetice mari, realizarea carora necesita
eforturi enorme si cheltuieli colosale.
Daca la sfarsitul secolului XIX cea mai raspandita in prezent energie electrica juca
un rol auxiliar si neinsemnat in balansul energetic mondial, atunci in 1930 in lume se
producea cca 300 miliarde kW/h de energie electrica, iar in 1994 aceasta cifra a ajuns la
13000 miliarde kW/h.
Legile riguroase ale naturii afirma ca se poate primi energie folositoare doar prin
schimbarea ei din alte forme. Perpetuum-mobile, producatoare de energie obtinuta din nimic,
cu parere de rau, sunt imposibile. Dar structura energeticii mondiale la ziua de azi s-a stabilit
asa, fiecare 4 din 5 kilowati sint obtinuti in principiu prin aceeasi metoda, prin care omul
primitiv se incalzea, adica prin arderea de combustibili, sau prin folosirea energiei chimice a
lor, adica schimbarea ei in energie electrica la termocentrale.Cele mai preferate metode sunt
folosirea resurselor energetice a apei curgatoare si a vantului, a fluxului si refluxului, , a
soarelui,a pamantului.
In lume ,tot mai multi savanti se ocupa cu cautarea noilor surse de energie netraditionala, care
vor lua asupra lor unele griji de asigurare a omenirii cu energie. Solutia acestei probleme
cercetatorii o cauta pe cai diferite.
In acest proiect, am abordat in capitolul I, detalii despre energia soarelui,energie pe
care o primim gratuit ,peste tot in lume, noi trebuie doar sa o folosim la maxim.
Capitolul II contine detalii despre energia eoliana,energie pe care o putem dezvolta doar in
anumite conditii si locuri de pe pamant.
In urmatorul capitol,am facut loc energiei raurilor,care se poate obtine in diferite
moduri,dar sub acelasi numitor comun:apa curgatoare.
Capitolul IV este rezervat energiei Oceanului Planetar,care ne pune la dispozitie o alta
varianta din care putem obtine energie curata,fara sa incarcam atmosfera cu substante
daunatoare .
Ultimul capitol apartine energiei pamantului,care face si aceasta parte din darurile
dragei noastre planete,o alternativa viabila de care trebuie sa profitam pentru a ne bucura si de
energia de care avem nevoie fara a distruge mediul.

2



GENERALITATI

Din punct de vedere tiinific, energia este o mrime care indic capacitatea
unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic cnd trece printr-o transformare din starea sa ntr-
o alt stare aleas ca stare de referin. Energia este o funcie de stare.
Din punct de vedere al sistemului fizic cruia i aparine, exist (exemple):
-energie hidraulic, care, la rndul ei, poate proveni din energia potenial a cderilor de ap
i mareelor, sau din energia cinetic a valurilor;
-energie nuclear, care provine din energia nucleelor i din care o parte poate fi eliberat
prin fisiunea sau fuziunea lor;
-energie de zcmnt, care este energia intern a gazelor sub presiune acumulate deasupra
zcmintelor de iei;
-energie chimic, care este dat de potenialul electric al legturii
dintre atomii moleculelor,energie de deformaie elastic, care este energia potenial datorit
atraciei dintre atomi;
-energie gravitaional, care este energia potenial n cmp gravitaional.
Dup sursa de provenien, poate fi: energie stelar, solar, a combustibililor,
hidraulic, eolian, geotermal, nuclear.
Dup faptul c urmeaz sau nu un ciclu se clasific n:
-energie neregenerabil, care este energia obinut din resurse epuizabile, cum sunt
considerati combustibilii fosili i cei nucleari;
-energie regenerabil, prin care se nelege energia obinut de la Soare, energie considerat
inepuizabil, sub form de energie electric (conversie direct), termic (nclzire
direct), hidraulic, eolian, sau cea provenit din biomas.
Dup modul de manifestare a energiei se vorbete despre energie mecanic, energie
electric, energie luminoas.
In societatea noastra industriala de energie depinde totul. Cu ajutorul ei se misca
automobilele, zboara rachetele in cosmos. Cu ajutorul ei se poate coace paine, incalzi o
incapere ,lumina strazile, scoate in larg corabiile etc. Cineva poate spune ca energie este si
petrolul si gazele naturale. Dar nu este asa. Pentru a scoate energia din ele, ele trebuiesc arse,
asa ca si benzina, carbunele sau lemnele.
Dupa formula L=F*d, lucrul mecanic este egal cu produsul dintre forta si distanta cu
care s-a miscat corpul sub influenta fortei. Lumea este plina de energie, care poate fi folosita
pentru necesitatile omenirii, prin efectuarea lucrului mecanic de catre diferite corpuri. Energia
se gaseste in oameni si animale, in pietre si plante, in combustibilii subterani, in copaci si
atmosfera, in rauri si lacuri. Dar cele mai mari rezerve de energie sunt acumulate in oceane
o suprafata mare de curente de apa care se misca neintrerupt, si acopera cca 71 % din
suprafata planetei. Cele mai preferate metode sunt folosirea resurselor energetice a apei
curgatoare si a vantului, a fluxului si refluxului, a caldurii subterane, a soarelui.
3

CAPITOLUL I
Energia Solara

In ultimul timp a crescut interesul pentru
problema folosirii energiei solare, si chiar daca
aceasta sursa adera la cele ce pot fi renovate,
atentia care i se acorda, ne face sa privim
posibilitatile sale aparte. Posibilitatile potentiale
ale energeticii bazate pe folosirea radiatiei
solare, sint destul de mari. Sa accentuam, ca
folosirea doar a 0.0125 % din aceasta cantitate
posibila ar fi destul pentru a asigura necesitatile
energeticii mondiale moderne, iar folosirea 0.5
% ar asigura pe deplin necesitatile in
perspectiva. Cu parere de rau, e putin probabil ca aceste resurse potentiale enorme sa fie
utilizate in proportii mari. Una din cele mai
serioase piedici este intesitate joasa a radiatiei
solare. Chiar si la cele mai bune conditii
atmosferice (latitudini sudice, cer senin),
densitatea fluxului radiatiei solare este de 250
W/m. Deaceea, pentru ca colectorii de radiatie
solara ,,sa stranga pe an, energia
necesara pentru satisfacerea necesitatilor omenirii
ei trbuiesc amplasati pe o suprafata de 130000
km! Necesitatea folosirii colectorilor de marimi
mari, duce la cheltuieli materiale enorme. Cel mai simplu colector de radiatie solara prezinta o
foaie de metal (de obicei de aluminiu) innegrita, inauntrul caruia se gasesc tevi prin care
circula lichid. Lichidul incalzit de energia solara, strinsa de colector, este folosit nemijlocit.
Conform calculelor, pentru fabricarea colectorilor de radiatie solara pentru 1 km, este necesar
10000 tone de aluminiu. S-a demonstrat ca in prezent rezervele mondiale de acest metal sint
apreciate la 1.17*10^9 tone. Din cele scrise este clar, ca exista diferiti factori, care limiteaza
puterea energeticii solare. Presupunem, ca in viitor pentru confectionarea colectorilor vom
putea folosi si alte metale, nu numai aluminiul. Se va schimba situatia in acest caz? Reesind
din faptul ca la o anumita faza de dezvoltare a energeticii (dupa 2100) toate necesitatile
mondiale in energie vor fi satisfacute de energia solara. In cadrul acestui model se poate
aprecia, ca in acest caz va trebui ,,strinsa energie solara pe un teritoriu de la 10^6 pina la
3*10^6 km. In acelasi timp suprafata totala a pamanturilor arabile in lume constituie 13*10^6
km. Energetica solara este foarte costisitoare deoarece necesita cheltuieli materiale foarte
mari. Utilizarea in proportii mari a energiei solare duce la necesitati gigante de materiale si ca
urmare de forte de munca pentru extragerea materiei prime, obtinerea materialelor, fabricarea
heliostatelor, colectoarelor si altor utilaje cat si transportarea lor. Calculele arata ca, 1 MW*an
de energie electrica obtinuta cu ajutorul energeticii solare necesita de la 10000 pina la 40000
ohm*ore. In energetica traditionala acest indice este de 200-500 ohm*ore. Pana cand, energia
electrica, obtinuta din razele solare, este mai scumpa, decat cea primita prin metodele
traditionale. Savantii spera, ca experimentele, care ei le efectueaza la instalatii si centrale
experimentale, vor rezolva nu numai problemele tehnice, dar si cele economice.
4

O cantitate imens de energie solar ajunge la suprafaa pmntului n fiecare zi.
Aceast energie poate fi captat, i folosita sub form de caldur n aplicaii termo-
solare, sau poate fi transformat direct n electricitate cu ajutorul celulelor fotovoltaice(CF) .
Pentru a nelege cum CF i sistemele termo-solare capteaz energia solar, este
important s nelegem cum aceasta i urmeaz cursul de la soare spre Pmnt i cum acest
flux se schimb periodic.

Cum produce soarele energie?

Soarele este o sfer cu diametrul de aproximativ 1.4 milioane de km,
format din gaze cu temperaturi foarte mari(temperatura interior a soarelui
este de aproximativ 15 milioane de grade Kelvin). Aceast temperatur imens,
combinat cu o presiune de 70 miliarde de ori mai mare dect aceea a
atmosferei Pmntului creeaz condiiile ideale pentru reaciile de fuziune.


Reacia
de fuziune

Reaciile de fuziune din soare au loc ntre atomi de hidrogen, care se combin i
formeaz atomi de helium. n urma acestui proces se degaj energie sub forma unor radiaii cu
energie mare, mai cu seam raze gamma. n timp ce aceaste radiaii migreaz din centrul spre
exteriorul sferei solare, ele reacioneaz cu diferite elemente din interiorul soarelui i se
transform n radiaii cu energie mica. Soarele a produs n acest fel energie timp de
aproximativ 5 miliarde de ani, i va continua s fac la fel pentru nca 4-5 miliarde.
Cum este transportat energia pe Pmnt?
Pmntul se roteste n jurul soarelui la o distan de aproximativ 150 milioane de km.
Radiaiile se extind la viteza de 300.000 de km pe sec, viteza luminii. Timpul necesar pentru a
ajunge pe Pmnt este de aproximativ 8 min.




Catitatea de radiaii ce ajung pe Pmnt.
Cantitatea de energie solar ce atinge la un moment dat un anumit loc de pe suprafaa
Pmntului se numete constant solar, valoarea ei depinznd de mai muli factori. Dac
soarele este la amiaz i cerul este senin, radiaia pe o suprafa orizontal este de aproximativ
1000 de W pe metru patrat. Se observ scderea constantei solare cnd suprafaa nu este
orientat perpendicular pe razele soarelui.





5

Pmtul se nvrte n jurul axei sale o dat pe zi i
se rotete, ntr-o orbit eliptic, n jurul soarelui, o dat pe
an. Axa n jurul creia se nvrte Pmntul este nclinat cu
aproximativ 23 de grade de la vertical. Aceast nclinare a
dat nastere anotimpurilor: cnd
axa Pmntului este nclinat spre soare, emisfera nordic
primete mai multe radiaii solare (vara). ase luni mai trziu, cnd axa nu este nclinat spre
soare, n emisfera sudic este var, deci cantitatea de radiiaii solare ce va atinge Pmntul
este mai mare. nlimea la care se gsete soarele pe cer afecteaza i ea valoarea constantei
solare.
Energia solar poate fi folosit s:
genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale)
nclzeasc cldiri, direct
nclzeasc cldiri, prin pompe de cldur
nclzeasc cldiri i s produc ap cald de consum prin panouri solare termice
Instalaiile solare sunt de dou tipuri: termice i fotovoltaice.
Energia solara este capabila sa furnizeze caldura, lumina, apa calda, electricitate, si
poate chiar sa mentina temperatura constanta dintr-o locuinta.
Lumina solara poate fi transformata direct in electricitate, cu ajutorul celulelor
fotovoltaice. Celulele mici alimenteaza aparate de dimensiuni reduse, cum sunt ceasurile si
calculatoarele, iar celulele mari produc suficienta energie pentru o casa sau o cladire de
birouri si chiar pentru reteaua electrica a unui oras intreg.
Soarele poate, de asemenea, incalzi direct apa sau aerul, cu ajutorul incalzitoarelor
solare. Acestea pot fi instalate in orice locuinta si reprezinta o alternativa ideala pentru
obtinerea caldurii si a apei calde, folosind o sursa regenerabila de energie. Incalzitoarele
solare pot asigura si energiile auxiliara si de rezerva pentru cladiri.
Este adevarat ca panourile solare sau panourile fotovoltaice sunt costisitoare, insa,
analizand situatia pe termen lung, beneficiile lor se regasesc in reducerea costurilor ulterioare
achizitionarii si instalarii.
Schema instalatie cu panou solar

6


Avantajele sistemului:
reduce consumul de gaz metan cu cca 390 m3/an;
aportul panoului solar pe toata durata anului la producerea de apa calda menajera este de
minim 60%;
evita dispersia in atmosfera a 860 kg CO2 pe an in cazul in care este racordat la o centrala cu
functionare pe gaz metan;
evita dispersia in atmosfera a 1.180 kg CO2 pe an in cazul in care este racordat la o centrala
cu functionare pe motorina;
evita dispersia in atmosfera a 1.270 kg CO2 pe an in cazul in care este racordat la o centrala
cu functionare pe combustibil solid (lemne);
evita dispersia in atmosfera a 250 kg CO pe an;
evita dispersia in atmosfera a 1.270 kg NOX pe an;
evita dispersia in atmosfera a 1800 kg SOX pe an in cazul in care este racordat la o centrala
cu functionare pe combustibil solid (lemne) sau lichid (motorina).

CAPITOLUL II
Energia eoliana
Vntul este rezultatul activitatii energetice a soarelui si se formeaza datorita ncalzirii
neuniforme a suprafetei Pamntului. Miscarea maselor de aer se formeaza datorita
temperaturilor diferite a doua puncte de pe glob, avnd directia de la punctul cald spre cel
rece.
n fiecare ora pamntul primeste 1014 kWh de energie solara. Circa 1-2% din energia solara
se transforma n energie eoliana. Acest indiciu ntrece de 5-10 ori cantitatea energiei
transformata n biomasa de catre toate plantele Pamntului.
Omenirea utilizeaza energia eoliana pe parcursul a ctorva milenii. Vntul impunea sa
lucreze morile de vnt, misca corabiile cu pnze. Energia cinetica a vntului a fost si este
accesibila practic n toate partile pamntului. Este atractiva si din punct de vedere ecologic -
nu produce emisii n atmosfera, nu formeaza deseuri radioactive.
Ca sursa energetica primara vntul nu costa nimic. De asemenea aceasta poate fi
utilizata decentralizat - este o alternativa buna pentru localitatile mici aflate departe de sursele
traditionale.
n 1854 n SUA apare o pompa de apa, care functiona pe baza energiei vntului. Ca
constructie, aceasta pompa semana cu modelul morilor de vnt, dar avea mai multe palete
(brate) si un fluger pentru determinarea directiei vntului. Catre anul 1940 n SUA peste 6
milioane de instalatii de acest tip se utilizau pentru pomparea apei si producerea energiei
electrice. Este socotita o premiza a cuceririi Vestului salbatic, datorita posibilitatii de
7

asigurare cu apa a fermelor zootehnice. nsa la mijlocul secolului XX vine sfrsitul utilizarii
large a energiei vntului, venind n schimbul ei o sursa energetica moderna - petrolul.
Interesul catre energetica vntului reapare dupa cteva crize petroliere traite de
omenire timp de cteva decenii.
Acest lucru se petrece la nceputul anilor '70, datorita cresterii rapide a preturilor la
petrol.
Tendintele de utilizare a vntului sunt ndreptate n primul rnd pentru producerea
energiei electrice, deoarece pentru statele industrializate pompele nu sunt importante.
Elicele statiilor eoliene se rotesc datorita miscarii maselor de aer: cu ct este mai mare
masa aerului, cu att mai repede se rotesc elicele, producnd o cantitate mai mare de energie.
Din cursul de fizica se stie, ca energia cinematica a corpului n miscare, n cazul dat,
aerul, este proportionala cu masa lui. De aceea energia vntului depinde de densitatea aerului
- cu ct densitatea este mai mare, cu att forta de actiune este mai mare (densitatea depinde de
cantitatea moleculelor ntr-o unitate de volum). La presiunea atmosferica normala si
temperatura de 15C densitatea aerului constituie 1,225 kg/mc. nsa cu marirea umiditatii
densitatea putin scade. Aceasta este cauza producerii de catre un generator eolian a unei
cantitati mai mari de energie, la aceeas viteza a vntului, pe timp de iarna, cnd densitatea
aerului e mai mare, dect vara. Pe suprafetele plasate mai sus de nivelul marii, n munti, spre
exemplu, presiunea atmosferica este mai mica si, corespunzator, este mai mica si densitatea
aerului, deci, se produce o cantitate mai mica de energie pe suprafata elicei.
nsa procesul de marire a suprafetei nu poate fi redus la simpla lungire a aripelor. La
prima vedere se pare, ca aceasta este o cale mai simpla de marire a cantitatii energiei.Dar,
marind suprafata cuprinsa la rotire, noi marim greutatea asupra sistemului la aceeas viteza a
vntului. Pentru ca sistemul sa reziste la greutate este necesar de a ntari toate componentele
mecanice ale lui, ceea ce duce la cheltuieli suplimentare.
Viteza vntului este cel mai important factor de influenta asupra cantitatii de energie.
Viteza mai mare a vntului mareste volumul maselor de aer - cu marirea vitezei vntului
creste cantitatea energiei electrice produse. Energia vntului se schimba proportional cu viteza
vntului la puterea a treia. Astfel, daca viteza vntului se dubleaza, energia cinematica
produsa creste de 8 ori.
Energia maselor de aer de este enorma. Rezervele de energie eoliana intrec de 100 ori
rezervele hidroenergetice a tuturor raurilor de pe Pamant. Pe Globul Pamintesc permanent
sufla vantul de la o adiere slaba, ce aduce racoarea mult dorita in arsita verii, pana la
puternice uragane, care aduc pierderi si distrugeri colosale. Oceanul de aer in care traim se
afla in perturbatie continua. Vanturile, ce sufla pe teritoriul tarii noastre, pot satisface
necesitatile electroenergetice ale ei! De ce o asa sursa bogata, accesibila si curata se utilizeaza
atat de putin? In zilele noastre motoarele, ce folosesc vantul, acopera doar a mia parte din
necesitatile energetice mondiale. Tehnica secolului XX a deschis noi perspective pentru
energetica eoliana, o alta problema este obtinerea energiei electrice. La inceputul secolului
XX N.E. Jucovschii a elaborat teoria motorului eolian, pe baza careia ar fi putut fi create
instalatii inalt productive, capabile de a obtine energie de la cel mai slab vint. Au aparut o
multime de proiecte de agregate eoliene, mult mai perfecte, decit morele de vint. In proiectele
noi se folosesc cele mai moderne date din multe domenii ale stiintei. In zilele noastre pentru
crearea rotii eoliene inima oricarei instalatii eoliene de producere a energiei activeaza
specialisti constructori de avioane, care pot alege cel mai adecvat tip al paletei, si sa-l
studieze in teava aerodinamica. Cu eforturile savantilor si inginerilor sunt create cele mai
diverse tipuri de instalatii eoliene moderne.
Cum functioneaza o turbina eoliana ?
Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care la
randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un
8

multiplicator de vitezacare actioneza direct axul central al generatorului electric.Curentul
electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu ajutorulunui
invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct retelei de
curentalternativ ( AC) spre distribuitori.


Schema unei turbine eoliene (clic pe
imagine)


Turbina eoliana industriala Envergate eV1200 - 40 KW
Este o turbina cu ax vertical cu 3 paleti, folosita in aplicatii rezidentiale (mici cartiere
rezidentiale) sau industriale (cladiri de birouri, mici fabrici).
PCS - Pitch Control System - Regulator de control al puterii
viteza nominala a vantului : 12 m/s
viteza de pornire a turbinei : 1,5 m/s
viteza de cuplare : 2,5 m/s
viteza de decuplare (rafale) : 16 m/s
randament anual la o viteza de 6 m/s : 101 MW
reducerea anuala a CO2 la o viteza de 6 m/s : 54t CO2
nivelul de zgomot : < 43 db (la 20 m distanta)
Turbinele eoliene Envergate eV1200 sunt disponibile incepand cu Martie 2011.
9


Rotorul
paletii turbinelor eoliene Envergate sunt confectionati din fibra de carbon
anvergura palelor : 12 m
diametru rotorului : 8 m
aria suprafetei in vant : mp
numarul de palete : 3
Viteza nominala de rotatie : 80 rpm
viteza maxima a paletelor : 140 Km/h, 85 mph
detectia vantului : electrica
paratrasnet, protectie la fulgere
incalzirea paletelor : optionala
Inverter
Intrare : 3 faze, 680 VAC
Tensiune alimentare DC : 680 VDC,
Iesire (clasa 1) : 400 VAC - trifazat
Stalp
tipul : care se subtiaza, din otel, culoare alba
inaltime stalp sustinere : 18*, 24 m

Turbinele eoliene moderne transform energia vntului n energie electric producnd
ntre 50-60 KW (diametre de elice ncepnd cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m),
cele mai multe genernd ntre 500-1500 KW. Puterea vntului este folosit i n activiti
recreative precum windsurfing-ul. La sfritul anului 2010, capacitatea mondial a
generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430
Terawaior/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie. Industria vntului
implic o circulaie a mrfurilor de 40 miliarde euro i lucreaz n ea 670 000 persoane n
ntreaga lume.Mrimea turbinelor eoliene:

Ferma eolian n Tehachapi, California

10

Turbinele eoliene pot fi mprite arbitrar n trei clase: mici, medii i mari. Turbinele
eoliene mici sunt capabile de generarea a 50-60 KW putere i folosesc rotoare cu diametru
ntre 115 m. Se folosesc n principal n zone ndeprtate, unde exist un necesar de energie
electric dar sursele tradiionale de electricitate sunt scumpe sau nesigure.Unele mici turbine
sunt aa compacte nct pot fi crate n locaii ndeprtate pe spatele calului.
Cele mai multe dispozitive eoliene sunt turbinele de dimensiune medie. Acestea
folosesc rotoare care au diametre ntre 1560 m i au o capacitate ntre 50-1500 KW. Cele
mai multe turbine comerciale genereaz o capacitate ntre 500KW-1500KW.
Turbinele eoliene mari au rotoare care msoar diametre ntre 60100 m i sunt
capabile de a genera 2-3 MW putere. S-a dovedit n practic c aceste turbine mastodont sunt
mai puin economice i mai puin sigure n raport cu cele de dimensiune medie. Turbinele
eoliene mari produc pn la 1,8 MW i pot avea o palet de peste 40 m, ele fiind plasate pe
turnuri de 80 m.Unele turbine pot produce 5 MW, dei aceasta necesit o vitez a vntului de
aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe or. Puine zone pe pmnt au aceste viteze ale
vntului, dar vnturi mai puternice se pot gsi la altitudini mai mari i n zone oceanice.
rile cu cea mai mare capacitate instalat n ferme eoliene sunt China, Statele
Unite, Germania i Spania. La nceputul anului 2011, ponderea energiei eoliene, n totalul
consumului intern era de 24% n Danemarca, 14% n Spania i Portugalia, circa 10%
n Irlanda i Germania, 5,3% la nivelul UE.

CAPITOLUL III
Energia raurilor
Energia apelor curgatoare a ajutat omenirea inca din cele mai vechi timpuri.
Rezervele acestui tip de energie, pe Pamant, sunt intr-un numar colosal. Nu in zadar unii
savanti considera, ca planeta noastra ar fi trebuit numita nu Pamant, dar Apa, deoarece trei
patrimi din suprafata planetei sunt acoperite de apa. Un mare acumulator de energie este
Oceanul Planetar, inghitind o parte a energiei ce vine de la Soare. Aici sunt valuri mari, se
intampla fluxuri si refluxuri, apar curente oceanice. Se nasc rauri mari, ce duc mase mari de
apa in mari si oceane. Clar, ca omenirea in cautare de energie nu putea sa treca pe langa
aceste enorme resurse de energie. Initial oamenii s-au invatat sa folosesca energia raurilor.
Iar cand a inceput secolul de aur al energiei electrice, s-a revolutionat roata de apa, adevarat,
ca in alta forma turbina de apa. Generatoarele electrice, producatoare de energie, aveau
nevoie sa fie rotite, acest lucru usor putea fi efectuat de apa, cu atat mai mult ca experienta in
acest domeniu exista. Se poate considera ca hidroenergetica moderna s-a nascut in 1891.
Atuurile hidroenergeticii sunt evidente: innoirea rezervelor de energie de insasi natura,
exploatarea simpla, nepoluarea mediului inconjurator. Chiar si experienta in constructie si
exploatare a rotii de apa va fi de mare ajutor hidroenergeticilor. Insa constructia unui dig
pentru o centrala hidroelectrica mare a devenit o problema mult mai greu de realizat, decat
constructia un dig pentru o roata de apa mica. Pentru a pune in functiune hidroturbinele
puternice, trebuie de adunat intr-o parte a digului o mare cantitate de apa. Pentru constructia
acestui dig este nevoie de atita material incit volumul piramidelor egiptene in comparatie el ar
parea foarte mic. De aceea in secolul XX au fost construite doar citeva centale hidroelectrice.
In Rusia sunt cele mai mari hidrocentrale din lume, ele produc practic oceane intregi de
energie, si au devenit centre, in jurul carora s-au construit complexe industriale mari. Insa
oamenilor le slujeste doar o mica parte din potentialul hidroenergetic al Pamintului. Anual
curente gigante de apa, formate de la ploi si de la topirea zapezilor, se scurg in mari
11

nefolosite. Daca ar fi posibil sa fie retinute cu ajutorul digurilor civilizatia umana ar fi primit
rezeve colosale de energie.



3.1.Energia apelor curgatoare
In turbinele hidraulice, energia apelor curgtoare, captat prin amenajri sau instalaii
hidrotehnice, este transformat n energie mecanic de rotaie, care acioneaz un rotor cu
palete.
Forma cea mai veche i mai simpl a turbinei hidraulice este roata de moar (roata
hidraulic), care folosete energia unui curs de ap. Apa lovete paletele unei roi mari de
lemn, care, n cele mai multe cazuri, antreneaz moara de ap. Dup modul de admisie a apei,
roile hidraulice pot fi: cu admisie superioar (apa curge pe paletele de sus ale roii) i cu
admisie inferioar (apa lovete paletele de jos ale roii). Tehnica revine la forma roii de
moar prin turbina Pelton, care este o turbin cu egal presiune (se transform ntreaga
energie cinetic a apei). Aceasta este constituit dintr-un rotor, pe periferia cruia snt montate
palete de forma unor cupe. Apa, admis i dirijat spre rotor cu ajutorul unui injector, lovete
cupele acestuia, imprimndu-i o micare de rotaie. Viteza rotaiei este determinat de debitul
i de viteza apei, turbina funcionand in condiii optime cnd viteza de rotaie a rotorului este
egal cu jumtatea vitezei de cdere a jetului de ap. Injectorul este prevzut cu un ac, care
permite reglarea debitului de ap, i cu un deflector, care acioneaz n vederea evitrii
loviturilor de berbec ale apei n conduct la descrcarea brusc a turbinei. In asemenea
situaii, deflectorul deviaz curentul de ap de la cupele rotorului pn cnd acul a micorat
seciunea de trecere a apei n mod corespunztor. In cele mai multe cazuri, reglarea
detectorului este cuplat cu un generator electric.
Turbina Pelton se folosete atunci cnd se dispune de cderi mari i debite specifice mici
de ap. n aceste cazuri, apa se capteaz la nlime ntr-un lac sau un rezervor de acumulare i
este condus la turbina montat la un nivel mai coborat prin conducte sau galerii.
Pentru cderi de ap mijlocii i debite specifice normale i pan la foarte mari, se
folosesc turbine Francissau turbine radiale. Spre deosebire de turbina Pelton, n turbina
Francis direcia jetului de ap este schimbat: schimbarea se face perpendicular pe direcia de
intrare, ceea ce face ca rotorul turbinei s fie pus n micare. Turbina este prevzut cu un
distribuitor echipat cu palete reglabile, cu ajutorul cruia se realizeaz admisia i dirijarea apei
spre rotor. Dintr-un canal de aducie inelar care nconjoar turbina, apa intr n distribuitor,
care imprim jetului de ap direcia de curgere cea mai favorabil. Jetul de ap este distribuit
uniform pe ntreaga periferie a rotorului turbinei i trece radial prin acesta de la exterior spre
centrul rotorului. Paletele distribuitorului (numite palete directoare) asigur
astfel transformarea energiei apei n principal n energie de rotaie, evitand consumul
acesteia prin vrtejuri i ali cureni de curgere.



12




Distribuitorul turbinei Francis este dispozitivul director cruia n cazul turbinei Pelton
i corespunde injectorul. Figura reprezint schema unei turbine Francis;

se poate observa deviaia perpendicular a jetului de ap. Pentru cderi de ap mici i debite
mari, de exemplu, la barajul unui riu se folosete turbina Kaplan sau turbina elicoidai.
Construcia rotorului acestei turbine se aseamn cu cea a unei elice de nav, cu
deosebirea c, n timp ce elicea unei nave mpinge prin rotire apa napoi i deplaseaz nava
nainte, n turbina Kaplan apa acioneaz elicea, imprimndu-i o micare de rotaie. Apa este
admis n turbin lateral printr-un canal de aducie inelar, apoi este deviat prin distribuitor
i dirijat n lungul axei rotorului.
Acest tip de turbine se mai numesc turbine axiale. Debitul de ap care trece prin turoin
poate fi reglat prin modificarea distanei dintre paletele distribuitorului, reglandu-se n mod
corespunztor i paletele rotorului. Fiecrei poziii a paletelor distribuitorului i corespunde, n
vederea obinerii unui randament nalt, numai o singur poziie a paletelor rotorului.
3.2.Hidrocentralele sunt instalaii complexe n care energia hidraulic a cderilor de ape
naturale sau artificiale este transformat n energie mecanic prin intermediul turbinelor
hidraulice i apoi n energie electric, n generatoarele de curent electric. Potenialul de a
produce energie electric depinde att de cdere ct i de debitul de ap. Principiul lor de
funcionare const n transformarea energiei poteniale a apei captate n lacuuri de acumulare
n energie mecanic. Din lacul de acumulare, prin conducta forat, apa cade pe paletele unei
13

turbine hidraulice, rotindu-i axul. Acesta antreneaz generatorul electric, care transform
energia mecanic n energie electric.

Dup puterea produs sunt de trei feluri:
- hidrocentrale cu o putere instalat de peste 100kwh;
- microhidrocentrale cu putere instalat cuprins ntre 5 i 100kwh;
- picocentrale construite pe praie, nu dispun de baraj i au putere instalat sub 5kwh
Avantajele hidrocentralelor constau n costul energiei electrice sczut, nu necesit
combustibili, personal redus sde ntreinere i exploatare, nu polueaz, siguran n
funcionare, randament ridicat.
Dezavantajele sunt legate de dependena de regimul fluvial, existena surselor de ap,
valoarea ridicat a investiiei, efectuarea construciilor dureaz mult i necesit for de munc
numeroas. Prin construirea unui baraj de acumulare pe cursul apei se produc derglari ale
climei, florei, faunei din zona nvecinat, datorit modificrii regimului precipitaiilor
disprnd specii de plante i animale. Lacurile de acumulare mpiedic transportul de
substane fertile care se depun mai ales n zona gurilor de vrsare a fluviilor, n delte.


Microcentrale si picocentrale hidraulice

O microcentrala hidraulica este o hidrocentrala a carei putere instalata nu depaseste
100 kW(5 - 100kW), iar o picocentralahidraulica este o hidrocentrala a carei putere instalata
nu depaseste 5 kW(1-5kW).
Microcentralele si picocentralele hidraulice pot fi construite pe cursuri de apa mici si
constituie o solutie pentru asigurarea energiei electrice in asezarile mici si izolate.

CAPITOLUL IV
Energia marilor si oceanelor
Se stie ca rezervele de energie ale Oceanului Planetar sunt colosale. Asa dar, energia
interna, corespunzatoare incalzirii suprafetei apelor oceanice, in comparatie cu cele fluviale,
sa zicem cu 20s C, are o marime de cca 10^26 J. Energia cinetica a curentilor oceanici este
egala aproximativ cu 10^18 J. Insa oamenii pot utiliza doar o cantitate infima din aceasta
energie, dar si accea cu cheltuieli foarte mari, asa ca acest fel de energetica pana acum parea
putin respectiva. Dar epuizarea rapida a rezervelor de combustibili mineral (in primul rand
petrol si gaze naturale), folosirea carora sunt insotite de murdarirea mediului inconjurator
(incluzind si asa zisa ,,murdarire termica, si marirea in proportii infioratoare a nivelului de
bioxid de carbon din atmosfera), resursele limitate de uran (din folosirea lui in energetica,
rezulta deseuri radioactive) si incertitudinea atat a duratei, cat si a consecintelor ecologice la
folosirea industriala a energiei termonucleare, ii pune pe savanti si ingineri sa acorde mai
14

multa atentie cautarii a noi posibilitati rentabile pentru utilizarea surselor energetice nelimitate
si nepoluante, dar nu numai a variatiei nivelurilor riurilor, dar si a caldurii solare, vantului si
energiei Oceanului Planetar.
Cercurile largi ale societatii, dar si multi specialisti inca nu stiu, ca lucrarile privind
cautarile metodelor de extragere a energiei din mari si oceane au capatat in ultimii ani in unele
tari proportii mari, iar perspectivele devin din ce in ce mai promitatoare.
Cea mai evidenta metoda de folosire a energiei oceanelor prezinta constructia
elctrocentralelor de flux (CFE). Din 1967 functioneaza o a astfel de centrala electrica cu
puterea de 240 mii kW, cu randamentul de 540 mii kW*h. Inginerul sovietic Bernstein a
prelucrat o metoda de constructie a bloculurilor CFE, impinse pe suprafata apei in locurile
necesare, a calculat procedura rentabila de punere in circuit a CFE, in ceasurile de maxima
incarcare a liniei electrice. Ideile lui au fost verificate la CFE, construita in 1968 in Chislaia
Guba, langa Murmansk.
O posibilitate neasteptata a energeticii oceanice a devenit cresterea pe plute in ocean a
algelor gigantice chelp, care usor pot fi transformate in metan pentru schimbul energetic cu
gazul natural. Dupa datele existente, pentru asigurarea deplina cu energie a fiecarui om
consumator este necesar doar un hectar de plantatii de chelp.
O atentie deosebita a capatat ,,conversia energetica oceanotermica, adica obtinerea
energiei electrice pe contul diferentei de temperatura intre apele de la suprafata si cele de la
adancime ridicate de pompe, de exemplu la folosirea la un ciclu inchis al turbinei a lichidelor
volatile cum sint propanul, freonul sau amoniacul. Intr-o masura oarecare analog, dar probabil
de o perspectiva mai indepartata este obtinerea energiei electrice pe baza deosebirilor dintre
apa sarata si cea dulce, de exemplu apa de mare si apa din rauri.
Nu putina arta inginereasca a fost implimentata in machetele generatoarelor de energie
electrica, care functioneaza pe baza agitatiei oceanice, chiar se examineaza, in perspectiva,
constructia unor centrale electrice cu puterea de multi kilowati. Si mai mari perspective
promit instalarea turbinelor oceanice pe asa curenti intensivi si stabili, cum este Golfstream.
Se pare, ca unele dintre instalatiile energetice propuse pot fi realizate, si pot deveni
rentabile chiar azi. Dar evident ca entuziasmul creativ, arta si ingeniozitatea savantilor vor
imbunatati instalatiile existente si se vor crea altele mai perspective pentru utilizarea
industriala a resurselor energetice ale Oceanului Planetar. Sa speram, ca in conditiile actuale
ale progresului tehnico-stiintific, schimbari esentiale in energetica oceanica vor avea loc in
deceniile apropiate.
Oceanul contine energie extraterestra, care este primita din cosmos. Ea este accesibila
si inofensiva, si nu polueaza mediul inconjurator, inepuizabila si libera.
Din cosmos vine energia Soarelui. Ea incalzeste aerul si formeaza vanturile, care
provoaca valurile. Ea incalzeste oceanul care acumuleaza energie termica. Ea provoaca
curentii, care isi schimba directia sub influenta miscarii de rotatie a Pamintului.
Tot din cosmos soseste energia de atractie a Soarelui si Lunii, care provoaca fluxurile
si refluxurile.
Oceanul nu este un spatiu fara viata ci un depozit colosal de energie nelinistita. Aici
bat valurile, se nasc fluxurile si refluxurile, se intersecteaza curentii, si toate acestea umplute
cu energie.
Geamandurile si farurile, ce folosesc energia valurilor, au impresurat apele de coasta
ale Japoniei. Timp de mai multi ani geamandurile ,,fluierele pazei de coasta a Statelor
Unite ale Americii functioneaza pe baza oscilatiilor valurilor. Azi nu ezista localitati pe tarm
care nu ar avea inventatorul sau propriu, care lucreaza asupra crearii instalatiilor ce utilizeaza
energia valurilor.


15

4.1 Energia valurilor
Valurile sunt micri ritmice ale particulelor de ap n jurul unui punct imaginar de
echilibru. Sub aspect genetic, se cunosc: valuri eoliene, mareice, anomobarice, navale,
staionare, gravitaional libere, forate de vnt. Valurile eoliene sunt cele care apar sub
aciunea frecrii tangeniale ale maselor de aer n deplasare, cu presiunea normal fa de apa
marin. n privina formrii valurilor exist mai multe teorii, cea mai durabil fiind teoria
valurilor trohoidale5 a lui Gerstner6 (1802), elaborat pentru un ocean de adncime
nelimitat, lichid ideal, fr frecare lichid, cu densitate constant, unde se formeaz valuri cu
micare de translaie gravitaional i liber. Concluziile acestei teorii sunt c particulele de
ap n micarea lor urmresc o orbit nchis, ntr-un interval de timp egal perioadei valului,
orbit care este uor deformat pe direcia valului iar particulele de la suprafa primesc cea
mai mare cantitate de energie eolian, deci vor avea raza orbitei cea mai mare.
Odat cu creterea adncimii, energia se transmite pe cale hidraulic, deci orbitele
particulelor vor fi tot mai mici. Valurile dispun de energie potenial, Ep i energie cinetic,
Ec i acestea se calculeaz n funcie de elementele de mrime a valului i vitez. Valul cu
desfurare ideal i simetric este hula regulat, care este un val gravitaional n stingere,
neforat de vnt.

Instalaii care recupereaz energia valurilor
Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele
mareomotrice cu baraj, ns, datorit perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt puin
eficiente.
Un obiect care plutete pe valuri execut o micare cu o traiectorie eliptic. Cea mai simpl
form de valorificare a acestei micri pentru recuperarea energiei valurilor sunt pontoanele
articulate. . O construcie modern este cea de tip Pelamis format din mai muli cilindri
articulai, care, sub aciunea valurilor au micri relative care acioneaz nite pistoane.
Pistoanele pompeaz ulei sub presiune prin motoare hidraulice care acioneaz genera

Centrale care folosesc energia valurilor
Valurile se formeaza datorita actiunii maselor de aer aflate in miscare(vantul) asupra
apei. Marimea valurilor generate depinde de viteza vantului, durata sa si distanta pe care
actioneaza asupra apei(lungimea de actiune).
Miscarea apei rezultata ca efect al acestei actioni poseda o energie cinetica
exploatabila cu ajutorul unor tehnologii speciale.
Sistemele de captare a energiei valurilor sunt de trei tipuri:
sistemul de conducte sub presiunecare se bazeaza pe faptul ca o presiune exercitata
asupra unei suprafete mari si transmisa prin intermediul unui lichid, prin conducte,
unei suprafete mai mici multiplica forta pe unitatea de suprafata, iar aceasta forta este
folosita in scopul actionarii unui generator electric.
sistemul bazat pe ascensiunea lichidului
care utilizeaza ascensiunea apei sub forma de val pe o panta artificiala, actionand apoi in
cadere turbina unui generator electric.
sistemul pistonului lichid
care se bazeaza pe faptul ca intr-o incinta valurile produc prin miscarea lor de urcare si
coborare un efect similar cu al unui piston pompand sau aspirand aerul care actioneaza turbina
unui generator electric.
Dezavantaje: Centralele care utilizeaza energia valurilor si mareelor pot avea impact
negativ asupra ecosistemelor marine si din zonele costiere.
16

toare electrice.


Instalaie de tip Pelamis la Peniche,Portugalia.
4.2.Energia mareomotrica
Energia mareelor este energia ce poate fi captat prin exploatarea energiei poteniale
rezultate din deplasarea pe vertical a masei de ap la diferite niveluri sau a energiei cinetice
datorate curenilor de maree. Energia mareelor rezult din forele
gravitaionale ale Soarelui iLunii, precum i ca urmare a rotaiei terestre.
Conceptul de baz al centralelor electrice ce valorific energia mareelor este
acumularea unor volume mari de ap ntr-o zon n care s se poat crea o anumit presiune,
urmnd apoi, ca apa s curg n, sau din aceast incint prin turbine hidroelectrice de cdere
joas. Centralele pot fi operate la flux, la reflux, sau n ambele situaii. Cea mai des utilizat
metod este generarea la reflux. n acest caz, pe msura ce fluxul avanseaz, apa intr n
incint prin porile unei ecluze. Acestea sunt apoi nchise i se instaleaz refluxul. Cnd
nivelul apei din afara barajului este suficient de sczut pentru a creea o presiune adecvat,
porile se deschid iar apa din zona indiguit este lasat s curg napoi n mare, trecnd prin
turbine.
Energia mareomotric este valorificat prin centralele mareomotrice. Acestea se pot
amplasa acolo unde amplitudinea mareelor este de cel puin 8m i exist un bazin natural,
care s comunice cu oceanul printr-o deschidere ngust.
O central mareomotric recupereaz energia mareelor. n zonele cu maree, acestea se
petrec de dou ori pe zi, producnd ridicarea, respectiv scderea nivelului apei. Exist dou
moduri de exploatare a energiei mareelor:
Centrale fr baraj, care utilizeaz numai energia cinetic a apei, similar cum morile
de vnt utilizeaz energia eolian.
Centrale cu baraj, care exploateaz energia potenial a apei, obinut prin ridicarea
nivelului ca urmare a mareei.
Curenii marini sunt purttorii unor energii cinetice deosebit de mari. Astfel, s-a
calculat c un curent oceanic cu o lime de circa 100 m, 10 m adncime i o vitez de l m/s,
pe timp de un an ar putea oferi o energie cinetic de circa 2 mii. kwh.
Energia curenilor oceanici este utilizat ntr-o uzin de 80 MW din Florida (SUA), la Miami,
prin folosirea curentului Floridei.
Se fac studii intense pentru utilizarea energiei Gulf-Streamului ale crei dimensiuni
sunt cu adevrat impresionante: are iniial o lime de 500 km, o vitez de 10 km/h,
temperatur de 20-25 C, rscolind apele oceanului pn la adncimi de 2500 - 3000 m i
transport un volum de ap de 100.000.000 m
3
/ s.
Valurile reprezint o form de stocare a energiei transmise de vnt, energie
calculubil i demn de luat n consideraie. Calculele au evideniat c valurile cu nlimea de
17

1 m, lungimea de 40 m i perioada de 5 s, au o putere disponibil de aproximativ 5 KW pe un
front de l m lime.
Cu ct amplitudinea mareelor i viteza curenilor sunt mai mari, cu att potenialul
energetic al amplasamentului este mai ridicat. Aadar, sunt necesare urmtoarele condiii:
amplitudine ridicat a mareelor (minimum 7 m) i prezena unui bazin natural (estuar, golf),
care s comunice cu oceanul printr-o deschidere ngust. Aceste condiii naturale apar n
puine zone ale globului (ex: rmurile atlantice ale Franei, Marii Britanii i Canadei,
rmurile Pacifice ale SUA, Australiei i Chinei).
Deoarece mareea n Marea Neagr este de doar civa centimetri, Romnia nu are
potenial pentru astfel de centrale. Valurile reprezint o form de stocare a energiei transmise
de vnt, energie calculubil i demn de luat n consideraie.



CAPITOLUL V
Energia Geotermica
Din timpuri stravechi oamenii stiu despre transformarea in stihii a energiei gigantice ce se
ascunde in interiorul Globului Pamintesc. Memoria omenirii cunoaste eruptii enorme ale unor
vulcani, ce au luat milioane de vieti, si au schimbat multe locuri de pe Pamint, de
nerecunoscut. Puterea eruptiei chiar si a unui vulcan mic este colosala, ea intrece de multe ori
puterea celor mai mari instalatii energetice, facute de mina omului. Adevarat, ca de folosirea
nemijlocita a energiei eruptiilor vulcanice nu poate fi vorba, deoarece oamenii n-au asemenea
posibilitati de a stavili si de a supune aceasta energie, dar si eruptiile sint un fenomen destul
de rar. Dar aceasta este energie, ce se ascunde in subsol, si numai o particica din ea iese odata
cu eruptiile vulcanice.
Mica tara europeana Islanda ,,tara ghetii in traducere directa se asigura cu rosii, mere
chiar si cu banane! Serele islandeze nenumarate primesc energie de la caldura pamintului
alte resurse de energie in Islanda practic lipsesc. In schimb aceasta tara este foarte bogata in
izvoare fierbinti si a cunoscutelor gheizere havuz de apa calda, care cu exactitatea
cronometrului izvorasc de sub pamant. Si chiar daca nu isladezilor le apartine prioritatea
folosirii caldurii izvoarelor subterane (inca romanii la cunoscutele lor bai aduceau apa de sub
pamant), locuitorii acestei tarisoare nordice exploateaza casangeria subterana foarte intens.
Capitala Reykjavik, in care traieste jumate din populatia tarii, se incalzeste datorita
izvoarelor subterane.
Dar nu numai pentru incalzire oamenii scot energia din adancurile pamantului. Deja
demult, functioneaza centrale electrice, care folosesc izvoarele subterane fierbinti. Prima
centrala de asa tip, cu o putere mica, a fost construita in 1904 in orasul italian Larderello. Cu
timpul puterea centralei electrice crestea, in functiune erau puse noi agregate, se foloseau noi
surse de apa fierbinte, si in zilele noastre puterea acestor centrale a ajuns la 360000 kW. In
Noua Zelanda exista asa o centrala electrica in regiunea Vairakei, puterea ei este de 160000
kW. La 120 km de San-Francisco in SUA produce energie o centrala geotermala cu puterea
de 500000 kW
. Energia geotermica este o forma de energie regenerabila obtinuta din caldura aflata in
interiorul Pamantului. Apa fierbinte si aburii captati in zonele cu activitate vulcanica si
tectonica sunt utilizate pentru incalzirea locuintelor si pentru producerea electricitatii.
Energia geotermala este acea energie stocata de Pamant din atmosfera si oceane sau
18

care provine din adancurile Pamantului. Energia geotermala reprezenta in 2008 aproximativ
1% din totalul de energie produsa si captata. Printre avantajele energiei geotermale se numara
indepedenta de vreme si ciclul zi/noapte, este curata si nu influenteaza negativ mediul
inconjurator.
Centralele electrice geotermale folosesc caldura Pamantului pentru a produce
electricitate. La kilometri adancime in Pamant, in zonele calde ale scoartei sunt forate gauri,
iar apa fierbinte este pompata catre suprafata, unde creeaza abur folosit la
actionarea turbinelor. Ciclul se reia, prin pomparea apei racite inapoi in pamant.
Electricitatea poate fi produsa astfel numai in locurile in care scoarta Pamantului a captat apa
fierbinte si abur in subteran.
Exista trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite, in prezent, pe Glob si care
depind de starea fluidului (vapori sau lichid) sau de temperatura acestuia:

Centralele Uscate au fost primele tipuri de centrale construite, care utilizeaza abur
din izvorul geotermal.
Centralele Flash sunt cele mai raspandite centrale. Ele folosesc apa la temperaturi
de 360 F (182 C), injectand-o la presiuni inalte in echipamentul de la suprafata.
Centralele cu ciclu binar difera de primele doua prin faptul ca apa sau aburul din
izvorul geotermal nu vine in contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosita
atinge temperaturi de pana la 400 F (200C).
Energia geotermala este acea energie stocata de Pamant din atmosfera si oceane sau
care provine din adancurile Pamantului. Energia geotermala reprezenta in 2008 aproximativ
1% din totalul de energie produsa si captata. Printre avantajele energiei geotermale se numara
indepedenta de vreme si ciclul zi/noapte, este curata si nu influenteaza negativ mediul
inconjurator.
Centralele care capteaza energia geotermala insa pot afecta solul din jur (cand apa
fierbinte este injectat in roca pentru obtinerea aburului) si emit cantitati mici (5% fata de o
centrala cu combustibil fosil) de CO2 si sulfuri.

Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata este
curata pentru mediul inconjurator si regenerabila. In plus centralele geotermale nu sunt
afectare de conditiile meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftina
de obicei decat cea rezultata din combustibilii fosili.


19

CAPITOLUL VI
Biomasa
Termenul de biomasa se foloseste pentru a denumi materia biologica vie sau moarta ce
poate fi folosita pentru producerea combustibilului sau a productiei industriale.Cel mai adesea
termenul de biomasa se foloseste ca referire la materia obtinuta din plante, folosita pentru
obtinerea combustibilului ecologic, dar acest termen include si materia animala sau vegetala
folosita la obtinerea fibrelor, chimicalelor sau caldurii. Biomasa se cultiva de obicei din
cateva plante cum ar fi canepa, porumbul, plopul, salcia, rachita, trestia etc. Desi combustibilii
solizi au originea din biomasa, acestia nu sunt considerati ca facand parte din ea deoarece
contin carbon, ce nu a fost inclus in circuitul natural de foarte mult timp.
Deci, biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile in care se inscriu deseurile
lemnoase, deseurile agricole, deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar
si cerealele si fructele. Principala diferenta dintre energia obtinuta din combustibilii clasici si
respectiv biomasa este urmatoarea: combustibilii fosili nu pot fi transformati in energie
utilizabila decat dupa mii de ani, in timp ce energia biomasei este regenerabila putand fi
folosita an de an nu le depaseste si este degradabil desi se obtine prin aproximativ acelasi
procedeu ca si cel pe baza de petrol.

Tehnici de procesare si utilizari

Procesele low-tech includ degradarea anaeroba, fermentatia si distilarea.Procesele de
transformare high-tech includ piroliza, hidrogasificarea, hidrogenarea, distilarea distructiva si
hidroliza cu acizi.
Prelucrarea biomasei
Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primara, iar pentru trei
sferturi din populatia globului care traieste in tarile in curs de dezvoltare aceasta reprezinta
cea mai importanta sursa de energie. Utilizarea salciei energetice se face sub forma de
tocatura (in centrale energetice) sau sub forma de brichete sau peleti. Biomasa rezultata se
foloseste in centralele energetice.
Brichete
Prin termenul de bricheta se intelege rezultatul unui proces de comprimare a
materialului (de cele mai multe ori deseuri de lemn) caracterizat de o importanta crestere a
densitatii. Bricheta reprezinta o tehnologie de interes enorm intrucat intr-un volum redus se
concentreaza rezerva energetica (puterea calorica). Densitatea regasita in bricheta este mult
mai mare decat cea regasita in lemnul de foc. Porozitatea e foarte scazuta si ca urmare flacara
produsa in timpul arderii e mai densa decat cea produsa de arderea lemnului. Cu alte cuvinte
brichetele sunt considerate un combustibil mult mai bun fata de lemn, de neegalat, incat
brichetele au o capacitate termica exceptionala, prin urmare retin caldura pe o perioada de
timp mult mai mare si mentin temperatura ridicata in interiorul focarului din cazan, permitand
o ardere usoara a brichetelor noi introduse.
Peleti
Numit si "lemn lichid", este un produs fibros, presat sub presiune inalta, sustinuta fie
de propriul material, fie de adezivi. Dimensiunea cea mai raspandita are diametrul de 6 mm, si
lungimea de 2-5 cm. Caracteristic peletului este ca are o umiditate mult mai scazuta decat
lemnele de foc, iar datorita acestui fapt are un randament termic mult mai ridicat. Arderea este
reglabila, facand posibila reducerea emiterii substantelor nocive.
20

.
Concluzie
De cand exista civilizatia noastra de multe ori s-a produs schimbul resurselor
traditionale de energie cu altele mai noi, mai perfecte.Cu secolului XXI, incepe o noua etapa
in energetica pamanteasca, o energetica construita, care va avea grija si de protectia biosferei
, deja afectata.In paralel cu dezvoltarea intensiva a energeticii, se vor utiliza surse energetice
de o putere mai mica, insa cu un randament mult mai inalt, ecologice si comode. Un exemplu
elocvent este startul rapid al energeticii electrochimice, care mai tarziu, probabil, o va
echivala pe cea solara.
Energiile alternative si viabilitatea lor in Romania
Discutiile referitoare la energiile alternative s-au intensificat in urma accidentului care
a avut loc in acest an la centrala nuclear japoneza de la Fukushima. De asemenea, in ultimii
ani a fost constientizat si facut public faptul ca resursele celor mai folositi combustibili fosili,
petrolul si gazele naturale sunt din ce in ce mai mici, iar utilizarea lor (costisitoare si
fluctuanta pe piata internationala) accelereaza procesul negativ al schimbarilor climaterice.
Din aceste motive, sursele de energie trebuie sa fie in viitor nu doar economisite, cat si
folosite in mod responsabil fata de mediul inconjurator. Sunt in acest caz energiile
alternative o solutie?
In Romania, aderarea la Uniunea Europeana a solicitat gasirea unui raspuns la aceasta
intrebare, dar si a unor solutii viabile, cu ajutorul carora sa se intocmeasca un plan de actiuni
privind viitoarele investitii si proiecte legislative, pentru a se trece de la faza teoretica la cea
practica, cu o strategie pe termen lung. In noiembrie 2008 s-a aprobat Legea legea 220 privind
stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, modificata
prin Legea 139/2010. Aceasta ofera stimulente importante investitorilor in domeniul
energiilor regenerabile.
Conform directivelor europene, privind promovarea resurselor alternative de energie,
procentul stabilit pentru ponderea energiei nepoluante in consumul total de electricitate in
2020 la nivel comunitar este de 20%, iar Romania si-a luat angajamentul de a ajunge la o
pondere de 24%. Specificul geografic national permite, din fericire, implementarea unei
palete largi de energii alternative, cel mai mare potential (65%) avandu-l energia verde
obtinuta cu ajutorul biomasei. Acesteia ii urmeaza energia eoliana cu un potential de 17% ,
energia solara cu 12%, hidroenergia cu 4% si cu doar 2% energia voltaica si geotermala. Sa
vedem, pe rand, ce inseamna fiecare si care este viabilitatea implementarii in Romania a
surselor de energie care ocupa primele trei locuri.
Biomasa este fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din
agricultura, inclusiv substantele animale si vegetale, din silvicultura si industriile conexe,
precum si fractiunea biodegradabil a deseurilor industriale si urbane (conform legii nr.
220/2008). In Romania, semne de dezvoltare nu prezinta, momentan, decat cea din
silvicultura. Astfel ca cea mai mare centrala termica in cogenerare pe bioamasa a fost pusa in
functiune in 2009, in incinta fabricii de cherestea Holzindustrie Schweighofer din Radauti.
Aceasta functioneaza in exclusivitate cu biomasa, cum ar fi: scoarta, aschii de lemn, crengi
sau resturi de lemn care rezulta din productia zilnica de cherestea sau din exploatari forestiere.
Costurile investitiei se ridica la o valoare de crica 20 mil. EUR, din care o mica parte
au fost sustinute de Autoritatea Fondului de Mediu (AFM). Acesta este un prim pas in
dezvoltarea implementarii utilizarii energiei provenite din biomasa, in ciuda temerilor legate
21

de lipsa experientei in colectarea reziduurilor agricole si costurile ridicate ale infrastructurii si
ale implementarii acestui procedeu.
De asemenea, energia eoliana, generata de puterea vantului, ramane avantajoasa,
intrucat Romania are cel mai ridicat potenial din sud-estul Europei in domeniul energiei
eoliene, iar sud-estul Dobrogei se plaseaza pe locul al doilea la nivelul intregului continent.
Turbinele eoliene folosesc o energie perpetua, regenerabila, care nu se consuma niciodata, si
pornesc de la o viteza a vantului de numai 3,5 m/secunda. In Dobrogea viteza este de 7 m/s, la
o inaltime de 100 de m. Antreprenorii din eolian, cei care au facut pasi in aceasta directie, s-
au orientat de curand si spre zona Moldovei, mai precis in jurul Galatiului, creand acolo un
nou pol, dupa Dobrogea, potrivit datelor detinute de Transelectrica. Printre cei mai mari
figureaza Eximprod, cu un proiect de 70 MW in Galati, Sibioara Windfarm, cu 42 MW in
Vaslui sau Blue Planet Investments care a primit deja de la ANRE autorizatie de infiintare a
unui parc de 35 MW, in Tulcea.
Desi, in prezent numai 1.6% din energia folosita in Romania provine din centrale
eoliene (media la nivel european fiind de 5.3%) potentialul ridicat al acesteia este un magnet
pentru investitori, in contextul in care tara noastra ar putea deveni un pion important in
peisajul energiilor regenerabile din Sud Estul Europei.
Dupa evolutia foarte buna din sectorul eolian, Romania a inceput sa atraga investitori
si in domeniul producerii de energie solara, aceasta fiind nu numai nepoluanta, ci si, practic,
inepuizabila, pe termen mediu si lung. Potrivit Strategiei Energetice Nationale, potenialul
solar al Romaniei poate genera 1,2 TWh anual de electricitate, adic 2,5% din consumul
naional actual. Vestul tarii si Dobrogea sunt cele mai potrivite zone pentru astfel de investitii,
cele mai mare campuri solare urmand sa fie Parcul Solar Covaci, din judetul Timis cu o
capacitate de 35 de megawati si Parcul Solar Gura Ialomitei, din judetul Ialomita cu o
capacitate de 10 megawati.
In ceea ce priveste energia geotermala, in tara noastra nu sunt coditii propice
exploatarii acesteia la scara industriala asa cum se intampla in Islanda de exemplu. La noi
cand vorbim de energie geotermala ne referim de cele mai multe ori la acele pompe de
caldura ,cu ajutorul carora se recircula apa printr-un sistem de conducte care foloseste caldura
naturala si constanta a solului. Conductele pot fi ingropate la mare adancime 80-160 m sau
mai la suprafata, aici fiind necesara o o suprafata mai mare pe care se intind aceste conducte.
De cele mai multe ori aceste instalatii se folosesc pentru constructiile familiale sau cladiri de
birouri de mici dimensiuni.
Provocarile actuale in domeniul energetic trebuie sa fie in viitor pe lista prioritatilor
profesionistilor din domeniul responsabilitatii sociale corporatiste, intrucat intrebarile: cum
putem reduce emisiile de gaze cu efect de sera? cum putem asigura noi resurse de energie?
cum putem creste siguranta furnizarii energiei scazand in acelasi timp costurile? asteapta de
mult timp un raspuns si un indemn concret la actiune.




22











23

BIBLIOGRAFIE

1) www.referate.ro
2) www.wikipedia.org
3) www.termo-utcluj.ro
4) www.energiialternative.net
5) www.greenly.ro
6) www.referat.clopotel.ro