Sunteți pe pagina 1din 7

ROLUL SEFULUI STATULUI

CONFORM CONTITUTIILOR
ROMANIEI SI ITALIEI







STUDENT: MOIANU ANDREI PROFESOR: MANUEL GUTAN
ANUL 2
GRUPA 2

1

ROLUL SEFULUI STATULUI CONFORM CONSTITUTIILOR ROMANIEI SI ITALIEI

Cercetarea comparativa a regimurilor constitutionale ale diferitelor tari prezinta o
considerabila insemnatate teoretica si practica. Ea permite, pe de o parte, degajarea unor
principii comune, identificarea institutiilor necesare oricarui stat de drept iar, pe de alta parte,
sub aspectul tehnicii juridice, inlesneste procesul de elaborare si de definitivare a
mecanismelor constitutionale.
Studierea dreptului comparat prezinta un incontestabil interes practic, deoarece - asa cum s-a
vazut in cele ce preced - el contribuie la cunoasterea sistemelor juridice aplicabile in diverse
state ale lumii dar, si la desprinderea unor standarde general acceptate, a unor concluzii de
natura sa faciliteze perfectionarea propriilor legislatii nationale. Autorii de specialitate au
acordat, de aceea, un important spatiu in cercetarile lor, problemei functiilor dreptului
comparat. Profesorul Alexandre Otetelisanu aminteste, de pilda, functia dreptului comparat de
a contribui la unificarea internationala a dreptului, functia relativa la unificarea legislativa
interna, functia in materie de drept international privat, functia in materia interpretarii
dreptului existent. Victor Dan Zlatescu, ofera o alta clasificare a functiilor dreptului comparat
si anume:
a) functia de cunoastere a dreptului national;
b) functia normativa;
c) functia stiintifica;
d) functia de a contribui la unificarea legislatiilor
1

Studiile comparative sunt des folositoare pentru actiunile de pregatire a procesului legislativ si
aceasta metoda de drept comparat faciliteaza atat crearea unui drept nou, cat si sarcina unei
unificari supranationale. Legat de aspectul unificarii si armonizarii regionale a dreptului,
trebuie reliefata importanta pe care ar trebui s-o aiba studierea dreptului comparat.
In dreptul organizatiilor internationale, folosirea dreptului comparat este, in temeiul
politicilor legale, o preconditie necesara pentru orice tip de creatie de drept; astfel, este folosit,
pe de o parte, la crearea organizatiei insesi (formularea tratatului de fondare) si, pe de alta
parte, pentru regulile autonome din sfera interna (crearea unui drept secundar).
Studierea unor sisteme de drept straine permite juristului sa se distanteze de propriul sau
sistem de drept national, avand astfel posibilitatea sa-l priveasca din afara, intr-un mod cu
totul nou si, pe cat posibil, obiectiv. Dreptul comparat ne ofera sansa sa descoperim si sa
intelegem mai bine particularitatile sistemului de drept national, sa constientizam aspectele
pozitive si negative ale acestuia, regulile care pot si trebuie a fi mentinute, imbunatite sau
eliminate. El ne descopera limitele originalitatii si identitatii, reveland adesea faptul ca norme

1
Victor Duculescu, Drept Constitutional Comparat, Editura Lumia Lex, Bucuresti 2007, pag. 55
2

pe care le consideram a fi creatie proprie nu sunt altceva decat imprumuturi ori rezultatul unor
accidente sau intamplari.
2


Institutia sefului statului constituie una dintre cele mai vechi autoritati politice. Astazi, aceasta
institutie cunoaste o mare diversitate, atat sub aspectul denumirii si modului de desemnare,
cat si sub cel al rolului si atributiilor in cadrul sistemului constitutional. In sistemele
constitutionale moderne, marcate de rolul crescand al parlamentului, institutia sefului de stat a
trebuit, in mecanismul separatiei puterilor, sa-si gaseasca echilibrul fata de legislativ, desi, in
doctrina, se vorbeste tot mai mult de o slabire a institutiei sefului de stat in majoritatea
democratiilor europene contemporane.
3

Desemnarea sau alegerea sefului statului, atributiile si prerogativele acestei institutii tin de o
serie de factori: natura sistemului politic, sistemul constitutional si forma de guvernamant,
anumite traditii istorice si nationale.
Analiza institutiei sefului statului impune precizarea categoriei de putere careia ii apartine.
Includerea acestei institutii in cadrul puterii executive sau legislative tine in mare masura de
principiul pe care aceasta se fundamenteaza, al separatiei ei sau al unicitatii. Daca puterea se
fundamenteaza pe principiul separatiei, institutia sefului statului apartine sferei executivului,
de aceea ea apare sub numele de "seful puterii executive" sau "seful executivului". Acolo
unde insa statul este intemeiat pe principiul unicitatii, aceeasi institutie este apartinatoare
categoriei de putere similara cu cea a parlamentului, adica a legislativului.
Problemele rolului si ale atributiilor sefului statului au fost si sunt si astazi viu disputate, ele
cuprinzand o plaja larga si variata de opinii si pareri, acestea mergand de la conferirea sefului
statului un rol pur decorativ, reprezentativ, pana la acordarea unor importante prerogative
executive si legislative. Aceasta mare diversitate de roluri ce sunt atribuite sefului statului
sunt determinate de o serie de factori: modul de desemnare a sefului statului; raportul dintre
institutiile fundamentale ale statului, in principiu dintre executiv si legislativ; existenta sau nu
a unor tendinte si optiuni pentru asigurarea unui echilibru intre principalele institutii ale
statului, guvern-parlament; unele traditii nationale
In functie de modul cum se exprima si se manifesta in practica rolul si atributiile institutiei
sefului statului, se pot distinge trei mari orientari:
a) Sisteme constitutionale unde sefii de state detin si exercita roluri pur decorative, doar de
reprezentare ( cazul Italiei)
b) Sisteme constitutionale unde institutia sefului statului se afla la intersectia executivului si
legislativului, rolul acestuia fiind de a asigura un echilibru intre cele doua institutii ale
statului, de a limita tendinta uneia dintre ele de a acumula un surplus de functii si de atributii
in detrimentul celeilalte. Sunt asa numitele sisteme semiprezidentiale-parlamentare ( cazul
Romaniei)

2
Manuel Gutan, Sisteme de drept comparate teoria generala a dreptului comparat-
3
Bianca Selejan- Gutan, Drept Constitutional si Institutii Politice, Editura Hamangiu, 2008, pag. 283
3

c) Sisteme constitutionale unde seful statului detine multiple si diverse prerogative executive
si legislative, fapt ce-l situeaza pe o pozitie privilegiata in stat si societate, egala sau aproape
egala cu cea a institutie parlamentare.

Pornind de la regimul constitutional al fiecarei tari, trebuie sa mentionam ca Romania are un
regim semi- prezidential pe cand Italia are un regim parlamentar, urmand a le compara pe
scurt, lucru util pentru a intelege si urmatoarele comparatii, regimul de guvernamant fiind in
speta cel care stabileste atat rolul cat si functiile pe care seful statului le va avea si exercita pe
durata mandatului acestuia.
Regimul semiprezidential cauta sa suplineasca o serie de dezavantaje ale sistemului
prezidential, dar si de imperfectiuni ale regimului parlamentar - la care ne vom referi in
continuare. Intre un sistem care acorda presedintelui prerogative foarte largi si un sistem care
nu ii acorda deloc, regimul semi- prezidential imagineaza o cale de mijloc, in care
presedintele, ales de intregul popor, devine un arbitru intre puterile statului, dar puterea
executiva apartine de fapt Guvernului, in fruntea caruia se gaseste primul ministru.
Regimul parlamentar acorda o insemnatate considerabila Parlamentului, care devine de fapt
adevaratul forum politic de guvernare. Guvernul - condus de un prim ministru eficient si cu
largi puteri - este obligat sa dea socoteala Parlamentului, care ii poate retrage oricand
increderea, fara prea mari dificultati, in conditiile in care apreciaza ca acesta nu- si
indeplineste mandatul. Presedintele republicii este, in asemenea conditii, o figura mai mult
decorativa, avand atributii de reprezentare si protocol, un rol politic minor, ce este depasit - de
departe - de pozitia proeminenta a primului ministru. Presedintele republicii poate actiona
insa cu succes in situatii de criza, in care el este de fapt cel ce va conferi mandatul viitorului
premier; o asemenea optiune nu poate fi facuta insa nici ea discretionar, deoarece presedintele
va recurge la o anumita nominalizare numai dupa ce va avea girul fortelor politice si se va
confrunta cu acestea.
4

In ambele state procedura de desemnare a sefului este supusa unor conditii pentru asigurarea
unei mai bune functionari a institutiei. Varsta necesara accederii in functia de presedinte este
diferita, astfel, in Romania varsta minima la care un cetatean poate sa fie ales, este de 35 de
ani, pe cand in Italia, aceasta este mai inaintata, si anume 50 de ani (art.84 din Constitutie).
Consider ca statul Italian a pus la baza acestei varste, experienta acumulata, tocmai pentru
asigurarea unei mai bune functionari si organizari a statului. De asemenea, in art. 84, ulterior
stabilirii varstei minime necesare isi ocupa un loc bine conturat si conditia detinerii
drepturilor civile si politice de catre persoana care candideaza.
In Romania, spre deosebire de Italia, nu este textul Constitutiei cel care precizeaza acest
aspect. Putem remarca unele deosebiri considerabile si in materia alegerii sefului statului,
acestea datorita formei de guvernamant diferite. In Romania intalnim ca forma de
guvernamant republica semiprezidentiala, pe cand Italia este o republica parlamentara.
Asadar, textul art. 81 din Constitutia Romaniei, intitulat Alegerea Presedintelui stabileste in

4
Victor Duculescu, Drept Constitutional Comparat, Editura Lumia Lex, Bucuresti 2007, pag. 86
4

primele 3 aliniate modalitatea de desemnare a acestuia. Presedintele Romaniei este ales prin
vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a intrunit,
in primul tur de scrutiny, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. In
cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al
doilea tur de scrutin, intre primii doi candidate stabilita in ordinea numarului de voturi
obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de
voturi.
5

Spre deosebire de Constitutia Romaniei, Constitutia Republicii Italiene stabileste in art. 83
modul de alegere al presedintelui statului Italian. Presedintele Republicii este ales de catre
Parlamentul reunit in sedinta comuna a membrilor sai. La aceasta alegere participa cate trei
delegati pentru fiecare regiune, alesi de Consiliul Regional in asa fel incat reprezentarea
minoritatilor sa fie asigurata. Regiunea Valle dAosta nu are decat un singur delegat.
Alegerea Presedintelui se desfasoara prin scrutin secret si cu obtinerea unei majoritati de doua
treimi a membrilor Parlamentului. Dupa trei tururi de scrutin, majoritatea suficienta este
absoluta.
O alta deosebire pe care o intalnim prin studiul comparat al celor doua institutii este durata
mandatului. Art. 83 al Constitutiei Romaniei statueaza ca Presedintele este ales pe un mandat
de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului, pe cand art. 85 din Constitutia
Republicii Italiene statueaza ca Presedintele este ales pe o perioada de 7 ani. Depunerea
juramantului se face in ambele state in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta
comuna, conform art. 82 alin (2) din Constitutia Romaniei, si art. 91 din Constitutia Italiei.
Presedintele depune juramant de fidelitate fata de Republica si jura sa respecte Constitutia si
legile tarii.
6

Functia de reprezentare este prezenta, de asemenea, in cadrul ambelor institutii, atat in
Romania, cat si in Italia, seful statului reprezentad unitatea nationala. Aceasta functie este
considerata un punct comun intre cele doua institutii. In materia atributiilor si prerogativelor
sefilor celor doua state, intalnim atat asemanari, cat si deosebiri.
Atat Presedintele Romaniei, cat si Presedintele Italiei adreseaza mesaje Parlamentului, cu
privire la problemele principale ale natiunii; promulga legile; dispun organizarea
referendumului, pentru ca poporul sa isi exprime vointa cu privire la problemele de interes
national; numesc functionarii de stat in cazurile prevazute de lege; comanda fortele armate si
prezideaza Consiliul Suprem de Aparare al Tarii; acorda gratierea individuala; confera
decoratiile Republicii. Deosebiri intalnim in exercitarea atributiilor in domeniul politicii
externe: ratificarea tratatelor internationale, in Romania se face de catre Parlament (art. 91),
pe cand in Italia de seful statului (art. 87); si in cazul masurilor exceptionale: in Romania,
starea de razboi este instituita de Presedinte, care solicita Parlamentului incuviintarea masurii
adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia (art. 93), iar in Italia este declarata de
Presedinte, insa in urma hotararii ei de catre Camere (art. 87). In Romania, precum si in Italia,
seful statului poate sa dizolve Parlamentul. Constitutia Romaniei, spre deosebire de

5
Constitutia Romaniei, Capitolul II
6
Constitutia Republicii Italiene, Titlul II
5

Constitutia Italiei, stabileste in art. 89 ca Presedintele poate sa dizolve Parlamentul, daca
acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de
la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.

Parlamentul nu poate fi dizolvat nici in Romania si nici in Italia in ultimele 6 luni ale
mandatului Presedintelui, insa pe langa aceasta limitare, textul constitutional al Romaniei mai
impune inca una, si anume: interdictia dizolvarii Parlamentului pe timpul starii de mobilizare,
de razboi, de asediu sau de urgenta.
7

O deosebire intre cele doua state, cu privire la rolul si atributiile sefului statului este aceea ca
presedintele republicii Italiene poate, dupa instiintarea presedintilor celor doua Camere, sa
dizolve una sau ambele Camere. El nu poate exercita insa acest drept in ultimele sase luni ale
mandatului sau. Nici un act al Presedintelui republicii nu este valabil daca nu este
contrasemnat de ministrii care l-au propus si care isi asuma astfel responsabilitatea.
8

In cazul punerii sub acuzare, intalnim o asemanare la nivelul celor doua institutii. Atat in
Romania, precum si in Italia, Presedintele este pus sub acuzare de catre Parlament, pentru
inalta tradare si pentru incalcarea grava a prevederilor constitutionale.
9

O alta asemanare care reiese din analiza comparativa a institutiilor este aceea a
incompatibilitatii functiei de Presedinte cu o alta functie publica sau privata. Constitutia
Romaniei stabileste acest aspect in art. 84 alin. (1), iar Constitutia Republicii Italiene in art.
84 alin. (2). Interimatul functiei este asigurat in Romania, in ordine, de catre presedintele
Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor, daca functia de Presedinte devine vacanta
ori daca Presedintele este suspendat sau se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita
atributiile, conform art. 98 din Constitutiei; pe cand in Italia, interimatul functiei este asigurat
de presedintele Senatului, in caz de incapacitate, coform art. 86.
10

Dreptul comparat, datorita obiectului sau de studiu, reuseste sa faca posibila cunoasterea
dreptului la nivel general, prin compararea sistemelor de drept din intreaga lume, fapt ce
inlatura plafonarea la un singur sistem de drept dintr-o anume tara sau o anume regiune, care
nu este suficienta pentru a creea sau a modifica norme, in cele mai corect mod, fiind
recomandata cercetarea mai multor puncte de vedere atunci cand se legifereaza.
Compararea efectiva este vitala in majoritatea activitatilor desfasurate in societatea
contemporana si consider ca aceasta este chiar mai importanta in domeniul juridic, idee ce
poate fi ingrosata de tendintele, care se contureaza pe zi ce trece, de unificare atat a unor
domenii de activitate cat si a unor teritorii, iar in lipsa acestei ramuri de drept, este aproape
imposibil sa se faca o alegere buna, din punct de vedere legislativ, in ceea ce priveste
adoptarea celor mai favorabile norme si adaptarea acestora la situatiile concrete ce se
intalnesc intr-o societate moderna, plina de schimbari.

7
Constitutia Romaniei, Capitolul II
8
Victor Duculescu, Drept Constitutional Comparat, Editura Lumia Lex, Bucuresti 2007, pag. 87
9
Victor Duculescu, Drept Constitutional Comparat, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2007, pag. 360
10
Constitutia Repiblicii Italiene, Titlul II
6






BIBLIOGRAFIE


1. Manuel Gutan, Sisteme de drept comparate teoria generala a dreptului comparat-
2. Bianca Selejan- Gutan, Drept Constitutional si Institutii Politice, Editura Hamangiu, 2008
3. Victor Duculescu, Drept Constitutional Comparat, Editura Lumia Lex, Bucuresti 2007
4. Constitutia Romaniei
5. Constitutia Repiblicii Italiene