Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI

Facultatea de Stiinte Economice


MANAGEMENT FINANCIAR
Referat
MUNTEAN OANA CRINA
Eolutia creditului de con!um in "erioada #$$%&#$'(
COORDONATOR ) CONF*UNIV*DR* SCARLAT VALENTIN
Eolutia creditului de con!um in "erioada #$$%&#$'(
+rin intermediul creditului, -n .un/ m/!ur/, economiile !unt tran!formate -n
ine!ti0ii* Orice 1o!"od/rie "oate economi!i o anumit/ !um/ -n func0ie de enit 2i de
com"ortamentul !/u economic* Dar, economi!irea neurmat/ de ine!tire con!tituie, o
te3auri3are, care e!te de"rimant/ "entru actiitatea economic/* Creditul e!te acela care
"une la di!"o3i0ia -ntre"rin3/torilor ca"italul nece!ar "rin tran!formarea economiilor -n
ine!ti0ii*
E4i!ten0a 2i utili3area creditului "re3int/ nu numai aanta5e* Atunci c6nd au e!te
utili3at "otriit "rinci"iilor !ale 2i cerin0elor ec7ili.rului economic, creditul deine
de3aanta5o! 2i "ericulo!* +ericolul e!te re"re3entat de folo!irea lui a.u3ia
determinat/ de ilu3ia c/ "rin !ine -n!u2i creditul re"re3int/ au0ie* Su"racreditarea
determina de3ec7ili.re monetare 2i "oate fi o cau3/ 1eneratoare de infla0ie 2i de
e4acer.are a o"era0iunilor !"eculatie 2i de !"orire a ri!curilor de "r/.u2ire -n lan0 a
!i!temului .ancar*
8n Rom6nia, efectele cri3ei economice mondiale au -nce"ut !/ !e manife!te a.ia
-n trime!trul IV al anului #$$% odat/ cu intrarea -n declin a unor ramuri indu!triale cum
!unt "rodu!ele te4tile, indu!tria auto, metalur1ia, ma2inile 2i a"aratele electrice,
mo.ilierul 2i cu diminuarea cre2terilor -nre1i!trate -n "rima "arte a anului -n alte ramuri
cu contri.u0ii im"ortante -n "roduc0ia indu!trial/ 9alimente 2i ./uturi, ener1ie electric/ 2i
termic/, alte actiit/0i e4tractie:* 8n "erioada #$$%&"re3ent, cri3a financiar/
interna0ional/ domin/ "ia0a .ancar/, afect6nd in!titu0iile .ancare din "unct de edere al
nielului lic7idit/0ii, al co!tului finan0/rii 2i al calit/0ii "ortofoliului* +e de o "arte, !e
remarc/ !c/derea ofertei de credite, "e fondul "ro.lemelor de lic7iditate e4i!tente "e
"ie0ele interna0ionale, care au afectat 2i ./ncile cu ca"ital !tr/in, reducerea
e4cedentului de lic7iditate 2i cre2terea aer!iunii fa0/ de ri!c a ./ncilor* +e de alt/
"arte, !e remarc/ !c/derea cererii de credite, datorat/ ac0iunii unor factori in7i.itori,
"recum) cre2terea co!tului creditelor, de"recierea monedei na0ionale 2i incertitudinile
"riind eolu0ia ace!teia, "er!"ectiele ne1atie le1ate de cre2terea economic/ 2i rata
ridicat/ a 2oma5ului* 8n acea!t/ "erioad/, "romoarea .ancar/ a -nre1i!trat un declin
!emnificati, iar ac0iunile comunica0ionale !&au -ndre"tat, "re"onderent, !"re atra1erea
de de"o3ite* 8n eforturile de o"timi3are a co!turilor, ./ncile au o"tat "entru
inten!ificarea comunic/rii "er!onali3ate cu "ro"rii clien0i, -n ederea alorific/rii unor
rela0ii de durat/ 2i e4tinderii cola.or/rii, "rin intermediul te7nicilor de 6n3are
-ncruci2at/, -n detrimentul comunic/rii -n ma!/, mai co!ti!itoare* B/ncile 2i&au ada"tat
!trate1ia !e1ment/rii, trec6nd de la !trate1iile de atra1ere a neutili3atorilor, la cele
menite !/ !"orea!c/ utili3area inten!i/ a "rodu!elor;!ericiilor de c/tre con!umatorii
e4i!ten0i 2i c7iar !/ con!olide3e e4clu!iitatea rela0iei cu ace2tia* +entru a !ur"rinde
demer!urile "romo0ionale -ntre"rin!e de ./ncile din Rom6nia, -n acea!t/ "erioad/,
"recum 2i im"actul ace!tor demer!uri a!u"ra "o"ula0iei, !&au reali3at cercet/ri de
mar<etin1 = calitati/ 2i cantitati/ & cu deo!e.it/ utilitate "ractic/
8n ceea ce "rie2te !ectorul financiar&.ancar din Rom6nia, ace!ta a trecut "rintr&
o !itua0ie !imilar/ celui din SUA, -n !en!ul c/ ./ncile au acordat credite ne"erformante
"rin !u"raealuarea actielor ceea ce a du! la cre2terea con!umului "e datorie, adic/
"o"ula0ia a contractat -m"rumuturi "e!te ca"acitatea !a de ram.ur!are* A!tfel, !l/.irea
monedei na0ionale -n fa0a celei euro"ene a 1/!it "o"ula0ia -n inca"acitatea de a&2i
ac7ita creditele, -n ma5oritate imo.iliare, 2i ./ncile -n inca"acitatea de a&2i recu"era
.anii, -ntruc6t imo.ilele fu!e!er/ ealuate la o aloare mai mare dec6t cea real/* Dre"t
urmare, trime!trul IV al anului #$$% a adu! o -n/!"rire a condi0iilor de creditare 2i o li"!/
de lic7iditate -n "ia0/, "recum 2i o !c/dere a "uterii de cum"/rare, lucru care !&a
reflectat -n toate !ectoarele economiei*
Cri3a economic/ din #$$%&#$'$ a adu! un al de falimente .ancare 2i a
de!ta.ili3at !i!temul "uternic interconectat* Gradul de interde"enden0/ dintre in!titu0iile
financiare la niel interna0ional a aut dou/ con!ecin0e nefa!te "entru -ntre1 !i!temul
economic)
- Falimentul unei in!titu ii de!ta.ili3a 2i alte ./nci fie "rin le1/turile directe
dintre cele dou/ in!titu0ii, fie datorit/ reac0iei clien0ilor 9care !e 1r/.eau !/ - i
retra1/ .anii:
- Le1/turile e4i!tente 2i, mai ale! actiele financiare tran3ac ionate -ntre ./nci
!au -ntre ./nci 2i alte in!titu ii .ancare au aut un rol im"ortant -n "ro"a1area
cri3ei economice la niel 1lo.al*
B/ncile au aut un rol im"ortant -n am"lificarea 2i "ro"a1area cri3ei datorit/
modului de folo!ire al "rinci"alului in!trument .ancar) creditul* Ace!ta are un rol
im"ortant din dou/ motie* 8n "rimul r6nd cum"/rarea actielor financiare !e reali3ea3/
-n mare "arte "e credit ceea ce duce la o cre2tere a "re0urilor actielor financiare* S"re
deo!e.ire de "ia a .unurilor de con!um, unde cre terea "re0urilor duce la reducerea
cererii, "ia a actielor financiare !e com"orta diferit* Un al doilea moti e!te fa"tul c/
datorit/ titri3/rii creditul ce "oate fi acordat de in!titu iile .ancare* Cu c6t creditul deine
mai acce!i.il, cu at6t "re ul actielor financiare cre2te 2i tot mai mul i com"aratori !unt
-ncura5a i !/ !e -ndatore3e* Ace tia "ot 1aranta creditele "rin actiele cum"/rate care
!unt tot mai !cum"e* Acea!ta dinamic/ a cau3at i3.ucnirea cri3ei imo.iliare din #$$>
'
*
La nielul anului #$'# "ot fi o.!erate eforturile de"u!e "entru !ta.ili3area
!i!temului 2i "entru eitarea re"et/rii !itua0iei* 8n ace!te ac0iuni !unt im"licate multe
cate1orii de "artici"an0i tocmai datorit/ modului -n care ace!tea !unt afectate de un
cola"! al !i!temului .ancar* Dintre cei mai im"ortan0i "artici"an0i aminte!c)
- Guernele = a c/ror im"licare !e manife!t/ "rin m/!urile luate "e "arte
le1i!lati/ 2i "rin deci3iile de "olitic/ monetar/ luate* A!tfel !e o.!er/ o
tendin0/ 1eneral/ de cre2tere a 1radului de re1lementare a in!titu0iilor
financiare 2i .ancare*
- In!titu0iile de !u"rae17ere 2i control !"eciale
- In!titu0ii financiare interna ionale, inclu!i cele cu rol .ancar*
Conte4tul economic actual aduce cu !ine o !erie de "rooc/ri "entru !i!temul
economic 2i, -n !"ecial "entru !i!temul .ancar 2i "entru BNR -n "o3i0ia !a de
re!"on!a.il "riind controlul "oliticii monetare a 0/rii* Cele mai im"ortante "iedici
-nt6lnite -n ultimii ani !unt)
& 2ocurile infla0ioni!te datorate cre2terii "re0urilor la alimente 2i com.u!ti.ili
& "olitica de enituri a Rom6niei,
& "olitica "riind eniturile !ectorului .u1etar*
& !c/derea con!umului -nce"6nd cu anul #$$?
& deficitul comercial ce a contri.uit la !"orirea ten!iunilor infla0ioni!te*
1
& decala5ul dintre cre2terea !alariilor 2i cre2terea "roductiit/0ii muncii
& de"recierea leului*
Eolu0ia con!umului a influen0at -n mod deo!e.it !itua0ia macroeconomic/ a
Rom6niei* 8nainte de cri3/, cre2terea con!umului dome!tic a du! la cre2terea olumului
im"orturilor 2i la de"recierea leului* A"oi, -nce"6nd cu anul #$$? con!umul !&a "r/.u2it
at6t "e "lan intern c6t 2i e4tern* 8n fiecare din ca3uri, .anca Na0ional/ a tre.uit !/ ia
m/!uri "entru c/ ace2ti factori !/ nu duc/ la un nou "u!eu infla0ioni!t*
+rinci"alele !olu0ii "entru 1e!tionarea cri3ei au enit din "artea B/ncii
Na0ionale "rin "olitica !a de control a ratei do.6n3ii de referin0/, "rin m/!uri ce i3au
cre2terea 1radului de control a!u"ra lic7idit/0ii !i!temului .ancar 9-n !"ecial
re1lement/rile "riind RMO:* M/!urile !&au doedit a fi eficiente, fa"t demon!trate de
re3ultatele Rom6niei -n anul #$''*
Deci3ia de reducere a ratei do.6n3ii de referin0/ -nce"6nd !&a datorat "e de o "arte
amelior/rii com"ortamentului cur!ului de !c7im. 2i, "e de alt/ "arte tendin0ei
de!cendente a ratei infla0iei din ace!t an*
Graficul urm/tor ilu!trea3/ eolu0ia -n "aralel a ratei infla0iei 2i a ratei do.6n3ii de
referin0/ "e -ntrea1a "erioad/ anali3at/)
Fi1 ' Eolu0ia ratei do.6n3ii de referin0/ a BNR 2i a Indicelui +re0urilor de Con!um
Sur!/) Site&ul BNR
Din 1raficul de mai !u! !e "oate o.!era modul -n care rata do.6n3ii de referin0/ a fo!t
a5u!tat/ c/ reactie la modific/rile ratei infla0iei* Sta.ili3area ace!teia din urm/ a du! la
rela4area "oliticii monetare a BNR* C7iar 2i -n conte4tul -m.unat/0irii re3ultatelor
macroeconomice ale Rom6niei, -n !"ecial -nce"6nd cu #$'', deci3iile de "olitica
monetar/ ale BNR dau doad/ de "rudent 2i reflect/ un 1rad !"orit de aten0ie la
"o!i.ilele 2ocuri care ar "utea de!ta.ili3e3e ec7ili.rul fra1il format.
Solu0iile recomandate -n ace!t conte4t !unt)
- Continuarea "oliticilor de control a!u"ra ma!ei monetare a!tfel -nc6t !/ !e
tem"ere3e efectele urm/toarelor cri3e*
- Reali3area 2i im"lementarea unui "ac7et de m/!uri anti&ciclice care !/ "oat/
fi utili3at "entru a diminua im"actul ne1ati al ace!tor fenomene economice
re"etitie*
- Im"lementarea m/!urilor fi!cale nece!are "entru a !e eita crearea de .ule
!"eculatie "recum cea din SUA
- E4ercitarea controlului a!u"ra !i!temului financiar .ancar a!tfel -nc6t, -n
"roce!ul de inoare financiar/ !/ nu !e cree3e; ac7i3i0ione3e @actie to4iceA
Creditele de con!um cu !i fara i"oteca au aut o emer1enta relati recenta*
Li.erali3area contului de ca"ital !i a !ericiilor financiare au "ermi! e4tinderea ecolo1iei
"rodu!elor financiare din oferta .ancilor* Unul din "rodu!ele cu o de3oltare fulminanta
a fo!t creditul de con!um cu !i fara i"oteca* Motiatia e!te le1ata de re1lemetarea la4a,
u!urinta de a !tructura afacerea !u. forma unei linii de a!am.lare !i 1radul redu! de
"re1atire nece!ara Bo"eratorilorB .ancari din ace!te linii de "roductie*
E4acer.area denominarii in aluta a facilitatilor de credit "entru retail i!i are cau3a
"rinci"ala intr&o 1re!eala ma1i!trala de "olitica monetara) in !"eranta atin1erii ra"ide a
unei tinte "rea am.itioa!e de inflatie* +entru ca autoritatile !a fie com"limentate de
dier!i actori e4terni "entru B"rofe!ionali!mB or din ne!tiinta, BNR a mentinut do.an3ile
ridicate la moneda nationala !i fara o lic7iditate adecata la termene lun1i !i a "ermi!
a"recierea e4ce!ia a monedei nationale* Ace!te doua mi!cari, du.late de retorica
"u.lica "riind leul tare, au ancorat antici"arile clientilor, au dat !entimentul de
!i1uranta !i au faori3at facilitatile in aluta !i im"licit euri3area economiei* In "lu!,
diferentialul de do.an3i "enali3ant mic!ora !uma ma4ima finanta.ila in ca3ul finantarilor
in moneda nationala* Cea mai mare "arte din "ierderile "er!oanelor fi3ice din mi!carea
cur!ului !e "ot re1a!i in "rofitul ine!titorilor in !trate1ia de carrC trade, in "rofitul BNR
!i al .ancilor !i, re!"ecti, in eniturile !tatului "rin intermediul im"o3itelor*
Concomitent cu aalan!a de finantare in economie, .anca centrala a rela4at ma!i
"lafonul de indatorare la niel "er!onal !i a a"ro.at la niel indiidual normele de
creditare ale fiecarei .anci* Acea!ta a"ro.are la niel indiidual nu doar face BNR
"arta! la maniera de con!tructie a "ortofoliilor, dar a !i introdu! 7a3ardul moral in
!i!tem "rintr&o alidare de catre re1lementator atat a "racticilor .une, cit !i a celor mai
"utin .une* Su"limentar, !u"ra re1lementarea de catre BNR a deformat
com"ortamentul .ancilor*

Perspectiva bancilor asupra creditelor de consum
S"re deo!e.ire de creditele mari 9e*1* cor"orate:, .ancile nu au o a.ordare
BindiidualaB "entru creditele de con!um cu !au fara i"oteca* Motiul e!te le1at de
utili3area a!a numitei Teorema Limita Centrala in con!tructia "ortofoliului*
+otriit ace!teia, di!tri.utia de "ro.a.ilitate a "ortofoliului re3ultat dintr&un numar
mare de facilitati mici !u. anumite conditii contructie tinde !"re a!a numita di!tri.utie
normala* Di!tri.utia normala e!te una dintre mai utili3ate in modelare datorita
"ro"rietatilor cuno!cute* Din ace!te con!iderente intere!ul .ancilor e!te de a da cat mai
multe credite mici de con!um, la cat mai multi clienti dier!i !u. anumite conditii "entru
a a5un1e la un "ortofoliu care !a !e com"orte la niel de di!tri.utie cat mai a"roa"e de
una cuno!cuta* +rin urmare, unitatile din .anci care !e ocu"a de ace!t 1en de facilitati
functionea3a a!emenea liniilor de a!am.lare din fa.rici* Se decide la niel central
caracteri!ticile con!tructie ale "rodu!elor, iar forta de an3ari e!te motiata !a
reali3e3e di!tri.utia ra"id !i conform cu "arametrii a1reati*
In momentul dimen!ionarii "retului facilitatilor !e "leaca de la e!timarea
"arametrilor di!tri.utiei finale a "ortofoliului !i la a1rearea unei "ierderi e!timate,
a!umate de catre .anca* Altfel !"u!, .ancile de la .un ince"ut au o e!timare "riind
"ierderea e!timata !i alti "arametrii ai "ortofoliului final .a3at "e conditiile con!tructie
im"u!e !i "e e!timarile "riind eolutia economiei in 1eneral* Sa "re!u"unem ca o
.anca i!i a!uma "e "ortofoliul de credite de con!um o "ierdere de '$D* Banca
re!"ectia face "rofit daca "ierderile !unt ma4im e1ale cu e!timarea, iar "retul mediu al
facilitatilor e!te e1al cu '$D "lu! co!tul de finantare !i o"erare* +rin urmare, in ace!t
cadru conce"tual nu e!te foarte releant cum !e com"orta un credit indiidual, ci
an!am.lul "ortofoliului*
Cauzele principale pentru pierderile semnificative ale portofoliilor de credite
de consum
+ierderea "ortofoliilor creditelor de con!um "e an!am.lul !i!temului .ancar
romane!c a fo!t e!timata cu acuratete de mai multe !ur!e inca din "rima "arte a anului
#$$%*
Driftul "ortofoliului e!te !emnificati influentat de eolutia de an!am.lu a economiei*
+ortofoliile .ancilor au fo!t de la .un ince"ut dimen!ionate "entru a "utea a.!or.i
"ierderi !emnificatie* In "lu!, anumite .anci au luat in calcul !cenarii rece!ionare inca
din #$$%, in ciuda "arerilor e4"rimate de autoritati*
Rolul societal al creditelor de consum
Creditele de con!um, "e lan1a fa"tul ca au com"letat "ano"lia de "rodu!e a
.ancilor "ermitand romanilor acce!ul la "rodu!e !imilare cu cele din alte tari euro"ene,
au catea roluri !ocietale clare*
Intre1ul !i!tem financiar 9in unele tari e 1andit mai .ine, in altele mai "ro!t, du"a
"o!i.ilitati: e!te re3ultatul unui contract cu !ocietatea* Ace!t !i!tem e!te menit !a
anali3e3e, !a dier!ifice !i !a 1e!tione3e ri!curile 1enerate de incertitudinea le1ata de
relatiile economice interumane !i de inca"acitatea de intermediere tem"orala la niel
indiidual*
Indii3ii trec "rin eta"e ale ietii, fiecare cu diferite neoi !i re!ur!e !"ecifice "erioadei*
Creditele de con!um re3ola "arte din ace!te di!cre"ante "rin intermedierea tem"orala
!i 1e!tiunea ri!curilor de ne"lata* Ace!te credite "ermit aco"erirea unor neoi inclu!i in
"erioadele in care autia nu aco"era neoile* Ace!te credite au contri.uit, "rintre altele,
la !"orirea ca"italului uman !i la emanci"area mem.rilor !ocietatii "ermitandu&le acce!
la educatie, calatorii, .unuri care !a le facilite3e e4i!tenta !i care !a le 1enere3e tim"
"entru alte "reocu"ari*
Rationamentul e!te !imilar cu cel care con!idera a"aritia ma!inii de !"alat ca un
element ce a contri.uit la emanci"area femeii*
Su"limentar, creditarea de con!um a !co! la !u"rafata "arte din .anii din economia 1ri
!i din !i!temele B"araleleB de creditare*
E!te de intele! e4i!tenta no!tal1iilor anumitor corifei ai economiei romane!ti cu "riire la
co"ilaria cu lin1ura de lemn* Generatiile mai tinere au "rofitat de "e urma facilitatilor de
credit "entru a dimen!iona un unier! mental care !a ii tina de"arte de fru!tari !i
me!c7inarii la .atranete !i cu ancorari ale no!tal1iilor in elemente diferite de
!im.oli!tica lin1urei de lemn* Su"limentar, intr&o economie "au"eri3ata in mod artificial,
ace!te credite au "ermi! e4tinderea "artii de BeEuitCB nece!ara ac7i3itionarii de actie
care a "ermi! im.unatatirea !tandardelor de iata, ciili3area !i imer!iunea intr&un
com"ortament ine!titional*
La nielul ecolo1iei "rodu!elor financiare ace!te facilitati au com"letat un anumit
!e1ment al cererii !i au ec7ili.rat e4"unerea anumitor 5ucatori*
Impactul noilor norme de creditare
Cu noua norma de limitare a creditarii, BNR incearca !a aco"ere deformarile
1enerate de li.erali3area !imultana a "ietelor !i mani"ularea "erce"tiei "o"ulatiei*
Li.erali3area din momentul efluiului de ca"ital a anului #$$>, incercarea "entru trei luni
de limitare a creditarii de la ince"utul anului #$$? 9!imultan cu !to"area flu4urilor de
ca"ital: !i actuala limitare a creditarii 9in conditiile !tre!ului de "ietele internationale:
!u1erea3a ru"erea de realitatile "ietei a re1lemetatorului roman !i e4acer.area
"rociclica a mi!carilor "ietei* Mai e4act, in momentul a.undentei de lic7iditate 9#$$>: a
de!c7i! 3a1a3urile, iar in momentele de reducere a lic7iditatii !i a"etitului de ri!c
9#$$?;#$'#: a limitat !u"limentar acce!ul la creditare* Ace!te mi!cari "rociclice au
e4acer.at de3ec7ili.rele macroeconomice ale Romaniei* In mod eident modificarea
conditiilor din #$$> !i marirea "lafonului de credite a modificat com"ortamentul normal
al in!titutiilor de credit, care au tre.uit !a !e alinie3e concurentei* In "a!i, datorita
concurentei "unctul de ec7ili.ru "entru ma5oritatea .ancilor a deenit ma4imum "ermi!
de re1lementari*
BIBLIOGRAFIE:
1. www.bnr.ro,
2. www.hotnews.ro/articole/economie
3. Institutul National de Statistica. 2012. Buletin Statistic Lunar, Februarie 2012. 212
!. Banca Nationala a Romaniei. 2011. Raport asupra stabilitatii financiare. 211

S-ar putea să vă placă și