CUPRINS :

INTRODUCERE ..............................................................................................................................3
CAPITOLUL I ANTIBIOTICE - GENERALITI....................................................................4
I.1.Clasificare.....................................................................................................................................4
I.2. Spectrul antimicrobian.................................................................................................................4
I.3. Mod de aciune.............................................................................................................................5
I.4. Rezistena la antibiotice...............................................................................................................6
I.5. armacocinetica...........................................................................................................................!
I.6. armacoto"icolo#ie......................................................................................................................$
I.!. armacoterapie.............................................................................................................................$
I.$. %le#erea tratamentului cu antibiotice........................................................................................1&
CAPITOLUL II ANTIBIOTICELE CU SPECTRUL LARG.....................................................12
II.1. 'etracicline...............................................................................................................................12
II.1.1. Clasificare.........................................................................................................................12
II.1.2. armacocinetica................................................................................................................12
II.1.3.armacodinamie......................................................................................................................13
II.1.4. armacoto"icolo#ie...............................................................................................................13
II.1.5. armacoepidemiolo#ie..........................................................................................................14
II.1.6. Interaciuni medicamentoase.................................................................................................14
II.1.!. 'etracicline din prima #eneraie............................................................................................14
II.1.$. 'etracicline din a doua #eneraie...........................................................................................16
II.2. %mfenicoli................................................................................................................................1$
CAPITOLUL III INFECIILE CU CHLAMIDIA......................................................................21
III.1. Cauze.......................................................................................................................................22
III.2. actori de risc..........................................................................................................................22
III.3. Simptome.................................................................................................................................23
III.4. Mecanism fiziopatolo#ic.........................................................................................................23
III.5. (ia#nostic................................................................................................................................23
III.6. 'ratament.................................................................................................................................24
CONCLUZII.....................................................................................................................................26
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................2!
INTRODUCERE
%ntibioticele sunt substane c)imice or#anice produse de microor#anisme sau obinute prin
sintez* sau semisinteza care +n doze foarte mici, in)iba dez-oltarea microor#anismelor
pato#ene.(up* descoperirea microbilor de .asteur, s/a obser-at c* unele specii microbiene se ap*ra
de alte specii prin elaborarea unor substane c)imice noci-e. %cest fenomen este numit antibioza,
iar substanele c)imice rezultate din metabolismul celular -ii poart* numele de antibiotic.
.rimul care a semnalat, +n 1$$5, aciunea in)ibant* a substanelor elaborate de
microor#anisme a fost sa-antul rom0n 1ictor 2abe34 tot el a su#erat c* aceste substane ar putea fi
utilizate +n scop terapeutic pentru distru#erea a#enilor pato#eni. %ceste fapte constituie o
anticipaie #enial* a sa-antului roman care, cu 5& de ani +naintea descoperiri epocale a lui lemin#
5obinerea penicilinei6, a intuit efectele practice ce le/ar putea a-ea pentru terapeutica anta#onismul
microbian.
Introducerea, +n 1741, +n practic* medical* a antibioticelor de biosinteza caracterizate prin
aspectul lar# de aciune, eficacitate ridicat* 3i tocsicitate redus*, constituie cea de/a doua etap*
e"trem de important* +n dez-oltarea c)imioterapiei.
Succesele e"cepionale obinute +n tratarea maladiilor infecioase cu a8utorul penicilinei 9
au declan3at cercet*ri foarte minuioase pentru a #*si noi antibiotice de biosinteza. %3a se e"plica
faptul c* +ntr/un inter-al e"treme de scurt sunt descoperite 3i introduse +n terapeutica penicilina 1,
tetraciclinele, streptomicina, #rizeoful-ina, eritromicina, oleandomicina, iar mai t0rziu
cefalosporinele 3i rifampicina.
:tilizarea e"cesi-* a penicilinei 9 a #enerat +ns* fenomenul de penicilino/rezistenta,
fenomen manifestat prin pierderea eficacit*i terapeutice.%cest fapt, cuplat cu slab* stabilitate a
penicilinei +n mediul acid 3i la aciunea penicilinei, a determinat e"tinderea cercet*rilor pri-ind
obinerea de noi antibiotice prin semisinteza 3i sintez*.
;um*rul antibioticelor este foarte mare 3i +n continu* cre3tere. (eseori, pentru un antibiotic
se folosesc mai multe denumiri. .entru c* un antibiotic s* poat* fi recunoscut se folose3te
denumirea comun* internaional* 5(.C.I.6, care este mai u3or de reinut dec0t denumirea c)imic*
prin antibiotice s/a +neles iniial substane cu efect antimicrobian, produse de un microor#anism 3i
obinute prin e"tracie natural*.
:lterior, aproape toate antibioticile s/au obinut pe cale sintetic*. %stfel termenul de
antibiotic 3i c)imioterapie au de-enit sinonime. Se mai folose3te 3i denumirea de substane anti/
microbiene. %ntibioticele au fost #rupate dup* unele asem*n*ri +n ceea ce pri-e3te aciunea,
indicaiile, toleranta, formula c)imic* etc, +n mai multe familii< betalactamine 5peniciline 3i
cefalosporine6, amino#licpzide, macrolide, tetracicline, cloramfenicol, polipeptide s.a. (up* modul
de aciune se distin# antibiotice bactericide 3i antibiotice bacteriostatice. Cele bactericide distru#
#ermenii, iar cele bacteriostatice +mpiedica multiplicarea lor, eliminarea lor fiind realizat* prin
mi8loacele de ap*rare ale or#anismului.
%ntibioticele bactericide sunt supe/rioare 3i sunt indicate +n tratamentul de atac al infeciilor
acute 5septicemii, pneumonii se-ere6, c0nd mi8loacele de ap*rare ale or#anismului sunt dep*3ite. =le
sunt indicate 3i +n infeciile prelun#ite, cronice 3i recidi-ante, prin cure de atac intermitente, precum
3i +n infeciile care e-olueaz* pe or#anisme tarate, cu mi8loace slabe de ap*rare, precum 3i la
bolna-ii c*rora li se administreaz* corticoizi, citostatice sau roent#enterapie 5ap*rare imunolo#ic*
deprimat* sau in)ibata complet6.
%ntibioticele bacteriostatice au deza-anta8ul / +n administr*ri insuficiente sau suprimate
prematur / ca multiplicarea #ermenilor poate re+ncepe, put0nd reapare recidi-e. (eci trebuie
adminstrate, ca durat*, o perioad* suficient de lun#* 3i +n doze adec-ate. Sunt indicate +n infecii
u3oare sau medii.
3
CAPITOLUL I
ANTIBIOTICELE GENERALITI
Medicamentele antibacteriene se clasific* +n substane bacteriostatice 3i substane
bactericide. Medicamentele bacteriostatice stopeaz* cre3terea 3i replicarea bacterian*, la
concentraii serice u3or de obinut, limit0nd astfel diseminarea infeciei, +n timp ce sistemul imun al
or#anismului atac*, imobilizeaz* 3i elimin* a#entul pato#en.
(ac* medicamentul este eliminat +nainte ca sistemul imun s* +ndep*rteze microor#anismul,
se menin cantit*i suficiente de a#eni pato#eni pentru a iniia un al doilea ciclu de infecie. (e3i
practic*, aceast* clasificare este prea simpl*, deoarece este posibil ca un antibiotic s* fie
bacteriostatic pentru un anumit microor#anism 3i bactericid pentru altul 5de e"emplu,
cloramfenicolul este bacteriostatic pentru bacilii 9ram ne#ati-i 3i bactericid pentru pneumococi6.
1.1. Clasii!a"#
%ntibiotice betalactamine
a6 (ibactami
/ .enami 5peniciline64
/ .eniciline naturale4
/ .eniciline antistafilococice4
/ %minopeniciline4
/ Carbo"ipeniciline4
/ :reidopeniciline4
/ %midinopeniciline4
/ .enemi > Carbapenemi4
/ Cefeme 5cefalosporine64
/ Carbacefeme.
b6 Monobactami
c6 'ribactami
%ntibiotice amino#licozide > streptomicina, ?anamicina, #entamicina, spectinomicina,
neomicina, tobramicina, ami?acina, netilmicina
%ntibiotice macrolide > eritromicina, oleandomicina, spiramicina, ro"itromicina,
diritromicina, claritromicina, fluritromicina, azitromicina, siner#istine
%ntibiotice lincomocine 5lincosamide6 > lincomicina, clidamicina
%ntibiotice #licopeptice > -ancomicina, teicoplanina, daptomicina
%ntibioticele cu spectrul lar# > tetracicline, amfenicoli
9rupul rifampicinei
%ntibiotice polipeptice > polimi"ine 3i bacitracina.
1.$.SPECTRUL ANTIMICROBIAN
'otalitatea microor#anismelor sensibile la un antibiotic sau c)imioterapie reprezint* spectrul
antimicrobian al acestuia. (in punct de -edere al spectrului antimicrobian, antibioticele 3i
c)imioterapicele antimicrobiene pot +i clasificate +n<
%ntibiotice cu spectru +n#ust de tip benzilpenicilin*, acti-e pe coci #ram/poziti-, coci #ram/
ne#ati-, bacilii #ram/poziti-4
@n aceast* #rup* se +ncadreaz* 3i penicilinele antistafilococice4 penicilinele antipseudomonas4
macrolidele de tip eritromicina4 lincosamide< -ancomicina, clindamicina.
4
%ntibiotice cu spectru +n#ust de tip streptomicin* 5streptomicina, #entamicina, ami?acina,
polimi"inele, etc6, acti-e pe coci #ram poziti-, coci #ram ne#ati-, bacili #ram ne#ati-4
%ntibiotice cu spectru lar#, de tip tetraciclin* 5tetracicline, cloramfenicol64 aminopeniciline4
cefalosporine. Spectrul antimicrobian cuprinde4 coci 3i bacili #ram poziti- 3i #ram ne#ati-,
spiroc)ete, micoplasme, ric?ettsii, c)lamidii.
Spectrul antimicrobian iniial al antibioticelor 3i c)imioterapicelor s/a +n#ustat +n timp prin
dez-oltarea rezistenei diferitelor bacterii. %stfel, +n prezent $&A din tulpinile de stafilococ auriu
sunt rezistente la benzilpenicilin*, ma8oritatea tulpinilor de bacili #ram ne#ati- 3i unele tulpini de
bacili tuberculos sunt rezisteni la streptomicin*.
1.%.MOD DE ACIUNE
%ciunea bactericid* const* +n into"icarea ire-ersibil* a #ermenilor microbieni la
concentraiile minime in)ibitorii 5sau ce-a mai mari6, de c*tre c)imioterapice.
%ciunea bactericid* poate fi<
bactericid* absolut* / afecteaz* #ermenii at0t +n stare de repaus c0t 3i +n faza de multiplicare<
polimi"inele4
bactericid de#enerati-* / afecteaz* #ermenii numai +n faza de multiplicare< peniciline,
cefalosporine, amino#licozide.
%ciunea bacteriostatic* const* +n in)ibarea multiplic*rii #ermenilor. 9ermenii pot fi omor0i +n
-i-o ca urmare a inter-eniei mecanismelor de ap*rare ale or#anismului. %u mecanism de aciune
bacteriostatic< sulfamidele, tetraciclinele, cloramfenicolul, macrolidele, lincosamideIe.
%mino#licozidele 3i fluoroc)inolonele pot a-ea 3i un efect postantibiotic antimicrobian,
caracterizat prin meninerea efectului la concentraii minime subin)ibitorii 5acest efect este datorat
+mpiedic*rii sintezei proteinelor bacteriene 3i permite administrarea acestor substane la inter-ale de
timp mai mari dec0t cele determinate de concentraia plasmatic* eficace6.
Mecanismele de aciune la ni-elul celulei bacteriene sunt urm*toarele<
aciune asupra peretelui celular 5in)ibarea sintezei pepto#licanului care intr* +n constituia
peretelui bacterian6< betalactamine, -ancomicin*4
aciune asupra membranei citoplasmatice 5modific* bariera osmotic* a membranei
bacteriilor #ram/ne#ati-e, care pierd constituieni citoplasmatici 3i mor6 / polimi"inele4
in)ibarea sintezei proteice ribozomale prin le#area de subunit*ile<
/ 3&S< tetracicline4
/ 5&S< cloramfenicol, macrolide, lincosamide4
interferena dintre subunit*ile 3&S 3i 5&S< amino#licozide4
aciune la ni-elul aparatului nuclear prin<
/ in)ibarea %R; 5acid ribonucleic6 polimerazei %;( 5acid dezo"iribonucleic6 /dependent*
3i blocarea sintezei %R; 5acid ribonucleic6 / mesa#er urmat* de sc*derea sintezei
proteinelor ribozomale< rifampicina4
/ in)ibarea %;( 5acid dezo"iribonucleic6 #irazei bacteriene, enzim* care supraspiralizeaz*
%(;, bloc0nd astfel di-iziunea celular*< acidul nalidi"ic 3i fluoroc)inolonele4
/ aciune competiti-* cu metaboliii omolo#i< cotrimo"azol4
/ efect to"ic asupra %(;< metronidazol.
%ntibioticele 3i c)imioterapicele cu efect bacteriostatic la doze terapeutice sunt utilizate +n<
infecii u3oare sau medii4
bolile ciclice cu tendin* spontan* la -indecare, deoarece dup* oprirea multiplic*rii
bacteriilor or#anismul declan3eaz* mecanismele proprii de ap*rare antiinfecioas*.
%ntibioticele bactericide se utilizeaz* +n urm*toarele situaii<
infecii bacteriene cu focare #reu sterilizabile 5osteomielite, tromboflebite, tuberculoz*64
infecii bacteriene cronice sau cu tendin* la cronicizare 5an#iocolite, pielonefrite, metrite64
pacieni imunodeprimai.
5
1.&. REZISTENA LA ANTIBIOTICE

Rezistena microbian* reprezint* capacitatea microor#anismelor pato#ene de a se menine +n
stare acti-* 3i de a se multiplica +n prezena antibioticelor.
Rezistena poate fi<
;atural* / este determinat* #enetic 3i reprezint* capacitatea microor#anismelor de a se
multiplica 3i dez-olta +n prezena unui anumit antibiotic sau c)imioterapie.
="emplu< bacilul Boc) a fost 3i a r*mas rezistent la benzilpenicilin*.
(ob0ndit* / poate +i de natur* #enetic* 3i ne#enetic*..
Rezistena dob0ndit* #enetic, const* +n apariia 3i selectarea de #ermeni rezisteni la
antibiotice..oate s* apar* prin transfer cromozomial 5fenomen mai puin frec-ent6 sau prin transfer
e"tracromozomial, prin ac)iziie de plasmide 5cel mai frec-ent mecanism de apariie a rezistenei6
Rezistena prin transfer cromozomial are urm*toarele caracteristici<
mutaiile cromozomii sur-in spontan sau sunt induse de a#eni muta#eni4
mutaiile +n #enomul bacterian apar prin sc)imbarea unui sin#ur nucleotid din molecula de
%(;, sau prin transpoziia unor sec-ene mai mari de nucleotide4
se poate instala brusc, 5independent de concentraia antibioticului sau c)imioterapicului6 sau
lent, prin mutaii succesi-e 5fenomen dependent de concentraia antibioticului sau
c)imioterapicului6.
Rezistena prin transfer e"tracromozomial are urm*toarele caracteristici<
transmiterea se face prin intermediul plasmidelor, care sunt elemente e"tracromozomiale
5molecule circulante de %(; bacterian autonom6 prezente +n citoplasm* bacterian*.
'ransmiterea plasmidelor de ia o bacterie la alta se face prin<
con8u#are / fenomen frec-ent pentru bacili #ram/ne#ati-i 5=. Coli, Serratia, Blebsiella
pneumoniae, .seudomonas64
traducere prin intermediul bacteriofa#ilor 5Stap)ilococcus aureus 3i unii colibacili64
transformare 5materialul plasmidic este preluat direct de alt microor#anism, +n urm*
distru#erii unei bacterii6.
Rezistena mediat* plasmidic apare +n urm*toarele #rupe de antibiotice< beta lactamine
5peniciline, cefalosporine6, macrolide tip eritromicin* 3i lincosamide, amino#licozide, antibiotice cu
spectru lar#, sulfamide antibacteriene 3i trimetoprim.Caracterul rezistenei poate fi +ncruci3at +ntre
#rupe c)imice diferite de antibiotice.
Rezistena de natur* ne#enetic* este dat* de starea metabolic* inacti-* 5e"< e"istena bacteriilor
sub form* de CpersisteriD, care pot supra-ieui +n prezena c)imioterapicelor bactericide, de3i sunt
sensibile la acestea 5tuberculoz*, lepr*, bruceloz*, infecii stafilococice6 3i de pierderea structurii
int* pentru un medicament 5e"< trecerea bacteriilor +n form* E 5protopla3ti6 lipsite de perete celular
care pot apare +n cursul tratamentului cu peniciline sau cefalosporine6.
Mecanismele bioc)imice ale rezistenei naturale 3i dob0ndite sunt urm*toarele<
producerea de enzime care inacti-eaz* antibioticele / cele mai numeroase enzime
inacti-atoare sunt betalactamazele care desfac inelul betalactam al betalactaminelor,
anul0ndu/le astfel aciunea antibacterian*.
2etalactamazele pot fi<
="oenzime secretate de coci #ram poziti- 5stafilococ6, bacili #ram poziti-, coci #ram
ne#ati- 5inacti-eaz* penicilinele naturale, aminopenicilinele, carbo"ipenicilinele,
ureidopenicilinele 3i cefalosporinele din #eneraia I6.
endoenzime produse de bacili #ram ne#ati- 3i care se +mpart +n 6 clase <
clasa I secretat* de piocianic, =nterobacter, Serratia4
clasele @I, III, I1, 1 / secretate de ma8oritatea celorlali bacili #ram ne#ati- aerobi4
6
clasa 1I > secretat* de 2acteroides fra#ilis.
sc*derea permeabilit*ii bacteriei pentru antibiotic la ni-elul peretelui bacterian sau
membranei citoplasmatice4
producerea de enzime modificate 5polimeraze, transpeptidaze, carbo"ipeptidaze6, care
limiteaz* sau anuleaz* aciunea antibacterian* a antibioticului e"ercitat* la ni-elul enzimei
Cint*D4
alterarea intei e"tracelulare 5prin modificarea proteinelor ribozomale64
cre3terea sintezei de %.%2, care anuleaz* efectul de in)ibare competiti-* a sulfamidelor.
1.'. FARMACOCINETIC
%ntibioticele difer* +ntre ele prin propriet*ile farmacocinetice, propriet*i care le
influeneaz* profilul farmacoterapic 3i farmaco#rafic.
A(s)"(*ia 3i implicit biodisponibilitatea antibioticelor pe diferite c*i influeneaz* calea de
administrare a acestora. %dministrarea oral* este cea mai a-anta8oas* 3i se preteaz* a fi folosit* +n
infeciile u3oare 3i medii, dar nu toate substanele atin# concentraii plasmatice eficiente pe aceast*
cale. %stfel, din punct de -edere -.F #radului de absorbie dup* administrare oral*, antibioticele se
clasific* +n<
Substane care se absorb bine oral 3i care pot +i administrate pe aceast* cale< penicilina 1,
aminopenicilinele, penicilinele antistafilococice, unele cefalosporine, macrolidele,
antibioticele cu spectru lar# 5tetracicline +n special din #eneraia a II/a, amfenicoli6, fluoro/
c)inolone, sulfamide antimicrobiene 3i asociaia trimetoprim/sulfamide.
Substane cu absorbie oral* redus*, inacti-e pe aceast* cale 5concentraiile sistemice
realizate sunt ineficace terapeutic6< penicilineleantipseudomonas 3i penicilinele acti-e pe
enterobacteriaceae, ma8oritatea cefalosporinelor din #eneraia @I 3i III, carbapenemi,
monobactami, amino#licozide.
T"a+s,)"-.l antibioticelor +n s0n#e se poate face +n form* le#at* de proteinele plasmatice s*u
liber dizol-ate +n plasm*. +n cazul substanelor care se lea#* +n procent mare de proteinele
plasmatice, latena aciunii 3i durata aciunii farmacodinamice este mare.
="emplu<
Ceftria"ona, cefalosporin* din #eneraia a III/a, se lea#* de proteinele plasmatice +n proporie de 7&/
75A, a-0nd un 'lG2 mediu de ! ore, fapt care permite administrarea de 1/2 ori pe zi comparati- cu
cefo"itina, cefalosporin* din #eneraia a Ii/a, care se lea#* de proteinele plasmatice +n proporie de
!3A, are un 'lG2 mediu de &,!5 ore 3i se administreaz* de 3 ori pe zi 5la inter-al de S ore6.
Di./i.+#a +n di-erse esuturi 3i lic)ide biolo#ice este caracteristic* pentru fiecare
substan*.Realizarea 3i meninerea unei concentraii optime la locul infeciei este un alt parametru
important care trebuie cunoscut +n cazul utiliz*rii antibioticelor.
%finitatea electi-* pentru un anumit esut imprim* indicaiile terapeutice ale antibioticelor,
astfel< lincomicina se concentreaz* electi- +n esutul osos 3i datorit* acestei particularit*i se
utilizeaz* +n tratamentul osteomielitei.
(ifuziunea 3i concentrarea antibioticelor @n anumite esuturi< bil*, c*i urinare, ECR, ca-it*i
seroase, focare septice +nc)ise sau ne-ascularizate permite utilizarea lor +n infecii cu aceste
localiz*ri. (in punct de -edere al concentr*rii la aceste ni-eluri, 3i al utilit*ii terapeutice, se distin#<
%ntibiotice cu difuziune 3i concentrare +n form* acti-a +n -ezica biliar*< aminopenicilinele
ampicilina, amo"icilin*6, rifampicina, antibiotice cu spectru lar# 5tetraciclin*, do"iciclina6,
cefalosporine din #eneraiile @I 3i III 5cefamandol, ceftria"on, cefoperazon, etc64
%ntibiotice cu concentrare urinar* +n form* acti-*< sulfamide antimicrobiene, cotrimo"azol,
c)inolone 3i fluoroc)inolone, aminopeniciline, etc4
%ntibiotice care difuzeaz* +n ECR 3i realizeaz*, concentraii acti-e< rifampicin*,
cloramfenicol, cefalosporinele din #eneraia a III/a, fluoroc)inolone.
@n focarele septice +nc)ise, %2 nu p*trund, de aceea este necesar drena8ul c)irur#ical.
!
Bi)-"a+s)"0a"#a antibioticelor se poate face la metabolii inacti-i 5pentru ma8oritatea
substanelor6 sau la metabilii acti-i farmacodinamic 5rifampicina 3i cefalosporinele6. Importan*
prezint* faptul c* inacti-area unor antibiotice, cum este cloramfenicolul care se biotransform* prin
#lucuronocon8u#are +n ficat, nu se poate realiza la nou/n*scut datorit* imaturit*ii sistemelor
enzimatice. %dministrarea lui la femeia +ns*rcinat* sau la nou n*scut poate produce sindrom
cenu3iu letal.
E,."a"#a antibioticelor pe cale renal* ridic* probleme +n caz de insuficien* renal*,
deoarece +n aceast* situaie prin sc*derea clearence/ului renal, cre3te timpul de +n8um*t*ite 3i
concentraia plasmatic* poate cre3te p0n* la -alori to"ice. +n acest caz, dozele 3i inter-alul dintre
doze se stabilesc +n funcie de -aloarea creatininemiei sau +n funcie de clearence/ul creatininei. @n
#eneral, dozele se reduc +n caz de insuficien* renal*, pentru<
amino#licozide< streptomicin*, #entamicin*, ami?acin*, tobramicin*, netilmicin*4
antibiotice #licopeptidice< -ancomicina, teicoplanina4
antibiotice polipeptidice< polimi"ina 2, colistina.
1.1. FARMACOTO2ICOLOGIE
Reaciile ad-erse produse de antibiotice se pot clasifica dup* mecanismul de producere +n
reacii ad-erse to"ice, aler#ice 3i bacteriolo#ice.
Reaciile ad-erse to"ice sunt datorate substanei acti-e ca atare sau produ3ilor rezultai prin
biotransformare 3i apar mai ales +n condiii de supradozare absolut* sau relati-*. @n aceast*
cate#orie de reacii ad-erse se +ncadreaz*<
/ efecte ototo"ice produse de antibiotice amino#licozidice 3i -ancomicin*4
/ leziuni renale date de %2 amino#licozidice, -ancomicina, polimi"ine, cefaloridin*4
/ efecte neuroto"ice 5cu con-ulsii6 care apar la administrarea unor doze mari de benzil/
penicilin*4
/ icter produs de sulfamide, rifampicin*, eritromicin* estolat4
/ to"icitate )epatic* dat* de tetracicline4
/ to"icitate san#uin* cu anemie aplastic* produs* de cloramfenicol 3i sulfamide.
Reaciile aler#ice sunt produse frec-ent de peniciline, cefalosporine, clindamicin* 3i
sulfamide antibacteriene 3i sunt fa-orizate de aplicarea local* pe piele 3i mucoase 3i de
terenul indi-idual atopic.
%ler#ia se poate manifesta prin erupii cutanate, inflamaii ale mucoaselor, febr*, eozinofilie, 3oc
anafilactic.
Reaciile ad-erse bacteriolo#ice apar datorit* perturb*rii ec)ilibrului florei bacteriene
normale de c*tre antibiotice, 3i constau +n<
/ dismicrobism intestinal, care apare dup* administrarea antibiotice cu spectru lar#
5tetracicline, cloramfenicol6 3i const* +n distru#erea florei saprofite intestinale 3i selecionarea de
#ermeni rezisteni.Se manifest* prin enterit* stafilococic*, candidoze4
/ colita pseudomembranoas* cauzat* de colonizarea intestinului cu Clostridium difficile 3i
care apare dup* tratamentul cu clindamicin*, lincomicin*, aminopeniciline, cefalosporine4 +n aceste
situaii apare 3i )ipo-itaminoz* 2 3i B.
/ bacterioliza masi-* care apare +n cazul utiliz*rii dozelor mari de antibiotice la +nceputul unui
tratament 3i poate duce la 3oc, colaps. (e e"emplu, +n tratamentul sifilisului cu doze mari de<
peniciline apare reacia Her")eimer, datorit* endoto"inelor eliberate prin liza treponemelor.
1.3. FARMACOTERAPIE
%dministrarea antibioticelor trebuie s* in* cont de urm*toarele aspecte<
a6 %le#erea medicamentelor se face +n funcie de tipul 3i #ra-itatea infeciei<
+n infecii acute sau cronice este necesar* identificarea a#entului pato#en pe baza I
antibio#ramei4
$
+n ur#ene 5menin#ite, septicemii6, antibioterapia se instituie +naintea rezultatelor de
laborator pe baza indicaiilor date de semnele clinice, cuno3tinele pri-ind sensibilitatea
a#enilor pato#eni +nt0lnii +n mediul unde a ap*rut infecia, date pri-ind frec-ena localiz*rii
infeciilor acute produse de di-er3i a#eni pato#eni.
b6 (e re#ul* pentru tratarea unei infecii e"ist* antibiotice de prim* ale#ere 5de elecie6 3i de
alternati-* dac* medicamentul de elecie nu este suportat de bolna- 5e"emplu< +n cazul e"istenei
unei aler#ii la betalactamine se ale# medicamente de alternati-*< macrolide sau tetracicline6.
c6 Se pot folosi antibioticele bactericide sau bacteriostatice.
2actericidele sunt indicate +n<
infecii #ra-e cu localiz*ri #reu accesibile4
la persoane imunodeprimate ca urmare a unor boli 5HI16, sau ca urmare a unor tratamente
5corticosteroizi, antitumorale, radioterapie64
la bolna-i cu or#anism debilitat 5b*tr0ni, nou/n*scui, prematuri64
infecii cu e-oluie subacut*.
2acteriostaticele se utilizeaz* +n<
infeciile u3oare 3i medii4
la persoane cu sistem imun competent.
d6 2azele se ale# +n funcie de localizarea infeciei, a#enul microbian 3i sensibilitatea lui la
antibioticele, reaciile ad-erse ale medicamentului, particularit*ile bolna-ului 5insuficiena renal*,
)epatic*64
e6 Se urm*re3te realizarea unei concentraii optime de antibiotice la ni-elul focarului infecios,
in0nd cont de sistemul imun al or#anismului tratat 5competent sau deficitar6 3i de localizarea
infeciei. %tenie deosebit* se acord* +n cazul or#anismelor imunodeprimate la care este necesar*
realizarea unei concentraii mari de antibiotic 3i infeciilor cu localizare menin#eal* 3i +n esuturi cu
-ascularizaie redus* 5oc)i, prostat*6. (e e"emplu, +n menin#ite bacteriene, cloramfenicolul
tra-erseaz* bariera )ematoencefalic*, penicilinele antistafilococice, clindamicin* 3i lincomicin*
difuzeaz* ia ni-elul oaselor 3i sunt utile +n osteomielite stafilococice.
f6 pH/ul optim la locul infeciei este influenat de propriet*ile fizico/c)imice ale unei substane. (e
e"emplu penicilinele, acidul nalidi"ic, nitrofurantoina, sunt eficace la pH u3or acid 5,& > 6,54
amino#licozidele, macrolidele 3i lincosamidele sunt eficace la pH alcalin !,5/$,5.
#6 Calea de administrare 3i forma farmaceutic* sunt condiionate de localizarea 3i #ra-itatea
infeciei, de particularit*ile farmacocinetice ale substanei, de starea fiziolo#ic* sau patolo#ic* a
bolna-ului. Calea de administrare oral* este cea mai comod* 3i este utilizat* +n cazul infeciilor
u3oare 3i medii. @n acest caz sunt preferate antibioticelor cu biodisponibilitate oral* bun* cum ar fi<
aminopeniciline, macrolide, tetracicline din #eneraia a doua, fluoroc)inolone etc. @n infecii se-ere
5septicemii, endocardite, abcese cerebrale6 administrarea se face in8ectabil. (e asemenea
antibioticele cu biodisponibilitate oral* mic*< amino#licozide, -ancomicin*, cefalosporine din.
#eneraia @I 3i III, imipenem, aztreonam se administreaz* parenteral. @n cazul administr*rii
parenterale se ine cont de incompatibilit*ile care pot ap*rea la asocierea +n -itro a dou* substane
medicamentoase.
)6 (urata tratamentului este influenat* de situaia clinic*. (e e"emplu +n #onoree necomplicat* se
poate administra o sin#ur* doz* de spectinomicin*, 2# i.m iar +n osteomielite stafilococice durata
tratamentului este de 6 s*pt*m0ni.
i6 :tilizarea antibioticelor +n sarcin* se face cu pruden*, deoarece multe substane tra-erseaz*
bariera placentar* realiz0nd concentraii mari +n lic)idul fetal.
=ste contraindicat* administrarea de<
amino#licozide 5streptomicina 3i ?anamicina6, datorit* potenialului nefroto"ic 3i ototo"ic4
tetracicline, deoarece se acumuleaz* +n oase 3i mu#urii dentari, produc0nd tulbur*ri de
cre3tere 3i colorarea dinilor4 pentru mam* sunt )epatoto"ice4
amfenicoli, deoarece pot produce leucopenie re-ersibil*, aplazie medular* ire-ersibil* la f*t
3i sindrom #ri la nou/n*scut4
7
fluoroc)inolonele, deoarece +n studiile efectuate pe animale de laborator s/a do-edit
acumularea lor +n cartila8ele de cre3tere, ceea ce antreneaz* artropatii ire-ersibile4
sulfamidele antimicrobiene, +n primul trimestru de sarcin* s/au do-edit a fi terato#ene la
animale de laborator, iar +n ultimul trimestru pot produce )iperbilirubinemie cu icter nuclear
3i )emoliz* la nou/n*scui cu deficit +n #lucozo 6 fosfat de)idro#enaz*.
86 :tilizarea antibioticelor local 5topic6 este util* +n infecii cutanate 3i dermatoze infecioase, arsuri
infectate, infecii bacteriene ale c*ilor aeriene superioare 5sub form* de aerosoli6, instilaii locale.
.entru a putea fi utilizat topic, un antibiotic trebuie s* +ndeplineasc* anumite condiii<
s* nu fie iritant pentru esuturi4
s* nu prezinte capacitate aler#izant* mare4
rezistena s* se instaleze rar4
spectrul antimicrobian s* fie c0t mai lar#4
s* nu se absoarb* sistemic dup* aplicarea local* pe piele sau pe mucoase.
1.4.Al#5#"#a -"a-a0#+-.l.i !. a+-i(i)-i!#
.entru aplicarea corect* a tratamentului cu antibiotice trebuie s* se in* seama de trei factori<
antibioticele, boala 53i a#entul pato#en6, particularit*ile clinice ale bolna-ului..entru fiecare
antibiotic, este necesar s* se cunoasc* urm*toarele date< modul de aciune4 absorbia pe diferitele
c*i de administrare4 ni-elul, care poate fi realizat +n s0n#e sau +n esuturi 3i, mai ales, la locul
conflictului dintre a#entul pato#en 3i or#anism4 pe ce cale 3i sub ce form* se elimin*4 posolo#ia 3i
reaciile ad-erse.
@n ceea ce pri-e3te boala 3i a#entul pato#en, trebuie s* fie asi#urat 5+n primul r0nd6
dia#nosticul corect 3i complet< etiolo#ie, form* clinic*, complicaii, reacti-itatea
or#anismului.:neori, nu este necesar* izolarea a#entului etiolo#ic, el sub+nele#0ndu/se din
dia#nosticul de boal* 5de e"p.< scarlatin*, lues6. (e cele mai multe ori, a#entul etiolo#ic trebuie
izolat 3i identificat. (in aceast* cauz*, toate eforturile -or fi +ndreptate +n acest sens, dup* ce se
asi#ur* bolna-ului tratamentul de ur#en*, simptomatic sau pato#enic 3i se iau m*suri pentru a
+mpiedica r*sp0ndirea infeciei.
(ia#nosticul etiolo#ic poate fi elucidat, +n parte, prin e"amenele macroscopice 3i microscopice
ale produselor patolo#ice 5urin*, bil*, lic)id cefalora)idian, sput*, secreii, e"udate purulente6,
completate de culturi< )emocultur*, urocultur*, bilicultur*, cultur* din lic)idul cefalora)idian 3i alte
produse patolo#ice.
="amenele paraclinice 5radiolo#ice, puncii6 sau de specialitate 5I.R.E., #inecolo#ic6 a8ut*, +n
unele cazuri, la stabilirea dia#nosticului. 'rebuie s* e"iste si#urana c* a#entul etiolo#ic izolat este
#ermenul responsabil de boal* sau, +n cazul infeciilor mi"te, c* este #ermenul reprezentati-.
(up* ce #ermenul a fost izolat, este necesar s* i se stabileasc* sensibilitatea la antibiotice
5antibio#rama6. :nii a#eni pato#eni 5de e".< bacil tific, streptococ beta)emolitic, pneumococ6, au o
sensibilitatea constant* la antibiotice, +n timp ce sensibilitatea altor #ermeni este -ariabil*, moti-
pentru care aceasta trebuie cercetat* prin efectuarea antibio#ramei.
@n ceea ce pri-e3te bolna-ul, trebuie s* se cunoasc*< dia#nosticul de boal* 3i dia#nosticul
etiolo#ic, localizarea infeciei, se-eritatea bolii 3i a complicaiilor e"istente, #radul de afectare a
funciilor -itale 5respiraie, circulaie, starea rinic)ilor6, bolile asociate 5diabet, nefropatii,
cardiopatii, )emopatii, )epatopatii6, tratamentele urmate 5antibiotice, )ormoni #lucocorticoizi,
imunosupresi-e6, e-entualele sensibiliz*ri, comportamentul bolna-ului fa* de infecii 3i fa* de
antibiotice.
@n -ederea instituirii tratamentului cu antibiotice, trebuie s* se analizeze +n primul r0nd,
necesitatea acestui tratament, ale#0ndu/se de preferin* antibioticul mai puin to"ic, cel mai acti-
5e-entual bactericid6 3i cu spectrul cel mai restr0ns.
(ozele -or fi totdeauna cele eficace 5sau minimum eficace6. :neori, tratamentul se +ncepe cu
doze mai mici, pentru testarea toleranei sau pentru e-itarea unor fenomene de tip Her")eimer. Cu
1&
dozele respecti-e, trebuie s* se obin* +n s0n#e 3i, mai ales la locul infeciei, ni-eluri de antibiotic
mai mari dec0t concentraia minim* in)ibitorie a antibioticului respecti- fa* de #ermenul +n
cauz*.
Raportul dintre ni-elul de antibiotic 5concentraia acti-*6 3i concentraia minim* in)ibitorie
este denumit ni-el de eficien* in)ibitorie. Cu c0t ni-elul de eficien* in)ibitorie este mai mare
cu dozele obi3nuite, cu at0t infecia -a fi mai bine st*p0nit*.
Calea de administrare a antibioticelor -a fi aleas* +n funcie de localizarea infeciei, de
propriet*ile antibioticului 3i de cooperarea bolna-ului. .entru toate infeciile, este de preferat
calea oral*, pentru antibioticele care se resorb bine di#esti- 3i c0nd aceast* cale este accesibil*.
%ntibioticele neresorbabile se administreaz* pe cale oral*, dar numai pentru tratamentul unor
infecii intestinale.
Calea intramuscular* se folose3te atunci c0nd calea oral* nu este accesibil* sau c0nd
antibioticul nu poate fi administrat pe aceast* cale.
Se recur#e la calea intra-enoas*, atunci c0nd antibioticul nu poate fi administrat pe alt* cale
sau c0nd este ne-oie s* se obin* +ntr/un timp scurt, ni-eluri +nalte de antibiotic.
Ritmul de administrare este stabilit +n funcie de particularit*ile antibioticului 3i, +n primul
r0nd, de timpul de +n8um*t*ire. Cu c0t timpul de +n8um*t*ire este mai mic, cu at0t adimistr*rile
trebuie s* fie mai dese 5de e".< penicilin*64 cu c0t el este mai mare, cu at0t administr*rile se fac mai
rar 5de e".< do"iciclina6.
(urata tratamentului este +n funcie de boal* 3i de bolna-. @n #eneral, un tratament cu
antibiotice este continuat p0n* la terminarea infeciei sau p0n* c0nd or#anismul, cu mi8loacele lui de
ap*rare, de-ine capabil s* +nl*ture infecia. @n infeciile acute, se recomand* de obicei un tratament
scurt 5de e".< dizenterie, #onoree6. @n infeciile cronice 5de e".< tuberculoz*6 tratamentul este de
lun#* durat*.
(up* instituire, tratamentul cu antibiotice trebuie controlat, +n -ederea aprecierii eficacit*ii sau
ineficacit*ii lui. =ficacitatea tratamentului cu antibiotice se apreciaz* dup* urm*toarele date< date
clinice 5ameliorarea st*rii #enerale, sc*derea febrei, diminuarea fenomenelor morbide6, date
paraclinice 5de e".< ameliorarea sau remiterea aspectului radiolo#ic al or#anului afectat de infecie6,
date de laborator 5sc*derea leucocitozei sau -itezei de sedimentare a )ematiilor, normalizarea urinii,
ne#ati-area culturilor6 etc.
'ratamentul trebuie +ntrerupt, +n situaia +n care se do-ede3te ineficient sau noci- sau c0nd
reaciile ad-erse +ntrec a-anta8ele tratamentului.
11
CAPITOLUL II
ANTIBIOTICELE CU SPECTRUL LARG
@n aceast* #rup* se +ncadreaz* dou* tipuri de substane < tetracicline 3i amfenicoli. @n prezent
utilizarea lor este limitat*, datorit* reaciilor ad-erse 3i instal*rii rezistenei #ermenilor.
$.1.TETRACICLINE
%ntibiotice produse de diferite specii de StreptomJces, cu nucleu policiclic naftacencarbo"amidic.
$.1.1.Clasii!a"#
a6 dup* ori#ine<
substane naturale 5produse de specii de StreptomJces6 K tetraciclina4
substane de sintez*<
o administrate oral / semiretard 5durata 12 ore6< metacilina, minociclina4
o retard 5durata 24 ore6< do"iciclina4
o administrate in8ectabil< rolitetraciclina.
b6 dup* #eneraii<
#eneraia I< tetraciclina, clortetraciclina, o"itetraciclina, demeclociclina4
#eneraia a II/a< do"iciclina, minociclina.
$.1.$.Fa"0a!)!i+#-i!a
.rofilul farmacocinetic al tetraciclinelor este diferit +n funcie de #eneraia din care fac
parte.%stfel, tetraciclinale din #eneraia a/II/a 5do"iciclina, minociclina6 sunt mai lipofile, ceea ce le
confer* a-anta8 din punct de -edere al biodisponibilitatii, distribuiei +n esuturi 3i elimin*rii.
%bsorbia tetraciclinelor se face +n stomac 3i duoden.
2iodisponibilitatea tetraciclinei dup* administrare oral* este mai mic* de $&A, iar a
do"iciclinei 3i minociclinei este de 7&/1&&A.
%limentele 5mai ales lactatele6, medicamentele antiacide cu C*, M#, %l, ferul, formeaz*
c)elati mai ales cu tetraciclinele din prima #eneraie 3i scad biodisponibilitatea orala a acestora.
'1G2 plasmatic este 1& / 11 ore pentru tetraciclina 3i 12/22 ore pentru do"iciclina. Ee#area de
proteinele plasmatice este medie la tetraciclina 5apro". 65A6 3i mare la do"icilina 5peste $&A6.
(ifuziunea +n esuturi este bun* pentru tetraciclinele din #eneraia a/II/a 5do"icilina,
minociclina6, datorit* liposolubilitatii crescute, realiz0nd astfel concentraii mari +n pl*m0ni,sputa,
sali-a, bila, or#ane #enitale feminine 3i prostata.@n lic)idul cefalora)idian numai minociclina
realizeaz* concentraii acti-e.'rec bariera placentar* 3i +n laptele matern.'etraciclinele se
acumuleaz* +n oase 3i dini.
=liminarea tetraciclinelor dup* administrare oral* se face prin scaun 3i urina. %stfel,
tetraciclina se elimin* prin scaun apro". 4&A 5de aceea deprima intens flora intestinal*6 3i renal
apro". 6&A prin filtrare #lomerular* +n forma acti-* 5insuficient* renal* determina fenomene de
cumulare 3i +i cre3te to"icitatea6.
12
(o"icilina se elimin* sub form* de c)elati inacti-i, deprim0nd mai puin flora intestinal*4 nu
se acumuleaz* +n insuficiena )epatic* 3i renala.
Minociclina se metabolizeaz* intens 5concentraia +n ficat este de 12 ori mai mare dec0t +n
plasm*, iar +n bila de 3& de ori mai mare6, dar nu se acumuleaz* +n insuficiena )epatic*.
$.1.%.Fa"0a!)6i+a0i#
Mecanismul de aciune este bacteriostatic, prin le#area specific* de subunit*ile ribozomale
3&S, cu +mpiedicarea sintezei proteice bacteriene.
Spectrul antimicrobian este lar# 3i cuprinde<
coci #ram poziti-< streptococi, stafilococi, pneumococi4
coci #ram ne#ati-< #onococ, menin#ococ4
bacili #ram poziti-< 2. ant)racis, Eisteria4
bacili #ram ne#ati-< 2rucella, 1ibrio c)olerae, Lersinia, rancisella tularensis,
Ee#ionella,unele tulpini de =. coli, Blebsiella, =nterobacter, H. influenzae, .roteus4
spiroc)ete< 'reponema palidum, Eeptospira.
Rezistenta bacterian* se instaleaz* lent 3i este mediata plasmidic 5mai ales pentru tetraciclinele
din prima #eneraie6. %pare prin incapacitatea sistemului transportor acti- de a transporta
tetraciclinele +n interiorul celulei microbiene, sau prin sc*derea permeabilit*ii membranare.
'ulpinile de-enite rezistente 5relati- frec-ent6< .seudomonas, .roteus, bacilli
coliformi,pneumococi, streptococ pio#en, #onococi, 2acteroides.
$.1.&.Fa"0a!)-)7i!)l)5i#
Reaciile ad-erse produse de tetracicline sunt<
Ea ni-elul aparatului di#esti-<
iritaie #astric* 3i intestinala, #rea*, -oma, pirozis, dureri epi#astrice 5frec-ent pentru
o"itetraciclina 3i do"iciclina64
mai rar ulcere esofa#iene4 pentru e-itarea acestui fenomen se administreaz* cu mult* ap* 3i
se e-ita administrarea +nainte de culcare4
disbacterioza intestinala prin fa-orizarea desz-oltarii infeciilor enterice cu Candida,
fenomen frec-ent pentru tetraciclinele din prima #eneraie4
stomatita, rectita, iritaie perianala 3i complicat* cu suprainfecii 3i )ipo-itamioza.
Ea ni-el )apatic<
pot produce infiltrarea #ras* a ficatului 5la doze mai mari mai ales +n administrare
parental*4 efectul to"ic )epatic este fa-orizat de insuficien* renal*, coe"istenta altor boli
)epatice, malnutriie, sarcina4
Ea ni-el renal<
%fectarea to"ic* a rinic)iului cu de#enerescenta #ras* a celulelor tubulare4
(iabet insipid nefro#en rezistent la -asopresina 5frec-ent pentru demeclocilina64
preparatele cu termen de -alabilitate dep*3it produc o tubulapatie pro"imala de sindrom
anconi, manifestat prin poliurie, polidipsie, proteinurie, aminoacidurie, #licozurie,
acidoza, #reuri, -*rs*turi4
otosensibilizare4
Ea ni-el de oase 3i dini< se acumuleaz* 3i formeaz* c)elati de tetraciclina ci ortofosfat de
calciu. Se produce colorarea +n brun a dinilor cu )ipoplazia smaltului dentar. %cest
fenomen afecteaz* dentiia de lapte dac* se administreaz* tetracicline +n a doua 8um*tate a
sarcinii 3i dentiia definiti-* dac* se administreaz* la copii p0n* la $ ani.
13
.rin depunerea +n oase pot produce in)ibarea cre3terii copiilor, fenomen ire-ersibil +n condiiile
administr*rii de doze mari, timp +ndelun#at4
Ea ni-el S;C< minociclina poate produce frec-ent reacii to"ice -estibulare manifestate prin
#rea* 3i -erti84
lebita local* la administrare intra-enoas* 5mai ales tetraciclinele din prima #eneraie6.
$.1.'. Fa"0a!)#,i6#0i)l)5i#
'etraciclinele sunt contraindicate<
+n insuficiena renal* 5e"cepie do"iciclina6, deoarece se acumuleaz* 3i produc fenomene
to"ice4
femei #ra-ide4
copii mai mici de $ ani4
este contraindicata asocierea tetracicline/peniciline, deoarece apare anta#onism.
$.1.1. I+-#"a!*i.+i 0#6i!a0#+-)as#
%socierea peniciline / tetracicline este contraindicata, deoarece tetraciclinele anta#onizeaz*
efectul bactericid al penicilinelor prin +mpiedicarea +nmulirii #ermenilor.
'etraciclinele scad concentraia plasmatic* a estro#enilor con8u#ai 3i scad eficacitatea
contracepti-elor.
Cresc riscul insuficientei renale la asocierea cu meto"ifluran.
$.1.3. T#-"a!i!li+# 6i+ ,"i0a 5#+#"a*i#
TETRACICLINA
Fa"0a!)!i+#-i!a:
biodisponibilitate orala bun* 5!!/$&A6, sc*zut* de asocierea cu alimente 5mai ales produse
lactate6 3i medicamente care conin calciu, ma#neziu 3i fier, antiacide alcalinizante.
'1G2 plasmatic este 6/12 ore la normali, cre3te +n insuficiena renal* 5la un clearence al
creatininei de 1& mlGmin, '1G2 de-ine 3&/$& ore6.
(ifuziune +n esuturi mai mic* dec0t tetraciclinele din #eneraia a II/a. Realizeaz*
concentraii acti-e 5apropiate de cocentratiile plasmatice6 +n lic)idul peritoneal, pericardic,
sino-ial 3i +n secreia sinusului ma"ilar. @n bila concentraia atins* este de 5/1& ori mai mare
dec0t cea plasmatic*. @n s0n#ele fetal realizeaz* o concentraie de 6&/!5A fa* de cea
matern*.
14
Se acumuleaz* +n esutul reticuloendotelial, oase, dentina, smaltul dentar. =liminarea dup*
administrarea oral* se face prin scaun 52&/5&A6 3i renal 53&/6&A6. din.<Spectrul antimicrobian
este lar#, specific #rupei.
Fa"0a!)-)7i!)l)5i#: reaciile ad-erse sunt cele specifice #rupei.
Fa"0a!)-#"a,i#:
Indicaii de prima ale#ere ale tetraciclinei sunt <
/ bruceloza4
/ )olera4
/ ric?ettsioze4
/ infecii cu C)lamJdia4
/ pneumonii cu MJcoplasma.
Indicaiile de alternati-a ale tetraciclinei sunt <
/ tularemie4
/ #onoree4
/ amebiaza intestinala actinomicoza
/ acnee 5doze mici administrate timp +ndelun#at6.
@n infecii urinare are utilizare limitat*, datorit* nurneroaselor tulpini de bacili #ram ne/#ati-
de-enii rezisteni4 +n e"acerb*rile bron3itelor cronice are efect modest datorit* tulpinilor de
pneumococi de-enii rezisteni.
Fa"0a!)5"ai#:
aduli, oral 2/4 #Gzi +n 4 prize e#ale 5la 6 ore6.
n #onococie uro#enital* 2 #Gzi +n 4 prize orale timp de 5 zile, la bolna-i aler#ici la
peniciline.
n infecii #enitale cu C)lamidia trac)omatis, durata tratamentului este de cel puin 3
s*pt*m0ni.
Ea tineri, +n acnee -ul#ar* 1#Gzi minimum 6 luni, sau 25& m#Gzi " 4Gzi, timp de ! / 1& zile,
apoi doza minim* eficace.
Copii, dup* apariia dentiiei definiti-e, 25/5& m#G?#Gzi +n 4 prize e#ale. Eocal, preparatele
oftalmice 5un#uente, colire6 de concentraie &,5/1A.
="ista preparate destinate administr*rii i.m. sau i.-., dar sunt rar folosite, deoarece sunt
instabile 3i iritante, cu risc de to"icitate )epatic* crescut.
ROLITETRACICLINA
Fa"0a!)!i+#-i! :
=ste un deri-at al tetraciclinei, ;/pirolidinometiltetraciclina, care este solubil* +n ap* la pH
neutru, eliber0nd prin )idroliza tetraciclina.
Fa"0a!)6i+a0i# si Fa"0a!)-)7i!)l)5i#: asem*n*tor tetraciclinei.
Fa"0a!)-#"a,i# si Fa"0a!)5"ai#:
=ste indicat* e"clusi- +n infecii #ra-e cu #ermeni sesibili.
15
(ozele uzuale sunt 15& m#G 12 ore i.m. sau !5 m#G24 ore i.-.
.oate fi administrata intrapleural, intraperitoneal, intraarticular, intra-ezical sau +n ca-it*ile
abceselor.
DEMECLOCICLINA
Fa"0a!)!i+#-i!a:
%bsorbie di#esti-* medie 56&/65A6, '1G2 este mai lun# comparati- cu tetraciclina 516 ore6.
=liminare nebiotransformata, predominant prin urina.
Fa"0a!)6i+a0i#: Similar tetraciclinei
Fa"0a!)-)7i!)l)5i#:
Reaciile ad-erse sunt specifice #rupei, dar cu o inciden* a disbacteriozei intestinale
redus*.
rec-ena mai mare de apariie a diabetului insipid 5re-ersibil6, deoarece +mpiedica aciunea
-asopresinei la ni-elul tubilor renali.
.rezint* cel mai mare risc de reacii fototo"ice dintre tetracicline.
Fa"0a!)-#"a,i# si Fa"0a!)5"ai#:
%re indicaiile terapeutice ale tetraciclinei 3i se administreaz* oral +n doza de 3&& m# la 12
ore.
$.1.4. T#-"a!i!li+# 6# a 6).a 5#+#"a*i#
DO2ICICLINA
16
Fa"0a!)!i+#-i!a:
%bsorbie oral* crescut*, peste 7&A, cu biodisponibilitate puin influenat* de alimente,
lapte, cationi bi-aleni sau tri-aleni. ierul scade absorbia do"iciclinei.
(up* administrare oral* +n doza de 2&& m#, realizeaz* concentraia plasmatic* ma"im* de
2/3 mc#Gml, dup* 2 ore4 dup* administrare inta-enos., aceea3i doz* realizeaz* o concentraie
plasmatic* de 2,5 mc#Gml dup* 3& minute.
Se lea#* de proteinele plasmatice mai mult de $&A. '1G2 pentru doza unic* este lun#,
cuprins intre 12/1$ ore, iar pentru dozele repetate dep*3e3te 1$ ore 5aceasta permite
administrarea a 1/2 dozeGzi6.
%re o liposolubilitate de 5 ori mai mare comparati- cu tetraciclina, de aceea are o distribuie
tisular* mult mai bun*. Realizeaz* concentraii mai mari dec0t concentraiile plasmatice, +n
esutul bron3ic, pulmonar, secreiile respiratorii, o-ar, miometru, la ni-el renal. Concentraia
+n bila este de $/3& de ori mai mare dec0t +n plasma.
="creia se face renal, 5!&A din cantitatea filtrat* #lomerular se reabsoarbe tubular, ceea ce
+i confer* caracter retard6 3i prin retrodifuziune +n colon cu formare de c)elati inacti-i care
se elimin* prin scaun. (atorit* inacti-it*ii c)elatilor, nu deprima flora bacterian*
intestinal*.=purarea ei nu este influenat* de insuficienta funcional* a ficatului sau a
rinic)iului.
Fa"0a!)6i+a0i#:
Spectrul antimicrobian este asem*n*tor tetraciclinei, cu deosebirile<
cocii #ram poziti-< streptococi, pneumococi, stafilococi sunt sensibili la concentraii mici de
antibiotic, iar num*rul tulpinilor rezistente este redus4
bacili #ram ne#ati- aerobi, #onococi, 2acteroides fra#ilis / este mai acti-* dec0t
tetraciclina.
Fa"0a!)-)7i!)l)5i#:
Reaciile ad-erse sunt comune tetraciclinelor, cu deosebirile<
disbacterioza 3i suprainfeciile intestinale sunt rare4
reaciile fototo"ice sunt reduse comparati- cu demeclociclina. ;u se acumuleaz* +n
insuficiena renal*.
I+-#"a!*i.+i:
scad '1G2 al do"icilinei, cu 5&A, inductorii enzimatici< fenitoina, carbamazepina,
fenobarbital, consumul cronic de alcool4
produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu alcool.
Fa"0a!)-#"a,i#:
=ste indicat* +n<
episoadele acute ale bron3itelor cronice, deoarece este foarte acti-a pe stafilococ,
pneumococ 3i H. influenzae 3i datorit* concentraiilor mari realizate +n secreiile bron3ice4
pneumonii atipice produse de MJcoplasma4
sinuzite 5deoarece realizeaz* concentraii mari +n secreiile sinusale64
infecii pel-ine produse de #onococi, =. coli 3i ali bacili #ram ne#ati- aerobi, 2acteroides
fra#ilis, C)lamJdia4
prostatita cronic* cu #ermeni #ram ne#ati- sau C)lamJdia4
profilactic, o doz*Gzi pentru e-itarea diareei c*l*torilor produse de =. coli.
Fa"0a!)5"ai#:
1!
%dult, oral 2&& m#Gzi o sin#ur* priz* +n prima zi, apoi 1&& m#Gzi o priz* la 24 de ore.
Copii 5peste ! ani6 4 m#G?# +n prima zi 5o sin#ur* priz*6, apoi 2 m#G?# 5o priz*6 la 24 ore.
@n cazurile #ra-e se menine doza iniial* mai multe zile.
="ista preparate destinate administr*rii intra-enos.
MINOCICLINA
Fa"0a!)!i+#-i!a:
%bsorbie complet* din tubul di#esti-, foarte puin influenat* de alimente, lapte, cationi
bi-aleni sau tri-aleni, cu e"cepia fierului. '1G2 este apro"imati- 1$ ore.
%re o liposolubilitate de 25 de ori mai mare comparati- cu tetraciclina, de aceea are
difuziune foarte bun* +n esuturi. Realizeaz* concentraii mari +n secreiile tra)eobronsice,
esutul pulmonar, secreii sinuzale, ami#dale, lic)id prostatic. Realizeaz* concentraii de
3&A comparati- cu cea plasmatica +n ECR, c0nd menin#ele este neinflamat. Realizeaz*
concentraii de 12 ori mai mare +n esutul )epatic 3i de 3& ori mai mari +n bila comparati- cu
cele plasmatice.
Intr* +n circuitul entero)epatic4 renal se elimin* +n proporie de 1&A 5'1G2 este crescut +n
insuficiena renal*6.
Fa"0a!)6i+a0i#: Spectrul antimicrobian este asem*n*tor tetraciclinei
Fa"0a!)-)7i!)l)5i#:
Reaciile ad-erse sunt comune tetraciclinelor, dar prezint* +n plus<
to"icitate -estibular* deoarece se acumuleaz* +n epiteliul ner-os -estibular. rec-ent
produce< #reuri, tinitus, ameeli, tulbur*ri de ec)ilibru, -erti8 5fenomene re-ersibile6.
.oate produce la su#ari bombarea fontanelei, iar la aduli )ipertensiune intracranian*4
la administrare prelun#it* poate produce pi#mentarea pielii, un#)iilor, a sclerei.
Fa"0a!)-#"a,i#:
=ste indicat* +n<
infecii stafilococice #ra-e4
pneumonii4
infecii cu anaerobi4
infecii ale S;C cu #ermeni sensibili4
profila"ia infeciilor menin#ococice4
acnee rebel* 5deoarece p*trunde +n derm6.
1$
Fa"0a!)5"ai#:
%duli, oral 2&& m# iniial, apoi 1&& m# la 12 ore.
Copii 5peste $ ani6, iniial 4 m#G?# apoi 2m#G?# la 12 ore.
$.$. AMFENICOLI
@n aceast* #rup* se incadreza substane naturale, cloramfenicol 5produs de StreptomJces
-enezuelae6 3i substane de sintez*, tiamfenicol, antibiotice clasice, care +ns* +n prezent au utilizare
terapeutic* restr0ns* din cauza reaciilor ad-erse #ra-e< deprimarea m*du-ei )ematoformatoare
ire-ersibil. Spectrul antibacterian este lar#.
CLORAMFENICOL
Fa"0a!)!i+#-i!a:
Cloramfenicolul baz* se absoarbe bine oral, a-0nd o biodisponibilitate -ariabil* !5/7&A.
Concentraia plasmatic* atins* dup* administrarea unei doze unice de 5&& m# este ma"ima
dup* 2/3 ore, fiind de apro"imati- $/15 mc#Gml.
Cloromfenicolul palmitat administrat oral, atin#e concentraii plasmatice mai 8oase, iar
concentraia ma"im* se realizeaz* mai lent, deoarece cloramfenicolul baza acti-, se desface
treptat prin )idroliza +n intestin.
Cloramfenicolul sodiu succinat administrat i.-., atin#e o concentraie plasmatic* ma"im* de
1&/25 mc#Gml dup* 1/2 ore de la +nceputul perfuziei 5pe m*sur* )idrolizei 3i eliber*rii
cloramfenicolului baza6.
Ee#area de proteinele plasmatice medie 5apro". 5&A6. '1G2 este 1,5/5 ore la aduli 3i copii
mai mari de o lun*, 15/24 ore la prematuri.
%re liposolubilitate mare, cu difuziune bun* 3i rapid* +n toate esuturile, inclusi- +n lic)idul
cefalora)idian 5realizeaz* concentraii de 3&/5&A fa* de cele plasmatice, atunci c0nd
menin#ele este neinflamat6.
'ra-erseaz* placenta, realiz0nd la f*t concentraie e#al* cu cea matern*. =purarea se face
predominant prin metabolizare 5#lucuronocon8u#are6. Metabolitul inacti- se elimin* renal
prin secreie tubular*.
I parte se elimin* renal netransformat 55/35A6, realiz0nd concentraii eficiente terapeutic.
Insuficient* renal* nu modifica semnificati- eliminarea antibioticului4 insuficient* )epatic*
duce la cre3terea '1G2, a ni-elului plasmatic acti- 3i to"ic.
Fa"0a!)6i+a0i#:
Mecanismul de aciune este bacteriostatic4 prin fi"are pe subunitatea 5&S a ribozomilor bacterieni,
in)ib0nd sinteza proteic* microbiana.
Spectrul antimicrobian este lar# 3i cuprinde<
bacili #ram ne#ati-< =. coli, Blebsiella, .roteus, =nterobacter, Haemop)ilus influenzae,
Salmonella, 2rucella, riedlander4 .seudomonas aeru#inosa este rezistent.
17
coci #ram poziti-<stafilococ auriu penicilinazosecretor4
coci #ram ne#ati-< #onococ, meni#ococ4
ric?ettsii.
Rezistenta bacterian* se instaleaz* lent. .oate ap*rea pentru<
bacteriile #ram ne#ati-e 5=. coli, H. influenzae64 este mediata plasmidic 3i este datorat* unei
acetiltransferaze constituti-a 5antibioticul acetilat nu se poate fi"a pe subunit*ile
ribozomale6. =ste transferabila intra 3i inter/specii 3i are caracter multiplu 5#ermenii
rezisteni la cloramfenicol de-in rezisteni 3i la streptomicina, tetraciclina, sulfamide64
rezistena poate ap*rea 3i prin sc*derea permeabilit*ii membranei microor#anismelor
5.roteus,Blebsiella64
bacteriile #ram poziti-e 5Stap)ilococcus aureus6, datorit* prezenei unei acetiltransferaze
induse de prezena antibioticului.
Fa"0a!)-)7i!)l)5i#:
9ra-itatea reaciilor ad-erse produse de cloramfenicol este mare, ceea ce +i restr0n#e utilizarea
terapeutic* <
reacii ad-erse )ematolo#ice
/ deprimarea )ematopoezei< anemie aplastic*, leucopenie, a#ranulocitoza,
trombocitopenie4 manifest*rile clinice constau +n )emora#ii 3i infecii. enomenul
este ire-ersibil 3i poate apare +n cursul tratamentului sau dup* +ncetarea lui la
diferite inter-ale de timp. =ste fa-orizat de cure prelun#ite 3i repetate, fiind
independent de doz*.Mecanismul probabil este de natura idiosincrazica.
/ anemie 5beni#na6, +nsoit* de leucopenie 3i trombocitopenie4 normalizarea
tabloului san#uin se face la 1/3 s*pt*m0ni dup* oprirea tratamentului4
reacii ad-erse la ni-elul aparatului di#esti-<
/ diaree, -*rs*turi, dureri la defecaie 5 doze mari, 2/3 #Gzi64 )emora#ii intestinale 5la
doze mari +n tratamentul de atac al febrei tifoide64
/ enterita stafilococic* se-er* manifestat* prin diaree, )ipotensiune cu tendina de
colaps, 3oc 5apare dup* 3/5 zile de administrare a cloramfenicolului6.
tulbur*ri neuropsi)ice de ordin to"ic< ne-rita optic*, confuzie mintal*, delir. Reaciile
ad-erse to"ice 5sunt dependente de doz*, durata tratamentului, concentraia plasmatic*
peste 25 mc#Gml6.
enomene to"ice acute, de tip ,,sindrom cenu3iuD apar la concentraii plasmatice 4&/2&&
mc#Gml.Riscul este mare la nou/n*scui 3i se manifesta prin anore"ie,-om*, distensie abdominal*,
diaree cu scaune -erzi, ta)ipnee, cianoza, colorarea cenu3ie a pielii, letar#ie. Moartea sur-ine la 3
zile dup* debutul simptomelor.
I+-#"a!-i.+i:
/ inductorii enzimatici ca fenobarbitalul cresc epurarea cloramfenicolului prin
metabolizare4
/ cloramfenicolul este in)ibitor enzimatic 3i cre3te concentraia plasmatic* pentru
anticoa#ulante cumarinice, fenitoina, sulfamide antidiabetice.
C)+-"ai+6i!a*ii:
/ nu este indicat +n infecii cu #ermeni sensibili la alte antibiotice 3i c)imioterapice4
/ nu se fac serii repetate de tratament.
/ @n cursul tratamentului se fac e"amene )ematolo#ice 3i se opre3te administrarea la
primele semne de deprimare medular*.
Fa"0a!)-#"a,i#:
=ste antibiotic de rezer-*, utilizat +n infecii #ra-e pentru care nu e"ist* alt* alternati-* terapeutic*<
febr* tifoid*4
menin#ite, larin#otra)eite 5la copii6, pneumonii 5la aduli6 cu H. influenzae4 abcese
cerebrale 5cu bacterii anaerobe64
2&
septicemii de ori#ine abdominal* 5asociat cu ami?acina64 tifos e"antematic, bruceloza, ca
alternati-a a tetraciclinelor4 infecii cu stafilococ penicilinazo/poziti-.
Fa"0a!)5"ai#:
%duli, oral 2/4 #Gzi4 copii 5&/1&& m#G?#Gzi +mp*rit +n 4 prize 5administrare la 6 ore6. (oza
total* la adult 5pentru o cur* de tratament6 nu trebuie s* dep*3easc* 25 #, iar la copii
!&&m#G?#, iar durata tratamentului nu trebuie s* fie mai lun#* de 14 zile.
Eocal, un#uente 1/2A.
Intra-enos doza zilnic* la aduli 1/2 # +n 3/4 prize 5la 6/$ ore6.
TIAMFENICOL
=ste un analo# al cloramfenicolului la care #ruparea /;I2 a fost +nlocuit* cu /SI2CH3.
%re a-anta8ele <realizeaz* concentraii mari +n urin* 3i bila4 riscul anemiei aplastice este mic.
CAPITOLUL III
INFECIILE CU CHLAMDIA
C)lamidiile sunt bacterii 9ram ne#ati-e cu localizare intracelular* obli#atorie. 9enul
C)amidia are descrise patru specii < C.trac)omatis, C.pneumoniae, C. psitttaci 3i C.
pecorum.C)lamidiile reprezint* microor#anisme care dein at0t caractere asem*n*toare bacteriilor,
c0t 3i caractere asem*n*toare -irusurilor.
C)lamidiile au capacitatea de a parazita celulele or#anismului #azda, aceasta deoarece,
aceste bacterii de mici dimensiuni sunt lipsite de mecanisme ener#etice proprii. C)lamJdiile se
comporta ca ni3te ade-*rai parazii intracelulari 3i sunt destul de sensibile la aciunea
c)imioterapicelor.
C)lamidiile prezint* mai multe serotipuri 5%, 2, C, (, =, B6, care pot fi implicate +n diferite
procese infecioase > serotipuri ce pot fi incriminate inclusi- +n cazul apariiei bolilor cu trasnmitere
se"ual*4 metodele serolo#ice 3i metodele de imunofluorescena sunt deosebit de utile +n precizarea
tipului de pato#en ce a determinat o anumit* infecie.
C)lamidiile au o structur* asem*n*toare bacteriilor #ram/ne#ati-e4 ele sunt pato#eni lipsii
de mobilitate4c)lamidiile de dimensiuni mici, sunt forme pato#ene cu un +nalt #rad de infeciozitate4
c)lamidiile de dimensiuni mari nu reprezint* altce-a dec0t o form* particular* de multiplicare a
acestor pato#eni.
C)lamidiile reprezint* pato#eni intracelulari care se pot multiplica +n citoplasm* celulelor
infectate4 pato#enul are abilitatea de a rezista la aciunea enzimelor litice intracelulare4 dup* cel
mult dou* zile de la infectarea mediului intracelular, c)lamidiile -or #enera forme pato#ene cu un
+nalta #rad de infeciozitate. Infectarea altor celule se realizeaz* prin dstru#erea celui #azda 3i
eliberarea elementelor pato#ene infecioase.
=fectele d*un*toare ale c)lamidiilor asupra or#anismelor se datoreaz* +n principal
anti#enelor de suprafa*4 aceste anti#ene promo-eaz* efectul to"ic4 e"ist* astfel de anti#ene,
comune tuturor serotipurilor, dar 3i anti#ene specifice anumitor clase microbiene > specificitatea
anti#enic* este deosebit de util* pentru identificarea speciei infectante.
%numite serotipuri care produc uretrita, pot fi r*spunz*toare inclusi- de apariia infeciilor
con8uncti-ale4 de3i uneori infeciile #enitale pot r*m0ne asimptomatice, con8uncti-ita poate ap*rea
ca urmare a auto/ inocul*rii infeciei. Con8uncti-it* cu c)lamidii a nou/n*scutului apare cel mai
adesea la na3tere, dac* mama respecti-* prezenta o infecie #enital* cu acest pato#en.
Serotipurile de c)lamidii %/ C sunt responsabile de producerea tra)omului, +n timp
ceserotipurile (/B, produc forme de con8uncti-it* cu incluzii, at0t la adult c0t 3i la nou/n*scut.
C. trac)omatis este unul din cei mai obi3nuii a#eni pato#eni pentru om. (intre cele 15 serotipuri
cunoscute, 4 5%, 2, 2a 3i C6 sunt implicate +n producerea tra)omului, o infecie ocular* ce poate
conduce la cecitate. %lte 3 serotipuri 5E/1, E/2 3i E/36 determina limfo#ranulomatoza -eneric*
5E916, o boal* sistemica cu transmitere se"ual*.
21
Celelalte serotipuri 5( p0n* la B6 sunt asociate cu infecii ale tractului #enital 3i sunt
implicate de asemenea +n producerea unor cazuri sporadice de con8uncti-it*. %ce3ti a#eni pato#eni
reprezint* principala cauz* de uretrita non/#onococica la b*rbai, care se poate complica cu
epididimita.
Ea femei, C)lamidia trac)omatis poate determina cer-icita 3i salpin#ita, de3i 7/1& A din
femeile s*n*toase 3i p0n* la 4& A din pacientele e"aminate +n clinicile de boli -enerice pot prezenta
infecie asimptomatic*.
Infeciile #enitale cu C)lamidia trac)omatis constituie o problem* ma8or* de s*n*tate, cu
peste 5& milioane de cazuri noi pe an +n +ntrea#a lume.@n lipsa dia#nosticului 3i a tratamentului,
infecia poate pro#resa spre o inflamaie cronic* se-er* ce poate conduce la artrita, infertilitate,
sarcin* ectopic*, a-ort spontan 3i na3tere prematur*.
'ransmiterea -ertical* a infeciei este rar*, dar e"punerea intrapartum a f*tului la trecerea
prin canalul cer-ical poate determina oftalmie neonatala 3i pneumonie c)lamidiana, care se pot
dez-olta la apro"imati- 1& A din nou/n*scuii infectai.'estele serolo#ice constituie un instrument
non/in-azi- de dia#nosticare.
Clamidioza este o infecie bacterian* cu a#entul infecios C)lamdia, care se transmite prin
contact se"ual. =ste una dintre cele mai frec-ente boli cu transmitere se"ual* din toat* lumea.
C)lamJdia infecteaz* uretra la b*rbai 3i uretra, canalul cer-ial 3i or#anele reproducti-e superioare
la femei. C)lamidia poate infect*, de asemenea, rectul 3i suprafaa ocular* 3i pleopele.
I mam* infectat* poate transmite infecia copilului ei +n timpul na3terii. @ntre 5& 3i !&A
dintre copiii n*scui de mame infectate sunt infectai la na3tere. %ce3tia dob0ndesc infecia la
ni-elul oc)ilor, rectului, -a#inului 3i peretelui posterior al #0tului. @ntre 3& 3i 4&A dintre ace3ti nou/
n*scui infectai dez-olta complicaii, cum ar fi con8uncti-ita sau pneumonia.
Infecia cu C)lamidia cre3te riscul de infecie cu -irusul imunodeficienei umane 5HI16, +n
cazul e"punerii.C)lamJdia este un parazit procariot obli#atoriu intracelular, datorit* faptului c* nu
+3i poate sintetiza %'./ul. (e aceea, el se multiplic* doar +n celulele -ii eucariote. C)lamJdiile au
perete 3i membrana celular* asem*n*toare bacteriilor 9ram ne#ati-e4 au forma cocoida 3i sunt
imobile. (ifer* +ns* de toate microor#anismele prin ciclul lor de cre3tere particular, asi#urat de 2
forme distincte<
corpusculul elementar 5C=6, adaptat e"istenei e"tracelulare4
corpusculul reticulat 5CR6, adaptat mediului intracelular 5intracitoplasmatic6.
Corpusculii elementari sunt foarte infecio3i. (up* ata3area de celul*, ei tra-erseaz* peretele
celular prin intermediul unui fa#ozom 3i r*m0n +n -ezicula fa#ocitara pe toat* perioada ciclului de
-ia*. Ea scurt timp de la p*trunderea +n celul*, corpusculul elementar 5C=6 se transforma +n
corpusculul reticulat 5CR6, care au o talie mai mare, nu pot infecta alte celule 3i +ncep s* se di-id*
binar +n interiorul -acuolelor 5Mincluziile c)lamJdiene intracitoplasmaticeN6. %poi corpusculul
elementar 5CR6 se reor#anizeaz* +n corpusculul reticulat 5C=6 astfel +nc0t dup* 4$/!2 de ore
+ntrea#* citoplasma a celulei poate fi +nlocuit* de incluzii care conin suteGmii de corpuscululi
elementari 5C=6. =liberarea corpusculul elementar 5C=6 se poate produce prin e"truziunea
incluziilor sau prin liza celulelor #azd*.
Clasific*ri recente +mpart C)lamJdiile +n 4 familii, dintre care cea mai important* +n patolo#ia
uman* este fam. C)lamJdiaceae, care conine dou* #enuri<
#enul C)lamJdia / cel mai important reprezentant fiind C. trac)omatis4
#enul C)lamJdop)ila / C. pneumoniae, C. psittaci, C. pecorum, C. abortus etc
.ato#enitatea c)lamJdiilor se manifesta prin -irulenta 3i to"ino#eneza<
-irulenta< c)lamJdiile prezint* -iscerotropism, a-0nd afinitate pentru endoteliul -ascular,
esutul pulmonar, #an#lionii limfatici, mucoasa con8uncti-al* 3i #enital*.
to"ino#eneza< se realizeaz* printr/un compus endoto"in/li?e, termolabil, dar rezistent la
razele ultra-iolete4 determina leziuni )emora#ice, uneori c)iar 3oc.
Mecanismele pato#enice sunt incomplet elucidate. Reacia inflamatorie este determinat* de un
lipopoliza)arid de membrana 5E.S6 care determin* eliberarea interleu?inei Il/1 5alfa 3i beta6.
22
%ceasta determina persistenta infeciei +n stare latent* 3i face ca infecia c)lamJdiana s* se
caracterizeze prin latent*, persistenta 3i cronicitate.
%.1.Ca./#
Clamidioza este o infecie determinat* de o bacterie numit* C)lamJdia trac)omatis. Se
transmite prin contact se"ual -a#inal, anal sau oral cu un partener infectat. I femeie +ns*rcinat*
transmite infecia nou n*scutului +n timpul na3terii.Infecia poate fi prezent* c)iar 3i +n absena
simptomelor. @ns*, infecia poate fi transmis* p0n* c0nd este tratat*.
%.$.Fa!-)"ii 6# "is!
actorii de risc pentru infectarea cu C)lamidia includ<
contact se"ual neprote8at prin prezer-ati- 4
mai mult de un partener se"ual4
unul sau mai muli parteneri cu risc crescut4 %ce3tia +i includ pe cei care au mai mult de un
partener se"ual infectat cu C)lamidia4
+nceperea -ieii se"uale +naintea -0rstei de 1$ ani 4
un sistem imun sl*bit.
Irice copil cu clamidioza necesita consultul unui medic specialist pentru a determina cauza acesteia
3i a in-esti#a un posibil abuz se"ual.
%.%.Si0,-)0#
.0n* la 7&A dintre femeile 3i b*rbaii cu clamidioza nu prezint* nici un fel de
simptome..erioada de timp dintre infectare 3i debutul simptomelor, numit* perioada de incubaie,
poate fi de la zile p0n* la luni de zile. Simptomele debuteaz* de obicei dup* 1/3 s*pt*m0ni de la
contactul se"ual infectant.
Simptomele la femei includ<
disurie 5usturimi sau dureri la urinat64
urina tulbure 4
pierderi -a#inale anormale4
s0n#er*ri -a#inale anormale intre ciclurile menstruale4
prurit #enital 5m0nc*rimi64
dismenoree 5s0n#er*ri menstruale nere#ulate64
dureri abdominale 8oase4
febr* 3i oboseala 4
inflamarea #landelor bartoliniene 5#lande aflate la desc)iderea -a#inului64
con8uncti-it*.
Simptomele la b*rbai includ<
disurie sau senzaie nepl*cut* +n timpul urinatului 5adesea, este primul simptom64
urina tulbure4
secreii apoase sau -0scoase de la ni-elul penisului4
cruste pe capul penisului4
sensibilitatea anusului sau scrotului4
con8uncti-it*.
%.&.M#!a+is0 i/i),a-)l)5i!
23
C)lamidia nu determina afectare pe termen lun# dac* este tratat* +naintea apariiei
complicaiilor.;etratata, clamidioza poate determina multiple complicaii, +n special +n cazul
femeilor. (ac* o femei era infectat* +n momentul na3terii, nou n*scutul poate fi infectat.
I clamidioza tratat* nu determina protecia fa* de o nou* reinfectare. I nou* e"punere
determina reinfecia, c)iar dac* infecia anterioar* a fost tratat* 3i -indecat*.Infecia cu C)lamidia
cre3te riscul infeciei cu -irusul imunedeficientei umane 5 HI16, +n cazul e"punerii la acest -irus.
%.'.Dia5+)s-i!
Se recomanda screenin#/ul anual al tuturor adolescenilor 3i femeilor p0n* la -0rsta de 25 de
ani. emeile peste 25 de ani care au comportamente se"uale la risc trebuie, de asemenea,
monitorizate anual. 'rebuie f*cut m*car un test urinar pentru C)lamidia 5dac* este dispobil6, c)iar
dac* nu se face un e"amen #enital sau pel-ian complet.
Se recomanda testarea femeilor +ns*rcinate cu comportament se"ual la risc, pentru a nu
transmite infecia nou n*scuilor. 'oate femeile +ns*rcinate trebuie monitorizate +n primul trimestru
de sarcin*. (ac* o femeie +ns*rcinat* este la risc pentru infecia cu C)lamidia, trebuie retestata +n
cel de al treilea trimestru.
Se recomand*, de asemenea, retestarea dup* 4/6 luni de la terminarea tratamentului. emeile
se pot reinfecta dac* au contacte se"uale cu acela3i partener sau parteneri.
(ia#nosticul infeciilor cu C)lamdia spp.
culturi de celule 5HeEa, McCoJ etc.6 > reprezint* metoda de referin* 5foarte laborioasa64
e"amen direct pe frotiu colorat 9iemsa / poate e-idenia incluziile intracitoplasmatice. %re
sensibilitate mai redus*, dar este utilizat* +n dia#nosticul con8uncti-itei4
detectarea anti#enului prin imunofluorescena direct* 5(%6, teste imunoenzimatice 5=I% >
metoda utilizat* +n laboratorul SJne-o6 sau teste rapide 5imunopero"idaze, late"6 > cu
sensibilitate mai redus* dec0t culturile de celule. %ceste metode nu sunt indicate +n
infeciile asimptomatice4
e-idenierea unor sec-ene de acizi nucleici prin )ibridizare 5;ucleic %cid HJbridization/
;%H6 sau amplificare #enic* 5.CR6 / au sensibilitate mai mare dec0t culturile de celule 5se
poate determina prezenta C. trac)omatis +ntr/un e3antion de urin*64
e"amen serolo#ic / cu -aloare limitat* pentru dia#nosticul infeciilor #enitale 8oase cu C.
trac)omatis, dar important pentru dia#nosticul infeciilor asociate cu salpin#ita, infertilitate
mecanic*, peri)epatita, epididimita, sindrom Reiter.
%.1.T"a-a0#+-
(escoperirea unei infecii cu c)lamJdia poate determina sentimente ne#ati-e despre
persoana +ns*3i 3i despre partenerul se"ual. .ot ap*rea st0n8enirea, ru3inea, furia fa* de persoan*
care a transmis infecia. Se recomanda +n aceste cazuri consilierea psi)olo#ic*.
'ratamentul antibiotic, administrat conform prescripiei medicale, -indeca infecia cu
c)lamJdia.(ac* antibioticele nu sunt administrate corect, infecia nu -a fi eradicat*. 'ratamentul
prompt pre-ine transmiterea infeciei 3i reduce riscul complicaiilor, cum ar fi boala inflamatorie
pel-ina.'rebuie e-itate contactele se"uale neprote8ate p0n* c0nd persoana infectat* sau partenerul
se"ual nu au terminat complet tratamentul.
/ %zitromicina
/ %mo"icilin*
/ (o"iciclina
/ =ritromicina
/ Iflo"acina
/ Ee-oflo"acina
'oate aceste antibiotice pot fi prescrise b*rbailor 3i femeilor care nu sunt +ns*rcinate. emeile
+ns*rcinate pot lua doar urm*toarele antibiotice<
24
/ =ritromicina
/ %mo"icilin*
/ %zitromicina
@n cazul nou n*scuilor poate fi administrat* doar =ritromicina.
Sc)eme de tratament recomandate
="ist* mai multe sc)eme de tratament eficiente<
1. %zitromicina 1# per os > o sin#ur* doza
2. (o"iciclina 1&& m# per os de 2 ori pe zi > ! zile
3. =ritromicina 5&& m# per os de 4 ori pe zi > ! zile
4. Iflo"acina 3&& m# per os de 2 ori pe 8os > ! zile
5. Eeflo"acina 5&& m# per os > ! zile
%zitromicina 3i (o"iciclina sunt ambele eficiente +n tratamentul infeciei cu c)lamidia. :nele
persoane nu pot lua unele dintre aceste medicamente, dar pot face sc)emele alternati-e.
.ersoanele infectate, de asemenea, cu HI1 primesc acela3i tratament ca 3i cei neinfectai.
Sc)eme de tratament recomandate femeilor +ns*rcinate
1. =ritromicina 5&& m# per os de 4 ori pe zi > ! zile
2. %mo"icilin* 5&& m# per os de 3 ori pe zi > ! zile
%t0t =ritromicina c0t 3i %mo"icilin* pot fi folosite +n tratamentul femeilor +ns*rcinate infectate, de3i
unele dintre ele pot a-ea c0te-a efecte ad-erse la %mo"icilin*.
Se mai pot efectua urm*toarele sc)eme de tratament<
1. =ritromicina 25& m# per os de 4 ori pe zi > 14 zile
2. %zitromicina 1 # per os > o sin#ur* doza
Se recomand* retestarea la 3 s*pt*m0ni dup* terminarea tratamentului. %ceasta se face pentru
pre-enirea complicaiilor infeciilor ne-indecate.
E#!-# a68#"s# al# a+-i(i)-i!#l)"
Cele mai frec-ente efecte ad-erse ale acesor medicamente sunt #rea* 3i -*rs*turi. %zitromicina
administrat* dup* masa reduce senzaia de #rea*.
(o"iciclina determina +n mai puine cazuri #rea* 3i -*rs*turi, dar poate determina infecii
fun#ice.@n cazul +n care apar efecte ad-erse care nu pot fi controlate, se recomand* consultul
medicului specialist. .ot fi prescrise alte antibiotice cu mai puine efecte ad-erse.
25
CONCLUZII
%ntibioticele au reprezentat cea mai mare -ictorie +nre#istrat* -reodat* +n lupta contra
infeciilor.=le sunt responsabile de sc)imb*ri profunde +n +ntrea#a patolo#ie infecioas*. :tilizarea
lor a dus, +ns*, uneori la apariia unor accidente, boli 3i situaii noi ale c*ror urm*ri nefa-orabile
sunt #reu de pre-*zut. (in aceste moti-e este bine s* se recur#* la tratamente raionale f*cute de
persoane competene 3i cu sim de r*spundere.
Introducerea, +n 1741, +n practic* medical* a antibioticelor de biosinteza caracterizate prin
aspectul lar# de aciune, eficacitate ridicat* 3i to"icitate redus*, constituie cea de/a doua etap*
e"trem de important* +n dez-oltarea c)imioterapiei. Succesele e"cepionale obinute +n tratarea
maladiilor infecioase cu a8utorul penicilinei 9 au declan3at cercet*ri foarte minuioase pentru a
#*si noi antibiotice de biosinteza. %3a se e"plic* faptul c* +ntr/un inter-al e"treme de scurt sunt
descoperite 3i introduse +n terapeutic* penicilina 1, tetraciclinele, streptomicina, #rizeoful-ina,
eritromicina,oleandomicina, iar mai t0rziu cefalosporinele 3i rifampicina.
@nainte de prescierea unui tratament cu antibiotice se -or recolta produse biolo#ice5s0n#e,
urin*, secreii, sput*6 pentru analize 3i se -a pune un dia#nostic prezumti-.%ntibioticul -a fi
administrat c0t mai precoce, la +nceputul afeciunii 3i +ntr/o doz* de atac suficient* fa* de #ra-itatea
bolii 3i repartizat* raional +n 24 de ore
%ntibioticul are aciune bactricid* sau bacteriostatic* 3i acioneaz* la un loc bine cunoscut<
peretele #ermenului, sinteza proteinelor, sinteza %(;/ului. %ciunea antibiotic* are loc numai dac*
#ermenul respecti- este sensibil. (e aceea antibioticul trebuie ales cu #ri8* nu la
+nt0mplare.Sensibilitatea la beta /lactamice, la peniciline mai ales, poate duce la accidente
mortale.(e aceea +nainte de administrare se -a insista pe fenomenele de intoleran* a bolna-ului la
medicamente +n #eneral 3i la .enicilin* +n special.
Cloramfenicolul care poate produce accidente )ematolo#ice -a trebui rezer-at numai pentru
febr* tifoid* 3i paratifoid*, menin#ite cu #ermeni rezisteni la %mpicilin*, infecii +n care nu se
poate +ntrebuina alt antibiotic din cauza rezistenei #ermenilor sau a intoleranei la alte antibiotice.
%ntibioticele cu spectru lar# stric* ec)ilibrul florei bacteriene normale a or#anismului. ;u
este 8ustificat* utilizarea lor la indi-izi neinfectai deoarece se -or seleciona bacterii
polirezistente.%cestea pot declan3a infecii secundare foarte #ra-e 3i #reu de -indecat.
Cantitatea de antibiotice prescrise -a fi +n raport cu capacitatea de eliminare renal* a
bola-ului.(ozele normale la bolna-ii cu insuficien* renal* a bolna-ului. (ozele normale la
bolna-ii cu insuficien* renal* produc efecte to"ice +n ordinea claselor de antibiotice<
amino#licozide, polimi"ine, cefalosporine, 1ancomicin*.Indicaiile asocierii antibioticelor sunt
limitate deoarece de cele mai multe ori un sin#ur antibiotic poate produce -indecarea.
%socierea trebuie s* realizeze un efect siner#ic bactericid. Se pot asocia bactericide de tipul
ampicilinei cu bactericide din #rupa amino#licozidelor. Cea mai cunoscut* asociere este cea a
26
penicilinei cu streptomicina. Condiia asocierii este ca #ermenii s* fie sensibili la ambele
antibiotice. ;u se asociaz* antibiotice din aceia3i clas*, bactericide cu bactriostatice. ;u se prescriu
asocieri cu efect anta#onist.
%socierile de antibiotice sunt indicate +n cazurile urm*toarele< la +nceputul unei boli
#ra-e5 septicemii, menin#ite6, p0n* c0nd #ermenul a fost izolat 3i testat.%socierile de antibiotice
mai sunt recomandate +n tratamentul tuberculozei pentru a +nt0rzia apariia rezistenei baciluli
Boc)..entru fiecare antibiotic +n parte indicaiile 3i contraindicaiile sunt +n funcie de felul bolii, de
a#entul lui cauzal 3i de localizarea s* +n or#anism.
@n urma utiliz*rii pe scar* lar#* a antibioticelor se asist*, de multe ori, la sc)imbarea florei
responsabile de infecii ale c*ilor respiratorii superioare, +n otite 3i sinuzite, pneumonii 3i
bron)opneumonii, colecistite, infecii uteroane"iale, infecii urinare, menin#ite 3i septicemii. @n
#eneral, se asista la +mpuinarea p0n* la dispariie a #ermenilor sensibili5 streptococi, pneumococi,
menin#ococi6 cu persistena 3i +nmulirea tulpinilor rezistente de stafilococi, piocianici, ?lebsiele,
proteus, precum 3i la +nmulirea infeciilor micotice.
BIBLIOGRAFIE
1. A+5#l#s!. M. 'erapia cu antibiotice, =d. Medical*, 2ucure3ti, 2&&1, 3!/72.
2. C9i)-a+ M. 2oli infecioase, =d. ;aional, 2ucure3ti, 177!, 31/127.
3. S-")#s!. :., 2azele farmacolo#ice ale practicii medicale, =diia a 1II/a, =d. Medical*,
2ucure3ti, 2&&1, 1174/13&6.
4. Bal;< M. / Introducere +n studiul bolilor infecioase, =d. medical*, 2ucure3ti, 175$.
5. C"is-#a A."#lia Ni!)l#-a, armacolo#ie #eneral*, =d. (idactic* 3i .eda#o#ic*, 2ucure3ti
177$4
6. C"is-#a A."#lia Ni!)l#-a, 'ratat de farmacolo#ie, sub redacia, =d. Medical*, 2ucure3ti,
2&&54
!. A5#+6a 0#6i!ala<2&13.
$. M#0)0#6 <=d.:ni-ersitara,2&13.


2!