Sunteți pe pagina 1din 105

Jocul lui Ender

Orson Scott Card


Capitolul 1
TERTUL
Am privit prin ochii lui. Am ascultat cu urechile lui si-ti spun: el este! Oricum, unul mai
bun nu vom obtine.
La fel ai spus si despre frate-sau.
A fost considerat incompatibil. Din alte motive. Fara nici o legatura cu aptitudinile lui.
Si cu sora-sa, la fel. !ista indoieli si-n legatura cu el. prea maleabil. "ata oricind
sa se lase dominat de vointa altuia.
#u insa daca respectivul ii este dusman.
Si-atunci, ce-o sa facem$ %l incon&uram tot timpul cu dusmani$
Daca va fi nevoie...
'arca spuneai ca-ti place pustiul.
Daca gindacii pun mina pe el eu ramin prietenul lui cel mai bun.
(ine. La urma urmei, salvam lumea. %a-l!
Femeia de la monitoare ii zimbi prietenos, ii ciufuli parul si spuse:
Andrew, cred ca deja ti-e pur si simplu scirba de monitorul asta oribil. Ei bine, am o surpriza pentru
tine. Azi il scoatem. O s-o facem ciar acum si n-o sa te doara deloc!
Ender incu"iinta din cap. #ineinteles, era o minciuna ca n-a"ea sa-l doara deloc. $ar deoarece adultii
o repetau intotdeauna, cind ce"a urma intr-adevar sa doara, se putea bizui pe afirmatia aceea ca fiind o
precizare destul de corecta a "iitorului.
%neori, minciunile erau mai si&ure decit ade"arul.
'ai incoace, Andrew, si asaza-te aici, pe masa de e(aminare. )este cite"a clipe "ine si doctorul.
Fara monitor... Ender incerca sa-si ima&ineze cum a"ea sa fie fara micutul aparat implantat in ceafa.
*O sa ma intorc pe spate in pat si n-o sa ma mai apese. +-o sa-l simt furnicindu-ma si absorbind caldura cind
imi fac dus.
Si )eter n-o sa ma mai urasca. O sa "in acasa si-o sa-i arat ca nu mai am monitorul, sa "ada ca nu-l
pacalesc. Acum o sa fiu un copil normal, ca el. Atunci n-o sa mai fie asa de rau. O sa ma ierte ca am purtat
monitorul cu un an mai mult decit el. O sa fim...
,otusi nu cred c-o sa fim prieteni. +u, )eter e prea periculos. Se infurie mult prea rau. ,otusi, frati...
+u dusmani, nu prieteni, ci frati... capabili sa traim sub acelasi acoperis. +-o sa ma urasca, o sa ma lase-n
pace. Si, cind o sa "rea sa se joace de-a &indacii si astronautii, poate ca n-o sa fiu obli&at sa ma joc, poate c-o
sa pot sta linistit sa citesc o carte.*
-nsa Ender stia, ciar in timp ce se &indea, ca )eter n-a"ea sa-l lase in pace. Cind il apucau pandaliile,
ocii ii sclipeau intr-un fel anume si, ori de cite ori ii zarea pri"irea aceea scinteietoare, stia ca in nici un
ca) )eter n-a"ea sa-l lase in pace. *E(ersez la pian, Ender. .ino si-ntoarce-mi partiturile. A, baiatul-monitor
e prea ocupat ca sa-si poata ajuta fratele/ E prea destept/ ,e duci s-omori niste &indaci, astronautule/ +u, nu,
n-am nevoie de-ajutorul tau! 0a descurc si sin&ur, pustiule, *ertule mucos!+
+-o sa dureze mult, Andrew, spuse doctorul.
Ender incu"iinta din cap.
0onitorul este astfel construit incit sa poata fi usor deconectat. .ei simti totusi niste furnicaturi.
%nii spun ca au incercat o senzatie de lipsa. S-ar putea sa te pomenesti cautind ce"a, ce"a ce nu poti &asi si
nici nu-ti poti aminti ce anume era. $e aceea o sa-ti spun eu: o sa cauti monitorul, care nu mai e acolo. $upa
cite"a zile, senzatia "a disparea.
$octorul rasucea ce"a in ceafa lui Ender. #rusc, o durere il strabatu pe baiat precum un ac, din &it pina
in rarunci. Ender isi simti spinarea smucindu-se, iar trupul i se arcui "iolent spre spate1 capul ii lo"i masa.
)icioarele i se zbateau dezarticulate, iar miinile i se inclestasera, strin&indu-se intre ele cu atita putere, incit il
durura.
$eedee! racni doctorul. Am ne"oie de tine! -nfirmiera aparu in &oana si icni, "azindu-i. ,rebuie sa
rela(ez muscii astia! .ino incoace! Ce-astepti/
Ender simti alte miini atin&indu-l, insa nu le putu "edea. Se rasuci pe o parte si cazu de pe masa.
)rindeti-l! stri&a infirmiera.
,ine-l nemiscat...
,ineti-l dumnea"oastra, domnule doctor, e prea puternic pentru mine...
+u pe toata! -i bloceaza inima!
Ender simti un ac intepindu-l deasupra &ulerului camasii. -l fri&ea, totusi acolo unde se raspindea
focul, muscii i se rela(au treptat. Acum putea plin&e de spaima si durere.
Cum te simti, Andrew/ intreba femeia.
#aiatul nu-si mai amintea cum se "orbeste. -l ridicara pe masa. -i "erificara pulsul1 facura si alte
lucruri pe care nu le pricepea.
2lasul doctorului tremura atunci cind "orbi:
Cind lasi cite trei ani cestiile-astea in copii, la ce te poti astepta/ -l puteam omori, iti dai seama/ -i
puteam opri functiile creierului.
-n cit timp trece efectul sedati"ului/
,ine-l aici cel putin o ora. +u-l scapa din oci. $aca peste cincisprezece minute nu-ncepe sa
"orbeasca, ma cemi.
*-l puteam omori... Eu nu sunt &indac.*
333
4e"eni in clasa domnisoarei )umpre5 cu un sfert de ora inaintea sfirsitului cursului. -nca se mai
clatina.
,e simti bine, Andrew/ intreba domnisoara )umpre5.
-ncu"iinta.
Ai fost bolna"/
Scutura din cap.
+u arati prea bine.
+-am nimic.
Ar fi bine sa te asezi, Andrew.
)orni spre locul sau, dar se opri. *Ce cautam/ +u mai tin minte ce cautam...*
6ocul tau este acolo, spuse domnisoara )umpre5.
Se aseza, dar ii trebuia altce"a, ce"a ce pierduse. *O sa-l &asesc mai tirziu...*
0onitorul tau..., sopti fata din spatele lui.
Andrew inalta din umeri.
0onitorul, spuse ea catre ceilalti.
#aiatul intinse mina si-si pipai ceafa. Simti un plasture. 0onitorul disparuse. Acum era ca toti ceilalti.
Esti necajit, And5/ intreba un baiat aflat pe celalalt rind, mai in spate. +u-si putea aminti cum il
cema. *)eter... +u, asta era altul.*
6iniste, domnule Stilson, rosti domnisoara )umpre5.
Stilson pufni.
$omnisoara )umpre5 e(plica inmultirea numerelor. Ender se juca, desenind contururile unor insule
muntoase, si comandind pupitrului sa le prezinte tridimensional, in rotatie. $esi&ur, profesoara stia ca nu era
atent, dar nu-l deranja. Ender cunostea intotdeauna raspunsul, ciar si atunci cind ea il credea neatent.
-n coltul pupitrului aparu un cu"int, care porni sa dea ocol perimetrului. 6a inceput era rasturnat si
in"ersat, totusi Ender il citi cu mult inainte sa ajun&a pe latura de jos a pupitrului, unde capata pozitia nor-
mala.
,E4,%6
#aiatul zimbi. El descoperise primul cum putea e(pedia misi"e umblatoare si ciar atunci cind un
dusman necunoscut "orbea urit despre el, metoda prin care o facea il fa"oriza. +u era "ina lui ca era un ,ert.
-deea fusese a &u"ernului, ei o autorizasera cum altfel ar fi putut urma scoala un ,ert ca Ender/ -ar acum
disparuse si monitorul. E(perimentul numit Andrew 7i&&in nu reusise. -n caz contrar, era si&ur ca le-ar fi
placut sa abro&e decretele care-i facusera posibila nasterea. A dat &res, atunci opriti e(perimentul!
Soneria tirii. ,oti deconectau pupitrele, sau isi scriau mesaje personale. %nii e(pediau lectii sau notite
in calculatoarele de acasa. Citi"a se adunasera in jurul imprimantelor, asteptind irtiile pe care le co-
mandasera. Ender isi rascira de&etele peste mini-tastatura de pe mar&inea bancii si se intreba cum oare isi
simteau adultii miinile. )robabil ca mari si stin&ace, cu de&ete &roase, butucanoase si palme &rele. #i-
neinteles, a"eau tastaturi mai late dar cum ar fi reusit de&etele lor masi"e sa deseneze o linie fina, asa cum
putea Ender1 atit de precisa incit o putea incolaci de saptezeci si noua de ori intr-o spirala ce se intindea din
centrul pupitrului pina la mar&inea lui, fara sa atin&a "reodata spirele intre ele. Era un mod de a-si trece
timpul, in "reme ce profesoara "orbea despre aritmetica. Aritmetica! .alentine il in"ata aritmetica de la trei
ani.
+u te simti bine, Andrew/
#a da, domnisoara.
.ezi sa nu pierzi autobuzul.
Ender incu"iinta si se scula. Ceilalti copii plecasera. -nsa cei rai a"eau sa-l pindeasca. 0onitorul nu
mai e(ista pe ceafa lui, auzind ceea ce auzea el si zarind ceea ce zarea el. Acum ii puteau spune orice doreau,
il puteau ciar lo"i nimeni nu-i mai "edea, si nimeni n-ar fi "enit sa-l sal"eze pe Ender.
0onitorul a"usese anumite a"antaje si urma sa simta din plin lipsa lor.
#ineinteles, Stilson il astepta. Fara sa fie mai "oinic decit majoritatea copiilor, il intrecea totusi pe
Ender. -n plus, era insotit si de alti baieti. -ntotdeauna umbla cu ei.
'ei, ,ertule!
*+u-i raspunde. +u spune nimic.*
'ei, ,ertule, cu tine "orbim, ,ertule, bai, iubitorule-de-&indaci, cu tine "orbim!
*'abar n-am ce sa-i raspund. Orice as zice, ar a&ra"a si mai mult situatia. 0ai bine, tac.*
#ai, ,ertule, bai, raatule, ai amutit/ 8iceai ca esti mai &roza" ca noi, da9 ti-ai pierdut papa&alul,
,ertule, n-ai decit un plasture pe &it!
0a lasati sa trec/ intreba Ender.
$aca-l lasam sa treaca/ 0erita sa-l lasam sa treaca/
4isera cu totii.
Si&ur c-o sa te lasam. 0ai intii o sa lasam sa-ti treaca o mina, dup-aia fundul, dup-aia o bucata de
picior...
%nde-i papa-&a-lul/ %nde-i papa-&a-lul/
Stilson il impinse cu mina1 apoi, altcine"a din spate il imbrinci indarat.
Ferastrau, ca-i mai rau! cicoti un &las.
,enis!
)in&-pon&!
6ucrurile n-a"eau sa se termine cu bine. Ender decise ca ar prefera sa rida la urma. Cind Stilson
intinse bratul sa-l in&ionteasca iarasi, baietelul incerca sa-l prinda. +u reusi.
'opa, "rei sa te bati cu mine, da/ .rei sa te bati cu mine, ,ertule/
Cei din spatele lui Ender il insfacara, tinindu-l nemiscat.
4ise, desi nu-i ardea deloc de ris:
Asa multi trebuie sa fiti ca sa bateti un ,ert/
+oi suntem oameni, nu *erti, bai raatule! ,u n-ai putere nici cit o ceapa de&erata.
,otusi, il eliberara. -mediat, Ender lo"i puternic si ful&erator cu piciorul, izbindu-l pe Stilson drept in
piept. #aiatul cazu. Ender ramase surprins nu se asteptase sa-l doboare dintr-o lo"itura. +u se &indise ca
Stilson nu luase in serios o asemenea lupta, ca nu se asteptase la un atac disperat.
)entru o clipa, ceilalti se retrasera si Stilson ramase inert. )oate ca se intrebau daca nu cum"a e mort.
Ender insa cauta sa &aseasca o cale de a preintimpina orice razbunare. $e a-i opri pe baieti sa-l atace a doua
zi in aita. *,rebuie sa cisti& acum, si pentru totdeauna, altfel "a trebui sa ma bat in fiecare zi, si "a fi din ce
in ce mai rau.*
$esi a"ea numai sase ani, Ender cunostea le&ile nerostite ale luptelor dintre oameni. Era interzis sa
lo"esti ad"ersarul care zace neajutorat1 doar un animal putea face asa ce"a.
$e aceea, se apropie de trupul nemiscat al lui Stilson si-l izbi din nou, cu rautate, in coaste. Stilson
&emu si se rosto&oli, incercind sa scape. -l urmari si-l lo"i iarasi, in testicule. #aiatul nu mai scoase nici un
sunet1 se circi, si de sub pleoape ii tisnira lacrimi.
Ender se intoarse si-i pri"i cu raceala pe ceilalti.
)oate ca "a trece prin minte sa sariti cu totii pe mine. )robabil ca m-ati snopi in bataie. +u uitati
insa ce le fac celor care-mi "or raul. .a "eti intreba mereu cind o sa "a cad in spate si cit de rau o sa "a fie.
-l lo"i pe Stilson cu piciorul in fata. Sin&ele din nasul acestuia improsca solul.
+u atit de rau, urma Ender. ,ult mai rau.
Se intoarse si pleca. +imeni nu "eni dupa el. Coti pe coridorul care ducea la statia de autobuz. -napoia
lui, ii putea auzi pe baieti "orbind:
0ama-a! -a uite la el! 6-a terminat!
Ender isi lipi fruntea de peretele coridorului si plinse, pina aparu autobuzul. *E(act ca )eter! Cum mi-
au luat monitorul, sunt e(act ca )eter.*
Capitolul 2
PETER
(un, e scos. -um se descurca$
-ind traiesti citiva ani in trupul cuiva, te obisnuiesti cu el. Acum ii privesc chipul. #u
stiu ce se intimpla. #u sunt obisnuit sa-i vad e!presia fetei. Sunt obisnuit s-o simt.
.aide, nu-i vorba de psihanali)a! Suntem soldati, nu vraci. L-ai va)ut cum l-a rupt in
bataie pe seful bandei.
A fost foarte meticulos. #u numai ca l-a batut, l-a terminat! -a ,a)er /ac0ham la...
Scuteste-ma! Deci comisia aprecia)a ca a absolvit$
%n mare parte. Sa vedem ce va face cu fratele sau, acum cind nu mai are monitorul.
Fratele... #u ti-e teama ce i-ar putea face lui frate-su$
-hiar tu mi-ai spus ca nu e!ista nici un risc.
Am mai reluat unele ben)i. #-am ce face... %mi place pustiul. -red ca o sa-l nenorocim.
(ineinteles ca asta o sa facem. meseria noastra. #oi suntem vra&itoarea cea rea.
'romitem turta-dulce, dar ii mincam pe copilasi de vii.
-mi pare rau, Ender, sopti .alentine. -i pri"ea plasturele de pe &it.
Ender atinse peretele si usa se incise inapoia lui.
+u-mi pasa. 0a bucur ca nu-l mai am.
Ce nu mai ai/ )eter aparu in ol, muscind dintr-un sand"is cu unt.
Ender nu "edea in )eter baiatul frumos de zece ani pe care-l zareau adultii, cu par ne&ru, des si rebel si
un cip ce ar fi putut apartine lui Ale(andru cel 0are. -l pri"ea pe fratele sau doar pentru a detecta furia sau
plictiseala, starile periculoase care aduceau aproape intotdeauna suferinta. Acum, cind ocii lui )eter
descoperira plasturele de pe &it, aparu scinteierea rau-pre"estitoare.
.alentine o zari si ea.
$e azi e la fel ca noi, rosti ea incercind sa-l linisteasca.
)eter nu se lasa insa domolit.
6a fel ca noi/ Si-a tinut capusa pina la sase ani! ,u cind ai pierdut-o pe-a ta/ A"eai trei ani. 0ie
mi-au luat-o la cinci ani. l aproape c-a reusit, nenorocitul, &indacul naibii!
*E bine*, isi spuse Ender. *.orbe, si iar "orbe. )eter... .orbaria e minunata...*
Ei bine, continua )eter, acum in&erii tai pazitori nu te mai "e&eaza. +u mai "erifica monitoarele
sa "ada daca nu simti durere, s-asculte ce-ti spun, sa "ada ce-ti fac. Ce zici/ E, ce zici de cestia asta/
Ender strinse din umeri.
#rusc, )eter zimbi si batu din palme cu o falsa "eselie.
'ai sa ne jucam de-a &indacii si astronautii, spuse el.
%nde-i mama/ intreba .alentine.
Afara, raspunse )eter. Eu sunt seful.
Cred c-o sa-l cem pe tata.
+-ai decit, facu )eter. Stii ca nu-i niciodata acasa.
#ine, ai sa ne jucam, incu"iinta Ender.
,u o sa fii &indacul, spuse )eter.
6asa-l macar o data sa fie astronaut, inter"eni .alentine.
-a mai tine-ti pliscul! o repezi )eter. 'aide sus si ale&e-ti armele.
+-a"ea sa fie un joc corect, Ender o stia. +u se punea problema in"in&atorului. Cind pustii se jucau pe
coridoare, &indacii nu cisti&au niciodata si, uneori, jocul de"enea "iolent. -nsa aici, in apartamentul lor, a"ea
sa fie rau de la bun inceput, iar &indacii nu puteau pur si simplu sa fu&a, asa cum se intimpla in razboaiele
ade"arate. ,rebuiau sa ramina in joc atit cit "oia astronautul.
)eter trase sertarul cel mai de jos si scoase masca de &indac. 0ama se suparase pe el atunci cind o
cumparase, insa tata fusese de parere ca razboiul n-a"ea sa ia sfirsit doar pentru ca ascunzi mastile si le
interzici copiilor pistoalele-laser jucarii. 0ai bine sa se joace de-a razboiul, si sa aiba o sansa in plus de
supra"ietuire, cind urmau sa re"ina &indacii.
*$aca "oi supra"ietui jocurilor,* se &indi Ender. -si puse masca. Se strinse in jurul fetei sale precum
de&etele unei miini. *$ar nu asa simte un &indac*, isi spuse baiatul. *El nu poarta cipul acesta ca pe o
masca, este chiar cipul lui. Oare pe planetele lor, &indacii se joaca cu masti de oameni/ Si oare cum ne
numesc ei/ .iermii, pentru ca suntem atit de moi si lunecosi in comparatie cu ei.*
Ai &rija, .ierme, rosti el.
$e abia il putea "edea pe )eter prin &aurile pentru oci. Fratele sau rinji:
.ierme, da/ #ine, &indacel mititel, ia sa "edem cum ti se spar&e capsorul!
Ender nu "azu lo"itura, ci intui doar o usoara deplasare a centrului de &reutate al lui )eter1 masca nu-i
permitea "ederea periferica.
)e neasteptate, simti durerea si socul izbiturii in urece1 isi pierdu ecilibrul si cazu.
+u "ezi prea bine, &indace/ cicoti )eter.
Ender incerca sa-si scoata masca. Fratele lui ii atinse testiculele cu "irful piciorului.
+-o scoate, suiera el.
#aiatul isi cobori miinile.
)eter il apasa cu talpa. $urerea ful&era prin Ender1 se circi.
+u te strin&e, &indacule! O sa te disecam. -n sfirsit, am pus laba pe unul "iu dintre "oi si-o sa
aflam cum functionati.
)eter, &ata..., spuse Ender.
*)eter, &ata*. Foarte bine! $eci &indacii ne pot &ici numele. )uteti "orbi ca niste copilasi dra&uti,
ca sa "a iubim si sa fim dra&uti cu "oi. $ar nu tine! Eu imi dau seama ce sunteti de fapt. Au "rut sa fii om,
,ertisorul, dar de fapt esti un &indac, si-acum se "ede.
4idica piciorul si in&enunce pe Ender, apasindu-l pe abdomen, ciar sub stern. ,reptat, incepu sa
sporeasca apasarea. Ender respira tot mai &reu.
,e-as putea ucide-n felul asta, sopti )eter. Sa apas mereu, pina mori. $up-aia as zice ca n-am stiut
ca te durea, ca noi ne jucam..., m-ar crede, si totul ar fi in re&ula. -ar tu ai fi mort. ,otul ar fi in re&ula!
Ender nu putea raspunde1 rasufla tot mai ane"oios. S-ar fi putut ca )eter s-o faca. )robabil ca nu
intentiona, totusi s-ar fi putut...
.orbesc serios, continua fratele sau. +u stiu ce crezi, dar "orbesc serios. )e tine te-au autorizat
doar pentru ca eu eram atit de promitator, insa nu le-am implinit asteptarile. ,u te-ai descurcat mai bine. Ei
cred ca esti mai bun. $ar eu nu "reau un fratior mai bun, Ender. +u "reau un ,ert.
O sa spun totul, zise .alentine.
+-o sa te creada nimeni.
'e mine ma "or crede.
Atunci o sa mori si tu, scumpa surioara.
.ezi sa nu! replica .alentine. Cine te "a crede cind o sa spui: *+-am stiut ca asta o sa-l omoare pe
Andrew. -ar dupa ce el a murit, nu am stiut c-o s-o omoare si pe .alentine*.
Apasarea slabi putin.
#un. +u azi. $ar intr-o buna zi, "oi doi n-o sa mai fiti impreuna. Si "a a"ea loc un accident.
+umai &ura e de tine, spuse .alentine. +-o sa faci nimic din toate astea.
+u/
Si stii de ce/ intreba fata. )entru ca "rei s-ajun&i in &u"ern, cind o sa fii mare. .rei sa fii "otat. Si
n-or sa te "oteze, daca ad"ersarii or sa descopere ca atit fratele cit si sora ta au murit cind erau mici, in urma
unor accidente ciudate. Si mai ales datorita scrisorii pe care am introdus-o in fisierul meu secret, care "a fi
descis in caz ca "oi muri.
+u-mi "inde mie &o&osi, pufni )eter.
Scrie asa: *+-am murit de moarte naturala. 0-a ucis )eter si, daca nu l-a omorit deja pe Andrew, o
"a face in curind.* +u-i suficient ca sa te condamne, dar ajun&e ca sa nu fii niciodata "otat.
,u esti acum monitorul lui, spuse )eter. Ar fi bine sa-l supra"e&ezi, zi si noapte. Ar fi bine sa stai
tot timpul lin&a el.
Ender si cu mine nu suntem prosti. A"em note la fel de bune ca si tine. #a ciar mai bune, la unele
materii. Suntem niste copii teribil de inteli&enti. +u esti cel mai destept, )eter. Esti numai cel mai mare.
$a, stiu. .a "eni insa o zi cind nu "ei fi lin&a el, cind "ei uita. #rusc iti "ei aminti si "ei fu&i la el.
Si-o sa-l &asesti, "iu si ne"atamat. -ar data urmatoare n-o sa te mai sperii atit de tare si nici n-o sa mai aler&i.
Si, de fiecare data, il "ei &asi ne"atamat. Si-o sa crezi c-am uitat. Ciar daca o sa-ti amintesti ce-ti spun acum,
o sa crezi c-am uitat. Asa "or trece anii. Apoi "a a"ea loc un &roaznic accident, iar eu ii "oi &asi trupul si "oi
plin&e in oote lin&a el si tu o sa-ti amintesti con"ersatia asta, .all5, dar iti "a fi rusine de tine insati ca ti-ai
amintit-o, deoarece o sa stii ca eu m-am scimbat, ca intr-ade"ar a fost un accident, ca-i crud din partea ta sa-
ti reamintesti ce am spus intr-o cearta din copilarie. +umai ca "a fi ade"arat. Eu o sa scap, el o sa moara si tu
nu "ei face nimic, absolut nimic. -nsa n-ai decit sa crezi in continuare ca eu sunt doar cel mai mare.
Cel mai mare &aozar, zise .alentine.
)eter sari in picioare si se repezi spre ea. Fata se feri. Ender isi smulse masca. )eter se trinti pe spate
in patul sau si incepu sa rida in oote, foarte amuzat, pina ii dadura lacrimile.
Sunteti &roza"i "oi doi, cei mai mari fraieri de pe planeta )amint!
Acum ne "a zice ca totul a fost o &luma, comenta .alentine.
+u o &luma, ci un joc. .a pot face sa credeti orice. .a pot face sa dansati ca niste marionete.
-n&rosindu-si &lasul, "orbi amenintator: O sa "-omor, si-o sa "a tai bucatele, si-o sa "-arunc la &unoi! -zbucni
din nou in ris: Cei mai mari fraieri din tot Sistemul Solar!
Ender ramase locului, pri"indu-l cum ride si se &indi la Stilson, amintindu-si ce simtise cind ii
zdrobise nasul. *6ui ar fi trebuit sa i-o fac. El ar fi meritat-o.*
)arca citindu-i &indurile, .alentine sopti:
+u, Ender!
)eter se rasuci brusc pe o parte, sari din pat si se &emui &ata de lupta.
#a da, Ender, cicoti el. Oricind, Ender.
Ender ridica piciorul drept si-si scoase pantoful. -l tinu in sus.
.ezi, aici pe "irf/ E sin&e, )eter.
.aaai! .aaai, mor! 0or! Ender a omorit o plosnita si-acum o sa m-omoare si pe mine!
+-a"eai cum sa-l impresionezi. -n adincul sufletului, )eter era un criminal, dar nimeni n-o stia, cu
e(ceptia .alentinei si a lui Ender.
0ama "eni acasa si-l consola pe Ender, cind afla de monitor. ,ata sosi si el si repeta intruna cit de
&roza"a era surpriza1 a"eau copii atit de fantastici, incit &u"ernul le spusese sa faca trei si acum &u"ernul nu
mai "oia sa ia pe nici unul, asa ca ramasesera cu trei, continuau sa-l aiba pe ,ert... pina cind lui Ender ii "eni
sa-i stri&e: *Stiu ca-s un ,ert, stiu, daca "rei o sa plec, ca sa nu te mai simti rusinat in fata tuturor, imi pare rau
ca nu mai am monitorul si acum ai trei copii si nici o e(plicatie limpede, e atit de stinjenitor pentru tine, iarta-
ma, iarta-ma, iarta-ma!*
Statea in pat, pri"ind in sus prin bezna. -n patul de deasupra lui il putea auzi pe )eter, rasucindu-se si
foindu-se intruna. Apoi fratele sau cobori si iesi din odaie. Ender auzi apa cur&ind la baie1 dupa aceea, silueta
lui )eter se contura in cadrul usii.
*Crede ca dorm. O sa ma ucida!*
)eter se apropie, dar nu sui in patul sau.
.eni si mai aproape si ramase lin&a capul lui Ender.
,otusi nu intinse mina, ca sa ia o perna si sa-l sufoce.
+u a"ea nici un fel de arma.
Ender, sopti el, iarta-ma... iarta-ma... Stiu ce simti, iarta-ma, sunt fratele tau. ,e iubesc!
0ult mai tirziu, rasuflarea re&ulata a lui )eter do"edi ca baiatul adormise. Ender isi scoase plasturele
de pe &it.
Si, pentru a doua oara in ziua aceea, plinse.
Capitolul 3
GRAFF
'unctul slab e sora-sa. O iubeste cu adevarat.
Stiu. a poate strica totul, de la inceput. #-o sa vrea s-o paraseasca.
Si-atunci ce-o sa faci$
Sa-l conving ca doreste sa vina cu noi mai mult decit doreste sa stea cu ea.
-um o sa faci asta$
O sa-l mint.
Si daca nu reusesti$
Atunci o sa-i spun adevarul. Avem voie sa facem asta, in ca)uri e!ceptionale. Stii bine
ca nu putem prevedea totul.
6a dejun, Ender nu a"u pofta de mincare. Se intreba mereu cum a"ea sa fie la scoala. -ntilnirea cu
Stilson dupa bataia de ieri... Ce a"eau sa faca prietenii acestuia/ )robabil nimic, dar nu putea fi si&ur. +-ar fi
"rut sa se duca la scoala.
+u maninci, Andrew/ il intreba maica-sa.
#una dimineata, Ender, rosti )eter intrind in odaie. 0ersi ca ti-ai lasat mizeria aia de burete in
mijlocul baii.
Special pentru tine, mormai baiatul.
Andrew, trebuie sa maninci!
Ender isi intinse inceieturile, intr-un &est ce spunea: *Faceti-mi perfuzii!*
Foarte amuzant, comenta mama. -ncerc sa fiu &rijulie, dar asta nu-i intereseaza pe &enialii mei
copii.
2enele tale ne-au facut &eniali, mama, spuse )eter. $e la tata sa stii ca n-am capatat nimic.
,e-am auzit, spuse tatal, fara sa-si ridice pri"irea de pe stirile afisate pe tablia mesei, in timp ce
minca.
+ici n-as fi zis-o, daca stiam ca nu m-auzi.
0asa bizii. A"eau musafiri.
Cine-i/ intreba mama.
,atal apasa un buton si pe ecranul sau aparu un barbat. )urta sin&ura uniforma militara care mai
insemna ce"a, F-: Flota -nternationala.
Credeam ca s-a terminat, comenta tatal.
)eter isi turna lapte peste ful&ii de cereale.
*)oate ca*, se &indi Ender, *intr-ade"ar, azi nu "a trebui sa ma duc la scoala.*
0a duc sa "ad despre ce-i "orba, spuse tatal sculindu-se. .oi terminati de mincat.
4amasera locului, dar nu mincara. $upa cite"a clipe, tatal aparu si-o cema pe mama.
Ai incurcat-o, zise )eter. Au aflat ce i-ai facut lui Stilson si-o sa te trimita la-ncisoare, in Centura.
+-am decit sase ani, prosto"ane, sunt minor.
Esti un ,ert, raatule! +-ai nici un drept.
.alentine aparu somnoroasa, cu parul ciufulit.
%nde-s mami si tati/ 0i-e rau si nu pot sa mer& la scoala.
Ai e(amen oral, este/ pufni )eter.
2ura, )eter! se rasti fata.
Ar trebui sa te rela(ezi si sa te bucuri. )utea fi si mai rau.
+u stiu cum.
)utea fi un e(amen anal.
'a, a, facu .alentine. %nde-s mama si tata/
.orbesc cu un tip din F-.
-nstincti", .alentine pri"i spre Ender. 6a urma urmei, ani de zile asteptasera sa "ina cine"a si sa le
spuna ca Ender fusese acceptat, ca a"eau ne"oie de el.
Asa-i, uita-te la el, spuse )eter. $ar sa stii ca poate fi "orba de mine. )oate ca si-au dat seama ca
sunt totusi cel mai bun.
Se simtea frustrat si de aceea era rautacios, ca de obicei.
%sa se descise.
Ender, rosti tatal, "ino, te ro&.
-mi pare rau, )eter, cicoti .alentine.
+u-i absolut nimic de ris, se incrunta tatal.
Ender il urma pe ol. Ofiterul F- se scula in picioare cind il "azu, dar nu intinse mina spre baiat.
0ama isi rasucea "eri&eta de pe de&et.
Andrew, rosti ea, niciodata n-am crezut ca esti un bataus.
Stilson e in spital, spuse tatal. 6-ai aranjat destul de rau. Cu picioarele, Ender... n-a fost prea
sporti".
Ender clatina din cap. -n pri"inta lui Stilson, se asteptase sa "ina cine"a de la scoala, nu un ofiter al
flotei. Era mai serios decit crezuse. Si totusi nu stia ce altce"a ar fi putut face.
Ai "reo e(plicatie pentru purtarea dumitale, tinere/ intreba ofiterul.
#aiatul clatina iarasi din cap. +u stia ce sa spuna, si-i era teama sa nu se prezinte mult mai monstruos
decit il prezentau propriile sale fapte. *O s-accept pedeapsa, oricare ar fi ea*, isi spuse. *+umai sa terminam
odata.*
Eram dispusi sa acordam circumstante atenuante, urma ofiterul. $ar trebuie sa-ti spun ca raportul
n-arata deloc bine. 6-ai lo"it in testicule, apoi in fata si pe tot corpul, cind era cazut... se pare ca ti-a facut
placere.
+u, sopti Ender.
Atunci de ce-ai facut-o/
Era cu banda lui.
Si/ Asta constituie o scuza/
+u.
Spune-mi de ce ai continuat sa-l lo"esti/ -l doborisesi deja.
$oborindu-l, am cisti&at prima lupta. .oiam sa le cisti& si pe urmatoarele, ciar atunci, ca sa ma
lase-n pace!
Ender nu se mai putu stapini, era prea inspaimintat, prea rusinat de propriile sale fapte: desi se
straduise sa n-o faca, plinse din nou. +u-i placea sa plin&a. O facea rareori1 acum, in mai putin de o zi, plin-
sese de trei ori. Si de fiecare data, fusese mai rau. -ar sa te smiorcai in fata mamei, a tatei si a ofiterului, era
de-a dreptul rusinos.
Ati luat monitorul, spuse el. ,rebuia sa ma apar, nu/
,rebuia sa fi cerut ajutorul unui adult, incepu tatal.
-nsa ofiterul tra"ersa olul catre Ender. -ntinse mina:
Ender, numele meu este 2raff. Colonel '5rum 2raff. Sunt directorul ciclului de antrenament
primar al Scolii de 6upta din Centura. Am "enit sa-ti propun sa intri la scoala.
$upa toate...
$ar monitorul...
%ltima etapa a testarii a fost de a "edea ce se "a intimpla in absenta monitorului. +u procedam
intotdeauna asa, insa in cazul tau...
Si-am absol"it/
0ama era neincrezatoare.
)entru ca l-a ba&at in spital pe baiatul acela/ Ce-ati fi facut daca-l omora, ii dadeati o medalie/
+u conteaza ce anume a facut, doamna 7i&&in. -mportant este moti"ul. -i intinse un dosar
"oluminos: acestea sunt ordonantele. Fiul dumnea"oastra a primit aprobarea Ser"iciului de Selectie al F-. $e-
si&ur, a"em deja acceptul dumnea"oastra, acordat in momentul confirmarii conceperii, altfel nu se putea
naste. $in clipa aceea era al nostru, daca trecea testele.
Cind "orbi, &lasul tatalui tremura:
+-a fost tocmai ele&ant din partea dumnea"oastra sa ne lasati sa credem ca nu-l doriti. Si apoi sa-l
luati.
-ar sarada aceasta cu Stilson..., incepu mama.
+u a fost o sarada, doamna 7i&&in. )ina n-am stiut care este moti"atia lui Ender, nu puteam fi
si&uri ca nu era un alt... trebuia sa stim ce inteles a"ea actiunea lui. Sau, cel putin, ce inteles i-a conferit
Ender.
E neaparat ne"oie sa folositi porecla aceea stupida/
0ama incepu sa plin&a.
-mi pare rau, doamna 7i&&in. $ar acesta e numele pe care-l foloseste ciar el.
Si acum ce "eti face, domnule colonel/ intreba tatal. O sa iesiti pur si simplu pe usa, amindoi/
$epinde.
$e ce anume/
$aca Ender doreste sa "ina.
0ama rise amar.
Aa, deci totusi e "orba de "oluntariat. Ce dra&ut!
)entru dumnea"oastra doi, ale&erea a fost facuta atunci cind l-ati conceput pe Ender. $ar el n-a
ales inca. 4ecrutii sunt o carne buna de tun, dar pentru ofiteri ne trebuie "oluntari.
Ofiteri/ intreba Ender.
6a sunetul "ocii sale, ceilalti amutira.
$a, incu"iinta 2raff. Scoala de 6upta pre&ateste "iitorii capitani de na"e stelare, comandanti de
flotile si amirali.
'aideti sa nu ne pacalim sin&uri! rosti furios tatal. Citi din baietii de la Scoala de 6upta ajun& sa
comande na"e/
$in pacate, domnule 7i&&in, informatia respecti"a este secreta. 1a pot spune ca nici unul dintre
baietii nostri care au izbutit sa termine primul an n-au absol"it cu &rad mai mic decit cel de ofiter. Si nici unul
n-a ocupat o functie inferioara celei de secund pe o na"a interplanetara. Ciar si in cadrul fortelor de aparare
locale din propriul nostru sistem planetar, este o cinste deloc ne&lijabila.
Citi izbutesc sa termine primul an/ intreba Ender.
,oti cei care "or s-o faca.
Ender fu &ata sa rosteasca: *Eu "reau!* -si tinu insa &ura. Ar fi scapat pentru o "reme de scoala, desi
drumul dura doar cite"a zile. Ar fi scapat de )eter un lucru mult mai important, ce putea fi ciar o
cestiune "itala. ,otusi, sa-i paraseasca pe mama si pe tata si, in primul rind, sa se desparta de .alentine... Si
sa de"ina soldat... 6ui Ender nu-i placeau luptele. +u-i placea &enul de confruntari preferate de )eter cei
puternici impotri"a celor slabi dar nu-i placea nici "arianta folosita de el: cei inteli&enti impotri"a celor
prosti.
Cred, continua 2raff, ca Ender si cu mine trebuie sa discutam intre patru oci.
+u, spuse tatal.
+u-l "oi lua fara sa "a las sa mai "orbiti, zise colonelul. $esi nu m-ati putea opri s-o fac.
,atal il pri"i indelun&, apoi se scula si parasi olul. 0ama ramase inca o clipa si-l strinse usor de mina
pe Ender. Cind iesi, incise usa dupa ea.
Ender, incepu 2raff, daca "ii cu mine n-o sa te mai intorci aici multa "reme. -n Scoala de 6upta nu
e(ista "acante. +ici "izitatori. %n ciclu complet de instructie dureaza pina la "irsta de saisprezece ani in
anumite circumstante, poti capata prima permisie cind implinesti doisprezece ani. Crede-ma, oamenii se
scimba mult in sase ani, sau in zece. $aca "ii cu mine, cind iti "ei re"edea sora, pe .alentine, ea "a fi
femeie. .eti fi ca doi straini. .ei continua s-o iubesti, dar n-o "ei mai cunoaste. .ezi, nu spun ca "a fi usor.
0ama si tata/
Eu te cunosc, Ender. $e mai multa "reme am studiat inre&istrarile monitorului. +u "ei simti lipsa
parintilor... oricum, nu mult timp. Si nici ei nu-ti "or duce dorul prea mult.
Fara sa "rea, lacrimile aparura in ocii baiatului. -si feri cipul, dar nu si le sterse.
Ei te iubesc, Ender. ,rebuie totusi sa intele&i cit i-a costat "iata ta. Amindoi s-au nascut in familii
e"la"ioase, stiai/ ,atal tau a fost botezat cu numele de :on )aul 7ieczore;. Catolic. Al saptelea din noua
frati.
*+oua copiii E incredibil. Criminal!*
-n numele credintei reli&ioase, oamenii sunt in stare de actiuni stranii. Cunosti pedepsele, Ender
pe "remuri nu erau atit de aspre, dar nici ne&lijabile. $oar primii doi copii beneficiau de educatie &ratuita.
-mpozitele se majorau cu fiecare nou nascut. 6a saisprezece ani, tatal tau a in"ocat 6e&ea +esupunerii
Familiale pentru a se desparti de ai sai. Si-a scimbat numele, a renuntat la reli&ia lui si a decis sa nu aiba mai
mult de cei doi copii le&ali. Era otarit. -n copilarie a a"ut parte de atitea persecutii si injosiri, incit s-ajurat
ca nici unul din copiii lui sa nu treaca prin asa ce"a. )ricepi/
+u m-a dorit...
$e fapt, nimeni nu-si doreste un ,ert. +u te poti astepta sa fie fericiti. ,otusi parintii tai reprezinta
cazuri aparte. Amindoi si-au abandonat reli&ia mama ta a fost mormon insa sentimentele lor au ramas
ambi&ue. Stii ce inseamna ambi&uu/
+eclar...
Se simt rusinati ca pro"in din familii care au recurs la nesupunere. Ascund acest amanunt. 0ama ta
refuza sa admita ca s-a nascut in %ta, tocmai pentru a nu fi suspectata. ,atal tau isi nea&a obirsia poloneza,
deoarece )olonia n-a aderat nici acum la 6e&ea +esupunerii si din acest moti" sufera sanctiuni internationale.
$eci, dupa cite "ezi, faptul ca au un ,ert, ciar si in urma instructiunilor directe ale &u"ernului, anuleaza tot
ce au incercat sa faca.
Stiu asta.
Situatia e insa mult mai complicata. ,atal tau ti-a pus numele unui sfint crestin. #a mai mult, el
insusi "-a botezat pe toti trei, imediat cum "-a adus de la maternitate. 0ama ta n-a fost de acord. S-au certat
de fiecare data1 ea nu se opunea botezului, ci ritualului catolic. -n realitate, ei n-au renuntat la reli&iile lor. )e
tine te pri"esc ca pe un simbol al mindriei, deoarece au fost capabili sa ocoleasca le&ea si sa aiba un ,ert.
$ar, in acelsi timp, reprezinti un simbol al lasitatii, deoarece n-au indraznit sa mear&a mai departe si sa
practice nesupunerea pe care continua s-o considere corecta. -n plus, esti si un simbol al rusinii publice,
pentru ca la fiecare pas apari in calea eforturilor lor de-a fi asimilati in societatea normala, docila.
$e unde stiti toate astea/
Am monitorizat pe fratele si pe sora ta, Ender. .ei ramine surprins cind "ei afla cit de sensibile sunt
aceste instrumente. Am fost conectati direct la creierul tau. Am auzit tot ce ai auzit si tu, indiferent daca
ascultai atent sau nu. -ndiferent daca intele&eai sau nu. #oi intele&eam.
$eci parintii mei ma iubesc... si nu ma iubesc.
,e iubesc. -ntrebarea este daca te doresc aici. )rezenta ta in aceasta casa este o permanenta sursa
de tensiune. -ntele&i/
+u eu sunt cel care pro"oaca tensiunea.
+u-i "orba de ceea ce faci, Ender. Ci de insasi "iata ta. Fratele tau te uraste deoarece esti do"ada
"ie ca el n-a fost indeajuns de bun. )arintilor tai le amintesti permanent de trecutul pe care "or sa-l uite.
.alentine ma iubeste!
$in toata inima. Complet, fara rezer"e, ea iti este de"otata si tu o adori. ,i-am spus ca nu "a fi usor.
Cum este... acolo$
0ulta munca. 6ectii, la fel ca scoala de aici, dar mai multa matematica si calculatoare. -storie
militara. Strate&ie si tactica. Si, in primul rind, Sala de 6upta.
Ce-i asta/
:ocuri de-a razboiul. ,oti baietii sunt or&anizati in armate. -n fiecare zi au loc batalii in
imponderabilitate. +imeni nu-i ranit, dar "ictoriile si infrin&erile sunt importante. ,oti pornesc ca soldati
simpli, e(ecutind ordine. #aietii mai mari sunt ofiterii "ostri si obli&atia lor este sa "a instruiasca si sa
comande in batalii. 0ai multe nu-ti pot spune. E ca un joc de-a &indacii si astronautii. $iferenta e ca ai arme
care functioneaza si camarazi soldati care lupta alaturi de tine, iar intre&ul tau "iitor si "iitorul rasei umane
atirna de cit de bine in"eti si te lupti. Este o "iata dura si n-o sa ai o copilarie normala. $esi&ur, cu mintea ta
si fiind un ,ert, mereu in&iontit, oricum n-ai fi a"ut o copilarie normala.
Sunt numai baieti/
Si cite"a fete. -n &eneral ele nu absol"a testele de acceptare. Au impotri"a lor prea multe "eacuri
de e"olutie. -n nici un caz nu "ei &asi una ca .alentine. O sa &asesti insa frati.
Ca )eter/
)eter n-a fost acceptat tocmai pentru ca-l urasti.
+u-l urasc. $oar ca...
,i-e frica de el. Ei bine, sa stii ca )eter nu-i deloc rau. Fusese cel mai bun pe care il &asisem dupa
multa "reme. Am cerut parintilor tai sa aiba o fiica in continuare ar fi facut-o oricum sperind ca .a-
lentine "a fi un )eter mai blind. Ea a fost insa prea blinda. Atunci te-am cerut pe tine.
Ca sa fiu jumatate )eter si jumatate .alentine.
$aca totul iesea bine.
Si-a iesit/
$in cite ne dam seama, da. ,estele noastre sunt foarte bune, insa ele nu ne spun totul. $e fapt, cind
ajun&em la esenta, nu ne spun aproape nimic. ,otusi sunt mai bune decit nimic.
2raff se intinse si apuca miinile baiatului.
Ender 7i&&in, daca ar fi fost doar problema ale&erii celui mai bun si mai fericit "iitor pentru tine,
ti-as fi spus sa stai acasa. 4amii aici, cresti, fii fericit. E(ista lucruri si mai rele decit sa fii ,ert, lucruri mai
rele decit un frate mai mare, care nu se poate decide daca sa fie o fiinta omeneasca sau un sacal. Scoala de
6upta este unul dintre acele lucruri. -nsa noi a"em ne"oie de tine. )oate ca tu consideri &indacii un simplu
joc, dar ultima data aproape ca ne-au terminat. +e-au fost superiori ca numar si armament. +e-a sal"at doar
faptul ca noi l-am a"ut pe cel mai stralucit comandant militar de pina acum. -i poti spune soarta sau
$umnezeu, sau noroc orb l-am a"ut pe 0azer 4ac;am.
-nsa acum nu-l mai a"em, Ender. Am strins absolut tot ce-a putut produce omenirea si am construit o
flota pe lin&a care cea a &indacilor pare o ceata de copii zburdalnici. A"em si arme noi. ,otusi, e posibil sa nu
fie suficient. 6a urma urmei, in cei optzeci de ani scursi de la ultimul razboi si ei au a"ut timp sa se
pre&ateasca. +e trebuie cei mai buni oameni pe care-i putem obtine, si asta cit mai repede. )oate ca n-o sa
lucrezi pentru noi, sau poate ca da. )oate ca "ei ceda sub presiune, poate ca-ti "ei distru&e "iata, poate ca ma
"ei uri pentru ca am "enit astazi in casa ta. -nsa daca e(ista macar o sansa ca datorita prezentei tale in flota
omenirea sa supra"ietuiasca si &indacii sa ne lase in pace pentru totdeauna... atunci iti "oi cere s-o faci. Sa "ii
cu mine!
6ui Ender ii "enea &reu sa se concentreze asupra colonelului. 2raff ii parea indepartat si foarte
marunt1 l-ar fi putut prinde cu o penseta si ba&a in buzunar. Sa paraseasca totul de aici, si sa mear&a intr-un
loc e(trem de dur, fara .alentine, fara mama si tata/
Se &indi apoi la filmele despre &indaci, pe care toti erau obli&ati sa le "ada cel putin o data pe an.
+imicirea Cinei. #atalia Centurii. 0oarte, suferinta si teroare. Si 0azer 4ac;am cu mane"rele sale scli-
pitoare, distru&ind o flota dusmana de doua ori mai numeroasa si cu o putere de foc dubla, utilizind micutele
na"e pamintene, care pareau atit de fra&ile si ne"olnice. Aidoma unor copii, luptindu-se cu adultii. *Si am
in"ins!*
0a tem, sopti Ender. $ar o sa "in cu tine.
Spune-o inca o data, ii ceru 2raff.
)entru asta am fost nascut, nu/ $aca nu mer&, de ce mai sunt "iu/
+u-i indeajuns de bine.
+u "reau sa mer&, spuse Ender, dar o "oi face.
2raff incu"iinta.
,e poti raz&indi. ,e poti raz&indi pina in clipa cind te sui in masina alaturi de mine. $upa aceea,
esti la dispozitia Flotei -nternationale. Ai inteles/
Ender incu"iinta.
#ine. Atunci sa le spunem.
0ama incepu sa plin&a. ,atal il strinse puternic in brate pe Ender. )eter dadu mina cu el si-i spuse:
#aftosul naibii de cacacios fara creier!
.alentine il saruta si-si lasa lacrimile pe obrajii lui.
+u a"ea nimic de impacetat. +ici un obiect personal pe care sa-l ia.
Scoala iti "a pune la dispozitie tot ce "ei a"ea ne"oie, de la uniforma la recizite. -ar in pri"inta
jucariilor... acolo e(ista un sin&ur joc.
6a re"edere, rosti Ender catre familia sa. -l prinse de mina pe colonelul 2raff si pornira spre usa.
Omoara niste &indaci si pentru mine! stri&a )eter.
,e iubesc, Andrew! ooti mama.
O sa-ti scriem! spuse tatal.
-ar cind sui in "eiculul silentios de pe coridor, baiatul auzi plinsetul indurerat al .alentinei:
-ntoarce-te la mine! O sa te iubesc toata "iata!
Capitolul 4
CALATORIA
-u nder va trebui sa mentinem o balanta delicata. Sa-l i)olam suficient ca sa ramina
creativ, altfel se va adapta sistemului de aici si-l vom pierde.
%n acelasi timp, trebuie sa ne asiguram ca-si va de)volta din plin capacitatile de
conducere.
1a conduce, daca va merita sa fie avansat.
#u-i atit de simplu. ,a)er /ac0ham si-a putut conduce micuta flota la victorie. 'ina la
declansarea urmatorului ra)boi, se vor aduna prea multe, chiar si pentru un geniu. 'rea multe
nave. *rebuie sa-si conduca subordonatii cu mina sigura.
-e gro)av! Sa fii geniu si amabil.
#u amabil. Daca va fi amabil, gindacii ne vor termina.
Deci il vei i)ola.
'ina a&ungem la Scoala, voi avea gri&a sa fie complet separat de restul baietilor.
#u ma indoiesc. Abia astept sa a&ungeti aici. Am vi)ionat inregistrarea conflictului cu
Stilson. #u vii cu un baietel dragalas...
"resesti. foarte dragalas. Dar nu-ti face gri&i. 1om re)olva problema cit ai bate din
palme.
2neori ma gindesc ca-ti face placere sa faci bucati geniile astea mititele.
si asta o arta, iar eu sunt foarte, foarte priceput. Dar chiar sa-mi faca placere$ ,da,
poate. ,ai ales atunci cind bucatelele se remontea)a si iese altceva mai bun.
sti un monstru.
,ultumesc. Asta inseamna si-o gradatie$
Doar o medalie. (ugetul nu-i infinit.
Se spune ca imponderabilitatea poate pro"oca dezorientare, mai ales la copii, care nu stapinesc inca
sensul directiei. -nsa Ender era dezorientat ciar inainte de a parasi &ra"itatia )amintului. Ciar inainte de
lansarea na"etei.
Erau cu totii nouasprezece baieti. %mplusera mai intii autobuzul, apoi ascensorul. .orbeau, &lumeau,
se laudau si rideau. Ender ramasese tacut. .azuse cum ii obser"au 2raff si ceilalti ofiteri. -i analizau. *,ot
ceea ce facem inseamna ce"a*, pricepu Ender. *Faptul ca ei rid. Faptul ca eu nu rid.*
Se juca putin cu ideea de a incerca sa se comporte la fel cu restul baietilor. +u-i "enea insa in minte
nici o &luma si nici una de-a lor nu i se parea amuzanta. -ndiferent de sursa "eseliei lor, Ender nu putea &asi o
stare aidoma inauntrul sau. Era speriat si teama il facea serios.
-l ecipasera intr-o uniforma-combinezon1 era straniu sa nu porti o centura in jurul mijlocului. Astfel
imbracat, se simtea parca in pielea &oala. )este tot se "edeau camere ,., cocotate de parca ar fi fost niste
animale pe umerii unor barbati care se plimbau peste tot. -ndi"izii se miscau lent si felini, ca ima&inile sa fie
cit mai bune. Ender isi dadu seama ca si el incepuse sa umble ca ei.
Se incipui acordind un inter"iu tele"iziunii. )rezentatorul intrebindu-l: *Cum "a simtiti, domnule
7i&&in/* *$estul de bine, doar flamind.* *Flamind/* *A, da, nu ai "oie sa maninci timp de douazeci de ore
inainte de lansare.* *Ce interesant, nu stiam acest amanunt.* *$e fapt, toti suntem destul de infometati.* -ar in
tot acest timp, pe durata inter"iului, Ender si reporterul a"eau sa umble inainte si inapoi prin fata
operatorului, cu pasi lenti si felini. )entru prima data, baiatului ii "eni sa rida. 8imbi. Cei de lin&a el rideau
ciar atunci, din alt moti". *Au crezut ca rid de &luma lor*, isi spuse Ender. *-nsa eu ma amuz de ce"a mult
mai cara&ios.*
%rcati pe scara unul cite unul, "orbi un ofiter. Cind ajun&eti la un rind cu locuri &oale, ocupati-l.
+u e(ista locuri la &eam.
Era o &luma. Ceilalti baieti risera.
Ender era printre ultimii, desi nu ciar ultimul. Camerele ,. continuau sa transmita. *Oare .alentine
ma "a "edea disparind in na"eta/* Se &indi sa fluture bratul, sa aler&e la camera mare si sa-l intrebe: *)ot
spune .alentinei <6a re"edere=/* +u stia ca, daca ar fi facut asa ce"a, episodul urma sa fie cenzurat,
deoarece se presupunea ca toti baietii ce aspirau la Scoala de 6upta erau niste eroi. +u duceau dorul nimanui.
Ender nu a"ea abar de cenzura, totusi stia ca ar fi fost o &reseala sa fu&a spre camera ,..
,ra"ersa pasarela scurta pina la usa na"etei. Obser"a ca peretele din dreapta lui era mocetat, aidoma
unei podele. Acolo incepu dezorientarea, in clipa cind se &indi la perete ca fiind o dusumea, a"u senzatia ca el
mer&ea pe un perete. Ajunse la scarita si "azu ca suprafata "erticala dinapoia ei era, de asemenea, mocetata.
*%rc in susul podelei. 0ina cu mina, pas cu pas.*
Apoi, ca amuzament, isi ima&ina ca de fapt cobora in josul peretelui. O facu aproape instantaneu,
mental, autocon"in&indu-se de ine(istenta &ra"itatiei. Se pomeni strin&ind cu palmele scaunul, desi &ra"itatia
il apasa cu fermitate in el.
Ceilalti baieti mai topaira o "reme pe scaunele lor, impin&indu-se, tra&indu-se si tipind. Ender
e(amina atent centurile si-si dadu seama cum trebuiau asezate ca sa-l fi(eze de umeri, de mijloc si printre pi-
cioare. -si incipui na"a atirnind cu susul in jos, de curbura inferioara a )amintului, tinuta cu fermitate de
de&etele uriase ale fortei &ra"itationale. *$ar "om scapa din ele*, se &indi. *.om cadea de pe aceasta
planeta.*
+u intelese atunci semnificatia ideii. 0ai tirziu insa, a"ea sa-si aminteasca cum, ciar inainte de-a
parasi )amintul, se &indise pentru prima data la acesta ca la o planeta oarecare, nu neaparat lumea lui natala.
Aa, le-ai dat deja de capat, remarca 2raff.
Statea pe scarita.
+u "eniti cu noi/ intreba Ender.
$e obicei nu cobor pe planete pentru recrutari, raspunse colonelul. Sunt un fel de sef pe acolo.
Administratorul Scolii. Ca un director. 0i-au atras atentia ca trebuie sa ma intorc, altfel imi pierd slujba.
8imbi.
Ender surise si el. Se simtea bine in prezenta lui 2raff. Era un om bun. Si era directorul Scolii de
6upta. Se rela(a putin. A"ea sa aiba un prieten acolo.
#aietii care inca nu-si pusesera centurile erau acum fi(ati cu ele. 4amasesera asa o ora, in timp ce un
monitor le prezenta traiectoria na"etei, istoria zborurilor spatiale si posibilul lor "iitor cu marile na"e F-.
E(trem de plictisitor. Ender mai "azuse asemenea filme.
+umai ca atunci nu fusese fi(at intr-un scaun al na"etei. Atirnind cu capul in jos sub &lobul
pamintesc.
6ansarea n-a fost rea. Se speriase putin. Cite"a z&iltiituri, cite"a clipe de panica la &indul ca putea fi si
prima lansare esuata din istoria na"etei. $in filme nu-si daduse seama cita "iolenta puteai simti, intins pe
spate intr-un fotoliu moale.
Apoi totul se linisti, si intr-ade"ar atirna in ceruri, lipsit de orice &reutate.
$ar deoarece se reorientase deja, nu fu surprins cind 2raff aparu pe scarita cu spatele, de parca ar fi
coborit spre botul na"etei. +ici nu se simti socat, cind colonelul isi strecura picioarele sub o treapta si se
impinse cu bratele, asa incit se balansa in pozitie "erticala, ca intr-un a"ion obisnuit.
)entru unii, reorientarea insemna prea mult. %n baiat icni, Ender intelese de ce nu a"usesera "oie sa
manince absolut nimic cu douazeci de ore inainte de lansare. .oma n-ar fi fost prea amuzanta in impon-
derabilitate.
-nsa pentru el, jocul cu &ra"itatia al lui 2raff era distracti". -l impinse ciar mai departe, ima&inindu-
si ca barbatul atirna cu capul in jos de pe culoarul central, apoi ca statea perpendicular pe un perete lateral.
2ra"itatia putea functiona in orice directie. *-n orice directie doresc eu. 6-as putea face pe 2raff sa stea in
cap, fara ca el s-o stie.*
Ce ti se pare asa cara&ios, 7i&&in/
2lasul colonelului era rastit.
*Oare ce-am &resit/* se intreba Ender. *Am ris prea tare/*
,i-am pus o intrebare, soldat! latra 2raff.
*A, da! Acesta e inceputul instructiei.* Ender "azuse cite"a filme militare, si intotdeauna se racnea
din plin la inceputul instructiei, inainte ca soldatul si ofiterul sa de"ina prieteni buni.
$a, domnule, rosti el.
Atunci, raspunde!
0-am &indit cum ati atirna cu capul in jos. 0i s-a parut cara&ios.
Acum i se parea o imbecilitate, sub pri"irile reci ale lui 2raff.
)entru tine o fi cara&ios. 0ai &indeste cine"a la fel/
0urmure ne&ati"e.
Si de ce, ma ro&, nu este/ 2raff ii pri"i dispretuitor. Cretini, asta a"em in na"eta! -mbecili cu
mintea cit bobul de mazare. %nul sin&ur dintre "oi a a"ut inteli&enta sa-si dea seama ca, in imponderabilitate,
directiile sunt acolo unde doresti tu sa fie/ )ricepi asta, Safts/
#aiatul incu"iinta.
#a n-ai priceput nimic. #ineinteles ca nu. +u numai ca esti prost, dar si mincinos! -n na"eta asta
e(ista un sin&ur baiat cu creier, si acela este Ender 7i&&in. %itati-"a bine la el, &o&omanilor! El "a ajun&e
comandant atunci cind "oi abia "eti iesi din scutece. )entru ca el stie cum sa &indeasca in imponderabilitate,
pe cind "oi de-abia "a abtineti sa nu "omitati.
,otusi nu asa trebuia sa continue filmul. 2raff ar fi trebuit sa-l mustruluiasca, nu sa-l numeasca cel
mai bun. 6a inceput, ei doi trebuiau sa fie dusmani, pentru a de"eni prieteni mai tirziu.
Cei mai multi dintre "oi or sa dea ci(. Obisnuiti-"a cu ideea, picilor! Cei mai multi "or sfirsi in
Scoala de Front, pentru ca n-a"eti creieri pentru pilotajul in spatiu. Cei mai multi nu meritati nici macar
costul transportului la Scoala de 6upta, pentru ca n-a"eti "aloarea necesara. %nii dintre "oi s-ar putea sa
reuseasca. 2nii dintre "oi s-ar putea sa aiba oarecare "aloare pentru omenire. $ar nu "a bizuiti pe asta! Eu
fac prinsoare pe unul sin&ur dintre "oi.
#rusc, 2raff facu un salt pe spate si prinse scara cu miinile, apoi isi desprinse picioarele de pe treapta.
Statea in miini, daca podeaua era jos. Atirna in brate, daca podeaua era sus. $eplasindu-si palmele pe trepte,
parcurse rapid culoarul pina la locul sau.
Se pare ca ai dat lo"itura, sopti un baiat de lin&a Ender.
Ender clatina din cap.
Oo, nici macar nu-mi raspunzi/
+u i-am cerut eu sa spuna toate astea, sopti Ender.
Simti o durere neasteptata in moalele capului. Apoi inca una. Cite"a cicoteli inapoia lui. )robabil ca
baiatul din spatele sau isi desfacuse centurile. $in nou o lo"itura. *6asa-ma!*, se &indi Ender. *Eu nu ti-am
facut nimic.*
-nca o lo"itura. 4isete dinspre baieti. 2raff nu "edea ce se intimpla/ +-a"ea de &ind sa-l opreasca/
Alta lo"itura. 0ai tare. -l duru cu ade"arat. %nde era 2raff/
-n clipa aceea, pricepu. Colonelul pro"ocase totul in mod deliberat. Era mai rau decit smotrul din
filme. Cind ser&entul te cinuia, ceilalti te simpatizau. $ar cind esti preferatul ofiterului, esti urit de toti.
'ei, cacaciosule, se auzi o soapta dindarat. 4eceptiona o noua lo"itura. Asta-ti place/ #ai, super-
creier, asta-i cara&ios/
O alta lo"itura, atit de puternica incit Ender icni de durere.
$aca totul fusese premeditat de 2raff, n-a"ea sa primeasca nici un ajutor din e(terior. Astepta, pina
cind crezu ca a"ea sa urmeze alta lo"itura. *Acum!*, isi spuse. -ntr-ade"ar, lo"itura sosi. -l duru, insa Ender
incerca de acum sa aprecieze momentul urmatoarei. *Acum!* E(act asa cum banuise. *,e-am prins*, se &indi
el.
-n clipa urmatoarei lo"ituri, Ender ridica ambele brate, prinse inceietura celui din spate si o smuci cu
toata puterea.
-n conditii de &ra"itatie, baiatul ar fi fost izbit de spatarul fotoliului lui Ender, stri"indu-si pieptul. -n
imponderabilitate, zbura insa complet peste locul din fata lui, ridicindu-se catre plafon. Ender nu se astepta la
asa ce"a. +u-si daduse seama ca imponderabilitatea amplifica forta unui copil. #aiatul pluti prin aer, ricosa
din ta"an si se lo"i de un alt pasa&er, dupa care zbura pe culoar, rotindu-si bratele pina ce racni, atunci cind se
izbi de batardoul din fata, cu bratul stin& rasucit sub el.
$urase numai cite"a secunde. 2raff ajunsese deja acolo, cule&ind baiatul din aer. -l purta cu
de(teritate pe culoar, spre celalalt ofiter.
#ratul stin&. Cred ca-i rupt, spuse el.
)este o clipa, ranitul primi un sedati" si ramase linistit in aer, in "reme ce ofiterul ii strinse o atela in
jurul bratului.
Ender simti ca i se face rau. .rusese doar sa-i prinda bratul a&resorului. #a nu! #a nu1 dorise sa-i faca
rau si smucise cu toata forta. +u intentionase un asemenea deznodamint, dar acum celalalt simtea e(act
durerea pe care Ender dorise sa-l faca s-o simta. -mponderabilitatea il pacalise, asta fusese totul. *Sunt )eter.
Sunt e(act ca el.* Si Ender se detesta pentru asta.
2raff "eni in fata cabinei.
Ce-i cu "oi, nu-n"atati ciar nimic/ -n amaritele alea de creiere nu "-a intrat macar un sin&ur
lucru/ Ati "enit aici ca sa de"eniti soldati. -n "ecile "oastre scoli, in "ecile "oastre familii, poate ca erati
rasfatati, poate ca erati duri, poate ca erati destepti. -nsa noi ale&em doar pe cei mai buni dintre cei mai buni
si de-acum incolo numai astfel de pusti "eti intilni. Si cind "a zic ca Ender 7i&&in e cel mai bun din na"eta
asta, ba&ati-"-o bine in cap! +u "a puneti cu el! Sa stiti ca in Scoala de 6upta au murit destui baietasi. E
limpede/
,ot restul drumului a fost tacere. #aiatul de lin&a Ender fu e(trem de atent sa nu-l atin&a.
*+u sunt un uci&as*, isi repeta intruna Ender. *+u sunt )eter! -ndiferent ce ar zice el, nu sunt asa. +u!
0-am aparat doar. 4ezistasem mult timp. Am fost rabdator. +u sunt ceea ce zice el!*
$ifuzoarele ii anuntara ca se apropiau de scoala1 in urmatoarele douazeci de minute, frinara si
acostara. Ender ramase inapoia celorlalti. +imeni nu se opuse sa-l lase sa fie ultimul care parasea na"eta,
urcind in directia care fusese *jos* cind se imbarcasera. 2raff astepta la capatul tubului strimt ce le&a na"eta
de Scoala de 6upta.
Ai calatorit bine, Ender/ intreba "esel colonelul.
Credeam ca-mi sunteti prieten. Fara sa "rea, &lasul baiatului tremura.
Ce te-a facut sa crezi asta, Ender/ paru surprins barbatul.
)entru ca... *)entru ca mi-ai "orbit cu blindete si sincer.* +-ati mintit.
+u "oi minti nici acum. 0eseria mea nu este sa-ti fiu prieten. 0eseria mea este sa produc cei mai
buni soldati din lume. $in intrea&a istorie a lumii. A"em ne"oie de un +apoleon. $e un Ale(andru. +umai ca
+apoleon a fost in"ins in cele din urma, iar Ale(andru a ars repede si a murit tinar. +e trebuie un -uliu Cezar,
atit ca el s-a transformat in dictator si a murit din cauza asta. 0eseria mea este sa produc o a-semenea
personalitate, precum si toti barbatii si femeile de care "a a"ea ne"oie sa o ajute. +icaieri nu spune ca trebuie
sa ma imprietenesc cu copiii.
--ati facut sa ma urasca.
Si/ Ce-o sa faci/ O sa te-ascunzi intr-un colt/ O sa-ncepi sa-i pupi in fund, ca sa te iubeasca din
nou/ E(ista un sin&ur lucru care-i "a face sa nu te mai urasca: sa fii atit de bun in tot ceea ce faci, incit sa nu
te poata i&nora. 6e-am spus ca esti cel mai bun. Acum ai face bine sa fii cu ade"arat asa.
Si daca nu pot/
2inionul tau. %ite ce-i, imi pare rau daca te simti sin&ur si speriat, insa &indacii sunt acolo, in
spatiu. 8ece miliarde, o suta de miliarde, un milion de miliarde, abar n-a"em. +ici macar nu stim cite na"e
au. Au arme pe care nu le putem intele&e, si otarirea de-a le folosi pentru a ne distru&e. +u-i "orba numai de
)amint, Ender. E "orba de noi! $e omenire. $in punctul de "edere al restului )amintului, noi putem fi
nimiciti, deoarece planeta ar continua cu urmatorul pas e"oluti". $ar omenirea nu "rea sa moara. Ca specie,
am e"oluat pentru a supra"ietui. -ar modul in care o facem este sa selectam si iar sa selectam, si, in sfirsit, la
cite"a &eneratii o data, sa obtinem &eniul. -n"entatorul rotii. Al focului. Al zborului. -ntemeietorul de orase,
de natiuni, de imperii. Ai inteles ce"a din toate astea/
Ender crezu ca intelesese, dar nu era si&ur, asa incit tacu.
+u. #ineinteles ca nu. $e aceea, o sa ti-o spun in mod direct. Oamenii sunt liberi, cu e(ceptia
cazurilor cind omenirea are ne"oie de ei. )oate ca omenirea are ne"oie de tine. Ca sa faci ce"a. Eu cred ca
omenirea are ne"oie de mine ca sa aflu la ce te pricepi. Este posibil ca amindoi sa facem niste lucruri
condamnabile1 insa daca omenirea supra"ietuieste, atunci am fost niste unelte bune.
$oar atit/ Simple unelte/
Oamenii, pri"iti ca indi"izi, sunt cu totii unelte, pe care ceilalti le folosesc pentru a ne ajuta pe noi
toti sa supra"ietuim.
Asta-i o minciuna!
+u. Este doar o jumatate de ade"ar. -ti poti face &riji despre cealalta jumatate dupa ce "om cisti&a
acest razboi.
Se "a termina inainte ca eu sa cresc, spuse Ender.
Sper ca &resesti, replica 2raff. Apropo, nu-ti e de nici un folos faptul ca discuti cu mine. Fara
indoiala, baietii le spun acum celorlalti ca Ender 7i&&in sta ca sa-l lin&a pe 2raff. $aca mer&e "orba ca esti
omul profesorilor, te-ai ars.
Cu alte cu"inte: *pleaca si lasa-ma-n pace.*
6a re"edere, spuse Ender. Se tiri in brate de-a lun&ul tubului pe unde disparusera ceilalti baieti.
2raff pri"i dupa el.
El e/ intreba un ofiter de alaturi.
$umnezeu stie, raspunse colonelul. $aca nu-i el, atunci ar fi bine s-apara cit mai repede.
)oate ca nu-i nimeni, zise ofiterul.
)oate. -n cazul asta, cred ca $umnezeu e un &indac. O poti spune si altora.
O s-o fac.
4amasera tacuti o "reme.
Anderson/
$a/
)ustiul &reseste. -i sunt cu ade"arat prieten.
Stiu.
El e curat. E bun pina-n adincul inimii.
Am citit rapoartele.
Anderson, &indeste-te ce-i "om face.
-l "om face cel mai celebru comandant militar din istorie.
Si dupa aceea ii "om arunca destinul lumii pe umeri. )entru binele lui, sper sa nu fie el. .orbesc
serios.
6inisteste-te. S-ar putea ca &indacii sa ne omoare pe toti, inainte ca el sa absol"e.
2raff zimbi.
Ai dreptate. $eja ma simt mai bine.
Capitolul 5
JOCURILE
Ai toata admiratia mea. 2n brat rupt... a fost o lovitura de maestru.
A fost un accident.
1orbesti serios$ u te-am laudat de&a in raportul oficial.
prea mult. %l transforma pe pustiul ala afurisit intr-un erou. Ar putea strica instructia
multora. ram sigur ca o sa strige dupa a&utor.
Sa strige dupa a&utor$ -re)usem ca asta apreciai cel mai mult la el faptul ca-si
re)olva singur problemele personale. -ind va fi in spatiu, incon&urat de o flota dusmana, nu va
sari nimeni sa-l a&ute, oricit ar striga.
-ine s-ar fi gindit ca fraierul de pusti o sa-si desfaca centurile$ Si c-o sa se i)beasca
asa rau de batardou$
%nca un e!emplu al imbecilitatii militare. Daca ai fi avut un dram de minte, ai fi urmat o
cariera profitabila de pilda, sa vin)i asigurari pe viata.
valabil si pentru tine, minte diabolica!
*rebuie sa ne obisnuim cu realitatea ca suntem doar persona&e secundare. -u destinul
omenirii in miinile noastre. %ti da un sentiment delicios de putere, nu$ %ar daca de data aceasta
vom fi invinsi, nu va e!ista nici o critica la adresa noastra.
#-am gindit niciodata asa. Si mai bine ar fi sa nu fim invinsi.
1e)i cum se descurca nder. Daca l-am pierdut de&a, daca nu poate re)olva situatia,
cine-i urmatorul$
O sa fac o lista.
%ntre timp, gindeste-te cum sa lucram cu el.
*i-am spus. #u poate fi smuls din i)olarea lui. %i este imposibil sa creada ca va fi a&utat
vreodata. Si daca va considera, fie numai si o singura data, ca e!ista o cale mal usoara, e
terminat.
Ai dreptate. Ar fi teribil daca ar crede ca are un prieten.
'rieteni poate avea. 'arinti insa, nu!
Cind Ender ajunse in dormitor, ceilalti baieti isi alesesera deja paturile. Se opri in usa, cautind cu
pri"irea locul ramas liber. ,a"anul era scund daca se ridica pe "irfuri, il putea atin&e cu de&etele. O in-
capere ca pentru copii, cu patul inferior asezat direct pe podea. #aietii il pri"eau pe furis. $upa cum era de
asteptat, sin&urul pat neocupat era cel de jos, ciar lin&a usa. )entru o clipa, Ender se &indi ca acceptind locul
cel mai prost, nu facea decit sa incurajeze ulterioarele incercari de intimidare. Cu toate acestea, n-ar fi putut
da jos un alt baiat din patul sau.
Asa incit, zimbi lar& si rosti cu &las tare:
'ei, multumesc!
+u fu deloc sarcastic. O spuse cu atita sinceritate, de parca i s-ar fi pastrat pozitia cea mai buna.
Continua:
Credeam c-o sa fiu ne"oit sa ro& pe cine"a sa-mi cedeze patul de lin&a usa.
Se aseza si pri"i in dulapiorul ce statea descis la picioarele patului. )e interiorul usii era lipit un
anunt:
*)une palma pe scannerul
de la capatiiul patului
si rosteste-ti numele de doua ori.*
2asi scannerul, o placa de plastic mat. Aseza mina stin&a pe ea si pronunta:
Ender 7i&&in. Ender 7i&&in.
Scannerul straluci "erzui. Ender incise usa dulapiorului, apoi incerca s-o descida. +u reusi. )use
palma pe scanner si rosti:
Ender 7i&&in.
$ulapiorul se descise. 6a fel si celelalte trei compartimente.
)rimul dintre ele continea patru salopete asemanatoare celei pe care o purta si alta alba. Al doilea a"ea
inauntru un mini-pupitru, aidoma celor de la scoala. $eci inca nu terminasera cu studiile.
Compartimentul principal continea lozul cel mare. 6a prima "edere parea un costum spatial complet,
cu casca si manusi. $esi lipseau fermoarele de etansare pneumatica, ii acoperea perfect trupul. Era masi"
capitonat, dar putin cam ri&id.
Alaturi se &asea un pistol. Semana cu o arma laser, deoarece tea"a era din sticla &roasa, transparenta.
,otusi, astfel de arme nu puteau fi lasate pe mina copiilor...
+u este laser, rosti un &las.
Ender ridica pri"irea. -n fata lui se afla un barbat pe care nu-l mai "azuse pina atunci. ,inar si aratos.
Emite insa un fascicul destul de in&ust, continua necunoscutul. #ine focalizat. $e la o suta de
metri, poate proiecta un cerculet de lumina de sapte centimetri diametru.
6a ce foloseste/ intreba Ender.
6a jocurile pe care o sa le jucam. ,oata lumea si-a descis dulapul/ #arbatul pri"i in jur: ati urmat
instructiunile si ati introdus amprenta palmara si "ocala/ )ina n-o "eti face, nu puteti descide dulapurile.
$ormitorul acesta e casa "oastra pentru primul an... sau cam asa ce"a, de aceea ale&eti-"a patul dorit si
ocupati-l. $e obicei, "a lasam sa "a ale&eti un sef si-l instalam jos lin&a usa, dar se pare ca locul respecti" a
fost ocupat. Acum nu mai putem anula codurile introduse in dulapurile personale. $eci, &inditi-"a pe cine
"reti sa ale&eti. Cina se ser"este peste sapte minute. %rmati punctele luminoase de pe podea. )entru "oi,
codul culorilor este rosu-&alben-&alben. $e cite ori "i se "a cere sa urmati un traseu, "a fi rosu-&alben-
&alben, trei puncte alaturate... mer&eti acolo unde "a indica luminile respecti"e. Care-i codul culorilor
"oastre, baieti/
4osu-&alben-&alben!
)erfect. +umele meu este $ap. )entru urmatoarele luni, eu sunt mamica "oastra.
#aietii risera.
4ideti cit "reti, dar nu uitati! $aca "a rataciti prin scoala, ceea ce este foarte posibil, nu incepeti sa
descideti usi la intimplare. %nele din ele dau direct in spatiu. Alte risete. Este mai bine sa spuneti cui"a ca
mamica "oastra e $ap si "oi fi anuntat. Sau spuneti codul culorii, si "i se "a lumina traseul spre casa. Orice
problema a"eti, "eniti sa discutati cu mine. +u uitati, eu sunt sin&ura persoana de aici care e platita sa se
poarte dra&ut cu "oi. -nsa nu prea dra&ut. $aca sunteti obraznici, "a atin&. Ati priceput/
4isera din nou. ,oti baietii din dormitor de"enisera prietenii lui $ap. Copiii inspaimintati sunt usor de
cucerit.
Cine-mi zice in ce directie este *jos*/
-i spusera.
Corect, asa-i! $e fapt, acest *jos* inseamna spre e!terior. Statia se roteste, si din cauza asta a"eti
senzatia ca *jos* e intr-acolo. -n realitate, podeaua se curbeaza in sus in directia aceea. $aca ati umbla mult
incolo, ati re"eni in punctul de pornire. +u incercati insa s-o faceti. $eoarece mer&ind in *sus*, acolo e
sectorul profesorilor, iar in partea cealalta cel al baietilor mari. -ar baietilor mari nu le plac pustii curiosi.
S-ar putea s-o incasati. $e fapt, o veti incasa! -ar atunci sa nu "eniti biziind la mine. Ati inteles/ Aici e
Scoala de 6upta, nu o &radinita.
Si-atunci ce sa facem/ intreba un ne&ru, un baietel e(trem de mic, care ocupa un pat de sus, pe
lin&a Ender.
$aca nu "a place s-o incasati, &inditi-"a si sin&uri ce ati putea face. $ar "a pre"in: omorul e
pedepsit de re&ulament. 6a fel si orice ranire intentionata. Am inteles ca in na"eta s-a petrecut un incident.
%n brat fracturat... $aca se mai intimpla asa ce"a, autorul e con&elat. Ati inteles/
Ce-nseamna *con&elat*/ intreba cel cu bratul rupt.
Con&elat/ $epozitat in fri&. E(pediat pe )amint. S-a terminat cu Scoala de 6upta!
+imeni nu se uita spre Ender.
$eci, baieti, daca "reunul dintre "oi se &indeste sa fie zurba&iu, cel putin s-o faca cu cap. Ati
inteles/
$ap pleca. #aietii continuau sa nu-l pri"easca pe Ender.
Ender simti un nod in stomac. +u simtea nici o parere de rau pentru pustiul al carui brat il rupsese. Era
un Stilson. Si ca Stilson, isi aduna deja o &asca. %n &rup micut, citi"a dintre baietii mai "oinici. 4ideau in
celalalt capat al dormitorului si, la rastimpuri, unul dintre ei se intorcea si pri"ea catre el.
Ender dorea din tot sufletul sa re"ina acasa. Ce le&atura a"eau toate astea cu sal"area lumii/
0onitorul nu mai e(ista acum. Era din nou sin&ur impotri"a bandei, numai ca aceasta se afla ciar in dormi-
torul lui. $in nou )eter, insa fara .alentine.
,eama se mentinu si pe durata cinei, deoarece nimeni nu se aseza lin&a el in cantina. Ceilalti baieti
pala"ra&eau despre fel de fel de subiecte: tabela care acoperea un perete, mincarea, baietii mai mari... Ender
nu putea decit sa pri"easca, sin&ur...
)e tabela erau afisate si palmaresuri. 4aportul "ictorii-infrin&eri si scorul cel mai recent.
%nii dintre baietii mari pri"eau la anumite meciuri. $oua ecipe, 0anticorul si .ipera, n-a"eau afisat
ultimul scor rubrica respecti"a clipea luminos. Ender banui ca se infruntau ciar arunci.
Obser"a ca cei mari erau impartiti in &rupuri, dupa uniformele pe care le purtau. -n &eneral discutiile
se purtau intre baieti cu aceleasi uniforme, dar e(istau si e(ceptii.
Ciclul intii cole&ii lui si cele doua, trei &rupuri imediat superioare ca "irsta a"eau
combinezoane albastre, simple. -nsa ceilalti, care faceau parte din ecipe, purtau uniforme mult mai fisticii.
Ender incerca sa &iceasca din ce ecipe faceau parte. Scorpionii si )aianjenii erau usor de identificat. 6a fel,
Flacarile si .alurile.
%n baiat mare se aseza lin&a el. Era mult mai "irstnic parea sa aiba doisprezece sau treisprezece
ani.
-ntrase in pubertate.
Salut, rosti el.
Salut.
Eu sunt 0ic;.
Ender.
Asta-i un nume/
$e cind eram mic de tot. Asa-mi spunea sora-mea.
+u-i un nume rau aici. Ender... ,erminatorul. +u/
Asa sper.
,u esti &indacul din ciclu-ntii/
Ender inalta din umeri.
Am "azut ca maninci sin&ur. Fiecare ciclu-ntii are unul de-asta. %n pusti pe care nimeni nu-l
iubeste din capul locului. %neori, ma &indesc ca profesorii o fac intentionat. +u-s foarte cumsecade. O sa
"ezi tu.
$a.
$eci, tu esti &indacul/
Cred ca da.
'ei! Sa stii ca nu trebuie sa plin&i. -i dadu lui Ender cifla sa si-i lua desertul: 0aninca cestiile
nutriti"e. ,e tin in forma.
Si tu/ intreba Ender.
Eu/ Eu sunt un nimic. %n pirt prin "entilatie. Sunt tot timpul aici, dar de cele mai multe ori n-o stie
nimeni.
Ender zimbi fara cef.
$a, amuzant, da9 nu-i un banc. Aici n-ajun& nicaieri. 0-am si facut mare... -n curind o sa ma
trimita la urmatoarea scoala. +ici "orba sa fie Scoala de ,actica. Stii, n-am fost niciodata priceput ca sef. +u-
mai tipii care ajun& sefi au sansa s-ajun&a acolo.
Si cum ajun&i sef/
)ai, daca stiam, crezi ca mai zaceam aici/ )e citi de "irsta mea "ezi in jur/
*+u multi*, &indi Ender dar tacu.
Citi"a. +u-s sin&urul jumate-con&elat. 0ai suntem citi"a. Ceilalti sunt toti comandanti. ,oti tipii
din ciclul meu au acum ecipele lor. +u si eu.
Ender incu"iinta din cap.
Asculta, piciule. -ti fac o fa"oare. Fa-ti prieteni. Fii sef. )upa si-n fund, daca-i ne"oie, insa daca
ceilalti te dispretuiesc... te-ai prins ce "reau sa zic/
Ender incu"iinta din nou.
+u-u, abar n-ai de nimic! .oi, nou-"enitii, sunteti toti la fel. 'abar n-a"eti de nimic. A"eti capul
ca spatiul. 2ol! Si daca "-atin&e ce"a, cadeti &ramada. Auzi, cind o s-ajun&i ca mine, nu uita ca cine"a te-a
pre"enit. E ultimul lucru dra&ut pe care-o sa-l mai faca cine"a pentru tine.
Atunci tu de ce mi-ai zis/ intreba Ender.
Esti smecer, nu/ ,aci si maninca!
Ender tacu si minca. +u-i placea 0ic;. Stia insa ca niciodata n-ar fi ajuns ca el. )oate ca asta doreau
profesorii, dar nu intentiona sa le cinte in struna.
*+u "oi fi &indacul clasei mele*, se &indi. *+u i-am parasit pe .alentine, pe mama si pe tata ca sa "in
aici si sa fiu con&elat.*
$ucind furculita spre &ura, isi putu simti familia in jur, asa cum fusese intotdeauna. Stia in ce parte
trebuia sa intoarca pri"irea, daca "oia s-o "ada pe mama, dascalind-o pe .alentine sa nu mai plescaie. Stia
unde era tata, parcur&ind stirile de pe masa si lasind impresia ca participa la con"ersatie. )eter, prefacindu-se
ca scoate un bob de mazare din nas... ciar si el putea fi amuzant.
Fusese o &reseala sa se &indeasca la ei. Simti un nod ridicindu-i-se in &it si-l in&iti1 nu-si mai zarea
farfuria.
+u putea plin&e. +u e(ista nici o sansa de-a fi tratat cu compasiune. $ap nu era mama. Orice semn de
slabiciune le-ar fi spus Stilson-ilor si )eter-ilor ca putea fi in&enunciat. $e aceea, Ender facu ceea ce facea
intotdeauna cind il cinuia )eter. -ncepu sa recite puterile lui doi. *%nu, doi, patru, opt, saisprezece, treizeci
si doi, saizeci si patru.* 0ai departe, atit cit putea tine minte numerele: *l>?, >@A, @l>, l B>C, > BC?, C BDA, ?
lD>, lA E?C, E> FA?, A@ @EA, lEl BF>, >A> lCC.* 6a AF lB? ?AC incepu sa fie nesi&ur uitase o cifra/ ,rebuia
sa fie la zecile de milioane, la sutele de milioane, sau pur si simplu la milioane/ incerca sa dubleze totul si
pierdu sirul cifrelor. *l EC> nu-stiu-cum. lA/ Sau lF FE?/* +u mai stia. *$e la inceput!* ,oate puterile lui > pe
care le putea tine minte. $urerea disparuse. 6acrimile disparusera. +u o sa plin&a.
+u plinse pina cind "eni noaptea si luminile se stinsera. Auzi citi"a baieti, scincind dupa mamele, tatii
sau ciinii lor. +u se putu stapini. #uzele sale formara numele .alentinei. -i putea auzi &lasul, rizind unde"a
pe coridoare. O putea "edea pe mama, descizind usa ca sa se asi&ure ca totul era in re&ula. -l putea auzi pe
tata, ootind la un film. ,otul era perfect clar, si n-a"ea sa mai fie niciodata asa. *O sa fiu mare cind ii "oi
re"edea, o sa am cel putin doisprezece ani. $e ce am zis <da=/ $e ce am fost atit de prost/* Scoala ar fi fost
un fleac. -nfruntarea zilnica cu Stilson. Si cu )eter. Era un pisacios. +u-i era teama de el!
*.reau acasa*, sopti Ender.
$ar soapta lui era aceeasi pe care o folosea cind stri&a de durere, cinuit de )eter. Sunetul nu ajunse
mai departe de urecile sale, ba ciar nici pina acolo.
Si lacrimile lui putura sa se prelin&a nedorite pe cearsaf, dar suspinele ii erau atit de slabe, incit patul
nu se clinti, si atit de tacute, incit nu puteau fi auzite. ,otusi durerea ramase acolo, sufocindu-i &itlejul si
narile, arzindu-i pieptul si ocii. *.reau acasa!*
-n noaptea aceea, $ap "eni in dormitor si trecu neauzit printre paturi, atin&ind ici-colo cite un copil.
Acolo unde o facea, suspinele nu incetau, ci sporeau. -n locul acesta, un &est de blindete era suficient pentru
a face un copil sa plin&a. +u insa si pe Ender. Cind intra $ap, lacrimile lui incetasera si fata ii era uscata. Era
fata neade"arata pe care o arata mamei si tatei, atunci cind )eter fusese crud cu el si nu indraznea sa se
tradeze. *)entru asta, iti multumesc, )eter. )entru ocii uscati si plinsul tacut. 0-ai in"atat cum sa ascund
orice as simti. Am ne"oie de asa ce"a, mai mult decit oricind.*
333
%rma scoala. 8ilnic, lectii. Citire. 0atematica. -storie. .ideo cu batalii spatiale sin&eroase, cu soldati
re"arsindu-si maruntaiele prin na"ele &indacilor. 'olofilme ale razboaielor *curate* ale flotei, na"ete
transformindu-se in norisori de lumina, ecipaje uci&indu-se cu indeminare prin bezna cosmica. Erau multe
lucruri noi. Ender muncea din &reu, ca fiecare. Cu totii se straduiau din rasputeri pentru prima data in "iata
lor, si pentru prima data in "iata lor se intreceau cu cole&i cel putin la fel de inteli&enti.
-nsa jocurile... ele erau totul! Ele umpleau orele dintre desteptare si stin&ere.
$ap ii duse in sala de jocuri ciar a doua zi. Se afla deasupra sectorului unde locuiau si in"atau baietii.
%rcara scari de-a lun&ul carora &ra"itatia scadea treptat, si apoi, ca intr-o &rila, "azura luminile orbitoare ale
jocurilor.
)e unele le cunosteau1 altele le jucasera ciar acasa la ei. Simple, sau mai complicate. Ender trecu pe
lin&a jocurile "ideo bidimensionale si pri"i ce jucau cei mari: jocuri olo&rafice cu obiecte deplasindu-se prin
aer. Era sin&urul pusti din partea aceea a salii si, din cind in cind, unul dintre baietii mai mari ii dadea cite un
brinci. *Ce cauti aici/ Ster&e-o! 8boara!* Si bineinteles ca zbura, in &ra"itatia redusa, ridicindu-si picioarele
si plutind pina se izbea de ce"a, sau de cine"a.
$ar de fiecare data se intorcea, poate in alt loc, pentru a studia jocul din alt un&i. Era prea scund ca
sa "ada comenzile, dar nu erau importante. )rinsese esentialul. Felul cum jucatorul sapa tunele prin intuneric,
tunele de lumina pe care inamicii le cautau si le urmareau nemilosi, pina ii ajun&eau na"a. )uteai folosi
capcane: mine, bombe plutitoare, bucle prin care sa-ti ratacesti dusmanul, parcur&indu-le la infinit. %nii
jucatori erau inteli&enti. Altii pierdeau repede.
Cu toate acestea, lui Ender ii placea mai mult cind se infruntau doi oameni. Atunci trebuiau sa se
foloseasca de tunelele celuilalt si in scurt timp era clar care dintre ei intelesese strate&ia jocului.
$upa "reo ora, se plictisi. )ricepuse deja re&ulile. )ricepuse si al&oritmul calculatorului si stia ca l-ar
fi putut pacali cu re&ularitate, o data ce stapinea comenzile. Spirale cind inamicul juca intr-un anume fel1
bucle, cind juca altfel. Asteptind in ambuscada la o capcana. -nstalind sapte capcane si apoi ademenindu-l pas
cu pas. +u era nici o dificultate1 jucai pina ce calculatorul de"enea atit de rapid incit refle(ele umane nu-l mai
puteau depasi. +u era amuzant. Ar fi preferat sa se infrunte cu ceilalti baieti. #aieti care jucasera atit de mult
cu calculatorul, incit ciar si atunci cind se intreceau intre ei, incercau sa-l copieze.
2indeau ca o masina, nu erau niste oameni.
*--as putea bate! --as putea bate!*
As "rea sa fac o partida cu tine, se adresa ultimului cisti&ator.
.ai de mine, ce-i asta/ facu baiatul. E un &ind, sau un &indac/
A sosit ultimul transport de pitici, "orbi un altul.
$ar vorbeste... Stiati ca pot "orbi/!
Am inteles, facu Ender. ,i-e frica sa te intreci cu mine, doua din trei.
Sa te bat pe tine e la fel de usor ca pisatul sub dus, spuse baiatul.
Si nici pe jumatate asa de placut, comenta altul.
Eu sunt Ender 7i&&in.
Asculta, bai piciule! ,u esti un nimeni. ,e-ai prins/ Esti un nimeni, te-ai prins/ Esti un nimeni
pina n-ai fript pe cine"a. ,e-ai prins/
Ar&oul baietilor mai mari a"ea propriul lui ritm. Ender il intelese destul de repede.
$aca-s un nimeni, atunci de ce ti-e frica sa "edem care cisti&a doua din trei/
Acum ceilalti baieti de"enisera nerabdatori.
Fri&e-l odata pe cacacios, ca pierdem timpul!
Ender trecu in fata butoanelor nefamiliare. 0iinile lui erau mici, insa comenzile nu erau complicate.
-si dadu seama destul de repede cum se comandau anumite arme. 0iscarile se dirijau cu un jo5stic; clasic.
6a inceput, refle(ele ii erau incete. Celalalt baiat, al carui nume nu-l aflase, il intrecea cu usurinta. ,otusi,
Ender in"ata multe si se descurca mult mai bine cind jocul lua sfirsit.
0ultumit, pustiu9/
$oua din trei.
+oi nu jucam asa.
$eci m-ai batut prima data cind am atins jocul, replica Ender. $aca n-o poti face de doua ori, n-o
poti face deloc.
:ucara din nou si de data aceasta Ender fu indeajuns de abil ca sa aplice cite"a mane"re, pe care
ad"ersarul nu le mai intilnise, in mod si&ur, niciodata. ,actica dupa care juca el nu se putea adapta. Ender nu
in"inse usor, dar in"inse.
#aietii mari incetara sa mai rida si sa &lumeasca. Al treilea joc se desfasura in tacere absoluta. Ender il
cisti&a repede si cate&oric.
$upa ce lua sfirsit, unul dintre pri"itori spuse:
Era si timpul sa-nlocuiasca rabla asta de masina. A ajuns in asa al, ca orice tantalau o poate bate.
+ici un cu"int de apreciere. Aceeasi tacere apasatoare si cind Ender pleca.
+u iesi din sala. Se opri ce"a mai departe si pri"i cum urmatorii jucatori incercau sa foloseasca
trucurile lui. *Orice tantalau/* surise el. *+u ma "or uita.*
Se simtea bine. Cisti&ase impotri"a celor mari. )oate ca nu fusesera cei mai buni dintre ei, insa
scapase de spaima ca Scoala de 6upta putea fi prea &rea pentru el. +-a"ea decit sa urmareasca jocul si sa-l
intelea&a, iar apoi, utilizind sistemul, putea ciar sa e(celeze.
Cu ade"arat &rele erau asteptatul si pri"itul. ,rebui sa le indure pe toata perioada ce urma. #aiatul al
carui brat il rupsese urmarea sa se razbune. Se numea #ernard. -si pronunta numele cu accent frantuzesc,
deoarece francezii, cu aro&antul lor separatism, insistasera ca in"atarea Standardei sa nu inceapa inainte de
patru ani, cind structurile limbii franceze erau deja fundamentate. Accentul ii conferea un aer e(otic,
interesant1 bratul rupt facuse din el un martir, iar sadismul lui era un ma&net natural pentru toti cei carora le
placea durerea altora.
Ender de"eni dusmanul lor.
Fleacuri... -i lo"eau patul cu piciorul de cite ori ieseau sau intrau in dormitor. -l imbrinceau cind isi
ducea ta"a cu mincare. -i puneau piedica pe scari. Ender in"ata rapid sa nu-si lase nici un lucru neincuiat in
dulap1 in"ata de asemenea sa fie iute pe picioare, sa-si recapete ecilibrul. #ernard ii spusese odata
*0aladroit*, si porecla prinsese.
E(istau momente cind Ender clocotea de furie. $esi&ur, minia era inutila in cazul lui #ernard. )ur si
simplu, baiatul era un tortionar. )e Ender il infuria cit de supusi il urmau ceilalti. Cu si&uranta isi dadeau
seama ca razbunarile se datorau rautatii. Cu si&uranta, stiau ca el declansase totul in na"eta, ca Ender nu
facuse decit sa replice "iolentei, insa, daca stiau, se purtau ca si cum n-ar fi a"ut abar1 iar daca nu stiau, ar fi
trebuit sa-si dea seama din purtarea lui #ernard ca era "iclean.
Ender nu era unica tinta. #ernard punea bazele unui re&at.
$e la periferia &rupului, Ender pri"ea cum francezul stabilea o ierarie. %nii baieti ii erau folositori si-
i ma&ulea in mod descis. Altii erau de acord sa fie slujitori, facind orice ar fi dorit el, desi ii trata cu dispret.
E(istau insa si citi"a pe care ii irita comportarea lui #ernard.
)ri"indu-i, Ender ii remarca iute. Sen era micut, ambitios si usor de scos din sarite. #ernard
descoperise repede toate acestea si incepuse sa-l numeasca 4ima.
)entru ca-i atit de mic, spuse el si pentru ca serpuieste. %ite cum bitiie din fund cind mer&e.
Sen plecase iritat, dar baietii ootisera si mai tare:
-a uitati-"a la fundul lui! )a, 4ima!
Ender nu-i spusese nimic lui Sen ar fi fost prea e"ident ca-si forma propriul &rup ri"al. Statea cu
pupitrul in poala, straduindu-se sa para cufundat in studiu.
+u in"ata. -si pro&rama pupitrul sa trimita un mesaj din treizeci in treizeci de secunde. 0esajul se
adresa tuturor baietilor, era scurt si la obiect. 0ai &reu fusese sa-si scoata numele sau, asa cum puteau face
profesorii. -ntotdeauna, mesajele trimise de baieti inserau automat si numele autorului. Ender nu sparsese
inca sistemul de protectie al profesorilor, ca sa afle cum anume putea e(pedia un mesaj neiscalit. $ar putea sa
infiinteze un fisier pentru un ele" ine(istent, pe care il boteza Dumne)eu.
Cind mesajul fu &ata, incerca sa-i atra&a atentia lui Sen. )recum toti ceilalti baieti, acesta il pri"ea pe
#ernard si &asca lui rizind si &lumind, amuzindu-se pe seama profesorului de matematica, care se oprea
adesea in mijlocul unei fraze si se uita in jurul lui de parca nu stia unde se afla.
-n cele din urma, Sen isi lua ocii de acolo. Ender ii facu semn din cap, arata in jos si zimbi. Sen il
pri"i nedumerit. Ender ridica propriul pupitru si-l indica. #aiatul intinse mina dupa pupitrul sau si in clipa
aceea, Ender e(pedie mesajul. Sen il zari aproape imediat. -- citi, apoi rise sonor. Se uita la Ender, parca
intrebind: *,u ai facut-o/* dar Ender strinse din umeri, in semn de *abar n-am*.
Sen rise iarasi si citi"a din baietii aflati mai departe de &rupul lui #ernard isi pri"ira pupitrele. 6a
fiecare treizeci de secunde, mesajul aparea pe toate pupitrele, le tra"ersa si disparea. #aietii incepura sa ci-
coteasca.
Care-i poanta/ intreba #ernard.
Ender se asi&ura ca nu zimbea cind francezul isi plimba pri"irea prin incapere si se prefacu inspai-
mintat asa cum erau cei mai multi. #ineinteles, Sen rinjea sfidator. $upa o clipa, #ernard ii ceru unui baiat
sa aduca un pupitru. -mpreuna, citira mesajul:
A,E+,-E 6A F%+$%4-.
#E4+A4$ E C% OC'-- )E E6E.
$%0+E8E%
#ernard se impurpura de furie:
Cine-a facut asta! racni el.
$umnezeu, replica Sen.
-n nici un caz n-ai fost tu, pufni #ernard. Cerea prea mult creier pentru o rima!
0esajul lui Ender se opri peste cinci minute. $upa o "reme, pe pupitrul sau aparu:
S,-% CA ,% A- FAC%,-O.
#E4+A4$
+u ridica pri"irea, ba ciar se comporta de parca nu "azuse mesajul. *#ernard "rea sa ma prinda cu
"ino"atia pe cip. +u stie cine a facut-o...*
#ineinteles, nu conta daca stia. Francezul a"ea sa-l siciie cu atit mai mult, deoarece trebuia sa-si
reconsolideze pozitia. Sin&urul lucru pe care nu-l suporta era sa se rida de el. ,rebuia sa do"edeasca cine era
seful. $rept urmare, Ender o incasa la dus. %nul dintre prietenii lui #ernard se prefacu ca se impiedica de el,
si izbuti sa-i ba&e un &enunci in burta.
Ender nu scoase un sunet. -n pri"inta razboiului declarat, el continua sa se mentina ca obser"ator. +u
intentiona sa faca nimic.
-nsa in celalalt razboi, cel al pupitrelor, isi lansase deja urmatorul atac. Cind re"eni de la dus, #ernard
era turbat, to"ind cu picioarele in paturi si racnind la baieti:
+u l-am scris eu! 2ura!
)e perimetrul fiecarui pupitru se plimba mesajul:
-0- )6ACE F%+$%6 ,A%. 6ASA-0A SA-6 SA4%,.
#E4+A4$
+u l-am scris eu! urla #ernard.
$upa cite"a minute de zbierete, $ap aparu in usa.
Ce-i &ala&ia asta/ intreba el.
Cine"a trimite mesaje folosindu-se de numele meu, raspunse posac #ernard.
Ce mesaje/
+u conteaza ce mesaje!
)entru mine conteaza.
$ap lua pupitrul cel mai apropiat care, intimplator, apartinea baiatului de deasupra lui Ender. Citi,
surise si restitui pupitrul.
-nteresant, comenta el.
+u "reti sa aflati cine a facut-o/ intreba #ernard.
Stiu cine a facut-o.
*$a*, &indi Ender. *Sistemul a fost spart prea usor. -ntentionat l-au lasat asa, ca sa-l putem spar&e. Stie
ca eu sunt autorul.*
Cine-i/! racni #emard.
+u cum"a stri&i la mine, soldat/ intreba incetisor $ap.
-nstantaneu, atmosfera din dormitor se scimba. Atit minia prietenilor lui #ernard, cit si "eselia de-
abia retinuta a celorlalti se transformara in tacere. A"ea sa se faca auzit &lasul autoritatii.
+u, domnule, raspunse #ernard.
,oata lumea stie ca in mod automat, calculatorul adau&a numele autorului.
+-am scris eu!
4idici &lasul/
-eri cine"a a trimis un mesaj semnat $%0+E8E%, spuse #ernard.
Ciar asa/ se mira $ap. +-am stiut ca s-a inrolat.
Se intoarse si iesi, iar odaia se umplu de risete.
-ncercarea lui #ernard de-a ajun&e seful dormitorului daduse &res acum doar citi"a mai ramasesera
de partea lui. Erau insa cei mai rai. Si Ender stia ca pina nu abandona rolul de obser"ator, n-a"ea sa-i fie usor.
Cu toate acestea, amestecul sau in pro&ramarea pupitrelor daduse rezultate. #ernard fusese oprit si toti baietii
care a"eau caracter se eliberasera de el. Si, cel mai important, Ender o facuse fara sa-l ba&e in spital. 0ult
mai bine asa!
Se apuca dupa aceea sa creeze un sistem de protectie al propriului sau pupitru, deoarece, in mod
e"ident, cele e(istente erau necorespunzatoare. $aca un pusti de sase ani le putuse spar&e, atunci fusesera
puse doar ca di"ertisment, nu ca sisteme serioase.
*)ur si simplu, un alt joc oferit de profesori. Si inca unul la care ma pricep.*
Cum ai facut-o/ il intreba Sen la micul dejun.
Ender constata ca era prima data cind un cole& de clasa minca impreuna cu el.
Ce sa fac/
Sa e(pediezi un mesaj sub un nume fals. 0ai ales sub numele lui #ernard! A fost &roza"! Acum
toti ii zic Oci-de-fund. Fata de profesori, numai Oci, insa toti stiu unde-i cu ociul.
Sarmanul #ernard, murmura Ender. Si-i atit de sensibil...
'aide, Ender! Ai intrat in protectii. Cum ai facut-o/
Ender scutura din cap si zimbi.
-ti multumesc ca ma crezi asa inteli&ent s-o pot face. -nsa pur si simplu eu am "azut primul
mesajul, atit.
#ine, nu esti obli&at sa-mi spui. ,otusi, a fost &roza"!
)entru o "reme mincara in tacere, apoi Sen intreba:
E adevarat ca bitii din fund cind mer&/
+tt, raspunse Ender. $oar putin de tot. -ncearca sa nu mai faci pasii asa mari, asta-i smeceria.
Sen incu"iinta.
Sin&urul care a remarcat cestia asta a fost #ernard.
E un porc!
)ri"iti in ansamblu, ridica din umeri Ender, porcii nu-s ciar atit de rai.
Ai dreptate, izbucni in ris Sen. --am ji&nit!
4isera impreuna si li se alaturara alti doi cole&i. -zolarea lui Ender luase sfirsit. 4azboiul de-abia
incepea.
Capitolul
POCALUL URIA!ULUI
%n trecut am avut destule de)amagiri. %nsistind ani de )ile, sperind ca vor depasi
momentul critic, fara ca s-o faca. nder insa e hotarit s-o termine in primele sase luni.
De ce$
#u ve)i ce se-ntimpla$ blocat pe &ocul cu 'ocalul 2riasului. Are cumva tendinte
sinucigase$ #-ai pomenit niciodata de asa ceva.
-u totii a&ung odata si-odata la 2rias.
%nsa nder nu-l mal lasa. ca 'inual.
La un moment sau altul, toti seamana cu 'inual. *otusi el e singurul care s-a sinucis.
#u cred ca are vreo legatura cu 'ocalul 2riasului.
'arie) pe mina mea. 2ita-te ce-a facut din grupul lui!
Sa stii ca vinovatul nu-i el.
#u-mi pasa a cui e vina3 el este motivul. Ar trebui sa fie uniti, dar e!act pe locul lui e o
prapastie lata de 0ilometri.
Oricum, nu intentione) sa-l las prea mult acolo.
Atunci ar fi mai bine sa-ti refaci planurile. -lasa lui e bol nava si el este focarul de
infectie. *rebuie sa ramina pina se vindeca.
u am fost focarul de infectie. L-am i)olat si uite ce-a iesit.
Lasa-i timp. Sa vedem cum il foloseste.
#u avem timp.
#u avem timp sa grabim un pusti care are tot atitea sanse sa fie un monstru, sau un
geniu militar.
Asta a fost un ordin$
-onvorbirea se inregistrea)a, e procedura standard. sti acoperit, du-te dracului!
Daca a fost un ordin, atunci o sa...
A fost un ordin! %l tii pe loc, pina vedem cum re)olva si tuatiile din grupul lui. "raff, ma
imbolnavesti de ulcer!
#u te-ai imbolnavi daca ai lasa scoala pe seama mea si te-ai ocupa de flota.
Flota isi cauta un comandant. #-am de ce ma ocupa, pina nu-mi dai asa ceva!
-ntrara so"aind in sala de lupta, aidoma unor copii patrunsi intiia data intr-o piscina, a&atindu-se de
minerele laterale. -mponderabilitatea ii dezorienta puternic1 in scurt timp isi dadura seama ca lucrurile
mer&eau mult mai bine daca nu foloseau deloc picioarele.
$in nefericire, costumele erau ri&ide. Era mai dificil sa faca miscari precise, deoarece se indoiau lent
in comparatie cu "esmintele purtate pina atunci.
Ender strinse minerul si fle(a &enuncii. Obser"a ca datorita ri&iditatii, costumul amplifica miscarile.
-ncepea cu &reutate un &est, dar dupa ce muscii i se opreau, costumul continua miscarea, cu o forta mai
mare. Ajun&ea sa dea un impuls si dez"olta o forta dubla. *)entru o "reme "oi fi stin&aci, dar mai bine sa nu
pierd timpul.*
Continuind sa se tina de miner, se impinse puternic in talpi.
-mediat descrise un arc lar&, cu picioarele deasupra capului si se lo"i cu spatele de perete. 4icoseul fu
"iolent si palmele i se desprinsera de miner. 8bura de-a curmezisul salii, rosto&olindu-se prin "azdu.
.reme de o clipa care i se paru cumplita, incerca sa-si pastreze "ecea orientare *sus-jos*, corpul sau
straduindu-se sa se indrepte, cautind atractia &ra"itationala care nu e(ista in sala. $upa aceea, se sili sa-si
modifice perspecti"a. Se indrepta catre un perete. Acela era *jos*. Si imediat isi re&asi controlul. +u zbura, ci
cadea. Era un plonjon. )utea ale&e cum anume sa coboare pe suprafata respecti"a.
*.iteza e prea mare ca sa prind un miner si sa ma opresc, insa pot atenua socul. )ot ricosa sub un
un&i, daca ma rosto&olesc cind atin& suprafata si-mi folosesc picioarele...*
+u iesi deloc asa cum planuise. 4icosa, dar nu sub un&iul banuit si nu mai a"u timp sa analizeze ce
se intimplase. Se izbi de alt perete, de data asta prea rapid ca sa fi a"ut timp sa se pre&ateasca. ,otusi,
intimplator, descoperi o modalitate de a-si folosi picioarele pentru a controla un&iul de ricoseu. Acum
strabatea din nou sala, plutind spre ceilalti baieti care continuau sa stea a&atati de minere. -ncetinise suficient
pentru a reusi sa insface si el unul. Se &asea intr-o pozitie relati" ciudata fata de baieti, insa orientarea i se
modifica iarasi si, din cite isi putea da seama, ei nu atirnau pe un perete ci zaceau pe podea, iar el nu statea cu
capul in jos.
Ce "rei sa faci, sa te sinucizi/ intreba Sen.
-ncearca si tu, raspunse Ender. Costumul te protejeaza de orice raniri, iar ricoseurile se pot controla
cu picioarele, uite asa! 4epeta miscarea pe care o facuse.
Sen scutura din cap nu a"ea de &ind sa incerce o asemenea cascadorie nebuneasca. ,otusi un
baiat porni, nu atit de repede cit Ender, pentru ca nu incepu printr-un salt, totusi destul de rapid. Ender nu
trebui sa-i "ada cipul ca sa stie ca era #ernard. Fu urmat aproape imediat de prietenul lui cel mai bun, Alai.
-i pri"i tra"ersind sala uriasa. #ernard incerca sa se orienteze spre directia pe care o considera
*podea*, iar Alai se lasa in "oia zborului, pre&atindu-se sa ricoseze din perete. *+u-i de mirare ca si-a
fracturat bratul in na"eta,* se &indi Ender. *Se incordeaza atunci cind zboara. -ntra in panica.* -nre&istra
amanuntul si-l pastra pentru "iitor.
Alai nu se impinsese in aceeasi directie ca #ernard. ,intise spre un colt al salii. ,raiectoriile lor erau
di"er&ente tot mai mult si, in "reme ce #ernard facu o aterizare stin&ace, &emuita, si ricosa, Alai intra in
contact simultan cu cei trei pereti ce se intersectau in colt. Socul ii reduse considerabil "iteza si-l indrepta
intr-o directie neasteptata. Alai tipa incintat si baietii care-l pri"eau o"ationara. %nii dintre ei uitara ca se
&aseau in imponderabilitate si incepura sa aplaude, dind drumul la minere. Acum pluteau lent, a&itind bratele
si incercind sa inoate prin aer.
*Asta-i intr-ade"ar o problema*, se &indi Ender. *Ce faci daca ajun&i sa plutesti, fara "iteza, departe de
orice perete/ -n ce te impin&i/*
Fu ispitit sa incerce pe propria lui piele si sa &aseasca raspunsul prin e(perimentari. .edea insa
eforturile inutile ale celorlalti si abar n-a"ea ce ar fi putut face el in plus fata de stradaniile lor.
,inindu-se cu o mina de podea, pipai neatent pistolul care era fi(at pe costum, in fata, imediat sub
umar. Atunci isi aminti racetele manuale folosite uneori de puscasii marini cind atacau o statie inamica.
$esprinse arma si o cerceta. -n dormitor, ii apasase toate butoanele, dar nu se intimplase nimic. )oate ca aici,
in sala de lupta, urma sa functioneze. +u a"usese instructiuni si nici diferitele taste nu erau inscriptionate.
,ra&aciul era clasic a"usese si el pistoale jucarii, asa cum a"eau toti copiii, aproape din pruncie. $oua
butoane erau usor accesibile cu de&etul mare, dar la alte cite"a, situate sub pat, nu putea ajun&e decit daca se
folosea de ambele miini. -n mod clar, butoanele de lin&a de&etul mare erau cele pentru folosinta imediata.
-ndrepta tea"a catre podea si apasa pe tra&aci. Simti arma incalzindu-se imediat1 cind depresa
tra&aciul, rede"eni rece. $e asemenea, pe podea aparuse un cerculet luminos.
Cu de&etul mare apasa butonul rosu de pe pat, si trase din nou. Acelasi lucru.
Apasa dupa aceea butonul alb. Emise un ful&er stralucitor care lumina o zona lar&a, desi nu cu aceeasi
intensitate. Arma ramase rece.
*#utonul rosu o face sa functioneze ca un laser desi $ap a zis ca nu-i un laser iar cel alb o
transforma in lanterna.* Amindoua functiile erau inutile pentru deplasarile prin spatiu.
*$eci totul depinde cum te lansezi, de traiectoria pe care pornesti. Asta inseamna ca "a trebui sa
de"enim e(perti in decolari si ricoseuri, altfel "om ramine plutind pasi"i.* )ri"i in sala. Citi"a baieti incepu-
sera sa se apropie de pereti si-si a&itau bratele cautind sa prinda un miner. Cei mai multi se ciocneau intre ei
si rideau1 altii se tineau de miini si descriau cercuri. $oar putini procedau ca Ender, stind lin&a pereti si
pri"ind.
%nul dintre acestia era Alai. Se oprise pe un perete apropiat. 0inat de un impuls, Ender se impinse
catre el. Cind incepu sa zboare, se intreba cum a"ea sa reactioneze celalalt. Alai era prietenul lui #ernard. Ce
i-ar fi putut spune Ender/
Acum insa nu-si mai putea modifica traiectoria. $e aceea, pri"i drept inainte si e(ersa, facind mici
&esturi din miini si din picioare, pentru a controla directia in care se deplasa. Cu intirziere isi dadu seama ca
tintise prea bine. +-a"ea sa aterizeze lin&a Alai... ci pe acesta.
)rinde-ma de mina! stri&a Alai.
-ntinse bratul. Alai amortiza socul contactului si-l ajuta sa poposeasca destul de lin pe perete.
E(celent, spuse Ender. Ar trebui sa e(ersam cestiile astea.
Asa m-am &indit si eu, incu"iinta baiatul, dar s-au inmuiat cu totii. Ce s-ar intimpla daca ne-am
lansa impreuna/ Ar trebui sa ne putem impin&e unul pe altul, in directii opuse.
$a.
Ar fi bine/
-ntrebarea subintele&ea ca relatiile dintre ei nu erau prea &roza"e... *Ar fi bine pentru noi sa facem
ce"a impreuna/* Ender nu-i raspunse, ci-l apuca de brat si se pre&ati de lansare.
2ata/ facu Alai. 'ai!
$eoarece se propulsasera cu forte diferite, incepura sa se roteasca unul in jurul celuilalt. Ender facu
cite"a miscari din palma, apoi intinse un picior. -ncetinira. 4epeta &estul. 4otirea inceta. Acum inaintau rec-
tiliniu.
Ai capatina, Ender, facu Alai. Era cea mai mare lauda. 'ai, acum sa ne despartim, pina nu ne
ciocnim de &rupul ala.
Si dupa aia, ne-ntilnim in coltul de-acolo! Ender nu "oia sa piarda acest cap de pod in teritoriul
inamic.
%ltimul care-ajun&e e cel mai mare basinos!
Se miscara lent, pina ajunsera fata in fata, tinindu-se de miini si sprijinindu-se reciproc in &enunci.
Si-acum, ne facem "int/ intreba Alai.
-ti dai seama ca nici eu nu stiu mai multe.
Se impinsera in acelasi timp. .iteza fu mai mare decit se asteptasera. Ender se ciocni de doi baieti si
nu poposi pe peretele dorit. A"u ne"oie de cite"a clipe sa se reorienteze si sa &aseasca coltul unde trebuia sa
ajun&a. Alai se indrepta deja intr-acolo. Ender alese o traiectorie ce includea doua ricoseuri, pentru a e"ita
&rupurile mari de baieti.
Cind ajunse in colt, Alai isi "irise bratele prin doua minere alaturate si se prefacea ca doarme.
Ai cisti&at.
-a sa-ti "ad colectia de basini, zise Alai.
Am ba&at-o in dulapul tau. +u ti-ai dat seama/
Credeam ca-s ciorapii mei.
+u mai purtam ciorapi.
A, da!
Amindoi isi reamintisera ca erau departe de casa. 6e mai reduse putin din satisfactia ca deprinsesera
cite ce"a din tenica deplasarilor in imponderabilitate.
Ender scoase pistolul si-i arata ce descoperise.
$ar daca tintesti in cine"a/ intreba Alai.
+u stiu ce se-ntimpla.
'ai sa "edem.
Ender clatina din cap.
Sa nu facem "reun rau...
.oiam sa zic sa ne impuscam noi doi, in picior, sau in mina. Ce naiba, nu-s #ernard! Eu n-am
cinuit mite ca sa ma distrez.
A...
+u poate fi ce"a periculos, altfel nu ne-ar fi dat pistoalele.
Acum suntem soldati.
-mpusca-ma-n picior.
+u, impusca-ma tu.
'ai s-o facem in acelasi timp.
,rasera amindoi. -mediat, Ender simti cum piciorul costumului de"ine ri&id, imobil la inceieturile
&enunciului si &leznei.
,e-a-n&etat/ intreba Alai.
Sunt ca scindura.
'ai sa-n&etam citi"a, zise Alai. Sa-ncepem primul nostru razboi. +oi contra lor!
8imbira. Apoi Ender rosti:
Sa-l cemam si pe #ernard.
Alai inalta o sprinceana:
$a/
Si pe Sen.
)e #itiila ala micu9, cu ocii oblici/
Ender decise ca Alai &lumea.
'ei, nu putem sa fim toti ne&ri!
Alai zimbi lar&.
#unicu-meu ti-ar fi luat &itu9 pentru asta.
Stra-strabunicu9 meu l-ar fi "indut mai inainte.
'ai sa-i luam pe #ernard si Sen si sa-i in&etam pe iubitorii astia de &indaci!
)este douazeci de minute, toti baietii din sala erau incremeniti, cu e(ceptia lui Ender, Alai, #ernard si
Sen. Cei patru incepura sa fluiere si sa ooteasca pina aparu $ap.
.ad ca ati in"atat sa folositi ecipamentul, rosti el.
Actiona apoi telecomanda pe care o tinea in mina. ,oti fura atrasi lent spre peretele pe care statea el.
$ap trecu printre baietii in&etati, atin&indu-i si dez&etind costumele. 0ulti incepura sa se lamenteze ca nu
fusese cinstit ca #ernard si Alai sa-i impuste cind nu erau pre&atiti.
$e ce nu erati pre&atiti/ intreba $ap. ,oata lumea s-a imbracat in costume in acelasi timp. $ar "oi
ati pierdut timpul, jucindu-"a ca niste copii. ,erminati cu "aicarelile si sa-ncepem!
Ender obser"a ca toti considerau ca #ernard si Alai erau conducatori in sala de lupta. Era perfect.
#ernard stia ca Ender si Alai in"atasera impreuna cum sa foloseasca armele, apoi de"enisera prieteni.
Francezul putea crede ca Ender se alaturase &rupului sau, dar nu era asa. Ender facea parte dintr-un nou &rup.
2rupul lui Alai. -ar #ernard intrase si el acolo.
+u toti isi dadeau seama1 #emard continua sa fie rautacios si se folosea de cei mai slabi. $ar acum
Alai se deplasa nestin&erit printre toti, iar cind pe #ernard il apucau accesele de furie, el era sin&urul care-l
putea calma. Cind "eni momentul ale&erii unui sef al clasei, Alai a fost "otat aproape in unanimitate. #ernard
ramase morocanos cite"a zile, dar apoi ii trecu si toti isi &asira locul in noua ierarie. Clasa nu mai era
impartita intre &asca lui #ernard si proscrisii lui Ender. Alai era puntea.
333
Ender statea pe pat, cu pupitrul pe &enunci. Erau orele de studiu indi"idual si intrase la :oc 6iber. Era
un pro&ram traznit, in permanenta scimbare, in care calculatorul scolii ino"a intruna, construind un labirint
pe care trebuia sa-l e(plorezi. 6a inceput puteai re"eni la scene si e"enimente care-ti placusera1 daca nu
inter"eneai cu nimic asupra lor, dupa o "reme dispareau si erau inlocuite de altele.
%neori erau lucruri amuzante. Alteori e(citante1 trebuia sa fie rapid ca sa ramina in "iata. 0urise in
multe rinduri, dar asta nu conta1 asa erau jocurile, mureai de destule ori pina deprindeai toate trucurile. )e
ecran, personajul lui incepuse sub cipul unui baietel. $upa o "reme se scimbase intr-un urs. Acum era un
soarece cu labe lun&i si delicate. -l aler&a pe sub mobile. Se jucase cu pisica, insa de"enise banal acum era
usor s-o pacaleasca.
*$e data asta, n-o mai iau prin &aura de soarece*, isi spuse. *0-am saturat de %rias. E un joc timpit si
nici macar nu pot in"in&e. Orice as ale&e, pierd.*
-esi totusi prin &aura soarecelui si trecu podetul din &radina. Ocoli ratustele si tintarii incercase sa
se joace cu ei, insa era prea simplu, iar daca se juca prea mult cu ratustele, se transforma in peste si nu-i
placea deloc. Cind de"enea peste isi amintea imediat de clipele cind era in&etat in sala de lupta, cu tot
corpul ri&id, asteptind sfirsitul antrenamentului, cind $ap il dez&eta. Asa incit, ca de obicei, se pomeni
urcind colinele.
Alunecarile de teren pornira imediat. 6a inceput, fusese prins mereu si stri"it intr-o e(a&erata
re"arsare de maruntaie scur&indu-se de sub un morman de bolo"ani. Acum stapinea tenica de-a fu&i in susul
pantelor sub un anumit un&i, pentru a e"ita zdrobirea, urcind intruna.
$upa ce parcurse o distanta, alunecarile incetara sa mai fie pietre si pamint. )anta colinei se desfacu
intr-o ripa, dar nu din ar&ila, ci din piine alba si pufoasa, crescind ca aluatul, cu o crusta sfirimicioasa. Era
moale si spon&ioasa1 personajul sau inainta mai incet. Sari jos si, ca intotdeauna, ajunse pe o masa. -napoia
lui se afla un &i&antic codru de piine1 si un enorm calup de unt. -ar %riasul, rezemindu-si barbia in miini, il
pri"ea. )ersonajul lui Ender era cam cit capul %riasului de la barbie pina la sprincene.
Cred c-o sa te maninc, spuse %riasul, asa cum facea mereu.
$e data aceasta, in loc sa fu&a sau sa ramina nemiscat, Ender inainta si-l lo"i in barbie cu piciorul.
%riasul scoase limba si Ender fu trintit pe jos.
Ce-ar fi sa ne jucam de-a &icitul/ intreba %riasul.
$eci lo"itura fusese inutila: %riasul nu facea altce"a decit sa se joace de-a &icitul. Calculator
imbecil! $etinea milioane de scenarii posibile in memoria lui, dar aici pro&rama acelasi joc stupid.
Ca intotdeauna, %riasul aseza pe masa doua pocale, inalte cam pina la &enunciul lui Ender. Erau
umplute cu licide diferite. )ro&ramul calculatorului era atit de bun incit licidele nu se repetau niciodata1 cel
putin baiatul nu-si amintea asa ce"a. $e data aceasta un paar continea o licoare cu aspect "iscos, ca o crema.
Celalalt bolborosea si spume&a.
-ntr-unu-i otra"a, in celalalt nu, spuse %riasul. $aca le &icesti, ajun&i in ,ara-din-po"esti.
2icitul insemna sa-si ba&e capul intr-unul dintre pocale, ca sa bea. +u &icise niciodata. %neori i se
dizol"a capul. Alteori lua foc. %neori cadea inauntru si se ineca. %neori cadea afara, se in"erzea si putrezea.
-ntotdeauna era o moarte oribila si intotdeauna %riasul ridea.
Ender stia ca ar fi murit indiferent de ale&ere. :ocul era masluit. $upa prima moarte, personajul sau
reaparea pe masa %riasului, ca sa mai incerce o data. 6a a doua moarte, re"enea la alunecarile de teren. Apoi
la podetul din &radina. Apoi la &aura de soarece. -ar dupa aceea, daca se intorcea la %rias ca sa mai joace si
murea din nou, pupitrul se intuneca, apareau cu"intele *Sfirsitul :ocului 6iber*, iar Ender se lasa pe spate in
pat si tremura pina ce, in sfirsit, putea adormi. :ocul era masluit, totusi %riasul pomenea de ,ara-din-po"esti1
probabil "reun basm de adormit copiii de trei ani care a"ea cine stie ce Scufita 4osie, sau )inoccio, sau
)eter )an, incit nici nu merita efortul, cu toate acestea trebuia sa &aseasca o cale de a-l in"in&e pe %rias, ca sa
ajun&a acolo.
#au licidul cu aspect de crema. -mediat incepu sa se umfle si sa se inalte, ca un balon. %riasul
ooti. Era mort.
:uca din nou, iar de aceasta data licidul cazu precum un bolo"an si-l tinu tintuit cu fata in jos in
"reme ce %riasul il despica de-a lun&ul spinarii, il dezosa ca pe un peste si-l minca.
4eaparu la alunecarile de teren si decise sa nu mear&a mai departe. #a ciar se lasa o data acoperit de
pamint. $esi incepuse sa transpire si a"ea frisoane, la urmatoarea "iata urca pe coline pina se transformara in
piine si ajunse pe masa %riasului, unde aparura cele doua pocale.
)ri"i bauturile. %na spume&ind, cealalta "alurind aidoma unui ocean. -ncerca sa &iceasca ce fel de
moarte ascundea fiecare. *)robabil ca din ocean "a iesi un peste care ma "a in&iti. -ar cea spume&inda ma
"a asfi(ia. %rasc jocul asta! +u-i cinstit! E timpit! E un putre&ai!*
Si, in loc sa-si afunde cipul intr-un pocal, rasturna pe unul, apoi pe celalalt si ocoli bratele %riasului,
pe cind acesta stri&a:
,risezi! ,risezi!
Sari spre cipul lui, se cocota pe buza si pe nas, apoi incepu sa-i scobeasca in oci. Era moale ca
brinza si, in "reme ce uriasul racnea, personajul lui Ender sapa in oci, patrunzind in el, afundindu-se.
%riasul cazu pe spate. )erspecti"a se modifica in timpul caderii, iar cind ramase nemiscat pe sol, de
jur-imprejur se zareau arbori stranii, facuti parca din dantele. %n liliac aparu in zbor si cobori pe nasul
%riasului. Ender isi scoase personajul spre el.
Cum ai ajuns aici/ intreba liliacul. +imeni nu "ine aici, niciodata.
$esi&ur, Ender nu-i putea raspunde. Se apleca, lua un pumn din substanta ce forma ociul %riasului
si-o intinse.
6iliacul o lua si pleca, stri&ind pe cind se indeparta:
#un sosit in ,ara-din-po"esti!
4eusise! Ar fi trebuit sa e(ploreze. Ar fi trebuit sa coboare din ociul %riasului si sa "ada ce obtinuse
in cele din urma.
-n loc s-o faca, opri jocul, puse pupitrul in dulap, se dezbraca si-si trase patura peste cap. +u dorise sa-
l ucida pe %rias. Crezuse ca era un joc. +u o ale&ere intre propria lui moarte oribila si o crima. *Sunt un
uci&as, ciar cind ma joc! )eter ar fi mindru de mine.*
Capitolul "
!ALA#A$%RA
#u-i placut sa stii ca poate reusi imposibilul$
,ortile &ucatorilor au fost intotdeauna groa)nice. ,i-am spus mereu ca 'ocalul
2riasului era partea cea mai perversa din tot &ocul, totusi sa se repeada asa la ochi... pe el vrem
sa-l punem comandantul flotelor noastre$
%mportant este ca a cistigat un &oc ce nu putea fi cisti gat.
'robabil ca acum o sa-l muti.
Asteptam sa vedem cum re)olva cu (ernard. S-a descurcat perfect.
Deci imediat ce poate solutiona o situatie dificila, il arunci in alta. ,ai are timp sa se
odihneasca$
,ai ramine o luna sau doua, poate chiar trei, in clasa lui. Asta inseamna o perioada
destul de lunga in viata unui copil.
#u ti s-a parut niciodata ca baietii astia nu sunt copii$ ,a uit ce fac ei, cum vorbesc si
nu mi se par deloc niste pusti.
Sunt cei mai sclipitori copii din lume3 fiecare in felul lui.
*otusi n-ar trebui sa se comporte ca niste copii$ #u sunt normali. Se poarta ca... in
istorie. #apoleon si 4ellington... -e)ar si (rutus...
#oi incercam sa salvam lumea, nu sa vindecam inimile ranite. sti prea sentimental.
"eneralul Lev5 n-are mila pentru nimeni! Asa se spune in toate emisiunile video. *otusi
nu-i face rau baiatului astuia.
"lumesti$
1reau sa )ic, nu-i face mai mult rau decit trebuie.
6a cina, Alai se aseza "iza"i de Ender.
0-am prins in sfirsit cum ai trimis mesajul ala. Cum te-ai folosit de numele lui. #ernard...
Eu/ facu Ender.
'ai las-o, cine altul/ $oar n-a fost #ernard! -ar Sen nu-i prea tare la calculatoare. Eu stiu ca n-am
facut-o... Altul, cine/ +u conteaza! 0i-am dat seama cum se poate introduce un ele" fals. )ur si simplu,
creezi un ele" cu numele #ernard pauza, #-E-4-+-A-4-$ spatiu alb, asa incit calculatorul sa nu-l
elimine ca fiind repetarea unui ele" e(istent deja.
Se pare c-ar mer&e, incu"iinta Ender.
'aide, aide. ,erge! -nsa tu ai facut-o practic in prima zi.
)oate c-a facut-o $ap, ca sa nu-i permita lui #ernard sa capete o autoritate prea mare.
Am mai descoperit ce"a. ,rucul nu mer&e cu numele tau.
$a/
Orice mesaj care contine nder e respins. +u pot patrunde nici in fisierele tale. ,i-ai facut un
sistem de protectie personal.
)oate.
Alai rinji.
0-am ba&at si-am sters fisierele cui"a. 0i-a luat urma si-n curind "a spar&e sistemul. Am ne"oie
de protectie, Ender. $a-mi sistemul tau!
$aca ti-l dau, o sa-l spar&i si-o sa poti intra si sa ma ster&i pe mine.
Cine, eu$ facu Alai. )rietenul tau cel mai dra&/
Ender izbucni in ris.
O sa-ti aranjez un sistem.
Acum/
)ot termina mincarea/
+iciodata n-o termini.
Era ade"arat. -ntotdeauna, pe ta"a lui Ender raminea mincare neatinsa. #aiatul isi pri"i farfuria si
otari ca era de ajuns.
Atunci ai!
Cind ajunsera in dormitor, Ender se opri lin&a patul lui si zise:
-a-ti pupitrul si "ino aici, O sa-ti arat cum se face.
$ar cind Alai "eni cu pupitrul, il &asi pe Ender stind inaintea dulapului incis.
Ce s-a intimplat/
$rept raspuns, baiatul puse palma pe scanner. *incercare de descidere neautorizata*, anunta ecranul.
%sile ramasera incise.
Cine"a ti-a tras-o, tataie, fluiera Alai. Cine"a te-a muscat nasol de tot.
Esti si&ur ca mai "rei sistemul meu de protectie/ Se scula si porni spre usa.
Ender!
#aiatul se intoarse. Alai tinea in mina un bilet.
Ce-i ala/
+u stii/ Era pe patul tau. )robabil ca te-ai asezat pe el.
Ender lua biletul.
E+$E4 7-22-+
,4A+SFE4A, A40A,A SA6A0A+$4A
CO0A+$A+, #O+8O 0A$4-$
)4E8E+,A4E -0E$-A,A
CO$ .E4$E .E4$E 0A4O
FA4A O#-EC,E )E4SO+A6E
Esti tare, Ender, da-n sala de lupta n-o sa te descurci mai bine ca mine.
Ender clatina din cap. Era lucrul cel mai stupid pe care si-l putea ima&ina: sa fie promo"at acum.
+imeni nu era promo"at inainte de-a implini opt ani. El nu a"ea nici macar sapte. -ar ele"ii unei clase intrau
toti in aceeasi armata. )e celelalte paturi nu e(ista nici un alt ordin de transfer.
,ocmai cind lucrurile incepusera in sfirsit sa se indrepte. ,ocmai cind #ernard se intele&ea cu toti,
ciar si cu Ender. ,ocmai cind Ender incepea sa aiba in Alai un prieten ade"arat. ,ocmai cind "iata lui
de"enea, in sfirsit, acceptabila.
Oricum, Salamandrele sunt acum in batalie, rosti Alai.
Ender era atit de furios din cauza transferului, incit simti lacrimi in oci. *+u trebuie sa plin&*, isi
spuse.
Alai "azu lacrimile, dar nu zise nimic.
Sunt niste per"ersi, Ender, nu te lasa nici macar sa-ti iei lucrurile tale.
Ender zimbi si nu mai plinse.
Crezi c-ar trebui sa ma dezbrac si sa ma duc &ol-pusca/
Alai rise si el.
0inat de un impuls, Ender il strinse puternic in brate, aproape ca pe .alentine. #a ciar se &indi la
.alentine in clipa aceea si dori sa mear&a acasa.
+u "reau sa ma duc, spuse el.
Alai il imbratisa la rindul lui.
-i intele&, Ender. Esti cel mai bun dintre noi. )oate ca se &rabesc sa te in"ete totul.
+u "or sa ma in"ete totul. Eu "oiam sa in"at cum e sa ai un prieten.
Alai incu"iinta cu seriozitate.
O sa fii intotdeauna prietenul meu1 o sa fii intotdeauna cel mai bun prieten al meu. Apoi zimbi: $u-
te si rade-i pe &indaci!
$a, surise Ender.
#rusc, Alai il saruta pe obraz si-i sopti la urece:
Salaam!
Apoi, rosu la fata, se intoarse si porni catre patul sau aflat in fundul dormitorului. Ender presupuse ca
sarutul si cu"intul erau cum"a interzise. )oate un obicei reli&ios... Sau, poate, cu"intul a"ea un inteles
profund si aparte numai pentru Alai. -ar pentru Ender de"eni ce"a sfint1 fusese o dez"aluire sufleteasca, asa
cum facuse mama sa cind Ender era foarte mic, inainte de a-i implanta monitorul. -si lasase palmele pe capul
lui, cind il crezuse adormit si se ru&ase. Ender nu po"estise nimanui despre cele intimplate, nici ciar mamei,
insa pastrase amintirea cu sfintenie1 felul cum mama lui il iubise cind ea crezuse ca nimeni, nici ciar el, n-o
putea "edea sau auzi. Acelasi lucru ii oferise Alai: un dar atit de sacru, incit nici lui Ender nu i se putea
permite sa intelea&a ce insemna.
$upa asa ce"a nu se mai putea adau&a nimic. Alai ajunse la patul sau si se intoarse. )ri"irile lor se
intilnira pentru o clipa, si se sustinura intele&atoare. Apoi Ender iesi.
-n partea aceea a Scolii nu e(ista "erde-"erde-maro1 trebuia sa ajun&a intr-o zona publica, de unde sa
urmeze codul. -n scurt timp, cole&ii lui urmau sa termine cina1 nu dorea sa se apropie de cantina. Sala de
jocuri insa a"ea sa fie aproape pustie.
Asa cum se simtea acum, nici unul dintre jocuri nu-l atra&ea. Se indrepta catre sirurile de pupitre din
spatele salii si intra in jocul sau. Ajunse rapid in ,ara-din-po"esti. %riasul era mort1 trebui sa coboare cu &rija
de pe masa, sa sara pe piciorul scaunului rasturnat si de acolo pe pamint. %n timp e(istasera sobolani care
rodeau din les, dar Ender il ucisese pe unul cu un arc luat din camasa zdrentuita a %riasului si dupa aceea il
lasasera in pace.
Cada"rul isi inceiase descompunerea. Sobolanii mincasera ce fusese de mincat, "iermii terminasera
or&anele interne si acum era o mumie zbircita si scofilcita, cu dintii dez&oliti intr-un rinjet fi(, &a"anele &oale
si de&etele strinse in pumni. Ender isi aminti cum ii sfredelise ociul, atunci cind fusese "iu, rautacios si
inteli&ent. Furios si frustrat cum se simtea, ar fi dorit sa-l omoare inca o data. -nsa %riasul facea acum parte
din decor si nu-si mai putea descarca ner"ii pe el.
)ina atunci, Ender trecuse podul spre castelul 4e&inei de Cupa unde-i asteptau destule jocuri, dar
acum nu-l atra&ea nici unul. Ocoli lesul si porni in amontele piriului, spre padurea din care iz"ora acesta.
Acolo e(ista un parc de joaca, cu tobo&ane, bare, lea&ane si roti, cu o duzina de copii care ciuiau si rideau,
jucindu-se. Ender intra si constata ca personajul sau de"enise copil, desi de obicei era un adult. #a ciar era
mai mic decit ceilalti.
Se aseza la rind pentru tobo&an. Ceilalti il i&norau. %rca in "irf si-l pri"i pe baiatul din fata lui
lunecind pe lun&a spirala spre sol. Apoi se aseza si se impinse in jos.
+u aluneca absolut deloc, ci trecu prin tobo&an si cazu pe pamint, sub scara. ,obo&anul nu-l tinea.
+ici barele de &imnastica. Se putea urca pe ele o "reme dar, la un moment dat, una de"enea imateriala
si se prabusea. )utea sta pe balansoar, pina se ridica in "irf1 atunci cadea. Cind roata se in"irtea repede, nu se
mai putea tine de spite si forta centrifu&a il az"irlea jos.
-ar ceilalti copii rideau cu rautate, a&resi". -l inconjurara, si-l aratara cu de&etul si risera mult inainte
de a re"eni la joaca lor.
Ender ar fi "rut sa-i lo"easca, sa-i arunce in piriu. )atrunse in padure. 2asi o poteca1 aceasta, dupa un
timp, se transforma intr-un drum de dale de piatra, napadit de buruieni, totusi usor de urmat. $e ambele parti
se intrezareau posibile jocuri, dar le i&nora. .oia sa "ada unde ducea drumul.
Ajunse intr-o poienita cu o fintina in mijloc si o placuta pe care scria: *#ea, calatorule.* -nainta si
pri"i fintina. Aproape imediat auzi un miriit. $in padure iesira o duzina de lupi fiorosi cu fete omenesti.
Ender ii recunoscu erau copiii de la terenul de joaca. -nsa acum coltii lor puteau sfisia1 lipsit de arme,
Ender fu sfirtecat imediat.
Ca de obicei, urmatoarea "iata i se acorda in acelasi loc si fu ucis din nou, desi incerca sa se refu&ieze
in fintina.
%rmatoarea aparitie fu la terenul de joaca. Copiii risera iarasi de el. *4ideti cit "reti*, se &indi Ender.
*Stiu ce sunteti.* -mbrinci o fata. Furioasa, ea il urmari. Ender o ademeni sus pe tobo&an. #ineinteles, cind se
lasa sa lunece, cazu prin tobo&an1 dar, pentru ca ea il urma atit de aproape, cazu si fata. Cind lo"i pamintul, se
transforma intr-un lup si ramase acolo, moarta sau ametita.
%nul cite unul, Ender ii atrase pe toti in capcane. $ar inainte de a termina cu ultimul, lupii incepura sa
in"ie si acum nu mai erau copii. Ender fu sfisiat.
$e data aceasta, tremurind si acoperit de transpiratie, capata noua "iata pe masa %riasului. Ar trebui sa
las jocul*, isi spuse. *Ar trebui sa ma duc la noua mea armata.*
-n loc s-o faca, cobori de pe masa si ocoli lesul, spre terenul de joaca.
Acum, de fiecare data cind copilul lo"ea solul si se prescimba in lup, Ender il tira pina la piriu si-l
impin&ea in apa. $e fiecare data, trupul sfiriia, parca cufundat in acid1 lupul era distrus, iar din el se inalta un
nor de fam ne&ru care se spulbera in "azdu. Scapa cu usurinta de toti, desi spre final incepusera sa-l
urmareasca in &rupuri de cite doi si trei. -n poienita nu mai aparura alti lupi si Ender cobori pe frin&ia
cumpenei in fintina.
6umina din &rota era slaba, totusi putea sa zareasca mormane de nestemate. ,recu pe lin&a ele,
obser"ind ca inapoia lui, printre pietrele pretioase, scinteiau oci. O masa acoperita de bucate nu-l ademeni.
,recu printre mai multe coli"ii atirnate de plafon, fiecare continind o creatura stranie, dar cu aspect prietenos.
*O sa ma joc mai tirziu cu "oi*, se &indi Ender. -n cele din urma, ajunse la o usa pe care scria cu smaralde
stralucitoare:
CA)A,%6 6%0--
+u ezita. $escise usa si trecu pra&ul.
Se afla pe o platforma micuta, sus pe o stinca deasupra unui tinut cu paduri dese, smaltuite in culorile
toamnei1 ici-colo se zareau petice de ses, cu o&oare si satucuri, iar in departare, pe o colina, se inalta un
castel. )e sub Ender treceau norisori purtati de "int. $easupra, cerul era plafonul unei pesteri nesfirsite, de
care atirnau cristale, ca stalactite sclipitoare.
%sa se incise inapoia lui. Ender cerceta atent peisajul. Era atit de frumos, incit supra"ietuirea il
interesa mai putin acum. )e moment, nu era curios ce joc il astepta in locul acesta. -l descoperise si simpla
lui "edere constituia o recompensa. $e aceea, fara sa se &indeasca la consecinte, sari de pe platforma.
Cadea spre un riu ce spume&a printre stinci salbatice, dar un nor aparu sub el, il prinse din "azdu si-l
purta. -l duse pina la turnul castelului, apoi prin fereastra descisa, inauntru. Acolo il lasa intr-o odaie fara
usi, doar cu ferestre descise de la inaltimi ametitoare.
Cu o clipa mai de"reme, sarise nepasator de pe platforma1 acum ezita.
Co"orasul din fata semineului se descolaci intr-un sarpe lun& si subtire, cu colti rai.
Eu sunt sin&ura ta scapare, sisii sarpele. 0oartea e sin&ura ta scapare!
Ender pri"i in jur, cautind o arma, cind, pe neasteptate, ecranul se intuneca. )e pupitru aparu un mesaj:
ES,- -+ -+,-48-E4E.
.E4$E-.E4$E-0A4O.
Furios, Ender deconecta pupitrul si se apropie de peretele codurilor, unde &asi banda "erde-"erde-
maro, o atinse si o urma cind se aprinse. .erdele intunecat, "erdele descis si cafeniul ii reaminteau de
toamna re&atului pe care-l descoperise in joc. *,rebuie sa re"in acolo*, isi spuse. *Sarpele este o frin&ie
lun&a1 cu ajutorul ei, pot cobori din turn si sa cercetez imprejurimile. )oate ca se numeste <capatul lumii=
pentru ca este si capatul jocului, pentru ca pot ajun&e intr-un satuc, ca sa de"in unul dintre baietasii care
muncesc si se joaca acolo, fara sa ucid sau sa fiu ucis1 pur si simplu traind acolo.*
Si, cu toate ca se &indea la asta, nu-si putea incipui ce insemna *pur si simplu traind*. +-o facuse
niciodata pina atunci. -nsa dorea s-o faca.
333
Armatele erau mai mari decit clasele si, in mod firesc, dormitorul a"ea alte dimensiuni. Era lun& si
in&ust, cu paturi de ambele parti1 atit de lun&, incit se putea zari podeaua curbindu-se in sus in capatul in-
departat, ca parte a rotii &i&antice care era Scoala de 6upta.
Ender ramase in pra&. Citi"a baieti de lin&a usa il pri"ira, dar il i&norara. Continuara cu con"ersatiile,
intinsi sau rezemati de paturi. $iscutau despre batalii, desi&ur asa cum faceau permanent cei mari. Cu totii
erau mult mai "oinici decit Ender. Cei de zece si unsprezece ani pareau uriasi pe lin&a el1 nici unul nu a"ea
mai putin de opt ani, iar Ender nu era inalt pentru "irsta lui.
-ncerca sa-si dea seama care era comandantul, insa majoritatea purtau *uniforma de somn*, cum ii
spuneau, adica erau &oi-pusca. 0ulti isi scosesera pupitrele, totusi citi"a studiau.
Ender pasi inauntru. -n clipa cind o facu, fu interpelat.
Ce "rei/ il intreba ocupantul patului de sus, de lin&a usa, un baiat trupes, pe a carui barbie
aparusera primele tuleie. +u esti o Salamandra!
Cred ca "oi de"eni, raspunse Ender. .erde-"erde-maro, nu/ Am fost transferat. Arata ordinul de
transfer.
)aznicul intinse mina, dar Ender retrase biletul.
,rebuie sa-l dau lui #onzo 0adrid.
6i se alatura un alt baiat, ce"a mai scund, totusi mult mai "oinic decit Ender.
+u *#on-zau*, pisaciosule! *#on-so*! +umele-i spaniol. #onzo 0adrid. A6ui nosotros
hablamos espanol, Senor "ran Fedor.
,u esti #onzo/ intreba Ender pronuntind numele corect.
+u, doar un sclipitor si talentat poli&lot. )etra Ar;anian. Sin&ura fata din Armata Salamandra. Cu
mai mult sin&e-n... mine, decit oricare altul din dormitor.
0ama, )etra ce le mai "orbeste, facu unul dintre baieti, "orbeste, "orbeste...
Altul prelua stafeta.
.or-bese-beste, "or-bese-beste, "or-bese-beste!
0ai multi risera.
-ntre noi doi fie "orba, spuse )etra, daca ar face o clisma Scolii de 6upta, ar iesi "erde-"erde-maro.
Ender era disperat. A"ea deja o situatie dificila micut, fara e(perienta, cu instructia neterminata,
poate ciar dispretuit pentru a"ansarea timpurie. -ar acum, intimplator, se imprietenise e(act cu cine nu
trebuia. -n ocii celorlalti baieti era asociat cu )etra, oaia nea&ra a Salamandrelor. O zi buna! )entru o clipa,
pri"ind in jur la cipurile ootind sau strimbindu-se, Ender isi ima&ina trupurile lor imblanite si dintii
dez&oliti pentru a sfisia. *Sunt oare sin&urul om de aici/ ,oti ceilalti sunt animale, asteptind doar sa
de"oreze/*
Apoi si-l aminti pe Alai. Cu si&uranta, in fiecare armata e(ista cel putin un indi"id pe care merita sa-l
cunosti.
#rusc, risetele incetara si baietii amutira. Ender se rasuci spre usa. -n pra& statea un baiat inalt, brunet
si z"elt, cu oci ne&ri frumosi si buze senzuale. *As fi in stare sa-l urmez oriunde*, spuse ce"a dinauntrul lui
Ender. *As putea "edea lumea prin ocii lui.*
Cine esti/ intreba incet baiatul.
Ender 7i&&in. ,ransferat din ciclul primar la Armata Salamandra, intinse ordinul.
-i lua biletul cu o miscare rapida si si&ura, fara sa-i atin&a mina.
Citi ani ai, 7i&&in/
Aproape sapte.
,e-am intrebat citi ani ai, nu citi *aproape* ai/
Am sase ani, noua luni si douasprezece zile.
Cit timp te-ai instruit in sala de lupta/
Cite"a luni. Acum tintesc mai bine.
Ai e(ecutat mane"re de batalie/ Ai facut parte din "reun pluton/ Ai participat la e(ercitii
combinate/
Ender nu auzise niciodata de asemenea lucruri. Clatina din cap.
0adrid il scruta atent.
Am inteles. .ei in"ata destul de rapid ca ofiterilor comandanti ai acestei scoli, in frunte cu maiorul
Anderson, care-i seful cel mare, le plac farsele. Armata Salamandra de abia incepe sa iasa dintr-o indecenta
obscuritate. Am obtinut "ictorii in douasprezece din ultimele douazeci de intilniri. --am surprins pe Sobolani,
Scorpioni si O&ari, si suntem &ata sa atacam primul loc. Asa incit e normal, e absolut firesc, sa capat un
asemenea specimen inutil, neinstruit si subdez"oltat ca tine!
+u-i incintat sa te cunoasca, comenta in soapta )etra.
2ura, Ar;anian! rosti 0adrid. %nei dificultati ii mai adau&am alta. $ar indiferent ce obstacole
otarasc ofiterii sa ne ridice in cale, noi raminem...
Salamandra! racnira soldatii intr-un &las.
-nstincti", perceptia lui Ender asupra e"enimentelor se modifica. Era un ritual. 0adrid nu incerca sa-l
insulte, ci doar prelua controlul asupra unui e"eniment neasteptat si-l folosea pentru a-si spori autoritatea
asupra armatei.
+oi suntem focul care-i "a arde, pintec si maruntaie, cap si inima, suntem multe flacari, dar un
sin&ur foc!
Salamandra! stri&ara din nou.
+imic nu ne-nspaiminta!
)entru o clipa, Ender isi permise sa spere.
.oi tra&e tare si "oi recupera, zise el.
+u ti-am acordat permisiunea sa "orbesti, replica 0adrid. -ntentionez sa te transfer cit mai repede.
)robabil ca "a trebui sa renunt si la altcine"a mai "aloros o data cu tine, dar esti atit de mic incit nu poti fi
nici macar inutil. +u poti fi altce"a decit un in&etat, indiferent de batalie, iar noi am ajuns la stadiul unde
fiecare soldat in&etat conteaza. +-am nimic personal cu tine, 7i&&in, dar sunt si&ur ca-ti poti termina
instructia pe socoteala altuia.
Cita &enerozitate! murmura )etra.
0adrid se apropie de fata si o palmui cu dosul miinii. Sunetul fu foarte slab, deoarece o atinse numai
cu un&iile. $ar pe obrazul ei aparura patru dire rosii, stralucitoare, si cite"a picaturi minuscule de sin&e
marcara locul unde o lo"ise.
7i&&in, asculta care-ti sunt instructiunile! Sper sa fie ultima data cind "a fi ne"oie sa-ti "orbesc.
Stai deoparte atunci cind ne antrenam in sala. #ineinteles, o sa fii si tu acolo, dar nu "ei face parte din nici un
pluton si nu "ei participa la mane"re. Cind suntem cemati la lupta, te ecipezi rapid si te prezinti la poarta1
impreuna cu toata armata. +u "ei intra insa decit dupa patru minute de la inceputul jocului si "ei ramine lin&a
poarta, fara sa scoti arma si fara sa tra&i.
Ender incu"iinta. A"ea sa fie un nimic. Spera sa fie transferat cit mai curind.
-n acelasi timp, obser"a ca )etra nu tipase de durere si nici macar nu-si atinsese obrazul, desi o
picatura de sin&e se prelinsese, lasind o dira pe pomete. )oate ca fata era oaia nea&ra a Salamandrelor, dar
daca #onzo 0adrid n-a"ea sa fie prietenul lui, mai bine ar fi cautat to"arasia ei.
- se repartiza un pat in fundul dormitorului. )atul de sus, asa incit, atunci cind urca in el, nici nu putea
zari usa1 era acoperita de curbura ta"anului. -n paturile din jur erau si alti baieti posaci, parind obositi cei
mai putin "alorosi. +u a"eau nici un cu"int de bun "enit pentru Ender.
Ender incerca sa-si descida dulapul, asezind palma pe el, dar nu se intimpla nimic. Atunci isi dadu
seama ca dulapurile nu erau protejate. ,oate compartimentele erau pre"azute cu usite normale, lipsite de
incuietori. $eci cind faceai parte dintr-o armata, nu mai a"eai nimic personal.
-n dulap e(ista o uniforma. +u "erdele palid al ciclului intii, ci "erdele intunecat ti"it cu portocaliu al
Armatei Salamandra. -i era lar&a. )robabil ca nu se &indisera niciodata sa croiasca masuri atit de mici.
Se pre&atea s-o ia dinauntru, cind o zari pe )etra, "enind pe culoar, spre patul lui. Cobori.
)e loc repaus, rosti ea. +u-s ofiter.
Esti sef de pluton, nu/
Cine"a din apropiere pufni.
Ce te face sa crezi asta/
Ai patul in fata.
Asta pentru ca sunt cel mai bun tintas din Armata Salamandra, si pentru ca lui #onzo i-e teama ca
as porni o re"olta, daca sefii de plutoane nu ma au sub oci. $e parca as putea porni ce"a cu tipi ca astia!
Arata spre baietii cu cipuri obosite de pe paturile alaturate.
*Ce-ncearca sa faca, sa a&ra"eze si mai mult situatia/*
,oti sunt mai buni decit mine, zise Ender, straduindu-se sa se delimiteze de dispretul ei fata de cei
care, la urma urmei, a"eau sa-i fie "ecini.
Eu sunt fata, spuse )etra, iar tu esti un pisacios de sase ani. A"em multe in comun1 de ce sa nu fim
prieteni/
+-o sa-ti fac lectiile, replica Ender.
Ea pricepu imediat &luma.
'a, a... ,otu-i militarie, cind intri in joc. Scoala nu-i ca-n ciclul intii. Facem istorie, strate&ie,
tactica, &indaci, mate si astronomie, cestii de care o sa ai ne"oie ca pilot sau comandant. O sa "ezi!
$eci esti prietenul meu. Capat "reun premiu/ intreba Ender. -mita modul ei de-a "orbi, a&resi" si
cinic.
#onzo n-o sa te lase sa te antrenezi. O sa te puna sa-ti iei pupitrul in sala si sa-ti faci lectiile. -ntr-
un fel, are dreptate nu "rea un pici complet neinstruit, care sa-i dea peste cap mane"rele lui precise, incepu
sa "orbeasca in *&ird*, limbajul ar&otic ce imita en&leza stricata a oamenilor simpli: #onzo, el precis. El
atent, el pisa in farfurie si nu stropeste.
Ender surise.
Sala de lupta e permanent descisa. $aca "rei, te duc dupa pro&ram si te-n"at cite ce"a din ce stiu.
+u-s mare scula, dar sunt destul de tare si oricum stiu mai multe decit tine.
$aca "rei, zise Ender.
-ncepem miine dimineata dupa dejun.
Si daca-i altcine"a inauntru/ Clasa mea a"ea instructie si antrenament imediat dupa dejun.
+u-i nici o problema. $e fapt e(ista noua sali de lupta.
+-am stiut...
,oate au aceeasi intrare. ,ot centrul Scolii, butucul rotii, e format din sali de lupta. Ele nu se rotesc
o data cu restul statiei. Asa se obtine impo... imponderabilitate pentru ca sta pe loc. Fara rotatie, nu e(ista
un *jos*. 6e pot insa deplasa pina ajun& la coridorul de intrare pe care-l folosim toti. $upa ce intri, o muta si
aduc alta la intrare.
Aa!
Asa ramine. $upa dejun.
#ine, incu"iinta Ender.
Fata se intoarse sa plece.
)etra, rosti el.
Ea intoarse capul.
0ultumesc.
)etra nu-i raspunse, ci porni mai departe.
Ender sui inapoi in pat si se dezbraca. 4amase &ol, cercetindu-si noul pupitru si incercind sa-si dea
seama daca ii modificasera codurile de acces. #ineinteles, ii stersesera sistemul de protectie. Aici nu putea
detine nimic, nici macar un pupitru personal.
6uminile palira. Se apropia stin&erea. Ender nu stia unde era closetul.
-esi afara si faci la stin&a, ii spuse baiatul din patul alaturat. E comun cu Sobolanii, Condorii si
.e"eritele.
Ender ii multumi si sari jos.
'ei, facu baiatul. +u poti mer&e asa. Cind iesi din dormitor, uniforma e obli&atorie.
Ciar si la toaleta/
0ai ales. -n plus, e interzis sa discuti cu cine"a din alta armata. 6a masa, sau la dus. %neori ai "oie
s-o faci in sala de jocuri si, bineinteles, daca-ti spune un profesor. $ar daca te prinde #onzo, te-ai ars, ai
auzit/
0ultumesc.
Si...aa... pe #onzo-l apuca dracii daca treci &ol pe lin&a )etra.
$ar ea era dezbracata cind am "enit eu, nu/
Ea poate sa faca orice doreste, dar tu ramii imbracat. $ispozitiile lui #onzo...
Era o prostie! $eocamdata. )etra arata ca oricare alt baiat1 era o re&ula idioata. -n felul acesta o
separa, o diferentia, di"iza armata. O timpenie! Cum ajunsese #onzo comandant, daca nu intele&ea atita lu-
cru/ Alai ar fi fost un comandant mai bun. Stia cum sa pastreze unitatea unui &rup.
*Si eu stiu cum sa pastrez un &rup laolalta*, se &indi Ender. *)oate ca intr-o buna zi, "oi ajun&e
comandant.*
)e cind se spala pe miini, cine"a i se adresa:
'ei, au ajuns sa ba&e si nou-nascuti la Salamandre/
Ender nu raspunse. -si usca miinile.
-a uitati-"a! Salamandrele au facut copilasi! -a uite-l! 0i-ar putea trece printre picioare fara sa-mi
atin&a coaiele!
)entru ca nici n-ai, $ir;, cicoti altcine"a..
Cind parasi incaperea, Ender auzi un &las:
E 7i&&in. +u stii/ Smecerul din sala de jocuri.
)orni pe coridor, zimbind. )oate ca era micut, dar ii stiau numele. $in sala de jocuri, bineinteles, asa
ca nu insemna mai nimic. $ar a"eau sa "ada! Si el urma sa de"ina un soldat bun. -n curind, toti a"eau sa-i
cunoasca numele. )oate ca nu in Armata Salamandra, dar in curind.
333
)etra il astepta in coridorul ce ducea spre sala de lupta.
Stai putin, ii spuse ea. ,ocmai au intrat -epurii, si mai dureaza cite"a minute pina cupleaza sala
urmatoare.
Ender se aseza lin&a ea.
Ar fi multe intrebari despre salile astea, zise el, nu numai referitor la modul de cuplare. $e
e(emplu, de ce inainte de-a intra in sala, e(ista &ra"itatie pe coridorul din afara ei/
Fata incise ocii.
Si daca salile se afla cu ade"arat in imponderabilitate, ce se intimpla cind se cupleaza cu coridorul/
$e ce nu incep sa se roteasca o data cu Scoala/
Ender incu"iinta din cap.
Sunt multe asemenea taine, sopti misterioasa )etra. +u incerca sa le dezle&i. %ltimul soldat care a
facut-o a patit lucruri in&rozitoare. A fost descoperit in toaleta, spinzurat cu picioarele de ta"an si cu capul
infundat in closet.
$eci nu sunt primul care am intrebat...
,ine minte, baietas! Cind rostise *baietas* o facuse cu afectiune, nu cu dispret. i n-or sa-ti spuna
niciodata mai mult decit e necesar, insa orice pusti cu creier stie ca-n stiinta s-au scimbat destule din zilele
lui mos 0azer 4ac;am si ale Flotei .ictorioase. E clar ca acum putem controla &ra"itatia. S-o pornim si s-o
oprim, sa-i scimbam directia, poate ciar s-o reflectam... m-am &indit la multe cestii ca lumea pe care le-ai
putea face cu armele &ra"itationale si propulsiile &ra"itationale, incipuieste-ti cum s-ar putea deplasa na"ele
pe lin&a planete! )oate smul&ind alci mari din ele, reflectind ciar atractia unei planete si apoi focalizind-o.
$ar nu ni se spune nimic...
Ender pricepu aluziile )etrei. 0anipularea &ra"itatiei era un aspect1 manipularile ofiterilor altul1
insa mesajul cel mai important era: $usmanii nu sunt celelalte armate, ci adultii. i nu spun ade"arul.
'ai, baietas, zise fata. Sala-i &ata. 0iinile )etrei sunt asi, inamicii sunt rasi! Cicoti: 0i se zice
)etra-poeta.
Se mai zice ca esti nebuna de le&at.
Si-ar fi bine s-o crezi, poponel de baietel!
$ucea zece min&i-tinta intr-o &eanta. Ender se tinea cu o mina de costumul ei, iar cu cealalta de
perete, ca s-o ancoreze cind le arunca, puternic, in diferite directii. -n imponderabilitate, topaiau in toate par-
tile.
$a-mi drumul, zise fata. -si facu "int, rotindu-se1 din cite"a miscari ale bratelor, se opri locului si
incepu sa tra&a in tinte. -n clipa cind erau atinse, acestea isi modificau culoarea din alb in rosu. Ender stia ca
scimbarea culorilor tinea mai putin de doua minute. Cind lo"i si ultima tinta, o sin&ura min&e rede"enise
alba.
4icosind dintr-un perete, )etra se indrepta cu "iteza spre Ender. #aiatul o prinse, si-o frina unul
din primele procedee pe care-l in"atasera in ciclul intii.
Esti buna, zise el.
Cea mai buna! Si-o sa-n"eti si tu.
-i e(plica sa tina bratul perfect intins si sa oceasca pe toata lun&imea lui.
O cestie de care multi soldati nu-si dau seama este ca, cu cit tinta e mai departe, cu atit trebuie sa
pastrezi mai mult timp raza intr-un cerculet de "reo doi centimetri. Este diferenta dintre o zecime de secunda
si o jumatate de secunda, insa in lupta asta inseamna mult. Sunt destui care cred ca au dat &res, desi au tintit
perfect, pentru ca se deplaseaza prea repede. +u poti folosi pistolul ca pe o sabie: tac-pac, bucati ii fac!
,rebuie sa ocesti.
Comanda readucerea tintelor si le lansa din nou, mai lent. Ender trase in ele. +u nimeri nici una.
#ra"o, zise )etra. +-ai nici o deprindere incorecta.
$ar n-am nici "reuna ca lumea, sublinie el.
)e alea o sa ti le dau eu.
-n acea prima dimineata, n-au facut mare lucru. 0ai mult au discutat. Cum sa &indesti in timp ce
ocesti. ,rebuie ca, in acelasi timp, sa ai in minte atit miscarea ta, cit si pe a ad"ersarului. ,rebuie sa tii bratul
perfect intins si sa tintesti cu tot corpul, astfel incit daca bratul ti-este in&etat, sa poti continua sa tra&i. Sa
in"eti locul e(act unde se declanseaza tra&aciul, ca sa nu misti de&etul prea mult la fiecare impuscatura. Sa-ti
rela(ezi corpul1 sa nu te incordezi, deoarece asta te face sa tremuri.
A fost sin&urul antrenament al lui Ender din ziua aceea. -n timpul instructiei de dupa-amiaza, i se
ordona sa-si aduca pupitrul si sa-si faca temele intr-un colt al salii. #onzo era obli&at sa aiba tot efecti"ul in
sala de lupta, dar nu sa-l si utilizeze inte&ral.
Ender nu-si facea insa lectiile. $aca nu a"ea "oie sa participe la instructie, il putea studia pe #onzo ca
tactician. Armata Salamandra era impartita in cele patru plutoane standard de cite zece soldati fiecare. %nii
comandanti isi distribuiau oamenii astfel incit plutonul A ii cuprindea pe cei mai buni soldati, iar plutonul $
pe cei mai slabi. #onzo ii amestecase si fiecare pluton continea soldati din toate cate&oriile. Atit doar ca
plutonul # a"ea numai noua baieti. Ender se intreba cine fusese transferat ca sa-i faca loc lui. -si dadu seama
repede ca seful plutonului era nou. +u era de mirare ca #onzo fusese furios pierduse un sef de pluton in
scimbul unui pici.
#onzo a"ea dreptate si in alta pri"inta. Ender nu era pre&atit. ,oate antrenamentele constau in
mane"re. )lutoane care nu se puteau "edea intre ele e(ersau operatiuni perfect sincronizate laolalta, sau
scimbari bruste de directie fara sa destrame formatia. ,oti soldatii aceia a"eau insusite perfect tenici pe
care Ender nu le in"atase. Abilitatea de-a ateriza lin, amortizind impactul. 8bor precis. Corectari de
traiectorie, utilizind soldatii in&etati care pluteau razleti prin sala. 4osto&oliri, rotiri, fente. Alunecare in
lun&ul peretelui o mane"ra e(trem de dificila, dar foarte utila, deoarece inamicul nu-ti putea cadea in
spate.
Ciar in timp ce-si dadea seama cit de multe lucruri nu stia, Ender "azu si altele pe care le-ar fi putut
imbunatati. Formatiunile indelun& repetate constituiau o &reseala. )ermiteau e(ecutarea prompta a co-
menzilor, insa erau pre"izibile. $e asemenea, soldatului ca indi"id nu i se acorda dreptul decit la putina
initiati"a. O data ce se stabilea un sablon, trebuia urmat pina la capat. +u te puteai adapta la ripostele
ad"ersarului. Ender studie formatiunile lui #onzo precum un comandant inamic, &asind modalitati de-a le
distru&e.
-n seara aceea, in decursul perioadei libere, Ender ii ceru )etrei sa mai e(erseze cu el.
+u, raspunse fata. .reau sa ajun& comandant intr-o buna zi, asa ca trebuie sa fac sala jocurilor.
E(ista o credinta unanim impartasita ca profesorii urmareau jocurile si acolo ii remarcau pe potentialii
comandanti. Cu toate acestea, Ender se indoia de ade"arul unei asemenea ipoteze. Sefii de plutoane a"eau
sanse mult mai mari de-a arata ce pot face in functia de comandant, decit orice jucator pe "ideo.
+u-i spuse insa nimic )etrei. Sedinta de dupa dejun fusese indeajuns de &eneroasa. Cu toate acestea,
trebuia sa se antreneze. Si n-o putea face sin&ur, decit in pri"inta citor"a miscari de baza. 0ane"rele cu
ade"arat dificile necesitau parteneri sau ecipe. $aca i-ar fi a"ut pe Alai sau Sen...
$e fapt, de ce sa nu se antrene)e cu ei/ +u mai auzise ca un soldat sa se antreneze cu ciclul intii,
dar n-o interzicea nici un re&ulament. )ur si simplu n-o facea nimeni1 ele"ii din ciclul intii erau pri"iti cu un
dispret total. Ei bine, Ender continua sa fie tratat ca un proaspat recrut. A"ea ne"oie de parteneri cu care sa se
antreneze si drept rasplata ii putea in"ata unele lucruri "azute la baietii mari.
'ei, se-ntoarce marele soldat! racni #ernard.
Ender ramase in usa fostului sau dormitor. +u lipsise decit o zi, dar deja i se parea un loc strain, iar
"ecii lui cole&i niste necunoscuti. $adu sa plece. 0ai era insa si Alai, care conferise un caracter sacru
prieteniei lor. Alai nu era un strain.
Ender nu facu nici un efort sa ascunda modul cum era tratat in Armata Salamandra.
Si au dreptate. Sunt la fel de util ca un stranut in casca-ncisa.
Alai rise, si alti baieti incepura sa se strin&a in jurul lor. Ender propuse tir&ul. 8ilnic, in perioada
libera, antrenament in sala de lupta, sub conducerea lui. Ei a"eau sa in"ete trucuri de la armate, de la bataliile
la care asista Ender, iar el urma sa capete practica necesara in dez"oltarea aptitudinilor de soldat.
O sa ne perfectionam impreuna.
0ai multi baieti doreau sa "ina.
#ineinteles, incu"iinta Ender. $ar "eniti sa transpirati. $aca doar "a fitiiti, nu! +-am timp de
pierdut.
+u pierdura timpul. Ender se cinui, incercind sa descrie ce "azuse, si cautind sa demonstreze. ,otusi,
cind timpul liber se inceie, in"atasera cite ce"a. Erau obositi, insa prinsesera secretul citor"a tenici.
%nde ai fost/ il intreba #onzo.
Ender ramase in pozitie de drepti lin&a patul comandantului sau.
0-am antrenat in sala de lupta.
Am auzit ca ai fost insotit de fostii tai cole&i.
+u ma puteam antrena sin&ur.
+u sunt de acord ca soldatii din Armata Salamandra sa piarda timpul cu cei din ciclul intii. Acum
esti soldat.
Ender il pri"i in tacere.
0-ai auzit, 7i&&in/
$a, domnule.
S-a terminat cu antrenamentele cu basinosii aia mici.
)ot sa "a "orbesc intre patru oci/ intreba Ender.
Era o solicitare careia comandantii erau obli&ati sa-i dea curs. Cipul lui #onzo se intuneca si-l
conduse pe Ender afara, pe coridor.
%ite ce-i, 7i&&in! +u te doresc. -ncerc sa scap de tine, dar nu-mi crea probleme, ca te lipesc de
pereti!
*%n comandant*, se &indi Ender, *nu trebuie sa profereze amenintari prostesti*.
#onzo se infurie din cauza tacerii sale.
,u mi-ai cerut sa "enim aici1 "orbeste!
$omnule, ati a"ut dreptate sa nu ma incadrati in nici un pluton. +u stiu sa fac absolut nimic.
+-am ne"oie sa-mi spui tu ca am dreptate.
$ar "oi de"eni un bun soldat. +u "a "oi deranja instructia, dar "oi e(ersa si o "oi face cu sin&urii
care "or sa se antreneze impreuna Cu mine, cei din fosta mea clasa.
O sa faci ce-ti zic eu, piticanie!
E(act, domnule. .oi indeplini toate ordinele pe care sunteti autorizat sa le dati. $ar in perioada de
repaus nu se pot da ordine. +ici unul. $e catre nimeni.
Constata cum ii sporea minia lui #onzo. Furia fierbinte nu era buna. Frica lui Ender era rece si o putea
intrebuinta. A lui #onzo era fierbinte si-l stapinea ea pe baiat.
$omnule, trebuie sa ma &indesc la propria mea cariera. +u "oi inter"eni in decursul
antrenamentelor si bataliilor, totusi trebuie sa in"at. +-am cerut sa fiu adus in aceasta armata. -ncercati sa ma
transferati cit mai repede. $ar nimeni nu ma "a lua, daca abar n-am de nimic, e ade"arat/ 6asati-ma sa in"at
cite ce"a si dupa aceea puteti scapa iute de mine, capatind un soldat pe care-l puteti folosi mai bine.
#onzo nu era lipsit de inteli&enta, pentru ca minia sa-l impiedice sa recunoasca o propunere de bun
simt. ,otusi, nu se putea calma imediat.
Atita timp cit faci parte din Armata Salamandra, o sa asculti ordinele mele!
$aca incerci sa intri in timpul meu liber, aranjez sa te con&eleze.
)robabil ca nu era ade"arat. $ar era posibil. Cu si&uranta, daca Ender ar fi reclamat nerespectarea
timpului sau liber, #onzo putea fi indepartat de la comanda. 6a aceasta se adau&a si faptul ca, in mod e"ident,
ofiterii "azusera ce"a la Ender, deoarece il a"ansasera. )oate ca Ender a"ea intr-adevar influenta in rindul
lor si putea con&ela pe cine"a.
,icalosule! suiera #onzo.
+u-i "ina mea ca ai dat ordinul acela de fata cu toti. $ar daca doresti, ma "oi preface ca ai cisti&at
runda asta. $upa aceea, miine, ma poti anunta ca te-ai raz&indit.
+-am ne"oie sa-mi spui ce sa fac!
+u doresc ca restul baietilor sa creada ca ai cedat. +-ai mai a"ea aceeasi autoritate.
#onzo il uri pentru buna"ointa. Ender "orbise de parca ii acorda functia de conducere ca o fa"oare. O
neobrazare, insa n-a"ea de ales. +-a"ea alternati"a. +u se &indea ca "ina ii apartinea numai lui, deoarece
daduse un ordin absurd. Stia doar ca Ender il in"insese, iar apoi il si batjocorise prin marinimie.
O sa te licidez intr-o buna zi, rosti el.
)robabil.
Suna stin&erea. Ender re"eni in dormitor, parind descurajat. -nfrint. 0inios. Ceilalti baieti trasera
concluzia e"identa.
$imineata, cind pleca spre sala de mese, #onzo il opri si rosti cu &las tare:
0-am raz&indit, putulica! )oate ca daca te-antrenezi cu ciclul intii, o sa-n"eti ce"a. Si o sa te pot
scimba mai usor. Orice, numai sa scap rapid de tine.
0ultumesc, domnule, zise Ender.
Orice, sopti #onzo. Sper sa te "ad con&elat.
Ender zimbi recunoscator si parasi incaperea. $upa dejun, se antrena iarasi cu )etra. ,oata dupa-
amiaza il urmari pe #onzo comandind, si-si ima&ina cai prin care ii putea in"in&e armata. -n timpul liber, el,
Alai si ceilalti repetara pina la epuizare. *O pot face*, &indi seara, intins in patul sau, cu muscii z"icnindu-i
si destinzindu-se. *0a pot descurca*.
333
)este patru zile, Armata Salamandra a"u o batalie. Ender aler&a inapoia soldatilor care tropaiau pe
coridoare spre sala de lupta. $e-a lun&ul peretilor pilpiiau doua benzi: "erde-"erde-maro a Salamandrei si
ne&ru-alb-ne&ru a Condorului. Cind ajunsera in locul unde fusese intotdeauna sala, coridorul se ramifica, cu
"erde-"erde-maro spre stin&a si ne&ru-alb-ne&ru spre dreapta1 urma un alt colt la dreapta, si armata se opri in
fata unui perete.
)lutoanele se formara in tacere. Ender se aseza indaratul lor. #onzo dadea instructiunile:
A sus, # stin&a, C dreapta, $ jos. Astepta pina ce plutoanele se orientara corespunzator, apoi
adau&a: )utica, tu astepti patru minute, dupa care intri si te opresti lin&a usa. +u atin&i arma!
Ender incu"iinta. #rusc, peretele dinapoia lui #onzo de"eni transparent. $eci nu era perete, ci un
cimp de forta. Si sala era diferita. )rin ea fusesera suspendate uriase cuburi cafenii, acoperind partial cimpul
"izual. $eci acestea erau obstacolele pe care soldatii le numeau stele. )areau distribuite aleator. #onzo parea
ca le trateaza cu indiferenta. Era clar ca soldatii stiau deja cum se procedeaza cu ele.
$ar pri"ind batalia de pe coridor, Ender isi dadu seama ca n-a"eau abar sa le foloseasca eficient.
Stiau sa aterizeze pe ele si sa le utilizeze drept para"ane, stiau si tacticile de asalt asupra unei stele detinute de
inamic. +u demonstrau insa ca stiau care stele erau importante. Continuau sa atace unele ce puteau fi
depasite prin simpla alunecare de-a lun&ul peretilor.
Celalalt comandant profita de ne&lijarea strate&iei de catre #onzo. Condorii sileau Salamandrele la
atacuri riscante. ,ot mai putine Salamandre ramineau nein&etate pentru urmatoarele asalturi. $upa numai
cinci-sase minute, de"eni limpede ca Armata Salamandra nu-si putea in"in&e ad"ersarul atacind.
Ender trecu prin poarta. )luti usor in jos. Salile in care se antrenase a"usesera intotdeauna usile la
ni"elul podelei. -nsa in batalii, usa era situata la mijlocul peretelui, e&al departata de podea si de plafon.
#rusc simti cum se reorienteaza, asa cum se intimplase in na"eta. Ceea ce fusese *jos* era acum *sus*,
iar apoi *lateral*. -n imponderabilitate nu e(ista nici un moti" sa ramii orientat ca pe coridor. %itindu-te la
usile perfect patrate, era imposibil de spus unde fusese *sus*. Si nici nu conta. Acum, Ender descoperise
orientarea care a"ea sens. )oarta ad"ersarului era *jos*. Scopul jocului era de *a cadea* spre baza inamicului.
Facu miscarile care-l rasuceau in noua directie. -n loc sa stea rascirat, cu tot trupul descoperit
dusmanului, acum isi e(punea numai talpile catre acesta. Era o tinta mult mai mica.
Cine"a il zari. 6a urma urmei, plutea fara scop in loc descis. -nstincti", Ender ridica &enuncii la
piept. -n acelasi moment, raza armei il atinse si picioarele costumului in&etara. #ratele ii ramasera nein-
&etate deoarece, daca fasciculul nu lo"ea trunciul, se ri&idizau doar membrele atinse. Ender intelese ca
daca n-ar fi fost orientat cu picioarele catre ad"ersar ar fi fost nimerit in trup. Ar fi fost complet imobilizat.
$eoarece #onzo ii ordonase sa nu-si scoata arma, Ender continua sa pluteasca, fara sa miste capul sau
bratele, de parca si ele ar fi fost in&etate. Ad"ersarii il i&norau, concentrindu-si tirul asupra soldatilor care
tra&eau in ei. Era o batalie aspra. $epasita numeric, Armata Salamandra ceda pas cu pas. 6upta se farimita
intr-o duzina de confruntari indi"iduale. Acum, disciplina lui #onzo isi do"edea roadele, caci fiecare
Salamandra in&etata scotea din lupta cel putin un inamic. +imeni nu dadu bir cu fu&itii sau nu intra in
panica, toti ramineau calmi si oceau cu atentie.
-n special )etra era teribila. Condorii o remarcasera si depuneau eforturi considerabile ca s-o in&ete.
-zbutira sa-i lo"easca intii bratul drept, cu care tra&ea si potopul ei de injuraturi fu intrerupt numai atunci cind
o in&etara complet si casca o impiedica sa mai desclesteze ma(ilarele. )este alte cite"a minute, totul se
termina. Armata Salamandra nu mai opunea rezistenta.
Ender obser"a cu satisfactie ca ad"ersarii ramasesera doar cu cei cinci soldati necesari pentru a
descide poarta, ca sa consemneze "ictoria. )atru dintre ei isi atinsera castile de punctele luminoase din col-
turile usii Salamandrelor, iar al cincilea trecu prin cimpul de forta. :ocul lua sfirsit. 6uminile re"enira la
intensitatea lor orbitoare si Anderson isi facu aparitia prin usa profesorilor.
*0i-as fi putut scoate arma*, se &indise Ender cind inamicii se apropiasera de usa. *0i-as fi putut
scoate arma si sa impusc pe unul sin&ur dintre ei, si atunci ar fi fost prea putini. :ocul s-ar fi terminat la
e&alitate. Fara patru baieti care sa atin&a cele patru colturi si un al cincilea care sa treaca prin poarta,
Condorii n-ar fi obtinut "ictoria. #onzo, prostule, te-as fi putut sal"a de la infrin&erea asta! )oate ciar as fi
putut s-o transform intr-o "ictorie, deoarece erau toti laolalta, tinte usoare, si in primele momente n-ar fi stiut
cine tra&e. ,intesc suficient de bine ca sa fi reusit.*
-nsa ordinele erau ordine si Ender promisese ca a"ea sa le respecte. A"u totusi satisfactia ca pe fisa
oficiala a Armatei Salamandre nu apareau patruzeci si unu de soldati eliminati sau scosi din lupta, ci
patruzeci eliminati si unul ranit. #onzo nu putu intele&e, pina nu consulta inre&istrarea lui Anderson si-si
dadu seama cine era. *4anit, #onzo*, isi spuse Ender. *0ai puteam tra&e!*
Se asteptase ca #onzo sa "ina la el si sa-i zica: *$ata "iitoare, daca se mai intimpla asa ce"a, poti
tra&e*. -nsa acesta nu-i spusese absolut nimic, pina a doua zi, dupa dejun. #ineinteles, el minca la popota
comandantilor, dar Ender era absolut si&ur ca scorul ciudat a"ea sa stirneasca si acolo tot atitea nedumeriri
cite fusesera in sala de mese a soldatilor. -n toate celelalte jocuri care nu se inceiasera la e&alitate, toti
membrii armatei in"inse fusesera fie eliminati complet in&etati fie scosi din lupta, ceea ce insemna ca
a"eau unele parti ale trupului nein&etate, dar nu mai puteau tra&e. Salamandra era sin&ura armata in"insa cu
un soldat de cate&oria 4anit-dar-Acti".
Ender nu oferi nici o e(plicatie, insa alte Salamandre facura cunoscut ce se intimplase. -ar cind fu
intrebat de ce nu trasese, raspunse calm:
0a conformez ordinelor.
$upa dejun, #onzo il cauta:
Ordinul ramine "alabil, ii spuse, ar fi bine sa nu uiti!
*O sa te coste, prostule. )oate ca nu-s un soldat foarte bun, dar pot fi de folos si n-ai nici un moti" sa
mi-o interzici.*
+u comenta deloc.
%na dintre urmarile interesante ale bataliei a fost ca Ender aparu pe locul intii in clasamentul eficientei
indi"iduale. $eoarece nu trasese, a"ea calificati" ma(im nici o ratare. Si deoarece nu fusese nici eliminat,
nici scos din lupta, procentajul lui era e(celent. 4estul nu se apropiau nici macar pe departe de el. 0ulti baieti
cicotira iar altii se infuriara, dar in pretuitul clasament al eficientei, Ender de"enise liderul.
Continua sa asiste la sedintele de instruire ale armatei sale, si continua sa se antreneze din rasputeri in
paralel, diminetile cu )etra, iar serile cu prietenii lui. 6i se adau&asera tot mai multi baieti din ciclul intii, nu
ca distractie, ci pentru ca rezultatele erau "izibile de"eneau tot mai buni. Suprematia o detineau insa
Ender si Alai. )e de o parte, datorita faptului ca Alai incerca intruna lucruri noi, care-l obli&au pe Ender sa
ima&ineze alte tactici pentru a-i replica. )e de alta parte, deoarece continuau sa faca erori prostesti, ce le
su&erau actiuni pe care nici macar nu le-ar fi incercat un soldat bine instruit si care tinea la respectul de sine.
0ulte se do"edira inutile. $ar intotdeauna era placut, intotdeauna e(citant si reusira suficiente actiuni despre
care stiau ca ii ajutau. Serile erau momentele cele mai bune ale zilei.
%rmatoarele doua batalii reprezentara "ictorii usoare ale Salamandrelor1 de fiecare data, Ender intra in
sala dupa cinci minute si ramase neatins de ad"ersarul infrint. #aiatul incepu sa-si dea seama ca Armata
Condor, care-i batuse, era e(celenta. Salamandrele, desi sufereau de pe urma strate&iei lui #onzo, reprezentau
una din cele mai bune ecipe, urcind treptat in clasament, concurind cu Sobolanii pentru locul patru.
Ender implini sapte ani. -n Scoala de 6upta nu prea e(istau calendare, dar baiatul aflase cum sa
afiseze data pe pupitrul sau, si-si remarca ziua de nastere. Scoala o obser"ase si ea1 ii luara masurile si-i
confectionara o alta uniforma si un costum pentru sala de lupta. 4e"eni in dormitor imbracat cu ainele noi.
6e simtea stranii, lar&i de parca insasi pielea lui nu i se potri"ea.
Ar fi "rut sa se opreasca la patul )etrei si sa-i po"esteasca despre acasa, despre cum i se serbau zilele
de nastere: pur si simplu sa-i spuna ca era ziua lui si ea sa-i raspunda ce"a con"entional. -nsa aici nimeni nu-
si sarbatorea ziua. Era o copilarie. Asa faceau planetarii. )rajituri si obiceiuri prostesti. Cind implinise sase
ani, .alentine ii facuse un tort. +u reusise si fusese oribil. +imeni nu mai stia cum anume se prepara
mincarea1 era e(act &enul de lucruri nebunesti pe care le facea .alentine. ,oti o tacinasera, dar Ender oprise
o felie de tort in dulapul sau. $upa aceea ii scosesera monitorul, el plecase si, din cite stia, putea sa fie tot
acolo, o bucatica &albena unsuroasa si prafuita. +imeni printre soldati nu "orbea despre *acasa*1 inainte de
Scoala de 6upta nu e(istase nimic. +imeni nu primea nici o scrisoare. ,oti se prefaceau ca nu le pasa deloc.
*$ar mie imi pasa*, isi spuse Ender. *Sin&urul moti" pentru care ma aflu aici este ca nici un &indac sa
nu tra&a in .alentine, sa nu-i faca tandari capul, asa ca soldatilor din benzile "ideo ale primelor batalii. Sa nu-
i despice capul cu o raza atit de fierbinte incit creierii sa-i tisneasca din teasta si sa cur&a ca aluatul, cum se
intimpla in cosmarurile mele cele mai urite, in noptile cele mai rele, cind ma trezesc tremurind, dar tacut1
trebuie sa ramin tacut, altfel "or auzi ca-mi lipsesc ai mei. .reau acasa!*
$iminetile era mai bine. Caminul raminea o durere surda, unde"a in adincul memoriei. O oboseala in
pri"ire. -n dimineata aceea, #onzo aparu cind se imbracau.
Costumele de lupta! ordona el.
Era o batalie. Al patrulea joc al lui Ender.
Ad"ersarul era Armata 6eopard. A"ea sa fie usor. 6eoparzii erau noi si ocupau o pozitie in ultimul
sfert al clasamentului. Fusesera infiintati cu numai sase luni in urma si-l a"eau comandant pe )ol Slatter5.
Ender isi imbraca noul costum si intra in monom1 #onzo il smuci "iolent de acolo si-l impinse la coada
armatei. *+u trebuia sa faci asta*, isi spuse Ender. *0-ai fi putut lasa in sir.*
)ri"i din coridor. )ol Slatter5 se numara printre cei mai tineri comandanti, dar era inteli&ent si a"ea
idei ori&inale. Soldatii lui se deplasau permanent, tisnind de la o stea la alta, lunecind in lun&ul peretilor
pentru a ajun&e deasupra sau inapoia Salamandrelor impasibile. Ender zimbi. #onzo era complet zapacit, si la
fel si soldatii lui. 6eoparzii pareau ca rasar din toate directiile. Cu toate acestea, batalia nu era ciar atit de
dezecilibrata pe cit parea. Ender obser"a ca ad"ersarii pierdeau multi luptatori tactica lor ii e(punea prea
mult. 0ai important insa era faptul ca Salamandrele se simteau in"inse. Cedasera complet initiati"a. $esi
erau, probabil, e&ali in numar cu inamicii, se adunasera laolalta precum ultimii supra"ietuitori ai unui
masacru, sperind parca sa fie trecuti cu "ederea.
Ender se strecura usurel pe poarta, se orienta astfel incit poarta ad"ersa sa fie *jos* si pluti lent spre
est, catre un colt unde n-a"ea cum sa fie obser"at. #a ciar trase in propriile picioare, ca sa le in&ete in
pozitia in&enunceata care-i oferea cea mai buna protectie. %nui spectator obisnuit i-ar fi aparut ca orice alt
soldat in&etat, indepartindu-se neajutorat din mijlocul luptei.
Cum Armata Salamandra isi astepta resemnata distru&erea, 6eoparzii le indeplinira rapid dorinta. Cind
ultima Salamandra inceta sa mai tra&a, mai ramasesera noua 6eoparzi. -si formara ecipa de descidere a
portii ad"erse.
Ender oci atent cu bratul intins, asa cum il in"atase )etra. -nainte sa intelea&a cine"a ce se petrece,
in&etase trei dintre soldati care erau &ata sa-si apese castile pe colturile luminate ale usii. Apoi fu reperat si
trasera in el dar la inceput ii lo"ira doar picioarele deja in&etate. A"u timp sa-i tinteasca si pe ultimii doi
baieti de la poarta. 6eoparzilor le mai ramasesera doar patru soldati nein&etati cind, in cele din urma, Ender
fu lo"it in brat si scos din lupta. :ocul se terminase la e&alitate, si nu fusese atins in corp.
)ol Slatter5 era furios, dar re&ulamentul nu fusese incalcat. ,oti 6eoparzii banuiau ca fusese strate&ia
lui #onzo, de a pastra un soldat pina in ultima clipa. +u se &indisera ca micutul Ender trasese incalcind
ordinele. $ar Salamandrele o stiau. #onzo o stia si Ender isi putea da seama, dupa felul cum il pri"ea, ca-l
ura pentru ca-l sal"ase de la infrin&erea totala. *+u-mi pasa*, isi spuse Ender. *-ti "a fi cu atit mai usor sa ma
scimbi si intre timp n-o sa cobori prea mult in clasament. $oar scimba-ma! Am in"atat tot ce era de in"atat
de la tine. Cum sa pierzi cu stil, atita stii tu, #onzo.*
*Si de fapt, ce am in"atat pina acum/* $ezbracindu-se lin&a pat, Ender isi recapitula in &ind: *)oarta
ad"ersarului e jos. Sa-mi folosesc picioarele ca un scut in lupta. O mica rezer"a, pastrata pina la sfirsitul
jocului, poate fi decisi"a. -ar uneori soldatii pot lua decizii mai inteli&ente decit ordinele primite.*
2ol-pusca, era &ata sa urce in pat, cind #onzo se apropie de el, cu fata impietrita. *6-am mai "azut asa
pe )eter*, se &indi Ender, *tacut, si cu oci de uci&as. $ar #onzo nu-i )eter. #onzo stie de frica.*
7i&&in, rosti comandantul, in sfirsit, am reusit sa te scimb. Am izbutit sa-i con"in& pe Sobolani
ca incredibila ta pozitie in clasament nu-i un simplu accident. $e miine te duci la ei.
0ultumesc, domnule, rosti Ender.
)oate ca tonul lui fusese prea recunoscator. )e neasteptate #onzo il palmui cu toata puterea. 6o"itura
il rasturna pe baiat in pat. Apoi #onzo il izbi cu rautate in stomac. Ender cazu in &enunci.
+u mi-ai respectat ordinele, "orbi #onzo. ,are, ca sa auda toti: %n soldat bun respecta intotdeauna
ordinele!
$esi plin&ea din cauza durerii, Ender nu putu sa nu simta satisfactie la auzul murmurelor ce se inaltau
prin dormitor. *#onzo, prostule! +u intaresti disciplina, ci o distru&i. Ei stiu ca datorita mie, infrin&erea s-a
transformat in e&alitate. -ar acum "ad cum ma rasplatesti. ,e-ai do"edit lipsit de minte in fata tuturor. Ce pret
mai are acum disciplina ta/*
-n ziua urmatoare, Ender ii spuse )etrei ca pentru binele ei, trebuiau sa termine cu antrenamentele de
dimineata. #onzo n-a"ea ne"oie de o noua pro"ocare, asa incit ar fi fost mai bine ca fata sa-l e"ite o "reme.
Ea il intelese perfect.
-n plus, ii zise, cred ca te apropii de capacitatile tale ma(ime de tintas.
-si lasa pupitrul si costumul in dulap. )utea purta uniforma Salamandrelor pina ajun&ea la ma&azie,
unde s-o scimbe pentru cea nea&ra-cafenie a Sobolanilor. +u-si adusese nimic cu el1 a"ea sa plece cu mina
&oala. $e altfel nu detinea nimic tot ceea ce era "aloros se &asea in calculatorul scolii, ori in capul si
miinile sale.
%tiliza unul dintre pupitrele publice din sala de jocuri si se inscrise la un curs personal de autoaparare
in conditii de &ra"itate terestra. +u se &indea sa se razbune pe #onzo pentru ca-l lo"ise. $ar intentiona sa nu
mai permita nimanui s-o faca.
Capitolul &
!O'OLA$II
Domnule colonel, pina acum &ocurile au fost programate cinstit. -u stelele distribuite
fie aleator, fie simetric.
-instea e un atribut minunat, Anderson. #-are nimic de a face cu ra)boiul.
7ocul va fi compromis. -lasamentele comparative vor fi lipsite de sens.
Slava Domnului!
1a dura luni de )ile, ani, pina sa proiectam si sa testam noile sali de lupta.
De asta ti-am cerut-o acum. -a sa incepi. Sa fii creativ. Sa te gindesti la toate
combinatiile de stele. %mposibile si incorecte. Sa te gindesti la alte cai de a forta regulamentul.
Anunturi in ultima clipa. Forte inegale. Dupa aceea, rulea)a simularile sl ve)i care sunt cele mai
dure sl cele mai simple. Dorim o progresie inteligenta. Dorim sa-l de)voltam.
-ind intentionati sa-l faceti comandant$ La opt ani$
(ineinteles ca nu. %nca nu i-am strins armata.
Ah, deci asa intentionati sa aran&ati lucrurile$
*e-ai apropiat prea mult de &oc, maiorule. 2iti ca nu-i alt ceva decit un e!ercitiu de
antrenament.
in acelasi timp po)itie, identitate, scop, nume3 tot ceea ce-i modelea)a pe copiii
acestia vine din &oc. -ind se va afla ca poate fi manipulat, cintarit, aran&at, Scoala nu va mai
e!ista. #u e!agere).
Stiu.
De aceea, sper ca nder 4iggin este intr-adevar cel cautat, pentru ca veti distruge
eficienta metodei noastre de instruire pentru mult timp.
Daca nu-i nder, daca virful lui de sclipire militara nu coincide cu sosirea flotei
noastre la planetele gindacilor, atunci n-o sa mai conte)e care-i metoda de instruire.
Sper sa ma scu)ati, domnule "raff, dar consider ca trebuie sa raporte) Strategului si
.egemonului ordinele dumneavoastra si opinia mea asupra consecintelor.
De ce nu dragului nostru Amiral$
*oata lumea stie ca-l aveti in bu)unar.
-ita ostilitate, maior Anderson! Si cre)usem ca suntem prieteni.
Suntem. Si cred ca aveti dreptate in legatura cu nder. 'ur si simplu nu sunt de acord
ca singur, absolut singur, sa hotariti soarta lumii.
#ici macar nu cred ca am dreptul sa decid soarta lui nder 4iggin.
Deci nu va deran&ea)a daca o sa raporte)$
(a bineinteles ca ma deran&ea)a, tembelule! Asta e ceva ce trebuie decis de oameni care
stiu ce fac, nu de politicienii astia speriati, care si-au obtinut posturile pentru ca, intimplator, au
putere politica in tara din care provin.
Dar intelegeti de ce o fac.
'entru ca esti un nenorocit de birocrat atit de miop, incit cre)i ca trebuie sa te acoperi
pentru ca)ul in care lucrurile ies prost. i bine, daca lucrurile ies prost, toti o sa fim hrana
gindacilor! Ai incredere in mine, Anderson, si nu-mi aduce pe cap toata blestemata aia de
.egemonie! -eea ce fac e indea&uns de greu si fara pre)enta lor.
#u vi se pare cinstit$ 7ocurile sunt masluite impotriva dumneavoastra$ Lui nder i-o
puteti face, dar nu va place sa fiti intr-o situatie similara, asa-i$
nder 4iggin e de )ece ori mai inteligent si mai puternic decit mine. -eea ce-i fac eu ii
va scoate la iveala geniul. Daca as fi fost in locul lui, as fi fost strivit. ,aior Anderson, stiu ca
stric &ocul, si stiu ca-l iubesti mai mult decit pe oricare dintre baietii care-l &oaca. 2raste-ma
daca vrei, dar nu ma opri!
%mi re)erv dreptul de-a instiinta oricind .egemonul si Strategul. Deocamdata... faceti
ce doriti.
%ti multumesc foarte mult.
Ender 7i&&in, micul prostanac care conduce-n clasament, ce placere sa te-a"em printre noi!
Comandantul Armatei Sobolan zacea intins pe un pat, in pielea &oala si cu pupitrul in brate. $aca te-a"em pe
tine, cum sa mai pierdem de acum/ Citi"a baieti din apropiere cicotira.
+u puteau e(ista doua armate mai diferite decit Salamandrele si Sobolanii. $ormitorul era dezordonat
si &ala&ios. $upa e(perienta cu #onzo, Ender crezuse ca absenta disciplinei urma sa fie o bine "enita
usurare. -n loc de asa ce"a, descoperi ca se asteptase la liniste si ordine, iar dezordinea de aici il stinjenea.
+e descurcam a-ntiia, Ender ,ender. -o-s 4ose +asosu9, un e"reias clasa unu, iar tu nu esti decit o
putulica de crestin. Sa nu uiti cestia-asta!
$e la formarea F-, Strate&ul fortelor militare fusese intotdeauna un e"reu. E(ista o le&enda potri"it
careia &eneralii e"rei nu pierdeau razboaie. Si, deocamdata, era ade"arat. -i facea pe toti e"reii din Scoala de
6upta sa "iseze la functia de Strate&, conferindu-le presti&iu de la inceput. -n acelasi timp, trezea si
resentimente. Adesea, Armata Sobolan era poreclita Forta Cac, parodiind denumirea Fortei de Atac a lui
0azer 4ac;am. 0ultora le placea sa-si aminteasca faptul ca in timpul celei de-a $oua -n"azii, desi un e"reu
american era 'e&emonul aliantei, un alt e"reu israelit ocupase functia de Strate& la comanda &enerala a
apararii F-, iar un e"reu rus fusese Amiralul flotei, ade"aratul erou fusese 0azer 4ac;am, un neo-zeelandez
putin cunoscut, jumatate 0aori, adus de doua ori inaintea curtii martiale, dar a carui Forta de Atac alun&ase,
si, in cele din urma zdrobise, flota &indacilor in "ecinatatea lui Saturn.
$aca 0azer 4ac;am a putut sa sal"eze lumea, atunci nu conta citusi de putin daca erai sau nu e"reu,
ziceau oamenii.
$ar de fapt conta, si 4ose +asosu9 o stia. Obisnuia sa &lumeasca pe seama propriei sale persoane,
pentru a diminua comentariile batjocoritoare ale antisemitilor aproape toti cei pe care ii in"in&ea de"e-
neau, cel putin o "reme, antisemiti dar in acelasi timp se asi&ura ca toti ii cunosteau nationalitatea. Armata
lui era pe locul al doilea, aspirind la primul.
,e-am luat, crestine, deoarece nu "reau ca lumea sa creada ca eu cisti& numai pentru ca am soldati
e(traordinari. .reau sa se "ada ca pina si cu un &ainat ca tine, tot pot in"in&e. Aici a"em numai trei re&uli. Sa
faci ce-ti zic eu si sa nu te pisi in pat.
Ender incu"iinta. Stia ca 4ose astepta sa-l intrebe care era a treia re&ula. $e aceea il intreba.
Au fost trei re&uli. Aici nu prea a"em timp de mate. 0esajul era clar. .ictoria e mai importanta
decit orice.
Antrenamentele tale cu picii din ciclul intii s-au terminat, 7i&&in. ,er-mi-nat! Acum esti intr-o
armata de baieti mari. ,e-am pus in plutonul #lindului $in;. $e-acum incolo, in ceea ce te pri"este, #lindul
$in; e $umnezeu.
Atunci, tu cine esti/
Seful de personal care l-a an&ajat pe $umnezeu, rinji 4ose. -n plus, nu mai ai "oie sa te atin&i de
pupitru pina nu in&eti doi soldati inamici in aceeasi batalie. Ordinul asta e de autoaparare. Am auzit ca esti
bun la pro&ramare. +-am cef sa-ti ba&i nasul prin pupitrul meu.
,oti izbucnira in ris. $upa cite"a clipe, Ender pricepu moti"ul. 4ose isi pro&ramase pupitrul sa afiseze
o perece de or&ane &enitale masculine &i&antice, care se balabaneau. *Asta-i e(act &enul de comandant
caruia m-ar fi dat #onzo*, &indi Ender. *Cum poate cisti&a batalii un baiat care-si ocupa timpul in felul asta/*
-l &asi pe #lindul $in; in sala de jocuri, nu jucind, ci pri"ind.
0i te-a aratat cine"a, zise Ender. Eu sunt Ender 7i&&in.
Stiu.
Fac parte din plutonul tau.
Stiu.
+-am prea multa e(perienta.
$in; il e(amina atent.
%ite ce-i, 7i&&in, stiu toate astea. $e ce crezi ca i-am cerut lui 4ose sa mi te aduca/
$eci nu fusese az"irlit, fusese solicitat, fusese ales. #lindul il dorise.
$e ce/
,i-am urmarit antrenamentele cu ciclul intii. Cred ca esti promitator. #onzo e prost si "oiam sa
capeti o instructie mai buna decit ti-o putea oferi )etra. Ea se pricepe numai la tir.
,rebuia sa in"at sa tra&...
Continui sa te misti de parca ti-ar fi frica sa nu te scapi in pantaloni.
Atunci, in"ata-ma tu!
+-ai decit sa tii ocii descisi.
+-o sa renunt la antrenamentele mele din timpul liber.
+ici nu "reau s-o faci.
4ose asa mi-a ordonat.
+u te poate opri. Asa cum nu te poate opri sa-ti folosesti pupitrul.
Crezusem ca un comandant poate ordona orice.
Si eu pot ordona 6unii sa dispara, dar nu se "a intimpla. %ite ce-i, Ender, comandantii au e(act
atita autoritate cit ii lasi tu sa aiba. Cu cit ii asculti mai mult, cu atit au mai multa putere asupra ta.
Si cum ii pot opri sa-mi faca rau/ intreba Ender, amintindu-si lo"iturile lui #onzo.
Crezusem ca de asta iei cursuri de auto-aparare.
0-ai urmarit peste tot/
$in; nu-i raspunse.
+u "reau sa-l supar pe 4ose. .reau sa particip la batalii. 0-am saturat sa tot pri"esc.
)rocentajul de eficienta o sa-ti scada.
$e data aceasta, Ender fu cel care tacu.
Asculta, Ender, atita "reme cit faci parte din plutonul meu, participi la toate bataliile.
-n curind, Ender a"ea sa afle ce insemna asta. $in; isi instruia plutonul separat de restul Sobolanilor1
nu se consulta niciodata cu 4ose si doar rareori toate plutoanele e(ersau impreuna. A"eai impresia ca 4ose
comanda o armata, iar $in; o alta, mult mai mica, aflata intimplator in aceeasi sala, in acelasi timp.
$in; incepu prima sedinta cerindu-i lui Ender sa demonstreze pozitia sa de atac cu picioarele inainte.
Ceilalti baieti nu erau incintati.
Cum putem ataca, intinsi pe spate/ intrebara ei.
Spre surprinderea lui Ender, $in; nu-i corecta, nu le spuse: *+u atacati intinsi pe spate, ci cadeti in jos
spre ad"ersari.*
.azuse cum proceda Ender, insa nu intelesese ce implica pozitia aceea. -n scurt timp, baiatul isi dadu
seama ca desi $in; era e(trem de capabil, persistenta lui in a pastra orientarea &ra"itationala de pe coridor, in
loc sa-si ima&ineze poarta dusmana ca fiind *jos*, ii limita &indirea.
E(ersara atacul unei stele ocupate de inamici. -nainte de a incerca metoda lui Ender, cu picioarele
inainte, o facusera intotdeauna in pozitie "erticala, cu intre&ul corp e(pus ca tinta. Ciar si asa insa, ajunsera
la stea si apoi atacara ad"ersarul dintr-o sin&ura directie.
)e deasupra! stri&a $in; si ei e(ecutara.
$in; nu se multumi cu atit, ci repeta asaltul, ordonind:
$in nou, cu capu-n jos!
-nsa datorita permanentei lor referiri la o &ra"itate care nu e(ista, baietii se miscau cu stin&acie pe
dedesubtul stelei, parca suferind de ameteala.
$etestau atacul cu picioarele inainte. $in; insista sa-l foloseasca si ca urmare il detestara pe Ender.
,rebuie sa-n"atam de la un ciclu-ntii cum sa luptam/ mormai unul dintre ei, asi&urindu-se ca Ender
il putea auzi.
$a, replica $in;. Continuara sa e(erseze.
Si in"atara. 6a antrenamente incepura sa-si dea seama cit de &reu era sa lo"esti un inamic care te ataca
"enind cu talpile spre tine. $e indata ce se con"insera de acest lucru, practicara mane"ra cu mai mult
entuziasm.
-n seara aceea fu prima data cind Ender "eni la o sedinta de antrenament dupa o intrea&a dupa-amiaza
de instructie. Era obosit.
Acum ca esti intr-o armata ade"arata, ii zise Alai, nu mai trebuie sa lucrezi cu noi.
$e la "oi pot in"ata lucruri pe care nu le stie nimeni.
#lindul $in; e cel mai bun. Am auzit ca esti in plutonul lui.
Atunci, ai la treaba! Sa "a arat ce-am in"atat azi de la el.
-mpreuna cu alti douazeci de baieti, repetara toate e(ercitiile care-l isto"isera cu cite"a ore inainte.
.eni insa cu idei noi, facindu-i sa incerce mane"rele cu un picior in&etat, cu ambele picioare in&etate, sau
utilizind soldati in&etati drept cirme cu care sa-si modifice directia.
)e la jumatatea sedintei, Ender ii obser"a pe $in; si )etra impreuna, stind in usa si pri"ind. 0ai tirziu,
cind se uita iarasi, disparusera.
*$eci ma urmaresc si se stie ce facem.* +u a"ea abar daca $in; ii era prieten1 credea ca )etra ii era,
insa nu putea fi si&ur de nimic. )oate ca se infuriasera pentru ca el facea ceea ce era apanajul comandantilor
si sefilor de plutoane instruirea si antrenamentul soldatilor. )oate se simteau ofensati ca un soldat era atit
de apropiat de cei din ciclul intii. -l stinjenea sa fie obser"at de altii mai mari decit el.
Credeam ca ti-am zis sa nu folosesti pupitrul! 4ose +asosu9 aparuse lin&a patul lui Ender.
#aiatul nu ridica pri"irea.
-mi fac tema la tri&onometrie pentru miine.
4ose lo"i cu &enunciul pupitrul.
Am zis sa nu-l folosesti!
Ender aseza pupitrul pe pat si se scula.
Am ne"oie de tri&onometrie mai mult decit am ne"oie de tine.
+asosu9 era cu cel putin patruzeci de centimetri mai inalt decit Ender. -nsa baiatul nu-si facea &riji. +-
a"ea sa se ajun&a la "iolenta fizica. Si, ciar daca se ajun&ea, credea ca putea face fata. 4ose era lenes si nu
se pricepea la lupta corp la corp.
Ai coborit in clasament, pispirica, spuse 4ose.
0a asteptam. Am fost in frunte numai datorita modului idiot in care ma utilizau Salamandrele.
-diot/ Strate&iile lui #onzo au cisti&at cite"a jocuri-ceie.
Strate&iile lui #onzo n-ar fi cisti&at nici macar o bataie cu perne. -i incalcam ordinele, ori de cite
ori tra&eam.
4ose nu stiuse. Se infurie.
$eci, #onzo m-a mintit in le&atura cu tine. +u esti numai mic si incompetent, ci si indisciplinat!
-nsa de unul sin&ur am transformat o infrin&ere in e&alitate.
O sa "edem ce mai faci de unul sin&ur data "iitoare, rosti 4ose si pleca.
%n cole& de pluton al lui Ender clatina din cap:
Esti idiot ca un coiot.
#aiatul pri"i spre $in;, care desena pe pupitrul sau. $in; ridica ocii si-i intoarse pri"irea lui Ender.
+ici un semn. Absolut nimic. *#ine*, se &indi Ender, *ma pot descurca si sin&ur.*
#atalia a"u loc peste doua zile. Era prima data ca Ender lupta in cadrul unui pluton si se simtea
ner"os. )lutonul lui $in; se insirui de-a lun&ul peretelui din dreapta coridorului si Ender fu e(trem de atent
sa nu se rezeme, sa nu-si lase &reutatea pe nici un picior. Sa ramina in ecilibru.
7i&&in! stri&a 4ose +asosu9.
Ender simti cum il cuprinde &roaza din &it si pina in stomac, un fior care-l strabatu ca un curent
electric. 4ose il "azu.
,remuri/ .ezi sa nu te scapi in pantaloni, baietel!
-l impinse catre cimpul de forta care ascundea "ederii sala de lupta. O sa "edem cit de bine te descurci
acum, Ender. Cind se descide usa, sari si pornesti drept spre poarta ad"ersarului.
Sinucidere! Autodistru&ere inutila, lipsita de sens! -nsa acum trebuia sa urmeze ordine, aceasta era
batalie, nu scoala. )entru o clipa, clocoti in sine, apoi se calma.
E(celent, domnule, zise el. $irectia in care "oi tra&e este a corpului lor principal.
+-o sa ai timp sa tra&i, putulica! cicoti 4ose.
)eretele disparu. Ender sari in sus, se prinse de minerele din ta"an si se catapulta prin usa, in jos, spre
poarta inamica.
Ad"ersarii erau Armata Centipeda, care de abia incepusera sa iasa prin poarta lor, cind Ender
strabatuse deja jumatate din sala. 0ulti reusira sa se adaposteasca indaratul stelelor, insa Ender isi &emuise
picioarele sub el si, tinind pistolul intre ele, tra&ea in&etindu-i pe multi in timp ce ieseau.
-i lo"ira picioarele, dar mai a"u la indemina trei secunde pretioase inainte ca sa-i poata atin&e corpul,
scotindu-l din actiune. 0ina cu arma ramase indreptata asupra &rosului Centipezilor. ,rase incontinuu, pina-l
in&etara.
$upa inca o secunda, se izbi de cimpul de forta al usii inamice si ricosa, rotindu-se. -ntra intr-un &rup
de soldati dusmani dinapoia unei stele1 acestia il impinsera si se roti si mai rapid. 4icosa lipsit de control prin
tot restul bataliei, desi frecarea treptata cu aerul il incetini. +-a"ea abar citi soldati in&etase inainte de-a fi
scos din lupta, totusi isi putea da seama ca Sobolanii cisti&asera, ca de obicei.
6a sfirsitul bataliei, 4ose nu-i "orbi. Ender cotinua sa conduca in clasamentul eficientei, deoarece
in&etase trei, scosese din lupta doi, si ranise sapte. +u se mai pomeni nimic despre raz"ratire si despre in-
terzicerea utilizarii pupitrului. +asosu9 ramase in partea lui de dormitor, lasindu-l in pace.
#lindul $in; incepu sa e(erseze intrarile rapide in sala atacul lui Ender asupra ad"ersarului care de
abia iesea prin poarta fusese de"astator.
$aca un soldat poate pro"oca atitea pierderi, &inditi-"a ce poate face un pluton!
$in; ii ceru maiorului Anderson sa descida o usa in mijlocul unui perete si la antrenamente, pe lin&a
usa de la ni"elul podelei, ca sa poata e(ersa lansarile in conditii de lupta. Stirea se raspindi. $e acum nimeni
nu-si mai putea permite sa ramina cinci, zece sau cincisprezece secunde in coridor pentru a aprecia situatia.
:ocul se modificase.
Alte batalii. $e data aceasta, Ender indeplini rolul cu"enit in cadrul unui pluton. Facu &reseli. )ierdu
actiuni secundare. Cobori pe locul doi in clasamentul eficientei, apoi pe patru. $upa aceea, incepu sa
&reseasca mai rar si sa se inte&reze in pluton1 urca pe pozitia a treia, a doua si rede"eni lider.
333
-ntr-o dupa-amiaza, Ender ramase dupa instructie in sala de lupta. Obser"ase ca $in; obisnuia sa
intirzie la cina si banuia ca se antrena suplimentar. 6ui nu-i era foame si dorea sa "ada ce facea $in; in se-
cret.
-nsa baiatul nu facu nimic. 4amase lin&a usa, pri"indu-i.
$in; se intoarse cu spatele la el, isi scoase costumul si se impinse usor cu talpile in podea. )luti incet
spre mijlocul salii, tot mai lent, cu trupul rela(indu-se aproape complet, asa incit bratele si palmele ii pareau
miscate de curentii foarte slabi din sala.
$upa "iteza si tensiunea instructiei, dupa epuizarea fizica si ner"oasa, era odinitor pur si simplu sa-l
"ezi plutind. O facu timp de zece minute, pina ajunse la un alt perete. Acolo se impinse puternic cu
picioarele, re"eni la costum si-l imbraca.
.ino, i se adresa lui Ender.
0ersera in dormitor. Era pustiu, deoarece toti baietii plecasera la masa. Cei doi se imbracara in
uniformele obisnuite. Ender "eni apoi lin&a patul lui $in; si astepta pina acesta termina de imbracat.
$e ce-ai ramas/ il intreba seful sau de pluton.
+u mi-era foame.
#un, acum stii de ce nu sunt un comandant.
Ender se intrebase adeseori.
$e fapt, m-au promo"at de doua ori si am refuzat.
*4efuzat*/
0i-au luat dulapul, patul si pupitrul, mi-au dat o cabina de comandant si o armata. Eu am ramas in
cabina fara sa fac nimic, pina au cedat si m-au pus inapoi, in armata altuia.
$e ce/
)entru ca n-o sa-i las sa ma manipuleze. +u pot crede ca inca n-ai "azut ce-i dincolo de tot raatul
asta. $esi, poate ca esti prea mic. +u celelalte armate sunt ade"aratii ad"ersari, ci profesorii! Ei ne pun sa ne
luptam intre noi, sa ne urim. :ocul e totul. Cisti&ati, cisti&ati, cisti&ati! Si pentru ce/ +e omoram intre noi,
innebuniti, incercind sa ne in"in&em. Si in tot timpul asta, ticalosii ne pri"esc, ne studiaza, des-coperindu-ne
punctele slabe, otarind daca suntem sau nu, destul de buni. $estul de buni pentru ce/ Cind m-au adus aici,
a"eam sase ani. Ce dracu9 stiam/ i au decis ca eram bun pentru pro&ram, dar niciodata nu m-a intrebat
nimeni daca pro&ramul era bun pentru mine.
Atunci de ce nu pleci acasa/
$in; rinji.
)entru ca nu pot renunta la joc. 4idica costumul de lupta de pe pat. )entru ca iubesc cestia asta.
Atunci de ce nu "rei sa fii comandant/
+iciodata, clatina din cap baiatul. %ite ce-au facut din 4ose. A innebunit. 4ose +asosu9! $oarme
aici, cu noi, in loc sa stea in cabina. $e ce/ )entru ca-i este frica sa ramina sin&ur. -i e frica de intuneric.
6ui 4ose/
6-au facut comandant si trebuie sa se poarte ca un comandant. +u stie ce face. Cisti&a, dar asta-l
sperie cel mai rau, pentru ca nu stie de ce in"in&e, atit doar ca am si eu un rol in toata cestia asta. -n orice
clipa, cine"a poate afla ca 4osen nu-i un sclipitor &eneral israelian, care poate cisti&a in orice situatie. El nu
stie de ce in"in&e sau pierde. +imeni nu stie.
+u-nseamna ca este nebun.
Stiu. Esti aici de un an, crezi ca oamenii astia sunt normali/ Ei bine, nu sunt! +ici noi nu suntem.
Am cautat in biblioteca, am solicitat carti prin pupitru. Carti "eci, pentru ca nu-ti permit accesul la nimic
nou, totusi am capatat o idee destul de clara despre ce sunt copiii iar noi nu suntem copii. Copiii mai pot
pierde uneori, fara sa-i pese cui"a. Copiii nu sunt in armate, ei nu sunt comandanti, nu conduc alti patruzeci
de copii1 e mai mult decit poate suporta cine"a fara sa n-o ia nitel razna.
Ender incerca sa-si aminteasca cum erau cole&ii lui de scoala de pe )amint. +u se putea &indi insa
decit la Stilson.
Am a"ut un frate. %n tip normal. +u-l interesau decit fetele. Si zborul. .oia sa zboare. Obisnuia sa
joace min&ea cu prietenii. %n joc amuzant: aruncai min&ea printr-un inel, si driblai pe coridoare pina iti
confiscau min&ea ofiterii de ordine. +e distram &roza". Cind m-au luat, ma in"ata cum sa driblez.
Ender se &indi la propriul sau frate si amintirile nu erau dra&astoase.
$in; ii intelese e(presia fetei.
'ei, stiu, nimeni nu trebuie sa "orbeasca despre acasa. ,otusi noi am "enit de undeva. Sa stii ca
nu Scoala de 6upta te-a creat. Ea nu creeaza nimic. )ur si simplu distru&e. Si toti ne amintim lucruri de
acasa. )oate ca nu neaparat lucruri bune, dar ni le amintim, si atunci mintim si pretindem ca... uite ce-i,
Ender, de ce nimeni nu "orbeste niciodata despre acasa/ Asta nu-ti su&ereaza cit de importanta e problema/
Ca nimeni nici macar nu recunoaste ca... o, la dracu!
+u s-a intimplat nimic rau, il linisti Ender. 0a &indisem la .alentine. Sora mea...
+-am "rut sa te tulbur.
+u-i nimic. +u ma &indesc prea mult la ea, pentru ca intotdeauna patesc... asa.
E(act, noi nu plin&em niciodata. Cristoase, nu m-am &indit pina acum! +imeni nu plin&e! incercam
cu ade"arat sa fim adulti. Asa, ca tatii nostri. )ariez ca taica-tau era ca tine. )ariez ca era tacut si in&itea
multe, apoi izbucnea si...
Eu nu seman cu tata.
$eci poate ca &resesc. %ita-te insa la #onzo, fostul tau comandant. El are un sindrom a"ansat de
trufie spaniola. +u-si poate permite sa aiba slabiciuni. Sa fii mai bun decit el constituie de-a dreptul o insulta.
Sa fii mai puternic e ca si cum i-ai taia coaiele. $e asta te uraste, pentru ca n-ai suferit cind a-ncercat sa te
pedepseasca. )entru asta e-n stare cu ade"arat sa te ucida. E nebun! ,oti sunt nebuni.
Si tu nu esti/
Eu nebun si eu, baiatu9, dar cind eu nebun, eu mer&e, eu pluteste sin&ur in aer si nebunia iese din
mine, intra-n pereti si nu mai iese de-acolo decit la batalie, cind baietii se lo"este de pereti si-o scoate.
Ender zimbi.
Si tu nebun curind, urma $in;. 'ai sa mincam!
Eu cred ca poti fi comandant fara sa fii nebun. )oate ca daca stii despre nebunie, o poti e"ita.
+-o sa-i las pe ticalosi sa ma-ncalece, Ender. ,e-au luat si pe tine in colimator si nu intentioneaza
sa te trateze cu bunatate. %ita-te ce ti-au facut pina acum!
+u mi-au facut nimic altce"a decit ca m-au promo"at.
Si-asta-ti face "iata mai usoara/
Ender rise si scutura din cap.
)oate ca ai dreptate.
Ei cred ca te-au prins. +u-i lasa!
$ar de asta am "enit, spuse Ender. Ca sa fiu transformat intr-o unealta. Ca sa sal"ez lumea.
Cum poti sa mai crezi in po"estea asta/
Care po"este/
Amenintarea &indacilor... Sal"area lumii... %ite ce-i, Ender, daca &indacii ar dori sa ne desfiinteze,
ar fi de&a aici. +u ne mai in"adeaza. --am batut si au fu&it.
Si filmele.../
,oate sunt din )rima si a $oua -n"azie. #unicii tai nici nu se nascusera cind i-a terminat 0azer
4ac;am. %ita-te cu atentie. ,otu-i o farsa. +u e(ista nici un conflict, doar ne innebunesc pe noi.
$e ce/
)entru ca atita "reme cit oamenii se tem de &indaci, F- poate ramine la putere si atita "reme cit este
la putere, anumite tari isi pot pastra autoritatea suprema. 0ai uita-te la "ideo, Ender. -n curind, oamenii se
"or prinde de jocul asta si "a izbucni un razboi ci"il care "a insemna sfirsitul total. Asta e amenintarea, nu
&indacii. -ar cind "a izbucni, noi doi n-o sa mai fim prieteni. )entru ca tu esti american, ca si dra&ii nostri
profesori. -ar eu nu sunt.
0ersera in sala de mese si mincara, discutind despre alte lucruri. Cu toate acestea, Ender tinea minte
cu"intele lui $in;. Scoala de 6upta era atit de izolata, jocurile atit de importante in mintile copiilor, incit
Ender uitase de lumea din e(terior. Onoare spaniola... 4azboi ci"il... )olitica... Scoala de 6upta era intr-
ade"ar un loc foarte mic.
,otusi, Ender nu ajunsese la concluziile lui $in;. 2indacii erau reali. Amenintarea era reala. F-
controla o multime de lucruri, insa nu si retelele ,. si "ideo. Cel putin nu acolo unde crescuse Ender. -n
locul unde traise $in;, in ,arile de :os, aflate de trei &eneratii sub e&emonie ruseasca, poate ca totul era
controlat, insa Ender stia ca minciunile nu puteau dura mult in America. Asa incit continua sa creada.
Continua sa creada, dar saminta indoielii fusese plantata acum, iar la rastimpuri ii mai incoltea un
firicel de radacina. Saminta aceea scimba totul. -l facu pe Ender sa asculte mai atent ce vor de fapt oamenii
si nu ceea ce spun. -l facu mai intelept.
333
6a antrenamentul din seara aceea nu "enira decit jumatate din baieti.
%nde-i #ernard/ intreba Ender.
Alai rinji. Sen incise ocii si adopta o masca meditati"a.
+-ai auzit/ raspunse un baiat. %mbla "orba ca oricine se antreneaza cu tine n-o sa ajun&a nimic in
nici o armata. Se zice ca nici un comandant nu "rea soldati stricati de instructia ta.
Ender incu"iinta din cap.
$a9 dupa cum o "ad eu, urma baiatul, dac-o sa fiu cel mai tare soldat, orice comandant destept o sa
ma ia. +u/
Continuara sedinta. $upa "reo jumatate de ora, cind e(ersau e"itarea coliziunilor cu soldati in&etati,
in sala intrara citi"a comandanti in diferite uniforme. -n mod ostentati", incepura sa noteze numele baietilor.
'ei! stri&a Alai. .edeti sa ma scrieti corect!
6a urmatorul antrenament "enira si mai putini baieti. -i po"estira lui Ender diferite cazuri: baieti din
ciclul intii care fusesera imbrinciti la dus, sau a"usesera accidente in sala de mese si de jocuri, sau li se
stersesera fisierele de catre cei mari care puteau spar&e sistemele de protectie primiti"e ale pupitrelor.
-n seara asta nu ne mai antrenam, spuse Ender.
)e dracu9! replica Alai.
Facem o pauza de cite"a zile. +u "reau ca pustii sa pateasca ce"a.
$aca te opresti, fie numai pentru o seara, o sa-si dea seama ca au &asit un punct slab. E ca si cum ai
fi dat inapoi din fata lui #ernard, cind se purta ca un porc.
-n plus, inter"eni Sen, noua nu ne este teama si nici nu ne pasa, asa ca-i obli&atia ta morala sa
continui. A"em ne"oie de antrenamente, si tu ai tot atita ne"oie.
Ender isi aminti cu"intele lui $in;. :ocul era un fleac, comparat cu restul lumii. 6a urma urmei, de ce
ar fi trebuit cine"a sa-si piarda toate serile pentru jocul asta imbecil/
Oricum, nu reusim mare lucru, zise Ender si porni spre iesire. Alai il opri.
,e-au speriat si pe tine/ ,e-au batut la dusuri/ ,e-au ba&at cu capu-n buda/ ,i-a ba&at cine"a
pistolu-n cur/
+u.
0ai esti prietenul meu/ sopti Alai.
$a, raspunse Ender.
Atunci si eu mai sunt prietenul tau si ramin aici sa ma antrenez cu tine.
#aietii cei mari "enira si acum, dar mai putini dintre ei erau comandanti. 0ajoritatea erau soldati din
alte armate. Ender recunoscu uniforma Salamandrelor. Ciar si cite"a uniforme ale Sobolanilor. $e data
aceasta, nu notara nici un nume. $impotri"a, risera de ei, batjocorindu-i pe pustii din ciclul intii, care
incercau sa stapineasca tenici dificile cu muscii lor neantrenati. Citi"a incepusera sa se simta rusinati.
Ascultati-i, le zise Ender. ,ineti minte spusele lor. $aca "reodata doriti sa "a scoateti din minti
dusmanii, stri&ati-le e(act aceleasi lucruri. -i "or face sa actioneze ne&ind, sa innebuneasca. $ar noi nu
innebunim.
6ui Sen ii placu atit de mult ideea, incit dupa fiecare atac "erbal, puse un &rup de patru pusti sa
repete aceleasi cu"inte, in cor, de cinci-sase ori la rind. $upa cite"a asemenea refrene, citi"a dintre baietii
mari se lansara de pe pereti ca sa-i ia la bataie.
Costumele fusesera proiectate pentru conditiile infruntarilor cu arme care nu raneau1 ofereau insa
putina protectie si impiedicau serios miscarile atunci cind se ajun&ea la lupta corp la corp in impondera-
bilitate. Oricum, jumatate din cei "eniti la antrenamente erau in&etati si nu se puteau lupta1 totusi ri&iditatea
costumelor le conferea o utilitate potentiala. Ender le ordona rapid sa se adune intr-unul din colturile salii.
Cei mari risera si mai tare de ei, iar putinii care ramasesera lin&a pereti se alaturara acum atacului.
Ender si Alai decisera sa propulseze un baiat in&etat in calea unui dusman. $in coliziune, cei doi
ricosara in directii opuse. Ad"ersarul racni de durere si se prinse cu miinile de pieptul lo"it de casca celuilalt.
2luma luase sfirsit. ,oti soldatii mari se lansara ca sa intre in lupta. Ender n-a"ea nici o speranta ca
"reunul dintre ai lui a"ea sa scape ne"atamat. -nsa ad"ersarii "eneau neor&anizati, lipsiti de orice tactica1 nu
mai actionasera niciodata impreuna, in timp ce micul &rup de antrenament al lui Ender era alcatuit dintr-o
duzina de baieti care se cunosteau bine intre ei si stiau cum sa conlucreze.
+o"a! stri&a Ender.
Ei risera. Se adunara in trei &rupuri, cu picioarele laolalta, &emuiti pe "ine si tinindu-se de miini asa
incit formau niste stele pe fundalul peretelui.
-i ocolim si ne-ndreptam spre usa! Acum!
6a semnalul lui, cele trei stele e(plodara, fiecare baiat lansindu-se intr-o directie diferita, dar sub un
asemenea un&i incit sa poata ricosa din perete si sa se indrepte catre usa. $eoarece toti inamicii erau in
mijlocul salii, unde scimbarile de traiectorie erau mult mai dificile, scapara neinterceptati.
Ender se pozitionase in asa fel incit dupa lansare sa faca jonctiunea cu pustiul in&etat utilizat drept
proiectil. Acum nu mai era in&etat, si-l lasa pe Ender sa-l prinda, sa-l in"irta si sa-l impin&a spre usa. $in
nefericire, reactia il trimise pe Ender in directia opusa, cu o "iteza redusa. Sin&ur din tot &rupul sau, se
indrepta lent catre capatul salii unde se strinsesera baietii cei mari. 4otindu-se, putu sa-i zareasca pe ai sai,
aflati in si&uranta pe celalalt perete.
-ntre timp, ad"ersarii, furiosi si dezor&anizati, il obser"asera. Ender calcula cit de repede a"ea sa
atin&a peretele pentru a se relansa. +u suficient de rapid. Citi"a inamici se indreptau deja spre el. %luit,
distinse printre ei cipul lui Stilson. Apoi scutura din cap si-si dadu seama ca se inselase. ,otusi, situatia era
similara, dar acum ceilalti n-a"eau sa stea deoparte, pentru un duel unul-contra-unul. $in cite isi dadea
seama, nu e(ista nici un sef, iar baietii erau mult mai "oinici decit el.
6a cursul de autoaparare, in"atase totusi cite"a lucruri despre deplasarea centrului de &reutate, precum
si despre fizica obiectelor in miscare. -n bataliile lor, n-ajun&eau aproape niciodata la confruntari indi"iduale
corp la corp nu se lo"eau de ad"ersari decit daca acestia erau in&etati. $e aceea, in putinele secunde pe
care le a"ea la dispozitie, Ender incerca sa se pozitioneze cit mai bine pentru a-i primi pe ad"ersari.
$in fericire, nici ei nu stiau mai multe despre bataia in imponderabilitate, si putinii care incercara sa-l
atace descoperira ca o lo"itura cu pumnul era destul de ineficienta, atunci cind trupul ti se deplaseaza inapoi
aproape cu aceeasi "iteza ca a pumnului. -n &rup e(istau insa si unii care "oiau sa impin&a lucrurile mai
departe, sa rupa miini sau picioare. Ender intelese asta repede si nu mai pierdu nici o clipa.
)rinse de brat un soldat care "oise sa-l lo"easca cu pumnul si-l az"irli cu toata puterea. -n felul acesta,
se indeparta si el din calea primului "al de atacatori, desi nu se apropiase de usa.
Stati pe loc! stri&a spre prietenii sai care se &rupasera, pre&atindu-se in mod e"ident sa-i "ina in
ajutor. Stati acolo!
Cine"a il prinse de laba piciorului. Strinsoarea puternica ii oferea lui Ender un sprijin1 putu sa calce
"iolent pe urecea si umarul atacatorului, facindu-l sa scoata un stri&at si sa-i dea drumul. $aca l-ar fi eliberat
din prima clipa, baiatul ar fi suferit mai putin si i-ar fi permis lui Ender sa utilizeze mane"ra ca o lansare. Se
a&atase insa prea strins1 urecea i se rupse si imprastie picaturi de sin&e prin aer, iar "iteza lui Ender se
reduse si mai mult.
*Se-ntimpla iarasi, la fel*, &indi Ender. *)ro"oc iarasi suferinta doar pentru a ma sal"a pe mine. $e ce
nu ma lasa-n pace, ca sa nu fiu ne"oit sa-i ranesc/*
Alti trei baieti se indreptau acum catre el, iar de data aceasta actionau impreuna. Ca sa-i poata face
ce"a, trebuiau insa sa-l prinda. Ender se aseza astfel incit doi dintre ei il puteau prinde imediat de picioare,
lasindu-i bratele libere sa se ocupe de al treilea.
#ineinteles, inatara momeala. Ender insfaca pieptii camasii celui de-al treilea si-l izbi cu casca in
fata. $in nou, un racnet si o jerba de sin&e. Cei doi care-i apucasera picioarele incepusera sa i le rasuceasca.
Ender il propulsa pe cel cu nasul spart intr-unul din ei, se ciocnira "iolent si piciorul sau se elibera.
$upa aceea fu o cestiune destul de simpla ca, folosind strinsoarea celuilalt drept reazem, sa-l lo"easca puter-
nic in testicule si apoi sa se lanseze in directia usii. +u reusise sa se impin&a prea bine si "iteza era destul de
mica, dar nu conta. +u-l urmari nimeni.
Ajunse la prietenii sai de lin&a usa. -l prinsera si-l condusera spre iesire. 4ideau si-l bateau cu palma
pe spate.
$urule! ii spuneau.
Spaima!
,erminatorule!
)e ziua de azi &ata cu antrenamentele, zise Ender.
Se "or intoarce miine, spuse Sen.
+-o sa faca nimic, replica Ender. $aca "in fara costume or sa pateasca e(act ca azi. $aca "in cu
costume, ii putem in&eta.
-n plus, inter"eni Alai, n-o sa-i lase profesorii.
Ender isi aminti cu"intele lui $in; si se intreba daca Alai a"ea dreptate.
'ei, Ender! stri&a unul dintre baietii mai mari, atunci cind iesira. Esti un nimic, nenica! O sa fii un
nimic!
Fostul meu comandant, #onzo, spuse Ender. Cred ca nu ma a&reeaza.
-n seara aceea, Ender ceru pupitrului noutatile din scoala. )atru baieti se prezentasera la infirmerie.
%nul cu coaste rupte, altul cu un testicul umflat, unul cu urecea sfisiata si al patrulea cu nasul spart si un
dinte lipsa. -n toate cazurile, moti"ul ranirii era acelasi:
CO6-8-%+E ACC-$E+,A6A -+ -0)O+$E4A#-6-,A,E
$aca profesorii permiteau asa ce"a in raportul oficial, era e"ident ca nu intentionau sa pedepseasca pe
nimeni pentru incaierare. *+u "or face nimic/ +u le pasa ce se-ntimpla in scoala asta/*
$eoarece re"enise in dormitor mai de"reme ca de obicei, Ender testa codul jocului cu ,ara-din-
po"esti. +u-l mai jucase de mult. $e aceea, atunci cind aparu pe ecran nu porni de acolo de unde il parasise,
ci de lin&a lesul %riasului. Acum nu-ti mai puteai da seama ce fusese, decit daca-l pri"eai din departare. ,ipul
de"enise o colina acoperita de iarba si radacini. $oar "irful fetei mai era "izibil, oase albe aidoma unei
formatiuni de calcar inaltindu-se dintr-un munte erodat.
Ender nu a"ea cef sa se lupte cu copiii-lupi, insa spre surprinderea lui nu erau acolo. )oate ca odata
ucisi, dispareau pentru totdeauna. Se intrista putin.
Cobori spre platforma de stinca de unde se "edeau padurile cele frumoase. $in nou sari in &ol si, din
nou, un nor il prinse si-l purta in odaia din turn.
Sarpele incepu iarasi sa se descolaceasca din co"oras, numai ca acum Ender nu ezita. 4idica piciorul
si-i zdrobi capul. Sarpele se zbatu si se z"ircoli, dar il apasa cu toata puterea pe pardoseala din piatra. -n cele
din urma, ramase nemiscat. -l lua de jos si-l scutura, pina ce tot co"orasul se desira. Apoi, tirindu-l dupa el,
incepu sa caute o iesire.
)rimul obiect &asit a fost o o&linda. -ar in luciul ei zari un cip pe care-l recunoscu cu usurinta. Era
)eter1 pe barbie i se prelin&ea un firisor de sin&e, iar printr-un colt al &urii iesea o coada de sarpe.
Ender scoase un stri&at si az"irli pupitrul. )utinii baieti din dormitor sarira speriati, dar Ender isi ceru
scuze si ei plecara. )ri"i din nou pupitrul. )ersonajul lui ramasese pe loc, uitindu-se in o&linda. Cauta un
obiect cu care s-o spar&a, dar nu &asi nimic, iar o&linda nu se putea desprinde din perete. -n cele din urma,
arunca cu sarpele in ea. Se sparse, dez"aluind o &aura. $in ea iesira zeci de serpi mai mici, care-l muscara cu
repeziciune. -ncercind sa si-i smul&a de pe el, personajul se prabusi si muri.
Ecranul se intuneca si aparura cu"intele:
:OC +O%/
Ender deconecta pupitrul.
-n ziua urmatoare citi"a comandanti "enira la el sau ii trimisera soldati sa-i spuna sa nu-si faca &riji1
cei mai multi dintre ei considerau ca antrenamentele suplimentare erau o idee buna si nu trebuia s-o aban-
doneze. Ca sa se asi&ure ca nimeni nu a"ea sa-l mai deranjeze trimiteau citi"a soldati de-ai lor, care a"eau
ne"oie de antrenamente suplimentare.
*Sunt tot atit de "oinici cit si &indacii care m-au atacat aseara. $aca au de &ind sa incerce iarasi, n-o sa
le fie usor.*
-n seara aceea, in loc de o duzina de baieti, "enira patruzeci si cinci, mai mult decit o armata si, fie
datorita prezentei lor de partea lui Ender, fie datorita infrin&erii suferite cu o zi in urma, a&resorii nu aparura.
#aiatul nu mai re"eni in ,ara-din-po"esti. -nsa aceasta ii popula "isele. -si reamintea intruna ce simtise cind
ucisese sarpele, stri"indu-l, asa cum rupsese urecea baiatului, asa cum il batuse pe Stilson si tot asa cum ii
fracturase bratul lui #ernard. Cum se ridicase dupa aceea si "azuse cipul lui )eter pri"indu-i din o&linda.
*:ocul asta stie prea multe despre mine. :ocul spune minciuni sfruntate. Eu nu sunt )eter. +-am raul in
inima.*
Apoi, teama si mai mare ca era un uci&as, insa unul mai priceput decit a"ea sa fie )eter "reodata1 ca
tocmai trasatura aceasta ii incinta pe profesori. *Ei au ne"oie de uci&asi pentru razboaiele cu &indacii. $e
oameni care zdrobesc fetele dusmanilor in tarina si le imprastie sin&ele in spatiu.*
*Ei bine, sunt omul "ostru. Sunt nemernicul sin&eros pe care l-ati dorit cind mi-ati ordonat aparitia pe
lume. Sunt unealta "oastra, si ce mai conteaza daca urasc acea parte a mea de care a"eti cea mai mare
ne"oie/ Ce conteaza ca atunci cind serpii cei mici m-au ucis in joc, eu am fost de acord cu ei si m-am
bucurat/*
Capitolul (
LOC)E !l %E#O!TE$E
#u te-am chemat aici ca sa pierdem timpul. -e dracu a facut calculatorul$
#u stiu.
-um a putut lua o fotografie a fratelui lui si s-o introduca in grafica &ocului ala$
Domnule colonel, nu eu sunt programatorul. Stiu doar ca in &ocul acesta nu s-a mai
a&uns niciodata pina aici. *ara-din-povesti era si asa un loc special, dar acum nu mai e tot *ara-
din-povesti. ste dincolo de -apatul Lumii, si...
-unosc numele alea. #u stiu insa ce-nseamna!
*ara-din-povesti era programata. Apare si in alte citeva &ocuri. Dar despre -apatul
Lumii nu stim absolut nimic.
#u-mi place ca un calculator sa-i )apaceasca in felul asta mintea. 'eter 4iggin este
persoana cea mai influenta din viata lui, cu e!ceptia surorii sale, 1alentine.
%ar &ocurile au fost create in scopul de a-i a&uta sa se forme)e, sa gaseasca lumi in care
sa se simta cit mai bine.
#-ai inteles, nu-i asa, maior %mbu$ u nu vreau ca nder sa se simta bine la sfirsitul
lumii. ,isiunea noastra aici nu este de a ne distra la sfirsitul lumii.
Sfirsitul lumii din &oc nu inseamna neaparat sfirsitul omenirii in ra)boiul cu gindacii.
'entru nder are un inteles aparte.
'erfect. -are anume$
#u stiu, domnule. #u sunt eu pustiul. %ntrebati-l pe el.
,aior %mbu, te intreb pe tine!
Ar putea avea o mie de intelesuri.
8i-mi unul!
Ati i)olat baiatul. 'oate ca el doreste sfirsitul acestei lumi, sfirsitul Scolii de Lupta. Sau
poate ca-i vorba despre sfirsitul lumii in care a crescut ca baietas, a caminului sau. Sau poate
ca-i felul lui de-a reactiona fata de baietii pe care i-a bagat in spital aici. nder e un pusti
sensibil, o stiti doar, si a facut niste lucruri destul de rele asupra altora, de aceea poate ca
doreste sfirsitul acelei lumi.
Sau poate ca raspunsul e cu totul altul.
7ocul acela este o relatie intre copil si calculator. Laolalta, ei creea)a povesti. 'ovestile
respective sunt adevarate, in sensul ca reflecta realitatea vietii copilului. Asta-i tot ce stiu.
Sa-ti spun si ce stiu eu, maior %mbu. %maginea aceea, a lui 'eter 4iggin, nu putea fi
luata dintr-unul din fisierele noastre din scoala. Dupa venirea lui nder aici, nu mai avem nimic
despre fratele lui. *otusi, imaginea din oglinda e recenta!
A trecut doar un an si &umatate, domnule, cit de mult se putea schimba baiatul$
Acum are cu totul alta pieptanatura. "ura i-a fost modi ficata ortodental. Am solicitat
'amintului o fotografie actuala si le-am comparat. Singurul fel in care calculatorul scolii putea
obtine o imagine similara era s-o ceara de la un calculator pamintean. Dar unul care sa nu fie in
reteaua F%. Asa ceva ar fi necesitat autori)atii speciale. #oi nu putem merge pur si simplu in
-omitatul "uilford din #orth -aroline ca sa luam o po)a din dosarele scolii de acolo. A
autori)at cineva din scoala noastra o asemenea actiune$
#u intelegeti, domnule. -alculatorul Scolii de Lupta este o simpla particica din reteaua
F%. Daca noi dorim o fotografie ne trebuie o autori)atie, dar daca programul &ocului decide ca
po)a e necesara...
#-are decit s-o ceara si-o capata.
#u in fiecare )i. Doar cind e spre binele copilului.
'erfect, e spre binele lui. Dar de ce / Fratele lui e periculos, a fost respins de noi
pentru ca e una dintre cele mai rele fiinte omenesti de care ne-am atins vreodata. De ce-i atit de
important pentru nder$ De ce, dupa atita timp$
Domnule, va raspund cu toata sinceritatea ca habar n-am. %ar programul &ocului este
astfel facut incit nu ne poate spune. 'oate ca de fapt nu stie nici el. ste un teritoriu necunoscut.
1rei sa spui ca programul improvi)ea)a pe masura ce se derulea)a actiunea$
-am asa ceva.
i bine, atunci ma simt ceva mai bine. -re)usem ca numai eu procede) asa.
.alentine sarbatori sin&ura ani"ersarea celor opt ani ai lui Ender, in paduricea din spatele noii lor case
din 2reensboro. Curati un petic de sol, indepartind formele si acele de brad, apoi z&irie numele lui Ender pe
pamint cu o cren&uta. $upa aceea, facu un ru& mititel din cetina si ramurele si-l aprinse. -naltindu-se, fumul
se impleti cu cren&ile si cetina brazilor de deasupra. *,ot mai sus, in spatiu*, isi spuse ea in &ind. *)ina la
Scoala de 6upta*.
+u primisera nici o scrisoare si, din cite stiau, nici scrisorile lor nu ajunsesera la destinatie. $upa
plecarea lui Ender, mama si tata stateau la masa si-i transmiteau scrisori lun&i, la fiecare cite"a zile. $upa o
"reme, o facusera saptaminal iar cind nu primira nici un raspuns, lunar. Acum trecusera doi ani de cind fusese
luat si nu mai e(istau scrisori absolut nici una si nici macar amintirea zilei lui de nastere. *E mort*, se
&indi ea cu amaraciune, *pentru ca noi l-am uitat.*
,otusi, .alentine nu-l uitase. Facea astfel incit parintii ei sa nu-si dea seama si in primul rind nu
scapase nici o "orba lui )eter despre cit de mult se &indea ea la Ender, cit de adesea ii scria scrisori la care
stia ca n-a"ea sa-i raspunda. -ar cind mama si tata ii anuntasera ca paraseau orasul, pentru a se muta tocmai in
+ort Caroline, .alentine intelese ca ei nu se mai asteptau sa-l re"ada "reodata pe Ender. )lecau din sin&urul
loc unde el stia sa-i caute. Cum a"ea Ender sa-i &aseasca aici, printre copacii acestia, sub cerul &reu si
scimbator/ ,oata "iata lui traise in adincul coridoarelor, iar daca se mai afla inca in Scoala de 6upta, acolo
e(ista si mai putina natura. Ce ar fi crezut el despre toate astea/
.alentine stia de ce se mutasera aici. Era pentru binele lui )eter1 pentru ca "iata printre copaci si mici
"ietuitoare, natura in forma primiti"a, asa cum o puteau concepe mama si tata, sa-l domoleasca pe ciudatul si
ciar infricosatorul lor fiu. Si, intr-un fel, a"ura succes. )eter accepta imediat natura. Facea plimbari lun&i:
sub cerul liber, tra"ersind paduri si cimpii mer&ind uneori o zi intrea&a, doar cu un rucsac in care ducea
doua-trei sand"isuri, pupitrul sau si un bricea& mic.
-nsa .alentine stia. .azuse o "e"erita pe jumatate jupuita, rasti&nita pe bete infipte in pamint. Si-l
ima&inase pe )eter punind capcana, capturind-o, apoi despicind atent pielea si jupuind-o, fara sa-i sfirtece
abdomenul, pri"ind muscii z"icnind si incordindu-se. Oare dupa cita "reme murise "e"erita/ -ar in tot
timpul acela, )eter statuse in preajma, jucindu-se pe pupitru, pe cind "iata "e"eritei se scur&ea.
6a inceput, fata se in&rozise si fusese &ata sa "omite la cina, pri"indu-l pe fratele ei mincind cu pofta
si pala"ra&ind "esel. 0ai tirziu, &indindu-se, isi daduse seama ca probabil pentru )eter reprezenta un soi de
ma&ie, asa cum erau ru&urile ei mititele1 un sacrificiu menit sa domoleasca zeii intunecati ce-i aituiau
sufletul. 0ai bine sa tortureze "e"erite decit pe copii. )eter fusese dintotdeauna un &radinar al suferintei,
sadind-o, in&rijind-o si de"orind-o nesatios atunci cind era pir&uita1 mai bine asa, in doze mici si concentrate,
decit sa perpetueze o cruzime surda fata de cole&ii de scoala.
%n ele" model, spuneau profesorii lui. )acat ca nu a"em o suta ca el in scoala. Studiaza permanent
si preda toate lucrarile la timp. -i place sa in"ete.
.alentine stia insa ca era o inselatorie. Ade"arat, lui )eter ii placea sa in"ete, insa profesorii nu a"eau
nici un merit. -n"atase totul acasa, prin intermediul pupitrului, conectindu-se la biblioteci si baze de date cu
.alentine. -nsa la scoala se comporta de parca era fascinat de lectiile puerile. *,ii! niciodata nu m-am &indit
ca asa arata broastele pe dinauntru+, zicea el, apoi acasa studia combinarile celulelor in or&anisme prin
intermedierea filotica a A$+-ului. )eter era un maestru al disimularii si-i pacalea pe toti profesorii sai.
,otusi, era bine! +u se mai batea. +u mai intimida. Se intele&ea cu toata lumea. Era un nou )eter.
,oti credeau asta. ,ata si mama o spuneau atit de des, incit .alentinei ii "enea sa tipe la ei: *+u-i un
nou )eter! E "eciul )eter, dar mult mai inteli&ent!*
*Cit de inteli&ent/ 0ai inteli&ent decit tine, tata! 0ai inteli&ent decit tine, mama! 0ai inteli&ent
decit orice persoana pe care o cunoasteti.*
*$ar nu mai inteli&ent decit mine.*
0a &indeam, rosti )eter, daca sa te ucid, sau nu.
.alentine se rezema cu spatele de tulpina bradului1 din ru&ul ei mititel ramasesera doar citi"a taciuni.
Si eu te iubesc, )eter.
Ar fi foarte usor. Faci mereu focurile astea cretine. ,i-as da una in cap, sa te-ametesc si-apoi ti-as
da foc.
Eu ma &indisem sa te castrez in timpul somnului.
+u-i ade"arat. ,u te &indesti la asemenea lucruri numai cind sunt eu prezent. Scot din tine tot ce-ai
mai bun. +u, .alentine, am otarit sa nu te omor. Am otarit ca ma "ei ajuta.
8au/
Cu citi"a ani in urma, .alentine ar fi fost inspaimintata de amenintarile fratelui ei. Acum nu-i mai era
frica. +u pentru ca nu-l credea pe )eter capabil s-o ucida. +u-si putea ima&ina nimic intr-atit de teribil incit
)eter sa nu fie in stare sa-l faca. Stia insa ca el nu era nebun1 se putea controla. $etinea un autocontrol
superior tuturor oamenilor cunoscuti de .alentine, e(ceptind-o, poate, pe ea. )eter isi putea amina o dorinta
oricit ar fi fost ne"oie1 isi putea masca orice sentiment. $e aceea, fata stia ca nu i-ar fi facut ei nici un rau,
decit daca cisti&ul ar fi justificat riscul. Si nu-l justifica. -ntr-un fel, tocmai acesta era moti"ul pentru care il
prefera pe )eter altora. Actiona intotdeauna doar minat de un interes personal, dar o facea inteli&ent. $e
aceea, pentru a ramine in si&uranta, ea nu trebuia decit sa se asi&ure ca )eter a"ea interesul s-o stie "ie.
.alentine, lucrurile se precipita. Am urmarit miscarile trupelor din 4usia.
Ce tot "orbesti/
.orbesc despre lumea din jur, .al. Ai auzit de 4usia/ $e marele imperiu/ $e ,ratatul .arso"ia/
Sunt stapinitorii Eurasiei, din ,arile de :os pina in )a;istan.
$ar nu-si publica miscarile trupelor.
#ineinteles ca nu. -nsa publica orarele trenurilor de pasa&eri si marfarelor. 0i-am pro&ramat
pupitrul sa le analizeze si sa e(trapoleze deplasarile pe aceleasi rute ale trupelor secrete. Sa faca asta pentru
ultimii trei ani. Stii ce-a descoperit/ Ca de sase luni, deplasarile s-au inmultit. Se pre&atesc de razboi.
Si 6i&a/ Si &indacii/
.alentine nu intele&ea unde "oia )eter sa ajun&a: o pro"oca deseori la asemenea discutii le&ate de
interpretari ale e"enimentelor mondiale. O folosea pe ea ca sa-si testeze ideile si sa le imbunatateasca. Cu
ocaziile respecti"e, fata isi dez"olta propria &indire. $escoperise ca, desi rareori cadea de acord cu )eter
despre felul cum trebuia sa fie lumea, a"eau aceeasi parere asupra modului cum era aceasta de fapt.
$e"enisera priceputi in a cerne informatiile e(acte din articolele ziaristilor incredibil de i&noranti si nai"i.
*,urma reporterilor*, cum le spunea )eter.
Amiralul e sus, nu/ El stie ce se intimpla cu flota. Ori au aflat ca &indacii nu mai reprezinta o
amenintare reala, ori se pre&atesc de batalia finala. -ndiferent care-i ade"arul, razboiul cu &indacii "a lua
sfirsit. 4usii au in "edere perioada urmatoare.
$aca deplaseaza trupe, trebuie sa aiba acordul Strate&ului.
Este o problema interna a ,ratatului .arso"ia.
Era destul de tulburator. $in clipa inceperii razboiului cu &indacii, fatada pacii si cooperarii ramasese
neclintita. Acum, )eter detectase o perturbare majora a ordinii mondiale. .alentine a"ea o ima&ine mentala
limpede ca o amintire despre cum fusese lumea inainte ca &indacii s-o determine sa instaureze pacea.
$eci re"enim la situatia dinainte...
Cu unele scimbari. $atorita cimpurilor de forta, armele nucleare au de"enit inutile. .a trebui sa
ucidem numai cu miile, nu cu milioanele. )eter rinji: .al, trebuie sa se intimple! -n clipa de fata e(ista uriasa
Flota -nternationala, sub e&emonie americana. Cind razboiul cu &indacii "a lua sfirsit, puterea aceea o sa
dispara deoarece nu se bazeaza decit pe spaima comuna fata de inamici. #rusc, "om pri"i in jur si "om
descoperi ca nici una din "ecile aliante nu mai e(ista, cu o e(ceptie: ,ratatul .arso"ia. Adica forta dolarului
impotri"a a cinci milioane de lasere. +oi "om detine centura asteroizilor, insa ei "or a"ea )amintul, si papica
ti se "a termina destul de repede in spatiu daca n-ai o planeta pe care sa te bazezi.
.alentine era mai de&raba tulburata de calmul baiatului.
Sa-ntele& ca aici intre"ezi tu marea ocazie a lui )eter 7i&&in/
E "orba de ocazia noastra, .al!
)eter, tu ai doisprezece ani. Eu, zece. E(ista un cu"int pentru persoanele de "irsta noastra. +i se
spune *copii* si suntem tratati ca niste catelusi.
-nsa noi nu gindim ca alti copii, nu-i asa, .al/ +oi nu vorbim ca alti copii. Si in primul rind, noi
nu scriem ca alti copii.
)entru o discutie care a inceput prin amenintari cu moartea, cred ca ne-am cam indepartat de
subiect.
Cu toate acestea, .alentine se simtea e(trem de atitata. -n pri"inta scrisului il intrecea pe )eter. O
stiau amindoi. Odata, el incercase o caracterizare, spunind ca el putea sa sesiseze ce anume detesta oamenii
cel mai mult la propria lor persoana si sa-i intimideze, in "reme ce .al putea sa "ada ce insusiri isi apreciaza
oamenii cel mai mult si astfel sa-i ma&uleasca. Era o afirmatie cinica, insa ade"arata. .alentine a"ea talentul
de a-i con"in&e pe altii asupra punctului ei de "edere ii putea con"in&e ca isi doreau ceea ce "oia ea sa-si
doreasca. )e de alta parte, )eter ii putea doar face sa se teama de ceea ce "oia el sa se teama. Cind i-o
spusese prima data .alentinei, fata refuzase sa-l asculte. .oia sa creada ca reusea sa con"in&a oamenii pentru
ca a"ea dreptate, nu pentru ca era inteli&enta. -nsa oricit isi repeta ca nu dorise niciodata sa e(ploateze pe
cine"a, asa cum facea )eter, se bucura sa stie ca putea, in felul ei, sa controleze alti oameni. Si nu doar sa le
controleze actiunile, intr-un anume mod, le putea manipula dorintele. -i era rusine de satisfactia pe care o
resimtea datorita acestei puteri, si totusi, uneori se trezea utilizind-o. )entru ca profesorii sa faca ceea ce
dorea ea si alti cole&i. )entru ca mama si tata sa "ada lucrurile in felul ei. %neori, era capabila sa-l con"in&a
ciar si pe )eter. Asta era cel mai inspaimintator ca-l putea intele&e destul de bine, ca a"ea cu el o empatie
care-i permitea sa-i patrunda in suflet. E(istau in caracterul .alentinei mai multe trasaturi din )eter decit ar fi
suportat ea sa recunoasca, desi, uneori cuteza sa le analizeze. -n timp ce )eter "orbea, fata se &indea: *.isezi
la putere, dar in felul meu sunt mult mai puternica decit tine.*
Am studiat istoria, spuse baiatul. Am in"atat despre sabloanele comportarii umane. E(ista perioade
cind omenirea se rearanjeaza si in asemenea momente, cu"intele corecte pot scimba lumea. 2indeste-te ce-a
facut )ericle in Atena, sau $emostene...
)ai... au izbutit sa distru&a Atena.
)ericle, da, insa $emostene n-a &resit in pri"inta lui Filip...
Sau l-a pro"ocat...
.ezi/ Asta fac istoricii: ar&umenteaza despre cauza si efect. $e fapt, e(ista momente cind omenirea
este in deruta, iar &lasul potri"it in locul potri"it poate s-o urneasca. $e pilda, ,omas )aine si #en Fran;lin.
#ismarc;... 6enin...
+u-s tocmai cazuri similare.
-l contrazicea acum din obisnuinta1 pricepuse unde "roia sa ajun&a, si se &indea ca putea fi posibil.
+ici nu ma asteptam sa-ntele&i imediat. ,u continui sa crezi ca profesorii cunosc lucruri care
merita in"atate.
*-ntele& mai multe decit crezi tu, )eter.*
$eci te "ezi in rolul lui #ismarc;/
0a "ad ca pe un indi"id care stie cum sa infiltreze idei in constiinta publica. +u s-a intimplat
niciodata sa faci o obser"atie inteli&enta, pentru ca, dupa cite"a saptamini, s-o auzi in con"ersatia a doi adulti
necunoscuti tie/ Sau la "ideo/
-ntotdeauna mi-am zis c-o auzisem din alta parte, mai demult, si doar mi se parea ca-i ori&inala.
2reseai! Surioara, in toata lumea asta e(ista cel mult doua sau trei mii de oameni la fel de
inteli&enti ca noi. -ar acestia duc o "iata obisnuita. Fie sunt niste profesori amariti, fie se ocupa de cercetare.
Foarte putini ocupa pozitii de putere.
#anuiesc ca noi suntem aia.
Foarte amuzant! Ca un iepure sciop!
Cred ca sunt citi"a prin padurile din jur.
,opaind in cerculete...
.alentine rise de ima&inea aceea &rotesca, apoi se uri pentru ca o facuse.
.al, noi putem introduce &enul de idei pe care toti sa le repete dupa doua saptamini. O putem face!
+u trebuie sa asteptam pina "om fi mari si intemnitati in obisnuinta unei slujbe.
)eter, ai doispre)ece ani!
+u, in retele n-am "irsta. )e retele pot pune orice nume doresc si tu poti face la fel.
)e retele suntem identificati drept ele"i si nu putem nici macar intra in dezbateri, decit ca auditoriu,
adica fara sa putem spune nimic.
Am un plan.
0ereu ai cite un plan.
Se prefacu nepasatoare, dar ciuli urecile atenta.
)utem intra in retele ca adulti, sub orice nume dorim, daca tata ne pune pe codul lui de acces.
$e ce-ar face-o/ A"em deja accesul de ele"i. Ce o sa-i spui: ca-ti trebuie accesul lui de cetatean, ca
sa poti cuceri lumea/
+u, .al. u n-o sa-i spun nimic. *u o sa-i spui cit esti de in&rijorata pentru mine. O sa-i spui ca eu
incerc din rasputeri sa ma comport cit mai bine la scoala, dar tu stii ca ma innebuneste faptul ca nu pot
discuta cu persoane cu ade"arat inteli&ente. ,oti imi "orbesc de sus pentru ca-s tinar si n-ajun& niciodata sa
con"ersez cu egalii mei. )oti do"edi ca sunt tot mai nefericit.
.alentine se &indi la "e"erita ucisa din padure si-si dadu seama ca pina si descoperirea aceea facea
parte din planul lui )eter. Sau cel putin o introdusese ulterior in planul sau.
Con"in&e-l sa ne autorizeze sa-i folosim accesul de cetatean. Sa accepte sa ne tainuim identitatea,
pentru ca oamenii sa ne acorde respectul intelectual pe care-l meritam.
Fata il putea contrazice in cestiunile teoretice, dar nu si in cele practice. +u-i putea spune: *Ce te
face sa crezi ca meriti respect/* Citise despre Adolf 'itler. Se intrebase cum fusese acesta la doisprezece ani.
+u atit de inteli&ent, nu asemanator lui )eter, dar probabil tinjise la &lorie. Si cum ar fi e"oluat oare lumea,
daca in copilarie 'itler ar fi suferit de pilda un accident/
.al, rosti )eter, stiu ce crezi despre mine: iti spui ca nu sunt un indi"id cumsecade.
.alentine az"irli spre el un ac de brad.
O sa&eata prin inima ta.
$e mai mult timp "roiam sa discut cu tine, dar mi-a fost teama.
Ea lua un alt ac intre buze si-l sufla catre fratele ei. Cazu aproape imediat.
Alta lansare ratata. *$e ce se preface ca este slab/*
.al, ma temeam ca n-o sa ma crezi. Ca nu "ei crede c-o pot face.
)eter, sunt con"insa ca poti face orice si probabil "ei face.
-nsa ma temeam si mai mult c-o sa ma crezi si o sa-ncerci sa ma opresti.
'aide, ameninta-ma iarasi ca ma ucizi! *Ciar crede ca eu pot fi pacalita de masca asta de baiat
cuminte/*
#un, am un simt al umorului mai sumbru. -arta-ma! ,i-ai dat seama ca te tacinam. Am ne"oie de
ajutorul tau.
,u esti e(act ceea ce-i trebuie lumii. %n baiat de doisprezece ani care sa ne rezol"e toate
problemele.
+u-i "ina mea ca am doisprezece ani. Si nu-i "ina mea ca acum mi se ofera ocazia. Acum e
momentul cind pot modela e"enimentele. -n perioadele de instabilitate, lumea recur&e intotdeauna la
democratie si in"in&ator "a fi cel cu &lasul mai puternic. ,oti cred ca 'itler a ajuns la putere datorita trupelor
sale, datorita soldatilor setosi de sin&e si e(ista un ade"ar in asta, pentru ca in lumea reala, puterea se cladeste
pe amenintarea cu moartea si pe dezonoare. $ar de fapt, 'itler a ajuns la putere prin "orbe, prin "orbele
potri"ite la momentul potri"it.
,ocmai ma &indeam sa-l compar cu tine.
Eu nu-i urasc pe e"rei, .al. +u "reau sa distru& pe nimeni si nu doresc nici un fel de razboi. .reau
ca lumea sa ramina unita. E ce"a rau in asta/ +u "reau sa re"enim la situatia dinainte. Ai citit despre
razboaiele mondiale/
$a.
)utem ajun&e la asa ce"a. Sau, mai rau. +e putem trezi prinsi in ,ratatul .arso"ia. +-ar fi o ipoteza
interesanta/
)eter, noi suntem copii, nu-ntele&i/ 0er&em la scoala, crestem... $ar ciar in timp ce cauta contra-
ar&umente .alentine dorea ca fratele ei s-o con"in&a. $orise s-o con"in&a din capul locului.
#aiatul insa nu stia ca deja cisti&ase.
$aca cred asta, daca accept asta, atunci ar trebui sa stau si sa pri"esc cum se pierd ocaziile1 dar
cind "oi fi destul de mare, atunci "a fi prea tirziu. .al, asculta-ma! Stiu ce crezi si ce simti in pri"inta mea,
stiu ce ai crezut dintotdeauna. Am fost un frate rau. Am fost crud cu tine, iar cu Ender si mai crud. $ar nu
"-am urit. .-am iubit pe amindoi. ,rebuie insa... trebuie sa obtin controlul, ma-ntele&i/ E cel mai important
lucru pentru mine, e darul meu cel mai de pret1 pot "edea unde-s punctele slabe, cum pot fi ele atacate si
folosite. )ur si simplu, vad toate astea fara efort! As fi putut de"eni om de afaceri si sa conduc o
supercorporatie. 0-as fi zbatut si as fi manipulat, pina ajun&eam in "irf, dar ce as fi obtinut/ +imic! Eu "oi
conduce, .al, eu "oi controla. -nsa "reau sa fie ce"a care sa merite. .reau sa reusesc ce"a important. O )a(
Americana in intrea&a lume. )entru ca atunci cind "a "eni altcine"a, dupa ce-i batem pe &indaci, cind "a
aparea altcine"a ca sa ne cotropeasca, sa constate ca noi ne-am e(tins deja pe o mie de planete, ca intre noi
domneste pacea si suntem imposibil de in"ins, intele&i/ .reau sa sal"ez omenirea de la autodistru&ere.
.alentine nu-l auzise niciodata "orbind cu atita sinceritate. Fara urma de ironie, fara unda de minciuna
in &las. $e"enise mult mai iscusit. Sau poate ca atin&ea ade"arul.
$eci un baiat de doisprezece ani si surioara lui mai mica "or sal"a lumea/
Ce "irsta a"ea Ale(andru/ +-o sa fac totul peste noapte. Acum abia incep. $aca o sa m-ajuti...
+u cred ca ceea ce-ai facut "e"eritelor a fost numai in scopul de-a impresiona. Cred c-ai facut-o de
placere.
#rusc, )eter izbucni in plins si-si ascunse fata in palme. .al banui ca se prefacea, totusi cazu pe
&induri. Era intr-ade"ar posibil s-o iubeasca si sa accepte, in clipa aceea e(trem de importanta, sa se arate
slab in fata ei pentru a-i cisti&a dra&ostea. *0a manipuleaza*, isi spuse, *dar asta nu inseamna ca nu-i sincer.*
Obrajii ii erau umezi si ocii inrositi cind isi indeparta palmele.
Stiu, zise el. $e asta ma tem cel mai mult. Ca, de fapt, sunt un monstru. +u "reau sa fiu un uci&as,
dar n-am ce-i face...
+u-l "azuse niciodata tradind atita "ulnerabilitate. *Cit de abil esti, )eter. ,i-ai pastrat slabiciunea ca
s-o poti folosi acum si sa ma impresionezi.* Si totusi o impresionase. $eoarece, daca era ade"arat, ciar pe
jumatate, atunci fratele ei nu era un monstru si astfel ea isi putea satisface dra&ostea de putere, atit de
asemanatoare cu a lui, fara teama de a de"eni ea insasi monstruoasa. Stia ca )eter calcula ciar si acum, insa
credea ca inapoia tuturor calculelor, spunea ade"arul. Fusese ascuns sub multe straturi, dar el testase pina ii
descoperise increderea.
.al, daca nu ma ajuti, nu stiu ce "oi de"eni. -nsa daca esti lin&a mine, daca esti partenerul meu, ma
poti opri sa de"in... asa. Ca oamenii rai.
Ea incu"iinta din cap. *$oar pretinzi ca imparti puterea cu mine*, se &indi, *dar de fapt eu am putere
asupra ta, ciar daca n-o stii.*
#ine. O sa te-ajut.
333
-ncepura sa e(perimenteze imediat ce intrara pe codul de acces de cetatean al tatalui. Se ferira de
retelele care cereau utilizarea numelui real. +u era &reu, deoarece numele reale contau numai in pri"inta ba-
nilor. Ei n-a"eau ne"oie de bani. 6or le trebuia respect si pe acesta il puteau cisti&a. Cu nume false, in retelele
cu ade"arat importante, puteau juca orice rol. #atrini, femei de "irsta mijlocie, oricine, atita "reme cit erau
atenti cum scriau. $e "azut nu li se "edeau decit cu"intele, ideile. -n retele, toti cetatenii porneau de pe
pozitii e&ale.
6a primele incercari folosira nume care sa poata fi abandonate ulterior, nu identitatile planuite de
)eter sa ajun&a faimoase si influente. #ineinteles, nu erau in"itati sa participe la marile forumuri publice na-
tionale si internationale puteau asista doar ca spectatori, pina sa fie in"itati sau alesi. $ar luau parte si
pri"eau, citind eseurile publicate de numele celebre si asistind la discutiile afisate pe pupitrele lor.
-ncepura sa-si insereze comentariile in dezbateri minore, unde oamenii simpli le comentau pe cele
importante. 6a inceput, )eter insista sa fie in mod deliberat incendiare: *+u putem afla cum functioneaza
stilul nostru daca nu a"em raspunsuri iar daca suntem banali, n-o sa ne raspunda nimeni.*
+u erau banali si oamenii reactionara. 4aspunsurile primite public, prin retea, erau caustice1 cele
e(pediate prin posta, strict personale, erau "itriolante. -nsa ei in"atara care anume atribute ale te(telor erau
considerate copilaresti si imature. -mbunatatira stilul.
Cind )eter aprecie ca stiau sa scrie ca adultii, renunta la "ecile identitati si incepura sa se pre&ateasca
pentru a atra&e cu ade"arat atentia.
Se pare ca ne-am separat complet. .om scrie despre lucruri diferite, si in momente diferite. +u ne
"om referi niciodata la celalalt. ,u "ei publica in special in retelele de pe coasta "estica, iar eu in sud.
Subiectele locale. Asa ca, mai intii documenteaza-te!
Se documentara. %neori parintii se in&rijorau "azindu-i pe .alentine si )eter permanent impreuna, cu
pupitrele sub brat. $ar nu se puteau plin&e a"eau note bune si .alentine e(ercita o influenta poziti"a
asupra lui )eter. Scimbase complet atitudinea fratelui ei fata de lumea inconjuratoare. Erau impreuna in
paduri, cind "remea era frumoasa1 sau in cofetarii si &radini interioare, atunci cind ploua, si-si compuneau
comentariile politice. )eter lucrase cu &rija ambele personaje, pentru ca nici unul sa n-aiba toate ideile sale1
ramasesera ciar si cite"a identitati suplimentare pe care obisnuiau sa le utilizeze pentru opiniile complet
contrare.
Sa-i lasam pe amindoi sa-si &aseasca sin&uri calea, spusese baiatul.
O data, obosita sa mai tot scrie si sa rescrie pina cind )eter se arata multumit, .alentine e(clamase:
+-ai decit sa scrii si sin&ur!
+u pot, raspunse el. +u se poate ca ambele personaje sa se confunde. +iciodata! +u uita ca, intr-o
buna zi, "om fi suficient de celebri pentru a fi analizati. .a trebui ca de fiecare data sa iesim drept indi-
"idualitati distincte.
.alentine continua sa scrie. )rincipala ei identitate in retele era $emostene1 numele il alesese )eter. El
isi spunea 6oc;e. Erau in mod e"ident pseudonime, dar si asta facea parte din plan.
Cu putin noroc, treptat "or incerca sa &iceasca cine suntem.
$aca de"enim suficient de celebri, &u"ernul poate oricind sa ne afle identitatile reale.
Cind se "a intimpla asta, o sa fim prea bine consolidati ca sa ne afecteze. S-ar putea ca oamenii sa
fie socati, aflind ca $emostene si 6oc;e sunt doi copii, dar "or fi deja obisnuiti sa ne asculte.
-ncepura sa compuna dezbateri pentru personajele lor. .alentine pre&atea prima inter"entie, iar )eter ii
raspundea sub un nume fals. 4aspunsul lui era inteli&ent si dezbaterea era animata, cu multe in"ecti"e
rafinate si o buna retorica politica. .alentine a"ea un talent special in pri"inta aliteratiilor, ceea ce facea
frazele ei memorabile. $upa aceea, introduceau dezbaterea in retea, conferindu-i o durata rezonabila, care sa
creeze impresia spontaneitatii. %neori, alti participanti la retea trimiteau comentariile lor, dar in &eneral cei
doi frati le i&norau, sau isi adaptau replicile.
)eter urmarea atent frazele lor cele mai bune si, in"esti&a periodic reteaua "erificind daca nu se reluau
in alte parti. 0ajoritatea erau repetate ici si colo, iar unele aparura ciar in dezbaterile majore din retelele de
presti&iu.
Suntem cititi, spuse el. -deile se raspindesc.
0ai de&raba frazele.
Ele constituie masura. %ita-te, a"em ce"a influenta. $eocamdata, nimeni nu ne citeaza nominal,
dar discuta aspectele pe care le abordam. )ractic, ii ajutam sa-si alcatuiasca lista de subiecte a dezbaterilor.
)atrundem!
+-ar trebui sa incercam sa intram in dezbaterile principale/
+u. Asteptam sa ne in"ite.
,recura numai sapte luni pina cind una din retelele de pe coasta "estica trimise un mesaj lui
$emostene. - se oferea o rubrica saptaminala intr-un pro&ram de stiri destul de bun.
+u pot a"ea o rubrica saptaminala, zise .alentine. Eu n-am nici macar ciclul lunar.
-ntre cele doua nu e(ista nici o le&atura, replica )eter.
)entru mine e(ista. Sunt inca un copil.
Spune-le ca esti de acord, dar pentru ca nu "rei sa-ti dez"alui ade"arata identitate, plata sa ti-o faca
sub forma de timp de acces in retea. %n nou cod de acces prin identitatea corporatiei lor.
Ca atunci cind &u"ernul "rea sa ma urmareasca...
Sa fii pur si simplu o persoana anonima care poate accede prin intermediul lor. -n felul asta, codul
de acces de cetatean al tatei nu mai e implicat. ,otusi, nu pot intele&e de ce-l "or pe $emostene inaintea lui
6oc;e/
,alentul se ridica la suprafata.
Ca joc, era distracti". .alentinei nu-i placeau insa unele pozitii pe care )eter le impunea lui
$emostene. Acesta incepuse sa se dez"olte ca un paranoic anti-.arso"ia. O deranja deoarece )eter era cel
care stia cum sa e(ploateze teama in scrierile lui ea trebuia sa-i ceara idei despre cum s-o faca. -ntre timp,
6oc;e al lui urma strate&iile moderate, empatice ale fetei. -ntr-un fel, a"ea sens. Facind-o pe ea sa-l scrie pe
$emostene, insemna ca si baiatul a"ea o oarecare empatie, tot asa cum 6oc;e ar fi putut e(ploata temerile
oamenilor. -nsa efectul principal era ca o tinea le&ata strins de )eter. +u-l putea parasi, ca sa-l foloseasca pe
$emostene in scop personal. +-ar fi stiut cum s-o faca. 4elatia era insa "alabila in ambele directii. El nu-l
putea scrie pe 6o&;e, fara ajutorul surorii sale. Sau putea/
0-am &indit ca ideea este de a unifica lumea. $aca scriu asa cum zici tu ca ar trebui s-o fac, )eter,
atunci nu inseamna ca atit la razboi impotri"a ,ratatului .arso"ia/
+u la razboi, ci la desciderea retelelor si interzicerea interceptarilor. Scimbul liber de informatii.
4espectarea re&ulamentelor 6i&ii, ce $umnezeu!
Fara sa "rea, .alentine incepu sa "orbeasca in stilul lui $emostene, desi in nici un caz nu-i impartasea
opiniile.
,oti stiu ca ,ratatul .arso"ia trebuia considerat ca o sin&ura identitate le&islati"a. Scimbul
international de informatii continua sa fie liber. $ar intre natiunile care alcatuiesc ,ratatul, toate astea sunt
cestiuni de or&anizare interna. $in acest moti", ele au fost de acord cu e&emonia americana in 6i&a.
Ai trecut de partea lui 6oc;e, .al. Ai incredere in mine. ,rebuie sa ceri desfiintarea statutului
oficial al ,ratatului. ,rebuie sa inciti rau de tot cit mai multi oameni. %lterior, cind "ei incepe sa recunosti ne-
cesitatea compromisului...
Atunci n-o sa ma mai asculte si o sa porneasca razboiul.
.al, ai incredere in mine. Stiu ce fac!
$e unde stii/ +u esti mai destept ca mine si nici n-ai mai facut asa ce"a pina acum.
Am treisprezece ani, iar tu ai zece.
Aproape unsprezece.
Si stiu cum functioneaza lucrurile astea.
#ine, o sa fac cum zici tu. $ar fara cestiile alea cu *libertate sau moarte.*
#a si cu ele.
Si intr-o buna zi, cind or sa ne prinda si-or sa se intrebe de ce era atit de razboinica surioara ta, sunt
si&ura ca le "ei spune ca tu ai indemnat-o.
Esti sigura ca nu ti-a "enit ciclul, femeiusco/
,e urasc, )eter 7i&&in!
)e .alentine o irita cel mai mult atunci cind rubrica ei fu reprodusa de alte cite"a retele locale, iar tata
incepu s-o citeasca si s-o comenteze in timpul mesei.
-n sfirsit un om cu capul pe umeri, zise el, apoi reproduse cite"a din pasajele pe care .alentine le
ura cel mai mult din propria ei opera. E bine sa conlucram cu e&emonistii astia rusi, acum ca e(ista &indaci,
dar dupa ce-i "om in"in&e, eu nu-i "ad abandonind jumatate din lumea ci"ilizata, nu, dra&a/
Cred ca le iei pe toate prea in serios, replica mama.
-mi place acest $emostene. -mi place cum &indeste. 0a surprinde ca nu-i in retele importante
l-am cautat in dezbaterile de relatii internationale, dar n-a participat la absolut nici una.
.alentinei ii pieri pofta de mincare si parasi masa. $upa un rastimp destul de lun&, )eter o urma.
#un, zice el, deci nu-ti place sa-l minti pe tata. Si ce daca/ De fapt, nu-l minti. El nu stie ca tu esti
$emostene, iar $emostene nu spune ceea ce crezi tu in realitate. Cele doua se anuleaza reciproc1 rezultanta
lor e zero.
Asta-i e(act &enul de rationament care-l face pe 6oc;e atit de imbecil.
$ar n-o in&rozea faptul ca-si mintea tatal, ci ca el era de acord cu $emostene. Crezuse ca doar fraierii
a"eau sa urmeze personajul acela.
$upa cite"a zile, 6oc;e fu solicitat pentru un editorial al unei retele din +ew En&land, cu scopul
precis de a oferi o replica popularei rubrici a lui $emostene.
+u-i rau pentru doi pusti care, laolalta, au "reo opt fire de par pubian, comenta )eter.
E o cale lun&a de la editorialistul unei retele la conducatorul lumii, ii reaminti .alentine. E o cale
atit de lun&a, incit n-a facut-o nimeni pina acum.
#a s-a facut. Cel putin eci"alentul ei moral. -n primul meu articol, "oi spune minciuni despre
$emostene.
Ei bine, $emostene nici macar nu "a obser"a ca 6oc;e e(ista. +iciodata!
$eocamdata...
Cu noile identitati asi&urate acum prin cisti&urile de pe urma rubricilor permanente, foloseau codul de
acces al tatei numai pentru personaje secundare, pe care le abandonau. 0ama obser"ase ca petreceau prea
mult timp in retele.
+umai munca, fara joaca, oboseste putin, ii reaminti ea lui )eter. #aiatul lasase mina sa-i tremure o
fractiune de secunda si raspunse:
$aca crezi ca ar trebui sa ma opresc, banuiesc ca as putea sa tin lucrurile sub control acum. Sunt
absolut si&ur.
+u, nu, spuse mama. +u "reau sa te opresti. $oar... sa fii atent, atit.
Sunt atent, mama.
333
+imic nu era diferit, nimic nu se scimbase intr-un an. Ender era si&ur de asta, desi parca totul se
acrise. Continua sa fie primul in clasamentul indi"idual si nimeni nu se indoia ca o merita. 6a "irsta de noua
ani era sef de pluton in Armata )oeni(, comandata de )etra Ar;anian.
Continua cu sedintele de seara, la care participa acum un &rup de soldati de elita, desemnati de
comandanti, desi puteau "eni si soldati din ciclul intii. Alai era de asemenea sef de pluton, in alta armata, si
ramasesera prieteni buni. Sen nu a"ansase, dar asta nu reprezenta o bariera. #lindul $in; acceptase in sfirsit
comanda si-i urmase lui 4ose +asosu9 la conducerea Sobolanilor. *,otul mer&e bine, foarte bine, n-as fi
putut cere ce"a mai bun...*
*Atunci de ce-mi urasc "iata/*
)arcurse etapele antrenamentelor si jocurilor. -i placea sa-i in"ete pe baietii din plutonul lui si ei il
urmau cu loialitate. Era respectat de toti si tratat cu deferenta la antrenamentul de seara. Alti comandanti
"eneau sa studieze ce facea. -n sala de mese, soldatii ii cereau permisiunea de a se aseza la masa lui. )ina si
profesorii erau politicosi.
Era atit de respectat, incit ii "enea sa urle.
-i pri"ea pe pustii din armata lui, de-abia iesiti din ciclul intii, ii urmarea cum se jucau, cum rideau de
sefii lor atunci cind credeau ca nu-i "edea nimeni. -l fascina camaraderia "ecilor prieteni, care se stiau de
multi ani in Scoala de 6upta, care rideau si po"esteau despre "eci batalii, despre soldati si comandanti care
absol"isera.
-nsa cu "ecii lui prieteni nu e(istau risete si depanare de amintiri. $oar munca. -nteli&enta si atitare
pro"ocate de joc, dar nimic altce"a. -ntr-o seara, la un moment dat, facusera o pauza in timpul antrenamen-
tului. Ender si Alai discutau despre subtilitati ale mane"relor in spatiu descis, cind Sen aparuse lin&a ei. -i
ascultase cite"a clipe, apoi il prinse brusc de umeri pe Alai si stri&ase:
+o"a! +o"a! +o"a!
Alai izbucnise in ris si pentru o secunda sau doua, Ender ii pri"ise rememorind impreuna batalia cind
mane"rele in spatii descise fusesera reale1 si cum trecusera pe lin&a baietii mai mari si...
$upa aceea isi amintisera de prezenta lui.
-arta-ne Ender, spusese Sen.
*Sa-l iert/ )entru ce/ )entru ca erau prieteni/*
Si eu am fost atunci acolo, sa stiti, le zisese.
-ar ei isi cerusera scuze inca o data. -napoi la treaba. -napoi la respect. Ender isi daduse seama ca in
risetele lor, in prietenia lor, nu se &indisera ca era inclus si el.
*$e fapt, cum sa fi crezut ca am fost si eu acolo/ Am ris/ 0-am alaturat lor/ Stateam locului si-i
pri"eam aidoma unui profesor. Asa ma si considera. %n profesor. Soldatul le&endar. +u unul dintre ei. +u
cine"a pe care-l imbratisezi si-i soptesti Salaam la urece.*
Asta durase numai atita "reme cit el paruse o "ictima. Cit paruse "ulnerabil. Acum era super-soldatul
si de"enise absolut sin&ur.
*)lin&e-ti sin&ur soarta, Ender.* Stind pe pat, scrise pe pupitrul sau: #-E,%6 E+$E4. Apoi rise si
sterse cu"intele. *+u e(ista baiat sau fata din scoala asta care n-ar dori sa scimbe locul cu mine.*
Ceru pe pupitru jocul cu ,ara-din-po"esti. ,recu, asa cum facea ades, prin satucul ridicat de pitici in
delusorul creat de lesul %riasului. Fusese usor sa construiasca pereti solizi din coastele usor curbate, intre
care e(ista spatiu suficient pentru ferestre.
-ntre&ul scelet era impartit in locuinte ale caror usi dadeau pe cararea formata din sira spinarii.
Amfiteatrul public fusese scobit in pel"is, iar turma de ponei a satucului pastea intre picioarele &i&antului.
Ender abar n-a"ea cu ce se ocupau piticii, dar il lasau in pace cind le tra"ersa asezarea si nici el nu le facea
"reun rau.
Sari peste ridicatura de la baza pietei publice si cobori pe pasune. )oneii fu&ira din calea lui. +u-i
urmari. $e acum, Ender nu mai intele&ea modul de functionare a jocului. )e timpuri, inainte de a ajun&e
prima data la Capatul 6umii, totul era numai lupta si situatii ce trebuiau rezol"ate sa ucizi dusmanii
inainte de-a te ucide ei, sau sa-ti dai seama cum poti depasi un obstacol. Acum insa nu ataca nimeni, nu
aparea nici o lupta si oriunde s-ar fi dus, nu e(istau obstacole.
Cu e(ceptia, desi&ur, a camerei din castel.
4amasese sin&urul loc periculos. -ar Ender, oricit s-ar fi jurat ca n-a"ea s-o mai faca, re"enea mereu
acolo, ucidea mereu sarpele, pri"ea mereu cipul fratelui sau si mereu, orice ar fi facut, murea.
Acum se intimpla la fel. -ncerca sa foloseasca cutitul de pe masa ca sa desprinda o piatra din perete.
-mediat ce indeparta mortarul, prin crapatura incepu sa se re"erse apa si Ender pri"i cum personajul lui, acum
nereactionind la comenzi, se straduia cu disperare sa ramina in "iata, sa nu se inece. Ferestrele incaperii
disparusera, apa crescu si personajul se ineca. -n tot acest timp, cipul lui )eter 7i&&in ramase in o&linda si-l
pri"i.
*Sunt prins ca intr-o capcana aici*, se &indi Ender, *capti" la Capatul 6umii, fara nici o iesire.* Si
intelese atunci, in sfirsit, ce insemna &ustul amar ce-l insotea in ciuda tuturor succeselor sale din Scoala de
6upta. Era &ustul disperarii.
333
Cind .alentine ajunse la scoala, toate caile de acces erau pazite de soldati in uniforme. Acestia nu
stateau nemiscati, aidoma unor santinele, ci se plimbau de colo-colo, parca asteptind ca cine"a dinauntru sa-si
termine treburile. )urtau uniformele 0arinei F-, aceleasi care se puteau "edea pe "ideo in lupte sin&eroase.
6ocul capatase un aer de a"entura1 toti ele"ii comentau atitati.
+u si .alentine. -n primul rind, o facu sa se &indeasca la Ender. -n al doilea rind, o sperie. 4ecent,
cine"a publicase un comentariu "irulent la adresa antolo&iei de articole a lui $emostene. Comentariul, si
implicit articolele ei, fusesera discutate in conferinta descisa de pe reteaua de relatii internationale, cu unii
dintre oamenii cei mai importanti ai zilei atacind sau aparindu-l pe $emostene. Cel mai mult o in&rijorase
remarca unui en&lez: *Fie ca-i place, fie ca nu, $emostene nu poate ramine "esnic inco&nito. A re"oltat prea
multi oameni intelepti si a incintat prea multi inconstienti pentru a se mai ascunde inapoia pseudonimului sau
atit de adec"at. Fie ca isi "a dez"alui sin&ur identitatea, pentru a-si asuma conducerea fortelor lipsei de
ratiune pe care le-a stirnit, fie "a fi demascat de catre ad"ersarii sai, pentru a intele&e mai bine boala ce a
produs o asemenea minte deformata.* )eter fusese incintat, ceea ce era de asteptat. .alentinei ii era teama ca
persoane indeajuns de influente fusesera deranjate de caracterul lui $emostene si a"eau sa-l puna sub
urmarire. F- o putea face, ciar daca &u"ernului american i se interzicea, prin Constitutie. -ar trupele F- se
strinsesera la scoala medie 7estern 2uilford! +u era tocmai domeniul obisnuit de recrutare al 0arinei.
$e aceea, nu fu surprinsa &asind un mesaj clipind pe pupitrul ei, imediat ce-l Conecta:
)4E8E+,A4E -0E$-A,A 6A #-4O%6 $4. 6-+E#E44G
Astepta ner"oasa in anticamera directoarei, pina ce aceasta descise usa si o cema inauntru. %ltima
ei indoiala disparu cind il "azu pe barbatul pintecos in uniforma de colonel F-, care statea in sin&urul fotoliu
din odaie.
Esti .alentine 7i&&in, rosti el.
$a, sopti fata.
Eu sunt colonelul 2raff. +oi doi ne-am mai intilnit.
*Cum/! Cind am a"ut eu de-a face cu F-/*
Am "enit pentru o discutie confidentiala despre fratele tau.
*$eci nu-i "orba numai de mine*, se &indi ea. *6-au &asit si pe )eter. Sau e altce"a/ Sa fi facut )eter
"reo nebunie/ Crezusem ca a terminat cu asa ce"a.*
.alentine, pari speriata. +u e cazul. -a loc, te ro&. ,e asi&ur ca fratele tau e perfect sanatos. +u ne-a
inselat asteptarile, ba dimpotri"a.
Si acum, cu un "al urias de usurare interioara, fata intelese ca "enisera in le&atura cu Ender. Ender! +u
era "orba de nici o pedeapsa, ci de micutul Ender, care disparuse de atita timp, care acum nu juca nici un rol
in planurile lui )eter. *,u ai fost norocosul, Ender. ,u ai e"adat inainte ca )eter sa te poata prinde in
complotul asta.*
.alentine, ce simti tu in le&atura cu fratele tau/
Ender/
#ineinteles.
Ce pot sa simt/ +u l-am "azut si n-am mai auzit nimic despre el de cind a"ea opt ani.
$oamna directoare, ne puteti lasa sin&uri/
6ineberr5 era in&rijorata.
$e fapt cred ca .alentine si cu mine o sa a"em o discutie mult mai producti"a daca "om face o
plimbare. Afara. $eparte de aparatele de inre&istrat pe care adjunctul dumnea"oastra le-a instalat in aceasta
camera.
Era prima data cind .alentine o "edea pe directoare ramasa fara &rai. Colonelul 2raff ridica un tablou
de pe perete si desprinse o membrana senziti"a sonor, impreuna cu minusculul ei transmitator.
-eftin, comenta el, dar cu rezultate. Crezusem ca stiati.
6ineberr5 lua aparatul si se aseza sfirsita inapoia biroului. 2raff o conduse pe .alentine afara.
-esira pe terenul de fotbal. Soldatii ii urmau la distanta1 formasera un cerc lar&, pentru a-i proteja pe un
perimetru cit mai intins.
.alentine, a"em ne"oie de ajutorul tau pentru Ender.
Ce fel de ajutor/
+ici macar asta nu stim e(act. ,rebuie sa ne ajuti sa ne dam seama cum ne poti ajuta.
Ce s-a intimplat/
Asta-i alta problema. +u stim.
.alentine nu se putu stapini si izbucni in ris.
+u l-am "azut de trei ani! 6-ati tinut acolo sus, cu "oi, tot timpul!
.alentine, calatoria mea dus-intors pe )amint costa mai multi bani decit "a cisti&a tatal tau toata
"iata. Eu nu ma plimb de placere.
4e&ele a "isat un "is, rosti fata si duul lui s-a tulburat, asa incit le-a cerut inteleptilor sai sa-l
tilcuiasca, altfel "or fi omoriti. $oar $aniel l-a putut talmaci, deoarece el era un profet.
Citesti #iblia/
Anul asta studiem literatura clasica. Eu nu sunt un profet.
As dori sa-ti pot spune totul despre situatia lui Ender. Ar dura insa ore intre&i, poate ciar zile si
dupa aceea "a trebui sa te izolez, pentru ca multe amanunte sunt strict secrete. Sa "edem ce putem face cu
niste informatii limitate. E(ista un joc pe care ele"ii nostri il joaca pe calculator.
-i po"esti despre Capatul 6umii, odaia fara iesire si cipul lui )eter din o&linda.
Cipul e pus pe calculator, nu de Ender. $e ce nu intrebati calculatorul/
Calculatorul nu stie.
Si eu ar trebui sa stiu/
Este a doua oara cind Ender a ajuns cu jocul acesta intr-o fundatura, intr-o situatie aparent fara
solutie.
)rima data a rezol"at-o sin&ur/
-n cele din urma, da.
Atunci lasati-l si probabil c-o "a rezol"a si pe asta.
+u sunt si&ur, .alentine, fratele tau e un baietas foarte nefericit.
$e ce/
+u stiu.
Se pare ca nu stiti prea multe, asa-i/
)entru o clipa fata crezuse ca 2raff a"ea sa se infurie. El insa izbucni in ris.
Asa-i, nu stim prea multe. .alentine, oare de ce Ender il "ede intruna in o&linda pe fratele tau,
)eter/
+-ar trebui. E o prostie.
$e ce este o prostie/
)entru ca daca "reodata a e(istat cine"a care sa fie opusul lui Ender, acela e )eter.
Cum adica/
.alentine nu cunostea un raspuns care sa nu fi fost periculos. )rea multe intrebari referitoare la )eter
puteau duce la necazuri. Ea stia destule despre lume ca sa intelea&a ca nimeni n-a"ea sa ia in serios planurile
lui )eter asupra dominatiei mondiale1 ca n-a"eau sa fie considerate pericole pentru &u"ernele e(istente. $ar
se putea ajun&e la concluzia ca )eter era nebun si trebuia internat.
,e pre&atesti sa ma minti, spuse 2raff.
0a pre&atesc sa nu-ti mai "orbesc deloc, raspunse .alentine.
Si ti-e teama. $e ce anume/
+u-mi plac intrebarile despre familia mea. 6asati-mi familia in pace!
.alentine, incerc sa-ti las familia in pace. Am "enit la tine tocmai ca sa nu fiu ne"oit sa-l testez pe
)eter, sau sa-i intreb pe parintii tai. -ncerc sa rezol" aceasta problema acum, cu persoana pe care Ender o
iubeste cel mai mult si in care se increde cel mai mult1 poate ciar sin&ura persoana pe care o iubeste si in
care are incredere. $aca n-o putem rezol"a in felul asta, atunci iti "om secestra familia, ca sa procedam
altfel. +u este o cestiune minora, si eu nu ma dau batut.
*Sin&ura persoana pe care Ender o iubeste si in care are incredere.* Fata simti un fior adinc de durere,
de re&ret, de rusine pentru ca acum era atit de apropiata de )eter, ca )eter de"enise centrul "ietii ei. *)entru
tine, Ender, aprind focuri la ani"ersari. )e )eter il ajut sa-si indeplineasca toate "isele.*
+iciodata n-am crezut ca sunteti un om dra&ut. +ici cind ati "enit sa-l luati pe Ender si nici acum.
+u juca rolul de fetita i&noranta. ,i-am "azut testele cind erai mica, iar in clipa de fata nu e(ista
prea multi profesori care sa poata tine pasul cu tine.
Ender si )eter se urasc.
Stiam asta. Spuneai ca sunt opusi. $e ce/
)eter... uneori poate fi odios.
-n ce mod/
4au. $oar rau, atit!
.alentine, pentru binele lui Ender, spune-mi ce face atunci cind erau/
Ameninta deseori cu moartea. +-o face in mod serios. ,otusi, cind eram mici, eu si Ender ne
temeam de el. 8icea c-o sa ne omoare. $e fapt zicea c-o sa-l omoare pe Ender.
Am urmarit si noi asemenea scene prin monitor.
,ocmai monitorul era cauza.
Asta-i tot/ 0ai po"esteste-mi despre )eter.
Si astfel, .alentine po"esti despre copiii din toate scolile prin care trecuse )eter. +u-i batea niciodata,
dar ii tortura in mod subtil. Afla care era pentru ei rusinea cea mai mare si o dez"aluia persoanei dupa a carei
dra&oste tinjeau. Afla de ce anume se temeau cel mai mult si a"ea &rija ca ei sa-si intilneasca frec"ent
obsesiile.
Asa a facut si cu Ender/
.alentine clatina din cap.
Esti si&ura/ Ender n-a"ea nici un punct slab/ Ce"a de care sa se teama sau de care sa-i fie rusine/
Ender n-a facut niciodata ce"a de care sa se rusineze. Si deodata, coplesita de propria ei tradare, de
faptul ca-l uitase pe Ender, incepu sa plin&a.
$e ce plin&i/
Fata scutura din cap. +u putea e(plica cum se simtea cind se &indea la fratele ei mai mic, care era bun
si pe care ea il aparase atita "reme, iar apoi isi amintea ca acum era aliata lui )eter, ajutorul lui )eter, scla"a
lui )eter intr-o scema aflata in afara controlului ei. *+iciodata Ender n-a cedat in fata lui )eter, insa eu am
ficut-o, am de"enit parte din el, asa cum Ender n-a fost niciodata.*
Ender n-a cedat niciodata, rosti ea.
Cui/
6ui )eter. )osibilitatii de a fi la fel ca )eter.
0ersera in tacere de-a lun&ul uneia din tusele terenului.
Cum ar fi putut ajun&e Ender ca fratele lui/
.alentine se infiora.
.-am spus deja. $ar Ender n-a facut niciodata asemenea lucruri. El nu era decit un baietas. -nsa
amindoi "oiam... Amindoi "oiam sa... sa-l ucidem pe )eter.
Aa!
$e fapt, nu-i ade"arat. Ender n-a zis niciodata ca "oia sa faca asa ce"a. Eu doar... m-am gindit.
Eu, nu Ender. El n-a zis niciodata ca "oia sa-l omoare.
$ar ce voia$
)ur si simplu nu "oia sa fie...
Ce anume/
)eter tortureaza "e"erite, le rasti&neste si le jupoaie de "ii, apoi sta si le pri"este pina mor. Asa
facea, acum nu mai face. $ar o facea... daca Ender ar fi stiut, daca Ender l-ar fi "azut, cred ca ar fi...
Ce anume/ Ar fi sal"at "e"eritele/ Ar fi incercat sa le in&rijeasca/
+u, pe atunci nu... facea in"ers decit )eter. +u-l contrazicea, insa ar fi fost bun cu "e"eritele.
-ntele&eti/ 6e-ar fi ranit.
$aca le-ar fi ranit, ele se domesticeau si )eter le-ar fi prins cu si mai mare usurinta.
.alentine incepu iarasi sa plin&a.
-ndiferent ce-ai face, intotdeauna e in sprijinul lui )eter. ,otul il ajuta, totul, nu poti scapa, orice ai
face!
,u il ajuti / intreba 2raff.
Ea nu raspunse.
Este ciar atit de rau/
Fata incu"iinta din cap.
Este cea mai rea persoana din lume/
$in lume/ +u stiu... este cea mai rea persoana pe care o cunosc.
,otusi, tu si Ender sunteti sora si fratele lui. A"eti aceleasi &ene, aceiasi parinti1 cum poate fi atit de
rau daca...
.alentine se rasuci si urla la el1 urla de parca "oia s-o omoare:
Ender nu-i ca )eter! +u seamana deloc cu )eter! $ecit ca-i inteli&ent, atit... -n orice alt fel, el nu-i
deloc, deloc, deloc ca )eter! $eloc!
-ntele&, spuse 2raff.
Stiu la ce te &indesti, nenorocitule, te &indesti ca n-am dreptate, ca Ender si )eter sunt la fel. )oate
ca eu seman cu )eter, dar nu Ender, citusi de putin! --o spuneam cind plin&ea, i-am spus-o de multe ori, *tu
nu esti ca )eter, tie nu-ti place sa le faci rau oamenilor, esti bun si blind si nu semeni deloc cu )eter!*
Si e ade"arat.
Se domoli.
#ineinteles ca-i ade"arat. E foarte ade"arat.
.alentine, o sa-l ajuti pe Ender/
Acum nu pot face nimic pentru el.
+imic altce"a decit ce faceai si inainte. .orbeste-i si spune-i ca lui nu i-a placut niciodata sa faca
rau oamenilor, ca-i bun si blind si ca nu seamana deloc cu )eter. Asta-i lucrul cel mai important. Ca nu
seamana absolut deloc cu )eter.
-l pot "edea/
+u. .reau sa-i scrii o scrisoare.
6a ce bun/ +u mi-a raspuns la nici una dintre scrisorile pe care i le-am trimis.
2raff suspina.
A raspuns la toate scrisorile pe care le-a primit.
Fata pricepu intr-o sin&ura clipa.
Esti cu ade"arat un ticalos!
-zolarea este... mediul optim pentru creati"itate. +oi doream ideile lui, nu... nu conteaza. +u
trebuie sa ma justific fata de tine.
*Atunci de ce o faci*/
-nsa el a slabit ritmul. E in deri"a. .rem sa-l impin&em mai departe si se opune.
)oate ca i-as face un bine lui Ender, daca ti-as spune sa te duci dracului.
0-ai ajutat deja. 0a poti ajuta si mai mult. Scrie-i.
)romite-mi ca nu "ei cenzura nimic.
+-o sa promit asa ce"a.
Atunci las-o balta!
+ici o problema. .oi scrie eu in numele tau. )entru reconstituirea stilului, putem folosi celelalte
scrisori ale tale. E foarte simplu.
.reau sa-l "ad.
O sa capete prima permisie cind implineste optsprezece ani.
--ati spus ca o capata la doisprezece ani.
Am modificat re&ulamentul.
$e ce te-as ajuta/
+u ma ajuta pe mine. Ajuta-l pe Ender. Ce conteaza daca in felul asta ne ajuti si pe noi/
Ce lucruri in&rozitoare ii faceti acolo/
2raff cicoti.
.alentine, dra&a mea fetita, lucrurile in&rozitoare de abia de-acum incep.
***
Ender citi patru rinduri pina sa-si dea seama ca scrisoarea nu era de la unul din soldatii scolii. Sosise
in mod obisnuit un mesaj CO4ES)O+$E+,A, cind conectase pupitrul. Citi patru rinduri, apoi derula
pina la sfirsit si se uita la numele e(peditorului. $upa aceea re"eni la inceput si &emuindu-se pe pat, citi si
reciti:
#D/,
*%-ALOS%% #-A2 1/2* SA-*% DA #%-% 2#A D%# S-/% SO/%L ,L '%#A A-2,.
-/D -A *%-A, S-/%S D O S2*A D O/% S% *2 'OA* A% -/82* -A #2 *%-A, S-/%S
#%-%ODA*A. (A DA. #2 *-A, 2%*A*. %,% A,%#*S- 8%2A *A D #AS*/. %,%
A,%#*S- *O*2L. 2#%% A/ '2*A SA -/ADA -A, '#*/2 -A S*% SOLDA*, S*% 2#
*%' D2/ S% -/2D -A/2%A %% 'LA- SA L FA-A /A2 OA,#%LO/, -A '2S-AS%% D%#
1%DO, DA/ 2 S*%2 -A #2-% AD1A/A*. *2 #2 S*% DLO- -A S*%%-*2--%#.
L 'A/ ,2L* ,A% -2,S-AD, DA/ ' D%#A2#*/2 *O* 7OS#%-ALOS.
'OA* -A *2 'A/% /A2, DA/ 2 #2 ,A LAS 'A-AL%*A. *O* -A#O, 1%SL%#D.
-2 D/A",
(28%LA-1AL.
#2-,% /AS'2#D. '/O(A(%L --O SA-*% '%S%-A#AL%88 S-/%SOA/A.
E"ident, fusese scrisa cu aprobarea deplina a profesorilor. +u incapea insa indoiala ca autoarea era
.al. Felul cum scrisese *psianalizeze*, epitetul *josnicalos* pentru )eter, &luma cu canoe, insemna *ca
+oe*, toate erau lucruri pe care le cunostea numai ea.
Si totusi erau cam prea e"idente, de parca cine"a dorise sa fie absolut si&ur ca Ender a"ea sa creada
scrisoarea autentica. *$e ce atita insistenta, daca este autentica/*
*Oricum, ciar daca ar fi scris-o ea cu mina ei, nu-i ade"arata pentru ca au silit-o s-o scrie. A mai scris
si pina acum, dar n-au lasat sa treaca nici o scrisoare. )oate ca acelea au fost autentice, insa asta a fost
comandata1 face parte din manipularea lor.*
Si disperarea il coplesi iarasi. Acum stia moti"ul. Acum stia ce anume ura atit de mult. +-a"ea nici un
control asupra propriei sale "ieti. i conduceau totul. i luau toate otaririle. 6ui i se lasase doar jocul, atit1
in rest e(istau numai ei, cu re&ulile, planurile, lectiile si pro&ramele lor, iar tot ceea ce putea el face era sa
lupte in batalii. Sin&urul lucru real, unicul lucru real si pretentios, era amintirea lui despre .alentine, persoana
care-l iubise inainte de a fi jucat "reun joc, care-l iubise indiferent daca e(ista sau nu un razboi cu &indacii,
dar o luase si o inrolasera de partea lor. Acum era una dintre ei.
-i ura pe ei si jocurile lor. -i ura atit de mult, incit plinse recitind scrisoarea aceea scrisa la comanda,
fara continut. Ceilalti baieti din Armata )oeni( il "azusera si-si ferira pri"irile. nder 4iggin plin&ea/ Era
tulburator, se petrecea ce"a teribil.
Cel mai bun soldat din toate armatele zacea in patul lui si plingea. -n dormitor se lasa o tacere
adinca.
Ender sterse scrisoarea din pupitru, o sterse din memorie, apoi pro&rama jocul sau neterminat. +u stia
de ce dorea atit de mult sa-l joace, sa ajun&a la Capatul 6umii, dar nu pierdu nici o clipa. Abia cind sui pe
nor, trecind peste culorile toamnei din lumea de basm, abia atunci pricepu ce anume urise cel mai mult din
scrisoarea lui .al. +u "orbea decit despre )eter. $espre faptul ca el nu semana deloc cu )eter. Cu"inte pe
care sora lui i le spusese in atitea rinduri, tinindu-l in brate, alintindu-l in timp ce el tremura de frica si furie si
ura dupa ce-l cinuise )eter atit continea scrisoarea.
Asta solicitasera ei. #lestematii o stiau, si mai stiau despre ima&inea lui )eter din o&linda din turn1 ei
stiau totul, iar .al nu era decit o alta unealta prin care il puteau controla, un alt siretlic ce putea fi utilizat.
$in; a"ea dreptate, ei erau dusmanul, ei nu iubeau nimic si nu le pasa de nimic. -nsa n-a"ea sa faca ce
"oiau, in nici un caz, n-a"ea sa faca nimic pentru ei. A"usese o sin&ura amintire ascunsa si neprianita, un
sin&ur lucru bun, iar blestematii aia il murdarisera cu restul raatului il terminasera pe el si n-a"ea sa mai
joace niciodata.
Ca intotdeauna, sarpele astepta in turn, descolacindu-se din co"orasul de pe podea. -nsa de data asta,
Ender nu-l zdrobi sub calcii. $e data aceasta, il prinse in miini, in&enunce in fata lui si delicat, cu &in&asie,
apropie botul cascat al sarpelui de buzele sale.
Si-l saruta.
+u "oise sa faca asta. .oise sa lase sarpele sa-l muste de &ura. Sau poate ca "oise sa-l manince de "iu
asa cum facuse )eter din o&linda, cu barbia minjita de sin&e si cu coada sarpelui atirnindu-i dintre buze. -n
loc de toate astea il saruta.
-ar sarpele crescu si se prescimba in altce"a. Se prescimba intr-un om. Era .alentine, si ea il saruta.
Sarpele-om putea fi .alentine! -l ucisese de prea multe ori ca sa fie sora lui. )eter il de"orase de prea
multe ori, ca sa suporte ca tot timpul putuse fi .alentine.
Asta planuisera cind il lasasera sa-i citeasca scrisoarea/ +u-i pasa.
Ea se scula de pe podea si se indrepta catre o&linda. Ender isi ridica personajul si-l puse s-o urmeze.
4amasesera inaintea o&linzii. -n locul ima&inii lui )eter acum se zarea un dra&on si un unicorn. Ender intinse
bratul si atinse suprafata lucioasa1 zidul se descise, dez"aluind o scara uriasa ce cobora, acoperita cu un
co"or si mar&inita de ambele parti de o multime de oameni care stri&au si o"ationau. Cobori treptele, tinind-o
de brat pe .alentine. 6acrimile ii umplura ocii, lacrimi de usurare pentru ca, in sfirsit, scapase din odaia de
la Capatul 6umii. Si din cauza lacrimilor, nu obser"a ca toti oamenii a"eau cipul lui )eter. El stia doar ca
oriunde ar fi mers in aceasta lume, .alentine era alaturi de el.
333
.alentine citise scrisoarea pe care i-o daduse directoarea: *$ra&a .alentine. -ti multumim si te
felicitam pentru contributia ta in sprijinul cisti&arii razboiului. )rin prezenta, te anuntam ca ai fost decorata
cu Steaua Ordinului 6i&ii Omenirii, Clasa intii, cea mai importanta distinctie militara ce se poate acorda unui
ci"il. $in pacate, masurile de securitate F- ne interzic anuntarea publica a acestui e"eniment pina dupa
inceierea cu succes a operatiunilor curente. -nsa dorim sa stii ca eforturile au fost incununate de succes. Cu
stima, 2eneral Simon 6e"5, Strate&.*
$upa ce o citise de doua ori, directoarea i-o luase din mina.
Am primit instructiuni s-o distru& dupa ce ai citit-o.
6uase apoi o briceta din sertar si daduse foc scrisorii. 'irtia arse stralucitor in scrumiera.
.esti bune, sau rele/ intrebase ea.
0i-am "indut fratele, spuse .alentine si m-au rasplatit pentru asta.
%n pic cam melodramatic, nu, .alentine/
Fata re"enise in clasa fara sa-i raspunda. -n seara aceea, $emostene publica un atac teribil asupra
le&ilor de limitare a natalitatii. Oamenilor trebuie sa li se permita sa aiba atitia copii citi isi doresc, iar
surplusul de populatie sa fie trimis pe alte planete, pentru a raspindi ci"ilizatia umana prin &ala(ie. -n acest
fel, nici un dezastru, nici o in"azie nu "a mai putea ameninta "reodata rasa umana cu desfiintarea. *,itlul cel
mai nobil pe care-l poate purta "reun copil*, scrise $emostene *este *ertul.+
*)entru tine, Ender*, isi spuse ea, scriind.
)eter cicoti incintat cind citi.
Asta o sa-i faca sa sara-n sus. ,ertul! %n titlu nobil! .alentine, ai in tine un filon de rautate.
Capitolul l+
%RAGO$UL
Acum$
Asa cred.
*rebuie sa fie un ordin, domnule colonel. Armatele nu actionea)a pentru ca un
comandant spune: *-red ca-i momentul sa atacam.+
u nu sunt un comandant. Sunt un profesor.
Domnule colonel, recunosc ca v-am agasat, recunosc ca am fost enervant, insa a dat
roade, totul a iesit asa cum ati dorit. (a chiar, in ultimele saptamini, nder, a fost, a fost...
Fericit.
,ultumit. ,erge bine. Are o minte ascutita si &oaca e!celent. Desi este atit de tinar, n-
am avut niciodata un baiat mai bine pregatit pentru comanda. De obicei, nivelul optim e atins la
unspre)ece ani, dar el a atins virful de forma la noua ani si &umatate.
,da. -iteva minute chiar m-am intrebat ce fel de om ar putea lecui un copil, numai
pentru a-l a)virli inapoi in lupta. O mica si personala dilema morala. *e rog, treci cu vederea
peste ea. ram obosit.
Salvarea lumii... tineti minte$
-heama-l.
Facem ceea ce trebuie facut, domnule colonel.
.aide, Anderson, de-abia astepti sa ve)i cum re)olva toate &ocurile acelea masluite pe
care te-am pus sa le pregatesti.
#u-i tocmai elegant sa le spuneti...
Deci sunt un tip lipsit de eleganta. .aide, maiorule! Amindoi suntem dro&dia
'amintului. Si eu mor de curio)itate sa vad cum le re)olva. La urma urmei vietile noastre depind
de buna lui comportare. #u$
Ati inceput sa vorbiti ca baietii$
-heama-l, maiorule! u o sa-i sterg corve)ile din fisiere si o sa-i dau sistemul de
protectie. Sa stii ca nu-i chiar rau ceea ce facem. %si recapata intimitatea.
%)olarea vreti sa )iceti.
Singuratatea puterii. Du-te si adu-l!
Da, domnule. %n cincispre)ece minute am venit.
La revedere. Da, domnule, da, domnule, da, domnule. Sper ca a fost frumos si te-ai
simtit bine de tot. Sa fii fericit, nder. S-ar putea sa fie pentru ultima oara in viata ta. (un venit,
baietel. Scumpul tau unchi "raff are planuri mari pentru tine.
Ender stia ce a"ea sa se intimple din clipa cind il adusesera. ,oti se asteptau ca el sa ajun&a repede
comandant. )oate nu ciar atit de repede, dar timp de trei ani ocupase aproape mereu primul loc in cla-
sament1 nimeni nu se apropiase de punctajul lui, iar antrenamentele de seara constituiau un punct de atractie
al scolii. Erau destui care se intrebau de ce profesorii asteptasera atita.
Se intreba ce armata a"eau sa-i dea. -n curind trebuiau sa absol"e trei comandanti, printre care si
)etra, dar era si&ur ca n-a"ea sa capete Armata )oeni( nimeni nu comandase ciar armata din care
facuse parte in momentul promo"arii.
Anderson il duse intii in noua sa camera. Acum nu mai putea e(ista indoiala doar comandantii
a"eau camere personale. $upa aceea i se luara masurile pentru uniforma si costumul de lupta. Se uita pe
comanda de croiala, ca sa "ada numele armatei.
)e comanda scria *$ra&on*. $ar nu e(ista nici o armata $ra&on!
+-am auzit niciodata de Armata $ra&on, spuse el.
)entru ca de patru ani, nu mai e(ista. Am abandonat numele, deoarece se inconjurase de
superstitie. -n toata istoria Scolii de 6upta, nici una dintre Armatele $ra&on n-a izbutit sa cisti&e macar o
treime din jocurile ei. A de"enit sinonimul unei &lume.
Atunci de ce a rein"iat/
A"em multe uniforme nefolosite.
2raff statea la biroul sau, parind mai &ras si mai obosit decit la ultima intilnire. -i inmina baiatului
*cirli&ul*, dispoziti"ul minuscul cu care comandantii se puteau deplasa prin sala de lupta in timpul an-
trenamentelor. $e multe ori, la sedintele lui de seara, Ender isi dorise sa aiba un cirli&, in loc sa ricoseze din
pereti pentru a ajun&e acolo unde dorea. -l capatase acum, cind deja de"enise e(pert in asemenea mane"re.
Functioneaza doar in cursul orelor de antrenament planificate, il anunta Anderson.
Ender planuise sa faca ore suplimentare de instructie, deci cirli&ul n-a"ea sa fie util permanent. Se
e(plica astfel moti"ul pentru care multi comandanti nu depaseau orele de pro&ram: de"enisera dependenti de
cirli&. $aca ei simteau ca obiectul reprezenta autoritatea lor, puterea asupra celorlalti baieti, atunci e(istau cu
atit mai putine sanse sa lucreze fara el. *E un a"antaj pe care-l "oi a"ea asupra unor ad"ersari*, se &indi
Ender.
$iscursul de felicitare al lui 2raff suna plictisit. $oar spre sfirsit incepu sa para interesat de propriile
sale cu"inte.
Cu Armata $ra&on incercam un e(periment. Sper ca n-o sa te deranjeze lucrul asta. Am format o
armata complet noua, promo"ind un intre& ciclu intii si aminind absol"irea mai multor ele"i destul de
pre&atiti. Cred ca "ei fi incintat de calitatea soldatilor tai. Sper asta, pentru ca-ti interzicem orice transfer.
$e ce/ intreba Ender. ,ransferurile reprezentau scimburi reciproce prin care comandantii isi
puteau ameliora punctele slabe.
Conduci de peste trei ani sedintele de antrenament suplimentar. Ai multi participanti. $estui soldati
buni "or e(ercita presiuni asupra comandantilor lor ca sa ajun&a sub comanda ta. ,i-am dat o armata care, cu
timpul, poate sa de"ina competiti"a. +u a"em intentia de a te lasa sa domini in mod incorect.
Si daca am un soldat cu care, pur si simplu, nu ma pot intele&e/
-ntele&e-te! 2raff incise ocii. Anderson se ridica si intre"ederea lua sfirsit.
$ra&onii a"eau culorile &ri-portocaliu-&ri1 Ender isi imbraca costumul de lupta si urma indicatiile
benzilor luminoase pina ajunse la dormitorul armatei sale. Soldatii erau deja acolo, adunati in jurul usii.
Ender isi intra imediat in rol.
)aturile se ocupa conform "ecimii. .eteranii in spate, cei noi in fata.
Era e(act opusul aranjamentului obisnuit si Ender o stia. 0ai stia si faptul ca nu intentiona sa
procedeze precum multi comandanti care nici macar nu-i "edeau "reodata pe baietii mai mici pentru ca se
aflau intotdeauna in fundul dormitorului.
)e cind ei se dispuneau in ordinea sosirii in scoala, Ender se plimba in sus si in jos pe culoarul dintre
paturi. Aproape treizeci din soldatii sai "eneau direct din ciclul intii, complet lipsiti de e(perienta bataliilor.
%nii erau ciar sub "irsta minima cei de lin&a usa erau induiosator de micuti. Ender se &indi ca probabil
la fel ii aparuse si el lui #onzo 0adrid. -nsa #onzo nu a"usese pe cap decit un sin&ur soldat asa mic.
$intre "eterani, nici unul nu facea parte din &rupul de elita care participa la antrenamentele sale. +ici
unul nu fusese sef de pluton. $e fapt, nici unul nu era mai mare decit Ender, ceea ce insemna ca a"eau o
e(perienta de ma(imum optsprezece luni. )e unii nici macar nu-i recunoscu deoarece nu-l impresionasera
deloc.
#ineinteles, ei il recunoscusera, deoarece era cel mai celebru soldat din scoala. -ar unii, "azu Ender,
nu-l a&reau. *Cel putin mi-au facut o fa"oare nici unul nu-i mai in "irsta decit mine.*
$upa ce-si luara paturile in primire, le ordona sa-si imbrace costumele.
Sunteti pro&ramati dimineata, imediat dupa micul dejun. -n mod oficial, intre masa si antrenament
a"eti o pauza de o ora. .om "edea ce se intimpla dupa ce aflu cit de buni sunteti.
$upa trei minute, desi multi dintre ei nu se imbracasera inca, le ordona sa paraseasca dormitorul.
$ar sunt &ol! e(clama un baiat.
$ata "iitoare sa te-mbraci mai repede. ,rei minute din momentul anuntului pina la iesirea pe usa
asta-i re&ula pe saptamina in curs. Saptamina "iitoare, coborim la doua minute. 0ars!
-n curind in restul scolii a"ea sa circule &luma ca $ra&onii erau atit de timpiti, incit trebuiau sa faca
antrenamente de imbracat.
Cinci baieti erau complet &oi si aler&au pe coridoare cu costumele in brate1 putini erau imbracati.
Atrasesera destula atentie, trecind pe lin&a usi descise. +ici unul n-a"ea sa mai intirzie "reodata.
-ndreptindu-se catre sala de lupta, Ender ii puse sa e(ecute sprinturi inainte si inapoi pe unele
coridoare, lasindu-le astfel tuturor ra&az sa se ecipeze. Cind ajunsera la sala, erau usor transpirati. -i purta la
usa de sus, cea care se descidea in mijlocul peretelui, e(act ca in timpul jocului. Apoi le spuse sa foloseasca
minerele din plafon pentru a se propulsa inauntru.
Adunarea pe peretele opus, le ordona. Ca si cum ati ataca poarta inamicului.
-i putu "edea mai bine cind sarira, cite patru odata prin usa. Aproape nici unul nu stia sa stabileasca o
linie dreapta cu tinta si, cind ajunsera la destinatie, putini a"ura "reo idee cum sa aterizeze, sau macar sa-si
controleze ricoseurile.
%ltimul care iesi fu un baietel scund, in mod e"ident sub "irsta minima. +-a"ea cum ajun&e la minerul
din plafon.
$aca doresti, poti sa folosesti un miner lateral, ii zise Ender.
Sictir! replica pustiul. Sari cit putu, atinse minerul din ta"an cu "irful unui de&et si trecu prin usa
lipsit de orice control, rotindu-se simultan in trei directii. Ender incerca sa se decida daca sa-l aprecieze pe
pusti deoarece refuzase sa faca o concesie, sau sa-l in&rijoreze indisciplina lui.
-n cele din urma, reusira sa se alinieze toti la perete. Fara e(ceptie, ramasesera cu capetele in directia
care pe coridor fusese *Sus*. $e aceea, in mod deliberat, Ender se prinse cu miinile de suprafata pe care o
considerau podea si ramase asa, cu capul in jos fata de ei.
$e ce stati cu capu-n jos, soldati/! racni el.
%nii incepura sa se intoarca.
Atentie! ,oti incremenira. Am intrebat de ce stati cu capu-n jos/
+u raspunse nimeni. +u stiau ce "oia.
Am intrebat de ce stati cu picioarele in sus si cu capul spre podea/
-n cele din urma, unul din ei indrazni:
)ai asa am intrat pe usa.
Ce conteaza/! Ce conteaza cum ati "enit dinafara usii/ O sa luptam pe coridor/ Aici e(ista
&ra"itatie/
+u, domnule! +u, domnule!
$e-acum incolo, uitati de &ra"itatie! A disparut1 e anulata, inteles/ -ndiferent care ar fi &ra"itatia pe
coridor, aici stiti un sin&ur lucru: poarta inamica e &os. )icioarele "oastre sunt indreptate catre ea. *Sus* e
poarta "oastra. +ordul e acolo, sudul acolo, estul acolo, "estul... unde-i/
-ndicara directia.
E(act ce ma asteptam. Sin&urul procedeu pe care-l stapiniti este al eliminarii si sin&urul moti"
pentru care-l stapiniti este pentru c-o puteti face la toaleta. Ce-a fost circul pe care l-am "azut aici/ Asta nu-
miti "oi adunarea pe plafon/ 0ars!
Asa cum se asteptase, multi se lansasera instincti" nu spre peretele cu usa, ci spre cel pe care Ender il
numise nord, directia *sus* a coridorului. #ineinteles, isi dadura seama de &reseala, insa prea tirziu
trebuiau sa astepte pina ricosau din peretele nordic.
-ntre timp, Ender ii cate&orisise: cei a&eri si cei mai lenti in &indire. )iciul care-l sfidase sosi primul pe
peretele corect si se ancora cu si&uranta. A"usesera dreptate sa-l a"anseze. A"ea sa se descurce bine. -n plus
era indraznet si probabil furios pentru ca fusese unul dintre cei care aler&asera dezbracati pe coridoare.
,u! il arata Ender. -ncotro e jos/
Spre poarta inamica.
4aspunsul fusese rapid. -n acelasi timp, plictisit, de parca ar fi zis: *#ine, bine, acum ai sa trecem la
cestiile importante.*
Cum te numesti/
Soldat #ean, domnule.
Asta ai in loc de creier/ Ceilalti baieti cicotira putin. Ei bine, #ean, esti "alabil. Acum ascultati-
ma cu atentie, pentru ca "a spun ce"a important. Oricine iese pe usa aceea are sansa de-a fi lo"it. )e timpuri,
a"eai la dispozitie zece, poate ciar douazeci de secunde inainte de-a fi ne"oit sa te misti. Acum, daca nu ai
iesit deja cind apare inamicul, te-a in&etat. -a spuneti: ce se intimpla cind esti in&etat/
+u te poti misca, raspunse un baiat.
Asta-i ceea ce inseamna sa fii in&etat. Ce se intimpla cu "oi/
4aspunsul inteli&ent il dadu #ean, deloc intimidat:
Continui sa inaintezi in aceeasi directie. Cu "iteza pe care o a"eai la momentul respecti".
Corect. .oi cinci, din capat, mars!
Surprinsi, baietii se pri"ira intre ei. Ender ii in&eta pe toti.
%rmatorii cinci, mars!
Acestia se lansara. -i in&eta si pe ei, dar continuara sa inainteze, apropiindu-se de perete. )rimii cinci
pluteau in deri"a lin&a restul armatei.
)ri"iti acesti asa-zisi soldati, spuse Ender. Comandantul lor le-a dat un ordin si acuma uitati-"a la
ei. +u numai ca sunt in&etati, ci sunt in&etati aici, unde se pot incurca. )e cind ceilalti, pentru ca au
e(ecutat ordinul, sunt in&etati acolo, coborind pe traiectoriile inamicului si blocindu-i cimpul "izual.
#anuiesc ca "reo doi-trei dintre "oi au priceput deja. Si fara indoiala ca #ean e unul dintre ei. Asa-i, #ean/
#aietelul ramase tacut. Ender il fi(a cu pri"irea, pina cind spuse:
Asa-i, domnule.
Ce-ai priceput/
Cind ti se ordona sa te misti o faci imediat, asa incit, daca esti in&etat, sa nu incurci operatiunile
armatei tale.
E(celent! Am cel putin un soldat care intele&e ce"a.
Ender putea sa "ada cum sporea nemultumirea celorlalti soldati dupa cum isi scimbau &reutatea de
pe un picior pe celalalt, dupa cum se pri"eau, sau e"itau sa se uite spre #ean. *$e ce fac asta/ $aca sunt un
bun comandant, trebuie sa fac din acest baiat o tinta pentru ceilalti/ )entru ca altii au procedat asa cu mine,
de ce trebuie s-o fac si eu/* Ar fi dorit sa-si poata lua inapoi "orbele, sa le spuna soldatilor ca piciul a"ea
ne"oie de ajutorul si prietenia lor mai mult decit oricare altul. $ar, desi&ur, n-o putea face. +u in prima zi. -n
prima zi, pina si &reselile lui trebuiau sa para ca apartin unui plan e(trem de rafinat.
Se apropie de perete si-i facu semn unui soldat.
,ine corpul drept, ii zise, apoi il roti, intorcindu-l cu picioarele spre ceilalti.
Cind baiatul se misca, Ender il in&eta. Ceilalti risera.
Ce poti sa-i lo"esti/ intreba Ender pe unul dintre cei aflati imediat sub cel in&etat.
)icioarele, domnule.
Ender se intoarse catre "ecinul lui.
,u/
-i pot "edea si corpul, domnule.
Si tu/
4aspunse un baiat aflat ce"a mai departe:
Si capul, domnule.
)icioarele nu-s prea mari. +u reprezinta o protectie &roza"a. Ender il impinse la o parte pe soldatul
in&etat. Apoi isi strinse &ambele sub el, ca si cum ar fi in&enunceat in "azdu si trase in ele, in&etindu-le.
-mediat, picioarele costumului de"enira ri&ide si imobile.
Se rasuci in aer, pina ajunse deasupra baietilor.
Ce "edeti/ ii intreba.
-i raspunsera ca doar talpile.
Ender isi "iri arma printre picioare.
Eu "ad perfect, ii anunta apoi incepu sa tra&a in cei aflati ciar sub el. Opriti-ma! le stri&a.
-ncercati sa ma-n&etati!
-n cele din urma o facura, dar abia dupa ce in&etase mai mult de o treime din numarul lor. Actiona
cirli&ul si se dez&eta pe sine si pe toti soldatii atinsi.
Acum, rosti el, unde-i poarta inamicului/
:os!
Si care-i pozitia noastra de atac/
%nii incepura sa raspunda, dar #ean se impinse cu &enuncii indoiti sub el, drept catre peretele opus,
tra&ind tot timpul printre picioare.
)entru o clipa Ender simti impulsul de a-l sanctiona, apoi se stapini si-si alun&a &indul. *$e ce ma
irita atita pustiul/*
#ean e sin&urul care stie cum s-o faca/ stri&a el.
-mediat intrea&a armata se propulsa spre peretele din fata, in&enunceati in aer, tra&ind printre
picioare si racnind din rasputeri. *)oate ca "a "eni un moment*, &indi Ender, *cind e(act asta "a fi strate&ia
necesara patruzeci de baieti racnind, intr-un atac direct.*
Cind ajunsera toti, Ender le stri&a sa-l atace pe el, *$a*, isi spuse. *+u-i rau. 0i-au dat o armata
neinstruita, lipsita de "eterani de elita, dar cel putin nu-i o adunatura de prosti. )ot lucra cu ei.*
$upa ce re"enira in formatie, rizind e(citati, Ender incepu ade"arata instructie. -i puse sa-si in&ete
sin&uri picioarele, in pozitia in&enunceat.
6a ce sunt bune picioarele in lupta/ ii intreba.
%nii raspunsera ca la nimic.
#ean e de alta parere, spuse el.
Sa te impin&i in pereti.
E(act! incu"iinta Ender.
Ceilalti incepura sa protesteze ca impinsul in pereti era deplasare, nu lupta.
+u e(ista lupta fara deplasare, zise Ender. ,oti tacura si-l urira si mai mult pe #ean. #un, cu
picioarele in&etate astfel, "a puteti impin&e in pereti/
+imeni nu indrazni sa raspunda, de teama sa nu &reseasca.
#ean/
+-am incercat niciodata, dar poate daca as sta cu fata la perete si m-as indoi din mijloc...
)e aproape, dar &resit. Atentie la mine! Sunt cu spatele la perete si cu picioarele in&etate. )entru
ca stau in&enunceat, talpile mele sunt lipite de perete. $e obicei, cind te lansezi trebuie sa-mpin&i in *jos*,
astfel incit trupul ti se intinde ca fasolea pe ata, da/
4isete.
Cu picioarele in&etate, ma folosesc cam de aceeasi forta, impin&indu-ma din solduri si coapse, atit
ca acum umerii si talpile imi sunt trase spre inapoi, bazinul iese in fata si cind pornesc, corpul imi este
*pacet*, nu intins. )ri"iti!
Ender impinse din solduri inainte, propulsindu-se de lin&a perete1 dupa o clipa, isi corecta pozitia si,
cu picioarele in jos, se indrepta spre peretele opus. Ateriza pe &enunci, facu o tumba peste cap si se impinse
in alta directie.
-mpuscati-ma! racni el, apoi incepu sa se roteasca prin aer intr-un plan apro(imati" paralel cu
peretele pe care erau baietii. $eoarece se rosto&olea, nu-l puteau urmari permanent cu razele pistoalelor.
Se dez&eta si re"eni lin&a ei.
Asta "om e(ersa azi, in prima jumatate de ora. $escoperirea unor musci pe care nu stiati ca-i
a"eti. -n"atati sa "a utilizati picioarele drept pa"aza si controlati-"a miscarile pentru a "a roti cum ati "azut.
+u-i un procedeu util in apropiere, insa din departare nu puteti fi lo"iti daca "a rosto&oliti.
$e la distanta, raza trebuie sa ramina fi(ata in acelasi punct "reo doua secunde, ceea ce nu se poate in
cazul rotirii. Acum in&etati-"a si incepeti.
+u ne repartizati culoare/ intreba un baiat.
+u, nu "a repartizez culoare. .reau sa "a ciocniti intre "oi si sa in"atati sin&uri sa rezol"ati
asemenea probleme. Atunci cind "om e(ersa formatiile, "a "oi face eu sa "a ciocniti in mod intentionat. Si
acum, mars!
Cind spuse mars, tisnira toti. 6a sfirsitul antrenamentelor, Ender pleca ultimul, dupa ce insistase cu
cei mai neindeminatici, ajutindu-i sa-si perfectioneze tenica. A"usesera profesori buni, insa proaspat iesitii
din ciclul intii erau complet neajutorati cind trebuiau sa faca doua-trei lucruri simultan. Se descurcau in
lansarile cu picioarele in&etate, n-a"eau probleme la mane"rele aeriene, dar sa se lanseze intr-o directie, sa
tra&a in alta, sa se roteasca de doua ori in aceeasi directie asa ce"a ii depasea! -nstructie, antrenament,
instructie pentru o "reme, Ender nu putea face altce"a cu ei. Strate&iile si formatiile erau bune, insa nu
insemnau mare lucru daca baietii nu cunosteau mane"rele elementare.
,rebuia sa-i pre&ateasca cit mai repede. -l a"ansasera inainte de termen, iar re&ulamentul fusese
modificat, interzicindu-i sa faca transferuri si lipsindu-l de "eterani de elita. +u e(ista nici o &arantie ca
a"eau sa-i lase obisnuitele trei luni de instruire a armatei inainte de a-i pro&rama prima batalie.
Cel putin serile, Alai si Sen il puteau ajuta sa-i in"ete pe baietii cei noi.
Se afla inca pe coridorul de acces spre sala, cind in fata lui aparu micul #ean. )area ner"os. Ender nu
mai a"ea cef de probleme.
Salut, #ean.
Salut, Ender.
)auza.
Domnule, rosti incet Ender.
Stiu ce faci, Ender, domnule, si te pre"in!
0a pre"ii/
)ot fi omul cel mai bun pe care l-ai capatat, dar nu te juca cu mine.
$e ce/
)ot de"eni omul cel mai rau pe care l-ai capatat. %na, sau alta!
Si ce "rei: dra&oste si pupaturi/ Ender incepuse sa se ener"eze.
.reau un pluton, raspunse calm #ean.
Ender se apropie de el si-l pri"i atent.
$e ce ti l-as da/
)entru ca eu stiu ce sa fac cu el.
E usor sa stii ce sa faci cu un pluton, spuse Ender. 0ai &reu e s-o faci cu ade"arat. $e ce ar asculta
un soldat pe un pisacios ca tine/
Am auzit ca tie iti spuneau la fel. Am auzit ca #onzo 0adrid continua sa-ti zica asa.
,i-am pus o intrebare, soldat!
O sa le cisti& respectul... daca nu ma opresti.
,e-am ajutat, rinji Ender.
)e dracu9! pufni #ean.
+imeni nu te-ar fi ba&at in seama, decit ca sa te compatimeasca pentru cit de mic esti, dar eu am
facut ca azi sa fii remarcat de toti. O sa-ti urmareasca fiecare miscare. Acum, ca sa le cisti&i respectul, nu
trebuie decit sa fii perfect.
$eci sunt judecat fara sa mi se ofere nici macar sansa de-a in"ata.
#ietul copilas! +imeni nu-l trateaza cinstit! Ender il impinse usor pe #ean, lipindu-l de perete. O
sa-ti zic cum sa obtii un pluton. $o"edeste-mi ca stii cum sa-i folosesti pe ceilalti soldati. Si apoi do"edeste-
mi ca e(ista cine"a &ata sa te urmeze in batalie. Atunci o sa-ti capeti plutonul. -n nici un caz mai de"reme.
0i se pare corect, zimbi #ean. $aca intr-adevar asa lucrezi, intr-o luna o sa fiu sef de pluton.
Ender se apleca, il prinse de pieptul uniformei si-l izbi de perete.
Cind eu spun ca lucrez intr-un anume fel, #ean, atunci asa fac! )iciul continua sa zimbeasca. Ender
ii dadu drumul si pleca. Ajuns in camera lui, se intinse pe pat si simti cum ii tremura tot corpul. *Ce fac/
)rimul antrenament si deja ii amenint pe soldati, asa cum facea #onzo. Si )eter. -i bruscez. 0a iau de un
biet pusti, pentru ca restul sa aiba pe cine uri. Oribil. Fac e(act tot ceea ce am detestat la un comandant.*
*Sa fie "orba oare de o le&e a firii omenesti ca, ine"itabil, sa de"ii aidoma primului tau comandant/
$aca-i asa, pot abandona totul ciar acum.*
4e"azu iarasi si iarasi tot ce facuse si spusese in prima sedinta de instructie cu soldatii lui. $e ce nu
putuse "orbi asa cum o facea intotdeauna la antrenamentele de seara/ +ici o autoritate, cu e(ceptia
perfectiunii. +u trebuia sa dea ordine, ci doar sa faca su&estii. $esi asa ce"a n-ar fi a"ut succes cu o armata.
Cole&ii lui de antrenamente nu trebuiau sa in"ete mane"rele ca un sin&ur tot. +u trebuiau sa-si dez"olte
sentimentul acela de apartenenta la &rup1 nu trebuiau sa in"ete cum sa reziste laolalta si sa se increada unul in
altul in timpul luptei. +u trebuiau sa raspunda instantaneu la comenzi.
6a urma urmei, ar fi putut cadea in e(trema opusa. Ar fi putut sa fie moale si incompetent ca 4ose
+asosu9. Ar fi putut face &reseli stupide la tot pasul. ,rebuia sa impuna disciplina1 si asta insemna sa ceara
si sa capete ascultare totala, fara ezitari. ,rebuia sa aiba o armata bine pre&atita, adica sa faca antrenament
si instructie, instructie si antrenament, ciar si mult dupa ce soldatii credeau ca stapineau o anumita tenica,
pina ce le de"enea atit de fireasca, incit puteau actiona in mod instincti".
Ce se intimplase totusi cu #ean/ $e ce-l luase in "izor pe cel mai mic, cel mai slab si, probabil, cel
mai inteli&ent dintre baieti/ $e ce-i facuse pustiului ceea ce i se facuse ciar lui de catre comandantii pe care-
i dispretuise/
Apoi isi aminti ca inceputul nu-l facusera comandantii. -nainte de 4ose si #onzo, el fusese izolat ciar
in &rupul lui din ciclul intii. Si nici #ernard nu fusese cel care declansase totul. Ci 2raff.
)rofesorii incepusera. Si Ender intelese acum ca nimic nu fusese intimplator. Fusese o strate&ie. -n
mod deliberat, 2raff mane"rase lucrurile astfel incit sa-l separe de ceilalti baietii, sa-i fie imposibil sa se
apropie de ei. Abia in acest moment incepea sa banuiasca moti"ul. +u pentru a uni &rupul, ci pentru a-l
di"iza. 2raff il izolase ca sa-l obli&e sa lupte. Sa-l obli&e sa-si do"edeasca nu competenta, ci superioritatea
absoluta. Aceea era sin&ura modalitate prin care putea cisti&a respect si prietenie. Facuse din el un soldat
mult mai bun decit ar fi de"enit altfel. -n acelasi timp, il facuse sin&uratic, furios, neincrezator. Si poate ca, la
rindul lor, aceste trasaturi ii sporisera calitatile de soldat.
*Asta-ti fac, #ean! ,e ranesc, ca sa de"ii un soldat mai bun. Ca sa-ti ascut inteli&enta. Ca sa-ti
intensific eforturile. Ca sa te tin in alerta fara sa stii niciodata ce se "a intimpla in clipa urmatoare, incit sa fii
permanent pre&atit pentru orice, &ata sa impro"izezi, otarit sa in"in&i, indiferent cum. Si in acelasi timp, te
fac sa te simti neinsemnat. $e asta mi te-au adus, #ean. Ca sa poti ajun&e ca mine. Ca sa poti creste e(act ca
batrinu9.*
*Si eu... oare eu trebuie sa ajun& ca 2raff/ Obez, inacrit si insensibil, manipulind "ietile picilor ca sa
iasa perfecti din fabrica, &enerali si amirali &ata sa conduca flota pentru apararea caminului/ Ai toate
satisfactiile unui papusar. )ina cind &asesti un soldat care poate face mai mult decit oricare altul.
Asa ce"a nu se poate! Strica simetria. ,rebuie sa-l aliniezi1 il zdrobesti, il izolezi, il bati pina ce intra
in sir alaturi de ceilalti.
Ei bine, #ean, ce ti-am facut azi ramine bun facut. $ar o sa te urmaresc cu mai multa afectiune decit
banuiesti si cind "a sosi momentul cu"enit, "ei constata ca sunt prietenul tau, iar tu esti soldatul care ai dori
sa fii.*
-n dupa-amiaza aceea, Ender nu se duse la cursuri. 4amase in camera si-si clasifica impresiile despre
fiecare soldat al sau, lucrurile care-i sarisera in oci, detaliile ce trebuiau e(ersate. 6a antrenamentul de seara,
a"ea sa discute cu Alai si sa se &indeasca impreuna la niste modalitati prin care sa e(plice unor &rupuri mici
lucrurile ce trebuiau cunoscute. Cel putin, n-a"ea sa fie sin&ur.
$ar in seara aceea, cind Ender ajunse la sala, in "reme ce baietii erau inca la cina, il &asi pe maiorul
Anderson asteptindu-l.
4e&ulamentul s-a modificat, Ender. $e acum, antrenamentele in timpul orelor libere sunt permise
numai cu soldati din aceeasi armata. $e aceea, salile sunt disponibile doar prin pro&ramare. $upa seara
aceasta, rindul $ra&onilor "ine peste patru zile.
+imeni altcine"a nu se mai antreneaza in timpul liber/
#a da. Acum, de cind ai o armata, ceilalti comandanti nu mai "or sa-ti lase baietii sa se antreneze
cu tine. Sunt con"ins ca intele&i. Ei isi "or conduce propriile lor antrenamente.
)ina acum si-au trimis soldatii sa-i antrenez.
)e atunci nu erai comandant.
0i-ati dat o armata lipsita de orice e(perienta, domnule maior...
Ai destui "eterani.
+u sunt dintre cei buni.
Aici nu ajun&e nimeni care nu-i promitator, Ender. Fa-i buni.
A"eam ne"oie de Alai si Sen ca sa...
A sosit momentul sa-ti rezol"i sin&ur problemele. +-ai ne"oie de alti baieti sa te tina de mina.
Acum esti comandant. ,e ro&, comporta-te ca atare!
Ender trecu pe lin&a Anderson, indreptindu-se catre sala. Apoi se opri, se intoarse si intreba:
$eoarece antrenamentele de seara sunt acum pro&ramate, asta inseamna ca pot folosi cirli&ul/
Fusese Anderson &ata sa zimbeasca/ +u. +ici o sansa.
.om "edea.
#aiatul ii intoarse spatele si intra in sala. -n curind aparu armata lui, dar nimeni altcine"a1 fie ca
Anderson ramasese la usa, intorcindu-i din drum, fie ca "estea desfiintarii antrenamentelor de seara tinute de
Ender se raspindise deja in toata scoala.
A fost o sedinta buna si producti"a, dar la sfirsitul ei, Ender era obosit si insin&urat. )ina la stin&ere
mai era o jumatate de ora. +u se putea duce in dormitorul armatei sale in"atase demult ca un bun co-
mandant nu intra acolo decit daca a"ea un moti" clar. Soldatii trebuiau sa se poata bucura de clipele de
rela(are fara sa fie ascultati de cine"a care sa-i aprecieze, sau sa-i dispretuiasca, in functie de modul cum "or-
beau, actionau si &indeau.
Asa incit se indeparta spre sala de jocuri, unde alti citi"a baieti profitau de ultimele minute inaintea
stin&erii. +ici unul dintre jocuri nu i se parea interesant, totusi se aseza in fata unei animatii destinate celor
din ciclul intii. )lictisit, i&nora obiecti"ele jocului si-si deplasa personajul, un urs, e(plorind decorurile.
Asa n-o sa cisti&i niciodata.
Ender zimbi.
,i-am simtit lipsa in seara asta, Alai.
Eu am "enit, dar te-au izolat. Se pare ca ai ajuns in elita, nu te ai joci cu baietasii cei mici.
Esti cu un picior mai inalt decit mine.
)icior! ,i-a cerut $omnul sa-i construiesti "reo arca/ Sau, pur si simplu, ai o predispozitie araica/
+u araica, ci aramaica. ,ainic, subtil, e"azi"... -ti simt deja lipsa, ciine belit.
+-ai aflat/ Acum suntem ad"ersari. $ata "iitoare cind te-ntilnesc in batalie, te fac arsice.
Era o laudarosenie, ca intotdeauna, insa de data aceasta inapoia ei e(ista mult ade"ar. Acum, cind
Ender il auzi pe Alai "orbind de parca totul ar fi fost o &luma, simti durerea pierderii prietenului si durerea
mai crincena a intrebarii daca Alai era cu ade"arat atit de nepasator pe cit parea.
)oti incerca, spuse Ender. ,e-am in"atat tot ce stii. $ar nu te-am in"atat tot ce stiu eu.
Eram si&ur ca ai secrete.
O pauza. )e ecran, ursul a"ea probleme. Se catara intr-un copac.
+u, Alai. +-am secrete.
Stiu, replica baiatul. +ici eu nu am.
Salaam, Alai.
$in pacate, n-o sa fac.
Ce anume/
)ace. Asta inseamna Salaam. *)acea fie cu tine.*
Cu"intele desteptara un ecou in memoria lui Ender. 2lasul mamei sale, citindu-i incetisor, cind era
foarte mic. *+u credeti ca am sosit sa aduc pacea pe )amint. +u pacea o aduc, ci taisul spadei.* Ender si-o
incipuise pe maica-sa strapun&indu-l pe )eter cel 2roaznic cu o sabie insin&erata, si cu"intele ii ramasera in
memorie alaturi de ima&ine.
-n tacerea care urma, ursul muri. O moarte azlie, insotita de muzica "esela. Ender se intoarse. Alai
plecase. Simtea ca fusese smulsa o parte din el, un reazem interior ce-i sustinea curajul si increderea. -ntr-o
masura pe care n-o mai intilnise, Ender ajunsese sa se simta atit de solidar cu Alai incit cu"intul noi ii "enea
pe buze cu mai multa usurita decit eu.
,otusi Alai lasase ce"a in urma. -n noaptea aceea, in pat, Ender simti pe obraz buzele prietenului sau,
murmurind cu"intul pace. Sarutul, cu"intul, pacea, ramasesera cu el. *Eu sunt doar ceea ce-mi amintesc si
Alai este prietenul meu din amintire, atit de inradacinat, incit nu-l pot smul&e. )recum .alentine amintirea
cea mai puternica.*
A doua zi, se intilni cu Alai pe coridor si se salutara, isi dadura miinile, "orbira, insa amindoi stiau ca
acum e(ista un zid. 8idul acela putea fi strapuns, cind"a, in "iitor, dar deocamdata sin&ura lor con"ersatie
reala o reprezentau radacinile ce crescusera deja adinci, pe sub zid, unde nu puteau fi retezate.
Sentimentul cel mai teribil era insa ca zidul nu putea fi niciodata strapuns, ca, in adincul inimii sale,
Alai se bucura de despartire si era pre&atit sa fie inamicul lui Ender. $eocamdata, cind nu puteau fi laolalta,
trebuiau sa fie infinit separati1 tot ceea ce fusese si&ur si de nezdruncinat de"enise fra&il si lipsit de substanta.
*$in clipa cind nu mai suntem impreuna, Alai e un strain, pentru ca acum "iata lui nu "a mai fi o particica
din a mea, iar asta inseamna ca atunci cind ne "om intilni, nu ne "om mai cunoaste.*
2indul il intrista, totusi Ender nu plinse. ,erminase cu plinsul. $e cind o prescimbasera pe .alentine
intr-o straina, de cind o folosisera ca pe o unealta impotri"a lui, din ziua aceea nu-l mai puteau rani atit de
adinc incit sa-l faca sa plin&a. Ender era si&ur de asta.
Si otari ca era indeajuns de puternic ca sa-i infrin&a pe profesori, inamicii lui.
Capitolul ll
,E$I- ,I%I- ,ICI
Sper ca nu vorbesti serios cu programarile astea de batalii.
(a da.
Abia au trecut trei saptamini si &umatate.
1-am spus. Am rulat pe calculator simularile re)ultatelor probabile. Asta estimea)a
calculatorul ca va face nder.
#oi vrem sa-l invatam, nu sa-i provocam un colaps nervos.
-alculatorul il cunoaste mai bine decit noi.
-alculatorul nu-i faimos pentru milostenia lui.
Daca doreati sa fiti milostiv, trebuia sa va duceti la manastire.
1rei sa )ici ca asta nu-i o manastire$
mai bine si pentru nder, il aducem la potentialul ma!im.
-re)usem ca-l lasam doi ani comandant. Obiceiul era ca dupa trei luni sa aiba cite o
batalie din doua in doua saptamini. Acum mi se pare e!agerat.
Avem doi ani de pierdut$
Stiu. #umai ca mi-l imagine) pe nder peste un an. -omplet inutil, u)at, pentru ca a
fost impins dincolo de limitele la care poate a&unge el, sau orice persoana in viata.
Am introdus in calculator prioritatea absoluta ca subiectul sa ramina util la terminarea
programului.
(un, atita timp cit e util...
Domnule colonel, daca va amintiti, dumneavoastra m-ati pus sa pregatesc asta, in ciuda
obiectiilor mele.
Stiu, ai dreptate. #-ar trebui sa te impovare) cu mustrarile mele de constiinta. *otusi,
hotarirea mea de-a sacrifica niste pusti pentru a salva omenirea a inceput sa se destrame.
Amiralul s-a dus sa discute cu .egemonul. Serviciile de informatii rusesti sunt preocupate de
faptul ca unii cetateni activi in retele au inteles de&a cum ar trebui americanii sa utili)e)e F% ca
sa distruga *ratatul 1arsovia, imediat dupa infringerea gindacilor.
,i se pare prematur.
,ie mi se pare dementa. Libertatea cuvintului este una, dar amestecul in dispute
nationaliste e cu totul altceva si, pentru asemenea indivi)i cu vederi inguste si tendinte
sinucigase, noi il impingem pe nder la limitele re)istentei umane.
-red ca-l subestimati pe baiat.
,a tem insa ca subestime) si prostia restului omenirii. Suntem noi absolut siguri ca
trebuie sa cistigam acest ra)boi$
Domnule, cuvintele acestea suna a tradare!
ra un banc macabru.
#-a fost deloc amu)ant. -ind e vorba de gindaci, nimic nu-i...
#imic nu-i amu)ant. Stiu.
Ender 7i&&in statea intins pe pat si pri"ea ta"anul. $e cind de"enise comandant, nu dormise mai mult
de cinci ore pe noapte. -nsa luminile se stin&eau la >>:BB si nu se mai aprindeau pina la A:BB. %neori lucra la
pupitru, cinuindu-si ocii in lumina slaba a ecranului. $e obicei insa, pri"ea spre plafonul in"izibil si se
&indea.
Ori profesorii fusesera totusi intele&atori cu el, ori era un comandant mai bun decit crezuse. 0icul sau
&rup de "eterani, lipsiti de orice &lorie in fostele lor armate, se dez"oltase intr-un nucleu de conducatori
capabili. $e aceea, in locul celor patru plutoane obisnuite, el crease cinci, fiecare cu un sef si un secund1 toti
"eteranii a"eau ran&uri. -nstructia si antrenamentele se desfasurau pe plutoane de cite patru oameni. -n felul
asta, la o sin&ura comanda, armata lui putea e(ecuta zece mane"re diferite si simultane. )ina atunci, nici o
alta armata nu se fra&mentase intr-atit, dar Ender nu intentionase sa repete ceea ce se mai facuse si inainte.
0ajoritatea armatelor e(ersau mane"re &lobale, strate&ii &indite anterior. Ender nu a"ea asa ce"a. El isi
antrena sefii de plutoane pentru ca sa-si foloseasca in modul cel mai eficient micile lor unitati, obtinind
succese locale. Fara ajutor, sin&uri, cu propriile lor idei. $upa prima saptamina, Ender or&aniza simulacre de
batalii, confruntari reale in sala de antrenament, care ii epuizau pe toti. Stia insa ca dupa mai putin de o luna,
soldatii lui a"eau posibilitatea de-a alcatui cel mai bun &rup din istoria scolii.
Cite din acestea fusesera planuite de profesori/ Stiusera ca-i dadeau baieti necunoscuti, dar e(celenti/
Adusesera treizeci din ciclul intii, multi sub "irsta minima, tocmai pentru ca stiau ca picii in"atau rapid / Sau
asa putea de"eni orice &rup similar, sub comanda cui"a care stia ce "oia sa faca armata lui si cum s-o in"ete
sa faca/
-ntrebarea il tulbura, deoarece nu era si&ur daca le insela sau le implinea asteptarile.
Sin&ura lui certitudine era ca de-abia astepta batalia. Cele mai multe armate a"eau ne"oie de trei luni,
pentru ca trebuiau sa memoreze zeci de mane"re complicate. *Acum suntem &ata. #a&ati-ne in lupta!*
-n intuneric, usa se descise. Ender asculta. Citi"a pasi usori. %sa se incise.
Cobori din pat si, in bezna, bijbii cei doi metri pina la usa. Acolo era un petic de irtie. #ineinteles,
nu-l putea citi, insa stia despre ce era "orba. *#atalia! Ce dra&ut din partea lor. Eu imi pun in &ind o dorinta si
ei mi-o indeplinesc*.
Cind se aprinsera luminile, Ender era deja imbracat in costumul de lupta. )orni imediat in fu&a pe
coridor si la A:Bl era in fata dormitorului $ra&onilor.
6a F:BB, a"em batalie cu -epurii. -ncalzirea in &ra"itatie si pre&atirea. $ezbracarea si adunarea in
sala de &imnastica. 6uati-"a costumele de batalie1 plecam direct acolo.
$ar micul dejun/
+u "reau sa-mi "omitati prin sala.
)utem face macar pipi inainte/
+u mai mult de un decalitru.
#aietii risera. Cei care nu dormeau &oi se dezbracara1 toti isi luara costumele si-l urmara pe Ender
aler&ind spre sala de &imnastica. -i puse mai intii sa parcur&a de doua ori traseul cu obstacole, apoi ii imparti
in &rupe care se scimbau succesi" la trambulina, saltea si cal.
+u "a e(tenuati1 doar sa "a treziti ca lumea.
+u trebuia sa-si faca &riji pentru e(tenuare. Erau cu totii in forma, usori si a&ili si in primul rind
atitati, &indindu-se la batalia ce a"ea sa urmeze. Spontan, citi"a dintre ei incepura sa lupte in loc de-a fi
plictisitoare, incalzirea de"enise amuzanta. -ncrederea lor era increderea suprema a celor care n-au fost
niciodata intr-o infruntare si cred ca sunt pre&atiti. *Ei bine, de ce sa nu creada asa/ Sunt pre&atiti! Si eu.*
6a A:CB, ordona eciparea. -n acest timp "orbi cu sefii de plutoane si cu secunzii lor.
-epurii sunt majoritatea "eterani, dar Carn Carb5 a fost numit la comanda lor abia acum cinci luni1
n-am luptat niciodata cu ei condusi de Carb5. Era un soldat destul de bun si -epurii s-au descurcat frumusel in
clasamente. 0a astept insa sa "ad formatii de lupta si de asta nu-mi fac &riji.
6a A:@B, ii intinse pe toti pe saltele, obli&indu-i sa se rela(eze. Apoi, la A:@A, se sculara si pornira intr-
o usoara aler&are spre sala de lupta. $in loc in loc, Ender sarea si atin&ea ta"anul cu "irful de&etelor. #aietii
il imitau si incercau sa atin&a acelasi punct. #anda cu culorile lor ducea la stin&a1 -epurii trecusera deja spre
dreapta. 6a ora A:@? a-junsera inaintea portii.
)lutoanele se aliniara in cinci coloane. A si E erau pre&atite sa se propulseze in parti, folosind
minerele laterale. # si $ a"eau sa se prinda de cele doua minere din plafon, impin&indu-se in sus in sala.
)lutonul C era pre&atit ca, utilizind pra&ul usii, sa coboare.
Sus, jos, stin&a, dreapta1 Ender statea in mijloc, intre culoare, ca sa nu le impiedice1 si le pozitiona.
%nde-i poarta inamicului/
:os, raspunsera in cor, rizind. Si in momentul acela sus de"eni nord, &os de"eni sud, iar stinga si
dreapta de"enisera est si "est.
8idul cenusiu dinaintea lor disparu si putura "edea sala. +u era un joc pe intuneric, dar nici in lumina
puternica lampile erau la jumatatea intensitatii, ca in amur&. -n departare puteau distin&e poarta -epurilor1
costumele lor luminoase deja apareau. Ender incerca un moment de satisfactie. $in cauza &resitei ei utilizari
de catre #onzo, toti in"atasera o strata&ema incorecta. +a"aleau imediat prin poarta stabilind dinainte
formatiile ce urmau sa fie folosite inauntru.
Comandantii n-a"eau timp sa &indeasca. Ei, bine, Ender nu "oia sa se pripeasca1 a"ea sa iasa mai
tirziu, bizuindu-se pe abilitatea soldatilor sai de a lupta cu picioarele in&etate.
)ri"i atent confi&uratia salii1 &rila familiara a majoritatii jocurilor de la inceput, asemanatoare
&ratarelor de lemn din parcurile copiilor, cu sapte sau opt stele risipite prin ea. Erau destule si in pozitii
suficient de inaintate, incit sa merite sa fie ocupate.
4aspinditi-"a spre stelele cele mai apropiate, comanda Ender. C incearca sa lunece de-a lun&ul
peretelui. $aca reuseste, il urmeaza A si E. $aca nu, o sa otarasc atunci. O sa fiu cu $. )orniti!
,oti soldatii cunosteau obiecti"ul, dar deciziile tactice apartineau e(clusi" sefilor de plutoane. $esi
intirziasera pentru a asculta instructiunile lui Ender, iesira cu numai zece secunde in urma inamicului. -epurii
faceau deja niste mane"re complicate in capatul lor de sala. Ender stia din e(perienta ca acesta era momentul
optim cind se putea asi&ura ca el si plutonul lui ocupau pozitia corecta din formatie. Acum insa, impreuna cu
toti soldatii sai se &indea numai la modalitati de-a ocupa stelele si colturile salii, pentru ca apoi sa
fra&menteze formatiunea ad"ersa in &rupuri care abar n-a"eau ce sa faca. $esi n-a"eau nici patru saptamini
de antrenament laolalta, felul in care luptau deja parea sin&urul mod inteli&ent, sin&urul posibil. Ender fu
aproape surprins ca -epurii nu stiusera cit de anacronica era tactica lor.
)lutonul C luneca de-a lun&ul unui perete, cu &enuncii indoiti spre inamic. ,om +ebunu9, seful
plutonului, le ordonase baietilor sai sa-si in&ete sin&uri picioarele. Era o idee destul de buna in lumina aceea
slaba, deoarece costumele luminoase se intunecau in portiunile in&etate. 6e facea mai putin "izibile. Ender
a"ea sa-l felicite pentru asta.
-epurii izbutira sa le respin&a atacul, dar abia dupa ce ,om +ebunu9 si soldatii sai in&etasera "reo
duzina de inamici inainte de-a se retra&e la adapostul unei stele. Era insa situata inapoia formatiei -epurilor,
ceea ce insemna ca a"eau sa fie usor "inati.
Comandantul plutonului $ era 'an ,zu, poreclit Supa Fierbinte. Aparu lunecind rapid pe mucia
stelei unde se afla Ender.
Ce zici sa ricosam din peretele nord si sa "enim peste ei/
Fa-o, incu"iinta Ender. Eu il iau pe # in sud, sa le cad in spate. Apoi racni: A si E, lent pe pereti!
Se impinse de-a lun&ul stelei, se propulsa cu picioarele in mucia ei si se lansa catre peretele de
deasupra, de unde ricosa catre steaua plutonului #. )este o clipa ii conducea in jos, spre peretele sud. 4i-
cosara perfect cu totii si ajunsera inapoia celor doua stele aparate de soldatii lui Carn Carb5. Cucerirea lor a
fost mai mult o joaca1 -epurii erau coplesiti. Acum ramasera de distrus numai cite"a &rupuri mici. Ender
di"iza plutoanele in jumatati, ca sa inspecteze colturile dupa inamici neatinsi, sau partial scosi din lupta. -n
trei minute, sefii de plutoane raportara sala curata. $oar unul din baietii lui Ender era complet in&etat
unul dintre soldatii plutonului C care dusese &reul atacului si numai cinci erau scosi din lupta. Cei mai
multi erau atinsi, insa doar in picioare, iar majoritatea se impuscasera sin&uri. )e ansamblu, iesise ciar mai
bine decit se asteptase Ender.
-i puse pe sefii de plutoane sa descida poarta inamica patru casti la colturi, iar ,om +ebunu9 trecu
prin mijloc.
$e obicei, comandantii ii foloseau pe cei ramasi disponibili. Ender ar fi putut ale&e practic pe oricine.
O batalie buna!
6uminile se aprinsera complet si insusi maiorul Anderson aparu prin poarta profesorilor, din peretele
sudic. Era foarte solemn, cind ii intinse lui Ender cirli&ul profesoral, acordat in mod ritual in"in&atorului.
#aiatul isi dez&eta propriii soldati, si-i alinie in plutoane inainte de a-i dez&eta pe inamici. $orea ca atunci
cind Carb5 si -epurii isi "or redobindi controlul corpurilor, sa "ada ima&inea perfecta a unei armate. *+-au
decit sa ne injure si sa raspindeasca minciuni despre noi, dar nu "or uita ca i-am distrus si, indiferent ce "or
spune ei, alti soldati si alti comandanti le "or citi ade"arul in oci1 acolo ne "or "edea perfect aliniati,
"ictoriosi si aproape neatinsi in prima noastra batalie. $ra&onii nu "or ramine prea mult in umbra.*
$upa ce fu dez&etat, Carn Carb5 se apropie de Ender. A"ea doisprezece ani si fusese a"ansat
comandant in ultimul sau an de scoala. $e aceea nu era trufas, precum cei promo"ati la unsprezece ani. *O
sa-mi amintesc asta*, se &indi Ender, *cind "oi fi in"ins. Sa-mi pastrez demnitatea si sa-mi respect inamicul
arunci cind se cu"ine, pentru ca infrin&erea nu-i diz&ratie. Si sper ca nu "a trebui s-o fac prea des.*
Anderson comanda pe loc repaus $ra&onilor, dupa ce Armata -epurilor parasise sala. $upa aceea,
Ender isi conduse baietii prin poarta inamicilor. 6umina de pe pra&ul inferior al usii le reaminti unde era
*jos* in &ra"itatie. Cu totii aterizara lin in picioare. Se aliniara pe coridor.
Este F:l@, spuse Ender, ceea ce inseamna ca a"eti cincisprezece minute pentru micul dejun, apoi ne
intilnim la antrenamentul de dimineata.
-i putea auzi rostind in &ind: *'aide, am in"ins, lasa-ne sa sarbatorim.*
*#ine*, incu"iinta Ender, *a"eti dreptul*.
A"eti permisiunea comandantului, continua el, sa "a bateti cu mincare in timpul mesei.
Ei risera, apoi o"ationara, iar Ender le ordona sa rupa rindurile, trimitindu-i la dormitor. -i opri pe
sefii de plutoane si le spuse ca antrenamentul urma sa inceapa la F:C@ si a"ea sa se termine mai de"reme,
pentru ca baietii sa poata face dus. O jumatate de ora pentru micul dejun, dar fara dus dupa o batalie tot
nu era mare lucru, insa parea &roza" fata de cele cincisprezece minute initiale. -ar Ender prefera ca anuntarea
suplimentului de un sfert de ora sa fie facuta de sefii de plutoane. *Soldatii sa in"ete ca bunatatea "ine de la
sefii de plutoane, iar duritatea de la comandant in felul acesta, se "or uni si mai strins in nodurile mici ale
acestei tesaturi care e armata.*
El nu se duse in sala de mese. +u-i era foame. Facu dus si puse costumul de lupta in curatator, ca sa
fie &ata pina termina. Se sapuni de doua ori1 si lasa apa sa-i cur&a mult peste corp. Oricum a"ea sa fie
reciclata. *Astazi sa bea toti din transpiratia mea.* -i dadusera o armata neantrenata, dar in"insese si nu
oricum. A"usese doar sase in&etati si scosi din lupta. *Sa "edem cit timp "or continua ceilalti comandanti sa
se foloseasca de formatii, acum cind au "azut ce se poate obtine cu o strate&ie fle(ibila.*
)lutea in mijlocul salii de antrenament, cind soldatii lui incepura sa apara. #ineinteles, nimeni nu i se
adresa. Stiau ca el a"ea sa le "orbeasca.
$upa ce "enira toti, Ender se apropie de ei si-i pri"i pe rind.
A fost un inceput bun, spuse el si toti se pusera pe racnit si ciar incepura sa scandeze: *$ra-&on!
$ra-&on!*, dar ii opri imediat. $ra&onii s-au descurcat bine cu -epurii, insa inamicul nu "a fi intotdeauna asa
de slab. Atacul plutonului C a fost atit de lent, incit orice armata mai buna "-ar fi lo"it din flancuri inainte de-
a ocupa o pozitie ca lumea. ,rebuia sa "a fi impartit si sa fi inaintat din doua directii, ca sa a"eti un flanc
protejat. A si E, ati ocit prost. 4ezultatele indica media de o lo"itura la doi soldati. Asta inseamna ca cele
mai multe lo"ituri au fost reusite de soldatii stationari, din apropiere. +u putem continua asa un inamic
competent distru&e un &rup de asalt care nu are o acoperire buna din partea soldatilor aflati la distanta. .reau
ca toate plutoanele sa e(erseze tirul de la distanta pe tinte fi(e si mobile. )e rind, jumatatile de plutoane "or
de"eni tinte. O sa dez&et costumele lo"ite la fiecare trei minute. E(ecutarea!
.om a"ea si stele/ intreba Supa Fierbinte. Sa a"em pe ce ne sprijini bratul/
+u "reau sa "a sprijiniti bratul cu pistol. $aca "a tremura mina, in&etati-"a cotul! Acum, dati-i
drumul!
Sefii de plutoane or&anizara totul rapid si Ender trecu de la un &rup la altul, oferind su&estii si ajutind
baietii care a"eau probleme. Soldatii stiau de acum ca el putea fi dur in felul cum discuta cu &rupurile, insa
cind lucra cu un indi"id, era intotdeauna rabdator, e(plicind de cite ori era necesar, facind cu blindete
obser"atii, ascultind intrebari, probleme si e(plicatii. -nsa nu ridea niciodata cind incercau sa &lumeasca cu el
si in curind incetara s-o mai faca. Era comandant in fiecare moment cind lucrau laolalta. +u trebuia sa le-o
reaminteasca niciodata1 pur si simplu, era.
0uncira toata ziua, cu &ustul "ictoriei inca proaspat si o"ationara din nou cind li se dadu liber cu o
jumatate de ora mai de"reme pentru prinz. Ender ramase cu sefii de plutoane pina la ora mesei1 discutara
despre tacticile pe care le utilizasera si e"aluara comportarea fiecarui soldat. $upa aceea merse in odaia lui si
se scimba in uniforma. A"ea sa intre in popota comandantilor cu o intirziere de "reo zece minute. E(act cit
dorise. $eoarece era prima lui "ictorie, nu stia cum arata popota si n-a"ea abar ce trebuia sa faca un
comandant nou, totusi "oia sa intre ultimul, cind se afisasera deja rezultatele bataliilor de dimineata. Acum
Armata $ra&on n-a"ea sa mai fie un nume obscur.
+imeni nu-i remarca aparitia. -nsa dupa ce citi"a obser"ara cit de mic era si-i zarira dra&onii de pe
mineci, il pri"ira de-a dreptul curiosi, iar atunci cind isi lua ta"a cu mincare si se aseza la o masa, in sala se
facu liniste. Ender incepu sa manince, meticulos si concentrat, prefacindu-se ca nu obser"a ca era centrul
atentiei. ,reptat, con"ersatia si z&omotele din jur reincepura si se putu rela(a indeajuns ca sa pri"easca prin
sala.
%n intre& perete era acoperit cu un panou de afisaj. Soldatii cunosteau palmaresul &eneral al unei
armate pe ultimii doi ani1 aici insa clasamentele se faceau pentru fiecare comandant in parte. %n nou co-
mandant nu putea mosteni punctajul obtinut de predecesorul lui era clasificat numai dupa propriile
reusite.
Ender a"ea punctajul cel mai bun. $oar "ictorii, nici o infrin&ere, bineinteles, dar si in celelalte
cate&orii se detasase clar. 0edia soldatilor proprii scosi din lupta, media inamicilor scosi din lupta, media
timpului de obtinere a "ictoriei in toate clasamentele era pe primul loc.
Aproape terminase de mincat, cind cine"a "eni din spate si-l atinse pe umar.
)ot sa iau loc/ Ender nu trebui sa intoarca pri"irea ca sa stie ca era #lindul $in;.
#una, $in;, spuse el. Asaza-te.
#aftosu9 naibii de basinos, cicoti $in;. ,oti ne cinuim sa ne dam seama daca rezultatele alea sunt
un miracol, sau o eroare.
%n obicei, zise Ender.
O "ictorie nu inseamna un obicei, replica $in;. +u fi trufas. Cind esti nou, te pun sa lupti cu
comandanti slabi.
Carn Carb5 nu-i tocmai coada.
Era ade"arat. Carb5 era pe la jumatatea clasamentului.
E un tip bun, comenta $in;, tinind cont ca de-abia a inceput. E promitator. ,u nu esti promitator.
,u esti amenintator.
)e cine amenint/ .a dau mai putina mincare daca in"in& eu/ 0i se pare ca tu mi-ai zis ca nu-i
decit un joc stupid si ca nimic nu conteaza.
6ui $in; nu-i placu sa i se raspunda cu propriile sale cu"inte1 nu in conditiile acelea.
,u m-ai adus sa joc cu ei. $ar cu tine nu ma joc, Ender. 'e mine n-o sa ma bati.
)robabil ca nu.
Eu te-am in"atat.
,ot ce stiu, spuse Ender. Acum cint dupa urece.
Felicitari!
E bine sa stiu ca am un prieten aici. -nsa nu mai era si&ur ca $in; ii ramasese prieten. ,ot asa
&indea si $in;. $upa cite"a fraze banale, se ridica de la masa lui.
,erminind de mincat, Ender pri"i in jur. Citi"a comandanti discutau in &rupulete. -l "azu pe #onzo,
care acum era unul dintre cei mai "irstnici. 4ose +asosu9 absol"ise. )etra era cu un &rup intr-un colt
indepartat si nu-i arunca nici o pri"ire. $eoarece toti il pri"eau pe furis in rastimpuri, inclusi" cei din &rupul
)etrei, Ender fu si&ur ca ea il e"ita in mod intentionat. *Asta-i problema cind in"in&i ciar de la inceput*, se
&indi. *-ti pierzi prietenii. O sa-i las cite"a saptamini sa se obisnuiasca. )ina la urmatoarea mea batalie,
lucrurile se "or potoli.*
Carn Carb5 "eni sa-l felicite inainte de sfirsitul mesei. Era din nou un &est amabil si, spre deosebire de
$in;, Carb5 nu parea "iclean.
-n clipa de fata sunt in diz&ratie, recunoscu el descis. +imeni nu ma crede cind le spun ca ai facut
cestii care nu s-au mai "azut pina acum. Asa ca sper sa bati urmatoarea armata de sa-i mear&a ful&ii. Ca sa-
mi faci o fa"oare.
Ca fa"oare, da, incu"iinta Ender. -ti multumesc ca stai de "orba cu mine.
Cred ca se comporta urit cu tine. $e obicei, noii comandanti sunt aplaudati cind intra prima data in
popota. -nsa, tot de obicei, un nou comandant a incasat cite"a batai pina sa ajun&a aici. Eu am facut-o acum o
luna. $aca cine"a merita sa fie aplaudat, acela esti tu. $ar asta-i "iata. 0atura podeaua cu ei!
O sa incerc.
Carn Corb5 pleca si, mental, Ender il adau&a pe lista lui secreta de persoane care erau si fiinte
omenesti.
-n noaptea aceea, Ender dormi mai bine ca de obicei. #a ciar dormi atit de bine, incit se trezi abia
dupa ce se aprinsera luminile. Se destepta simtindu-se perfect, facu o aler&are usoara pina la dus si nu
obser"a biletul de pe podea decit cind se intoarse si incepuse sa-si imbrace uniforma. -l zari numai pentru ca
irtia fluturase in curentul de aer produs de miscarile lui. 4idica biletul si citi:
)E,4A A4HA+-A+, A40A,A )'OE+-I, F:BB
Era "ecea lui armata, cea pe care o parasise acum mai putin de o luna si ii cunostea formatiile pe
dinafara. )artial datorita influentei sale, era cea mai fle(ibila armata, raspunzind destul de rapid in fata unor
situatii noi. Ei a"eau sa fie cei mai capabili sa se adapteze atacului fluid, lipsit de sabloane al lui Ender.
)rofesorii erau decisi sa-i faca "iata palpitanta.
Ora F:BB scria pe bilet si era deja A:EB. )robabil ca unii baieti pornisera deja spre sala de mese. Ender
az"irli uniforma, inata costumul si intr-un minut se afla in pra&ul dormitorului $ra&onilor.
$omnilor, rosti el, sper ca ati in"atat ce"a ieri, deoarece astazi o facem iarasi.
Abia dupa cite"a clipe, baietii isi dadura seama ca se referea la o batalie, nu la antrenamente. ,rebuie
sa fie o &reseala, spusera ei. +imeni, niciodata, n-a a"ut doua batalii doua zile la rind.
Ender intinse biletul lui 0olo 0usca, seful plutonului A, care racni imediat: *Costumele de lupta!* si
incepura sa-si scimbe ecipamentul.
$e ce nu ne-ai anuntat mai de"reme/ intreba Supa Fierbinte. #aiatul ii punea intrebari pe care
nimeni altul nu indraznea sa le rosteasca.
0-am &indit ca a"eti ne"oie de un dus, raspunse Ender. -eri, -epurii au pretins ca i-am batut, numai
pentru ca i-a dat &ata mirosul.
Soldatii care-l auzira cicotira.
+-ati &asit biletul pina nu "-ati intors de la baie, asa-i/
Ender se uita sa "ada cine "orbise. Era #ean, deja imbracat in costumul de lupta, pri"indu-i insolent.
*A sosit momentul sa-ti platesti "ecile umilinte, #ean/*
#ineinteles, pufni dispretuitor Ender. +u-s atit de aproape de podea ca tine.
Alte risete. #ean se inrosi de minie.
E clar ca nu ne putem bizui pe "eciul re&ulament, continua Ender. Asa ca ar fi bine sa "a asteptati
la batalii oricind. Si frec"ent. +u pot spune ca ma-ncinta modul cum ne freaca, dar un lucru tot imi place
ca am o armata care poate face fata!
$upa aceea, daca le-ar fi cerut sa-l urmeze pe luna fara costume spatiale, nici unul n-ar fi stat pe
&induri.
)etra nu era Carn Carb51 a"ea o tactica mult mai fle(ibila si raspundea prompt atacurilor iuti,
impre"izibile ale $ra&onilor. $rept urmare, la inceierea bataliei, Ender a"ea trei baieti in&etati si noua
scosi din lupta. )etra nu fu amabila nici la sfirsit, cind ii intinse mina. Ful&erele din ocii ei pareau ca spun:
*Am fost prieteni si ma umilesti in alul asta/*
Ender se prefacu ca nu-i obser"a minia. $upa alte cite"a batalii, fata a"ea sa-si dea seama ca marcase
in dreptul lui mai multe lo"ituri decit a"ea s-o mai faca "reodata cine"a. -ar Ender continua sa in"ete de la
ea. -n antrenamentele de azi, urma sa-si in"ete sefii de plutoane cum sa contracareze capcanele )etrei. -n
curind a"eau sa rede"ina prieteni. Spera.
333
6a sfirsitul saptaminii, Armata $ra&on luptase sapte batalii in sapte zile. Scorul era F "ictorii si B
infrin&eri. Ender nu inre&istrase niciodata mai multe pierderi ca in batalia cu Armata )oeni(, iar in doua
batalii nu a"usese nici macar un sin&ur soldat in&etat sau scos din lupta. Acum nimeni nu mai credea ca
ajunsese in fruntea clasamentelor printr-un noroc. -n"insese armate din cele mai bune la diferente incredibile.
Ceilalti comandanti nu-l mai puteau i&nora. Citi"a se asezau mereu la masa lui, incercind sa afle cum isi
in"insese ultimii ad"ersari. Ender le spunea absolut totul, increzator ca putini dintre ei a"eau sa stie cum sa-si
instruiasca soldatii si sefii de plutoane ca sa imite ceea ce faceau baietii lui. -n timp ce Ender discuta cu
acestia, &rupuri mult mai lar&i se strin&eau in jurul in"insilor sai, straduindu-se sa descopere cum putea fi
infrint.
Erau si multi care-l urau. -l urau pentru ca era mai mic, era sclipitor si pentru ca "ictoriile lor pareau
acum cinuite si lipsite de importanta. Ender le-o citi mai intii pe cipuri, trecind pe lin&a ei pe coridoare1
apoi obser"a ca unii baieti se mutau la alta masa daca el se aseza la masa "ecina1 apoi coate, in&iontindu-l
accidental in sala de jocuri, picioare care se impiedicau printre ale lui la intrarea si iesirea din sala de
&imnastica, scuipaturi si &emotoace de irtie uda lo"indu-l in spate, cind aler&a pe coridoare. +u-l puteau
in"in&e in sala de lupta si o stiau de aceea il atacau acolo unde nu mai era un urias, ci un baietel. Ender ii
dispretuia, insa in adincul inimii, atit de adinc incit n-o stia nici el, se temea de ei. Erau e(act &enul de rautati
pe care le folosise intotdeauna )eter, si Ender incepuse sa se simta prea mult ca acasa.
,otusi erau neplaceri minore si Ender se autocon"inse sa le accepte drept o forma de apreciere. $eja,
celelalte armate incepusera sa imite $ra&onii. Acum, majoritatea soldatilor atacau cu &enuncii strinsi sub ei,
formatiunile nu mai erau ri&ide si tot mai multi comandanti trimiteau plutoane in actiuni de in"aluire de-a
lun&ul peretilor. +imeni nu sesizase inca or&anizarea in cinci plutoane a $ra&onilor ceea ce-i oferea lui
Ender usorul a"antaj ca, atunci cind ad"ersarul se astepta la actiunile a patra unitati, sa-l poata surprinde cu a
cincea.
-si in"ata baietii tot ce stia despre tacticile din imponderabilitate. $e unde insa sa in"ete el lucruri
noi/
-ncepu sa frec"enteze sala "ideo, plina cu inre&istrari despre 0azer 4ac;am si alti comandanti ai
fortelor pamintene din timpul )rimei si celei de-a $oua -n"azii. Ender inceta instructia &enerala cu o ora mai
de"reme si-i lasa pe sefii de plutoane sa-si conduca propriile lor antrenamente1 de obicei, or&anizau lupte
intre ei. El raminea doar cite"a minute, apoi pleca sa "izioneze "ecile batalii.
0ajoritatea filmelor erau inutile. 0uzica solemna, prim-planuri de comandanti si soldati decorati,
ima&ini neclare de luptatori ocupind baze ale &indacilor. ,otusi, ici-colo, &asi sec"ente utile: na"e, ca niste
puncte luminoase mane"rind in bezna spatiului, sau si mai bine, displa5-urile tactice ale na"elor, prezentind
intrea&a batalie. )e "ideo era &reu sa distin&i toate cele trei dimensiuni, iar adesea scenele erau scurte si
lipsite de e(plicatii. $ar Ender incepu sa "ada cit de bine utilizau &indacii traiectorii de zbor aparent aleatorii,
pentru a crea confuzie si cum se foloseau de retra&erile false, ca sa atra&a na"ele F- in capcane. %nele batalii
fusesera decupate intr-o multime de scene, risipite prin mai multe filme1 "izionindu-le sec"ential, baiatul
izbuti sa reconstituie batalii intre&i. Obser"a acum amanunte pe care comentatorii oficiali nu le mentionau
niciodata. Ei incercau permanent sa trezeasca mindrie fata de realizarile oamenilor si ura fata de &indaci, insa
Ender se intreba cum reusise omenirea sa in"in&a. +a"ele pamintene erau lente1 flotele raspundeau teribil de
incet inaintea unor situatii noi, in "reme ce &indacii pareau ca actioneaza in unitate perfecta, adaptindu-se in-
stantaneu oricarei tactici.
$esi&ur, in )rima -n"azie na"ele terestre fusesera absolut inadec"ate unor infruntari rapide, totusi nici
cele ale &indacilor nu pareau mai bune1 de abia in a $oua -n"azie, na"ele si armele de"enira iuti si
neiertatoare.
Asa incit, Ender in"ata strate&ia de la &indaci, nu de la oameni. Se simtea rusinat si in acelasi timp
temator sa in"ete de la ei, deoarece erau inamicii cei mai teribili uci&asi si "rednici de tot dispretul. $ar in
acelasi timp erau foarte buni in ceea ce faceau. )ina la un punct... Se parea ca intotdeauna urmeaza o sin&ura
strate&ie fundamentala: sa adune cit mai multe na"e in punctul ceie al infruntarii.
+iciodata nu faceau nimic surprinzator, nimic care sa para sclipirea sau imbecilitatea unui ofiter
subordonat.
$isciplina parea foarte stricta.
-n plus, e(ista o ciudatenie. Se "orbea mult despre 0azer 4ac;am, insa nu putuse &asi decit e(trem
de putine ima&ini ale bataliei sale. Cite"a scene de la inceputul ei, cu formatiunea micuta a lui 4ac;am
parind jalnica pe lin&a imensa putere a inamicilor. 2indacii infrinsesera deja principala flota paminteana, in
afara sistemului planetar, in norul de comete, distru&ind primele na"e si ridiculizind incercarile strate&ice ale
oamenilor1 filmul acela era proiectat deseori pentru a trezi, iarasi si iarasi, teroarea si &roaza stirnite de
"ictoria dusmanilor.
$upa aceea, intilnisera na"ele lui 0azer 4ac;am in "ecinatatea lui Saturn, si atunci....
$oar un cadru, filmat din crucisatorul lui 4ac;am, cu o na"a inamica e(plodind. +imic mai mult.
0ulte ima&ini cu soldati patrunzind in na"ele &indacilor. Filme intre&i cu cada"rele &indacilor dinauntru. $ar
nici o scena de lupta directa, in afara celor din )rima -n"azie. Ender se simtea frustrat de cenzurarea atit de
e"identa. Ele"ii din Scoala de 6upta puteau in"ata multe de la 4ac;am, insa toate amanuntele "ictoriei sale
lipseau. ,endinta aceasta spre tainuire nu era de mare ajutor soldatilor care trebuiau sa repete succesul lui
4ac;am.
#ineinteles, imediat ce se auzi ca Ender 7i&&in pri"ea la nesfirsit filmele din timpul razboiului, sala
"ideo incepu sa se a&lomereze. 0ajoritatea celor care "eneau erau comandanti si urmareau aceleasi ima&ini
pe care le solicita el, prefacindu-se ca intele&eau de ce le e(amina si ce in"ata din ele. Ender nu e(plica
nimic, niciodata. Ciar si atunci cind rulase sapte scene ale aceleiasi batalii, insa luate din filme diferite, un
sin&ur baiat intrebase intr-o doara:
%nele sunt din aceeasi lupta/
Ender se multumise sa ridice din umeri, aparent nepasator. -n ultimul antrenament al celei de-a saptea
zile, la numai cite"a ore dupa ce $ra&onii cisti&asera a saptea batalie, maiorul Anderson intra in sala "ideo.
-ntinse o foaie de irtie unuia dintre comandantii de acolo, apoi i se adresa lui Ender:
Colonelul 2raff te asteapta la el imediat.
Ender se scula si-l urma pe Anderson prin coridoare. 0aiorul descidea usile ce opreau accesul
ele"ilor in sectorul ofiterilor1 in cele din urma ajunsera in camera unde 2raff statea intr-un scaun pi"otant.
)intecele sau se re"arsa acum peste ambele brate ale scaunului, ciar cind tinea spatele drept. Ender isi
rascoli amintirile. 2raff nu i se paruse prea &ras cind il intilnise prima data, cu patru ani in urma. ,impul si
tensiunea ner"oasa nu-l crutau pe directorul Scolii de 6upta.
Au trecut sapte zile de la prima ta batalie, Ender, rosti 2raff.
#aiatul nu raspunse.
Si ai cisti&at sapte batalii, cite una pe zi.
Ender incu"iinta din cap.
-ar scorurile sunt neobisnuit de mari.
Ender clipi.
Care anume crezi ca sunt atributele remarcabilului tau succes/
0i-ati dat o armata care face orice imi pot ima&ina.
Si ce anume ti-ai ima&inat/
+e orientam cu *josul* spre poarta dusmana si folosim pulpele drept pa"eze. E"itam formatiunile
si ne pastram mobilitatea. 0a ajuta si faptul ca am cinci plutoane de opt, in loc de patru de zece. -n plus,
ad"ersarii n-au &asit inca solutii eficiente ca sa ne contracareze noutatile, de aceea ii batem cu aceleasi
"iclesu&uri. Asta nu "a mai tine mult.
$eci nu te astepti sa continui cu "ictoriile.
+u cu aceleasi trucuri.
2raff incu"iinta.
-a loc, Ender.
Ender si Anderson se asezara in acelasi timp. 2raff pri"i spre maior si acesta "orbi:
-n ce conditie se &aseste armata ta, luptind asa des/
Acum toti sunt "eterani.
$ar cum se simt/ Obositi/
$aca sunt obositi, n-o "or admite.
-si pastreaza a&erimea si refle(ele/
.oi sunteti cei cu jocurile pe calculator care testeaza mintile oamenilor. 1oi ar trebui sa-mi spuneti.
Stim ceea ce stim. $orim insa sa stim ce stii tu.
Sunt soldati foarte buni, domnule maior. Sunt con"ins ca au si ei limite, dar inca nu le-am atins.
%nii dintre cei noi se descurca mai &reu, deoarece nu cunosteau unele tenici fundamentale, dar se straduiesc
din rasputeri si pro&reseaza. Ce "reti sa spun: ca au ne"oie de odina/ #ineinteles ca au! 6e trebuie "reo
doua saptamini de pauza. 6ectiile au fost abandonate, nimeni dintre noi nu mai ia note bune. $ar asta o stiti si
se pare ca nu "a pasa, asa ca de ce mi-ar pasa mie/
2raff si Anderson scimbara pri"iri.
Ender, de ce studiezi filmele razboaielor cu &indacii/
Ca sa in"at strate&ie, bineinteles.
Filmele acelea au fost realizate in scop de propa&anda. ,oate scenele pri"ind strate&ia noastra au
fost scoase.
Stiu.
Cei doi barbati se pri"ira din nou. Colonelul incepu sa bata darabana cu de&etele pe masa.
+u mai joci jocul cu ,ara-din-po"esti, rosti el.
Ender nu raspunse.
$e ce nu-l mai joci/
)entru ca am cisti&at.
-n jocul acela niciodata nu cisti&i totul. -ntotdeauna mai e(ista ce"a.
Eu am cisti&at totul.
Ender, noi dorim sa te ajutam sa fii cit mai fericit posibil, dar daca tu...
$oriti sa faceti din mine cel mai bun soldat posibil. %itati-"a la rezultate. Comparati-le cu cele mai
bune rezultate de pina acum. $eocamdata faceti o treaba e(celenta cu mine. Felicitari! ,otusi, cind ma "eti
pune sa lupt impotri"a unei armate bune$
Colturile buzelor lui 2raff se ridicara, si barbatul se z&udui de un ris inabusit.
Anderson ii intinse lui Ender o bucata de irtie.
Acum, rosti el.
#O+8O 0A$4-$, A40A,A SA6A0A+$4A, l>:BB
Asta inseamna peste zece minute, spuse Ender. Armata mea isi face dusul de dupa antrenament.
2raff surise.
Atunci ar fi cazul sa te &rabesti, baiete!
333
Ajunse la dormitorul armatei sale dupa cinci minute. 0ajoritatea se imbracau dupa dus1 unii plecasera
deja la sala de jocuri sau la sala "ideo, in asteptarea mesei. ,rimise trei baieti sa-i adune pe toti si-i puse sa se
ecipeze cit mai rapid.
+-a"em timp, incepu Ender. )e #onzo l-au anuntat acum douazeci de minute si, pina ajun&em la
poarta, ei "or fi inauntru de cel putin cinci minute.
#aietii erau furiosi si protestau "eement in limbajul pe care e"itau sa-l foloseasca in prezenta
comandantului. *Ce dracu9 ne fac/ Au innebunit, sau ce/*
+u "a mai bateti capul cu moti"ul1 o s-a"em timp sa ne &indim la noapte despre asta. Sunteti
obositi/
Am tras tare de tot la antrenamente, raspunse 0olo 0usca. )lus cafteala de dimineata, cu
+e"astuicile.
+imeni n-a a"ut doua batalii intr-o zi! zise ,om +ebunu9.
Si nimeni nu i-a batut inca pe $ra&orii, replica Ender pe acelasi ton. Asta sa fie marele moment al
infrin&erii/
-ntrebarea lui fu raspunsul la toate lamentarile. 0ai intii sa cisti&am si dupa aceea punem si
intrebarile.
4e"enisera cu totii in dormitor si cei mai multi erau deja imbracati.
0ars! racni Ender si pornira in fu&a dupa el, unii ecipindu-se pe drum, pina ajunsera la coridorul
e(terior al salii de lupta. 0ajoritatea &ifiiau1 semn ca erau prea obositi pentru aceasta batalie. )oarta era deja
dezacti"ata. -nautru nu e(ista nici o stea. Sala era absolut &oala si scaldata intr-o lumina orbitoare. +u a"eai
unde te ascunde, nici macar in umbre.
'opa, facu ,om +ebunu9, nici ei n-au iesit inca.
Ender ridica de&etul la buze, cerindu-le tacere1 poarta fiind descisa, ad"ersarul le putea auzi fiecare
cu"int. -ndica apoi perimetrul iesirii in sala, aratindu-le ca Salamandrele se aflau, fara indoiala, dispuse pe
perete in jurul portii, unde nu puteau fi zarite, insa puteau in&eta pe oricine aparea.
Ender le facu semn baietilor sa se retra&a pe coridor. $upa aceea alese citi"a dintre cei mai inalti,
inclusi" pe ,om +ebunu9 si-i puse sa in&enunceze, nu &emuiti cu sezutul pe calciie, ci drepti, formind un 6
din trup. -i in&eta. Armata il pri"ea in tacere. -l lua pe cel mai micut soldat, #ean, ii dadu si arma lui ,om
si-l aseza in spatele acestuia, pe picioarele lui in&etate. Apoi trase bratele lui #ean, fiecare tinind o arma, pe
sub umerii lui ,om.
#aietii intelesera. ,om era o pa"aza, o na"a spatiala blindata, iar #ean se ascundea inauntru. $esi&ur
nu era in"ulnerabil, totusi a"ea sa cisti&e timp.
Ender numi alti doi baieti sa-i propulseze pe ,om si #ean prin usa, dar le facu semn sa astepte.
)arcurse intre&ul efecti" al armatei, impartind-o rapid in &rupuri de cite patru pa"aza, un ocitor si doi
propulsori. $upa aceea, cind toti erau in&etati, inarmati, sau &ata sa az"irle, le semnala propulsorilor sa
impin&a cuplurile prin poarta, apoi sa iasa si ei.
Acum! racni el.
Actionara imediat. )erecile pa"aza-ocitor iesira doua cite doua cu spatele, asa incit pa"aza sa fie
interpusa intre ocitor si dusman. Salamandrele descisera imediat focul, insa in &eneral lo"ira in baiatul
in&etat din fata. -ntre timp, cu doua arme si cu tintele e(puse pe perete in jurul portii, ocitorii $ra&oni se
distrau. Era aproape imposibil sa &reseasca. -ar cind propulsorii iesira si ei, se ancorara pe acelasi perete cu
inamicii, descizind focul, incit ad"ersarii nu mai stiau in cine sa tra&a in perecile care-i "inau de sus,
sau in cei aflati la ni"elul lor. )ina cind Ender apuca sa intre in sala, batalia luase sfirsit. +u durase nici macar
un minut $ra&onii a"eau douazeci de pierderi, in&etati ori scosi din lupta, si numai doisprezece baieti erau
neatinsi. Era cel mai slab rezultat al lor de pina atunci, dar in"insesera.
Cind maiorul Anderson iesi si-i intinse cirli&ul, Ender nu-si putu ascunde minia:
Crezusem ca ne "eti opune unei armate de aceeasi "aloare cu noi, intr-o lupta cinstita!
Felicitari pentru "ictorie, comandante.
#ean! stri&a Ender. $aca ai fi comandat Salamandrele, ce-ai fi facut/
Scos din lupta, dar nu complet in&etat, #ean raspunse din locul unde plutea, in preajma portii
ad"erse:
--as fi pus sa se deplaseze permanent, aleator, in fata iesirii. +iciodata nu ramii nemiscat atunci
cind inamicul stie cu e(actitate unde te afli.
$aca tot trisati, adau&a Ender, mai bine in"atati cealalta armata sa triseze inteli&ent!
-ti su&erez sa-ti aduni soldatii, spuse Anderson.
Ender apasa butonul prin care dez&eta ambele armate.
$ra&onii, liber! stri&a el imediat. +u "oia sa-i alinieze ca sa accepte predarea Salamandrelor. +u
fusese o lupta cinstita, ciar daca in"insesera profesorii intentionasera sa piarda, si numai prostia lui
#onzo ii sal"ase. Asta nu reprezenta o &lorie.
Abia cind parasi sala, isi dadu seama ca #onzo n-a"ea sa intelea&a ca el se infuriase pe profesori.
Onoarea spaniola! #onzo stia doar ca fusese in"ins, desi conditiile erau de partea lui, ca Ender il pusese pe
cel mai mic soldat al lui sa declare in public ce ar fi trebuit sa faca Salamandrele pentru a cisti&a1 si ca Ender
nici macar nu ramasese sa le accepte predarea demna. $aca pina atunci Ender i-ar fi fost indiferent, acum ar
fi inceput cu si&uranta sa-l urasca1 dar pentru ca-l urase dinainte, a"ea sa fie scos din minti de furie. *#onzo a
fost ultimul care m-a lo"it*, se &indi Ender. *Sunt si&ur ca n-a uitat asta*.
+u uitase nici infruntarea sin&eroasa din sala de antrenament, cind baietii mai mari incercasera sa
puna capat sedintelor lui. +u era sin&urul care n-o uitase. Atunci, ceilalti ii dorisera sin&ele, acum #onzo era
insetat dupa el. Ender cintari ideea de-a urma cursurile a"ansate de autoaparare1 insa stia ca timpul ii era
pretios acum, cind bataliile puteau a"ea loc nu numai zilnic, ci de doua ori in aceeasi zi. *.a trebui sa-mi
asum riscurile. )rofesorii m-au impins aici tot ei ma pot feri.*
333
#ean se trinti complet epuizat pe pat1 jumatate din baieti dormeau deja, desi mai erau cincisprezece
minute pina la stin&ere. Fara cef, scoase pupitrul din dulap si-l porni. A doua zi a"ea lucrare la &eometrie si
era jalnic de nepre&atit. 6a cinci ani il citise pe Euclid si reusise intotdeauna sa rezol"e problemele, daca a"ea
timp suficient la dispozitie, insa lucrarea de miine era contra cronometru, deci n-a"ea "reme sa cumpaneasca.
,rebuia sa cunoasca tema, dar n-o studiase. )robabil ca n-a"ea sa reuseasca. -nsa azi in"insesera de doua ori
si de aceea se simtea minunat.
%ita imediat de &eometrie in clipa cind cupla pupitrul. )e perimetrul acestuia circula un mesaj:
-0E$-A, 6A 0-+E. E+$E4
Era >l:@B, zece minute inainte de stin&ere. Cind trimisese Ender mesajul/ Era totusi bine sa nu-l
i&nore. )oate ca dimineata a"ea sa urmeze alta batalie &indul ii inmuie picioarele si daca Ender "oia sa
discute ce"a cu el, nu ar fi a"ut ra&az. Cobori din pat si merse fara cef spre cabina comandantului. Ciocani.
-ntra, rosti Ender.
Acum ti-am "azut mesajul.
#ine.
E aproape stin&erea.
O sa te conduc inapoi, daca ti-e frica de intuneric.
+u... dar nu stiam daca a"eai abar cit e ora...
Stiu intotdeauna cit e ora.
#ean suspina in &ind. 0ereu era asa! Orice discutie dintre el si Ender se transforma intr-o cearta.
$etesta situatia. 4ecunostea &eniul comandantului si-l stima. ,otusi de ce Ender nu "edea nimic bun si in
persoana lui/
#ean, tii minte discutia de acum patru saptamini/ Cind mi-ai cerut sa te fac sef de pluton/
$a.
$e atunci, am numit cinci sefi de pluton si cinci secunzi. +ici unul dintre ei n-ai fost tu. Ender
ridica sprincenele. Am fost corect in ale&erile respecti"e/
$a.
Spune-mi atunci ce-ai facut in cele opt batalii.
Azi a fost prima data cind am fost scos din lupta, dar calculatorul trecuse deja in dreptul meu
unsprezece tinte atinse. +iciodata n-am coborit sub cinci tinte lo"ite intr-o batalie. -n plus, am dus la bun
sfirsit toate misiunile primite.
$e ce te-au facut soldat asa de tinar, #ean/
+u mai tinar decit ai fost tu.
$ar de ce$
+u stiu.
#a stii si o stiu si eu.
Am incercat sa &icesc, dar nu sunt decit ipoteze. ,u esti... foarte bun. Ei stiau asta si te-au
impins...
Spune-mi de ce, #ean!
)entru ca au ne"oie de noi, de-aia. #aiatul se aseza pe dusumea si cu ocii tinta la picioarele lui
Ender. )entru ca au ne"oie de cine"a care sa-i bata pe &indaci. Asta-i sin&urul lucru care-i intereseaza.
Este important ca stii asta, #ean. 0ajoritatea baietilor din scoala cred ca jocul conteaza in sine,
dar nu-i asa. Sin&urul lui merit este ca ajuta la &asirea pustilor care ar putea de"eni comandanti ade"arati, in
razboiul ade"arat. $ar in pri"inta jocului, il distru&. Asta fac. $istru& jocul!
Curios... Eu credeam ca noi suntem cei "izati.
)rimul joc cu noua saptamini mai de"reme decit ar fi trebuit... Cite un joc zilnic... Si acum, doua
intr-o zi. #ean, nu stiu ce fac profesorii, dar armata mea a obosit, si obosesc si eu, iar lor nu le pasa citusi de
putin de re&ulament. Am cerut calculatorului toate rezultatele de la infiintarea scolii. )ina acum n-a mai
e(istat nimeni care sa distru&a atitia inamici, pastrindu-si un numar asa mare de soldati neatinsi.
,u esti cel mai bun, Ender.
Ender clatina din cap.
)oate... $ar nu intimplator am capatat soldatii pe care i-am capatat. $in ciclul intii si refuzati de
alte armate, dar, dupa ce i-am pus laolalta, soldatul meu cel mai slab poate fi sef de pluton in orice armata. 6a
inceput m-au ajutat, dar acum au intors armele impotri"a mea. #ean, "or sa ne infrin&a.
)e tine nu te pot infrin&e.
S-ar putea sa ai o surpriza. Ender trase adinc aer in piept, brusc, de parca simtise un jun&i de
durere sau se sufocase. #ean il pri"i si intelese ca imposibilul se intimpla. -n loc sa-l ironizeze, Ender 7i&&in
i se destainuia. +u mult. )utin. Era totusi uman si lui #ean i se permise s-o "ada.
)oate ca tu "ei a"ea o surpriza, replica pustiul.
E(ista o limita in pri"inta numarului de idei noi si inteli&ente pe care le pot in"enta zilnic. .a
aparea cine"a care ma "a ataca intr-un mod la care nu m-am &indit si ma "a surprinde.
Si ce se poate intimpla/ O sa pierzi un joc...
$a. Asta-i lucrul cel mai rau care se poate intimpla. +u-mi pot permite sa pierd nici un joc.
$eoarece daca pierd macar unul...
+u termina propozitia, si nici #ean nu-i ceru s-o faca.
Am ne"oie sa fii istet, #ean. Am ne"oie de tine sa te &indesti la solutii pentru problemele de care
nu ne-am ciocnit inca. .reau sa incerci lucruri pe care nu le-a incercat nimeni, niciodata, deoarece sunt
absolut prostesti.
$e ce tocmai eu/
)entru ca desi in Armata $ra&on e(ista soldati mai buni decit tine nu multi, dar e(ista
nimeni nu poate &indi mai repede si mai bine decit o faci tu.
#ean nu-i raspunse. Amindoi stiau ca era ade"arat.
Ender ii arata pupitrul sau. )e el fi&urau douasprezece nume. $oua-trei din fiecare pluton.
Ale&e cinci nume, zise el. Cite unul din fiecare pluton. .or forma o ecipa speciala, antrenata de
tine. $ar numai in cadrul unor sedinte suplimentare. $iscuta cu mine despre ceea ce "rei sa-i in"eti. +u
pierde prea mult timp cu un sin&ur lucru. -n majoritatea timpului, tu si ecipa ta "eti face parte din armata
obisnuita, din plutoanele "oastre. Cu e(ceptia momentelor cind am ne"oie de "oi. Cind trebuie facut ce"a ce
numai "oi puteti face.
+u-i nici un "eteran, remarca #ean.
$upa ultima saptamina, toti sunteti "eterani. -ti dai seama ca in clasamentul realizarilor personale,
cei patruzeci de $ra&orii sunt in primele cincizeci de locuri/ Ca primele saptesprezece locuri sunt ocupate de
soldatii nostri/
Si daca nu-mi "ine nici o idee/
Atunci m-am inselat in pri"inta ta.
+u te-ai inselat, rinji #ean.
6uminile se stinsera.
)oti &asi sin&ur drumul de intoarcere/
)robabil ca nu.
Atunci ramii aici. $aca asculti foarte atent, o poti auzi pe zina cea buna "enind noaptea si lasindu-
ne surpriza pentru miine.
Crezi ca ne "or da alta batalie/
Ender nu raspunse. #ean il auzi suind in pat. Se ridica de pe podea si facu la fel. -nainte de-a adormi,
rasuci pe toate partile cite"a idei noi. Ender ar fi fost incintat toate erau absolut prostesti.
Capitolul l2
'O$.O
.a rog sa luati loc, domnule general 'ace. Am inteles ca ati venit la mine cu o chestiune
foarte importanta.
%n conditii obisnuite, colonele "rafi, nu intentione) sa ma amestec in organi)area
interna a Scolii de Lupta. Autonomia va este garantata si, in ciuda diferentei de rang e!istente
intre noi, stiu ca pot doar sa ofer sfaturi, nu sa-ti ordon sa treci la actiune.
Actiune$
#u face pe naivul, colonele! Americanii sunt iscusiti in a se preface inocenti, totusi eu
nu ma las inselat. Stii de ce ma aflu aici.
Ah! Deci Dap a trimis un raport$
Dap are o atitudine... paternala fata de elevii scolii. l considera ca ignorarea unei
situatii potential letale constituie mai mult decit o negli&enta se apropie de posibilitatea unui
complot in scopul de-a provoca moartea sau ranirea grava a unuia dintre elevi.
Domnule general, aceasta e o scoala pentru copii. 'rete!tul mi se pare nefundamentat
pentru pre)enta sefului politiei mi litare F%.
-olonele, numele lui nder 4iggin a a&uns pina la statul ma&or. A a&uns chiar si la
urechile mele. ,i-a fost descris, cu modestie, ca fiind singura noastra speranta de victorie in
momentul declansarii inva)iei. Daca viata sau integritatea lui corporala sunt in pericol, nu mi se
pare e!agerat ca politia militara sa se preocupe de protectia baiatului. -re)i altceva$
Lua-l-ar dracu9 pe Dap si pe dumneavoastra, domnule, stiu foarte bine ceea ce fac!
-hiar asa$
,ai bine decit oricare altul.
Asta-i de la sine inteles, deoarece nimeni altul n-are nici cea mai vaga idee ce faci.
-unosti faptul ca, de opt )ile, un grup de *copii+ planuiesc sa-l incolteasca pe nder 4iggin pen-
tru a-l pedepsi. Se mai stie ca unii membri ai acestui grup, in special (onito de ,adrid, cunoscut
sub porecla (on)o, nu vor e)ita sa foloseasca violenta e!trema in aceasta *pedepsire+. Asadar
nder 4iggin, o speranta mondiala de o inestimabila valoare, are toate sansele de-a sfirsi cu
creierii intinsi pe peretii scolii dumitale. Desi averti)at asupra pericolului, intentione)i sa faci
e!act...
#imic.
%ntelegi atunci de ce ne-ai atras atentia$
nder 4iggin a mai fost in asemenea situatii. 'e 'amint, in )iua cind i-a fost scos
monitorul, apoi ulterior, cind un grup de baieti mal mari...
#-am venit aici inainte de a cerceta trecutul. nder 4iggin l-a &ignit pe (on)o ,adrid
cu mult peste ce poate indura baiatul. %ar dumneata nu ai o politie militara care sa intervina in
ca)ul unui conflict. ste inadmisibil!
-ind nder 4iggin va conduce flotele noastre, cind va trebui sa ia deci)ii care sa ne
aduca victoria sau distrugerea, va e!ista o politie militara care sa-l salve)e daca situatia ii
scapa de sub control$
#u vad legatura.
vident. *otusi legatura e!ista. nder 4iggin trebuie sa stie ca indiferent ce s-ar
intimpla, nici un adult nu va interveni, ni ciodata, in a&utorul lui. *rebuie sa creada si trebuie sa
fie convins ca poate face doar ceea ce a gindit el, sau ceilalti copii. Daca nu crede asta, atunci
nu va da niciodata masura deplina a capacitatilor sale.
#-o va da nici daca va fi mort sau infirm pe viata.
#u se va intimpla asa ceva.
De ce nu-l promove)i pe (on)o in ciclul urmator$ A implinit virsta necesara.
'entru ca nder stie ca (on)o planuieste sa-l ucida. Daca il avansam pe (on)o inainte
de termen, va intelege ca am facut-o ca sa-l salvam. #u-i nici o noutate ca nu-i un comandant
atit de bun ca sa fie promovat pentru meritele lui.
Dar ceilalti baieti$ %i lasi sa-l a&ute$
1om vedea ce-o sa se intimple. Aceasta e prima, ultima si singura mea hotarire.
Dumne)eu sa te-a&ute daca gresesti!
Dumne)eu sa ne-a&ute pe toti daca gresesc.
Daca gresesti, te bag in tribunalul militar! O sa ma ocup personal de condamnarea ta.
,i se pare cinstit. Dar daca se intimpla sa am dreptate, nu uitati sa-mi dati un maldar
de decoratii.
'entru ce$
'entru ca v-am oprit sa interveniti.
Ender statea intr-un colt al salii, cu bratul trecut printr-un inel, pri"indu-l pe #ean care se antrena cu
ecipa lui. Cu o zi in urma, e(ersasera atacurile fara arme, dezarmindu-i pe inamici cu picioarele. El ii ajutase
cu cite"a procedee in"atate la cursul de autoaparare. 0ulte detalii trebuiau adaptate, deoarece cursul acela se
desfasurase in conditii de &ra"itatie, totusi inertia in timpul zborului putea fi utilizata impotri"a ad"ersarului
si in imponderabilitate.
Azi insa, #ean a"ea o jucarie noua. Era un monofilar, unul din cablurile subtiri, aproape in"izibile,
folosite in constructiile spatiale pentru ancorarea obiectelor. 0onofilarele puteau fi lun&i de ;ilometri. Al lui
#ean depasea in lun&ime perimetrul salii, dar asa cum il purta, infasurat in jurul taliei, era imposibil de "azut.
#aiatul si-l trase peste cap si intinse unul dintre capete unui baiat, instruindu-l:
#a&a-l printr-un inel si infasoara-l de cite"a ori.
-l trase dupa aceea cu el, oprindu-se pe peretele opus. Aprecie insa ca nu era prea util ca obstacol. $esi
aproape in"izibil, un sin&ur fir nu constituia o piedica serioasa in calea unui inamic care-l putea depasi pe
deasupra, sau pe dedesubt. Apoi a"u ideea sa-l foloseasca pentru a-si scimba directia deplasarii in timpul
zborului. -si le&a un capat in jurul pieptului, lasindu-l pe celalalt prins de inelul din perete, se indeparta citi"a
metri si se lansa. Cind monofilarul se desfasura complet, ii scimba brusc directia, purtindu-l intr-un arc de
cerc care-l izbi "iolent de perete.
%rla o data si inca o data. Abia dupa cite"a clipe, Ender pricepu ca nu stri&a de durere.
Ai "azut ce rapid m-am dus/ Ai "azut cum am scimbat directia/
-n curind toti $ra&onii se oprira ca sa-l pri"easca pe #ean e(ersind cu firul. Scimbarile de directie
erau uluitoare, mai ales cind nu stiai ca e(ista o coarda de le&atura. Cind folosea monofilarul ca sa ocoleasca
o stea, pe masura ce firul se infasura in jurul ei, capata "iteze pe care nimeni nu le crezuse posibile.
6a >l:CB, Ender opri antrenamentele de seara. Obositi, dar incintati pentru ca asistasera la ce"a nou,
soldatii plecara la dormitor. Ender mer&ea printre ei, fara sa "orbeasca, multumindu-se sa-i asculte. Erau
e(tenuati1 de peste patru saptamini sustineau batalii zilnice, adesea in situatii care ii solicitau la ma(im. $ar
erau mindri, fericiti, le&ati sufleteste, nu pierdusera niciodata si in"atasera sa se bizuie unul pe celalalt. Se
incredeau in camarazii lor, care a"eau sa lupte bine si fara retineri1 se incredeau in sefii lor care stiau sa nu le
iroseasca eforturile. Si nu in ultimul rind, se incredeau in Ender, care a"ea sa-i pre&ateasca pentru orice s-ar fi
putut intimpla.
0er&ind pe coridoare, Ender obser"a citi"a baieti mai mari aparent adinciti in discutii pe olurile
laterale1 unii treceau ciar pe lin&a ei, deplasindu-se incet in directia opusa. ,reptat, i se paru o coincidenta
cam mare ca atitia sa poarte uniformele Salamandrelor, iar cei cu alte uniforme sa apartina unor armate ai
caror comandanti il urau pe el. Citi"a il pri"ira, apoi isi ferira repede ocii, altii erau incordati, anormal de
ner"osi desi se prefaceau rela(ati. *Ce-o sa fac daca ne ataca aici, pe coridor/ #aietii mei sunt mici si
complet neinstruiti in lupta in conditii de &ra"itatie. Cind "or in"ata/*
'ei, Ender! stri&a cine"a.
Se opri si se intoarse. Era )etra.
)utem sta de "orba/
#aiatul intelese intr-o clipa ca daca se oprea sa discute, soldatii lui a"eau sa-l depaseasca si raminea
sin&ur pe coridor.
.orbim in timp ce mer&em, raspunse el.
$oar doua clipe!
Ender se rasuci si porni mai departe. O auzi pe )etra aler&ind ca sa-l ajun&a.
#ine, "orbim in timp ce mer&em.
Cind fata se apropie de el, se incorda. Oare facea parte dintre cei care-l urau indeajuns pentru a-i face
rau/
%n prieten de-al tau m-a ru&at sa te pre"in. +iste baieti "or sa te ucida.
Ce surpriza! facu Ender. Citi"a dintre soldatii sai parusera ca ciulesc urecile. %rzelile impotri"a
comandantului lor reprezentau noutati interesante.
Ender, te a"ertizez ca or s-o faca! 8icea ca o planuiesc inca de cind ai de"enit comandant.
.rei sa zici de cind am batut Salamandrele.
Sa stii ca si eu te-am urit dupa ce m-ai in"ins.
+-am zis ca dau "ina pe cine"a.
Asa-i. 0i-a zis sa te iau deoparte si sa te pre"in sa fii atent miine, pentru ca...
)etra, daca intr-ade"ar m-ai lua deoparte acum, pe coridor, sunt cel putin zece baieti care m-ar
ataca. Sa nu-mi spui ca nu i-ai obser"at!
+-am obser"at, se inrosi fata. Cum te poti &indi la asa ce"a/ +u stii care-ti sunt prietenii/
-si facu loc printre $ra&oni, se indeparta de el si disparu urcind o scarita catre o punte superioara.
--ade"arat/ intreba ,om +ebunu9.
Ce sa fie ade"arat/ Ender cerceta cu pri"irea dormitorul si stri&a spre doi baieti care se luasera la
arta.
Ca unii dintre cei mari "or sa te-omoare/
.orbe, facu Ender. Stia insa ca )etra aflase ce"a, iar cele "azute pe drumul de intoarcere de la sala
nu fusesera doar ima&inatia lui.
Or fi "orbe, da-n seara asta sefii de plutoane te escorteaza pina in camera.
Complet inutil.
+-ai decit sa rizi de noi. +e esti dator.
+u "a datorez nimic! Ar fi fost un prost sa-i refuze: Faceti ce "reti!
Se intoarse si pleca. Sefii de plutoane aler&ara in jurul lui.
%nul i-o lua inainte si descise usa. -nspectara camera, il silira pe Ender sa le promita ca a"ea sa se
incuie si plecara cu putin inainte de stin&ere.
)e pupitrul lui pipiia un mesaj.
+% F- S-+2%4. +-C-O$A,A.
$-+H
Ender surise. $in; ramasese prietenul lui. *+u te teme. +-or sa-mi faca nimic. Am armata mea.*
$ar in intuneric nu mai a"ea armata. -n noaptea aceea il "isa pe Stilson si "azu cit de mic era la cei
numai sase ani si cit de ridicol in postura de tip dur. Cu toate acestea, in "is, Stilson si prietenii sai il le&ara
fedeles si-i facura tot ceea ce-i facuse el lui Stilson in realitate. -ar dupa aceea, Ender se zari pe sine,
bolborosind ca un cretin, cinuindu-se sa-si comande armata, insa nici unul din cu"intele lui nu se putea
intele&e.
Se trezi in bezna si se sperie. Apoi se linisti, amintindu-si ca profesorii il apreciau, altfel n-ar fi
e(ercitat atita presiune asupra lui1 n-ar fi permis sa pateasca ce"a, oricum nimic rau. )robabil ca atunci cind
baietii mari il atacasera in sala de antrenament, cu ani in urma, in preajma e(istasera profesori, asteptind sa
"ada ce urma sa se intimple1 daca situatia s-ar fi inrautatit, ar fi intrat si ar fi oprit totul. *)robabil ca puteam
sta locului, fara sa fac nimic si ei ar fi a"ut &rija sa scap ne"atamat. 0a "or cra"asa cit "or putea in joc, dar in
afara lui or sa ma apere.*
6inistit, adormi la loc, pina ce usa se descise neauzit si razboiul de dimineata fu lasat pe podea, unde
a"ea sa-l &aseasca.
333
Cisti&ara, bineinteles, dar &reu1 a"ura ne"oie de patruzeci si cinci de minute sa-i "ineze pe toti
inamicii printr-o sala plina cu un labirint de stele. --au a"ut ad"ersari pe #ursucii lui )ol Slatter5, care se
batusera cu disperare. -n plus, jocul a"ea un element nou cind lo"eai un ad"ersar, sau il scoteai din lupta,
el rede"enea acti" dupa cinci minute, asa cum se intimpla la antrenamente. $ar daca era complet in&etat,
inceta si mai constituie un pericol. )rocesul nu era insa "alabil si pentru $ra&oni. ,om +ebunu9 pricepuse ce
se intimpla, atunci cind fusese atacat din spate de catre soldati pe care-i crezuse aniilati. 6a sfirsitul bataliei,
Slatter5 scutura mina lui Ender si-i spuse:
0a bucur c-ai in"ins. $aca te "oi bate "reodata, Ender, "reau s-o fac cinstit.
-a tot ce ti se da, replicase Ender. $aca ai un atu cit de mic asupra ad"ersarului, nu sta pe &induri.
+-am stat, zimbise Slatter5. Atita doar ca nu-mi pierd mintea nici inainte, nici dupa batalii.
:ocul durase asa de mult, incit dejunul se terminase. Ender isi pri"i soldatii transpirati si obositi,
adunati pe coridor si le spuse:
Azi ati stiut totul. +u mai facem antrenamente. Odiniti-"a. $istrati-"a. $ati "reun e(amen.
Erau atit de "la&uiti, incit nici macar nu o"ationara, risera sau zimbira1 intrara in dormitor si se
dezbracara.
S-ar fi antrenat, daca Ender le-ar fi cerut-o, insa se apropiau de capatul puterilor si absenta unei mese
constituia o nedreptate in plus.
Ender intentionase sa mear&a direct la dus, dar si el era obosit. Se intinse pe pat fara sa-si scoata
costumul si se trezi inaintea prinzului. +u reusise sa afle mai mult despre &indaci in cursul diminetii. -i mai
ramasese timp sa se spele, sa manince si sa se duca la ore.
-si scoase costumul de lupta, care era imbibat de transpiratie. - se facu fri& si simti o durere in
inceieturi. *+-ar fi trebuit sa dorm in mijlocul zilei. -ncep sa ma-nmoi. 0a ajun&e oboseala. +u-mi pot
permite s-o las sa ma darime!*
$e aceea porni in aler&are pina la sala de &imnastica si se stradui sa escaladeze frin&ia de trei ori
inainte de-a mer&e la baie. +u se &indi ca absenta lui din popota a"ea sa fie obser"ata si ca, facind dus la
amiaza, cind soldatii lui infulecau prima masa a zilei, a"ea sa ramina absolut sin&ur.
+ici cind ii auzi intrind in sala de baie, nu-i ba&a in seama. 6asase apa sa-i siroiasca pe cap si corp1
z&omotele inabusite ale pasilor de-abia se distin&eau. *S-a terminat prinzul*, isi spuse. -ncepu sa se
sapuneasca. )oate ca cine"a terminase antrenamentele mai tirziu.
Sau poate ca nu... Se rasuci. Erau sapte, rezemati de ciu"etele metalice sau stind lin&a dusuri, cu
ocii la el. #onzo era cel mai in fata. 0ulti rinjeau, cu mila dispretuitoare a "inatorului fata de "ictima
incoltita. #onzo insa nu zimbea.
Salut, facu Ender.
+u-i raspunse nimeni.
Opri dusul, desi nu-si clatise tot sapunul de pe el si se intinse dupa prosop. +u se mai afla la locul lui.
-l tinea unul dintre baieti. Era #ernard. 0ai lipseau Stilson si )eter, ca tabloul sa fie complet. Ar fi a"ut
ne"oie de surisul lui )eter1 ca si de imbecilitatea lui Stilson.
-ntelese ca disparitia prosopului constituia prima farsa. +imic nu l-ar fi facut sa para mai "ulnerabil
decit o &oana in pielea &oala pentru a-l recupera. Asta doreau: sa-l umileasca, sa-l in&enunceze. +-a"ea sa le
faca jocul. 4efuza sa se simta slab, pentru ca era ud, infri&urat si &ol. Se intoarse sa-i pri"easca, cu spatele
drept si bratele pe lin&a corp. -l fi(a cu pri"irea pe #onzo.
$esciderea iti apartine, rosti el.
Asta nu-i un joc, "orbi #ernard. +e-am saturat de tine, Ender. Azi incei scoala. ,e con&elam!
Ender nu-l pri"i. $esi tacea, #onzo era cel care ii dorea moartea. Ceilalti "enisera numai pentru
distractie, nestiind nici ei pina unde sa impin&a lucrurile. #onzo insa stia foarte bine.
#onzo, rosti incet Ender. ,atal tau ar fi mindru de tine.
#aiatul se incorda.
Ar fi mindru sa te "ada acum, insotit de sase prieteni, "enind sa-l bateti pe un pusti mai mic decit
tine, dezbracat si ud leoarca. *Ce onoare!* ar spune el.
+-a "enit nimeni sa se bata cu tine, inter"eni #ernard. Am "enit sa te con"in&em sa joci jocurile
cinstit. )oate sa mai si pierzi din cind in cind...
Ceilalti risera, dar #onzo nu rise1 si nici Ender.
Fii mindru, #onito, frumosule! ,e poti duce acasa si sa-i spui tatalui tau: *$a, l-am batut pe Ender
7i&&in, care nici nu implinise zece ani, iar eu a"eam treisprezece. Si n-a"eam decit sase prieteni care sa ma
ajute, dar am reusit in cele din urma sa-l in"in&em, desi era &ol, ud si sin&ur... Ender 7i&&in este atit de
periculos si inspaimintator, incit era cit pe-aci sa "enim doua sute.*
2ura, 7i&&in! mormai unul din baieti.
+-am "enit aici sa-l ascultam pe pici "orbind, zise altul.
#a taceti "oi, rosti #onzo. 2ura si la o parte! -ncepu sa-si scoata uniforma. 2ol, si ud, si sin&ur,
Ender, ca sa fim e&ali. +u-i "ina mea ca-s mai solid ca tine. ,u esti un asemenea &eniu incit o sa te &indesti la
ce"a care sa e&aleze sansele. Se intoarse catre ceilalti: )aziti usa! Sa nu intre nimeni!
Sala de baie nu era mare, iar de peste tot rasareau ajutaje si armaturi. Fusese lansata &ata construita, ca
un satelit de orbita joasa, ticsita cu ecipament de circulare si reciclare a apei1 proiectarea a"usese &rija sa nu
e(iste nici un spatiu nefolosit. ,actica celor doi ad"ersari era e"identa. Sa-l izbeasca pe celalalt de te"ile care
ieseau din pereti, pina cind il scotea din lupta.
.azind pozitia adoptata de #onzo, Ender simti un fior. Si #onzo urmase cursurile de autoaparare.
)robabil ciar mai recent decit el. A"ea superioritatea alonjei, era mai puternic si plin de ura. +-a"ea sa fie
milos. *O sa-mi caute capul*, se &indi Ender. *.a incerca, in primul rind, sa-mi afecteze creierul. Si daca
lupta "a fi lun&a, "a cisti&a. Forta lui ma poate in"in&e. $aca "reau sa ies teafar de aici, trebuie sa cisti& rapid
si definiti".* )utea simti iarasi felul oribil in care cedasera oasele lui Stilson. *Acum insa "a trosni trupul
meu, daca nu-l zdrobesc eu primul.*
Se retrase un pas, rasuci dusul spre plafon si descise apa fierbinte. Aproape imediat, aburul incepu sa
se ridice. )orni urmatorul dus, si pe urmatorul.
+u mi-e frica de apa fierbinte, sopti #onzo.
-nsa Ender nu "oia apa fierbinte, ci caldura. Corpul sau era inca acoperit de sapun, iar transpiratia il
inmuiase si-i facuse pielea mai lunecoasa decit s-ar fi asteptat #onzo.
#rusc dinspre usa se auzi o "oce:
Opriti!
)entru o clipa Ender crezu ca era un profesor, dar era doar #lindul $in;. )rietenii lui #onzo il
prinsera la usa si-l tinura.
,ermina, #onzo! racni $in;. +u-i face rau!
$e ce/ intreba #onzo si pentru prima data surise. *Aa*, se &indi Ender, *-i place ca un altul sa
recunoasca faptul ca el e stapin pe situatie, ca el detine puterea.*
)entru ca-i cel mai bun, de-aia! Care altul ii poate-n"in&e pe &indaci/ Asta conteaza, idiotule,
&indacii!
#onzo nu mai zimbi. Acela era lucrul pe care-l ura cel mai mult la Ender, faptul ca pustiul era cu
ade"arat important pentru alti oameni, iar el, #onzo, nu era. *0-ai omorit cu cu"intele astea, $in;! #onzo nu
"rea s-auda ca eu as putea sal"a lumea.*
*%nde sunt profesorii/* se intreba Ender. *+u-si dau seama ca primul contact dintre noi poate insemna
sfirsitul luptei/ Asta nu-i ca bataia din sala de antrenamente, unde nu e(ista posibilitatea unei raniri fatale.
Aici e(ista &ra"itatie, iar podeaua si peretii sunt duri si cu e(crescente metalice. Opriti-o acum, sau
niciodata!*
$aca-i atin&i, esti de partea &indacilor! zbiera $in;. Esti un tradator daca-i atin&i si meriti sa mori!
-l izbira cu ceafa de usa. Si $in; amuti.
Aburul dusurilor reducea "izibilitatea si sudoarea siroia pe trupul lui Ender. *Acum, inainte ca sapunul
sa se scur&a de pe mine. Acum, cit sunt destul de lunecos ca sa nu pot fi apucat.*
Se retrase inca un pas, lasind ca frica pe care o simtea sa i se citeasca pe cip.
#onzo, nu ma lo"i, spuse el. ,e ro&!
Era ceea ce asteptase celalalt, recunoasterea faptului ca el era mai puternic. )entru alti baieti ar fi putut
sa fie suficient ca Ender cedase1 pentru #onzo insa era doar un semn ca "ictoria lui era si&ura. -ndoi piciorul
ca si cum ar fi "rut sa-l izbeasca, dar in ultima clipa prescimba lo"itura intr-un salt. Ender il "azu
deplasindu-si centrul de &reutate si se &emui, pentru ca #onzo sa fie dezecilibrat cind a"ea sa incerce sa-l
insface si sa-l impin&a.
Coastele lui #onzo se lo"ira de obrazul sau, iar palmele baiatului ii lo"ira spinarea, incercind sa-l
prinda. Ender insa se rasuci si miinile lui #onzo lunecara. -ntr-o clipa, Ender se intorsese complet, desi se
&asea in continuare intre bratele celuilalt. -n acest moment, miscarea clasica ar fi fost sa inalte calciiul,
lo"ind testiculele ad"ersarului. )entru a fi eficienta, lo"itura trebuia sa fie e(trem de precisa, iar #onzo se
astepta la ea. Se ridica deja pe "irfuri, retra&ind soldurile pentru a-si proteja re&iunea sensibila dintre
picioare. Fara sa-l "ada, Ender stiu ca miscarea a"ea sa-i coboare fata, apropiind-o de ceafa lui1 asa ca, in loc
sa lo"easca cu piciorul, tisni brusc in sus si spre spate, cu toata forta unui soldat propulsindu-se de pe perete,
si izbi cu capul in obrazul celuilalt.
Se intoarse la timp ca sa-l "ada pe #onzo impleticindu-se cu nasul insin&erat, icnind de surpriza si de
durere. -n clipa aceea stiu ca putea parasi sala, punind capat luptei. Asa cum scapase si din sala de an-
trenamente dupa ce facuse sa cur&a sin&ele. -nsa asta insemna ca bataia a"ea sa se repete, o data si inca o
data pina la epuizarea moti"atiei. -ar unicul mod de a inceia definiti" socotelile era sa-l bata pe #onzo asa
de rau, incit teama acestuia sa fie mai puternica decit ura.
$e aceea, se lasa pe spate, rezemindu-se de peretele dinapoia lui, se impinse cu bratele si sari cu
picioarele inainte. ,alpile sale lo"ira pieptul si stomacul lui #onzo. Facind o tumba in aer, Ender ateriza in
patru labe1 se rasuci pe spate, luneca pe sub #onzo, iar de data aceasta lo"itura lui in testiculele ad"ersarului
fu precisa si puternica.
#onzo nu racni de durere. +u reactiona deloc, doar trupul i se ridica putin in aer. Apoi se prabusi, se
intoarse pe o parte si cazu cu bratele descise sub picaturile de apa fierbinte ale unui dus. +u se clinti citusi
de putin ca sa scape de acolo.
$umnezeule! stri&a cine"a.
)rietenii lui #onzo sarira sa opreasca apa. Ender se scula incet in picioare. Cine"a ii az"irli prosopul.
Era $in;.
'ai de aici, ii zise acesta.
-l conduse pe Ender afara. -napoia lor auzira pasii &rei ai unor adulti coborind pe o scara. .eneau
profesorii... )ersonalul medical... Ca sa in&rijeasca ranile inamicului lui Ender. %nde fusesera inainte de
lupta, cind ar fi putut opri orice suferinta/
Acum Ender era si&ur. )entru el nu e(ista ajutor. -ndiferent cu ce s-ar fi confruntat, acum si-n "ecii
"ecilor, nimeni n-a"ea sa-i sara in ajutor. )oate ca, intr-ade"ar, )eter era o lepadatura, insa a"usese dreptate,
a"usese intotdeauna dreptate1 sin&ura putere importanta este puterea de-a pro"oca suferinta, puterea de-a
ucide si a distru&e, pentru ca, daca nu poti ucide, atunci esti permanent atacat de cei care o pot face si nimic
si nimeni nu te "a mai sal"a "reodata.
$in; il insoti pina in camera lui si-l obli&a sa se intinda pe pat.
,e doare pe unde"a/ il intreba.
Ender scutura din cap.
6-ai facut praf. Cind a sarit pe tine, am crezut c-o sa te bata usor. $ar l-ai facut praf! $aca ar mai fi
ramas in picioare, l-ai fi omorit.
El "oia sa ma omoare cu ade"arat.
Stiu. -l cunosc. +imeni nu uraste ca #onzo. $ar n-o s-o mai faca. $aca nu-l con&eleaza pentru
asta, trimitindu-l pe )amint, n-o sa te mai pri"easca niciodata in oci. +ici pe tine si nici pe altul. Era cu
douazeci de centimetri mai inalt decit tine si l-ai lasat ca pe un cretin, cu &ura cascata si sali"a cur&ind.
Ender "edea insa doar pri"irea lui #onzo cind il lo"ise intre picioare. O pri"ire &oala si fi(a... Era deja
terminat atunci. $eja inconstient. ,inea ocii descisi, dar nu &indea si nici nu se misca purta e(presia
aceea inerta si imbecila1 o e(presie teribila *asa cum arata si Stilson cind l-am terminat.*
-nsa il "or con&ela, continua $in;. ,oti stiu ca el a inceput. --am "azut ridicindu-se si plecind din
popota. 0i-au trebuit "reo doua secunde sa-mi dau seama ca nici tu nu erai acolo, apoi inca un minut ca sa
aflu unde esti. ,i-am spus sa nu ramii sin&ur!
Scuza-ma.
E clar c-or sa-l con&eleze. Scandala&iu... 0area lui onoare...
Atunci, spre surprinderea lui $in;, Ender incepu sa plin&a. -ntins pe spate, leoarca de transpiratie,
cauta sa-si inabuse suspinele, cu lacrimile iz"orind de sub pleoapele strinse si disparind in picaturile de apa
de pe obraji.
Ce s-a-ntimplat/!
+-am "rut sa-l ranesc! ooti Ender. $e ce nu m-a lasat in pace/!
333
Auzi usa descizindu-se lin, apoi incizindu-se. Stiu imediat ca era con"ocarea la batalie. $escise
ocii, asteptindu-se sa zareasca penumbrele diminetii, inainte de ora A:BB. 6uminile erau insa aprinse. El era
&ol, iar cind se misca simti asternutul ud. Ocii ii erau umflati si-l dureau de atita plins. )ri"i ceasul
pupitrului. l?:>B. *E aceeasi zi! Azi am purtat deja o batalie, am a"ut ciar doua blestematii stiu prin ce
am trecut si tot nu se lasa!*
7-66-A0 #EE, A40A,A 24-FO+, ,A6O 0O0OE, A40A,A ,-24%, lD:BB
Se aseza pe mar&inea patului. #iletul ii tremura in mina. *+u pot s-o fac*, rosti in &ind. $upa aceea cu
&las tare:
+u pot s-o fac!
Se scula, isto"it, si-si cauta costumul de lupta. Apoi isi aminti... -l pusese in curatator, cind plecase la
dus. Era tot acolo.
-esi din camera cu irtia in mina. Cina se sfirsise si pe coridor erau putini baieti, insa nu-i "orbi
nimeni, doar il pri"ira, poate impresionati de cele intimplate la amiaza in sala de baie, sau poate din cauza
e(presiei teribile de pe cipul sau. 0ajoritatea $ra&onilor erau in dormitor.
Salut, Ender! A"em antrenament diseara/
-i intinse irtia lui Supa Fierbinte.
#lestematii, mirii acesta. $oua deodata/
$oua armate/! racni ,om +ebunu9.
Or sa se-mpiedice intre ei, zise #ean.
,rebuie sa ma scimb, rosti Ender. Adunati-i si pre&atiti-i. +e-ntilnim acolo, la poarta.
-esi din dormitor. -napoia lui se inalta "acarmul &lasurilor. -l auzi pe ,om +ebunu9 zbierind:
$oua-armate de cacat! O sa-i facem arsice!
Sala de baie era pustie, totul fusese curatat. +ici o picatura din sin&ele scurs din nasul lui #onzo.
$isparuse totul. Aici nu se intimplase nimic rau, niciodata.
Ender intra sub un dus si se freca, curatind sudoarea luptei si lasind-o sa cur&a in canal. *A disparut
orice urma, atit doar ca totul e reciclat si miine dimineata "om bea apa-sin&ele lui #onzo. +u mai este aici,
insa ramine sin&ele lui, sin&ele lui si sudoarea mea, pierdute in prostia lor, sau in cruzimea lor.*
Se usca, se imbraca in costumul de lupta si porni spre sala. Armata il astepta pe coridor1 poarta nu
fusese inca descisa. -l pri"ira tacuti, apropiindu-se de cimpul de forta cenusiu si opac. Aflasera desi&ur de-
spre bataia de la dusuri1 marcati de aceasta intimplare, dar si de propria lor epuizare dupa infruntarea de
dimineata, de"enisera tacuti si, treptat, mai inspaimintati de faptul ca urmau sa se lupte cu doua armate in
acelasi timp.
*Sunt in stare de orice numai sa ma infrin&a*, isi spuse Ender. *+u le pasa ciar daca modifica
re&ulile, numai sa ma-nfrin&a. Ei bine, m-am saturat de joc! +ici un joc nu face cit sin&ele lui #onzo,
inrosind apa de pe &resia baii. Con&elati-ma, trimiteti-ma acasa, nu mai "reau sa joc!*
)oarta de"eni transparenta. 6a numai trei metri in fata ei e(istau patru stele lipite intre ele, blocind
complet cimpul "izual.
$oua armate nu erau de-ajuns. .oiau sa-l faca sa-si desfasoare fortele orbeste.
#ean, rosti Ender. -a-ti baietii si spune-mi ce-i dincolo de stele.
#ean lua colacul de monofilar, isi petrecu un capat in jurul pieptului, intinse celalalt capat unui baiat
din ecipa lui, si iesi usor prin usa. Ecipa il urma imediat. E(ersasera de multe ori operatiunea aceasta si
a"ura ne"oie de numai cite"a secunde ca sa se instaleze indaratul stelelor. #ean se propulsa cu "iteza intr-o
linie aproape paralela cu peretele portii1 cind atinse peretele perpendicular, isi facu "int din nou si tisni drept
spre inamic. )unctele de lumina de pe perete do"edeau ca se tra&ea in el. )e masura ce coarda fu oprita, pe
rind, de muciile formatiunii stelare, curba descrisa de el de"eni tot mai strinsa, iar directia i se scimba1 era
o tinta imposibil de nimerit. Ecipa il prinse imediat ce ocoli stelele prin cealalta parte. -si misca bratele si
picioarele, pentru ca sa arate ca nu fusese lo"it nicaieri.
Ender trecu prin poarta.
E penumbra, raporta #ean, totusi destula lumina ca sa nu-i poti depista dupa fosforescenta
costumelor. Cum nu se poate mai rau! $e la stele si pina la poarta lor nu-i nici un obstacol. -n jurul portii, au
un patrat din opt stele. +-am "azut pe nimeni1 toti erau pititi inapoia stelelor. Stau acolo si ne asteapta.
)arca auzindu-l pe #ean, inamicii incepura sa stri&e:
'ei!
+e e foame, "eniti sa ne dati papica!
A"eti fundurile late!
A"eti funduri de $ra&oni!
Ender isi simtea creierul amortit. Era stupid! +-a"ea nici o sansa1 era obli&at sa atace un ad"ersar
adapostit si de doua ori mai numeros.
-ntr-un razboi ade"arat, orice camarad cu o farima de creier s-ar retra&e ca sa-si sal"eze armata.
Ce dracu9! facu #ean. E doar un joc.
A-ncetat sa mai fie un joc, atunci cind au incalcat re&ulile.
Atunci incalca-le si tu!
#ine, rinji Ender. $e ce nu/ -a sa "edem cum reactioneaza inaintea unei formatiuni.
O formatiune! e(clama #ean ne"enindu-i sa creada. +iciodata n-am e(ersat asa ce"a!
0ai a"em inca o tura pina cind ar trebui, in conditii normale, sa se inceie perioada de pre&atire.
Ar fi timpul sa in"atam si niste formatiuni. )oate fi util...
Facu din de&ete un A si-l ridica spre usa. )lutonul aparu imediat si Ender incepu sa-i aranjeze inapoia
stelelor. ,rei metri nu reprezentau suficient spatiu de mane"ra si baietii erau speriati si derutati, de aceea
trecura mai mult de cinci minute pina sa priceapa despre ce era "orba.
,i&rii si 2rifonii se multumeau sa-i intarite batjocorindu-i, in "reme ce comandantii lor nu se
intele&eau intre ei daca n-ar fi fost mai bine sa-i atace pe $ra&oni, cita "reme ramineau inapoia stelelor.
0omoe era pentru atac: *Suntem de doua ori mai multi*. -n "reme ce #ee ar&umenta: *$aca stam pe loc, nu
putem pierde1 daca iesim, o sa in"enteze imediat ce"a ca sa ne bata.*
4amasera locului pina ce, in cele din urma, in lumina slaba, zarira o forma masi"a alunecind dinapoia
stelelor ad"erse. -si pastra confi&uratia, desi se opri brusc din miscarea ei laterala si se lansa e(act catre
centrul celor opt stele, unde asteptau optzeci si doi de soldati.
'opa-opa! facu un 2rifon. Au o formatie!
)robabil c-au construit-o in astea cinci minute, comenta 0o-moe. $aca i-am fi atacat atunci, i-am
fi putut distru&e.
6as-o moarta, 0omoe! sopti #ee. Ai "azut cum a zburat tipul ala! A ocolit fara s-atin&a nici un
perete. )oate ca au toti cirli&e, te-ai &indit la asta/ Oricum, e clar c-au ce"a nou.
Formatia era ciudata. %n patrat din trupuri strins lipite intre ele, in fata, alcatuind un zid. -ndaratul lui,
un cilindru, lun& de doi baieti si cu circumferinta de sase baieti, cu membrele intinse si in&etate, asa incit n-
ar fi putut sa se tina unul de celalalt. ,otusi se mentineau laolalta, de parca ar fi fost le&ati asa cum si erau,
de fapt.
$in interiorul formatiunii, $ra&onii tra&eau cu ma(ima precizie, obli&indu-i pe inamici sa nu scoata
capul dinapoia stelelor.
4aatu-ala-i descis la spate, zise #ee. )utem cadea inapoia lor...
6asa "orba si fa-o! se rasti 0omoe. Apoi se adresa baietilor sai, comandindu-le sa se lanseze catre
pereti si sa ricoseze inapoia ad"ersarilor.
-n a&itatia pro"ocata de lansarea lor, in "reme ce 2rifonii ramasesera lipiti de stele, formatiunea
$ra&onilor se despica in doua, sub apasarea baietilor dinauntru1 aproape imediat, cele doua fra&mente isi
in"ersara sensul zborului, re"enind spre poarta $ra&onilor. Cei mai multi 2rifoni trasera in ele si in $ra&onii
ce le insoteau1 ,i&rii ii atacara pe supra"ietuitori din spate.
,otusi ce"a parea in nere&ula. 7illiam #ee se &indi pentru o clipa si intelese ce anume era.
Formatiunile acelea nu-si puteau scimba directia cu l?BJ in timpul zborului, decit daca erau impinse de
altceva care se deplasa in directie opusa1 iar daca acel altce"a reusise sa impin&a masa a douazeci de soldati,
insemna ca a"ea o "iteza mare.
Atunci ii si zari: sase $ra&oni lin&a poarta lui. $upa luminitele de pe costume, se "edea ca trei dintre
ei erau scosi din lupta, iar doi atinsi1 unul sin&ur era ne"atamat. +ici un pericol. #ee tinti calm inspre ei,
apasa pe tra&aci, si...
+u se intimpla nimic.
6uminile se aprinsera.
:ocul se terminase!
$esi pri"ea ciar intr-acolo, #ee a"u ne"oie de cite"a clipe sa priceapa ce se petrecuse. )atru $ra&oni
apasau cu castile pe colturile portii, iar al cincilea tocmai trecuse prin ea. Efectuasera ritualul in"in&atorilor.
Erau nimiciti, de-abia reusisera sa scoata din lupta citi"a inamici, dar a"usesera indrazneala sa efectueze
ritualul si sa inceie jocul ciar sub nasul dusmanilor.
Abia atunci intelese #ee ca, potri"it re&ulamentului, Armata $ra&on nu numai ca inceiase jocul, ci il
si cisti&ase. 6a urma urmei, indiferent ce s-ar fi intimplat, nu erai confirmat ca in"in&ator daca nu a"eai
destui soldati nein&etati care sa atin&a colturile portii si sa treaca prin ea, in coridorul ad"ersarilor, in felul
acesta se putea afirma ca ritualul final era chiar "ictoria. Cu si&uranta, portile salilor de lupta asa stiau.
)oarta profesorilor se descise si in sala intra maiorul Anderson.
Ender! stri&a el pri"ind in jur.
%nul dintre $ra&onii in&etati incerca sa-i raspunda, dar ma(ilarele ii erau imobilizate de casca
de"enita ri&ida. Anderson se apropie si-l dez&eta.
Ender zimbea.
.-am in"ins din nou, domnule, rosti el.
)rostii, Ender, raspunse calm Anderson. ,e-ai luptat cu 2rifonii si cu ,i&rii.
Ciar asa prost ma credeti/
$upa aceasta mane"ra, stri&a Anderson, re&ulamentul se modifica. )entru a descide poarta, e
necesar ca toti soldatii inamicului sa fie scosi din lupta sau in&etati!
Oricum, nu tinea decit prima data, murmura Ender.
0aiorul ii intinse cirli&ul. Ender dez&eta toti soldatii din sala.
6a dracu9 cu protocolul! 6a dracu9 cu toate!
'ei! stri&a el cind Anderson se indeparta. Ce "a fi data "iitoare/ Armata mea intr-o cusca, fara
arme, impotri"a tuturor armatelor din scoala/ Ce-ar fi sa e&alam nitel sansele/
Se auzi un murmur de incu"iintare din partea celorlalti baieti, si nu numai dinspre $ra&oni. 0aiorul
nici macar nu se intoarse.
Ender, daca tu esti de cealalta parte, sansele n-or sa fie e&ale indiferent care ar fi conditiile!
Asa-i! racnira baietii. 0ulti risera. ,alo 0omoe incepu sa bata din palme.
En-der 7i&-&in! racni el. ,oti incepura sa aplaude si sa scandeze.
Ender trecu prin poarta inamica. Soldatii lui il urmara. Scandarile lor il insotira pe coridoare.
$iseara facem antrenament/ intreba ,om +ebunu9.
Ender clatina din cap.
0iine dimineata/
+u.
Arunci cind/
-n ce ma pri"este, niciodata.
Auzi murmurele dinapoia lui.
'ei, asta nu-i cinstit! zise un baiat. +u-i "ina noastra ca profesorii strica jocul. +u te poti opri sa
ne-n"eti pentru ca...
+u-mi mai pasa de joc! racni Ender si izbi cu palma in perete. .ocea lui rasuna pe coridoare. #aieti
din alte armate iesira la usi.
-ntele&eti/ "orbi el incet in tacerea care se lasase. Si sopti: :ocul s-a terminat.
)orni sin&ur spre camera lui. Ar fi "rut sa se intinda, dar nu putu, deoarece era ud. -i amintea tot ce se
intimplase azi si in furia lui smulse paturile, salteaua si le az"irli pe coridor. $upa aceea mototoli o uniforma
ca sa-i slujeasca drept perna si se trinti pe plasa din sirma intinsa pe cadrul metalic al patului. +u era deloc
confortabil, insa lui Ender nu-i pasa intr-atit incit sa se scoale.
Se asezase de numai cite"a minute, cind cine"a ciocani la usa.
)leaca, rosti el incet. Cel care batea nu-l auzi, sau il i&nora. -n cele din urma, ii spuse sa intre.
Era #ean.
Ster&e-o, #ean!
#aiatul incu"iinta din cap, dar ramase locului. -si pri"ea bocancii. Ender fu &ata sa urle la el, sa-l
injure, sa-l faca sa plece. .azu insa cit de isto"it arata piciul, cocirjat de epuizare si cu ocii incercanati de
nesomn1 cu toate acestea pielea ii era moale si stralucitoare, pielea unui copil, obrajii rotunzi si membrele
subtiri. -nca nu implinise opt ani. +u conta, era e(ceptional, si pasionat, si bun. Era un copil. Era tinar.
*+u, nu-i asa*, isi spuse Ender. *0ic, da. -nsa a trecut printr-o batalie cu o intrea&a armata depinzind
de el si de soldatii pe care i-a condus, s-a comportat minunat si am in"ins. Aici nu mai e "orba de tinerete.
+ici de copilarie.*
Considerind tacerea drept o aprobare de-a ramine, #ean inainta un pas. Abia atunci, Ender ii obser"a
irtia din mina.
Esti transferat/ intreba el. Era uluit, dar &lasul i se auzi plat, lipsit de interes.
6a -epuri.
Ender incu"iinta. *#ineinteles. Era e"ident. $aca nu pot fi in"ins, imi iau armata.*
Carn Carb5 e un tip bun, zise el. Sper c-o sa-ti recunoasca "aloarea.
Cam Carb5 a absol"it azi. A primit ordinul in timpul bataliei noastre.
Si acum cine-i comandantul -epurilor/
Eu, desfacu bratele, neajutorat, pustiul.
Ender pri"i ta"anul si incu"iinta iarasi.
#ineinteles. 6a urma urmei, n-ai decit cu patru ani sub "irsta re&ulamentara.
+u-i de ris. +u stiu ce se-ntimpla aici. ,oate scimbarile din joc... Si-acum, asta! +u sunt sin&urul
a"ansat, sa stii. Au absol"it jumatate din comandanti si au promo"at o multime dintre ai nostri sa comande
armatele alea.
)e cine-au mai transferat/
)ai... pe toti sefii de plutoane si secunzii lor.
Si&ur ca da. $aca au decis sa-mi distru&a armata, mi-o decimeaza. Sunt foarte meticulosi in tot
ceea ce fac.
,ot tu o sa-n"in&i, Ender. O stim cu totii. ,om +ebunu9 a zis: *Adica trebuie sa ma &indesc cum sa-
i bat pe $ra&oni/* ,oti stiu ca esti cel mai bun! +u te pot darima, indiferent ce-ar...
Au facut-o deja.
+u, Ender, nu te pot...
#ean, nu-mi mai pasa de jocul lor. +-o sa-l mai joc niciodata. S-a terminat cu antrenamentele. S-a
terminat cu bataliile. +-au decit sa-si lase biletelele pe podea1 eu nu ma mai duc! Am decis asta inainte de-a
intra in sala, azi. $e aceea "-am pus s-atacati poarta. +u credeam ca "oi reusi, dar nu-mi pasa. .oiam o iesire
spectaculoasa.
Sa-l fi "azut pe #ee. )ur si simplu nu reusea sa priceapa cum pierduse, desi mai a"eai numai sapte
baieti care-si puteau misca de&etele de la picioare, iar el a"ea doar trei care n-o puteau face.
$e ce sa "reau sa-l "ad pe #ee/ $e ce sa "reau sa bat pe cine"a/ Ender isi apasa palmele pe oci:
#ean, azi i-am facut rau lui #onzo. 6-am lo"it rau de tot.
O merita!
6-am lo"it si l-am pus jos. )arca era mort, asa ramasese. Si tot l-am mai lo"it.
#ean nu spuse nimic.
.oiam doar sa fiu si&ur ca n-o sa-mi mai faca niciodata "reun rau.
+-o sa-ti faca. 6-au trimis acasa.
$eja/
)rofesorii nu spun multe1 n-au spus niciodata. -nstiintarea oficiala spune ca a absol"it, dar in
dreptul destinatiei stii tu, scoala tactica, au(iliar, precomanda, na"i&atie scrie numai Carta&ena, Spania.
Acolo locuieste el.
0a bucur ca l-au absol"it.
Ce dracu9, Ender, noi ne bucuram c-a disparut! $aca am fi stiut ce-ti face, l-am fi mierlit pe loc. E
ade"arat c-a sarit cu toata &asca pe tine/
+u. A fost doar el si cu mine. A luptat cu onoare. *$aca n-ar fi fost onoarea lui, m-ar fi batut cu
totii. Atunci m-ar fi putut omori. Simtul onoarei lui mi-a sal"at "iata.* Eu n-am luptat cinstit, adau&a Ender.
0-am batut ca sa cisti&.
)ustiul rise.
Si-ai facut-o! 6-ai sutat de pe orbita.
O ciocanitura la usa. -nainte ca Ender sa poata raspunde, usa se descise. #aiatul se asteptase la alti
soldati de-ai sai. Era insa maiorul Anderson. -n urma lui intra colonelul 2raff.
Ender 7i&&in, rosti 2raff.
$a, domnule.
Comportamentul tau azi in sala a reprezentat un act de indisciplina care nu dorim sa se repete.
$a, domnule.
#ean se simti furios1 nu considera ca Ender merita mustruluit.
Sosise momentul sa se spuna unui profesor ce simtim noi despre ceea ce faceti!
Adultii il i&norara. Anderson ii intinse lui Ender o irtie. O coala de dimensiuni normale, nu unul din
biletelele folosite pentru ordinele interne in Scoala de 6upta1 era un intre& set de dispozitii. #ean stiu ce
insemna. %n ordin de transfer.
Absol"irea/ intreba el. Ender incu"iinta. $e ce-au intirziat atita/ +-ai decit doi-trei ani sub "irsta
minima. Stii deja sa umbli, sa "orbesti si sa te-mbraci sin&ur. Ce le-a mai ramas sa te-n"ete/
Ender clatina din cap.
Stii doar ca jocul a luat sfirsit. -mpaturi coala: +u-i deloc de"reme, imi pot anunta armata/
+u mai e timp, raspunse 2raff. +a"eta pleaca peste douazeci de minute. -n plus, e preferabil sa nu
mai "orbesti cu nimeni dupa primirea ordinului de transfer. $espartirea este mai usoara.
)entru ei sau pentru "oi/ intreba Ender. +u astepta raspuns. Se rasuci iute spre #ean, il prinse de
mina pentru o clipa, apoi porni catre usa.
Stai asa, stri&a pustiul. %nde te duci/ 6a ,actica/ +a"i&atie/ Au(iliare/
6a Scoala de Comanda, raspunse Ender.
're-comanda/
Comanda, repeta baiatul si iesi. Anderson il urma indeaproape.
#ean il prinse de mineca pe 2raff:
$ar nimeni n-ajun&e la Scoala de Comanda inainte de saisprezece ani!
Colonelul ii indeparta mina si iesi, incizind usa.
#ean ramase sin&ur in camera, incercind sa intelea&a ce insemnau toate astea. +imeni nu intra in
Scoala de Comanda fara trei ani de pre-comanda in Scoala ,actica sau Au(iliara. $e fapt, nimeni nu parasea
Scoala de 6upta fara un sta&iu de cel putin sase ani si Ender facuse doar patru.
*Sistemul se naruie. Clar! Fie ca cine"a de sus a luat-o razna, fie ca s-a intimplat ce"a rau cu razboiul,
cu ade"aratul razboi, cel cu &indacii. $e ce altfel ar fi de acord sa distru&a sistemul de antrenamente, sa
distru&a jocul, asa cum o fac/ $e ce altfel ar pune un pici ca mine la comanda unei armate/*
#ean se &indi la toate astea in timp ce mer&ea pe coridoare, spre patul sau. 6uminile se stinsera e(act
cind ajunse. Se dezbraca pe intuneric, bijbiind ca sa-si puna ainele intr-un dulap pe care nu-l putea zari. Se
simtea in&rozitor. 6a inceput, crezu ca-i era teama sa conduca o armata, dar nu acesta era moti"ul. Stia ca
a"ea sa fie un comandant bun. Simtea ca ar fi "rut sa plin&a. +u mai plinsese din primele zile de la "enirea
aici, cind il coplesise dorul de casa. -ncerca sa defineasca senzatia aceea care-i punea un nod in &it si-l facea
sa suspine inabusit, indiferent cit s-ar fi straduit s-o alun&e. Se musca de palma ca s-o opreasca, ca s-o
inlocuiasca cu durere. +u reusi. +-a"ea sa-l mai re"ada niciodata pe Ender. Odata identificata cauza, senzatia
putea fi controlata. Se intinse pe spate si se sili sa parcur&a rutina rela(arii, pina simti ca-i trece plinsul. Apoi
aluneca in somn. 0ina lui era in apropierea &urii. 8acea pe perna, ezitanta, de parca #ean nu se putea decide
ca sa-si roada un&iile, sau sa-si su&a de&etul. Fruntea ii era incruntata si asudata. 4espira usor si intretaiat.
Era un soldat si daca cine"a l-ar fi intrebat ce dorea sa fie cind o sa ajun&a mare, n-ar fi stiut ce insemna asta.
333
Cind intra in na"eta, Ender obser"a pentru prima oara ca &radele de pe uniforma maiorului Anderson
se scimbasera.
$a, rosti 2raff, acum e colonel. $e fapt, din aceasta dupa-amiaza, maiorul Anderson a de"enit
seful Scolii de 6upta. Eu am capatat alte insarcinari.
Ender nu intreba care anume.
2raff se aseza intr-un fotoliu in fata lui si-si prinse centura. 0ai era un sin&ur pasa&er: un indi"id
tacut, in aine ci"ile, care fusese prezentat drept &eneralul )ace. A"ea doar o &eanta, la fel ca Ender. Cum"a,
baiatul se simtea linistit si multumit ca nici 2raff nu a"ea ba&aje.
-n timpul calatoriei, Ender "orbi o sin&ura data:
$e ce mer&em pe )amint/ intrebase el. Credeam ca Scoala de Comanda e in centura de asteroizi.
Asa-i, incu"iintase 2raff. -nsa Scoala de 6upta n-are docuri pentru na"e interplanetare. Asa incit ai
capatat o scurta permisie.
#aiatul "oi sa intrebe daca asta insemna ca-si putea "izita familia. $ar deodata, &indul ca ar fi fost
posibil il sperie, si nu mai intreba. -ncise ocii si incerca sa doarma. -n spatele lui, &eneralul )ace il studia1
in ce scop, nu putea banui.
Cind aterizara in Florida, era o dupa-amiaza torida de "ara. Ender fusese atita "reme lipsit de soare,
incit lumina aproape il orbi. 0iji ocii, stranuta si isi dori sa re"ina intr-o incinta. ,otul era indepartat si plat1
solul, lipsit de curba ascendenta a podelelor din Scoala de 6upta, parea &ata sa se prabuseasca. Ender a"ea
permanent senzatia ca se afla in "irful unui pisc. 4eala forta &ra"itationala se simtea altfel1 isi tirsiia
picioarele cind umbla. %ra )amintul. .roia sa se intoarca acasa, inapoi la Scoala de 6upta, sin&urul loc din
uni"ers caruia ii apartinea.
Arestat$!
ste un act firesc, nu$ "eneralul 'ace este seful politiei mi litare, iar in Scoala de
Lupta a avut loc un deces.
#-am fost instiintat daca colonelul "raff a fost avansat, ori trimis inaintea tribunalului
militar. Doar ca e transferat si trebuie sa raporte)e Amiralului.
un semn bun sau rau$
-ine stie$ 'e de o parte, nder 4iggin a supravietuit si a depasit un prag3 a absolvit
intr-o maniera e!ceptionala in privinta asta trebuie sa recunosti meritul batrinului "raff. 'e
de alta parte, se pune problema celui de-al patrulea pasager din naveta. -el din sicriu.
Al doilea deces din istoria scolii. -el putin de data asta n-a fost o sinucidere.
'rin ce-i mai buna o crima, maior %mbu$
#-a fost o crima, domnule colonel. Avem inregistrari video din noua unghiuri. #imeni
nu-l poate invinui pe nder.
Dar poate fi invinuit "raff. Oricum, s-a terminat3 civilii pot rascoli arhivele si pot
hotari cum ar fi fost mai bine. Sa ne decore)e daca cred ca am procedat corect, sa ne ia pensiile
si sa ne bage la-nchisoare daca vor decide ca am gresit. -el putin au avut bunul simt sa nu-i
spuna lui nder ca baiatul a murit...
#u-i prima oara...
,da, nici despre Stilson nu i-au )is.
'ustiul ma sperie.
nder 4iggin nu-i un ucigas! 'ur si simplu, el invinge... total. Daca-i vorba de speriat,
sa se sperie gindacii!
Aproape ca ti-e mila de ei, cind stii ca-l vor infrunta.
Singurul pentru care mi-e mila este chiar nder. Dar nu indea&uns ca sa le sugere) s-o
lase mai moale. Am capatat acces la rapoartele primite de "raff. -hestiile legate de miscarile
flotei... pina acum dormisem fara vise.
Am intrat in cri)a de timp$
#-ar fi trebuit s-aduc vorba despre asta. Sunt date secrete.
Stiu.
Sa )icem doar atit: nu l-au adus deloc devreme la Scoala de -omanda. 'oate chiar cu
doi ani prea tir)iu.
Capitolul l3
,ALE$TI$E
-opii$
Frate sl sora. S-au ascuns in retea sub cinci identitati succesive... scriind pentru
companii care le plateau timpii de acces, chestii de-astea... A durat al dracului de mult pina i-am
descoperit.
-e ascund$
'ot fi mai multe lucruri. Secretul cel mai important este insa virsta lor. (aiatul are
paispre)ece ani, fata doispre)ece.
-are este Demostene$
Fata. -ea de doispre)ece ani.
Scu)a-ma! #u cred ca-i amu)ant, dar nu m-am putut abtine sa nu rid. -ind ma gindesc
cite gri&i ne faceam, cum ne-am chinuit sa-i convingem pe rusi sa nu-l ia pe Demostene in serios,
pentru ca-l avem pe Loc0e drept dovada ca nu toti americanii sunt dementi iubitori de ra)boi.
Frate si sora, la pubertate...
%ar numele lor de familie este 4iggin.
Ah! O coincidenta$
Acel 4iggin e un tert. i sunt unu si doi.
!celent! /usii n-o vor crede niciodata...
-a Demostene si Loc0e nu se gasesc sub controlul nostru ca 4iggin.
Sa fie oare o conspiratie$ %i manipulea)a cineva$
#-am reusit sa depistam nici un contact intre ei si un adult care sa-i diri&e)e.
Asta nu inseamna ca cineva n-ar fi putut inventa o metoda pe care sa n-o poti depista.
greu de cre)ut ca doi copii...
Am discutat si cu colonelul "raff, cind a sosit de la Scoala de Lupta. l considera ca
nimic din ce-au facut acesti copii nu le depaseste posibilitatile. 'ractic, capacitatile lor sunt
identice cu ale lui... 4iggin. #umai temperamentele difera. L-a surprins insa orientarea celor
doua persona&e. %n mod clar, Demostene e fata, insa "raff spunea ca ea a fost respinsa de la
Scoala de Lupta pentru ca era prea pasnica, prea concilianta, si mai ales prea empatica.
#-aduce deloc cu Demostene...
'e cind baiatul are sufletul, unui sacal.
#u cumva tocmai Loc0e a fost recent apreciat drept *singura minte cu adevarat
deschisa a Americii+$
greu de inteles ce se intimpla de fapt. *otusi "raff a recomandat, si sunt de acord cu
el, sa-i lasam in pace. Sa nu-i demascam. Sa nu raportam nimic oficial, doar ca s-a constatat ca
Loc0e si Demostene nu au legaturi cu strainatatea si nici cu vreo grupare din interior,
e!ceptindu-le pe cele recunoscute public in retele.
Altfel )is, sa-i declaram curati.
Stiu ca Demostene pare periculos, partial tocmai pentru ca el sau ea are un
numar asa mare de admiratori. ,ie insa mi se pare semnificativ faptul ca cel mai ambitios dintre
ei a ales persona&ul moderat si intelept. #u uita ca ei nu fac altceva decit sa scrie. Au influenta,
dar n-au putere.
!perienta mea ma invata ca influenta inseamna putere.
Daca vreodata vor depasi masura, ii putem demasca e!trem de usor.
#umai in urmatorii citiva ani. -u cit asteptam mai mult, ei vor inainta in virsta si va fi
mai putin socant cind se va afla cine sunt de fapt.
Stii ce au fost manevrele trupelor rusesti. !ista posibilitatea ca Demostene sa aiba
dreptate. Si atunci...
Ar fi bine sa-l avem la indemina. (ine! Deocamdata ii lasam in pace. Dar urmareste-i.
(ineinteles, eu va trebui sa gasesc modalitati de a-i calma pe rusi.
-n ciuda indoielilor personale, .alentine &asea amuzant sa fie $emostene. Acum rubrica ei era
preluata de aproape toate retelele info din tara si era placut sa "ezi cum banii se adunau in conturi. $in cind
in cind, $emostene dona o suma, atent calculata, unui candidat sau unei cauze1 suficient pentru ca donatia sa
fie remarcata, totusi nu atit de mult incit respecti"ul sa aiba impresia ea se incerca influentarea lui. .alentine
primea atit de multe scrisori, incit reteaua ii an&ajase o secretara sa raspunda unor subiecte comune.
Scrisorile din partea unor lideri nationali si internationali, uneori ostili, alteori prietenosi, intotdeauna le citea
impreuna cu )eter, rizind deseori incintati ca a-semenea oameni scriau unor copii, fara sa aiba abar care
era ade"arul.
Alteori insa, fata se simtea rusinata. ,atal ei il citea cu re&ularitate pe $emostene1 pe 6oc;e nu-l citea
niciodata sau, daca o facea, nu "orbea nimic despre asta. 6a cina, obisnuia sa repete una din ar&umentatiile
facute de $emostene in articolul din ziua respecti"a. )eter era incintat *.ezi, se do"edeste ca oamenii
obisnuiti sunt interesati* dar .alentine se simtea rusinata pentru tatal ei. *$aca "a afla "reodata ca eu
scriam articolele despre care ne po"estea si ca nu credeam nici macar jumatate din lucrurile pe care le
spuneam, ar fi minios si umilit.*
6a scoala fusese cit pe-aci sa-i demaste pe amindoi, cind profesorul ei de istorie le daduse sa faca o
comparatie intre doua articole mai "eci ale lui 6oc;e si $emostene. $in neatentie, .alentine facuse o
analiza e(ceptionala. $upa aceea, se straduise din rasputeri s-o con"in&a pe directoare sa nu-i publice eseul
in aceeasi retea care a"ea rubrica lui $emostene. )eter fusese necrutator: *Este prea in stilul lui ca sa apara.
$aca nu te poti controla, o sa fiu ne"oit sa anunt moartea lui $emostene.*
Cu toata e(plozia de atunci, )eter o infricosa mai mult cind tacea. Asa se intimplase cind $emostene
primise in"itatia de-a se alatura Comitetului )rezidential *Educatia .iitorului*, o or&anizatie de elita care
a"ea scopul de-a nu face nimic, dar in modul cel mai &randios cu putinta. .alentine crezuse ca )eter a"ea s-o
considere un triumf, insa nu se intimplase asa.
4efuza, ii spusese el.
$e ce/ +u "oi a"ea absolut nimic de facut si ciar au anuntat ca, respectind bine cunoscuta dorinta
de anonimat a lui $emostene, toate sedintele se "or desfasura prin retea. -n felul asta capata statutul unei
persoane respectabile, si...
Si esti multumita ca mi-ai luat-o inainte.
)eter, nu-i "orba de tine si de mine, e "orba de 6oc;e si $emostene. +oi i-am creat. Ei nu sunt
reali. -n plus, solicitarea asta nu inseamna ca-l apreciaza pe $emostene mai mult decit pe 6oc;e, ci doar ca el
are o baza de sustinere mai lar&a. Stiai ca asa "a fi. +umirea lui multumeste pe toti so"inii si rusofobii.
+u trebuia sa se-ntimple asa! 6oc;e trebuia sa fie cel respectat.
)ai este! 4espectul real se instaleaza mai incet decit respectul oficial. )eter, nu te supara pe mine
pentru ca am facut bine ceea ce mi-ai zis tu sa fac!
-nsa baiatul ramasese furios zile intre&i si de atunci o lasase pe ea sa-si conceapa sin&ura articolele, in
loc sa-i spuna ce anume sa scrie. Crezuse probabil ca in felul acesta calitatea te(telor lui $emostene a"ea sa
scada, dar daca intr-ade"ar asa se intimpla, nimeni n-o sesiza. )oate ca-l miniase si mai mult faptul ca
.alentine nu "enise la el plin&ind, sa-i ceara ajutorul. Fata fusese prea multa "reme $emostene ca sa mai aiba
ne"oie de cine"a care sa-i spuna ce ar fi crezut acesta despre diferite subiecte.
Si pe masura ce corespondenta ei cu alti cetateni acti"i politic crescu, incepu sa afle lucruri, informatii
care pur si simplu nu erau accesibile marelui public. Fara sa "rea, unii ofiteri cu care coresponda scapau
anumite amanunte, iar ea si )eter le pusera cap la cap, construind un tablou fascinant si inspaimintator al
acti"itatilor ,ratatului .arso"ia. -ntr-ade"ar, se pre&atea de razboi, un razboi planetar si sin&eros. $emostene
nu &resise, suspectind ,ratatul ca nu respecta pre"ederile 6i&ii.
,reptat, personajul ei incepu sa capete o "iata proprie. %neori, la sfirsitul unei sedinte de redactare,
.alentine se trezea &indind ca $emostene, aprobind idei ce nu trebuiau sa fie decit afirmatii precis calculate.
-ar alteori, citea eseurile lui 6oc;e, scrise de )eter, si se simtea e(asperata de e"identa lui orbire fata de ceea
ce se intimpla.
)oate ca-i imposibil sa imbraci o identitate fara sa de"ii ceea ce pretinzi ca esti. Se &indi la acest lucra,
il intoarse pe toate fetele pentru cite"a zile, apoi scrise un articol pornind ciar de la premisa respecti"a,
aratind ca politicienii care se prosternau inaintea rusilor in scopul mentinerii pacii a"eau, in cele din urma, sa
ajun&a sa-i sustina in orice intreprindere. Era un act incisi" la adresa partidului aflat la putere si primi o
sumedenie de scrisori pe tema aceea. -n acelasi timp, incetase s-o mai sperie ideea ca se transforma, intr-o
anumita masura, in $emostene. *El e mai inteli&ent decit )eter, si ciar mai inteli&ent decit l-am crezut eu*,
isi spunea.
2raff o astepta dupa inceierea orelor de scoala. Statea rezemat de masina. )urta aine ci"ile si se
in&rasase, asa incit fata nu-l recunoscu imediat. -nsa el ii facu semn cu mina si ciar inainte de-a se prezenta,
.alentine isi reaminti cum il cema.
+u mai scriu nici o scrisoare, ii zise. +ici pe aceea n-ar fi trebuit s-o scriu!
$eci banuiesc ca nu-ti plac medaliile.
+u prea.
'ai sa facem o plimbare impreuna, .alentine.
+u ma plimb cu strainii.
#arbatul ii intinse o irtie. Era un acord semnat de ambii ei parinti.
-ntele& ca nu esti un strain. %nde mer&em/
Sa "izitam un tinar soldat, "enit in permisie in 2reensboro.
Fata sui in automobil.
Ender n-are decit zece ani, spuse ea. 0i s-a parut ca ne-ai zis ca prima lui permisie "a fi la
doisprezece ani.
A absol"it mai multe clase intr-un an.
$eci e bine/
-ntreaba-l cind o sa-l "ezi.
$e ce tocmai eu/ $e ce nu toata familia/
2raff suspina.
Ender "ede lumea in felul lui personal. A trebuit sa-l con"in&em sa se intilneasca cu tine. +u l-au
interesat nici )eter, nici parintii tai. .iata din Scoala de 6upta a fost... intensa.
Ce "rei sa zici/ C-a innebunit/
$impotri"a, este persoana cea mai intrea&a la minte pe care o cunosc. E suficient de lucid ca sa
intelea&a ca parintii lui n-ar fi incintati sa redescida o caseta afecti"a, incisa atit de ermetic cu patru ani in
urma. -ar in pri"inta lui )eter... nici macar n-am su&erat "reo intilnire, de aceea n-a a"ut ocazia sa ne dea
dracului.
-esira pe 6a;e #randt 4oad si ocolira lacul, urmind un drum serpuitor pina ajunsera inaintea unei "ile
mari din cerestea alba, care acoperea o intrea&a colina. $e o parte se intindea lacul #randt, iar de cealalta un
elesteu cu suprafata de peste doua ectare.
Casa a fost construita de *0edl5 0ist-E-4ub*, e(plica 2raff. F- a cumparat-o acum "reo douazeci
de ani. Ender a insistat ca discutia "oastra sa nu fie inre&istrata. --am promis-o si pentru a "a asi&ura de asta,
"eti fi pe o pluta construita ciar de el. ,e pre"in totusi ca dupa ce "eti termina, intentionez sa te intreb ce s-a
petrecut. +u esti obli&ata sa-mi raspunzi, insa sper c-o "ei face.
+u mi-am adus un costum de baie.
-ti putem oferi noi unul/
Care sa n-aiba microfoane/
,rebuie sa e(iste si un anumit &rad de incredere. $e pilda, eu cunosc ade"arata identitate a lui
$emostene.
.alentine se simti strabatuta de un fior de teama, dar nu spuse nimic.
Am aflat-o dupa ce am parasit Scoala de 6upta. -n toata lumea suntem poate "reo sase care-i
cunoastem numele ade"arat. Fara sa-i punem la socoteala pe rusi numai $umnezeu stie ce informatii au
ei. ,otusi $emostene nu trebuie sa se teama. Se poate increde in discretia noastra. ,ot asa cum eu ma incred
ca el nu-i "a spune lui 6oc;e ce s-a petrecut azi, aici. -ncredere reciproca. +e spunem unii altora anumite
lucruri.
Fata nu se putea decide daca ei erau de acord cu $emostene sau cu .alentine 7i&&in. -n prima
"arianta, n-ar fi a"ut incredere in ei1 in a doua, poate ca da. Faptul ca nu "oiau sa-i po"esteasca lui )eter cele
intimplate su&era ca erau constienti de diferenta dintre ei. +u mai pierdu timpul sa se intrebe daca ea insasi
mai stia care era diferenta aceea.
Spuneai ca el a construit pluta. $e cind e aici/
$e doua luni. -ntentionasem ca permisia sa dureze doar cite"a zile. $ar, "ezi tu, nu mai pare
interesat sa-si continue instruirea.
Aa! $eci "oi fi iarasi factorul terapeutic.
$e data asta nu te putem cenzura. )ur si simplu, riscam. A"em mare ne"oie de fratele tau.
Omenirea se &aseste la raspintie.
.al crescuse indeajuns ca sa stie e(act in ce pericol se afla lumea. Si fusese de suficienta "reme in
pielea lui $emostene ca sa nu ezite sa-si indeplineasca datoria.
%nde este/
:os, la debarcader.
%nde-i costumul de baie/
Ender nu flutura bratul, "azind-o cum cobora colina si nici nu zimbi cind .alentine pasi pe pontonul
plutitor. -nsa fata stiu ca se bucura s-o "ada, stiu din felul in care ocii lui ii pri"eau intruna fata.
Esti mai inalt decit tineam minte, rosti ea prosteste.
Si tu, raspunse baiatul. Eu imi aminteam ca erai frumoasa.
0emoria iti poate juca feste.
+u! Cipul ti-a ramas la fel, dar eu nu mai tin minte ce inseamna frumos. 'aide! 'ai sa iesim pe
lac.
.alentine pri"i neincrezatoare pluta micuta.
+umai sa nu stai in picioare pe ea, zise Ender. %rca pe pluta in patru labe: E primul lucru pe care l-
am construit cu miinile mele, de cind ne jucam cu cuburile. Cladirile anti-)eter.
Ea rise. Obisnuiau sa construiasca cladiri care sa ramina in picioare, ciar si dupa ce se indepartau
multe din suporturile "izibile. 6a rindul lui, )eter scotea cite un cub dintr-un loc sau altul, pentru ca structura
sa ramina fra&ila si sa se naruie la prima atin&ere intimplatoare. Era un ticalos, totusi constituia un fel de
focar al copilariei lor.
)eter s-a scimbat, spuse fata.
'ai sa nu discutam despre el.
#ine.
Sui si ea pe pluta, nu cu aceeasi de(teritate. Ender lua o "isla si inaintara incet spre mijlocul apei.
.alentine obser"a cu &las tare ca era bronzat si musculos.
0uscii se datoreaza Scolii de 6upta. #ronzul este de aici. Stau mult pe lac. Cind inot, parca n-as
mai a"ea &reutate. $uc dorul imponderabilitatii. Si-n plus, de aici, de pe lac, terenul se ridica de jur-imprejur.
Ca si cum te-ai afla pe fundul unui castron.
Am trait patru ani intr-un asemenea loc.
$eci acum suntem straini/
+u-i asa, .alentine/
+u, raspunse ea. -ntinse mina si-l atinse pe picior. Apoi, brusc, il strinse de &enunci, in locul unde
Ender se &idilase intotdeauna.
$ar aproape in acelasi moment, baiatul ii prinse inceietura miinii. Strinsoarea lui era foarte puternica,
desi palmele ii erau mai mici decit ale ei, iar bratele subtiri. )entru o clipa, paru amenintator1 apoi se rela(a.
A, da, rosti el. Obisnuiai sa ma &idili.
+-o mai fac, isi retrase mina .alentine.
.rei sa-noti/
-n loc de raspuns, ea se lasa in apa, peste mar&inea plutei. Apa era limpede si curata, si nu a"ea clor.
-nota o "reme, dupa aceea re"eni la pluta si se intinse sub razele soarelui. O "iespe ii dadu tircoale, apoi
ateriza lin&a capul ei. Stia ca era acolo si, in mod obisnuit, i-ar fi fost frica. +u insa si azi. *6as-o sa se
plimbe, las-o sa se incalzeasca la soare ca si mine.*
Apoi pluta se le&ana si, intorcindu-se, il "azu pe Ender stri"ind calm "iespea cu "irful unui de&et.
Sunt rele, rosti el. ,e-nteapa fara sa astepte sa fie mai intii insultate. 8imbi: Am in"atat despre
strate&ia de pre"enire. Sunt foarte bun. +u m-a batut nimeni, niciodata. Sunt cel mai bun soldat pe care l-au
a"ut "reodata.
Cine s-ar fi asteptat la altce"a/ replica .alentine. Esti un 7i&&in.
-ndiferent ce-ar putea insemna asta.
-nseamna ca "ei face o scimbare in lume.
Si-i po"esti cu ce se ocupau ei.
Citi ani are )eter, paisprezece/ $eja planuieste sa cucereasca lumea/
Se crede Ale(andru cel 0are. Si de ce n-ar fi/ $e fapt, de ce n-ai fi si tu$
+u putem fi doi Ale(andru.
$oua fete ale aceleiasi monede. -ar eu sunt metalul dintre ele. -n timp ce "orbea, se intreba daca
era ade"arat. -mpartise atitea cu )eter in acesti ultimi ani, incit ciar atunci cind se &indise ca-l dispretuia, ea
il intele&ea. -n "reme ce Ender fusese pina acum doar o amintire. %n baiat micut si fra&il, care a"ea ne"oie
de protectia ei. +u acest barbat in miniatura, cu oci reci si piele intunecata, care ucidea "iespile cu mina
&oala. *)oate ca el, si )eter si eu suntem la fel si am fost asa de la inceput. )oate ca doar &elozia ne-a facut sa
ne credem diferiti.*9
+ecazul cu monedele este ca atunci cind o fata e-n sus, cealalta e-n jos.
*-ar acum crezi ca esti jos.*
.or sa te incurajez sa continui studiile.
+u sunt studii, ci jocuri. :ocuri de la inceput pina la sfirsit1 numai ca ei scimba re&ulile de cite ori
au cef. 4idica un brat moale: .ezi firele marionetei/
$ar si tu te poti folosi de ei.
+umai daca "or sa fie folositi. +umai daca cred ca ei te manipuleaza. +u, e prea &reu, m-am
saturat. -n clipa cind incep sa fiu fericit, in clipa cind cred ca ma pot descurca, "ira in mine alt cutit. Am
cosmaruri si aici. .isez ca-s in &ra"itatie. -ar ei scimba permanent directia &ra"itatiei. $e aceea, nu pot
ateriza pe peretele spre care m-am lansat. +-ajun& niciodata acolo unde "oiam. Si-i ro& mereu sa ma lase sa
plec, dar ei nu "or si ma tra& inapoi.
-i sesiza minia din "oce si banui ca era indreptata impotri"a ei.
Cred ca pentru asta ma aflu aici. Ca sa te tra& inapoi.
Eu n-am "rut sa te intilnesc.
0i-au spus.
0a temeam ca te mai iubesc.
Si eu speram.
,eama mea si speranta ta... s-au indeplinit amindoua.
Ender, e ade"arul ade"arat. )oate ca suntem copii, dar nu suntem lipsiti de putere. Am jucat destul
dupa re&ulile lor si a de"enit jocul nostru. Cicoti: Acum fac parte dintr-o comisie prezidentiala. )eter e tare
furios.
)e mine nu ma lasa sa folosesc retelele. +u e(ista nici un calculator, e(ceptind pro&ramele casnice
care monitorizeaza sistemul de securitate si luminile. Cestii "eci, instalate acum o suta de ani, cind
construiau calculatoare care nu se cuplau cu nimic altce"a. 0i-au luat armata, mi-au luat pupitrul si stii ce"a/
Ciar ca nu-mi pasa!
)robabil ca esti propriul tau prieten.
Eu, nu. Amintirile mele.
Atunci asta esti tu ceea ce-ti amintesti.
+u. Amintirile mele despre straini. Amintirile mele despre &indaci.
.alentine se cutremura, parca strabatuta de un neasteptat fior rece.
4efuz sa ma mai uit la filmele cu &indaci! Sunt intotdeauna la fel.
Eu le-am studiat ore intre&i. Felul cum se misca na"ele lor prin spatiu... Si inca ce"a, de care mi-
am dat seama abia aici, pe lac. ,oate ima&inile in care &indacii si oamenii se infrunta direct pro"in din )rima
-n"azie. -n cadrele din a $oua -n"azie, unde soldatii nostri poarta uniforme F-, &indacii sunt intotdeauna deja
morti. 8ac peste tot, prabusiti peste comenzi. +ici un semn de lupta, nimic. -ar din batalia lui 0azer
4ac;am... nu mi s-a aratat nici macar o foto&rafie.
)oate ca-i "orba de o arma secreta.
+u, nu, nu ma intereseaza felul cum au murit. E "orba de &indacii insisi. +u stiu nimic despre ei si
totusi intr-o buna zi se pare ca "a trebui sa-i infrunt. Am disputat multe batalii in "iata mea, uneori jocuri,
alteori... nu. $e fiecare data am in"ins pentru ca am inteles felul in care &indea inamicul meu. 6-am inteles
dupa cum se comporta. -mi puteam da seama ce credea c-o sa fac eu si cum ar fi "rut sa se desfasoare lupta.
Si ma adaptam. 0a pricep bine la asta. Sa intele& cum &indesc altii.
#lestemul copiilor 7i&&in...
.alentine &lumea, totusi o infricosa &indul ca Ender ar fi putut s-o cunoasca la fel de bine ca si pe
inamicii lui. )eter o intelesese dintotdeauna, sau cel putin asa credea el1 era insa o asemenea lepadatura
morala, incit fata nu se simtise niciodata stinjenita cind ii &icise ciar si &indurile cele mai urite. $ar
Ender... n-ar fi dorit s-o *citeasca*. S-ar fi simtit dezbracata in fata lui. S-ar fi rusinat.
Crezi ca nu-i poti bate pe &indaci daca nu-i cunosti.
+u-i doar atit. Stind sin&ur aici si nea"ind ce face, m-am &indit si la mine. Am incercat sa-ntele& de
ce ma detest atit de mult.
+u-i ade"arat, Ender...
+u-mi spune: *+u-i ade"arat, Ender.* 0i-a trebuit mult timp sa-mi dau seama de lucrul asta dar,
crede-ma, asa-i! 0a urasc pe mine insumi. Si am ajuns la urmatoarea concluzie: in clipa cind imi intele& cu
ade"arat inamicul, cind il intele& indeajuns de bine ca sa-l pot in"in&e, in acel moment eu il si iubesc. Cred
ca-i imposibil sa intele&i cu ade"arat pe cine"a, ce "rea el, ce crede el si sa nu-l iubesti asa cum se iubeste el
pe sine. Si atunci, in clipa aceea, cind il iubesc...
-l infrin&i. )entru o clipa, .alentinei nu-i mai fu teama ca Ender a"ea s-o intelea&a si pe ea.
+u, n-ai inteles. -l distrug! Fac in asa fel incit sa-i fie imposibil sa-mi mai faca rau "reodata. -l
stri"esc si-l zdrobesc, pina nu mai e!ista.
#a nu-i ade"arat.
-ar acum frica re"eni, mai puternica decit inainte. *)eter s-a cumintit, insa tu... pe tine te-au
transformat intr-un uci&as. $oua fete ale aceleiasi monede, dar ce-nseamna fiecare/*
.al, eu am facut cu ade"arat rau unor persoane. +u in"entez nimic.
Stiu, Ender. *Cum imi "ei face mie rau/*
.ezi in ce ma transform, .al/ intreba el incetisor. )ina si tu te temi de mine. Si-i atinse obrazul, atit
de usor, incit fata fu &ata sa izbucneasca in plins. Asa cum o atin&ea minuta lui de prunc. -si amintea &estul
acesta, atin&erea miinii moi si ne"ino"ate, pe obrazul ei.
+u-i asa, raspunse ea si in clipa aceea era ade"arat.
Ar trebui sa te temi.
*+u, n-ar trebui sa ma tem.*
O sa ti se umfle pielea, daca stai atita in apa. Si s-ar putea sa te atace si recinii.
Ender surise.
4ecinii au in"atat de mult sa ma lase-n pace.
Se catara totusi pe pluta, care se inclina si fu inundata de apa. .alentine o simti rece pe piele.
Sa stii ca )eter "a reusi. E suficient de inteli&ent ca sa nu &rabeasca lucrurile, dar "a izbuti sa-si
croiasca drum in sinul puterii daca nu imediat, atunci mai tirziu. -nca nu sunt si&ura daca asta o sa fie bine
sau rau. )eter poate fi crud, dar el stie cum poate obtine si pastra puterea si e(ista semne ca dupa ce se
termina razboiul cu &indacii, sau poate ciar mai de"reme, lumea se "a prabusi inapoi in aos. ,ratatul
.arso"ia se indrepta spre e&emonie inca inainte de )rima -n"azie. $aca o "or face si dupa...
$eci pina si )eter poate reprezenta o alternati"a mai buna.
Ai descoperit in tine semnele unui distru&ator, da/ Acelasi lucru este "alabil si pentru mine. )eter
n-are un monopol asupra raului, indiferent ce considera cei care i-au interpretat testele. Are insa calitati de
constructor: nu-i blind, dar nu mai distru&e orice lucru bun pe care-l intilneste. Odata ce-ti dai seama ca
puterea "a ajun&e intotdeauna la cei care tinjesc dupa ea, cred ca "ei fi de acord ca ar putea-o detine oameni
mult mai rai decit )eter.
Cu asa o recomandare, mai ca l-as "ota si eu.
%neori pare absolut prostesc. %n baiat de paisprezece ani si surioara lui mai mica planuind sa
cucereasca lumea... -ncerca sa rida. +u era nimic amuzant. $ar noi nu suntem copii obisnuiti!
.alentine incerca sa se ima&ineze aidoma celorlalte fete de la scoala. -ncerca sa-si incipuie o "iata
lipsita de responsabilitati pentru "iitorul lumii.
Eu nu cred la fel. Se intinse pe pluta, de parca putea ramine "esnic pe loc.
Era ade"arat. -ndiferent ce-i facusera lui Ender in Scoala de 6upta, ii distrusesera ambitia. )ur si
simplu nu mai dorea sa paraseasca apele incalzite de soare.
*+u*, intelese ea. *+u, el crede ca nu "rea sa plece de aici, totusi are prea mult din )eter. Sau prea
mult din mine. +ici unul dintre noi n-ar putea sa fie fericit mult timp fara sa faca nimic. Sau poate ca de
fapt, noi n-am putea fi fericiti traind fara altcine"a*.
Asa incit, incepu sa iscodeasca din nou:
Care-i persoana cea mai cunoscuta din intrea&a lume/
0azer 4ac;am.
Si daca tu "ei cisti&a urmatorul razboi, asa cum a facut 0azer/
4ac;am a reprezentat un noroc cior. O bafta... +imeni nu credea in el. S-a intimplat sa se
&aseasca in locul cu"enit, la momentul cu"enit.
$ar sa zicem ca asa "a fi si cu tine. Sa zicem ca-i infrin&i pe &indaci si numele tau "a fi cunoscut
asa cum e cunoscut al lui.
-l las pe altul sa fie faimos. )eter "rea sa fie faimos. -l las pe el sa sal"eze lumea.
+u "orbesc despre &lorie, Ender. +u "orbesc nici despre putere. .orbesc despre accidente, asa cum
a fost accidentul prin care 0azer 4ac;am a ajuns sa fie acolo, atunci cind cine"a trebuia sa-i opreasca pe
&indaci.
$aca eu sunt aici, spuse Ender, atunci nu "oi mai fi acolo. .a fi altcine"a. Sa aiba altcine"a
accidentul.
,onul lui de nepasare plictisita o infurie pe fata:
Eu "orbesc despre "iata mea, e&oistul naibii ce esti!
$aca cu"intele ei il deranjasera, Ender nu se trada in nici un fel. 4amase locului, cu ocii incisi.
Cind erai mic si )eter te tortura, a fost bine ca n-am ramas intinsa in pat, asteptind ca mama si tata
sa te sal"eze. Ei n-au inteles niciodata cit de periculos era )eter. Stiam ca ai monitorul, dar n-am stat sa-i
astept. Stii ce-mi facea )eter pentru ca-l opream sa te cinuie/
,aci, sopti Ender.
Si pentru ca .alentine "azu ca pieptul ii tremura, pentru ca stia ca intr-ade"ar ii facuse rau, pentru ca,
precum )eter, ii &asise punctul "ulnerabil si-l lo"ise acolo, ea tacu.
+u-i pot bate, rosti incet baiatul... -ntr-o buna zi, "oi fi in spatiu, ca 0azer 4ac;am, si toti "or
depinde de mine, iar eu nu "oi putea s-o fac.
$aca tu nu poti, Ender, atunci nimeni nu poate. $aca tu nu poti sa-i in"in&i, atunci merita sa
cisti&e, pentru ca sunt mai puternici si mai buni decit noi. +u "a fi "ina ta.
Spune asta celor morti.
$aca nu tu, atunci cine/
Oricine.
+imeni, Ender. .reau sa-ti spun ce"a: $aca incerci si pierzi, atunci nu-i "ina ta. $ar daca nu-ncerci
si noi pierdem, atunci e numai "ina ta. ,u ne-ai omorit pe toti.
-ndiferent ce-ar fi, nu sunt un uci&as.
$ar ce altce"a ar trebui sa fii/ Creierul oamenilor n-a e"oluat pentru ca ei sa stea tolaniti lin&a
lacuri. )rimul lucru pe care l-am in"atat a fost sa ucidem. Si-a fost bine ca l-am in"atat, altfel am fi morti si
ti&rii ar stapini )amintul.
+iciodata nu l-am putut in"in&e pe )eter. -ndiferent ce am zis, sau am facut. +iciodata!
$eci totul re"enea la )eter.
Era mai mare decit tine. Si mai puternic.
Asa sunt si &indacii.
.alentine ii intele&ea lo&ica. Sau mai de&raba, lipsa de lo&ica. Ender putea in"in&e oricind, dar in
adincul inimii sale stia ca intotdeauna e(ista cine"a capabil sa-l distru&a. Stia ca nu putea cisti&a cu ade"arat,
deoarece mai e(ista si )eter, in"incibilul campion.
.rei sa-l in"in&i pe )eter/ intreba fata.
+u.
-n"in&e-i pe &indaci! $upa aceea, re"ino acasa si "ezi cine-l mai ba&a in seama pe )eter 7i&&in.
)ri"este-l in oci, cind toata lumea te "a iubi si adula. -n ocii lui "ei citi infrin&erea, Ender. Asa "ei in"in&e!
+u intele&i, spuse el.
#a da.
+u, nu-ntele&i. +u "reau sa-l in"in& pe )eter.
Atunci ce "rei/
.reau ca el sa ma iubeasca.
.alentine nu a"ea ce sa raspunda. $in cite stia, )eter nu iubise pe nimeni.
Ender nu mai adau&a nimic. ,acu si ramase intins, fara sa se miste.
-n cele din urma, transpirata si ciupita de tintarii care aparusera odata cu amur&ul, fata facu o baie,
apoi incepu sa impin&a pluta spre tarm. Ender continua sa stea nemiscat, totusi rasuflarea lui nere&ulata
do"edea ca nu dormea. Cind ajunsera la mal, .alentine sui pe ponton si spuse:
u te iubesc, Ender. 0ai mult ca oricind. -ndiferent ce "ei otari.
#aiatul nu raspunse. Ea se indoi ca fusese crezuta. %rca dealul, clocotind de minie impotri"a celor
care o determinasera sa "ina aici. 6a urma urmei, facuse e(act ce dorisera ei. -l con"insese pe Ender sa
re"ina la scoala si el n-a"ea s-o ierte prea curind pentru asta.
#aiatul intra pe usa inca ud dupa ultima baie. Afara era intuneric, iar in odaia unde-i astepta 2raff,
lumina era stinsa.
)lecam/ intreba Ender.
$aca tu "rei...
Cind/
Cind esti &ata.
Ender facu dus si se imbraca. -n cele din urma se obisnuise cu ainele ci"ile, totusi, parca nu se
simtea in lar&ul sau fara uniforma sau costum de lupta. *+-o sa mai port niciodata un costum*, se &indi.
*Acela era jocul Scolii de 6upta, si am terminat cu el.* Auzea &reierii cintind in padure1 mult mai aproape,
pietrisul scrisni sub rotile unei masini care se apropia.
Ce altce"a sa ia cu el/ Citise cite"a carti din biblioteca, dar nu erau ale lui si nu le putea lua. Sin&urul
obiect ce-i apartinea era pluta, pe care o construise sin&ur, dar ea urma sa ramina aici.
Acum lumina se aprinsese in camera lui 2raff. #arbatul isi scimbase ainele. 4e"enise la uniforma.
Au luat loc amindoi pe banceta din spate a masinii, care merse pe drumuri de tara, apropiindu-se de o
poarta secundara a aeroportului.
)e "remuri, rosti 2raff, cind populatia era in crestere, aici e(istau ferme si paduri. A fost un tinut al
apelor1 ploile formau o multime de piraie si e(ista multe ape subterane. )amintul este adinc, Ender, si e "iu.
+oi, oamenii, traim doar la suprafata, ca insectele de pe &unoaiele care se strin& la malul baltilor.
#aiatul nu spuse nimic.
-i antrenam, asa cum o facem, pe "iitorii comandanti pentru ca asa trebuie trebuie sa &indeasca
in anumite feluri, sa nu se lase distrasi de altele de aceea ii izolam. )e ei, si pe tine. .a tinem izolati. Si da
rezultate. $ar cind nu intilnesti niciodata oameni, cind nu cunosti )amintul in sine, cind traiesti intre pereti de
metal care te apara de fri&ul spatiului, e foarte usor sa uiti de ce merita sal"at )amintul. $e ce lumea
oamenilor s-ar putea sa merite pretul care-l platesti tu.
*$eci de-asta m-ati adus aici!*, &indi Ender. *$esi "a &rabeati atit de tare, de asta ati sacrificat trei
luni: ca sa ma faceti sa iubesc )amintul. Ei bine, ati reusit! ,oate trucurile au reusit. Si .alentine1 ea era alt
atu al "ostru, care sa-mi aminteasca faptul ca nu ma duc la scoala pentru binele meu personal. Ei bine, n-o sa
uit!*
)oate ca m-am folosit de .alentine, continua 2raff, si poti sa ma urasti pentru asta, dar nu uita ca a
"enit doar datorita relatiei dintre "oi1 ea este ade"arata si doar ea conteaza. -ntre oameni e(ista miliarde de
asemenea le&aturi. -ar tu lupti ca sa nu fie distruse.
Ender isi intoarse cipul spre &eam si urmari elicopterele si dirijabilele, ridicindu-se si coborind.
6uara un elicopter pina la spatioportul F- de la Stump5 )oint. -n mod oficial purta numele unui fost
'e&emon, insa toata lumea ii spunea Stump5 )oint1 asa se numise oraselul care fusese complet acoperit cu
asfalt atunci cind incepusera sa construiasca insulele uriase din otel si beton ce presarau strimtoarea )amlico.
E(istau inca pasari ac"atice, pasind a&ale prin apa sarata, unde copacii acoperiti cu musci isi plecau
ramurile parca adapindu-se. -ncepuse sa ploua usor, si betonul era ne&ru si lucios1 era &reu de spus unde
anume se termina asfaltul si unde incepea strimtoarea.
2raff il conduse printr-un labirint de usi. Autoritatea era reprezentata de o sfera micuta din plastic.
Colonelul o introducea in fante, usile se descideau, oamenii se ridicau in picioare si salutau, iar ei treceau
mai departe. #aiatul obser"a ca la inceput toti il urmareau cu pri"irile pe 2raff, insa pe masura ce patrundeau
mai adinc in spatioport, oamenii incepura sa-l pri"easca pe el. -nitial remarcasera purtatorul autoritatii, dar
apoi, in locurile unde toti detineau autoritate, ii interesa necunoscutul.
Abia cind 2raff isi fi(a centurile pe scaunul de lin&a el, Ender intelese ca barbatul a"ea sa-l
insoteasca.
)ina unde/ intreba el. )ina unde o sa "ii cu mine/
2raff surise scurt:
)ina la capat.
,e-au facut directorul Scolii de Comanda/
+u.
$eci il scosesera de la Scoala de 6upta doar pentru a-l insoti pe el la urmatoarea destinatie. *Cit de
important sunt/* se intreba baiatul. Si aidoma unei soapte a lui )eter inauntrul mintii sale, auzi intrebarea:
*Cum sa ma pot folosi de acest lucru/*
Se infiora si incerca sa se &indeasca la altce"a. )oate ca )eter "isa sa conduca lumea, dar Ender nu
a"ea asemenea "ise. ,otusi, re"azindu-si anii din Scoala de 6upta, isi dadu seama ca desi nu cautase ni-
ciodata puterea, o detinuse mereu. Considera insa ca era o putere nascuta din calitati, nu obtinuta prin
manipulare. +u a"ea nici un moti" sa se rusineze de ea. +iciodata, e(ceptind poate cazul lui #ean, n-o
folosise ca sa faca rau cui"a. -ar cu #ean lucrurile sfirsisera bine. -n cele din urma, ii de"enise prieten, luind
locul pierdutului Alai, care, la rindul sau, o inlocuise pe .alentine. .alentine, care il ajuta pe )eter in
planurile sale. .alentine, care continua sa-l iubeasca pe Ender, indiferent ce se petrecuse. Si urmind
asociatiile acelea de &induri, re"eni la )amint, la ceasurile linistite petrecute in mijlocul lacului limpede,
inconjurat de colinele impadurite. *Acesta e )amintul*, isi spuse. +u un &lob cu diametrul de mii de
;ilometri, ci o padure cu un iaz scinteietor, o casuta ascunsa printre copaci, sus, pe creasta dealului, o panta
acoperita cu iarba urcind de pe mal, pesti sarind si pasari plonjind dupa insectele care traiau la &ranita dintre
apa si cer. )amintul era z&omotul permanent al &reierilor, "inturilor si pasarilor. Si &lasul unei fete, care-i
"orbea din copilaria sa indepartata. Acelasi &las care, odata, il aparase de teroare. Acelasi &las pentru care ar
fi facut orice sa-l pastreze in "iata, pentru care s-ar fi intors la scoala, pentru care era &ata sa lase pina si
)amintul pentru alti patru, patruzeci sau patru mii de ani. Ciar daca ea il iubea pe )eter mai mult.
,inea ocii strins incisi si nu scoase nici un sunet1 cu toate acestea, 2raff se intinse de pe scaunul sau
si-i atinse mina. Ender se incorda surprins si dupa scurt timp colonelul isi retrase bratul1 dar pentru o clipa,
baiatul se &indi uluit ca, poate, 2raff simtea o afectiune pentru el. Era insa imposibil1 nu fusese decit un alt
&est bine calculat. 2raff crea un comandant dintr-un baietel. Fara indoiala, in manualul de peda&o&ie se
recomanda un &est de afectiune din partea profesorului.
+a"eta ajunse in numai cite"a ore la satelitul 6-). 6ansarea -nter-)lanetara era locuita de trei mii de
oameni, care respirau o(i&enul produs de plantele ce le furnizau si rana, si beau apa care trecuse deja de
zece mii de ori prin corpurile lor. Se aflau acolo ca sa repare si sa intretina remorcerele ce e(ecutau toate
operatiunile &rele din Sistemul Solar, precum si na"etele care-si purtau incarcaturile si pasa&erii pe )amint
sau 6una. Era o lume unde, pentru scurt timp, Ender se simti in lar&ul sau, deoarece podelele se curbau in
sus, la fel ca in Scoala de 6upta.
4emorcerul lor era destul de nou1 F- renunta periodic la na"ele "eci, inlocuindu-le cu cele mai
recente modele. ,ocmai descarcase otel laminat pro"enit de la o na"a-uzina ce consuma asteroizii mai ma-
runti din Centura. 6aminatele a"eau sa fie trimise pe 6una, si se formase deja un con"oi de paisprezece
slepuri. Colonelul introduse insa bila din plastic in alta fanta si slepurile fura decuplate. 4emorcerul urma sa
faca o cursa rapida, spre o destinatie tinuta in secret de 2raff, pina dupa ce paraseau 6-).
+u-i nici un mister, zise capitanul remorcerului. Cind destinatia nu se comunica, inseamna ca-i
6-S.
)rin analo&ie cu 6-), Ender banui ca literele insemnau 6ansare -nter-Stelara.
+u si acum, raspunse 2raff.
Atunci incotro/
Comandamentul F-.
+-am nici o autorizatie de securitate ca sa cunosc destinatia asta, domnule!
O cunoaste na"a ta, spuse 2raff. 4uleaza pro&ramul acesta si urmeaza ruta afisata.
-i intinse bila din plastic.
Si eu ce-o sa fac, o sa-ncid ocii in timpul calatoriei, ca sa nu-mi dau seama unde suntem/
A, nu, bineinteles ca nu! Comandamentul F- se afla pe Eros, care se &aseste cam la trei luni de
aici, mer&ind cu "iteza ma(ima. $esi&ur aceasta "a fi "iteza utilizata de na"a.
Eros/ Crezusem ca &indacii l-au ars cu radiatii pina... a! -ind am primit autorizatia de securitate
ca sa stiu toate astea/
+-ai primit-o. $e aceea, la sosirea pe Eros "ei capata probabil o slujba permanenta acolo.
Capitanul pricepu imediat si nu-i placu citusi de putin.
Sunt un pilot, blestematule, si n-ai nici un drept sa ma le&i de-un bolo"an!
$eocamdata i&nor limbajul folosit cu un ofiter superior. -mi pare rau, dar am primit ordin sa
recizitionez cel mai rapid remorcer militar disponibil. 6a momentul sosirii mele, nu e(ista altul. Fruntea
sus! 4azboiul se poate termina peste "reo cincisprezece ani, si-atunci pozitia Comandamentului F- n-o sa mai
fie un secret. Apropo, in cazul cind esti unul dintre tipii care prefera mane"rele manuale, ar trebui sa stii ca
Eros a fost intunecat. Albedo-ul lui e doar cu putin mai stralucitor decit o &aura nea&ra. +-o sa-l "ezi.
0ersi! facu capitanul.
Abia dupa o luna de drum, reusi sa i se adreseze politicos lui 2raff.
Calculatorul remorcerului a"ea o biblioteca limitata orientata in principal spre destindere, nu spre
educatie. Asa incit pe durata calatoriei, dupa micul dejun si e(ercitiile matinale, Ender si 2raff stateau de
"orba. $espre Scoala de Comanda. $espre )amint. $espre astronomie si fizica, si despre orice dorea baiatul
sa afle.
Si in primul rind, dorea sa afle despre &indaci.
+u stim prea multe, ii spuse 2raff. +iciodata n-am a"ut un prizonier "iu. $aca prindeam unul "iu
si neinarmat, murea in clipa cind isi dadea seama ca a fost capturat. Ciar si acel *unul* este nesi&ur de
fapt, majoritatea &indacilor soldati sunt femele, dar cu or&ane se(uale atrofiate sau rudimentare. +u putem fi
si&uri. ,ie ti-ar fi de cel mai mare folos psiolo&ia lor, insa n-am a"ut nici o ocazie sa-i intero&am.
Spune-mi ce stiti si poate c-o sa aflu ce"a util.
Si 2raff ii spuse. 2indacii erau fiinte care ar fi putut e"olua si pe )amint, daca in urma cu un miliard
de ani lucrurile s-ar fi petrecut altfel. 6a ni"el molecular nu e(istau surprize. )ina si materialul &enetic era
acelasi. $e aceea nu era de mirare ca pentru oameni aduceau cu niste insecte. $esi or&anele lor interne erau
mult mai comple(e si specializate decit ale oricarei insecte, si dez"oltasera un scelet intern, e(osceletul
disparind aproape in totalitate, structura fizica semana cu a stramosilor lor, comparabili cu furnicile
pamintene.
Sa nu te lasi insa pacalit, spuse 2raff. ,e ajuta in aceeasi masura in care ti-as spune ca stramosii
nostri semanau foarte mult cu "e"eritele.
$aca altce"a n-a"em, tot e ceva, zise Ender.
.e"eritele n-au construit niciodata na"e interstelare. $e obicei apar unele transformari pe drumul
de la culesul alunelor si semintelor la e(ploatarea asteroizilor si instalarea de baze stiintifice permanente pe
satelitii lui Saturn.
Se presupunea ca &indacii "edeau cam in acelasi spectru ca si oamenii1 na"ele si bazele planetare erau
iluminate artificial, totusi antenele lor pareau aproape rudimentare. Autopsiile nu oferisera date asupra
e(istentei mirosului, &ustului sau auzului.
#ineinteles, nu putem fi si&uri. $ar n-am &asit nici o do"ada ca folosesc sunetele pentru
comunicatii. 0ai ciudat este ca pe na"ele lor nu e(ista nici un fel de aparatura de transmisii. +ici radiouri,
nici altce"a care ar fi putut emite sau receptiona semnale.
+a"ele comunicau intre ele. Am "azut filmele1 discutau intre ele.
Ade"arat. -nsa direct, de la minte la minte. Asta-i lucrul cel mai important pe care l-am aflat.
Comunicatiile dintre ei, indiferent care le-ar fi natura, sunt instantanee. .iteza luminii nu constituie o bariera.
Cind 0azer 4ac;am i-a in"ins, au tras obloanele. -nstantaneu! +-a e(istat timp pentru nici un semnal. ,otul
s-a oprit... pur si simplu.
Ender isi aminti ima&inile cu &indaci lipsiti de rani "izibile, morti la posturile lor.
Atunci s-a inteles ca era posibila. 0a refer la comunicarea cu "iteza superluminica. Asta s-a
intimplat acum saptezeci de ani si, o data ce-am stiut ca se poate, am facut-o. +u eu, desi&ur, nici macar nu
ma nascusem...
Cum e posibila/
+u-ti pot e(plica fizica filotica. $e fapt, cred ca nimeni nu pricepe nici jumatate din ea. -mportant
e ca am construit ansiblul. +umele oficial este Comunicatorul -nstantaneu prin )arala(a Filotica, dar cine"a a
descoperit numele de ansiblu intr-o carte "ece si denumirea a prins. 0ajoritatea oamenilor nici nu stiu ca
e(ista un asemenea aparat.
$eci na"ele pot comunica intre ele ciar daca se &asesc in capete opuse ale Sistemului Solar, rosti
Ender.
0ai mult: pot comunica intre ele din colturi opuse ale gala!iei. -ar &indacii o fac fara sa recur&a
la aparate.
Asadar au aflat instantaneu ca au fost in"insi. )ina acum, crezusem ca... de fapt toti spuneau ca
abia cu douazeci si cinci de ani in urma au aflat ca au fost infrinti.
S-a e"itat o panica &enerala. Apropo, iti spun lucruri pe care n-ar trebui sa le stii daca "ei parasi
"reodata Comandamentul F- inainte de sfirsitul razboiului.
Ender se infurie.
$aca m-ai cunoaste cit de cit, ai sti ca pot pastra un secret.
Asta-i re&ula. Se considera ca persoanele sub douazeci si cinci de ani constituie un risc de
securitate. Este injust pentru multi copii responsabili, totusi reduce numarul celor care ar putea scapa ce"a.
6a urma urmei, de ce atita mister/
)entru ca ne-am asumat niste riscuri teribile, Ender, si nu "rem ca orice retea paminteana sa ne
&iceasca deciziile. .ezi tu, imediat ce am construit ansiblul, l-am instalat pe cele mai bune na"e ale noastre
si le-am trimis sa atace sistemul planetar de ori&ine al &indacilor.
Stim unde este/
$a.
$eci nu asteptam a ,reia -n"azie.
#oi suntem a ,reia -n"azie.
-i atacam... +imeni nu spune asta. ,oti cred ca a"em o flota uriasa de aparare, asteptind in norul de
comete...
+-a"em nici macar o na"a acolo. Sistemul Solar e aproape complet lipsit de aparare.
Si daca ei au trimis o flota impotri"a )amintului/
Atunci suntem ca si morti: ,otusi na"ele noastre n-au "azut nimic, nici o urma.
)oate c-au renuntat si "or sa ne lase in pace.
)oate. Ai "azut filmele. Ai fi in stare sa pui zalo& omenirea pe sansa ca ei sa renunte si sa ne lase in
pace/
Ender incerca sa calculeze anii scursi.
$eci na"ele noastre calatoresc de saptezeci de ani...
%nele. Altele de treizeci de ani, iar altele de douazeci. Acum construim na"e mai bune. $escoperim
permanent amanunte noi despre proprietatile spatiului. -nsa toate na"ele stelare iesite din santiere se in-
dreapta catre o planeta sau un a"anpost al &indacilor. Absolut toate, transportind crucisatoare si bombardiere,
se apropie de &indaci. Sunt foarte aproape1 au inceput deja frinarea. )rimele au fost trimise spre obiecti"ele
indepartate, iar cele recente catre tinte mai apropiate. Apro(imarile noastre au fost destul de corecte. ,oate
"or sosi la destinatie intr-un inter"al de cite"a luni. $in nefericire, planeta-capitala a &indacilor "a fi atacata
de na"ele noastre cele mai in"ecite, aproape primiti"e. Sunt insa bine dotate a"em unele arme pe care
&indacii nu le-au mai "azut.
Cind "or ajun&e la tinta/
-n urmatorii cinci ani, Ender. ,otul e pre&atit la Comandamentul F-. )rincipalul ansiblu se afla
acolo, in contact cu intrea&a flota1 na"ele sunt in perfecta stare, &ata de lupta. +e lipseste doar comandantul
bataliilor. Cine"a care sa stie ce dracu9 sa faca cu na"ele alea cind ajun& acolo.
Si daca nimeni nu stie/
+e "om stradui sa facem tot ce putem, cu cel mai bun comandant pe care-l "om a"ea.
*Eu*, se &indi Ender. *.or sa fiu &ata in cinci ani.*
Colonele, nu e(ista nici macar unu la suta sanse sa pot comanda o flota in timp util.
Asta-i! inalta din umeri 2raff. Fa tot ce poti. $aca n-o sa fii &ata, o sa ne descurcam cu ce a"em.
Ender se simti mai usurat.
-nsa numai pentru un moment.
,rebuie sa stii ca deocamdata n-a"em ciar nimic.
#aiatul intelese ca era alta mane"ra de-a lui 2raff. *Fa-ma sa cred ca totul depinde de mine, ca sa nu
ma rela(ez, ca sa tra& de mine cit mai tare.*
0ane"ra sau nu, putea totusi sa fie ade"arat. $e aceea, n-a"ea sa precupeteasca nici un efort. Era ceea
ce dorise .al de la el. *Cinci ani. $oar cinci ani pina la sosirea flotei, iar eu nu stiu aproape nimic.*
)este cinci ani, "oi a"ea abia cincisprezece ani, spuse Ender.
)e cale de-a implini saisprezece, adau&a 2raff. ,otul depinde de ceea ce "ei sti.
Colonele, zise baiatul, as "rea sa ma-ntorc si sa inot in lac.
$upa ce cisti&am razboiul. Sau dupa ce-l pierdem... O sa mai a"em la dispozitie cite"a decenii pina
"or ajun&e aici, ca sa ne termine. Casa "a fi tot acolo, si-ti promit ca "ei putea inota dupa pofta inimii.
,otusi sunt prea tinar pentru autorizatia de securitate.
O sa te tinem tot timpul sub paza militara... Armata stie cum sa procedeze in asemenea cazuri.
Amindoi risera si Ender trebui sa-si reaminteasca faptul ca 2raff doar se prefacea prietenos1 toate
acestea nu erau decit minciuni sau "iclesu&uri, menite sa-l transforme pe baiat intr-o masina de lupta
eficienta. *.oi de"eni e(act unealta pe care o doriti*, se &indi Ender, *dar cel putin nu ma "oi lasa pacalit. O
s-o fac, pentru ca asa "reau eu, nu pentru ca m-ai pacalit tu, ticalosule!*
4emorcerul ajunse lin&a Eros fara ca asteroidul sa apara pe ecrane si capitanul trecu scannerul pe
infrarosu. Se aflau la numai patru mii de ;ilometri de tinta calatoriei, dar Eros, lun& de douazeci si patru de
;ilometri, era in"izibil, de parca n-ar fi reflectat razele soarelui.
Acostara la una dintre cele trei platforme-docuri de pe orbita. +u puteau asoliza direct, deoarece
&ra"itatia asteroidului fusese marita, iar remorcerul, destinat doar transportului interplanetar, n-ar fi putut
e"ada din fundul putului &ra"itational. Capitanul isi lua ramas bun pe un ton iritat1 Ender si 2raff plini de
"oiosie. #arbatul era nemultumit pentru ca a"ea sa-si paraseasca na"a1 Ender si 2raff se simteau ca niste
prizonieri eliberati, in sfirsit, din temnita. Cind suira la bordul na"etei care urma sa-i coboare pe Eros,
parafrazau replici din filmele urmarite non-stop de capitan si ooteau ca niste nebuni. Capitanul se moori
la cip si se retrase, prefacindu-se ca mer&e la culcare. Atunci, aproape ca un &ind i"it in ultima clipa, Ender
il intreba pe colonel:
$e ce ne razboim cu &indacii/
Am auzit mai multe moti"e, raspunse 2raff. Ca sistemul lor e suprapopulat si trebuie sa se e(tinda.
Ca ei nu pot suporta ideea altei forme de "iata inteli&enta in uni"ers. Ca nu cred ca noi suntem "iata
inteli&enta. Ca au cine stie ce reli&ie stranie. Ca au urmarit emisiunile noastre ,. si au decis ca suntem prea
"iolenti. ,ot felul de ipoteze.
,u ce crezi/
+u conteaza ce cred eu.
Oricum "reau sa stiu.
)robabil ca ei discuta direct, de la minte la minte. Ceea ce &indeste unul &indeste si altul1 ceea ce-si
aminteste unul, isi poate aminti si altul. $e ce sa-si fi dez"oltat un limbaj/ $e ce sa fi in"atat "reodata sa
citeasca si sa scrie/ $e unde sa stie ce inseamna cititul si scrisul, daca le-ar "edea/ Sau semnalele/ Sau
numerele/ Sau orice altce"a folosim noi pentru a comunica/ +u-i "orba doar de-a traduce dintr-un &rai in
altul. Ei n-au nici un fel de &rai. Am folosit toate mijloacele de comunicare pe care ni le-am putut ima&ina,
dar n-au nici macar ecipamentele cu care sa-si dea seama ca le transmitem semnale. Si poate ca ei au
incercat sa &indeasca spre noi si nu intele& de ce nu le raspundem.
$eci intre&ul razboi se datoreaza imposibilitatii de comunicare intre doua rase.
$aca cel din fata ta nu-ti poate spune istoria lui, niciodata nu poti fi si&ur ca nu-ncearca sa te
omoare.
Si daca i-am lasa-n pace/
Ender, ei au "enit primii. $aca "oiau sa ne lase-n pace, ar fi putut s-o faca acum o suta de ani,
inainte de )rima -n"azie.
)oate ca n-au stiut ca suntem forme de "iata inteli&ente. )oate...
Crede-ma, pe tema asta se discuta de un secol. +imeni nu cunoaste raspunsul. $ar cind se ajun&e la
luarea unei decizii, concluzia e aceeasi: daca una din rase trebuie sa piara, sa fim si&uri ca noi "om
supra"ietui. 2enele noastre nu ne lasa sa otarim altfel. +atura nu poate accepta o specie lipsita de instinctul
supra"ietuirii. -ndi"izii pot fi con"insi sa se auto-sacrifice, insa niciodata o rasa ca un intre& nu poate otari
sa-si inceteze e(istenta. $eci daca putem, "om ucide &indacii pina la ultimul, iar ei, daca pot, "or face la fel.
-n pri"inta mea, spuse baiatul, eu sunt pentru supra"ietuire.
Stiu, incu"iinta 2raff. $e asta te afli aici.
Capitolul l4
PROFE!ORUL
#u te-ai prea grabit, "raff, asa-i$ #u-i un drum scurt, totusi o vacanta de trei luni mi
se pare e!agerata.
'refer sa nu aduc marfa stricata.
!ista oameni care pur si simplu n-au simtul timpului. h, asta-i, la urma urmei nu-l in
&oc decit soarta lumii! %n sfirsit... -auta sa ne intelegi tensiunea. Ansiblul primeste permanent
rapoarte despre inaintarea flotei. %n fiecare )i poate incepe ra)boiul... daca mai putem vorbi de
)ile. un baiat foarte mic.
!ista maretie in el. O dimensiune sufleteasca.
Sper ca si un instinct de vinator.
Da.
%-am stabilit o programa de studii. (ineinteles, totul trebuie aprobat de tine.
O sa ma uit peste ea. #u ma pricep la toate materiile acelea, comandore -hamra&nagar.
,a aflu aici doar pentru ca-l cunosc pe nder. Asa ca nu te teme ca voi incerca sa schimb ceva
in continutul programei. 1ite)a va creste insa.
-ite ii putem spune$
#u-i irosi timpul cu fi)ica )borului interstelar.
Ansiblul$
%-am pomenit de&a despre el si despre flote. %-am spus ca vor a&unge la destinatie in
urmatorii cinci ani.
Se pare ca nu ne-au mai ramas prea multe de de)valuit.
%i puteti spune despre sistemele de armament. *rebuie sa cunoasca indea&uns ca sa ia
deci)ii inteligente.
Aha! Deci putem fi utili3 ce dragut! Am blocat unul din cele cinci simulatoare e!clusiv
pentru el.
Si restul$
-elelalte simulatoare$
-eilalti copii...
Ai fost adus aici ca sa ai gri&a de nder 4iggin.
ram doar curios. #u uita, toti mi-au fost elevi.
%ar acum sunt elevii mei. 1or patrunde in tainele flotei, care dumitale, colonele, nu ti-au
fost de)valuite.
Dupa cum vorbesti, parca ar fi o fratie mistica.
Si o )eitate. Si o religie. 'ina si aceia dintre noi care comanda prin ansiblu cunosc
maretia )borului interstelar. 1ad ca nu-ti plac efu)iunile mele. *e asigur ca dispretul iti
dovedeste ignoranta. %n curind, nder 4iggin va sti ceea ce stiu eu3 va dansa gratiosul balet
spectral printre stele si orice putere e!ista in el va fi descatusata, de)valuita, adusa inaintea
universului ca sa fie va)uta de toti. Ai sufletul de piatra, colonele, insa eu cint unei pietre la fel
de usor ca si altui cintaret. *e poti retrage in cabina ta, sa-ti aran&e)i lucrurile.
#-am de aran&at decit hainele de pe mine.
#-ai nici un baga&$
Salariul mi se depune intr-un cont de pe 'amint. #u l-am folosit niciodata. Doar ca sa-
mi cumpar haine civile... in vacanta.
2n non-materialist! *otusi esti neplacut de gras. 2n ascet gurmand$ %nteresanta
contradictie.
-ind sunt nervos, maninc. *u cind esti nervos, improsti deseuri solide.
%mi placi, colonele. -red c-o sa ne-ntelegem.
#u-mi prea pasa, comandorule. Am venit aici pentru nder. Si nici unul dintre noi n-a
venit pentru tine.
Ender detesta asteroidul din primul moment. Se simtise destul de stinjenit pe )amint, unde podelele
erau drepte1 Eros era mai in&rozitor. Semana cu un cartof, a"ind diametrul de numai sase ;ilometri si ju-
matate. $eoarece suprafata ii fusese complet modificata pentru a con"erti lumina soarelui in ener&ie, oamenii
traiau in incaperile le&ate prin tunele ce dantelau interiorul asteroidului. Spatiile incise nu reprezentau o
problema pentru baiat mai de&raba il deranjau podelele coridoarelor, care a"eau o pronuntata curbura in
jos. $e la inceput, el suferise de ameteli cind umbla prin tuneluri, mai ales prin cele care inconjurau
circumferinta mica a lui Eros. +u-l ajuta cu nimic faptul ca atractia &ra"itationala era de doua ori mai mica
decit pe )amint senzatia unei caderi iminente era e(trem de tulburatoare.
-n acelasi timp proportiile pareau stranii plafoanele erau prea joase pentru marimea camerelor, iar
coridoarele prea in&uste. )e ansamblu, nu era un loc placut.
6ucrul cel mai iritant insa il constituia prezenta celorlalti oameni. Ender n-a"ea amintiri clare despre
orasele )amintului. -deea lui despre un numar acceptabil de persoane il constituia Scoala de 6upta, unde ii
cunoscuse din "edere pe toti baietii. Aici traiau zece mii de persoane. +u era in&esuiala, in ciuda spatiului
mare ocupat de instalatiile de supra"ietuire1 dar Ender nu suporta sa fie permanent inconjurat de straini.
+u-l lasau niciodata sa le&e cunostinte. 8area deseori alti ele"i ai Scolii de Comanda, insa pentru ca el
nu urma nici un curs obisnuit, acestia ramineau simple cipuri. )articipa doar ocazional la cite o lectie
comuna1 de obicei, era sin&ur cu profesorul.
Alteori, in rezol"area unei anumite teme il ajuta un ele" mai mare, pe care nu-l mai re"edea dupa
aceea. 0inca sin&ur sau cu colonelul 2raff. Obisnuia sa se recreeze in sala de &imnastica, dar rareori se in-
tilnea acolo de doua ori la rind cu aceleasi persoane.
-ntele&ea ca il izolau iarasi, de data aceasta fara sa-i ridice pe ceilalti ele"i impotri"a lui ca sa-l urasca,
ci limitind relatiile intre ei. Oricum i-ar fi fost &reu sa le&e prietenii cu e(ceptia lui, toti erau trecuti de
adolescenta.
$e aceea, Ender se retrase in studiile sale si in"ata repede si bine. Astrona"i&atia si istoria militara le
asimila cu usurinta. 0atematicile abstracte erau mai dificile1 constata insa ca daca primea o problema ce
implica deplasari prin spatiu si prin timp, se putea bizui mai de&raba pe intuitie decit pe calcule adesea
&asea instantaneu o solutie pe care o putea demonstra abia dupa minute bune, sau ciar dupa ore de calcule.
-ar pentru destindere e(ista simulatorul: cel mai perfect joc "ideo pe care-l "azuse "reodata. )rofesorii
si ele"ii il in"atara sa-l utilizeze, pas cu pas. 6a inceput, necunoscind uriasa putere a jocului, il abordase doar
la ni"el tactic, cu un sin&ur luptator care mane"ra continuu pentru a &asi si distru&e inamicul. Controlat de
calculator, inamicul era inteli&ent si puternic si, ori de cite ori Ender incerca o mane"ra noua, ad"ersarul o
folosea impotri"a lui peste numai cite"a minute.
:ocul era olo&rafic, iar cei doi luptatori erau puncte luminoase de culori diferite, care dansau, se
roteau si mane"rau in interiorul unui cub cu latura de aproape zece metri. Comenzile erau e(trem de delicate.
Spatiul de joc putea fi rotit in orice directie, pentru a fi urmarit din diferite un&iuri. Centrul se putea
deplasa asa incit confruntarea sa aiba loc mai aproape sau mai departe de jucator.
,reptat, pe masura ce Ender de"eni e(pert in controlul "itezei, directiei, orientarii si armelor,
comple(itatea jocului spori. %neori infrunta doi ad"ersari simultan1 alteori apareau meteoriti sau sfarimaturi
de asteroizi1 trebuia sa ia in considerare consumurile de combustibil si ener&ie si deseori era insarcinat cu
e(ecutarea anumitor misiuni.
Cind stapini jocul cu o na"eta, ii permisera sa treaca la escadrila de patru na"ete. Comanda pilotii
simulati si, in loc sa e(ecute comenzile calculatorului, trebuia el insusi sa determine tactica, otarind care
obiecti" era cel mai important si conducind escadrila pentru a-l cuceri.
-n orice moment putea prelua, pentru scurt timp, comanda personala a unei na"ete1 la inceput proceda
asa in mod frec"ent, insa atunci celelalte trei erau distruse rapid. ,reptat, jocurile sporira in dificultate si
Ender trebui sa ramina tot mai mult timp la comanda escadrilei. Cind o facea, cisti&a din ce in ce mai des.
$upa un an petrecut in Scoala de Comanda, putea juca pe simulator la oricare dintre cele
cincisprezece ni"eluri, de la pilotarea unei na"ete independente si pina la comanda unei flote. -ntelesese de
mult ca rolul salii din Scoala de 6upta il a"ea aici simulatorul. Si cursurile erau utile, dar ade"arata instruire o
constituia jocul. $in cind in cind, "eneau cite unii sa-l "ada jucind. +u "orbeau niciodata rareori i se
adresa cine"a, cu e(ceptia cazurilor cind trebuiau sa-l in"ete ce"a anume. Spectatorii taceau, pri"indu-i cum
rezol"a o simulare dificila, apoi plecau. *Ce faceti/* ar fi "rut sa-i intrebe. *0a cintariti/ 'otariti daca a"eti
curaj sa-mi incredintati flota/ +u uitati ca eu nu "-o cer.*
$escoperi ca multe din lucrurile in"atate in Scoala de 6upta se puteau transfera pe simulator. -l
pro&rama sa-si modifice orientarea spatiala la fiecare cite"a minute, ca sa nu se lase prins intr-o rutina *sus-
jos*, si-si re"edea permanent pozitia din punctul de "edere al inamicului. -ncerca o senzatie e(traordinara sa
aiba un asemenea control asupra bataliei, sa-i poata "edea fiecare detaliu.
-n acelasi timp se simtea frustrat din cauza limitarilor e(istente1 na"ele conduse de calculator nu
depaseau capacitatile acestuia. +u a"eau initiati"e. +u erau inteli&ente. -ncepu sa tinjeasca dupa sefii sai de
plutoane, asa incit sa se poata bizui pe unele escadrile fara sa le supra"e&eze in mod permanent.
6a sfirsitul primului an, cisti&a toate bataliile de pe simulator si juca de parca masina ar fi reprezentat
o prelun&ire naturala a trupului sau. -ntr-o zi, mincind impreuna cu 2raff, il intreba:
Asta-i tot ce face simulatorul/
Cum adica/
Asa cum joaca acum. $e o "reme n-a mai crescut deloc in dificultate.
Aa!
Colonelul paru nepasator. -nsa el nu se e(terioriza niciodata. -n ziua urmatoare, totul se scimba.
2raff pleca si Ender capata un camarad.
$imineata, cind baiatul se trezi, in mijlocul podelei statea un batrin, cu picioarele incrucisate. Ender il
pri"i curios, asteptindu-l sa "orbeasca. +ecunoscutul tacea. Ender se scula, isi facu dus si se imbraca, fara sa
intre in "orba cu el.
-n"atase de mult ca atunci cind se petrecea ce"a neobisnuit, ce"a ce facea parte din planul altcui"a,
a"ea sa capete mai multe informatii asteptind, nu intrebind. Aproape intotdeauna, adultii isi pierdeau rabdarea
inaintea lui.
#atrinul nu scosese nici un cu"int, cind Ender se apropie de usa ca sa iasa din odaie. %sa nu se
descise. #aiatul se intoarse catre necunoscutul asezat pe dusumea. )area de "reo saizeci de ani, de departe
omul cel mai "irstnic pe care-l "azuse in Eros. Obrajii ii erau acoperiti de firisoare albe si tepoase, doar cu
putin mai scurte decit parul de aceeasi culoare. A"ea cipul rela(at, iar ocii ii erau inconjurati de riduri. -l
fi(a pe Ender cu o e(presie indiferenta.
#aiatul re"eni la usa si incerca iarasi s-o descida.
#un, rosti el renuntind. $e ce-i incuiata/
#atrinul continua sa-l pri"easca ine(presi".
*$eci este un joc*, isi spuse Ender. *$aca "or sa mer& la cursuri, "or descide usa. $aca nu... nu. +u-
mi pasa.*
+u-i placeau jocurile cu re&uli si scop final cunoscute doar de ad"ersar. $e aceea, a"ea sa-l i&nore pe
acesta. $e asemenea, nu "oia sa se ener"eze. 4ezemat de usa, parcurse un e(ercitiu de autorela(are si in
curind rede"eni calm. +ecunoscutul il pri"ea impasibil.
,recura asa ore intre&i. Ender refuza sa "orbeasca, iar batrinul parea mut si fara minte. -n cite"a
rinduri, Ender se intreba daca nu era "reun nebun ce e"adase dintr-o clinica, si acum isi traia alucinatiile
demente in camera lui. O data cu scur&erea timpului, cum nimeni nu "eni la usa si nici nu-l cauta, baiatul se
con"inse ca era ce"a deliberat, cu scopul de a-l deruta. +u "oia sa-i ofere batrinului satisfactia "ictoriei.
)entru a-si trece timpul, incepu sa faca e(ercitii fizice. %nele erau imposibile fara ecipamentul de
&imnastica, dar altele, mai cu seama cele de la cursul de autoaparare, puteau fi e(ecutate in orice conditii.
E(ecutiile il purtau in jurul camerei. E(ersa fandarile si lo"iturile cu piciorul. 6a un moment dat, trecu
pe lin&a batrin, asa cum mai trecuse si inainte, dar acum bratul acestuia tisni ful&erator si-i prinse piciorul
stin& in mijlocul unui salt. -l dezecilibra si baiatul se prabusi pe dusumea.
Sari imediat in picioare, furios. +ecunoscutul statea calm, cu picioarele incrucisate, de parca nici nu s-
ar fi clintit. Ender ramase incordat, &ata de lupta, totusi imobilitatea celuilalt il facea sa nu poata ataca. Ce sa
faca, sa-l lo"easca/ Si apoi sa-i e(plice lui 2raff: *Stii, el a inceput primul si n-am "rut sa ramin dator*.
-si relua e(ercitiile1 batrinul il urmarea cu pri"irea.
-n cele din urma, obosit si furios pe ziua irosita, prizonier in propria lui camera, re"eni la pat, ca sa-si
scoata pupitrul. -n clipa cind se apleca deasupra noptierei, simti o mina izbindu-l intre coapse si o alta
prinzindu-l de par. -ntr-o secunda fu rasturnat. Fata si umerii erau apasati in podea de &enunciul batrinului,
in "reme ce spatele ii era dureros arcuit si picioarele fusesera tintuite de un brat ferm. +u se putea folosi de
miini si nici nu-si putea indoi spatele ca sa aiba sprijin pentru picioare. -n mai putin de doua secunde, strainul
il in"insese complet pe Ender 7i&&in.
#ine, icni Ender. Ai in"ins.
2enunciul celuilalt apasa si mai dureros.
$e cind, suiera un &las, trebuie sa-i spui dusmanului cind te-a in"ins/
Ender tacu.
,e-am surprins o data, Ender 7i&&in. $e ce nu m-ai distrus imediat dupa aceea/ $oar pentru ca
aratam pasnic/ ,e-ai intors cu spatele la mine. Stupid! +-ai in"atat nimic! +-ai a"ut niciodata un profesor.
#aiatul era furios acum, si nu incerca sa se prefaca sau sa se stapineasca.
Am a"ut prea multi profesori1 de unde sa fi stiut ca o sa fii...
%n dusman, Ender 7i&&in, sopti batrinul. Eu sunt dusmanul tau, cel dintii dusman mai inteli&ent
decit tine. +u e(ista alt profesor decit dusmanul. +imeni altul decit dusmanul nu-ti "a spune ce "a face el.
+imeni altul decit dusmanul nu te "a in"ata cum sa distru&i si sa cuceresti. $oar el iti arata unde esti slab.
$oar el iti spune unde sunt punctele sale puternice. Si sin&urele re&uli ale jocului sunt atacul si apararea. $e-
acum incolo sunt dusmanul tau. $e-acum incolo sunt profesorul tau.
Apoi ii elibera picioarele. $eoarece il apasa capul de podea, baiatul nu se putu ecilibra in brate si
&enuncii lui lo"ira dusumeaua cu o bufnitura puternica si o durere patrunzatoare. $upa aceea, batrinul se
retrase si-l lasa sa se ridice.
-ncet, baiatul isi aduna picioarele sub el, &emind usor de durere. )entru o clipa, ramase in patru labe,
ca sa-si re"ina. Apoi bratul sau drept tisni, cautindu-si dusmanul. #atrinul se retrase iute si mina lui Ender
apuca doar aerul, iar piciorul profesorului lo"i spre barbia baiatului.
Ender nu mai era acolo. Statea intins pe spate, dupa ce se rosto&olise pe podea si, in clipa cind
necunoscutul era dezecilibrat dupa lo"itura, amindoua talpile baiatului ii izbira piciorul de sprijin. #atrinul
cazu... totusi indeajuns de aproape ca sa-l atace pe Ender. Acesta nu &asea un brat sau picior care sa ramina
locului atit cit sa poata fi apucat, iar intre timp lo"iturile ii in"ineteau spatele si bratele. #aiatul era mai mic...
nu putea depasi membrele in permanenta miscare ale batrinului. -n cele din urma, izbuti sa se desprinda si se
tiri spre usa.
#atrinul sedea iarasi cu picioarele incrucisate, dar acum apatia disparuse. Suridea.
Ce"a mai bine de data asta. $ar lent. Cu o flota "a trebui sa fii mai bun decit esti cu trupul tau,
altfel nimeni n-o sa fie in si&uranta cu tine la comanda. Ai in"atat lectia/
Ender incu"iinta incet din cap. -l durea tot trupul.
#un, continua strainul. 4estul, cu simulatorul. $e acum, eu iti "oi pro&rama bataliile, nu
calculatorul1 eu "oi pre&ati strate&ia inamicului, iar tu "ei in"ata sa fii iute si sa descoperi cu ce "iclesu&uri te
incearca dusmanul. Sa nu uiti, baiete! $e-acum, dusmanul e mai inteli&ent decit tine. $e-acum, dusmanul e
mai puternic decit tine. $e-acum, sa fii &ata sa pierzi mereu.
Cipul lui rede"eni &ra".
.ei fi &ata sa pierzi, Ender, dar "ei cisti&a. .ei in"ata sa infrin&i dusmanul. El te "a in"ata cum s-o
faci.
Se ridica in picioare.
-n aceasta scoala a e(istat dintotdeauna obiceiul ca un nou "enit sa fie ales de un ele" mai mare.
Cei doi de"in camarazi, si cel mai mare il in"ata pe celalalt tot ce stie. Ei lupta permanent, se intrec per-
manent, sunt impreuna permanent. Eu te-am ales pe tine.
Esti prea batrin ca sa fii un ele", rosti Ender cind necunoscutul porni spre usa.
+imeni nu-i prea batrin ca sa in"ete de la dusmani. Eu am in"atat de la &indaci. ,u "ei in"ata de la
mine.
-n clipa cind necunoscutul puse palma pe placuta identificatoare de descidere, Ender sari prin aer si-l
lo"i cu ambele calciie in mijlocul spatelui. 6o"i atit de puternic, incit ricosa in picioare, iar batrinul scoase un
stri&at si se prabusi.
Se scula apoi incet, tinindu-se de clanta, cu fata strimbata de durere. )area scos din lupta, dar Ender nu
se increzu in el. Cu toate acestea, fu luat prin surprindere de "iteza atacului. $upa cite"a secunde, zacea pe
dusumea lin&a peretele opus, sin&erind din nas si din buza, acolo unde se izbise de pat. 4eusi sa se intoarca
intr-atit incit sa-l "ada pe batrin in pra&ul usii, crispindu-se de durere si tinindu-se de spate. -i zimbea.
Ender surise.
Ai un nume, profesore/ intreba el.
0a numesc 0azer 4ac;am, raspunse strainul. Apoi disparu.
333
$in clipa aceea, Ender era fie cu 0azer 4ac;am, fie sin&ur. 0azer "orbea rareori, insa era alaturi de
el la masa, la cursuri, la simulator, in camera lui, noaptea. %neori pleca, dar cind nu se afla acolo, usa era
incuiata si nimeni nu intra pina nu se intorcea. O saptamina intrea&a, Ender il numi ,emnicerul 4ac;am.
0azer raspundea imediat, ca si cum ar fi fost ciar numele lui si nu parea deloc iritat. -n scurt timp, baiatul
renunta la porecla.
E(istau si compensatii. 0azer ii arata filmele bataliilor din )rima -n"azie si infrin&erile dezastruoase
ale F- in a $oua -n"azie. +u mai erau montaje din ima&ini cenzurate, ci filme intre&i. $eoarece bataliile
importante fusesera inre&istrate de mai multe camere, studiara tacticile si strate&iile &indacilor din diferite
un&iuri. )entru prima data in "iata lui Ender, un profesor ii atra&ea atentia asupra unor detalii pe care baiatul
nu le sesizase sin&ur. )entru prima data, &asise o minte pe care putea s-o admire.
$e ce nu esti mort/ intreba Ender. #atalia ta a fost acum saptezeci de ani, dar tu n-ai nici macar
saizeci.
0iracolele relati"itatii, raspunse 0azer. $upa batalie, m-au tinut aici douazeci de ani, desi i-am
implorat sa ma lase sa comand una din na"ele lansate impotri"a coloniilor si capitalei &indacilor. Apoi au...
reusit sa intelea&a cite ce"a despre cum se comporta soldatii in tensiunea luptei.
Ce anume/
+-ai in"atat suficienta psiolo&ie ca sa pricepi... Si-au dat seama ca, desi nu "oi mai putea
comanda flota a"eam sa mor inainte ca na"ele sa ajun&a la destinatie, ramineam sin&urul capabil sa ma
descurc cu &indacii. Si-au dat seama ca izbutisem sa-i in"in& nu prin noroc, ci folosindu-ma de inteli&enta.
A"eau ne"oie de mine aici, ca sa... il in"at pe "iitorul comandant al flotei.
$eci te-au suit intr-o na"a, au accelerat pina la o "iteza relati"ista...
-ar dupa aceea am re"enit acasa. O calatorie e(trem de plictisitoare. Cincizeci de ani in spatiu.
)entru mine nu s-au scurs decit opt ani, dar mi s-au parut cinci sute. ,otul pentru ca sa-l pot in"ata pe "iitorul
comandant tot ce stia
Eu "oi fi comandantul acela/
Sa zicem ca in prezent ai cele mai mari sanse.
0ai sunt pre&atiti si altii/
+u.
Atunci reprezint unica ale&ere, nu/
0azer ridica din umeri.
Cu e(ceptia ta... Esti "iu, nu/ $e ce nu comanzi tu flota/
#atrinul clatina din cap.
$e ce/ --ai in"ins pe &indaci...
E(ista destule moti"e pentru care nu pot fi comandant.
Arata-mi cum i-ai batut.
Fata lui 0azer de"eni impenetrabila.
0i-ai aratat toate bataliile de cel putin sapte ori. Cred ca acum stiu cum sa le dejoc tacticile de
atunci, insa nu mi-ai aratat niciodata cum i-ai batut de fapt.
Filmul acela e un secret foarte bine pastrat, Ender.
Stiu. )artial l-am refacut mental. ,u, cu minuscula ta forta de rezer"a, si flota lor, na"ele acelea
uriase lansind roiuri de na"ete de lupta. ,e-ai napustit spre o na"a, ai tras in ea si a urmat o e(plozie. -n
momentul acela se opresc toate cadrele. -n continuare, doar ima&ini cu soldatii &asind &indaci morti.
0azer surise.
S-a zis si cu secretele bine pazite. 'aide sa-ti arat!
Erau sin&uri in sala "ideo si Ender incuie usa pe dinauntru.
#un, sa-l "edem.
Filmul era e(act cum spusese baiatul. )lonjonul sinuci&as al lui 0azer in inima formatiunii dusmane,
e(plozia, apoi...
+imic. +a"eta lui 0azer inaintase mai departe, ocolise unda de soc si se strecurase printre celelalte
na"e inamice. Acestea nu trasesera asupra lui. +u-si modificasera traiectoriile. $oua se ciocnisera intre ele si
e(plodasera un accident stupid ce putea fi e"itat cu usurinta. +u scitasera nici macar o incercare de-a
e"ita coliziunea.
0azer derula caseta putin mai departe.
Am asteptat trei ore, spuse el. +imanui nu-i "enea sa creada.
Apoi na"etele F- se apropiara de na"ele &indacilor. Soldatii incepura operatiunile de abordare si taiere
a blindajelor. -ma&inile ii aratau pe a&resori morti la posturile lor.
$upa cum "ezi, zise 0azer, a fost e(act cum ai presupus.
Ce s-a intimplat/
+imeni nu stie. Eu am o ipoteza personala. Sunt insa multi sa"anti care-mi zic ca n-am
*calificarea* necesara ca sa-mi e(pun parerile.
,u esti cel care a cisti&at batalia.
Si eu crezusem ca asta confera o anume *calificare*, dar dupa cum "ezi... Ienobiolo&ii si
(enopsiolo&ii nu pot accepta ideea ca un pilot stelar i-a intrecut prin simpla intuitie. #anuiesc ca toti ma
urasc, deoarece dupa ce au "izionat filmele astea, au trebuit sa ramina definiti" aici, pe Eros. $in moti"e de
securitate... +-au fost incintati.
0ai spune!
2indacii nu "orbesc. Ei comunica mental si instantaneu, ca efectul filotic. Cum e ansiblul... -nsa
majoritatea e(pertilor considera ca este o comunicare controlata, asemanatoare "orbirii eu iti transmit un
&ind si tu-mi raspunzi la el. +-am crezut niciodata in ipoteza asta. ,impul lor de reactie este prea imediat.
Ai "azut filmele. +u discuta intre ei ca sa otarasca ce "arianta de actiune sa adopte. +a"ele se comporta ca
facind parte din acelasi or&anism. Ele raspund tot asa cum diferitele parti ale trupului tau raspund instincti" in
timpul unei lupte. +u este "orba de o con"ersatie mentala intre persoane cu procese de &indire diferite. *oate
&indurile lor sunt prezente, laolalta, in acelasi moment.
%n sin&ur or&anism, si fiecare &indac aidoma unei celule/
$a. +-am fost primul care am su&erat-o, insa am fost cel dintii care am crezut in ipoteza asta. Si
inca ce"a... Ce"a atit de banal1 de... copilaresc, incit (enobiolo&ii au ris in oote cind le-am spus-o, dupa
batalie. 2indacii sunt insecte. Asemanatoare furnicilor si albinelor. Cu re&ina, cu lucratori... Acum o suta de
milioane de ani asa au inceput, cu &enul acesta de or&anizare. E absolut si&ur ca nici unul dintre &indacii
"azuti de noi nu a"ea aparat reproducator. $eci e posibil sa-si pastreze re&ina dupa ce si-au dez"oltat
capacitatea de a &indi impreuna. Altfel zis, re&ina sa ramina centrul &rupului. $e ce s-ar scimba structura
sociala/
Asta inseamna structura sociala/
Am si do"ezi. $ar nu do"ezi pe care ei sa le poata "edea. )rima -n"azie a fost o misiune de
e(plorare. -nsa a doua era de colonizare. $e instalare a unui stup nou, sau ce"a similar.
$e aceea au adus o re&ina.
)ri"este filmele celei de-a $oua -n"azii, in care ne distru& flota din norul de comete. -ntroduse in
aparat caseta respecti"a: Arata-mi na"a re&inei!
+u era deloc usor. Ender n-o putu identifica multa "reme. +a"ele &indacilor se miscau permanent. +u
purtau insemne e(terioare, si nici nu se "edea un centru de comanda distinct. $ar treptat, cu 0azer rulind
filmele iarasi si iarasi, baiatul incepu sa "ada cum toate miscarile se focalizau, radiau dintr-un punct central.
Acesta nu mentinea o pozitie fi(a, insa dupa ce pri"i indelun&, de"eni e"ident ca perspecti"a din care se luau
toate deciziile nu putea fi decit o anumita nava. --o arata lui 0azer.
,u o "ezi. Eu o "ad. )ina acum suntem numai doi dintre cei multi care au "izionat filmele. -nsa
asta-i ade"arul.
-si deplasau na"a ca pe oricare alta.
Stiau ca-i punctul lor slab.
Ai dreptate. Acolo e re&ina. ,otusi atunci cind ai pornit spre ea, ar fi fost normal sa incerce toti sa
te opreasca. ,e-ar fi putut face farime.
Stiu. Asta-i partea pe care n-o intele&. Sa nu crezi ca n-au incercat sa ma opreasca au tras in
mine. $ar pina n-a fost prea tirziu, parca nu le "enea sa creada cu ade"arat ca intr-adevar a"eam sa ucid
re&ina. )oate ca in lumea lor re&inele nu sunt niciodata ucise, doar capturate, doar facute sa mat. Eu am
facut ce"a despre care ei nu credeau ca poate fi facut de un inamic.
Si o data cu re&ina, au murit toti &indacii.
+u, pur si simplu au incetat sa mai &indeasca. 6a bordul primelor na"e abordate, ei mai traiau.
Or&anic. -nsa nu se miscau si nu raspundeau la nici un stimul1 nici ciar atunci cind i-am "i"isectionat pe
unii, incercind sa aflam lucruri noi. $upa o "reme au murit toti. Cind re&ina piere, in trupurile acelea nu mai
ramine nimic.
$e ce nu te-au crezut/
)entru ca n-am &asit o re&ina.
A fost spulberata in e(plozie.
A"atarurile razboiului. #iolo&ia ocupa al doilea loc dupa supra"ietuire. E(ista totusi amanunte ce
"in in sprijinul ipotezei mele. +u poti trai aici fara sa-ti sara in oci.
Aici, pe Eros/
Ender, pri"este in jurul tau! +u oamenii au sfredelit asteroidul acesta. $e plida, noi preferam
plafoane mai inalte. Aici a fost a"anpostul &indacilor in )rima -n"azie. Au pre&atit locul inainte ca noi sa stim
de e(istenta lor. Acum traim intr-un stup de &indaci. $ar ne-am platit deja ciria. +e-a costat o mie de soldati
ca sa-i curatam de aici. 2indacii s-au luptat pentru fiecare palma de coridor.
#aiatul pricepu arunci de ce incaperile i se parusera intotdeauna stranii.
Stiam ca ce"a nu-i in ordine...
Aici era tezaurul. $aca ar fi stiut ca "om in"in&e in primul razboi, probabil ca nu l-ar fi amenajat
niciodata. Am in"atat sa manipulam &ra"itatia, pentru ca ei au amplificat atractia &ra"itationala a asteroi-
dului. Am in"atat sa utilizam in mod eficient ener&ia stelara, pentru ca &indacii ii micsorasera albedo-ul. $e
fapt, asa i-am descoperit. -n numai trei zile, Eros a disparut treptat din telescoape. Am trimis un remorcer
sa afle moti"ul. 6-a aflat. A transmis permanent ima&ini, inclusi" ale &indacilor omorind ecipajul. -ma&inile
s-au oprit abia cind acestia au demontat remorcerul. Cauza era *orbirea* lor niciodata n-au fost ne"oiti sa
transmita ce"a prin intermediul unor aparate si, de aceea, dupa uciderea ecipajului nu s-au &indit ca-i putea
pri"i cine"a.
$e ce au ucis ecipajul/
$e ce nu/ )entru ei, disparitia citor"a indi"izi e cam totuna cu taiatul un&iilor la noi. +imic
anormal. S-au &indit probabil ca omorindu-i, ne intrerupeau comunicatiile. +u ucideau fiinte "ii, constiente,
cu un "iitor &enetic indi"idual. )entru ei, moartea nu inseamna mare lucru. $oar uciderea re&inei e cu
ade"arat o crima, pentru ca doar asa se sfirseste un traseu &enetic.
$eci nu stiau ce faceau.
+u le lua apararea! Faptul ca nu stiau ca ucid fiinte omenesti nu inseamna ca nu au ucis fiinte
omenesti. +oi a"em dreptul sa ne aparam cit de bine putem si sin&urul mod "iabil pe care l-am &asit a fost de
a-i omori pe &indaci inainte sa ne omoare ei. 2indeste-te altfel: in toate razboaiele de pina acum, ei au ucis
mii si mii de fiinte "ii, &inditoare. +oi am ucis una sin&ura.
$aca n-ai fi distrus re&ina, crezi ca am fi pierdut razboiul/
As zice ca sansele erau cam trei la doi impotri"a noastra. Continui sa cred ca le-as fi putut pro"oca
pierderi masi"e inainte de a ne distru&e. 4aspundeau e(trem de rapid si a"eau o putere de foc uriasa, dar si
noi a"eam cite"a atuuri. Fiecare na"eta de-a noastra continea un om inteli&ent care &indea indi"idual. Fiecare
dintre noi era capabil sa &aseasca o solutie e(ceptionala la o problema data. 2indacii pot &asi doar o sin&ura
solutie e(ceptionala, la un moment anume. Ei &indesc rapid, dar luati indi"idual nu sunt foarte inteli&enti.
Ciar atunci cind niste comandanti incapabili au pierdut principalele balatii din a $oua -n"azie, unii din
subordonatii lor au reusit sa produca destule distru&eri in flota inamica.
Si cind "om ajun&e acolo/ O sa atacam din nou re&ina/
2indacii n-au descoperit intimplator zborul interstelar. Strate&ia aceea poate reusi doar o sin&ura
data. #anuiesc ca nu "om mai &asi o re&ina decit daca ajun&em la planeta-capitala. 6a urma urmei, re&ina nu
trebuie sa fie cu ei ca sa conduca o batalie. Ea procreeaza alti &indaci. A $oua -n"azie era o colonie1 re&ina
sosea ca sa populeze )amintul, insa acum... nu, n-o sa mai mear&a. .a trebui sa-i in"in&em, flota dupa flota.
Si pentru ca au la indemina resursele unei duzini de sisteme planetare, banuiesc ca ne "or intrece numericeste
in fiecare lupta.
Ender isi aminti batalia in care infruntase doua armate reunite. *Si eu crezusem ca trisau... Cind "a
incepe ade"aratul razboi, asa "a fi tot mereu. -ar acolo n-o sa e(iste o poarta prin care sa pot scapa.*
+oi a"em numai doua atuuri, Ender. +u trebuie sa ocim cu prea multa atentie. Armamentul are o
raza mare de actiune.
$eci nu mai folosim proiectilele nucleare din )rima si a $oua -n"azie/
Doctorasul e mult mai puternic. 6a urma urmei, armele nucleare erau cind"a atit de slabe, incit
puteau fi utilizate pe )amint. Doctorasul nu poate fi folosit pe o planeta. -mi pare rau ca n-am a"ut in a
$oua -n"azie.
Cum functioneaza/
+u stiu, cel putin nu atit de bine incit sa pot construi unul. -n punctul de intersectie a doua raze,
creeaza un cimp in care moleculele nu mai pot ramine le&ate laolalta. Electronii nu mai sunt comuni. Cam
cita fizica cunosti la ni"elul asta/
+-am fost la majoritatea cursurilor de astrofizica, totusi stiu indeajuns ca sa intele&.
Cimpul se propa&a sub forma de sfera1 intensitatea scade cu distanta. -nsa atunci cind &aseste o
a&lomerare moleculara, se autointretine. Cu cit a&lomerarea respecti"a e mai mare, cu atit noul cimp este mai
puternic.
$eci de fiecare data cind cimpul lo"este o na"a, produce o sfera noua...
Si daca na"ele lor sunt prea apropiate, initiaza o reactie in lant care le distru&e pe toate. Cind
cimpul dispare, moleculele re"in laolalta si in locul unei na"e ai un maldar de elemente cu multe molecule de
fier. Fara radioacti"itate, fara sfarimaturi. $oar un bolo"an. -n prima batalie s-ar putea sa-i prindem apropiati,
insa in"ata rapid. Se "or distanta.
$eci Doctorasul nu-i un proiectil... nu pot tra&e din adapost.
E(act. -n momentul de fata, proiectilele nu mai sunt bune de nimic. Am in"atat multe de la &indaci
in )rima -n"azie, dar au in"atat si ei de la noi... de pilda, sa construiasca Scutul.
Doctorasul trece prin Scut/
Ca si cind n-ar e(ista. +u poti vedea prin Scut, ca sa tintesti si sa intersectezi razele, dar deoarece
&eneratorul Scutului este intotdeauna e(act in centrul lui, nu-i &reu de mane"rat.
Eu de ce n-am fost in"atat sa lupt cu asa ce"a/
Ai fost. ,ot timpul. +umai ca am lasat calculatorul s-o faca in locul tau. 0isiunea ta este sa ajun&i
intr-o pozitie superioara tactic si sa ale&i o tinta. Calculatoarele de bord sunt mult mai pricepute decit tine in
ocirea cu Doctorasul.
$e ce i se spune asa/
Cind a fost in"entat, l-au numit $ispoziti" de $isipare 0oleculara. $ispoziti"ul $.0.
Ender tot nu pricepea.
$.0. -nitialele mai inseamna si $octor in 0edicina. $ispoziti"ul $.0., deci *$octorasul*. E o
&luma.
#aiatul nu intelese ce era amuzant.
333
Simulatorul fusese scimbat. Ender putea controla in continuare perspecti"a si detaliile, insa nu mai
e(istau comenzi indi"iduale. Fusesera inlocuite cu un nou panou de control si doua casti audio cu larin&ofon.
,enicianul care il astepta arata baiatului modul de fi(are a castilor.
Cum dirijez na"ele/ intreba Ender.
0azer ii e(plica. Se terminase cu na"ele.
Ai ajuns la urmatoarea etapa de instruire. $etii e(perienta la toate ni"elurile strate&ice, dar acum e
momentul sa te concentrezi asupra comenzii unei flote intre&i. Asa cum ai lucrat cu sefii de pluton in Scoala
de 6upta, acum "ei lucra cu sefii de escadrila. .ei a"ea trei duzini de asemenea sefi pe care sa-i antrenezi.
,rebuie sa-i in"eti tactici inteli&ente1 trebuie sa le afli punctele tari si pe cele slabe1 trebuie sa-i trasformi intr-
un tot.
Cind "or sosi/
Sunt deja in fata propriilor simulatoare. )oti "orbi cu ei prin intermediul castilor si al microfonului.
,astele de pe panoul de control iti permit sa "ezi din perspecti"a oricaruia dintre ei. -n felul acesta se
reproduc mai e(act conditiile unei batalii ade"arate unde "ei sti doar ceea ce "ad na"ele din subordine.
Cum pot lucra cu niste sefi de escadrile pe care nu-i "ad niciodata/
$e ce trebuie sa-i "ezi/
Ca sa stiu cine sunt, cum &indesc...
.ei afla cine sunt si cum &indesc din felul cum lucreaza cu simulatorul. Ciar asa insa, cred ca n-o
sa ai probleme. Ei te asculta ciar acum. )une-ti castile ca sa-i poti auzi.
Ender isi puse castile.
Salaam, se auzi o soapta.
Alai, rosti Ender.
Si eu, piticul.
#ean!
Si )etra si $in;1 ,om +ebunu9, Sen, Supa Fierbinte, 0olo 0usca, cei mai buni ele"i cu care sau
impotri"a carora luptase, toti cei in care a"usese incredere in Scoala de 6upta.
+u stiam ca erati aici, zise el. +u stiam ca "eniti.
$e trei luni ne omoara cu simulatorul, spuse $in;.
O sa "ezi ca sunt de departe cel mai bun tactician, cicoti )etra. $in; incearca, dar are minte de
copil.
Astfel incepura sa lucreze impreuna, fiecare sef de escadrila comandind pilotii indi"iduali, iar Ender
comandindu-i pe sefii de escadrila. -n"atara multe pe masura ce simulatorul ii obli&a sa incerce situatii
diferite. %neori, le punea la dispozitie o flota alcatuita din trei-patru escadrile. Alteori, simulatorul le dadea o
sin&ura na"a stelara cu cele douasprezece na"ete de lupta ale ei si baiatul numea trei sefi de escadrila, cu cite
patru na"ete fiecare.
Era placut1 o joaca. -namicul dirijat de calculator nu era prea &roza" si in"in&eau intotdeauna, in ciuda
&reselilor lor, si in ciuda unor dificultati de comunicare. -nsa in cele trei saptamini de antrenament impreuna,
Ender ajunse sa-i cunoasca foarte bine. $in; indeplinea cu precizie instructiunile, dar nu stralucea prin
ori&inalitate1 #ean, prea putin eficient in a comanda o escadrila, actiona ca un bisturiu cu numai doua-trei
na"ete, contracarind prompt orice incercare a calculatorului1 Alai era un strate& aproape la fel de bun ca
Ender si a"ea incredere sa-i dea pe mina jumatate din flota, insotita doar de un plan &eneral.
Cu cit ii cunostea mai bine, cu atit Ender ii putea desfasura mai rapid si-i putea folosi optim.
Simulatorul afisa situatia pe ecran si atunci Ender afla pentru prima data componenta flotei lui si dispunerea
inamicului. -n numai cite"a minute, ii cema pe sefii de escadrila de care a"ea ne"oie, le repartiza na"e sau
&rupuri de na"e si le comunica misiunile. Apoi, in decursul bataliei, trecea pe rind prin un&iurile lor de
"edere, facea su&estii si, ocazional, dadea comenzi atunci cind era ne"oie. $eoarece ceilalti nu "edeau decit
propriul sector de actiune, uneori ordinele lui pareau lipsite de sens1 insa si ei in"atara sa se increada in
Ender. $aca le spunea sa se retra&a, se retra&eau, stiind fie ca erau intr-o pozitie e(pusa, fie ca mane"ra lor
putea atra&e inamicul intr-o pozitie "ulnerabila. 0ai stiau de asemenea ca Ender ii lasa sa procedeze asa cum
credeau de cu"iinta atunci cind nu le dadea ordine. $aca stilul lor de lupta n-ar fi fost potri"it situatiei in care
se aflau, nu ar fi fost alesi pentru misiunea respecti"a.
-ncrederea era completa si reciproca, actiunile flotei rapide si e(acte. $upa trei saptamini, 0azer ii
arata o reluare a celei mai recente batalii a lor, facuta din punctul de "edere al inamicului.
Asta a "azut ad"ersarul cind l-ai atacat. Ce anume iti su&ereaza/ $e pilda, rapiditatea raspunsului/
Seamana cu flota &indacilor.
Esti de forta lor, Ender. Esti tot atit de iute cit ei. Si aici... fii atent!
Ender pri"i cum toate escadrilele sale se miscau... simultan, rezol"indu-si fiecare propria situatie, toate
dirijate de ordinele lui &enerale, insa indraznete, impro"izind, fentind, atacind cu o independenta nicicind
do"edita de flota &indacilor.
0intea lor colecti"a e foarte buna, dar nu se poate concentra decit asupra citor"a probleme in
acelasi timp. Escadrilele tale abordeaza fiecare lupta cu inteli&enta proprie, iar misiunile lor sunt super"izate
de inteli&enta ta. .ezi, deci, ca ai unele atuuri. Armament superior, desi nu perfect1 "iteza comparabila si
disponibilitati nebanuite de inteli&enta. Astea sunt atuurile tale. $eza"antajul e ca intotdeauna, absolut
intotdeauna, "ei fi depasit numericeste si, dupa fiecare batalie, dusmanul "a afla mai multe despre tine,
despre cum sa lupte impotri"a ta, si-si "a modifica strate&ia instantaneu.
#aiatul astepta concluziile.
$e acum, "om incepe lucrul propriu-zis. Am pro&ramat calculatorul sa simuleze &enul de situatii
care ne-ar putea astepta in intilnirile cu &indacii. Folosim miscarile pe care le-ai "azut in a $oua -n"azie. $ar
simularea inamicului "a fi comandata de mine, ca sa nu se repete aceleasi sceme. 6a inceput "ei a"ea batalii
simple, pe care ma astept sa le cisti&i fara probleme. -n"ata din ele, deoarece eu o sa fiu mereu acolo, cu un
pas inaintea ta, pro&ramind sceme tot mai dificile, asa incit urmatoarea batalie "a fi mai &rea si "ei fi impins
pina la limita capacitatilor tale.
Si dupa aceea/
,impul ramas e scurt. ,rebuie sa in"eti cit poti de repede. Am acceptat sa plec in calatorie
relati"ista, numai pentru ca sa fiu "iu atunci cind "ei aparea tu1 cind m-am inapoiat, sotia si copiii murisera,
iar nepotii a"eau "irsta mea. +u a"eam nimic sa le spun. Fusesem despartit de toti cei pe care ii iubisem, de
tot ceea ce cunosteam1 traiam in catacomba asta construita de e(traterestri si eram obli&at sa instruiesc ele"
dupa ele", fiecare datator de sperante, dar in cele din urma dezama&itor. )redau, predau, insa nimeni nu
in"ata. Si tu esti e(trem de promitator, ca multi altii inainte, totusi semintele esecului pot e(ista si in tine.
$atoria mea este sa le &asesc1 sa te distru& pe tine, daca poti fi distrus si crede-ma, eu o pot face.
$eci nu sunt primul.
#ineinteles ca nu. Esti insa ultimul. $aca nu in"eti, nu mai a"em timp sa &asim pe altcine"a. Cred
in tine numai pentru ca esti sin&urul in care se mai poate crede.
Si ceilalti/ Sefii mei de escadrile/
Care dintre ei ti-ar putea lua locul/
Alai.
Fii cinstit.
#aiatul tacu.
+u sunt un om fericit, Ender. Omenirea nu astepta de la noi sa fim fericiti. +e cere doar sa fim
e(ceptionali, in numele ei. 0ai intii supra"ietuirea, apoi fericirea, asa cum o putem &asi. $e aceea, sper ca n-
o sa ma sicii in timpul antrenamentelor, plin&indu-te ca te plictisesti. #ucura-te cit poti in orele libere, dar pe
primul loc "ine munca, adica in"atatura, si ea aduce "ictoria care reprezinta totul, deoarece fara ea nu e(ista
nimic. Cind o sa mi-o poti aduce inapoi pe sotia mea, Ender, atunci sa te plin&i de cite sacrificii presupune
munca.
+u incercam sa ma esci"ez.
$ar o "ei face. )entru ca daca pot, o sa te fac praf. O sa ma straduiesc din rasputeri sa te surprind si
"oi fi nemilos, pentru ca atunci cind te "ei lupta cu &indacii, "or "eni cu lucruri pe care eu nu mi le pot
incipui, iar pentru ei mila fata de oameni este imposibila.
+u ma poti face praf, 0azer.
$e ce/
)entru ca sunt mai puternic decit tine.
#atrinul surise.
Asta o sa mai "edem.
333
-l trezi cu noaptea-n cap1 ceasul arata E:CB si baiatul se simtea ametit urmindu-l prin tuneluri.
6a culcare de"reme, la sculare la fel, intona 0azer, mintea toropeste si-ocii-mpaienjeneste.
#aiatul "isase ca &indacii il "i"isectionau. Atit doar ca in loc sa-i descida trupul, ii sfirtecau
amintirile si le etalau ca pe niste foto&rafii, incercind sa le &aseasca un inteles. Era un "is ciudat si Ender nu-l
putea iz&oni in "reme ce se indrepta catre sala simulatorului. 2indacii il cinuiau in timpul somnului, iar
0azer nu-l lasa in pace cind era treaz. +u mai a"ea timp sa se odineasca. Se sili sa-si alun&e somnul. Se
parea ca 0azer nu &lumise, spunind ca era decis sa-l desfiinteze1 a-l obli&a sa joace cind era obosit si
somnoros era e(act &enul de siretlic murdar la care ar fi trebuit sa se astepte.
Cind ajunse la simulator, constata ca sefii de escadrile erau deja la posturi, asteptindu-i comenzile.
-namicul nu aparuse pe ecran, de aceea incepu o batalie de antrenament, impartindu-si efecti"ele in doua
armate, ca sa poata "erifica starea baietilor. -ncepura mai lent, dar in scurt timp ajunsera iuti si precisi.
Apoi ecranul se intuneca, na"ele disparura si totul se scimba. 6a mar&inea simulatorului, "azu trei
na"e terestre. Fiecare a"ea douasprezece na"ete de lupta. -namicul, e"ident constient de prezenta lor, formase
o sfera cu o sin&ura na"a in centru. Ender nu se lasa pacalit nu putea fi o na"a-re&ina. 2indacii erau de
doua ori mai numerosi, dar stateau mult prea &rupati. $octorasul a"ea sa-i lo"easca mai rau decit s-ar fi
asteptat.
Alese o na"a, o facu sa clipeasca pe ecran si rosti:
Alai, e a ta1 ii ai pe )etra si .lad la comanda na"etelor.
$istribui si celelalte doua na"e, oprind din fiecare cite o na"eta1 pe acestea le trecu sub comanda lui
#ean.
Strecoara-te pe lin&a perete si cazi inapoia lor, #ean. $aca esti urmarit, te-ntorci imediat. $aca nu,
ramii acolo unde te pot mobiliza repede. Alai, &rupeaza-ti fortele intr-un atac asupra sferei. +u descideti
focul, pina nu "a ordon. ,oate astea sunt numai mane"re.
0i se pare o batalie usoara, zise Alai.
,ocmai pentru ca-i usoara, "reau sa fiti atenti. +u "reau sa pierd nici macar o na"eta.
4amase cu cele doua na"e de rezer"a, la o distanta si&ura inapoia lui Alai1 #ean disparuse deja de pe
ecranul simulatorului, insa la rastimpuri, Ender trecea in punctul lui de "edere ca sa stie unde ajunsese.
Alai insa era cel care urma sa controleze jocul delicat cu dusmanul. Alcatuise o formatiune in forma
de &lonte si cerceta sfera inamica. Ori de cite ori se apropia, &indacii se retra&eau, atra&indu-i catre na"a din
centru. Cind se indeparta, sfera se refacea, iar la orice apropiere se descidea spre interior.
Fenta, retra&ere, ocol spre alt punct, iarasi retra&ere, iarasi simulare de atac1 apoi Ender spuse:
-ntra, Alai!
2lontele porni iar baiatul ii "orbi lui Ender:
O sa ma lase inauntru, o sa ma-nconjoare si-o sa ma desfiinteze.
-&nora na"a din centru.
Cum zici, sefule!
#ineinteles, sfera incepu sa se strin&a. Ender a"ansa cu rezer"ele, na"ele inamice se concentrara in
partea respecti"a a sferei.
Ataca unde-s mai multe, zise Ender.
Asta sfideaza patru mii de ani de istorie militara, comenta Alai, deplasindu-si na"etele intr-acolo.
-n mod normal, ar trebui sa atacam unde a"em superioritate numerica.
-n simularea asta, e clar ca ei nu stiu ce pot face armele noastre. 0ane"ra n-o sa mai tina si alta
data, dar acum s-o facem cit mai spectaculoasa. $escizi focul cind crezi de cu"iinta.
Alai descise focul. Simulatorul reproduse efectele foarte "erosimil1 mai intii una sau doua, apoi o
duzina, dupa aceea majoritatea na"elor dusmane e(ploda cu o lumina orbitoare, pe masura ce cimpul trecea
de la una la cealalta.
Feriti-"a! ordona Ender.
+a"ele aflate de partea opusa a sferei n-au fost afectate de reactia in lant, dar urmarirea si distru&erea
lor a fost o joaca de copii. #ean se ocupa de cele care incercau sa fu&a in directia lui. #atalia luase sfirsit.
Fusese mai simpla decit multe din antrenamentele anterioare.
Cind Ender i-o spuse, 0azer ridica din umeri:
Am cautat sa ma aproprii cit mai mult de realitate. 0ai mult ca si&ur ca in prima batalie, ei n-or sa
stie ce putem face. $e-acum incepe &reul. -ncearca sa nu te culci pe laurii "ictoriei asteia. -n curind o sa-ti
pro&ramez simulari mult mai diferite.
Ender se antrena zece ore pe zi cu sefii de escadrile, dar nu neintrerupt1 dupa-amiaza a"eau o pauza de
cite"a ore. #ataliile simulate sub supra"e&erea lui 0azer a"eau loc la doua-trei zile, si, asa cum ii promisese
batrinul, nu mai erau la fel de usoare. +iciodata &indacii nu-si mai &rupara fortele atit de aproape incit sa
permita o reactie in lant. $e fiecare data e(ista ce"a nou, ce"a mai dificil. %neori, Ender a"ea o sin&ura na"a
si opt na"ete de lupta1 o data, inamicul se ascunse intr-o centura de asteroizi1 alteori lasa capcane stationare,
niste instalatii de proportii care e(plodau daca o escadrila se apropia prea mult de ele, distru&ind sau a"ariind
unele na"e.
+u-ti poti permite pierderi! racnise 0azer la el dupa o batalie. Cind o sa intri in lupta adevarata,
n-o sa mai ai lu(ul unei rezer"e infinite de na"e create de calculator. O sa ai ceea ce ai adus cu tine si nimic
mai mult! Obisnuieste-te sa lupti fara pierderi inutile.
+-au fost inutile, replica Ender. +u pot cisti&a batalii, daca sunt atit de obsedat de pierderea unei
na"e incit sa nu risc niciodata.
E(celent, zimbise 0azer. Ai inceput sa-n"eti. ,otusi, intr-o batalie ade"arata, o sa ai pe cap ofiteri
superiori, ba si mai rau, ci"ili care o sa zbiere tot ce ti-am spus eu. Acum, daca pro&ramul inamic ar fi fost cu
ade"arat inteli&ent, te-ar fi prins aici si ar fi distrus escadrila lui ,om.
E(aminau laolalta fiecare batalie1 la urmatorul antrenament, Ender le demonstra baietilor ce-i aratase
0azer si stiau cum sa reactioneze inaintea unei situatii similare.
)ina atunci crezusera ca erau pre&atiti, ca actionau perfect in ecipa. Acum insa, luptind in conditii cu
ade"arat dificile incepura sa aiba tot mai multa incredere unul in celalalt si bataliile de"enira o placere. -l
ru&ara pe Ender sa-i ceme pe cei care nu jucau sa le faca &alerie. #aiatul isi ima&ina ce ar fi insemnat sa-si
aiba prietenii aici cu el, o"ationind sau rizind sau tinindu-si rasuflarea de emotie1 uneori i se parea ca i-ar fi
distras atentia, dar alteori ar fi dorit-o din toata inima. +ici ciar atunci cind petrecuse zile intre&i bronzindu-
se pe o pluta in mijlocul unui lac, nu fusese atit de sin&ur. 0azer 4ac;am era to"arasul lui, era profesorul
lui, dar nu si prietenul lui.
Cu toate acestea, nu spuse nimic. 0azer il a"ertizase ca nu a"ea sa e(iste compatimire, iar nefericirea
lui personala nu insemna nimic, pentru nimeni. -n cea mai mare parte nu insemna nimic nici ciar pentru
Ender. Se concentra asupra jocului, incercind sa in"ete din batalii. +u doar in"atamintele unei anumite
infruntari, ci si ce ar fi putut face &indacii daca ar fi fost mai inteli&enti, sau cum ar fi reactionat el in situatia
respecti"a. ,raia atit in "ecile cit si in "iitoarele batalii, treaz si adormit, si-si cra"asa sefii de escadrile cu o
furie care, uneori, trezea nemultumire.
+e tratezi cu prea multa blindete, spuse Alai intr-o zi. $e ce nu te ener"ezi pe noi pentru ca nu
suntem sclipitori in fiecare secunda a fiecarui antrenament/ $aca tot ne rasfeti asa, o sa credem ca-ti place
de noi.
%nii cicotira. $esi&ur, Ender intelese ironia si raspunse printr-o tacere prelun&a. Cind in cele din
urma "orbi, i&nora obser"atia lui Alai.
$in nou, rosti el, si de data asta fara retineri.
4epetara si izbutira perfect.
-nsa pe masura ce increderea lor in comandantul Ender crescu, prietenia din zilele Scolii de 6upta
disparu.
#aietii de"enisera apropiati intre ei1 isi faceau confidente. Ender era profesorul si comandantul lor, tot
atit de indepartat de &rupul lor pe cit era 0azer de el si la fel de e(i&ent.
$ar in felul acesta luptara mai bine. -ar Ender nu era distras de la munca lui.
Cel putin nu cit timp era treaz. -n fiecare seara, cind se cufunda in somn, &indurile despre simulator ii
aler&au prin minte. $ar in timpul noptii il obsedau alte lucruri. Adesea isi amintea 6esul %riasului,
descompunindu-se treptat. -nsa nu si-l amintea imobilizat in capcana ima&inii de pe pupitru. Acum era real,
inconjurat de duoarea mortii. -n "isele sale, lucrurile se scimbasera. Satucul ridicat intre coastele %riasului
era populat de &indaci, care-l salutau &ra"i, precum &ladiatorii inainte de-a muri pentru desfatarea cezarului.
-n "isul sau nu-i ura1 si, desi stia ca ascunsesera re&ina, nu incerca s-o caute. -ntotdeauna pleca repede de
lin&a corpul %riasului, iar cind ajun&ea la terenul de joaca, copiii erau mereu acolo, salbatici si batjocoritori1
purtau cipuri care-i erau cunoscute. %neori )eter, alteori #onzo, uneori Stilson si #ernard1 insa tot atit de
frec"ent, creaturile acelea erau Alai si Sen, $in; si )etra1 alteori aparea fata .alentinei si, in "isul lui, Ender
o scufunda sub apa si astepta sa se inece.
Ea i se zbatea in miini, z"ircolindu-se sa iasa la suprafata, dar in cele din urma raminea nemiscata. O
scotea din lac si o tira pe pluta, unde zacea cu cipul scimonosit in cinurile mortii. Ender tipa si plin&ea
deasupra ei, stri&ind, iarasi si iarasi, ca era un joc, doar un joc, ca el se jucase...!
Apoi 0azer 4ac;am il trezea, scuturindu-i umarul.
Stri&ai prin somn, spunea el.
-arta-ma, raspundea baiatul.
+u conteaza. ,e-asteapti o batalie.
,reptat, frec"enta acestora crescu. Acum a"ea cite doua batalii zilnic si Ender reduse antrenamentele
la minimum. Cind ceilalti se odineau, el re"edea ultimele lupte, incercind sa-si descopere propriile puncte
slabe, incercind sa &iceasca ce a"ea sa se intimple in continuare. %neori era pre&atit in fata surprizelor
inamicului, alteori nu.
Cred ca trisezi, ii spuse intr-o zi lui 0azer.
$e ce/
-mi urmaresti sedintele de antrenament. )oti "edea ce planuiesc. Esti pre&atit in permanenta pentru
orice as face.
Ceea ce "ezi tu, raspunse batrinul, sunt simulari pe calculator. Calculatorul e pro&ramat sa
raspunda la ino"atiile tale, numai dupa ce le utilizezi tu.
Atunci calculatorul triseaza.
Ar trebui sa te odinesti mai mult...
$ar baiatul nu putea dormi. -n fiecare noapte, raminea tot mai mult timp fara sa incida ocii, iar
somnul nu era deloc odinitor.
Se destepta des in cursul noptii. +u era si&ur daca se trezea ca sa se &indeasca la joc, sau ca sa scape
din "ise. A"ea senzatia ca in timpul somnului cine"a il silea sa-si parcur&a cele mai urite amintiri, sa le
retraiasca la fel ca prima data. +optile erau atit de reale, incit zilele incepura sa i se para "ise. -ncepu sa se
teama ca n-a"ea sa mai poata &indi destul de limpede, ca a"ea sa fie prea obosit in timpul jocului.
-ntotdeauna cind jocul incepea, intensitatea lui il trezea, dar, se intrebase el, ar fi sesizat o scadere a
capacitatilor sale mentale/
Si intr-ade"ar se parea ca-i scadeau. +u e(istase batalie in care sa nu piarda macar doua-trei na"ete. -n
cite"a rinduri, inamicul reusi sa-l faca sa-si dez"aluie mai multe slabiciuni decit era admisibil1 in alte ocazii,
izbutise sa-l atra&a in batalii de uzura, din care iesise "ictorios cu destul noroc.
$upa joc, 0azer il analiza dispretuitor. *-a uita-te aici!* ii spunea. *+u trebuia sa faci asa!* -ar Ender
re"enea la antrenamentele cu sefii de escadrile, straduindu-se sa le ridice moralul dar citeodata lasind sa se
simta dezama&irea pentru slabiciunile lor, pentru faptul ca dadusera &res.
0ai si &resim uneori, ii sopti )etra odata. Fusese un tipat de ajutor.
Si alteori nu, replicase Ender. $e la el n-a"ea sa capete ajutor. El era dascalul1 prietenii trebuia sa
si-i caute in alta parte.
Apoi urma o batalie care fu cit pe aici sa se inceie printr-un dezastru. )etra isi conduse escadrila prea
departe1 era e(pusa si o descoperi intr-un moment cind Ender urmarea alt sector. -n numai cite"a clipe,
ramase doar cu doua na"ete. Atunci o &asi Ender si-i ordona sa se deplaseze intr-o anumita directie1 fata nu
raspunse. +u facu nici o miscare. -nca o clipa si celelalte na"ete urmau sa fie pierdute.
Ender pricepu numaidecit ca o solicitase prea mult1 datorita calitatilor ei e(ceptionale, apelase la ea
deseori in situatii dificile. $eocamdata insa n-a"ea timp sa se simta "ino"at, sau s-o compatimeasca pe fata.
-i ceru lui ,om +ebunu9 sa preia comanda celor doua na"ete, apoi continua, incercind sa sal"eze batalia1
)etra ocupase o pozitie-ceie si acum toata strate&ia lui se naruia. $aca inamicul n-ar fi fost prea &rabit in a-
si e(ploata a"antajul, Ender ar fi pierdut.
$ar Sen reusi sa prinda un &rup de na"e dusmane intr-o formatiune prea strinsa si le distruse cu o
sin&ura reactie in lant. ,om +ebunu9 isi conduse na"etele prin bresa i"ita si pro"oca panica printre ad"ersari.
Cu toate ca na"etele lui si cele ale lui Sen au fost distruse, 0olo 0usca izbuti sa aduca "ictoria.
6a sfirsitul bataliei, Ender o putut auzi pe )etra stri&ind si incercind s-ajun&a la un microfon:
Spuneti-i ca-mi pare rau... eram atit de obosita... nu m-am putut concentra... de-asta... spuneti-i lui
Ender sa ma ierte!
6ipsi la urmatoarele antrenamente, iar cind re"eni nu mai era la fel de rapida ca inainte, si nici la fel
de cutezatoare. )ierduse multe din calitatile ce faceau din ea un lider capabil. Ender n-o mai putea folosi decit
in misiuni de rutina, sub supra"e&ere. Fata nu era lipsita de inteli&enta. Stia ce se intimplase. -n acelasi
timp, stia ca Ender n-a"ea de ales si i-o spuse.
4ealitatea era ca ea cedase, desi nu a"ea psiicul mai labil decit alt sef de escadrila. Fusese un
a"ertisment: nu-i putea solicita dincolo de anumite limite. Acum, in loc sa-i foloseasca ori de cite ori a"ea
ne"oie de aptitudinile lor, trebuia sa-si aminteasca la cite lupte participasera. Era ne"oit sa-i crute, ceea ce
insemna ca uneori intra in batalie cu comandanti pe care se bizuia ce"a mai putin. Slabind presiunea asupra
lor, o sporea asupra lui. -n toiul unei nopti, se trezi ful&erat de o durere intensa. )erna ii era umeda, iar in
&ura simtea &ustul sin&elui. $e&etele ii pulsau. .azu ca in timpul somnului isi muscase adinc mina. Sin&ele
continua sa cur&a.
0azer! stri&a el. 4ac;am se trezi si cema imediat un medic. )e cind acesta il pansa, 0azer
spuse:
Sa stii ca automutilarea n-o sa te scape de aici.
$ormeam, raspunse Ender. +-am facut-o ca sa parasesc Scoala de Comanda.
#un.
Ceilalti... Cei care n-au reusit...
Ce "rei sa spui/
-naintea mea... Ceilalti ele"i ai tai, care n-au mai terminat... Ce s-a intimplat cu ei/
+-au reusit. Asta-i tot! +u-i pedepsim pe cei care nu izbutesc. )ur si simplu... nu mai continua.
Ca #onzo.
Cine-i #onzo/
A plecat acasa.
+u, nu ca #onzo.
Atunci, cum/ Ce s-a intimplat cu ei/ Cind am dat &res/
$e ce e important/
#aiatul nu raspunse.
+ici unul dintre ei n-a dat &res in acest moment al instruirii, Ender. ,u ai facut o eroare cu )etra.
O sa-si re"ina. -nsa )etra e )etra, iar tu esti tu.
O parte din mine este ea. E ceea ce mi-a dat ea.
,u n-o sa dai &res. +u asa de"reme. Ai a"ut cite"a batalii &rele, dar ai cisti&at intotdeauna. +u-ti
cunosti inca limitele, dar daca ti le-ai atins deja esti mult mai slab decit am crezut.
Ei mor/
Cine/
Cei care nu reusesc.
+u, nu mor. $umnezeule, baiete, sunt doar jocuri!
Cred ca #onzo a murit. 6-am "isat noaptea trecuta. 0i-am amintit cum arata dupa ce l-am lo"it cu
capul. )robabil ca i-am spart nasul si un os i-a perforat creierul. $in oci ii cur&ea sin&e. Cred ca-n clipa
aceea era mort.
A fost doar un "is.
0azer, nu "reau sa tot "isez asemenea lucuri. 0i-e frica sa mai dorm. 0a &indesc intruna la
intimplarile pe care nu "reau sa mi le reamintesc. )rin fata ocilor mi se deruleaza toata "iata, de parca as fi
un aparat de inre&istrare si cine"a doreste sa "izioneze episoadele cele mai teribile.
+u-ti putem da trancilizante, daca asta speri. -mi pare rau ca ai cosmaruri. .rei sa lasam lumina
aprinsa noaptea/
+u ride de mine! 0i-e teama ca innebunesc.
$octorul terminase bandajul si 0azer ii facu semn sa plece.
Asta-i moti"ul ade"arat al fricii tale/ intreba el.
#aiatul se &indi, insa nu era si&ur.
-n "isele mele, ii raspunse, niciodata nu sunt si&ur daca eu sunt cu ade"arat eu.
.isele stranii reprezinta un fel de supapa de si&uranta, Ender. )entru prima data in "iata, ai fost
supus unor presiuni. Corpul tau cauta modalitati de compensare, asta-i tot. Esti baiat mare acum. E timpul sa
nu-ti mai fie teama ca "ine noaptea.
#ine, incu"iinta Ender. 'otari ca n-a"ea sa-i mai spuna niciodata lui 0azer despre "isele sale.
8ilele trecura cu batalii permanente si Ender intra pe fa&asul autodistru&erii. -ncepuse sa-l doara
stomacul. -l trecura pe o dieta de crutare, dar in curind nu mai a"ea deloc pofta de mincare.
0aninca! ii spunea 0azer si, mecanic, Ender il asculta. $ar daca nimeni nu-i spunea sa se
raneasca, nu minca nimic.
-nca doi sefi de escadrile cedara aidoma )etrei1 presiunea spori asupra celorlalti. Acum inamicii erau
de trei-patru ori mai numerosi in fiecare batalie1 de asemenea, se retra&eau imediat ce situatia se complica,
re&rupindu-se pentru a prelun&i cit mai mult batalia. %neori dura ore intre&i pina ce distru&eau si ultima na"a
dusmana. Ender incepu sa-i scimbe pe sefii de escadrile in decursul aceleiasi batalii, aducind altii odiniti in
locul celor care reactionau cu intirziere.
Stii, spuse #ean o data, cind prelua de la Supa Fierbinte comanda ultimelor patru na"ete, jocul asta
nu mai e asa distracti" ca la inceput.
Apoi intr-o zi, la antrenamente, pe cind Ender isi instruia baietii, odaia se intuneca si el se trezi pe
podea cu cipul insin&erat. Se lo"ise cu capul de panoul de comenzi.
-l pusera atunci in pat si trei zile fu foarte bolna". -si amintea ca in "isele sale "azuse cipuri, dar nu
erau reale si stiu asta ciar in clipa cind le zari. %neori i se parea ca o "ede pe .alentine, iar alteori pe )eter1
uneori pe prietenii lui din Scoala de 6upta si alteori pe &indaci, "i"isectionindu-l. Cel mai real i se paru cind
colonelul 2raff se apleca deasupra lui si-i "orbi blind, ca un tata &rijuliu. $ar apoi se destepta si-l "azu doar
pe dusmanul sau, 0azer 4ac;am.
0-am trezit, spuse baiatul.
.ad, raspunse 0azer. ,i-a luat destul de mult. Azi ai pro&ramata o batalie.
Asa incit Ender se scula, lupta si cisti&a batalia. ,otusi in ziua aceea nu a"u alt joc, si-l lasara sa se
culce mai de"reme. Cind se dezbraca, miinile ii tremurau.
-n timpul noptii i se paru ca simte niste de&ete atin&indu-l lin. $e&ete &rijulii si blinde. .isa ca auzea
&lasuri.
+u l-ai crutat.
+u asta mi-e misiunea.
Cit mai poate continua/ Se autodistru&e.
Suficient. +u mai e mult.
Asa repede/
Cite"a zile si-a scapat.
Cum o sa se descurce, cind e-n alul asta/
)erfect. Ciar azi, a luptat mai bine decit oricind.
-n "isul lui, "ocile erau ale lui 2raff si 0azer.
$ar asa erau "isele, se puteau intimpla lucrurile cele mai incredibile, asa cum, de pilda, auzi una dintre
"oci spunind:
0i se face rau cind "ad cum il nenoroceste.
-ar cealalta raspunse:
Stiu. Si eu il iubesc.
Apoi cei doi se transformara in .alentine si Alai, si in "isul sau il inmormintau, dar atunci cind o
facura, deasupra lui se ridica o colina, iar el de"eni un salas al &indacilor, asa cum era %riasul.
,oate, numai "ise. $aca pentru el e(ista iubire sau mila, nu putea fi decit in "ise.
Se trezi, primi o alta batalie si cisti&a. Apoi se duse in pat, adormi si "isa. Se trezi din nou si cisti&a
din nou si dormi din nou. $e-abia isi mai dadea seama cind se trezea si cind dormea. $e altfel, nici nu-i pasa.
%rmatoarea zi a"ea sa fie ultima lui zi in Scoala de Comanda, desi el nu stia acest lucru. Cind se
destepta, 0azer 4ac;am nu era in odaie. -si facu dus, se imbraca si-l astepta sa "ina si sa descuie usa. #a-
trinul nu "eni si Ender apasa pe clanta. %sa se descise.
Era oare o intimplare faptul ca 0azer il lasase liber in dimineata aceea/ +u-l insotea nimeni care sa-i
spuna ca trebuie sa manince, ca trebuie sa se duca la antrenamente, ca trebuie sa doarma. Era liber. +ecazul
era ca nu stia ce sa faca. )entru o clipa se &indi sa incerce sa-i caute pe sefii sai de escadrile, ca sa "orbeasca
cu ei, insa nu stia unde se afla. Se puteau &asi si la douazeci de ;ilometri de el. Asa incit, dupa ce oinari o
"reme prin tuneluri, se duse la sala de mese. 0inca micul dejun lin&a citi"a soldati care spuneau bancuri
porcoase, pe care el nici macar nu-si propunea sa le intelea&a. Apoi merse in camera simulatorului, ca sa se
antreneze. $esi era liber, nu se putea &indi ce altce"a sa faca.
0azer il astepta. Ender patrunse incet in odaie. -si tirsiia picioarele si se simtea obosit si fara cef.
Esti adormit/ se incrunta batrinul.
-n incapere se &aseau si alti oameni. Ender se intreba ce cautau acolo, dar nu se obosi sa afle. +u
merita sa puna intrebari1 oricum nu i-ar fi raspuns nimeni. Se indrepta catre comenzile simulatorului si se
aseza, &ata sa inceapa.
Ender 7i&&in, rosti 0azer. ,e ro& sa fii atent. :ocul de azi necesita niste e(plicatii.
#aiatul se intoarse spre el. )ri"i barbatii strinsi in capatul opus al camerei. )e cei mai multi nu-i mai
"azuse niciodata. %nii erau imbracati in aine ci"ile. -l zari pe Anderson si se intreba ce facea aici, cine
conducea Scoala de 6upta in timpul absentei lui. -l "azu pe 2raff si isi aminti lacul din padurile de lin&a
2reensboro si dori sa plece acasa. *$u-ma acasa*, ii spuse in &ind lui 2raff. *-n "isul meu ai spus ca ma
iubesti. $u-ma acasa!*
-nsa 2raff doar apleca putin capul1 un salut, nu o promisiune. -ar Anderson se comporta de parca nici
nu-l cunostea.
,e ro& sa fii atent, Ender. Azi este e(amenul tau final in Scoala de Comanda. Obser"atorii acestia
"or e"alua ce ai in"atat. $aca preferi sa nu stea aici, pot trece la un simulator din alta camera.
)ot sa ramina.
E(amenul final. $upa aceea, poate ca se "a odini...
)entru ca sa fie cu ade"arat un e(amen total al capacitatilor tale, sa nu repeti doar ceea ce ai facut
si ai e(ersat de multe ori, ci sa infrunti si situatii inedite, batalia de astazi introduce un element nou. Ea se de-
sfasoara lin&a o planeta. Acest amanunt "a afecta strate&ia inamicului si te "a obli&a sa impro"izezi. ,e ro& sa
te concentrezi asupra jocului de azi.
Ender ii facu semn sa se apropie si-l intreba in soapta:
Eu sunt primul ele" care a ajuns asa departe/
$aca in"in&i astazi, da, "ei fi primul care a reusit. 0ai multe nu pot sa-ti spun.
$ar sa stii ca eu pot s-aud.
0iine poti sa fii cit de rebel doresti. Azi insa, as aprecia daca te-ai concentra asupra e(amenului. Sa
nu ne batem joc de ceea ce-ai facut deja. $eci, cum ai de &ind sa procedezi cu planeta/
.a trebui sa am pe cine"a si in spatele ei1 altfel, acolo "a fi un con de umbra.
Corect!
-ar &ra"itatia "a afecta consumul de combustibil e mai a"antajos sa cobori spre planeta, decit sa
te ridici dinspre ea.
$a.
$octorasul are efect impotri"a unei planete/
Cipul lui 0azer impietri.
Ender, &indacii n-au atacat populatia ci"ila in nici una din in"azii. ,rebuie sa decizi daca e intelept
sa adopti o strate&ie care poate atra&e represalii.
)laneta e sin&urul element nou/
Cind ti-am pro&ramat o batalie cu un sin&ur element nou/ ,e asi&ur ca azi nu "oi fi tolerant fata de
tine. Fata de flota, am responsabilitatea de-a nu permite absol"irea unui ele" de mina a doua. .oi face tot ce
pot impotri"a ta si nu intentionez sa te menajez. Aminteste-ti tot ce stii despre tine si tot ce stii despre &indaci
si poate ca "ei a"ea o sansa.
0azer parasi incaperea.
Sunteti aici/ rosti Ender in microfon.
,oti, raspunse #ean. Ai cam intirziat la antrenamentele de dimineata, nu/
$eci nu-i anuntasera si pe sefii de escadrile ca era ultimul e(amen. Ender se intreba daca sa le spuna
cit de important era pentru el acest joc, dar otari ca o &rija suplimentara nu a"ea sa-i ajute cu nimic.
Scuze, "orbi el. Am dormit prea mult.
Ei cicotira. +u-l crezusera.
E(ecutara o serie de mane"re, incalzindu-se pentru batalie. Ender a"u ne"oie de mai mult timp ca de
obicei ca sa-si limpezeasca mintea si sa se concentreze asupra comenzilor, dar dupa o "reme isi re"eni1
raspunzind iute si &indind bine. *Sau cel putin*, isi spuse, *crezind ca &indesc bine*.
Ecranul simulatorului se intuneca. #aiatul astepta sa apara jocul. *Ce o sa se intimple daca azi trec
e(amenul/ 0ai e(ista si alta scoala/ -nca un an sau doi de antrenamente dure, alt an de izolare, alt an de
indi"izi impin&indu-ma intr-o directie sau alta, alt an fara sa-mi pot orienta propria "iata/* -ncerca sa-si
aminteasca ce "irsta a"ea. %nsprezece ani. Cu citi ani in urma implinise unsprezece ani/ Cu cite zile in urma/
,rebuie sa se fi intimplat aici, la Scoala de Comanda, dar nu-si putea aminti ziua. )oate ca nici macar n-o
remarcase atunci cind fusese. +imeni n-o remarcase, cu e(ceptia .alentinei.
Asteptind aparitia jocului, isi dori sa poata pur si simplu sa-l piarda, sa fie infrint rau de tot si complet,
asa incit sa-i intrerupa instructia, ca lui #onzo, si sa-l trimita acasa. #onzo plecase catre Carta&ena. .oia sa
"ada ordinul de drum in directia 2reensboro. Succesul insemna ca trebuia sa continue. Esecul insemna
intoarcerea acasa.
*+u*, isi spuse, *nu-i ade"arat! Au ne"oie de mine si daca dau &res, s-ar putea sa nu am unde ma
intoarce.*
+-o credea insa. 0intea sa constienta stia ca era ade"arat, dar in alte locuri, mai tainice, se indoia ca
a"eau ne"oie de el. -nsistenta lui 0azer nu era decit un alt "iclesu&. *,ot o metoda de-a ma impin&e sa fac
ceea ce doresc ei*. O metoda de a-l impiedica sa se odineasca. $e a nu face nimic timp indelun&at.
Apoi aparura inamicii si oboseala lui Ender se transforma in disperare.
Ad"ersarii erau de o mie de ori mai numerosi decit fortele sale1 simulatorul era practic acoperit de
luminitele "erzi care-i reprezentau. Erau &rupati intr-o duzina de formatiuni diferite, scimbindu-si pozitiile,
modificindu-si structura, deplasindu-se in traiectorii aparent aleatoare prin cimpul simulatorului. +u putea
&asi un drum printre ele1 un spatiu ce paruse descis se incidea brusc si aparea un altul, iar o formatiune
aparent penetrabila se transforma brusc, de"enind amenintatoare. )laneta se afla tocmai la celalalt capat al
cimpului. Ender banui ca si dincolo de ea, in afara limitelor simulatorului, e(istau la fel de multe na"e
dusmane.
-n pri"inta propriei sale flote, erau numai douazeci de na"e interstelare, fiecare cu cite patru na"ete.
Cunostea tipul acela de na"e erau "eci si &reoaie, iar puterea Doctorasului nu atin&ea decit jumatate
din cea a na"elor noi. Optzeci de na"ete impotri"a a cel putin cinci mii, poate ciar zece mii de ad"ersari.
-i auzi pe sefii de escadrile tra&indu-si rasuflarea1 de asemenea auzi o injuratura scapata printre dinti
de obser"atorii din spatele lui. Era placut sa stie ca unul dintre adulti remarcase ca e(amenul nu era cinstit.
$esi&ur, faptul a"ea putina importanta. Cinstea nu facea parte din joc, asta era clar. +u incercau sa-i lase nici
cea mai marunta posibilitate de succes. *)rin cite am trecut si de fapt nu intentionau deloc sa-mi permita sa
absol".*
-l "azu cu ocii mintii pe #onzo si &asca lui, infruntindu-l si amenintindu-l1 izbutise sa-l determine pe
#onzo sa se lupte sin&ur, dar acum n-o mai putea face. Si nici nu putea surprinde inamicul cu aptitudinile
personale asa cum facuse cu baietii cei mari in sala de lupta. 0azer il cunostea ca pe propriul sau buzunar.
#arbatii dinapoia lui incepura sa tuseasca si sa se foiasca ner"osi. -si dadeau seama ca Ender nu stia ce
sa faca.
*+ici nu-mi pasa*, se &indi baiatul. *.a puteti pastra jocul. $aca nu-mi dati nici macar o sansa, de ce
sa mai joc/*
)recum ultimul sau joc din Scoala de 6upta, cind ii opusesera doua armate.
Si tocmai cind isi aduse aminte de jocul acela, probabil ca #ean si-l aminti si el, deoarece &lasul ii
rasuna in casti:
+u uita, poarta inamica e &os!
0olo, Supa, .lad, #ascula si ,om +ebunu9 izbucnira in ris. Si ei isi adusesera aminte.
Ender rise si el. Era intr-adevar amuzant. Oamenii mari pri"eau totul cu &ra"itate iar copiii jucau,
jucau intruna, crezindu-i si ei, pina cind, deodata, adultii intindeau prea mult coarda, impin&eau lucrurile prea
departe si copiii puteau "edea dincolo de joc. *6as-o balta, 0azer! +u-mi pasa daca-ti trec e(amenul. +u-mi
pasa daca-ti respect re&ulile. $aca tu poti trisa, pot si eu. +-o sa te las sa ma bati in mod necinstit te "oi
bate eu in mod necinstit!*
-n ultima batalie din Scoala de 6upta, cisti&ase deoareca i&norase ad"ersarul si-si i&norase propriile
pierderi1 atacase direct poarta inamica.
-ar poarta inamica era jos.
*$aca incalc si re&ula asta, n-o sa ma mai lase niciodata sa ajun& comandant. Ar fi prea periculos. +u
"a mai trebui niciodata sa joc un joc. Si asta inseamna "ictorie!*
-ncepu sa sopteasca iute in larin&ofon. Sefii de escadrile isi luara partile lor din flota si formara un
cilindru &ros, ca un proiectil atintit spre cea mai apropiata formatiune inamica. Aceasta nu-l respinse ci,
dimpotri"a, se descise in fata lui, asa incit sa poata fi perfect incercuit inainte de a-l distru&e. *Cel putin,
0azer ia in consideratie faptul ca, de-acum, au ajuns sa ma respecte*, &indi Ender. *-ar asta imi ofera timp.*
Se deplasa in jos, spre nord, spre est si iarasi in jos, aparent fara nici un plan, dar apropiindu-se pe
nesimtite de planeta inamica. $upa o "reme, na"ele dusmane incepura sa se strin&a tot mai mult in jurul sau.
Atunci brusc, formatiunea lui Ender e(ploda. Flota lui se destrama intr-un aos. Cele optzeci de na"ete
pareau lipsite de un plan anume, tra&ind la intimplare in ad"ersar, strecurindu-se pe traiectorii indi"iduale
lipsite de speranta printre na"ele &indacilor.
-nsa dupa cite"a minute de batalie, Ender sopti din nou in larin&ofon si o duzina din na"etele ramase
intre&i se re&rupara intr-o formatie. ,ra"ersasera unul din barajele cele mai formidabile ale inamicilor1 il
strabatusera cu pierderi teribile, dar parcursesera mai mult de jumatate din distanta pina la planeta.
*Acum o sa-si dea seama*, se &indi Ender. *-n mod clar, 0azer isi da seama ce "reau sa fac.*
*Sau poate ca nu-i "ine sa creada c-o s-o fac. Cu-atit mai bine pentru mine!*
0icuta flota a lui Ender tisnea intr-o parte si-n alta, trimitind doua-trei na"ete parca &ata de atac, apoi
retra&indu-le. 2indacii se apropiau, adunind na"e si formatii risipite pina atunci, strin&indu-le pentru atacul
final. -n cea mai mare parte erau concentrati inapoia lui Ender, astfel incit sa nu poata fu&i inapoi in spatiu,
taindu-i orice retra&ere. *E(celent*, &indi baiatul. *0ai aproape! .eniti mai aproape!*
Apoi sopti o comanda si flota cazu ca o piatra catre suprafata planetei. Erau na"e interstelare si na"ete,
neecipate pentru a rezista frecarii cu atmosfera. $ar Ender nu intentiona ca ele sa ajun&a asa departe. Ciar
in clipa cind incepura picajul, isi concentrara Doctorasii asupra unui sin&ur lucru. Asupra planetei.
%na, doua, patru, sapte na"ete fura distruse. Acum totul se bizuia pe sansa ca una dintre ele sa
supra"ietuiasca pina sa poata declansa Doctorasul. O data ce se putea focaliza pe suprafata planetei, n-a"ea
sa mai dureze mult. *O clipa cu Doctorasul, asta-i tot ce doresc*. $upa aceea Ender se &indi ca poate
calculatorul nu era nici macar pro&ramat sa arate ce s-ar intimpla cu o planeta atacata de Doctoras. *Ce-o sa
fac atunci, o sa stri&: )ac! esti mort/*
-si lua miinile de pe comenzi si se lasa pe spate, pri"ind. )erspecti"a era mult apropiata de planeta
inamica, cu na"eta napustindu-se in putul &ra"itational. *-n mod si&ur a intrat in raza de actiune*, isi spuse
baiatul. *E acolo, si calculatorul nu-i pro&ramat sa arate ce se poate intimpla.*
$ar apoi, suprafata planetei care acum acoperea jumatate din ecranul simulatorului incepu sa fiarba1
urma o eruptie, az"irlind bucati de materie spre na"ete. Ender incerca sa-si ima&ineze ce se petrecea in
interiorul planetei. Cimpul crescind si dilatindu-se mereu1 moleculele care se rupeau, si atomii care nu mai
a"eau unde se duce.
-n trei secunde, intrea&a planeta e(ploda, de"eni o sfera de pulbere stralucitoare, az"irlita spre
e(terior. +a"etele lui Ender pierira printre primele, perspecti"a lor disparu brusc, iar acum simulatorul arata
numai stelele ce asteptau dincolo de mar&inile bataliei. Era atit de aproape pe cit dorise Ender sa fie. Sfera
planetei e(plodate se dilata mai repede decit puteau fu&i na"ele dusmane. Si purta acum cu ea Doctorasul,
care crescuse, cimpul spulberind totul in cale, transformind na"ele in puncte luminoase si &onind mai
departe.
-ntensitatea cimpului distructi" se reduse abia cind ajunse la mar&inea simulatorului. $oua sau trei
na"e inamice pluteau inerte. +a"ele interstelare ale lui Ender erau ne"atamate. $ar acolo unde e(istase uriasa
flota dusmana si planeta pe care o apara, nu mai ramasese nimic. %n bul&are de materie se forma din
sfarimaturile adunate de &ra"itatie. Stralucea fierbinte si se rotea1 era mult mai mic decit corpul ceresc
dinainte. O mare parte a masei sale forma un nor ce continua sa se e(tinda.
Ender isi scoase castile, in care "uiau tipetele si fluieraturile sefilor de escadrile si abia atunci constata
ca in camera se auzea acelasi "acarm. #arbatii in uniforma se imbratisau rizind si racnind1 altii plin&eau1 unii
in&enunceasera ori stateau incremeniti si baiatul isi dadu seama ca se ru&au. +u intele&ea. Ce"a era in
nere&ula. Ar fi trebuit sa fie furiosi...
Colonelul 2raff se desprinse dintre necunoscuti si "eni spre el. 6acrimile ii brazdau cipul, dar
zimbea. Se apleca, intinse bratele si, spre uimirea baiatului, il imbratisa, il strinse puternic si-i sopti:
0ultumesc, multumesc, Ender. $oamne, multumescu-,i pentru Ender!
Apoi "enira si ceilalti, scuturindu-i mina, felicitindu-l. -ncerca sa priceapa. Absol"ise totusi
e(amenul/ Fusese "ictoria lui, nu a lor, si in plus una &aunoasa, prin incalcarea re&ulilor1 de ce se purtau de
parca in"insese cu onoare/
0ultimea se dadu in laturi si aparu 0azer 4ac;am. #atrinul se indrepta catre Ender si-i intinse mina.
Ai a"ut de facut o ale&ere &rea, baiete. ,otul sau nimic. Sfirsitul lor, sau sfirsitul nostru. $umnezeu
insa stie ca altfel nu se putea. Felicitari! --ai batut si s-a terminat!
*S-a terminat.* *--ai batut.* Ender nu intele&ea.
,e-am batut pe tine.
0azer ooti sonor.
Ender, niciodata nu te-ai luptat cu mine. $e cind am de"enit inamicul tau, n-ai jucat nici un
singur &oc!
#aiatul nu pricepu &luma. :ucase foarte multe jocuri, care-l costasera e(trem de mult. -ncepu sa se
infurie.
0azer ii puse mina pe umar. Ender si-l scutura. Atunci batrinul de"eni serios si zise:
Ender, in ultimele luni tu ai fost comandantul militar al flotei noastre. Aceasta a fost a ,reia
-n"azie. +-au fost jocuri, ci batalii reale si sin&urii inamici au fost &indacii. --ai in"ins in toate luptele, iar azi
ai luptat lin&a planeta-capitala, unde erau toate re&inele din coloniile lor1 toate erau acolo, iar tu le-ai distrus
complet. +u ne "or mai ataca niciodata. ,u ai facut-o! ,u!
*4eale.* *+-au fost jocuri.* 0intea lui Ender era prea incetosata ca sa poata intele&e totul. +u fusesera
simple puncte luminoase, ci na"e ade"arate cu care el se luptase, na"e ade"arate pe care le in"insese. Si o
planeta ade"arata, pe care o facuse praf, ster&ind-o din uni"ers. ,recu prin multime, fara sa auda felicitarile,
i&norindu-le miinile, cu"intele, bucuria. Cind ajunse in camera lui, se dezbraca, sui in pat si dormi.
Se destepta cind il scuturara. A"u ne"oie de cite"a secunde ca sa-i recunoasca. 2raff si 4ac;am. 6e
intoarse spatele. *6asati-ma sa dorm.*
Ender, trebuie sa discutam, rosti 2raff.
#aiatul re"eni cu fata le ei.
)e )amint se transmit incontinuu, zi si noapte, filmele bataliei de ieri.
$e ieri/! $ormise o zi intrea&a.
Esti un erou. ,oata lumea a "azut ce ati facut, tu si ceilalti. +u cred ca e(ista "reun &u"ern care sa
nu-ti fi acordat medalia lui cea mai importanta.
--am ucis pe toti, asa-i/ intreba Ender.
)e cine/ facu 2raff. )e &indaci/ Asta si trebuia sa faci.
$e asta era razboi, inter"eni 0azer.
Si pe re&ine... Si copiii...
Ei au declansat totul cind ne-au atacat. +-a fost "ina ta. Asta-i rezultatul actiunilor lor.
Ender prinse pieptul uniformei lui 0azer si-l trase in jos, astfel incit cipurile lor aproape se atinsera.
Eu n-am "rut sa-i ucid! +-am "rut sa ucid pe nimeni! +u sunt un criminal! .oi nu ma "oiati pe
mine, ticalosilor, il "oiati pe )eter, dar m-ati impins s-o fac, m-ati pacalit! )lin&ea. -si pierduse stapinirea de
sine.
#ineinteles ca te-am pacalit, spuse 2raff. Altfel n-ai fi facut-o. Situatia era clara. +e trebuia un
comandant cu atit de multa empatie incit sa poata sa judece ca &indacii, sa-i intelea&a si sa le anticipeze
actiunile. Cu atit de multa compasiune incit sa cisti&e dra&ostea subordonatilor lui si sa lucreze impreuna cu
ei ca o masinarie perfecta. ,otusi, cine"a dotat cu prea multa intele&ere n-ar fi putut sa fie distru&atorul de
care a"eam ne"oie. +-ar fi putut intra intr-o batalie animat de "ointa de-a in"in&e indiferent de pret. $aca
stiai ade"arul, n-o puteai face. -ar daca ai fi fost &enul de indi"id care s-o faca ciar daca stie ade"arul, atunci
probabil ca nu-i intele&eai prea bine pe &indaci.
,rebuia neaparat sa fie un copil, "orbi 0azer. Erai mai rapid decit mine. 0ai bun decit mine. Eu
sunt batrin si precaut. Orice om normal care stie ce inseamna un razboi nu poate intra in lupta cu toata inima.
-nsa tu nu stiai. +e-am asi&urat ca nu stiai. Erai nepasator, sclipitor si tinar. +ascut pentru asta.
-n na"ele noastre erau piloti.
$a.
6e-am ordonat sa mear&a la moarte, fara sa stiu.
i stiau, Ender, si te-au ascultat. Stiau pentru ce o faceau.
+u m-ati intrebat niciodata! +iciodata nu mi-ati spus ade"arul! $espre nimic!
,rebuia sa fii o arma, Ender. Ca un pistol, ca Doctorasul, functionind perfect, dar fara sa stie
impotri"a cui e atintit. #oi te-am indreptat catre tinta. +oi suntem responsabili. $aca ce"a a fost rau, noi
suntem "ino"ati.
$iscutam mai tirziu, zise Ender si incise ocii.
0azer il scutura.
+u te culca! 0ai e ce"a1 la fel de important.
Cu mine "-ati terminat treaba, zise baiatul. Acum lasati-ma in pace.
$e-asta suntem aici, replica 0azer. -ncercam sa-ti spunem. +-am terminat cu tine1 n-am terminat
deloc. :os, pe )amint, e nebunie. .a izbucni un razboi. Americanii pretind ca ,ratatul .arso"ia ii "a ataca, iar
,ratatul spune acelasi lucru despre 'e&emon. +-au trecut nici douazeci si patru de ore de la inceierea
razboiului cu &indacii si cei de pe planeta sunt &ata sa se lupte iarasi intre ei, mai rau ca niciodata. ,oti sunt
in&rijorati in pri"inta ta si toti te "or. Cel mai mare conducator militar din istorie1 te "or sa le conduci
armatele. Americanii... 'e&emonul... ,oti, cu e(ceptia ,ratatului, care te "rea mort.
E-n re&ula din partea mea, spuse Ender.
,rebuie sa te scoatem de aici. Eros e plin de soldati rusi, iar Amiralul e rus. -n orice clipa poate
incepe "arsarea de sin&e.
#aiatul le intoarse iarasi spatele. $e data aceasta, il lasara in pace. El insa nu adormi. -i asculta.
0i-a fost teama de asta, 4ac;am. 6-ai fortat prea tare. %nele a"anposturi minore puteau astepta si
pentru mai tirziu. 6-ai fi putut lasa sa se odineasca cite"a zile.
Si tu-mi dai lectii cum s-o fi facut mai bine/ 'abar n-ai ce se putea intimpla daca nu l-as fi fortat!
+imeni n-o stie. Am facut-o asa cum am facut-o1 si a reusit. Asta-i principalul, a reusit! ,ine minte jus-
tificarea asta, 2raff. S-ar putea sa ai si tu ne"oie de ea.
Scuza-ma.
.ad si eu cum l-a afectat. Colonelul 6i;i afirma ca e(ista posibilitatea unor post-efecte permanente,
dar eu n-o cred. E prea puternic. .ictoriile insemnau mult pentru el si a cisti&at.
+u-mi mai po"esti despre putere. )ustiul are unsprezece ani. 6asa-l sa se odineasca! Situatia n-a
e(plodat inca. -i putem pune o &arda la usa.
Sau s-o punem la alta usa, ca si cum acolo ar fi camera lui.
$e acord.
)lecara si baiatul adormi.
333
,impul trecu, atin&indu-l pe Ender doar din intimplare. O data se destepta pentru cite"a minute,
simtind in brat o durere surda, insistenta. -ntinse cealalta mina si pipai locul1 era un ac ce-i patrundea in "ena.
-ncerca sa-l scoata, dar era fi(at de piele cu banda adezi"a, iar el era prea slabit. Alta data se trezise in bezna
si auzise &lasuri, murmurind si blestemind. %recile ii tiuiau din cauza z&omotului puternic care-l trezise1
totusi nu-si amintea ce fusese.
Aprindeti luminile! stri&ase o "oce.
-ar alta data i se paruse ca aude pe cine"a plin&ind incetisor in apropierea lui.
)oate ca totul se petrecuse intr-o sin&ura zi1 sau poate intr-o saptamina1 dupa "isele lui ar fi putut trece
cite"a luni. -n "ise i se parea ca traieste "ieti intre&i. $in nou prin )ocalul %riasului, pe lin&a copiii-lupi,
retraind mortile teribile, permanente. Auzi o "oce soptind in padure: *Ca sa ajun&i la Capatul 6umii, trebuie
sa-i ucizi pe copii.* Si el incerca sa raspunda: *+iciodata n-am "rut sa ucid pe nimeni. +imeni nu m-a
intrebat daca "reau sa ucid pe cine"a.* -nsa padurea rise de el. -ar cind sarea de pe promontoriul de la Capatul
6umii, uneori nu-l prindeau norii, ci o na"eta de lupta care-l purta unde"a deasupra planetei &indacilor, ca sa
urmareasca intruna eruptia mortii declansate de Doctoras3 dupa aceea tot mai aproape, incit ii putea "edea
ciar pe &indaci e(plodind, transformindu-se in lumina si un pumn de elemente cimice. Apoi zarea re&ina,
inconjurata de copii1 numai ca re&ina era 0ama, iar copiii erau .alentine si toti cei pe care-i cunoscuse in
Scoala de 6upta. %nul dintre ei purta cipul lui #onzo, care zacea, sin&erind prin oci si prin nas, spunind:
*+-ai onoare!* Si intotdeauna "isul se inceia cu o o&linda, sau suprafata unei ape, sau metalul unui blindaj
de na"a, ce"a care-i reflecta fata. 6a inceput fusese mereu fata lui )eter, cu sin&e si coada unui sarpe iesindu-
i printre buze. $upa o "reme insa, incepu sa fie propriul sau cip, imbatrinit si trist, cu oci ce plin&eau
pentru un miliard de miliard de crime... dar erau ocii lui si pentru asta era multumit.
Aceasta era lumea in care Ender trai multe "ieti in decursul celor cinci zile ale 4azboiului 6i&ii.
Cind se trezi iarasi, era intuneric. -n departare putea distin&e bubuituri si e(plozii. Asculta o "reme.
$upa aceea auzi niste pasi usori.
Se rasuci si intinse un brat, ca sa-l prinda pe cel care se furisa spre el. Apuca poala unei aine si o
smuci, &ata sa ucida la ne"oie.
Ender, eu sunt, eu sunt!
Cunostea "ocea. Si-o aminti de la o distanta de un milion de ani.
Salaam, pustiule. Ce faceai, "roiai sa m-omori/
$a. Am crezut ca tu incerci sa ma omori.
-ncercam sa nu te trezesc. Cel putin "ad ca ti-au mai ramas niste instincte. $upa cum relata 0azer,
de"eneai un fel de le&uma.
0a straduiam. Ce-s bubuiturile alea/
E razboi. Sectorul nostru e decuplat, ca sa ne camufleze.
Ender isi cobori picioarele peste mar&inea patului, incercind sa se ridice in capul oaselor. +u reusi.
Capul il durea prea tare. Se strimba de durere.
+u te scula. E-n re&ula, se pare c-am putea in"in&e. +u toti cei din ,ratat l-au urmat pe Amiral.
0ulti au trecut de partea noastra, cind Strate&ul le-a spus ca esti loial F-.
Eu dormeam.
#un, deci a mintit. Cred ca nu urzeai &induri de tradare in "ise, nu/ O parte din rusii care au "enit
ne-au spus ca atunci cind Amiralul le-a ordonat sa te &aseasca si sa te ucida, au fost &ata sa-l ucida pe el.
'abar n-am ce cred ei despre altii, Ender, dar pe tine te iubesc. -ntrea&a lume ne-a urmarit bataliile. Filme, zi
si noapte. Am "azut si eu cite"a. Complete, cu "ocea ta comandind. ,otu-i acolo, nimic cenzurat. E(celente!
O sa faci cariera in filme.
+u cred.
2lumeam. 'ei, iti "ine sa crezi/ +oi am cisti&at razboiul! Eram atit de nerabdatori sa crestem
odata, ca sa putem lupta, iar noi luptam deja. Adica, noi suntem totusi niste pusti, Ender. $ar am in"ins. Alai
rise. $e fapt, tu ai in"ins. Ai fost bun, pe cinstea mea! 'abar n-a"eam cum o sa ne scoti din ultima cestie.
$ar ai facut-o. Ai fost tare.
Ender obser"a ca "orbea numai la trecut. *Am fost tare*.
Si acum cum sunt, Alai/
,ot bun.
6a ce/
6a... orice. %n milion de soldati te-ar urma pina la capatul uni"ersului.
+u "reau sa mer& la capatul uni"ersului.
Atunci unde "rei sa mer&i/ ,e-ar urma oriunde.
*Eu "reau acasa*, se &indi Ender, *dar nu stiu unde e*.
#ubuiturile incetara.
Fii atent, spuse Alai.
Ascultara tacuti. %sa se descise. -n pra& aparu cine"a. O silueta micuta.
S-a terminat, "orbi necunoscutul. Era #ean. )arca confirmindu-i, luminile se aprinsera.
Salut, #ean, spuse Ender.
Salut, Ender.
-l urmara )etra si $in;, tinindu-se de mina. Se apropiara de pat.
'ei, s-a trezit eroul, facu $in;.
Cine-a in"ins/ intreba Ender.
+oi, raspunse #ean. Ai fost si tu acolo.
+u-i ciar atit de tacanit, #ean. .rea sa stie cine-a in"ins acum.
)etra lua mina lui Ender.
E armistitiu pe )amint. Se ne&ocia de mai multe zile. Acum au cazut de acord sa accepte )lanul
6oc;e.
El nu stie de )lanul 6oc;e...
E foarte complicat... %na din pre"ederi este ca F- "a continua sa e(iste, dar fara ,ratat in
componenta ei. $eci soldatii din ,ratat pleaca acasa. Eu banuiesc ca rusii au fost de acord pentru ca au pe cap
rascoalele scla"ilor. Fiecare cu necazurile lui... .reo cinci sute au murit aici, dar pe )amint a fost mult mai
rau.
'e&emonul si-a prezentat demisia, spuse $in;. E o nebunie acolo jos. Cui ii pasa/
Esti sanatos/ il intreba )etra atin&indu-i fruntea. +e-ai speriat. 8iceau c-ai innebunit, si noi am zis
ca ei sunt nebuni.
Am innebunit, incu"iinta Ender. ,otusi cred ca-s sanatos.
Cind ai decis asta/ intreba Alai.
Cind am crezut ca "rei sa ma omori si am otarit sa ti-o iau inainte. #anuiesc ca-s pur si simplu
uci&as pina-n madu"a oaselor. $ar mai bine sa fiu "iu decit mort.
,oti risera si incu"iintara. Apoi Ender incepu sa plin&a si-i imbratisa pe #ean si pe )etra, care se aflau
cel mai aproape de el.
.-am dus dorul, le spuse. .oiam atit de mult sa "a "ad...
+e-ai "azut destul de rau, raspunse )etra si-l saruta pe obraz.
.-am "azut minunati, spuse Ender. )e cei de care a"eam cea mai multa ne"oie, i-am epuizat primii.
+-am &indit atent lucrurile.
,oata lumea e bine acum, "orbi $in;. +ici unul dintre noi n-a fost atit de rau atins incit sa nu-l
"indece cinci zile de tremurat in camere neluminate, in mijlocul unui razboi.
+u mai trebuie sa fiu comandantul "ostru, nu-i asa/ intreba Ender. +u mai "reau sa comand pe
nimeni, niciodata.
+u mai trebuie sa comanzi pe nimeni, raspunse $in;, dar tu ramii mereu comandantul nostru.
Apoi tacura cu totii o "reme.
Si-acum ce-o sa facem/ intreba Alai. 4azboiul cu &indacii s-a terminat, s-a terminat si razboiul de
jos, de pe )amint, ba ciar si cel de aici. Acum ce facem/
Suntem copii, spuse )etra. )robabil c-o sa ne obli&e sa mer&em la scoala. E o le&e. ,rebuie sa faci
scoala pina la saptesprezece ani.
Cu totii incepura sa rida, cind auzira asta. 4isera pina ce lacrimile le siroira pe obraji.
Capitolul l5
,OR'ITOR I$ $U#ELE #ORTILOR
6acul era nemiscat1 briza nu adia. Cei doi barbati stateau in scaunele instalate pe pontonul plutitor. $e
unul dintre piloni era acostata o pluta mica din lemn1 2raff a&atase parima plutei cu piciorul, si o tra&ea
inainte si inapoi pe apa.
Ai mai slabit...
%n anume stres ma in&rasa, altul ma slabeste. Sunt o fiinta supusa proceselor cimice.
,rebuie sa fi fost &reu.
+u tocmai, strinse din umeri 2raff. Stiam ca "oi fi acitat.
%nii dintre noi n-au fost ciar asa si&uri. O "reme, parca innebunisera cu totii. ,ratament
necorespunzator al copiilor, omoruri din imprudenta... ima&inile acelea cu mortile lui #onzo si Stilson erau
&roaznice. Sa "ezi cum un copil omoara pe altul...
$in punctul asta de "edere, cred ca tocmai inre&istrarile "ideo m-au sal"at. Acuzarea le-a ciuntit,
insa noi le-am prezentat inte&ral. A fost clar ca nu Ender era pro"ocatorul. $upa aceea, a fost floare la urece.
Am declarat ca am facut ceea ce-am considerat necesar pentru protejarea rasei umane si-a tinut1
judecatorii au admis ca acuzarea trebuie sa do"edeasca ca Ender putea cisti&a razboiul fara instructia primita
de la noi. 0ai departe, am jucat pe aceeasi carte. E(i&entele razboiului!
Oricum, a insemnat o mare usurare pentru noi. Stiu ca am a"ut destule discutii si mai stiu ca
acuzarea s-a folosit de inre&istrarile con"ersatiilor noastre. -nsa imi dadusem deja seama ca a"eai dreptate si
m-am oferit sa depun marturie in sprijinul tau.
Stiu, Anderson. 0i-au spus-o a"ocatii.
Si-acum ce-o sa faci/
+u stiu. -nca ma odinesc. 0i s-au strins citi"a ani de concedii si permisii. Suficient ca sa ajun& la
pensie, si am destule salarii care zac in banci. As putea trai numai din dobinzi. )oate ca n-o sa fac nimic.
Suna interesant. Eu insa n-as putea rezista. 0i s-a oferit conducerea a trei uni"ersitati diferite,
plecind de la ipoteza ca sunt peda&o&. +u ma cred cind le spun ca sin&urul lucru care ma interesa in Scoala
de 6upta era jocul. Cred c-o sa accept cealalta oferta.
Antrenor/
Acum ca razboaiele s-au terminat, e timpul sa ma-ntorc la jocurile clasice. .a fi aproape ca un
concediu. -n di"izie sunt numai douazeci si opt de ecipe. $esi dupa atitia ani de urmarit copiii aia zburdind,
fotbalul mi se pare o intrecere a melcilor.
4isera amindoi. 2raff ofta si misca parima cu piciorul.
Ce pluta... Cred ca nici nu te poti tine pe ea.
Colonelul clatina din cap.
Ender a construit-o.
Asa-i! Aici l-ai adus...
- s-a daruit tot locul asta. Am a"ut &rija sa fie rasplatit imparateste. O sa aiba oriciti bani doreste.
$aca-i "or mai lasa sa se-ntoarca si sa-i foloseasca.
+-or sa-l lase.
Ciar daca $emostene face propa&anda pentru re"enirea lui acasa/
$emostene nu mai apare in retele.
Cum adica/ se incrunta Anderson.
$emostene s-a retras. $efiniti".
-a asculta, mos basinos! ,u stii cine-i $emostene.
Cine a fost.
8i-mi si mie!
+u.
+u esti deloc prietenos.
+ici n-am fost "reodata.
0acar spune-mi care-i motivul. 0ulti dintre noi credeau ca $emostene "a ajun&e 'e&emon intr-o
buna zi.
+-a"ea nici cea mai mica sansa. +u1 nici macar cretinii politici care-l sustin pe $emostene nu l-ar
putea con"in&e pe 'e&emon sa-l readuca pe Ender pe )amint. Ender e mult prea periculos.
+-are decit unsprezece ani. #a a implinit doisprezece.
Cu atit mai periculos, pentru ca poate fi usor manipulat. -n toata lumea, numele lui este cel mai
cunoscut Copilul-zeu, &eneralul-minune, tinind in miinile lui "iata si moartea. Orice "iitor dictator si-ar dori
sa-l aiba, sa-l puna in fruntea unei armate si sa pri"easca restul lumii fie trecind de partea lui, fie tremurind de
spaima. $aca Ender ar cobori pe )amint, ar dori sa "ina aici, sa se odineasca, sa mai sal"eze ce se poate din
copilaria lui. -nsa ei nu-l "or lasa niciodata s-o faca.
Am inteles. --a e(plicat cine"a asta lui $emostene/
2raff surise:
$impotri"a, Demostene a e(plicat-o cui"a. Cui"a care s-ar fi putut folosi de Ender asa cum
nimeni n-ar mai fi putut, pentru a conduce si manipula intrea&a lume.
Cui/
6ui 6oc;e.
+u cum"a 6oc;e a sustinut raminerea lui pe Eros/
+u totul este asa cum pare a fi.
E prea subtil pentru mine. 0ie da-mi jocul. Ele&ant, cu re&uli clare. Cu arbitri. Cu inceput si sfirsit.
%nii cisti&a, altii pierd si toata lumea pleaca acasa la ne"este.
0ai trimite-mi si mie scrisori din cind in cind, de acord/
$e fapt n-ai de &ind sa ramii aici si sa astepti pensia, nu/
+u.
-ntri in 'e&emonie, asa-i/
Sunt noul 0inistru al Colonizarii.
$eci, au de &ind s-o faca!/
-mediat ce primim rapoartele asupra coloniilor &indacilor. Ce naiba, sunt planete fertile, au
industrii, locuinte si toti &indacii morti. E(trem de con"enabil. .om abro&a le&ile de limitare a populatiei...
)e care toti le detesta...
-ar tertii, c"artii si c"intii "or sui in na"e si "or pleca spre lumi cunoscute si necunoscute.
Ciar crezi ca asa "a fi/
Oamenii pleaca intotdeauna. -ntotdeauna! Continua sa creada ca pot duce o "iata mai buna decit in
locurile "eci.
6a naiba, poate ca asa-i!
333
6a inceput, Ender crezu ca a"eau sa-l readuca pe )amint imediat ce urmau sa se potoleasca lucrurile.
$ar lucrurile se linistisera de un an si acum ii era limpede ca nu a"ea sa mai re"ina pe planeta1 era mult mai
util ca nume si le&enda decit putea fi ca persoana in came si oase.
0ai e(ista si problema tribunalului militar care anceta delictele colonelului 2raff. Comandorul
Camrajna&ar incercase sa-l opreasca pe baiat sa urmareasca procesul, insa nu reusise1 Ender capatase ran&ul
de amiral si aceasta fusese una dintre putinele ocazii cind recursese la pri"ile&iile &radului sau. Asa incit "azu
inre&istrarile batailor cu Stilson si #onzo, "azu foto&rafiile cada"relor si-i asculta pe psiolo&i si a"ocati
contrazicindu-se daca fusesera crime, sau e(ista circumstanta autoapararii. Ender a"ea o parere proprie, insa
nu i-o ceru nimeni. $e fapt, el era principalul acuzat al procesului. )rocurorul era prea inteli&ent pentru a-l
in"inui in mod direct, dar se stradui sa-l faca sa apara dement, per"ers si criminal.
+u conteaza, spusese 0azer. )oliticienii se tem de tine, dar inca nu-ti pot distru&e reputatia. Abia
peste "reo treizeci de ani te "or putea ataca istoricii.
#aiatului nu-i pasa de reputatia lui. )ri"ise filmele impasibil, dar de fapt se amuzase. *-n razboi am
omorit zece miliarde de &indaci, "ii si inteli&enti ca oamenii, care nici macar nu lansasera un al treilea atac
impotri"a noastra si nimeni nu se &indeste sa ma acuze de &enocid*.
,oate crimele lui il apasau1 moartea lui Stilson si #onzo nu erau nici mai &rele si nici mai usoare decit
restul.
Asa impo"arat, astepta luni de zile pina ce lumea pe care o sal"ase a"ea sa decida ca el se putea
intoarce acasa.
%nul cite unul, si fara tra&ere de inima, prietenii il parasira, cemati de familiile lor, pentru a fi primiti
cu onorurile cu"enite unor eroi. Ender "azu transmisiile ceremoniilor respecti"e si se simti miscat cind in
discursurile lor il laudara pe Ender 7i&&in, care-i in"atase totul si-i condusese spre "ictorie. -nsa daca cereau
re"enirea lui pe )amint, cu"intele erau cenzurate si nimeni nu-i putea auzi.
)entru un timp, cei de pe Eros au fost ocupati doar cu reparatii dupa sin&erosul 4azboi al 6i&ii si cu
receptionarea de rapoarte din partea na"elor stelare ce e(plorau fostele colonii ale &indacilor.
Acum insa acti"itatea era mai intensa ca oricind si asteroidul de"enise mai a&lomerat decit in timpul
razboiului, datorita colonistilor adusi sa se pre&ateasca pentru calatoria interplanetara. Ender participa si el, in
masura in care era lasat, totusi nimeni nu se &indise ca acest baiat de doisprezece ani putea fi la fel de capabil
in "reme de pace, ca si in razboi. El era insa rabdator si in"atase sa propuna si sa su&ereze planuri prin cei
citi"a adulti care ii ascultau ideile, lasindu-i sa le prezinte, ca si cind ar fi fost ale lor. +u-l preocupa
recunoasterea meritelor personale, ci rezol"area problemelor.
Sin&urul lucru pe care nu-l putea suporta era adoratia colonistilor. Obisnuia sa ocoleasca tunelurile
unde locuiau acestia, pentru ca-l recunosteau intotdeauna si incepeau sa o"ationeze si sa aplaude, sa-l im-
bratiseze si sa-l felicite, sa-i arate copiii botezati cu numele lui si sa-i spuna ca era atit de tinar, incit le frin&ea
inimile si ca ei nu-l in"inuiau pentru nici un omor, pentru ca nu fusese "ina lui, fusese doar un copil...
-i e"ita cit putea.
E(ista insa un colonist de care nu se putu ascunde.
-n ziua aceea nu statuse in Eros. )lecase cu na"eta la noul 6-S, unde lucra pe puntea na"elor stelare1
Camrajna&ar ii atrasese atentia ca pentru un ofiter era nedemn sa e(ecute munci necalificate, insa Ender
replicase ca, deoarece meseria in care se pre&atise nu mai a"ea mare cautare, era timpul sa in"ete ce"a nou.
)rin receptorul castii il anuntara ca era asteptat.
#aiatul nu cunostea pe nimeni cu care sa doreasca sa discute, asa incit nu se &rabi. $upa ce monta
protectia unui ansiblu, intra in ecluza.
-l astepta lin&a "estiar. )entru o clipa, Ender se infurie ca lasasera un colonist sa "ina acolo si sa-l
siciie, apoi pri"i inca o data si-si dadu seama ca daca tinara femeie ar fi fost o fetita, ar fi cunoscut-o.
.alentine.
#una, Ender.
Ce cauti aici/
$emostene s-a retras. )lec cu primii colonisti.
$ureaza cincizeci de ani pina ajun&i acolo...
+umai doi ani dupa timpul na"ei.
$aca o sa te mai intorci "reodata, toti cunoscutii tai de pe )amint "or fi murit...
Aste imi si doresc. Speram totusi ca m-ar putea insoti un cunoscut de-al meu de pe Eros.
+u doresc sa mer& pe o planeta furata de la &indaci. .reau doar sa ajun& acasa.
Ender, n-o sa te mai intorci niciodata pe )amint. Am a"ut eu &rija inainte de plecare.
O pri"i tacut.
,i-am spus-o pentru ca daca "rei sa ma urasti, sa poti incepe de acum.
-ntrara in micuta lui cabina din 6-S si fata ii e(plica. )eter dorea ca Ender sa re"ina pe )amint, sub
protectia Consiliului 'e&emonului.
$upa cum se prezinta situatia acum, ai ajun&e efecti" sub controlul lui )eter, deoarece jumatate din
consiliu face numai ce "rea el. -ar pe restul membrilor ii are la mina in alte feluri.
Ei stiu cine este in realitate/
$a. +u s-a dat nimic publicitatii, insa cei din "irf il cunosc. Acum nu mai conteaza. Are prea multa
putere ca sa-si faca &riji le&ate de "irsta lui. A realizat niste lucruri incredibile.
Am "azut ca tratatul purta numele lui 6oc;e.
El a reprezentat atuul decisi". 6-a propus prin intermediul prietenilor sai din retelele publice, apoi a
primit si sprijinul lui $emostene. Acela a fost momentul pe care-l astepta: sa foloseasca influenta lui $e-
mostene in rindul populatiei si pe cea a lui 6oc;e printre intelectuali pentru a reusi ce"a demn de luat in
seama. A pus capat unui razboi cu ade"arat teribil, care ar fi putut dura decenii.
A decis sa fie om de stat/
Asa cred. -nsa in momentele lui de cinism, care sunt destule, mi-a atras atentia ca daca ar fi permis
destramarea 6i&ii, ar fi fost ne"oit sa cucereasca )amintul palma cu palma. Atita timp cit e(ista 'e&emonia,
o poate face dintr-o in&ititura.
Asta-i )eter pe care-l cunosc, incu"iinta Ender.
Amuzant, nu/ ,ocmai el sa sal"eze milioane de "ieti...
-ar eu sa ucid miliarde...
+-a"eam de &ind sa spun asta.
$eci "oia sa se foloseasca de mine/
-si facuse un plan amanuntit. Cind ar fi fost sa sosesti, el urma sa se deconspire si sa te intimpine in
fata camerelor ,.. Fratele mai mare al lui Ender 7i&&in, este, absolut intimplator, marele 6oc;e, aritectul
pacii. Alaturi de tine, ar fi aparut destul de matur. -ar asemanarea fizica dintre "oi este mai pronuntata ca
oricind. Atunci ar fi fost destul de usor sa preia totul.
$e ce l-ai oprit/
+-ai fi fost fericit sa-ti petreci restul "ietii ca marioneta lui )eter.
$e ce nu/ ,oata "iata am fost marioneta cui"a.
Si eu. --am aratat lui )eter do"ezile pe care le-am adunat, suficiente ca sa demonstrez ca este un
criminal psiopat. -nclusi" ima&ini ale "e"eritelor torturate si filmele monitor ale felului cum te-a terorizat.
+u mi-a fost usor sa le strin&, dar cind le-a "azut a fost de acord sa-mi dea ceea ce doream. Adica libertatea
noastra.
-deea mea asupra libertatii nu este sa traiesc in casa celor pe care i-am ucis.
,recutul e deja istorie. Acum planetele &indacilor sunt pustii, iar )amintul este suprapopulat. Si
putem lua cu noi ceea ce lumile lor n-au cunoscut niciodata: orase pline de oameni, care duc "ieti indi"iduale,
care se iubesc si se urasc pentru moti"e personale. )e toate planetele &indacilor, n-a e(istat niciodata mai
mult de o sin&ura istorie ce putea fi po"estita1 cind "om ajun&e acolo, "or fi nenumarate po"esti, cu alte si
alte finaluri, in fiecare zi. Ender, )amintul apartine lui )eter. Si daca nu pleci cu mine acum, te "a aduce
acolo si te "a manipula pina o sa-ti doresti sa nu te fi nascut niciodata. Acum este unica ta sansa de e"adare.
#aiatul tacu.
Stiu ce &indesti. Crezi ca incerc sa te conduc, la fel ca )eter, sau 2raff, sau oricare altul.
0i-a trecut prin minte...
#un sosit in rindul oamenilor! +imeni nu-si conduce propria "iata, Ender. 6ucrul cel mai bun pe
care-l poti face este sa ale&i sa fii condus de oameni buni, de oameni care te iubesc. Eu n-am "enit aici pentru
ca "reau sa de"in colonista. Am "enit pentru ca mi-am petrecut intrea&a "iata cu fratele pe care l-am urit.
Acum imi doresc sa-l cunosc pe fratele pe care l-am iubit, cit nu este prea tirziu, cit inca mai suntem copii.
)entru asta e deja prea tirziu.
2resesti! ,e crezi matur si blazat, trecut prin toate, dar in adincul inimii esti la fel de copil ca mine.
)utem pastra secretul asta. Cind tu "ei administra colonia, iar eu "oi scrie filosofie politica, nimeni nu "a
&ici ca la adapostul noptii, ne furisam unul in camera celuilalt, ca sa ne jucam si sa ne batem cu pernele.
Ender rise, insa retinuse cite"a lucruri pe care .alentine le pomenise cam prea nepasatoare.
Administrator/
Ender, eu sunt $emostene. Am parasit )amintul cu tam-tam, declarind public ca am atita incredere
in miscarea de colonizare, incit "oi pleca in prima na"a. -n acelasi timp, 0inistrul Colonizarii, un fost
colonel pe nume 2raff, a anuntat ca pilotul na"ei "a fi faimosul 0azer 4ac;am, iar &u"ernatorul coloniei...
Ender 7i&&in!
)uteau sa ma fi intrebat si pe mine...
Am dorit sa te intreb ciar eu.
8iceai ca s-a anuntat deja.
+u. .or anunta miine... daca esti de acord. 0azer a acceptat acum cite"a ore.
6e-ai spus ca tu esti $emostene/ O fata de paisprezece ani/
Se stie doar ca $emostene "a insoti colonistii. 6asa-i sa-si petreaca urmatorii cincizeci de ani
studiind lista pasa&erilor si incercind sa &iceasca cine dintre ei este marele dema&o& al Erei 6oc;e.
Ender rise si clatina din cap.
$ar stiu ca te distrezi, .al!
+u "ad de ce n-as face-o.
#ine, incu"iinta baiatul, o sa mer&. )oate ciar ca &u"ernator, daca tu si 0azer sunteti acolo, sa ma
ajutati. $eocamdata, talentele mele sunt cam nefolosite.
Fata tipa si-l imbratisa, asa cum ar fi facut orice adolescenta care tocmai a primit cadoul dorit de la
fratele dra&.
.al, spuse el, "reau sa lamurim un lucru. +u mer& pentru tine. +u mer& nici pentru ca "oi fi
&u"ernator, sau pentru ca ma plictisesc aici. 0er& pentru ca-i cunosc pe &indaci mai bine decit oricare alt om
in "iata. )oate daca ajun& acolo ii "oi intele&e si mai bine. 6e-am rapit "iitorul1 pot incepe plata datoriei,
incercind sa in"at din trecutul lor.
333
Calatoria a fost lun&a. Spre sfirsitul ei, .al terminase primul "olum al istoriei razboaielor &indacilor
si-l e(pediase prin ansiblu, sub numele lui $emostene, pe )amint, in "reme ce Ender cisti&ase ce"a mai
important decit adulatia pasa&erilor1 acum il iubeau si-l respectau.
0unci din rasputeri pe noua planeta, conducind mai mult prin putere de con"in&ere decit decretind si
dedicindu-se actiunilor necesare pentru instaurarea unei economii autonome. -nsa munca lui cea mai
importanta, recunoscuta de toti, era de a e(plora ceea ce ramasese de la &indaci1 se straduia sa &aseasca prin
cladiri si o&oare de mult para&inite orice putea fi folosit de oameni si din care putea in"ata. +u e(istau carti
&indacii nu a"usesera ne"oie de asa ce"a. A"ind absolut totul in memorie, orice &ind fiind transmis
instantaneu, moartea lor insemnase si disparitia cunostintelor detinute.
Si totusi... $in robustetea acoperisurilor ce acopereau adaposturile pentru animale si silozurile, Ender
intelese ca iarna a"ea sa fie &rea, cu caderi masi"e de zapada. 2ardurile cu tepuse indreptate catre e(terior ii
spusera ca e(istau animale salbatice ce reprezentau un pericol pentru recolte sau cirezi. 6a moara isi dadu
seama ca fructele prelun&i si amarui din li"ezile nein&rijite puteau fi uscate si macinate. -ar cin&ile, utilizate
probabil ca sa-i transporte pe copii, ii dadura sa intelea&a ca, desi &indacii nu a"eau o e(istenta indi"iduala
conturata, isi iubeau odraslele.
Anii trecura. Colonistii traiau in case din lemn si foloseau tunelele &indacilor drept depozite si fabrici.
Acum erau condusi de un consiliu, iar administratorii erau alesi prin "ot, asa incit Ender, desi continuau sa-i
spuna *&u"ernator*, era de fapt doar judecator. Alaturi de blindete si cooperare e(istau de asemenea crime si
conflicte, indi"izi care se iubeau si altii care se urau1 era o planeta a oamenilor. +u mai asteptau cu nerabdare
orice transmisiune a ansiblului1 numele faimoase de pe )amint insemnau acum prea putin pentru ei. Sin&urul
nume pe care-l cunosteau era al lui )eter 7i&&in, 'e&emonul )amintului1 sin&urele "esti primite "orbeau
despre pace si prosperitate, despre na"e uriase ce paraseau &ranitele Sistemului Solar, depasind norul de
comete si populind lumile &indacilor. -n curind a"eau sa apara si alte colonii pe aceasta planeta, 6umea lui
Ender1 in curind urmau sa aiba "ecini, care acum se aflau la jumatatea drumului spre ei, insa nimeni nu era
prea interesat. A"eau sa-i ajute pe noii-"eniti, sa le arate tot ce in"atasera, dar in "iata lor acum era, important
cine se casatorea, cine era bolna", cind era "remea insamintarilor si *de ce sa-i platesc, cind "itelul a murit la
trei saptamini dupa ce l-am luat/*
Au de"enit atasati de pamint, spuse .alentine. +ici unuia nu-i mai pasa ca $emostene isi e(pediaza
azi al saptelea "olum al istoriei lui. +u-l "a citi nimeni dintre cei de aici.
Ender apasa o tasta si pupitrul ii arata urmatoarea pa&ina.
Foarte profund, .alentine. Cite "olume mai ai pina la sfirsit/
%nul sin&ur. )o"estea lui Ender 7i&&in.
Si ce-o sa faci, astepti sa mor si dupa aceea o scrii/
+u. )ur si simplu ma apuc de scris si cind ajun& la prezent, ma opresc.
Am o idee mai buna. Scrie-o pina la ultima "ictorie. Opreste-te acolo. +imic din ce-am facut de
atunci nu merita sa ramina scris.
)oate ca nu, zise .alentine. Sau poate ca da.
333
Ansiblul na"ei cu colonisti ii anunta ca se aflau la un an departare. -i cereau lui Ender sa le &aseasca
un loc unde sa se stabileasca, destul de aproape de prima colonie pentru initierea de relatii comerciale, totusi
suficient de departe ca sa poata fi &u"ernata separat. Ender lua elicopterul si incepu sa e(ploreze. 6ua cu el
un copil, un baietel de unsprezece ani pe nume Abra1 a"usese numai trei ani cind ajunsesera aici si nu-si
amintea alta lume. 8burara cu elicopterul o zi intrea&a, poposira sa se odineasca peste noapte si in dimineata
urmatoare plecara pe jos.
-n cea de-a treia zi, Ender incerca brusc senzatia ca mai fusese in locurile acelea. )ri"i injur1 era un
tinut nou, pe care nu-l mai "azuse in "iata lui. -l stri&a pe Abra.
'ei, Ender! raspunse copilul. .ino-aici! Se afla in "irful unei coline abrupte.
Ender incepu sa urce, lasind urme adinci in solul moale. Abra arata in jos si-l intreba:
-ti "ine sa crezi/
Colina era scobita. A"ea in mijloc o depresiune adinca, partial umpluta cu apa, inconjurata de pante
conca"e ce se curbau deasupra elesteului. -ntr-o directie, colina se despartea in doua creste lun&i, adapostind
o "ale in forma de .1 in cealalta directie se inalta, terminindu-se printr-o stinca alba, ca un craniu rinjind cu
un copac ce-i crestea din &ura.
)arc-ar fi murit un urias, spuse Abra, si pamintul i-a acoperit trupul.
Atunci Ender pricepu de ce i se paruse familiar. 6esul %riasului! Copil fiind, se jucase aici de prea
multe ori ca sa nu recunoasca locul. $ar era imposibil! Calculatorul din Scoala de 6upta n-a"ea de unde sa
cunoasca locul acesta. 4idica binoclul intr-o directie bine cunoscuta si pri"i, temindu-se si sperind ca a"ea sa
"ada ceea ce e(istase acolo, in joc.
6ea&ane si tobo&ane. #are de &imnastica. Acum acoperite de sol si "e&etatie, totusi inconfundabile.
Cine"a trebuie sa fi construit toate astea, zise Abra. %ite, craniul asta nu-i piatra, fii atent! E beton.
Stiu, spuse Ender. 6-au construit pentru mine.
Ce/
Cunosc locul asta, Abra. 2indacii l-au construit pentru mine.
2indacii au murit cu cincizeci de ani inainte sa ajun&em noi aici.
Ai dreptate, e imposibil, dar eu stiu mai multe. +-ar trebui sa te iau cu mine. )oate fi periculos.
$aca ei m-au cunoscut intr-atit de bine incit sa construiasca locul asta, poate c-au planuit sa...
Sa se razbune.
)entru ca i-am ucis.
Atunci, nu te duce, Ender. +u face ceea ce "or ei sa faci.
Abra, nu mi-ar pasa daca doresc sa se razbune. $ar poate ca "or altce"a. )oate ca in felul acesta au
incercat sa comunice. Sa-mi lase un bilet.
+u stiau sa citeasca si sa scrie.
)oate ca in"atau... cind au murit.
Ei bine, eu nu te las sa te duci sin&ur. .in cu tine.
+u. Esti prea tinar ca sa risti.
'aide! ,u esti Ender 4iggin. +u-mi spune ce poate sa faca un pusti de unsprezece ani!
-mpreuna, zburara cu elicopterul peste terenul de joaca, peste paduri, peste fintina din poiana. Apoi
mai departe catre locul unde, intr-ade"ar, e(ista o stinca in care se descidea o pestera si un promontoriu
acolo unde trebuia sa fie Capatul 6umii. -ar in departare, e(act ca in jocul calculatorului, se zarea turnul
castelului.
-l lasa pe Abra lin&a elicopter.
$aca nu ma-ntorc peste o ora, pleci imediat acasa.
4aat, Ender! .in cu tine.
2ura, ca de nu, ti-o umplu cu noroi.
-n ciuda tonului sau &lumet, baietelul simti ca spusese ade"arul si nu mai insista.
)eretii turnului erau &auriti pe alocuri, oferind reazeme pentru miini si picioare. Fusese construit ca sa
permita o escaladare usoara.
Odaia era asa cum fusese intotdeauna. Ender si-o amintea suficient de bine ca sa caute un sarpe pe
podea, insa e(ista doar un co"or, cu un cap de sarpe brodat intr-un colt. O imitatie, nu o reproducere1 pentru
un popor ce nu a"usese nici un fel de arta, se descurcasera bine. )robabil ca e(trasesera ima&inile ciar din
mintea lui Ender, aflindu-i cele mai intunecate "ise de la distante de multi ani-lumina. $ar de ce o facusera/
)entru a-l aduce in aceasta camera, desi&ur. Ca sa-i lase un mesaj. -nsa unde era mesajul si cum a"ea sa-l
intelea&a/
O&linda il astepta pe perete. Era o placa din metal pe care fusese z&iriata forma apro(imati"a a unei
fete omenesti. *Au incercat sa deseneze ima&inea pe care ar trebui s-o "ad.*
)ri"ind o&linda, isi amintea cum o sparsese, cum o smulsese de la locul ei si cum serpii se re"arsasera
din tainita, atacindu-l, muscindu-l cu coltii lor "eninosi.
*Cit de bine ma cunosc/* se intreba Ender. *-ndeajuns de bine ca sa stie cit de des m-am &indit la
moarte, ca sa stie ca nu ma tem de ea. -ndeajuns de bine ca sa stie ca, ciar daca m-as teme de ea, asta nu m-
ar opri sa caut in ascunzatoare/*
Se apropie de o&linda si o trase catre el. +imic nu-l ataca din &olul ascuns de placa metalica. Acolo se
afla o sfera alba, facuta parca din matase, cu cite"a fire scamosate, ici si colo. %n ou/ +u. )upa unei re&ine a
&indacilor, deja fecundata de masculi, pre&atita sa zamisleasca o suta de mii de &indaci, cu masculi si re&ine.
)utea "edea masculii, aidoma unor limacsi, a&atati de peretii unui tunel intunecat, si adultii "oluminosi
purtind re&ina-copila spre sala de imperecere1 pe rind, fiecare mascul penetra re&ina-lar"a, se infiora de
e(taz si murea, cazind pe podeaua tunelului si circindu-se. Apoi re&ina noua fu adusa inaintea celei batrine,
o creatura minunata, in"aluita in aripi moi, scinteietoare, care pierduse de mult puterea zborului, dar isi pastra
inca maretia. 4e&ina batrina o saruta, adormind-o, cu otra"a blinda de pe buze, apoi o infasura in firele
secretate de pintecul ei si-i porunci sa de"ina ea insasi, sa de"ina un nou oras, o noua lume, sa dea nastere la
multe re&ine si la multe lumi...
*$e unde stiu toate astea/* se intreba Ender. *Cum pot "edea lucrurile acestea, ca niste amintiri in
mintea mea/*
Si parca drept raspuns, "azu prima lui batalie cu flota &indacilor. O mai "azuse si inainte, pe
simulator1 acum o pri"ea din punctul de "edere al re&inei, prin multi oci diferiti. 2indacii formara sfera lor
de na"e, apoi na"etele se i"ira din bezna si Doctorasul distruse totul intr-o e(plozie de lumina. Simti atunci
tot ceea ce simtise re&ina stupului, pri"ind prin ocii supusilor ei cum moartea ii lo"ise, prea ful&erator ca sa
poata fi anticipata. +u e(ista totusi nici o amintire de durere sau teama. 4e&ina simtise doar tristete si o
anume resemnare. +u &indise aceste cu"inte cind ii "azuse pe oameni apropiindu-se sa ucida, dar Ender o
intelese sub forma de cu"inte: *+u ne-au iertat*, &indise ea. *.om muri cu si&uranta.*
Cum poti trai iarasi/ o intreba.
4e&ina aflata in &o&oasa ei de matase nu putea sa-i raspunda prin "orbe1 dar cind incise ocii si
incerca sa-si aminteasca, in locul amintirilor aparura ima&ini noi. 2o&oasa trebuia tinuta intr-un loc intunecos
si rece, dar umed, ca sa nu se usuce1 iar "aporii de apa trebuiau sa fie usor calduti si saturati cu se"a unui
anumit arbore, pentru ca in &o&oasa sa se poata desfasura reactii cimice. Apoi astepta zile si saptamini, pina
ce pupa dinauntru se transforma. $upa aceea, cind &o&oasa capatase o culoare cafenie, Ender se "azu pe sine
spar&ind-o si e(tra&ind micuta si fra&ila re&ina. Se "azu pe sine apucind-o de membrul anterior si ajutind-o sa
umble pina intr-un cuib moale, facut din frunze uscate asezate pe nisip. *Atunci "oi fi "ie*, sosi &indul in
mintea lui. *Atunci "oi fi treaza. Atunci imi "oi naste cei zece mii de copii.*
+u, rosti Ender. +u pot.
$urere.
Copiii tai sunt monstrii cosmarurilor noastre de-acum. $aca te trezesc, te "om ucide iarasi.
)rin mintea lui ful&erara o duzina de ima&ini de oameni ucisi de &indaci, insa insotite de o mila atit de
profunda, incit nu se mai putu stapini si plinse pentru ei.
$aca ii poti face sa simta asa cum m-ai facut pe mine, atunci poate ca te-ar ierta.
*Sunt sin&urul*, isi dadu seama. *0-au &asit prin ansiblu1 l-au urmarit si s-au cuibarit in mintea mea.
-n a&onia cosmarurilor mele, au ajuns sa ma cunoasca, desi ziua ii distru&eam1 au &asit teama mea fata de ei
si au mai aflat ca nu stiam ca-i ucideam. -n putinele saptamini care le ramasesera, au construit locul acesta
special pentru mine, lesul %riasului, terenul de joaca si platforma de la Capatul 6umii, ca sa-l pot &asi
"azindu-l cu ocii mei. Eu sunt sin&urul pe care-l cunosc ei si de aceea pot "orbi numai cu mine si prin
mine.* *Suntem aidoma "oua*, rasuna &indul in mintea lui. *+-am "rut sa ucidem, iar cind am inteles, n-am
mai "enit. )ina sa "a intilnim pe "oi, crezusem ca suntem sin&urele fiinte &inditoare din uni"ers, insa nu ne
incipuisem ca &indurile pot aparea la creaturi indi"iduale care nu pot "isa "isele altuia. $e unde sa fi stiut/
Am fi putut trai in pace cu "oi. Crede-ne, crede-ne!*
Ender intinse mina si lua &o&oasa dinauntru. Era incredibil de usoara, desi pastra in ea toate sperantele
si "iitorul unei rase marete.
O sa te iau cu mine, zise el. O sa mer& de la o planeta la alta, pina "oi &asi un timp si un loc unde te
poti destepta in si&uranta. Si "oi spune oamenilor po"estea ta, astfel incit, poate, o data cu trecerea timpului,
sa "a ierte si ei. Asa cum "oi m-ati iertat pe mine.
-n"eli &o&oasa re&inei in aina lui si parasi turnul.
Ce era inauntru/ intreba Abra.
4aspunsul.
6a ce anume/
6a intrebarea mea.
Asta a fost tot ce-a spus despre cele intimplate1 e(plorara inca cinci zile si alesera un loc pentru
"iitoarea colonie, mult in sud-estul turnului.
$upa cite"a saptamini, Ender "eni la .alentine si o ru&a sa citeasca ceea ce scrisese1 ea descise
fisierul indicat si citi.
Era scris in numele re&inei stupului, po"estind tot ce intentionasera ei sa faca si tot ce facusera.
*Acestea sunt &reselile noastre si a-cestea sunt reusitele noastre1 n-am dorit sa "a facem rau si "a iertam
pentru ca ne-ati ucis.* $e la primele scinteieri ale constiintei lor si pina la lun&ile razboaie ce le bintuisera
planeta natala, Ender po"estea concis, ca pe o le&enda sau ca pe o amintire stra"ece. Cind ajunse la istoria
marii mame, re&ina absoluta, cea dintii care decise s-o educe pe noua re&ina, in loc s-o ucida sau s-o alun&e,
acolo intirzie, descriind de cite ori fusese ne"oita sa-si omoare propria copila, pina ce nascuse una care sa-i
intelea&a "isul de a &asi armonie. Era ce"a nou in lumea lor1 doua re&ine care nu se luptau intre ele, ci se
iubeau si se ajutau si, laolalta, erau mai puternice decit oricare alt stup. )rosperasera1 a"ura mai multe fiice
care li se alaturara in pace1 era inceputul intelepciunii.
*$aca am fi izbutit sa "a "orbim...*, spunea re&ina stupului prin cu"intele lui Ender. *$ar pentru ca n-
am reusit, "a ru&am doar atit: sa ne tineti minte nu ca pe dusmani, ci ca pe frati tra&ici, pe care Soarta, sau
$umnezeu, sau E"olutia i-a modelat in forme neplacute "oua. $aca "-am fi sarutat, ar fi fost miracolul care
sa ne faca umani, unii in ocii celorlalti. $ar ne-am ucis intre noi. Cu toate acestea, "a salutam acum ca pe
niste prieteni "eniti in ospetie. .eniti in casa noastra, fii ai )amintului1 locuiti in tunelurile noastre, cule&eti
recoltele de pe o&oarele noastre1 acum "oi sunteti miinile noastre. -nfloriti, copaci1 pir&uiti-"a, recolte1 fiti
calzi pentru ei, sori1 fiti fertile pentru ei, plante1 ei sunt fiii nostri adopti"i care s-au intors acasa.*
Cartea scrisa de Ender nu era lun&a, insa continea tot binele si tot raul cunoscut de re&ina stupului. O
semna, dar nu cu numele sau, ci cu un pseudonim:
.O4#-,O4 -+ +%0E6E 0O4,-6O4
)e )amint, cartea fu publicata fara multa "il"a si, discret, trecu dintr-o mina in alta, pina ce nu mai
ramase nici un pamintean care sa n-o fi citit. 0ajoritatea o &asi interesanta1 unii refuzara s-o uite. )e cit
puteau mai bine, incercara sa traiasca dupa in"ataturile ei1 la inmormintari, cine"a era .orbitor in +umele
0ortilor si po"estea despre defunct, in modul cel mai onest, fara sa ascunda relele si fara sa afirme "irtuti.
)articipantii la asemenea ceremonii le &aseau tulburatoare, ciar dureroase1 e(istau totusi destui care apreciau
ca "iata lor, in ciuda unor scaderi, fusese destul de merituoasa pentru ca un .orbitor sa rosteasca ade"arul in
numele lor.
)e )amint era doar un cult printre altele multe. -nsa pentru cei care tra"ersau aurile spatiului si traiau
in tunelurile stupului si cule&eau o&oarele &indacilor, reprezenta sin&ura reli&ie. +u e(ista nici o colonie care
sa nu aiba un .orbitor in +umele 0ortilor.
+imeni nu stia si nimeni nu dorea sa afle cine fusese primul .orbitor. Ender nu intentiona sa o spuna.
Cind implini douazeci si cinci de ani, .alentine termina ultimul "olum al istoriei asupra razboaielor cu
&indacii. 6a sfirsitul acestuia ane(a te(tul inte&ral al cartuliei lui Ender, dar nu deconspira autorul.
#atrinul 'e&emon, )eter 7i&&in, acum in "irsta de saptezeci si sapte de ani si bolna" de inima, ii
e(pedie un mesaj:
*Eu stiu cine-a scris-o. $aca poate "orbi in numele &indacilor, atunci cu si&uranta poate "orbi si
pentru mine.*
Ender si )eter discutara mult prin intermediul ansiblului, si )eter isi po"esti zilele si anii "ietii, relele
lui si faptele bune. -ar cind muri, Ender scrise un alt "olum, semnat tot de .orbitor in +umele 0ortilor.
6aolalta, cele doua carti au fost denumite 4e&ina-Stupului si 'e&emonul, si au fost considerate carti sfinte.
'aide, spuse Ender catre .alentine intr-o buna zi. 'ai sa plecam cu o na"a si sa traim "esnic.
+u putem, zise ea. E(ista miracole pe care nici ciar relati"itatea nu le poate infaptui.
,rebuie sa plecam. Aici sunt aproape fericit.
Atunci sa raminem.
Am trait prea mult timp in prezenta suferintei. Fara ea, nu "oi sti cine sunt.
Asa incit se imbarcara pe o na"a interstelara si ratacira de la o planeta la alta. Oriunde s-ar fi oprit, el
era intotdeauna Andrew 7i&&in, pelerin .orbitor in +umele 0ortilor, iar ea era intotdeauna .alentine, istoric
calator, inre&istrind po"estile celor "ii, in "reme ce Ender rostea po"estile celor morti. Si ca intotdeauna,
Ender purta cu el o &o&oasa alba, uscata, cautind planeta unde re&ina stupului se putea destepta si trai in pace.
Cauta mult timp.
-----------------------------------------------------