CURS 8

HIPNOTICE I SEDATIVE
Influentarea gradata a SNC se face cu hipnotice si sedative, n timp ce influentarea brusca se face cu
ajutorul anestezicelor.
Gradele deprimarii SNC sunt, in functie de doza administrata:
la doze minime se obtine un efect an!iolitic
la doze din ce n ce mai mari se obtin, n ordine, urmatoarele efecte:
sedare
somn hipnotic
somn anestezic sau coma controlata
moarte
BARBITURICELE sunt substante cu structura acida ce au efect an!iolitic mare. "a doze mici se
obtine un efect sedativ.
BENZODIAZEPINELE au efecte mai moderate, mai usor de controlat. "a doze mici se obtine un efect
an!iolitic. "a doze mai mari efectul difera n functie de doza.
#fectul sedativ reprezinta deprimarea globala a functiilor SNC . Sedarea produce:
scaderea activitatii psihointelectuale, a capacitatii de nvatare, de memorizare, scaderea performantelor
intelectuale, motorii.
latenta mai mare de instalare a refle!elor neconditionate $ca o stare ntre somn si veghe%.
rela!are musculara este utila n unele stari spastice n patologia coloanei vertebrale, ce produce
contractura refle!a a musculaturii si comprima nervii spinali ntre corpurile vertebrale. &stfel, miorela!area duce
la disparitia durerii.
nu produce analgezie
benzodiazepinele produc amnezie anterograda $ de c'nd a nceput efectul si p'na c'nd se termina %
acest efect este util n manevrele neplacute pentru pacient : tubaj duodenal, radioterapie interna . (enzodiazepinele
se folosesc n anestezia generala, n medicatia preanestezica $nu ca anestezic, datorita dozelor mari% datorita
efectului an!iolitic. )e asemenea, potenteaza efectele anestezicelor generale.
la doze mai mari dec't doza de sedare, dar mai mici dec't doza hipnotica, se produce scaparea de sub
control a comportamentului bolnavilor apare mai frecvent la batr'ni: agitatie, neliniste, tristete sau veselie,
insomnie, hipere!citabilitate.
Sedarea se obtine c'nd administram medicamente de tip sedativ sau hipnotic asociate cu alte categorii de
medicamente : rezerpina, clonidina .
"a doze mai mari se obtine efectul hipnotic, care este efect de favorizare a instalarii si mentinerii
somnului. Somnul fiziologic reprezinta repetarea unor cicluri de apro!imativ de *+ min :
somn lent are , faze : n fazele - si , apar unde lente pe ##G.
somn rapid $ .#/%
&ceste medicamente se administreaza numai la persoanele cu insomnie diagnosticata. )upa administare,
se fac o serie de teste de monitorizare. Clinic, ne intereseaza:
traseul ##G
se pune pacientul sa completeze niste formulare
se observa fenomenele ce apar a 0a zi fenomenele reziduale.
/edicamentele hipnotice scad durata fazelor - si , de somn lent . (arnituricele influenteaza mai mult
somnul fiziologic $scad durata somnului .#/% dec't benzodiazepinele . 1tilizarea prelungita a hipnoticelor
produc modificari ale ciclului de somn. 2rivarea de somn .#/ pentru o perioada lunga de timp duce la moarte.
3prirea brusca a unui tratament cu hipnotice duce la o e!acerbare a efectelor care au fost inhibate cu tratament
$e!acerbarea fazelor - , , si .#/, ce au fost scazute n tratament, cosmaruri, nevroze, insomnie% .
4ratamentul cu hipnotice se reconamda numai n insomnia persistenta sau cronica. Insomnia produsa
durere nu se poate trata cu hipnotice. )e asemenea, n insomnia produsa de an!ietate sau depresie nu se
administreaza hipnotice, pentru ca stimularea S.&& accentueaza insomnia.
Insomniile pot fi:
insomnia de inductie pacientul nu reuseste sa adoarma sau adoarme foarte greu. Se folosesc n
tratament hipnotice cu durata scurta de actiune.
insomnia de mentinere pacientul adoarme foarte repede, apoi se trezesc la 50 ore. "a acesti pacienti se
administreaza hipnotice cu durata lunga de actiune.
MECANISMUL DE ACTIUNE AL HIPNOTICELOR
(arbituricele si benzodiazepinele actioneaza la nivelul receptorilor G&(& $G&(& este un
neurotransmitator inhibitor la nivelul SNC%. .eceptorul G&(& este o proteinace formeaza cu canalul de Cl

un
comple! cu , subunitati:
0 subunitati
0 subunitati
5
&mbele subunitati au , segmente transmembranare cu capetele la e!teriorul celulei. 6i!area pe receptorii
G&(& si actionarea lor produce deschiderea si mentinerea deschisa a canalelor de Cl

, apare un influ! de Cl

n
celula, ce produce o hiperpolarizare si deci blocarea aparitiei potentialului de actiune. #!ista o corelatie ntre
canalele de Cl

si canalele de Na
+
si 7
+
: daca dupa deschiderea canalelor de Cl

se deschid si canalele de Na
+
sau
de 7
+
, inhibitia produsa se numeste 8silent inhibition9. 2e suprafata receptorilor G&(&, mai ales pe subunitatile
e!ista situsuri de legare pentru barbiturice si benzodiazepine. &cestea nu modifica ele nsele canalele de Cl

, ci
favorizeaza actiunea neurotransmitatorului G&(&. (arbituricele si benzodiazepinele au afinitate pentru receptorii
G&(& si i activeaza sunt agonisti.
(arbituricele favorizeaza mentinerea deschisa a canalelor de Cl

. (enzodiazepinele modifica conformatia

receptorilor, iar G&(& se fi!eaza mai bine.
#fecte:
sedare
efecte anticonvulsivante.
scaderea sensibilitatii nervoase la diferiti stimuli
scaderea performantei intelectuale.
1nele substante se fi!eaza pe receptori, produc modificari conformationale, dar blocheaza legarea G&(&
si deci inhibitia: aceste substante se numesc agonisti inversi carbolina.
&ntagonistii G&(& blocheaza receptorii G&(&: unul dintre acestia sunt !"#$a%eni", care este o
benzodiazepina antagonista, si se administreaza n into!icatiile cu benzodiazepine. &lti antagonisti, ce au un efect
convulsivant important, sunt :
Bi&#&#"ina' Pi&roto(ina)
!"#$a%eni"#" este util n pentru controlul anesteziei cu benzodiazepine. &cesta are durata scurta de
actiune si scoate bolnavul din anestezie.
"a nivelul receptorilor pentru benzodiazepine actioneaza 0 substante endogene:
5. )(I diazepam binding inhibitor
0. ((I& benzodiazepin binding inhibitor action
&ceste substante pot determina convulsii, an!ietate, e!citatie psihica. &n!ietatea sar putea trata deci cu
un inhibitor de )(I si ((I&, adica !"#$a%eni". 1tilizarea barbituricelor si benzodiazepinelor ca an!iolitice :
(arbituricele sunt sedativan!iolitice, iar benzodiazepinele sunt sedativhipnotice.
6olosirea cronica a acestora duce la dependenta. )ependenta psihica apare mai repede la persoanele cu
labilitate psihica mai mare. )ependenta fizica apare datorita confortului an!iolitic. 3prirea brusca a tratamentului
duce la aparitia sindromului de abstinenta: agitatie, insomnie, an!ietate, cresterea e!citabilitatii organismului,
convulsii $nu spontan, ci la stimuli de intensitate mica%: triada de simptome: convulsii, tremor, delir apare la
sindromulde abstinenta cu barbiturice si alcool. &ceste simptome nu se instaleaza brusc, ci la 0- zile pentru
compusii cu durata scurta de actiune, si la ;* zile pentru compusii cu durata lunga de actiune $n acest caz,
simptomele sunt mai scazute deoarece organismul se adapteaza datorita latentei mai mari%.
4oleranta are 0 componente :
5.Componenta farmacodinamica este majora: scade reactivitatea SNC datorita modificarilor receptorilor.
0.Componenta farmacocinetica se observa dupa 50 saptam'ni de tratament: este mai evidenta pentru
barbiturice datorita fenomenelor de autoinductie enzimatica. 6enobarbitalul este cel mai puternic inductor
enzimatic. "a benzodiazepine se poate descrie un efect inductor enzimatic dar este neglijabil.
Consumul alcoolului n timpul tratamentului cu substante hipnotice si an!iolitice este contraindicat
datorita potentarii efectelor acestor medicamente.
#fecte legate de inductia enzimatica:
6enobarbitalul creste metabolismul altor medicamente : asocierea fenobarbitalului cu anticoagulante
orale creste riscul trombozelor pentru ca anticoagulantele se metabolizeaza repede. <n aceasta situatie se creste
doza de anticoagulante. )aca se doreste oprirea tratamentului cu fenobarbital, doza de anticoagulante fiind mare
apare riscul unor hemoragii.
)e asemenea, dispare protectia contraceptiva la femeile care iau contraceptive orale risc crescut de
sarcina.
In cazul porfiriilor hepatice $boli cu defecte enzimatice%, fenobarbitalul stimuleaza acumularea de de
profirine n tesuturi, acestea av'nd to!icitate mare pentru sistemul nervos si muschi $determina paralizii%.
(arbituricele au efect inductor enzimatic mai intens, cu c't au perioada de actiune mai lunga.
A$o*ar*ita"#"' Ci&"o*ar*ita"#"' Se+to*ar*ita"#" au durata scurta de actiune $0= ore% nu au efect inductor
enzimatic.
6enobarbitalul, datorita efectului inductor enzimatic, este folosit n tratamentul icterului neonatal, pentru
inducerea activitatii enzimelor implicate n metobolismul biliribinei.
6enomenele reziduale sunt efectele de a 0a zi, dupa administrarea medicamentului. (arbituricele au efect
lung, apar'nd sedarea reziduala. #fectul benzodiazepinelor este scurt $0= ore % . 2entru evitarea efectelor
reziduale se administreaza barbiturice cu durata scurta de actiune. 2entru evitarea dependentei se recomanda
administrarea fractionata a barbituricelor $la diferenta de 0 zile%.
0
INTO,ICATIA ACUTA CU HIPNOTICE -BARBITURICE SI BENZODIAZEPINE.
la barbiturice se produce mai repede moartea. Se recomanda spalatura gastrica, alcalinizarea urinii
pentru eliminarea mai rapida a to!icului acid $se da Na
0
C3
-
sistemic%, sustinerea functiei vitale $intubatie,
ventilatie mecanica, sustinerea functiei circulatorii%. (arbituricele, folosite ca anastezice generale, deprima
respiratia si cordul, deoarece deprima bulbul nainte de a deprima maduva $n anestezia cu anestezice generale,
bulbul este deprimat ultimul% : n acest caz se intubeaza bolnavul.
la benzodiazepine into!icatia nu este asa de grava este putin probabil ca pacientul sa moara. in acest
caz se administreaza 6lumazenil . 6lumazenilul nu se administreaza n into!icatia cu barbiturice, deoarece o
agraveaza.
in into!icatia cronica , daca dependenta apare la un drog cu durata scurta se nlocuieste drogul cu un
medicament cu durata lunga de actiune.Se realizeaza astfel , dependenta controlata , prin scaderea treptata a
dozei.&stfel, sindromul de abstinenta apare mai t'rziu si este de intensitate mai mica.
In into!icatia cronica cu droguri nu se administreaza antagonisti pentru ca produce sindromul de
abstinenta.
#tanolul
&re cam aceleasi efecte cu medicamentele sedativ hipnotice. &lcoolul se inclaveaza n membrana
celulara , i creste fle!ibilitatea si modifica functionarea canalelor si pompelor ionice.
in into!icatia acuta se administreaza glucoza pentru evitarea hipoglicemiei.
Into!icatia cronica este responsabila de to!icitatea la nivelul multor organe:
ciroza hepatica frecventa crescuta a ginecomastiei si atrofiei se!uale
nevrite into!icatii ale nervilor periferici care apar la nceput ca niste arsuri la nivelul membrelor, mai
t'rziu apar'nd flapping tremor.
miocardopatie scade forta de contractie a fibrelor miocardice .
tub digestiv creste secretia de >Cl si scade secretia de mucus ulcer , gastrite.
)a dependenta si sindrom acut de abstinenta.
in tratarea alcoolismului se folosesc :
psihoterapia
terapia medicamentoasa se da )isulfiram influenteaza metabolismul alcoolului prin inhibarea alcool
dihidrogenazei, cresc'nd astfel cantitatea de aldehida acetica. &ceasta este to!ica, determin'nd fenomene foarte
neplacute daca se consuma alcool dupa 500, de ore. Sulfamidele n combinatie cu alcoolul pot avea efecte de tip
disulfiram.
-