Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo din Balti

Facultatea de Stiinte ale Educatiei,Psihologiei si Arte


Catedra de Psihologie







Program de profilaxie
Psihoprofilaxia minciunii la copii





A elaborat:Botoroga Elena
Grupa:PS22Z
Profesor:Baciu Inga

Balti 2014
Minciuna este cea mai mare arm de distrugere n mas.
La copil distinctia intre adevarat si fals, apoi intre adevar si minciuna, este progresiva. Pentru
Piaget, inainte de 6 ani copilul nu face distinctia intre minciuna, joc si fabulatie. Treptat, dupa
varsta de 8 ani, minciuna va dobandi dimensiunea intentionala. Intre aceste doua etape, de-o
parte fiind prevalenta activitatea ludica, fabulatia si fantasma, inainte de 6 ani, iar de cealalta
parte aflandu-se minciuna intentionata, dupa 8 ani, se situeaza o parte in care adevarul si falsul
sunt distincte, dar minciuna se confunda cu greseala.
In plan clinic, in mod clasic se disting la copil trei tipuri de minciuna:
minciuna utilitara;
minciuna compensatorie;
mitomani

Minciuna utilitara, folosita de catre copil pentru a obtine un avantaj sau pentru a evita o
neplacere, poate sa apara ca o conduita la indemana, al carui exemplu il constituie disimularea
sau falsificarea notei la scoala.
Minciuna compensatorie traduce nu cautarea unui beneficiu concret, ci cautarea unei imagini
pe care subiectul o crede inaccesibila sau pierduta: isi inventeaza o familie mai bogata, mai
nobila, mai savanta, isi atribuie merite scolare, sportive sau razboinice. Banale pana la varsta de
6 ani, cand astfel de conduite se inscriu in spatiul de reverie tranzitional ce permite copilului sa-
si elaboreze identitatea narcisica, dincolo de aceasta varsta prezenta lor semnaleaza adesea
tulburari psihopatologice mai marcate.
Mitomania este gradul extrem al acestei reverii fabulatorii.
Copiii mint dintr-o serie de motive diferite si in multe cazuri este o parte normala a procesului de
dezvoltare. Toti copiii mint la un moment dat. Totusi, acest comportament, poate fi foarte
suparator pentru parinti. Multi parinti se intreaba cum sau ce ar trebui sa faca atunci cand copilul
lor minte. Cum trebuie sa reactineze parintii la minciunile copiilor depinde foarte mult de fiecare
situatie in parte, de varsta copilului si de regulile stabilite in familie, in ceea ce priveste
minciuna.
La prescolari minciuna este destul de comuna. Copiii din cadrul acestui grup de varsta deseori nu
inteleg ca a minti este gresit si necinstit. In general, copiii prescolari spun doua tipuri de
minciuna. Povestile inventate (sau exagereaza la maximum intamplari adevarate) care, in
general, la aceasta varsta semnifica lucuri pe care ei si le doresc. In acest caz parintii fie pot sa ii
asculte si sa lase lucrurile asa, fie pot sa strecoare adevaruri in povestile lor.
Un alt tip de minciuna sunt minciunile menite sa obtina sau sa evite ceva. In acest caz parintii nu
ar trebui sa incerce sa contracareze, in schimb, pot scoate in evidenta ca minciuna nu este buna .
Desi prescolarii in general nu inteleg ca minciuna nu este buna, acesta este un moment bun ca
parintii sa inceapa sa isi invete copilul ce inseamna sa spui adevarul. Un punct bun de plecare
poate fi sa ii spuna copilului cat de fericiti sunt cand acesta spune adevarul si ca atunci cand
mint, este foarte greu ca ei, sa dezvolte incredere in ceea ce il priveste.
Minciuna apare dintr-o varietate de motive, unele cu intentia constienta, altele fara. A
minti inseamna, prin definitie, a insela, a amagi, dar nu toate formele de inselare inseamna
minciuna. Limbajul minciunii este de cele mai multe ori complex si creaza confuzii, in functie
de insasi natura subiectului.
A minti spre folosul tau e o inselaciune, a minti spre folosul altcuiva e o frauda, a minti pentru
a dauna e calomnie; dintre toate soiurile de minciuna, acesta e cel mai josnic. A minti fara folos
nici paguba pentru tine sau pentru altii nu este a minti: nu e minciuna, e fictiune. J.J. Rousseau.



Sedinta 1

M
marimea grupului:10-30 participanti Timp:
30-40 inute
teriale: foaie, carioca

OBIECTIVE
A dezvolta energia grupului.
PROCEDUR
Se pregtesc foi cu ntrebri:
- ce poti face cel mai bine?
- ce programe TV si radio ti plac?
- dac ai fi cstigat 1000 de dolari cum i-ati fi cheltuit
- ce te face s zmbesti?
- cel mai fericit moment din viata ta?
- ai dori s fii altcineva? Cine?
- ce te-a bucurat astzi cel mai mult?
- cu ce te vei ocupa n urmtorii 10 ani?
- despre ce ai mintit n ultimul timp?
- ce te stimuleaz cel mai mult?
- ce te frustreaz?
- cnd ultima dat ai plns?
- ce te-a indispus pe parcursul ultimei sptmni?
Participantii trebuie s creeze un cerc. Fie ele trebuie puse pe podea, n centrul cercului, cu fata
n jos. Fiecare fil are cte o ntrebare pe partea opus. Cnd va veni rndul, fiecare participant
trebuie s ia fila si s ncerce s rspund la ntrebare
ct se poate de sincer. Dac cineva se simte c nu este n stare s rspund la ntrebare spune
pas si transmite fila urmtoarei persoane. Unele din ntrebri vor provoca discutii. n
dependent de ntrebare discutiile pot fi stimulate.
NOTE
Aceast joac functioneaz mai bine dac animatorul grupului de asemenea particip si rspunde
la ntrebri sincer. De asemenea este foarte important ca caracterul ntrebrilor s corespund
grupului dat. Dac n grup sunt persoane introvertite, ele trebuie convinse s participe.


ntrevederi 2.01

Mrimea grupului: 10-30 participanti
Timp: 20 minute
Materiale: nimic

OBIECTIVE
A ntelege diferenta ntre relatiile bazate pe ncredere si nencredere. A cunoaste
mai bine, pe ct e posibil, cum se autoapreciaz partenerul.
PROCEDUR
Animatorul explic jocul ntregului grup, apoi se formeaz perechi, fiecare ncercnd s aleag
pe cineva cu care nu s-ar ntelege n mod obisnuit. Fiecare pereche trebuie s se izoleze si s
nu intre n contact cu ceilalti. Perechile se izoleaz si timp de 10 minute. Fiecare membru
povesteste colegului su prerea despre sine nsusi, ncercnd s se nteleag reciproc.
EVALUARE
Spune adevrul 1.42
Se poate discuta despre schimbarea sentimentelor pe parcursul jocului (a conversatiilor n
perechi), despre schimbrile aprute n comportamentul ambelor persoane si cele ce ar
putea aprea.

Sedinta 2

Eficient maxim 3.01

Mrimea grupului: 10 30 participanti Timp:
20 minute
Materiale: o cutie adnc, o sticl (recipient cu gt ngust) si 75 de clame (cuisoare etc.).

OBIECTIVE
A ntri si a aprecia ncrederea n sine, n pofida presiunilor sociale sau ale grupului.
PROCEDUR
6 voluntari prsesc ncperea. Activitatea este explicat juctorilor care au rmas. Apoi
voluntarii sunt invitati unul cte unul si sunt rugati s treac un test de abilitate manual
(capacitatea de a efectua miscri rapide si precise). Primilor doi li se spune c se poate n
timp de 20 de sec. de transferat aproximativ 25 de clame. Urmtorilor, li se ridic baremul la
40. Ultimilor tot 40, dar se mai adaug, spre exemplu, c vor primi un premiu sau
dimpotriv vor fi pedepsiti.
De fiece dat, nainte de a ncepe jocul, toti voluntarii sunt ntrebati cte clame cred c pot fi
transferate n cutie. Dup exercitiu, juctorii sunt rugati s fac un nou pronostic, pentru
persoana urmtoare.
EVALUARE
Se poate discuta modul nostru de a reactiona n fata presiunilor sociale si modul nostru de a
construi criterii, fie acceptndu-le sau negndu-le, dar rareori ignorndu-le (norme de lucru n
fabrici, competitivitatea comertului ...).
Ce e mai important, ceea ce simti sau criteriile altora?
NOTE
Se poate face analiza concurentei internationale (n comert, sport). Ar fi interesant de a vedea
"intensificarea" procesului cnd se adaug factorul fricii (pedeapsa). Consecintele personale
vis-a-vis de sentimentul de esec sau reusit.

Copcelul meu 3.22

Mrimea grupului: 10 30 participanti
Timp: 20 minute
Materiale: nimic

OBIECTIVE
A favoriza cunoasterea reciproc si a propriei persoane. A ncuraja autoafirmarea si
valorificarea pozitiv a fiecruia. A stimula ncrederea si comunicarea n interiorul grupului.
PROCEDUR
Fiecare participant deseneaz un copac, cel care i place cel mai mult (ca specie), cu rdcini,
trunchi, crengi, frunze si fructe. La rdcini va scrie calittile si capacittile ce le are. n crengi,
trunchi calittile pozitive, lucrurile frumoase ce le face.
Frunzele si fructele vor reprezenta succesele si triumfurile.
La sfrsit se face expozitia, pe parcursul creia fiecare va mai aduga elemente ce sunt
indicate de grup.
EVALUARE
Te apreciezi suficient? Ceilalti au descoperit multe calitti pe care tu nu le-ai inclus? Cum te
simti?

Sedinta 3
Autoafirmare 3.27

Mrimea grupului: 10 30 participanti
Timp: 20 minute
Materiale: cartele sau file, stilouri

OBIECTIVE
A ncuraja respectul fat de propria persoan si acceptarea de sine.
PROCEDUR
Tot grupul se aseaz formnd un cerc. Animatorul roag pe fiecare, fr a se uita sau vorbi cu
cineva, s scrie calitti pozitive n mijlocul filei. Trebuie s fie cel putin patru. Se pot
exprima prin cuvinte, desene sau propozitii. Animatorul particip si stimuleaz grupul,
spunnd c fiecare are mult mai mult de patru. Apoi, n liniste, toate persoanele se plimb cu
fila pe piept, astfel ca toti s-o poat citi. Dac este timp, se pot forma perechi sau grupuri de
trei, n care s se gseasc detalii sau explicatii despre ceea ce au scris.

Vntul si copacul 4.02

Mrimea grupului: 10 30 participanti
Timp: 20 minute
Materiale: nimic

OBIECTIVE
A favoriza ncrederea n interiorul grupului si n sine nsusi. A indeprta si temerile.
PROCEDUR
Se formeaz echipe mici. Persoana din centru rmne n pozitie de "drepti". Ceilalti o vor
mpinge usurel atunci cnd ea se las peste minile lor. Jocul trebuie s decurg ntr-o liniste
absolut. Cte unul dintre membrii fiecrei echipe vine n centrul cercului si nchide ochii.
Bratele i cad de-a lungul corpului, care trebuie s fie drept, fr a ndoi picioarele (pentru a nu
cdea). Restul echipei formeaz un cerc strns n jurul su si-l "transmit" atent de la unul la
altul. La sfrsitul exercitiului e important de a-l readuce n pozitie vertical, nainte ca el s
deschid ochii.
EVALUARE
Este important ca fiecare s- i exprime sentimentele, temerile, impresiile etc.
NOTE
Pentru a se pune la ncercare ncrederea, persoanele care formeaz cercul pot s se deprteze,
s se apropie, sau chiar s se a eze, cu minile i picioarele n interior. Cel din centru se va
legna mai puternic atunci cnd cercul este mai larg (experiena aceasta necesit mult
atenie).




Sedinta 4
Covorul fermecat 4.04

Mrimea grupului: 10 30 participanti
Timp: 30 minute
Materiale: nimic

OBIECTIVE
A stimula ncrederea n grup.
PROCEDUR
Jocul se desfsoar nliniste absolut. Miscrile sunt gingase, avnd n special grij de
capul persoanei care execut exercitiul. O persoan covor se culc pe podea cu
fata n sus, strict orizontal, cu minile lipite de corp. Ceilalti membri ai echipei se
aranjeaz mprejur, iar una-n dreptul capului. Toti ngenuncheaz s i si
pun minile (ncrucisate, alipite una de alta, n afar de degetele arttoare care sunt
ntinse) sub "covor", adic sub persoana culcata. Foarte lent ncearc s ridice
"covorul" pn unde pot, mentinnd-ul la acea nltime un scurt timp. Apoi, dup mici
legnri, ncep s coboare persoana, prin aceleasi miscri, punnd-o usor pe podea.
Oricine dore te poate s fie "covor", pentru ca senzatiile s fie percepute de ct mai
multi oameni.
EVALUARE
E important ca grupul s se pronunte cum s-a simtit, despre temerile si ncrederea
cstigat.

Scufund-te nainte 4.06

Mrimea grupului: 10 30 participanti
Timp: 20 minute
Materiale: nimic

OBIECTIVE
A favoriza ncrederea si sustinerea n grup, a stimula cooperarea si coordonarea
miscrilor.
PROCEDUR
Participantii se separ n 2 rnduri, stnd unul n fata celuilalt si se prind de mini.
Este liniste absolut. Cine se la lsa pe mini, trebuie s-o fac cu minile ntinse
nainte. Atentie la ochelari, ceasuri sau alte obiecte de pe mini sau haine. Un voluntar
situat la zece de metri de grup, isi ia avnt si se arunc pe minile primelor perechi.
Grupul trebuie atunci s-l treac pe mini mai departe, aducndu-l la cellalt capt al
sirului, unde animatorul l astept, pentru a-l ajuta s revin pe pmnt. Jocul se
rencepe cu alt juctor.
EVALUARE
Participantii spun cum s-au simtit n timpul jocului.

Echilibrul colectiv 4.13

Mrimea grupului: 10 30 participanti
Timp: 20 minute
Materiale: nimic

OBIECTIVE
A favoriza ncrederea si cooperarea. A stimula cooperarea.
PROCEDUR
Tot grupul formeaz un cerc, apucndu-se de mini. Se face numrtoarea de la 1 la
2. Persoanele care au numrul 1 se vor nclina nainte, cele cu numrul 2 napoi.
Exercitiul dat trebuie efectuat foarte lent pentru ca s se obtin echilibru n cadrul
grupului. Dup ce se obtine echilibrul cei cu numrul 1 se vor nclina napoi iar cei cu
numrul 2, nainte.
EVALUARE
Ce dificultti au ntmpinat juctorii? Ce probleme exist n viata real ce blocheaz
ncrederea n cineva?

Test-afla cit de minciunos esti

1/10: Ai obiceiul de a transpira atunci cand spui o minciuna?
Da, nu pot sa ma abtin-3puncte
Nu, minciuna a devenit deja o arta-2puncte
Daca transpir, nu cred ca ma voi apuca sa mint-1punct
2/10: Te-ai uitat vreodata in alta parte atunci cand ai mintit pe cineva?
Desigur ca nu, altfel ce farmec ar avea-3puncte
Ma uit direct in ochii persoanei, altfel m-as da de gol-2puncte
De obicei inchid ochii si ma prefac ca am o durere ingrozitoare-1punct
3/10: Ii minti pe parinti atunci cand le ceri bani?
De obicei ma servesc direct din geanta mamei-3puncte
Ii mint. Daca ar sti pentru ce imi trebuie bani, nu cred ca mi-ar da-2puncte
Niciodata nu i-am mintit. Prefer sa fiu sincer-1punct
4/10: Iti minti prietenii?
Normal, asta e tot farmecul-3puncte
Nu ii mint. Tocmai de aceea exista prieteni adevarati-1 punct
Atata timp cat eu castig de pe urma minciunii, totul e ok-2puncte
5/10: Ai incalcat vreodata promisiuni?
Nu prea imi pasa. Tocmai de aceea nici nu le fac-3puncte
Niciodata-1punc
Aproape zilnic fac asta. Am ajung sa cred ca e distractive-2puncte
6/10: Ce spui atunci cand prietenul/prietena ta are un accesoriu care pur si simplu
nu-mi place.
Ce-mi pasa mie ce poarta el/ea?-3puncte
De obicei spun ca este foarte frumos. Macar din bun simt-2puncte
Spun adevarul. Nu-mi place!-1punct
7/10: Ce simti atunci cand minti?
Nu ma simt prea bine-1punct
Am ajuns sa nu simt nimic. E un fel de amuzament2puncte
Depinde de minciuna si situatie-3puncte
8/10: Ajungi tarziu la o intalnire. Ce faci?
Imi cer scuze-1punct
Dau vina pe vreme sau pe autobus-2puncte
De obicei nu spun nimic. Ma prefac ca totul este in regula-3puncte
9/10: Cand ai inceput sa minti?
Eu nu mint niciodata-1punct
Nu-mi amintesc cand, pur si simplu s-a intamplat-2puncte
Nu cred ca mai conteaza in momentul de fata-3puncte
10/10: Vei incerca vreodata sa te schimbi?
Probabil-1punct
Nu am vointa necesara-2puncte
Chiar nu am de ce sa ma schimb-3puncte
Total 30 puncte
1-10 puncte-sincer
11-20puncte-mai putin sincer
21-30-deloc sincer