Geografiea umana a Romaniei

04.mar.2014
Curs 1
Noua dimensiune a conceptului de geografie umana. Pozitia geografiei umane la
interferenta sistemelor stiintelor fizico-geografice sia a stiintelor de proximitate a acesteia
domeniul administrativ

Prezentare de ansamblu
Noul obiectiv al Geografiei Umane cercetarea stiintifica:
1. A potentialului economic din punct de vedere structural si functional
2. A potentialului uman
3. A relatiei umane
4. Al diferentelor acestor component in profil teritorial
-schimbari in Romania dupa intrarea in UE
-aparitia agriculturii private
-nici o tara nu a trecut de la comunism la capitalism, noi am adoptat cateva legi
-pozitie geopolitica
-ce a insemnat sistemul socialist-comunism? - informatie utila pentru a intelege schimbarile
de azi
11.mar.2014
Curs 2
Noua dimensiune a conceptului de GEOGRAFIE UMANA
Geografia Umana si Economica moderna = stiinta ce graviteaza catre stiinte sociale si
studiaza cu prioritate dimensiunile spatiale a fenomenelor demografice si economice in
toata complexitatea lor genetica, structurala si functionala.
Geografia Umana proiecteaza in spatiu fenomenele demografice si economice, spatiul
nefiind doar un simplu suport al existentei umane ci si o componenta intriseca a acesteia.
Spatiul are doua functii distincte in raport cu societatea umana, in sensul ca:
1.ii permite locuirea
2.desfasurarea activitatilor socio-economice de catre societate
Recunoasterea factorului uman ca variabila centrala a dezvoltarii reafirma realitatea
concreta a componentelor fizico-geografice a teritoriului in care colectivul traieste si isi
desfasoara activitatea, relatiile de solidaritate, reciprocitate intre structurile fizice,
demografice si tehnologice.
II I III
SISTEMUL DISCIPLINELEOR
FIZICO- GEOGRAFICE
OBIECTIVELE DE
CERCETARE/CUNOASTERE ALE
GEOGRAFIEI UMANE SI ECONOMICE
SISTEMUL
STIINTELOR DE
PROXIMITATE SI
DOMENII
ADMINISTRATIVE
CU PRELEVANTA
IN GEOGRAFIA
UMANA
1.geologia 1.elemente de conjunctura interna, 1.demografie
2.geomorfologia
-varietatea formelor de relief in
egala masura:majore si minore
-altitudinea, energia de
relief(diferenta dintre altitudinea
maxima si cea minima), panta si
procese actuale de versant
3.pedologia: potentialul
edafic(clasele si tipurile de sol),
grade diferite de feritlitate al
solului, grade de degradare si
poluare a solului
4.hidrografia(reteaua
hidrografica dupa volumul de
apa, structurarea resurselor de
apa, distribuirea pe utilirati a
resurselor de apa si calitatea
acesteia
5.clima: comportamentul
componentelor climatice de
baza(precipitatii si temperatura),
zonarea potentialului climatic
6.Flora, fauna: varietatea
compozitiei floristice si faunistice,
zonarea acestora,
biodiversitatea, gradul de
degradare si poluare a vegetatiei
7.resurse de subsol: potentialul
resurselor de subsol, gradul de
valorificare al acestuia
regionala si internationala
2.analize si diagnoze social-
economice demografice: dinamici,
comportament, structuri,
functionalitati, elemente de risc
social si economic, analize ce sunt
prefatate de favorabilitatea
conditiilor mediului natural cu
extinderea habitatului uman,
reteaua de asezari umane ca
dimensiuni structurale, tipologii
complexe, problematica spatiului
urban si rural, politici de dezvoltare
si modernizare a retelei de asezari,
disparitati teritoriale ale dinamicii si
structurii demografice si economice
3.analizele complexe si integrate la
nivelul regiunilor de dezvoltare
4.infrastructura(de transport,
sociala, tehnico-edilitara)si mediul
inconjurator
5.contributiile la studii
interdisciplinare pentru
fundamentarea planurilor si
programelor de dezvoltare, de
amenajare a teritoriului
6.contributii la elaborarea
strategiilor naturale de dezvoltare si
amenajare a teritoriului
7.evaluari de impact ale masurilor
de dezvoltare sub cofinantare
externa.
2.structuri
economice
3.sociologie
4.stiinte juridice
si politice
5.organizarea si
amenajarea
teritoriului
6.administratia
centrala:
ministere si alte
institutii abilitare
pentru
promovarea
politicilor
economice
sectoriale,
demografice si
de mediu
Relatia biunivola in utilizarea informatiilor de catre:
a.Geografia Umana si ramurile de stiinte fizico-geografice: unele date din sistemul stiintelor
fizico-geografice sunt folosite de Geografia Umana in interpretarea tipurilor de habitat
uman, a diferentierii populatiei in teritoriu, in interpretarea defavorabiliatii unor zone, in
interpretarea aspectelor teritoriale de potential economic. Abordarea de Gografie Fizica si
Umana ofera date despre starea de favorabilitate, restrictivitatea factorilor naturali in
raport cu activitatile umane, date despre gradul de antropizare a factorilor de mediu, ofera
date despre starea de degradare/conservare in raport cu densificarea activitatilor
economice.
Abordarea de Geografie Umana ofera date despre starea de forbiditate, restrictii ale
factorului natural in raport cu activitatile umane. Date despre gradul antropizarii a
factorului de mediu ofera date despre starea de degradare/conservare a mediului in raport
cu diversificarea activitatii economice.
b.Relatia biunivoca intre satisfacerile operationale de dezvoltare si stiintele de proximitate
economica. Se folosesc o serie de rezultate ale cercetarii stiintifice din stiintele si domeniile
de activitate invecinate, privind structura si functionalitatea fenomenelor demografice
economice privind statisticile oficiale operationale din planurile de amenajare si strategiile
de dezvoltare.
Legislatia cu privire la sustinerea politica, economica, demografica, de amenajare, de
organizare a teritoriului.
Geografia Umana si economica ofera stiintelor invecinate aspecte de spatialitate, proiectia
in teritoriu. Spatiul nu este o simpla proiectie.


Curs 2
Evolutia numerica a Romaniei in perioada 1930-2011
3 mm baza
1 mm 50.000 loc./jud.


Curs 3
Strategia de dezvoltare a U.E.
2014-2020
Fondurile structurale europene sunt:
-fondul european de dezvoltare regionala
-fondul social european
-fondul de coeziune
-fondul european pentru agricultura si dezvoltarea rurala
-fondul european pentru pescuit si afaceri maritime
->acestea urmeaza sa-si redefineasca obiectivele

Bugetul anual alocat este de 376 mld. de euro.
Obiectivele politice de coeziune vor necesita o redistribuire a fondurilor diferit, la nivelul a
trei regiuni:
1.regiunei mai putin dezvoltate cu PIB sub 75% din media UE-27
2.regiunei de tranzitie cu PIB/loc. mai mare de 75% din media UE-27
3.regiuni dezvoltate cu PIB/loc. peste 90% din media UE-27

Diagnoze socio-demografice a teritoriului
National
Spunem diagnoza pentru ca se fac analize in teritoriu diferentiat.

Metodologia de determinare a dinamicii teritoriului a populatiei
-aceasta a evoluat foarte mult, trecandu-se de la realizarea histogramelor cu ajutorul
seriilor statistice, la indicatori de baza, de crestere/descrestere numerica a populatiei, indici
cu ajutorul carora datele statistice in marime absoluta au fost transferate in date cu marime
relativa.

Factorii de crestere numerica a populatiei:
-miscarea naturala
-miscarea migratorie
-locurile de munca
-sursele de venit
+factorii sociali: sanatate, invatamant, cultura
+factorii tehnici: dotari cu ala
+factorii administrativi: politica demografica, sustinerea familiei
+factorii de mediu natural

Acesti factori isi exercita influenta intr-o anumita conjunctura externa in sisteme de asezari
umane, conjunctura definita de:
-elemente de politica nationala
-elemente geoistorice si geopolitice(razboaie, conflicte, dominatia externa)
-alimentarea socio-economica nationala la standarde de dezvoltare ale unor organisme
internationale(UE, NATO)
Diferentieri teritoriale ale potentialului uman
1.metodologia uzuala:
-repartitia teritoriala a populatiei(nr.de locuitori/judet)
-diferentieri teritoriale ale densitatii totale a populatiei
2.metodologia actuala :
-matricea de corelatie intre nr.de loc./judet si densitatea totala/judet
Matricea de corelatie este pe metoda de analiza cuantificata a ??? socio-economice, o
analiza simultana a 2 variante caracterizate complet.
Aceasta metoda ne ajuta sa identificam zone cu potential de dezvoltare si zone deficitare.
Ca reprezentare grafica, are la baza un sistem dublu de axe carteziene.
Cele doua axe de baza reprezinta intervalele de valori medii ale variabilelor luate in
considerare.

MATRICEA
108-110
122-132

13.mai.2014

Analiza geografica a structurilor demografice
Structuri demografice:
1.structuri de populatie pe rezidenta sociala: mediul urban si rural
2.structura demografica pe grupe de varsta si sexe
3.structura populatie active sau ocupate pe activitati economice sau principalele
sectoare economice(primar: agricultura, piscicultura, silvicultura; secundar: industria
extractiva, prelucratoare, constructii; tertiar: servicii)
4.structura etnica a populatiei

Aceste structuri demografice sunt importante pentru analiza cantitativa si calitativa a
potentialului uman:
1.pe medii de rezidenta sociala are relevanta asupra gradului de dezvoltare si emancipare
sociala a populatiei
Localitatile urbane si rurale au luat nastere dealungul timpului in procesul de adaptare a
omului in mediul natural, procesul de adaptare presupunand in egala masura:
-locuirea teritoriului
-valorificarea resurselor acestuia in scopul asigurarii existentei sale.
Plecand de la faptul ca omul s-a desprins de animalitate prin faptul ca are rationalitate, in
evolutia sa se spune ca mana este prelungirea creerului, iar unealta se afla in prelungirea
mainii.
Raportul dintre civilizatie si cultura este in stransa legatura. La un moment-dat civilizatia
poate influenta cultura.Deosebirea este ca, cultura nu se importa sau comercializeaza
precum civilizatie(tehnica de lucru, prelucrare). Cultura evolueaza ea insusi, la un moment-
dat se conserva.
Daca un component al mediului a fost compromis, acesta va fi greu de recuperat, poate
niciodata.

De avut in vedere:
Terra. Introducere in Geografie si Etnos Simion Mehedinti

2.pe varste si sexe are relevanta cu prioritate asupra determinarii potentialului fortei de
munca. Cele 12 grupe de varsta permit analiza populatiei prin departajarea unor segmente
importante, respectiv de: populatie tanara, populatia adulta+matura si populatia in varsta.
Ca mod de reprezentare grafica se foloseste piramida varstelor pe cele 2 sexe. Aceasta
piramida are o configuratie particulara, anumite forme de piramide exprimand o repartitie
normala si echilibrata la nivelul celor 3 mari esantioane demografice: tanara, adulta+matura
si in varsta.
Concepte uzuale in analiza resurselor fortei de munca
Populatia activa in economie = populatia apta de munca sau forta de munca
disponibila pentru munca producatoare de bunuri si servicii pe timpul unei perioade de
referinta. Cu cateva decenii in urma, statistica Natiunilor Unite definea populatia activa ca
populatia cuprinsa intre 16 65 de ani pentru barbati si 16 58 de ani pentru femei, din
care se scadeau studentii, femeile casnice, persoanele in varsta de munca aflate in
totalitate in intretinerea altora. La nivelul anului 2000, limitele de varsta uzuale in stabilirea
acestor categorii de varsta demografice erau 15 65(B) si 15-58(F). Tot conform
metodologiei stabilite de ONU, populatia activa se compune din populatia ocupata si
someri.
Populatia ocupata = populatia in varsta de 15 ani si peste 15 ani care, pentru
minimum o ora desfasurata in activitati sociale si economice produce bunuri si servicii in
scopul obtinerii de venituri. Veniturile consta in salarii, plati in natura sau alte beneficii.
Diferenta dintre populatia activa si populatia ocupata o reprezinta somerii.
Rata de ocupare a resurselor de munca = raportul dintre populatia ocupata si
populatia activa
Conceptul de somer = orice individ care este apt de munca dar, care nu are loc de
munca si isi cauta un loc de munca. Biroul informational al muncii, institutie in cadrul
muncii, constituita in cadrul ONU, considera somer orice persoana care:
-are mai mult de 15 ani
-este apt de munca
-nu are loc de munca
- nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii de venituri
-este disponibil pentru munca
-cauta un loc de munca.
Rata somajului = indice ce se obtine dintre numarul total al somerului si populatia
activa
Munca = defineste factorul primar de productie, o actiune a omului de transformare
a factorilor primari de productie in scopul obtinerii unor efecte economice utile: bunuri si
servicii.
Piata muncii = defineste locul de intalnire a cererii cu oferta de munca care, se
formeaza la un moment-dat intr-o economie de piata.
Oferta de munca = activitatea pe care o pot depune membrii societatii in conditii
salariale.
Cererea de munca = nevoia de munca salariata care apare la un moment-dat intr-o
economie de piata.
Cererea si oferta sunt influentate de gradul de dezvoltare economic si social al societatii.
In analiza resurselor de forta de munca dpdv calitativ se folosesc 5 sau 3 esantioane
demografice, respectiv:
Pt.5 esantioane:
-0-14 ani
-15-34ani
-35-49 ani
-50-64 ani
-peste sau egal cu 65
Se utilizeaza cand se doreste a afla indicele de reinnoire a fortei de munca, cand se
iau in calcul esantioanele de 15-34 de ani si 35-49 de ani.

Pt.3 esantioane:
-0-14 ani
-15-59 ani
-peste sau egal cu 60 de ani

3.structura populatiei ocupate pe sectoare economice si pe cele 3 sectoare economice de
baza importanta majora pentru Romania sub doua aspecte:
a.aceasta structura ne permite sa identificam, definim si localizam
structurile de potential economic, in conditiile in care statisticile economice cu privire la
nr.de intreprinderi si profilul/specificul acestora pe sectoare economice sunt oferite cu un
grad mare de generalizare(adica: statisticile oficiale ne ofera nr.de intreprinderi si specificul
acestora la nivel national sau pe regiuni de dezvoltare.nu avem informatii pe judet)
b.permite sa corelam rata somajului sau numarul total de someri cu
populatia ocupata pe cele 3 sectoare economice de baza care in perioada de dupa 90,
aceste sectoare economice aveau urmatoarea relevanta:
-sectorul secundar: generator de somaj
-primar mai intai, ulterior cel tertiar: considerate a fi
sectoare de recuperare sau absorbtie al somajului

Autori: george erdeli, vasile cucu
Lucrare: Romania. Populatie. Asezari umane. Economie.
Ed.Universal 2007
Xeroxul ne ajuta la licenta.