Caracterizarea lui Zaharia Trahanache.

Este unul dintre pers principale ale comediei

facand parte din randul burgheziei dormice de parvenire.Este seful local al partidului de
guvernamant,presedinte al mai multor comitete sicomitii.Este sotul lui Zoe si prietenul
prefectului Stefan TIpatescu.
Desi sustine idea integritatii morale ,el practica inselaciunea atat in familie cat si in
politica.In familie accepta triughiul conjugal dintre el,Zoe si Tipatescu care I a facut
simulte servicii politice.Aceasta acceptare se datoreaza si comoditatii.In viata politica el
falsifica listele electorale numarand voturile simpatizantilor impreuna cu Farfuridi si
Branzovenescu. Cand prestigiul si reputatia ii sunt amenintate el se arata revoltat
considerand societatea de vina:Ce corupta societate,numai e moral,nu mai sunt
printipuri,nu mai e nimic,enteresul si iar enteresul.
Este vanitos,reactionand brutal atuni cand este acuzat de tradare de Farfuridi
siBranzovenescu,ce il vazusera discutand cu Nae Catavencu .
Este ridicol prin contrastul dintre esenta si aparenta.El vrea sa para un
politicianCinstit,avand o sotie onorabila ,dar realitatea este alta .el urmarindu si doar
enterersul.Personajul este caracterizat indirect prin fapte,vorbe,prin relatiile cu alte
personaje,dar si prin diferite faze ale comicului.Comicul de limbaj ilustrat prin ticurile
verbale ale personajului:ai putintica rabdare, si prin unde nu e moral acolo e coruptie
si osocietate fara printipuri,vas a zica ca nu le are, pune in evidenta incultura lui.

Stefan Tipatescu este unul din personajele principale ale comediei O scrisoare
pierduta, de I.L.Caragiale.
Personajul este caracterizat direct de dramaturg care ii prezinta functia si statutul social,
necasatorit. Este unul dintre stalpii puterii din acest judet, invidiat si criticat de
adversarii politici. Tipatescu este un barbat tanar si prezentabil, inteligent, dar imoral,
fiindca intretine relatii amoroase cu Zoe, sotia prietenului de familie, Zaharia
Trahanache. Orgolios nu accepta sa fie santajat si ameninta cu bastonul pe Catavencu,
desi incalca legea, poruncind politaiului sa-l aresteze si sa-i scotoceasca toata casa.
Devine impulsiv cand Nae Catavencu refuza a inapoia scrisoarea.
Personajul e caracterizat indirect prin felul de a vorbi si de a se comporta si din
relatia cu celelalte personaje. El stapaneste perfect arta disimularii: fata de Trahanache
se preface ca nu stie nimic despre scrisoare, fata de Farfuridi si Branzovenescu
pozeaza in victima, iar in fata lui Catavencu devine violent sau ii ofera diverse avantaje
in schimbul scrisorii. Cand primeste de la Centru numele deputatului pe care cu orice
pret trebuie sa-l aleaga, accepta compromisul. Vazandu-l pe ales si auzind povestea
acestuia, exclama indignat Ce lume! Ce lume!
Zoe Trahanache este un personaj secundar din comedia O scrisoare pierdut i
este unicul personaj feminin al piesei.
Zoe Trahanache este soia venerabilului domn Zaharia Trahanache i amanta lui tefan
Tiptescu. Fiind unicul personaj feminin al piesei, Zoe este figura feminin cea mai
distins din dramaturgia lui Caragiale.
Ea ntruchipeaz tipul cochetei, este inteligent, autoritar, ambiioas i i impune
voina n faa oricui.
Zoe este o lupttoare hotrt i folosete tot arsenalul de arme feminine ca s-i
salveze onoarea. Pentru a-l convinge pe Tiptescu s accepte candidatura lui
Caavencu, ea recurge la rugmini i lamentaii, recurge la plns, la lein, trece la
ameninarea cu sinuciderea. Cu o energie impresionant la o femeie ce prea sensibil
i neajutorat, ea se dovedete a fi o lupttoare aprig i amenin: Am s lupt cu tine,
om ingrat i fr inim.
Zoe nu-i pierde sigurana de sine nici cnd Caavencu amenin cu publicarea scrisorii.
tie s conduc bine i brbatul i amantul, obinnd maximul de profit din aceast
situaie.
Cnd este stpn pe situaie, vrea s-i dovedeasc lui Caavencu c este o femeie
bun, ierttoare, tolerant, dar i cere n schimb s conduc manifestaia public n
cinstea alesului, neuitnd s-i aminteasc, nu fr ironie,faptul c asta nu-i cea din
urm Camer. Gestul acesta svrit cu naturalee i fr ranchiun e una din armele
seduciei pe care o exercit asupra tuturor brbailor de la Trahanache la Ceteanul
Turmentat, acesta din urm vznd n ea o dam bun.

Ghi Pristanda, poliaiul oraului, este tipul slugarnicului, prezent n pies de la
nceput pn la sfrit. Angajat al primriei oraului provincial unde se desfoar
aciunea piesei, Pristanda este n realitate omul bun la toate al prefectului tefan
Tiptescu, care l folosete adesea ca un fel de slug personal.
Este arogant sau umil, n funcie de mprejurri, penduleaz cu o iretenie primitiv
avnd ca centru de greutate propriul interes. Lipsit de demnitate i de coloan
vertebral, slugarnic, se pune bine i cu Nae Caavencu n eventualitatea c acestuia i-
ar izbuti antajul i-l mgulete fr jen, dup ce, n prealabil, i percheziionase casa
cutnd scrisoarea de amor i l arestase abuziv
Comicul de nume al personajului Ghi Pristanda sugereaz principalele sale trsturi
de caracter -servil i umil fa de efi, lipsit de personalitate -, deoarece pristandaua
este un joc popular, asemntor cu brul, ce se danseaz dup reguli prestabilite, ntr-o
parte i alta, conform strigturilor i comenzilor unui conductor de joc.
Seful gruparii independente, Nae Catavencu, este tipul demagogului politic.
Dornic de chinerniseala, Catavencu practica doua profesiuni-advocatura si gazetaria-.
El se adapteaza cu usurinta oricarei imprejurari, stiind sa fie violent, cand e stapan pe
situatie, si umil, cand ii fuge pamantul de sub picioare.
Catavencu este un actor desavarsit, devotata numai ambitiei de a parveni, astfel ca
ajunge in finalul piesei, de partea cealalta a baricadei, acceptand sa conduca
manifestatia inchinata noului ales, Agamemnon Dandanache.
Afacerile necinstite si le acopera cu fraze bombastice, care denota in acelasi timp si
lipsa de cultura.


El este avocat, membru al partidului guvernamental, un om stupid, placid, las, temandu-
se ca i se poate cunoaste slova la telegraf. El este un fel de umbra a lui Farfuridi, pe
care il tempereaza mereu.
Tache Farfuridi
Prin aluzia culinara, aceste nume sugereaza inferioritate, vulgaritate, lichenism.
El este prostul fudul. El este avocat, membru al partidului guvernamental si candidat
prezumtiv la alegeri. Este un om ingamfat, impulsiv, violent, dar las. Elocventa in acest
sens este scena cu telegrama pe care vor sa o trimita la centru si pe care el are
curajul s-o semneze: Anonima.
Ceea ce il caracterizeaza este prostia, el neputand construi corect o fraza. Elocvent in
acest sens este discursul sau electoral, ce se remarca prin lipsa de logica, incoerenta
verbala, betie de cuvinte, prostie si comic, provocat de ciocnirea a doua idei
contradictorii.
Pe el il caracterizeaza automatismul in gandire si limbaj si lipsa de principii. El ii acuza
de tradare pe Tipatescu si Trahanache, dar afirma ca accepta tradarea daca o cer
interesele partidului, cu conditia sa stie si el.

Agamemnon Dandanache, "vechi luptator de la 48", este, de fapt, un batran ramolit,
peltic si sasait, care izbuteste sa obtina candidatura partidului de guvernamant in
capitala unui judet de munte printr-un santaj ordinar.
Pentru a fi ales, Agami folosete ca instrument de antaj, o scrisoric de amor,
gsit n pardesiul uitat la el acas de un musafir. Dandanache amenin c va publica
Iordache Branzovenescu
Prin aluzia culinara, acest nume sugereaza inferioritate, vulgaritate, lichenism.
Este amic inseparabil cu Tache Farfuridi, cu care alcatuieste un cuplu cu mare efect
comic, datorita contrastului temperamental
scrisoarea dac nu capt imediat un mandat de deputat i nu s-aledze. Mai ticlos
dect Caavencu, Dandanache nu napoiaz scrisoarea.

Acesta este un personaj individual masculin, secundar, anonim, reprezentand pe orice
alegator de oriunde si din orice vreme, derutat de jocul politic.
Cetateanul turmentat isi cunoaste dreptul de alegator, dar nu poate sa si-l exercite
corect, deoarece este derutat, caci partidele politice nu au programe distincte, ci
oscileaza in functie de interes.
Desi apare mai tarziu pe scena, fiind si turmentat atat la propriu cat si la figurat, el
intelege jocul politicienilor, intreband in permanenta: Eu cu cine votez ?
El este turmentat la propriu, in sensul ca este baut, drept dovada stand gesturile lui,
miscarile impleticite pe care i le surprinde chiar autorul, sughitul repetat pe care nu si-l
poate stapani si vorbirea dezlanata.
Prin aceasta caracteristica, el ofera cititorului (spectatorului), ocazia sa afle una din
metodele la care recurgeau politicienii pentru influentarea alegatorilor: bautura.
Cetateanul turmentat i se adreseaza lui Catavencu aluziv si ironic in acelasi timp: Nu
mai mergem la o tuica?
Tot din autocaracterizare, aflam date despre trecutul lui si statutul sau social: fusese
postas, de unde provine si dorinta de a inapoia scrisoarea buclucasa lui Zoe
(andrisantului), ceea ce si face, in mod gratuit.