Academia de Studii Economice

Performan a bugetar
Cuprins
1. Ce este performana bugetar
2. Tipuri de bugete de performan
3. Categorii de performan bugetar
4. Metode de dimensionare a enituri!or si c"e!tuie!i!or bugetare
#. Metode c!asice de dimensionare a indicatori!or bugetari
$. Principii!e bugetare fundamenta!e
%. Conc!u&ii
1. Ce este performanta bugetara?
Performana bugetar repre&int capacitatea'aptitudinea unei administraii sau instituii
pub!ice de a()i procura resurse!e *ntr(o manier economic )i de a uti!i&a aceste resurse *ntr(o
manier eficace *n scopu! obinerii re&u!tatu!ui dorit. Studii!e *n domeniu sub!inia& faptu! c
adoptarea unui sistem coerent de msurare a performanei necesit definirea c!ar a ceea ce
cuantificm+ a sisteme!or de msurare )i a modu!ui *n care uti!i&m sisteme!e de msurare a
performanei. ,ecesitatea unui sistem de msurare a performanei poate fi -ustificat+ printre
a!te!e+ de faptu! c deci&ii!e cu priire !a a!ocarea de resurse trebuie s fie !uate pe ba&e c!are+
fundamentate+ uti!i&.nd a)a(numitu! sistem de management a! performanei.
Performan a bugetar constituie o prob!em important *n managementu! c"e!tuie!i!or
pub!ice de &eci de a&i. /up anii 012+ ri!e de&o!tate au manifestat un interes cresc.nd !egat
de subiect+ mai t.r&iu rspandindu(se i *n r.ndu! ri!or *n process de conergen . ,oi!e
ini iatie de performan bugetar fac parte dintr(o pa!et !arg de reforme care au i&at
managementu! sectoru!ui pub!ic+ dar i granite!e dintre sectoare!e priat i pub!ic. E3ist o
str.ns !egatur *ntre performan bugetar i sustenabi!itatea fisca!+ *ntrucat etape!e de
conso!idare fisca! prin care au trecut mu!te state !a sf.r itu! ani!or 042+ au sub!iniat
importan a ca resurse!e pub!ice !imitate s fie a!ocate pe bunuri i sericii care aduc ce! mai
mare beneficiu comunit ii i c acestea sunt produse *ntr(un mod mai eficient.
2. Tipuri de bugete de performan
3. Categorii de performan bugetar
Tipu! Core!a ia dintre
msura
performan ei i
fonduri
Performan a
p!anificat sau
actua!
Scopu! principa! *n
procesu! de bugetare
Pre&entare 5r core!a ie Targeturi de
prforman i'sau
re&u!tate de
performan
6spundere
7ugetare pe ba&a
informa ii!or de
performan
Core!a ia negati
s!ab
Targeturi de
performan i'sau
re&u!tate de
performan
P!anificare i'sau
rspundere
Performan
bugetar direct 8pe
ba&a unor formu!e9
Core!a ie direct
puternic
6e&u!tate de
performan
A!ocarea resurse!or
de rspundere
Tabe! nr.1+ Sursa :EC/
Prima tipo!ogie este pre&entarea performan ei bugetare i se refer !a simp!u! fapt c
informa ii!e de performan sunt pre&entate *n documente bugetare sau a!te documente
guernamenta!e. Aceste informa ii pot fi targeturi de performan sau re&u!tate. ;n aceast
categorie de informa ii de performan sunt inc!use ca ba& de rspundere in scopu!
dia!ogu!ui cu !egiuitori i cet eni pe seama prob!eme!or de po!itic bugetar i *n scopuri
direc iona!e pentru guern. ,u e3ist !egatur direct *ntre informa ii!e de performan
financiar i resurse+ aceastea ne-uc.nd reun ro! *n inf!uen area deci&iei de a!ocare a
resurse!or.
A doua categorie este bugetarea pe ba&a informa ii!or de performan . 6esurse!e sunt
re!a ionate fie cu propuneri iitoare pe performan bugetar sau re&u!tate de performan
intr(o manier indirect. Core!a ia negati s!ab sugerea& faptu! c informa ii!e de
perfoman sunt importante in procesu! de bugetare+ dar nu determin cuantumu! resurse!or
a!ocate. ;mpactu! informa ii!or de performan depinde de conte3tu! po!itic particu!ar+ de
restric ii!e macroeconomice si po!itica fisca!.
A treia categorie este performan bugetar direct i imp!ic a!ocarea resurse!or pe anumite
unit i de performan + *n !egatur cu outputu! genera!. Cantitatea de bani a!ocat se
ca!cu!ea& pe ba&a unei formu!e ce inc!ude indicatori specifici de performan ai actiit ii.
<n e3emp!u concret din educa ie se refer !a faptu! c numru! de studen i dintr(o
uniersitate i ca!itatea pregtirii !or *n urma abso!irii unui master or atrage fonduri pub!ice
mai mari. E3ist deci o formu!a bine pus !a punct pentru a ca!cu!a recompense!e sau
pena!i&ri!e *n a!ocare de resurse pub!ice+ pe ba&a actiit ii specifice.
4. METODE DE DIMENSIONARE A VENITRI!OR SI C"E!TIE!I!OR
#$ETARE
Ana!i&a economic )i financiar a bugetu!ui faci!itea& *ne!egerea modu!ui de funcionare a
economiei de pia+ *n care statu! poate aciona prin intermediu! instrumente!or fisca!e )i a!
f!u3uri!or de c"e!tuie!i pentru a corecta+ a genera sau a agraa de&ec"i!ibre!e economice.
Metode!e de prei&ionare a f!u3uri!or de enituri si c"e!tuie!i pre&int importan deosebit
pentru po!itica guernamenta! )i pentru gestiunea finane!or pub!ice+ *n genera!.
7ugetu! de stat trebuie sa ref!ecte+ prin intermediu! indicatori!or si+ pe de o parte+ necesiti!e
de resurse financiare a!e statu!ui ce decurg din *nfaptuirea programu!ui guernamenta! propus
petru perioada imediat urmtoare+ iar pe de a!t parte+ posibi!iti!e de acoperire a acestor
resurse+ *n condiii considerate norma!e din punct de edere economico(financiar. Se pune+
astfe!+ prob!ema dimensionarii corecte a nie!u!ui enituri!or si c"e!tuie!i!or+ *n practica
financiar se fo!osesc metode c!asice+ c.t si metode moderne ba&ate pe ana!i&a cost(aanta-e
si a!te studii de eficien.
E!aborarea unui buget modern presupune fo!osirea te"nici!or de prei&iune si a ana!i&ei
macro(economice+ care permit eidenierea impactu!ui economic+ socia! si po!itic a!
opiuni!or priind procurarea resurse!or si efectuarea c"e!tuie!i!or.
#. Metode c!asice de dimensionare a indicatori!or bugetari
Metode!e c!asice de dimensionare a enituri!or si c"e!tuie!i!or bugetare sunt= metoda
automat+ metode ma-orrii 8diminuarii9 si metode ea!uarii directe.
Potriit metodei automate se iau drept ba&a pentru *ntocmirea bugetu!ui pe anu! urmator 8t>19
enituri!e si c"e!tuie!i!e penu!timu!ui an 8t(19+ an a! carui e3erciiu a fost *nc"eiat. Aceasta
deoarece !a *ntocmirea proiectu!ui de buget pentru anu! urmator nu se cunosc *nca rea!i&ri!e
certe a!e bugetu!ui pe anu! *n curs 8t9. Metoda este simp!+ nu necesit un o!um mare de
!ucrri+ dar pre&int de&aanta-u! ca este departe de rea!itate+ deoarece condiii!e economice+
socia!e si po!itice e3istente cu doi ani *n urm nu se pot menine ca atare si *n anu! pentru care
se e!aborea&a proiectu! de buget.
Metoda ma-orrii 8diminurii9 const *n aceea ca se iau *n considerare re&u!tate!e e3erciii!or
bugetare pe un intera! de cinci sau mai mu!i ani consecutii din perioada premergtoare
anu!ui pentru care se e!aborea&a proiectu! de buget. Pe ba&a acestor date se determin ritmu!
mediu anua! de cre)tere 8sau descre)tere9 a enituri!or si c"e!tuie!i!or bugetare. Prin ap!icarea
acestui ritm asupra enituri!or si c"e!tuie!i!or anu!ui bugetar *n curs se determin nie!u!
enituri!or si c"e!tuie!i!or bugetu!ui de stat pentru anu! urmator. /eterminarea enituri!or si
c"e!tuie!i!or prin e3p!oatarea tendine!or re&u!tate din eo!uia indicatori!or+ aferente
perioadei considerate drept ba&+ este apro3imati+ deoarece *n fiecare an interin factori noi
care pot aea o inf!uen mai mare sau mai mic asupra bugetu!ui de stat. ?n p!us+ procedeu!
transpune *n iitor inf!uene!e negatie a!e nor fenomene economico(financiare ce s(au
manifestat *n anii care au serit drept ba&a de ca!cu!.
Metoda automat si cea a ma-orrii 8diminurii9 nu corespund unei practici bugetare
moderne+ a carei cerin principa! este ea!uarea c.t mai rea!ist a neoi!or si posibi!iti!or
de procurare a resurse!or pub!ice. Aceste metode au !asat !ocu! ea!urii directe a enituri!or
si c"e!tuie!i!or bugetare.
Metoda ea!uarii directe presupune efectuarea unor ca!cu!e pentru fiecare surs de enit si
fiecare categorie de c"e!tuie!i. ?n acest scop+ se au *n edere e3ecuia pre!iminat a bugetu!ui
pe anu! *n curs si prei&iuni!e *n domeniu! economic si socia! pentru anu! bugetar urmator. @a
estimarea enituri!or aferente bugetu!ui pe anu! iitor se ine seama de nie!u! acestora
pre&ut pentru anu! *n curs+ care se a-ustea& *n funcie de eentua!e!e modificri ce or
intereni *n !egis!aia cu priire !a impo&ite si a!te enituri+ precum si cu inf!uena unor factori
de natur economic+ socia! si po!itic+ ca )i de con-unctura internaiona!.
/imensionarea indicatori!or bugetari se rea!i&ea& *n directa core!aie cu nie!u! produsu!ui
intern brut prei&ionat pentru anu! urmator ce!ui *n curs+ *n condiii!e unei rate estimate a
inf!aiei )i a!e unui nie! prei&ibi! a! cursu!ui de sc"imb a! monedei naiona!e.
?n acest conte3t+ o importan deosebit pre&int ea!uarea c"e!tuie!i!or pub!ice !a nie!u!
necesiti!or anu!ui bugetar urmtor. Aceasta presupune o armoni&are a so!icitari!or de credite
bugetare cu posibi!iti!e economiei rea!e de a susine+ cu enituri corespun&atoare+ cre)terea
c"e!tuie!i!or pub!ice.
Ea!uarea c"e!tuie!i!or pub!ice nu *nseamn *n mod automat cre)terea acestora+ ci
dimensionarea !or *n asa fe! *nc.t+ *n conditii!e unor resurse pub!ice insuficiente+ deficitu!
bugetar prei&ionat sa fie suportabi! 8*n !imita 2A(3A din P;79.
Metoda ea!uarii directe+ de)i este considerat a fi mai aproape de rea!itate+ totu)i nu asigur
o dimensionare riguroas a indicatori!or bugetari+ impun.ndu(se rectificri a!e acestora *n
timpu! e3ecuiei enituri!or si c"e!tuie!i!or pub!ice.
$. P6;,C;P;;@E 7<BETA6E 5<,/AME,TA@E
7ugetu! de stat se conformea& unor regu!i te"nice 8principii9 deenite tradiiona!e. Aceste
regu!i au at.t o semnificaie te"nic+ c.t )i una po!itic. Considerate ca fiind necesare unei
bune gestiuni a finane!or pub!ice 8!atura te"nic9+ e!e sunt+ pe de a!t parte+ destinate s
u)ure&e contro!u! Par!amentu!ui asupra gestiunii guernamenta!e 8!atura po!itica9. @egate de
de&o!tarea democraiei par!amentare+ aceste principii s(au perfecionat *n decursu! istoriei.
6espectarea strict a acestor principii a deenit totu)i foarte difici! *n perioade &i!e!or
noastre. ,atura c"e!tuie!i!or pub!ice a eo!uat *n mod considerabi!+ finante!e pub!ice s(au
diersificat+ iar necesitti!e de a aciona pe termen !ung nu mai pot respecta e3igenta unui
ori&ont de timp prea *ngust. /eoarece aceste regu!i sunt *n parte asta&i neadaptate e3igene!or
contemporane+ e!e si(au pierdut partia! sensu! si uti!itatea. Ca urmare+ e3cepii!e de !a aceste
regu!i s(au *nmu!tit+ dar totusi e!e fac parte din dreptu! po&iti si ar fi o gresea! sa !e
considerm ca ni)te reminiscene. E!e *nc mai ref!ect asta&i o anumita concepie asupra
naturii si funcionrii statu!ui.
?n !iteratura de specia!itate se orbe)te de urmatoare!e principii bugetare= principiu! unitaii
bugetare+ principiu! uniersa!itii bugetare+ principiu! anu!itii bugetare+ principiu!
ec"i!ibru!ui bugetar+ principiu! neafectrii enituri!or+ principiu! specia!i&rii si principiu!
pub!icitii bugetare.
Principiul (regula) unitii bugetare
Acest principiu susine c toate c"e!tuie!i!e pub!ice si toate enituri!e bugetare trebuie sa
figure&e *ntr(un document unic 8bugetu! de stat9 supus aprobrii Par!amentu!ui. Pentru ca
aceast regu!a sa fie respectat+ trebuie *ndep!inite doua condiii= 819 bugetu! trebuie s
cuprind ansamb!u! enituri!or si c"e!tuie!i!or bugetare+ fara nici o e3cepieC 829 acestea
trebuie sa fie reunite *ntr(un proiect de !ege unic+ asupra cruia Par!amentu! trebuie sa se
pronune.
Aceasta regu! tradiiona! are o dub! -ustificare. Pe de o parte+ este orba de o a-ustare
po!itic+ adic par!amentu! sa fie *n masur sa asigure arbitra-u! sau+ ceea ce nu se a rea!i&a
daca Par!amentu!ui i se supun aprobrii *n mod succesi o serie de p!anuri financiare paria!e
sau daca se e3c!ud din buget e!emente de c"e!tuie!i sau enituri bugetare care trebuie s
figure&e *n acesta. Pe de a!ta parte+ e3ista si o -ustificare te"nic potriit careia unitatea
bugetar este singura care permite a se )ti daca bugetu! este ec"i!ibrat si care este deficitu!
bugetar e3act.
/erogri!e de !a regu!a unicitii se refera !a=
D 7ugete!e ane3 E sunt bugete!e specia!e cu care sunt dotate anumite sericii pub!ice a!e
statu!ui+ crora !i se ap!ica o gestiune comercia!. Aceste c"e!tuie!i nu sunt cuprinse *n
bugetu! genera! dec.t prin arsam.ntu! so!du!ui !or creditor sau debitor+ dar e!e sunt supuse
aprobrii Par!amentu!ui.
D Conturi!e specia!e a!e tre&oreriei E constituie simp!e conturi de trecere a fonduri!or si de
contabi!i&are a operatiuni!or fara caracter definiti. E!e nu figurea& *n bugetu! de stat.
D /ebugeti&area c"e!tuie!i!or pub!ice E const *n transferarea *n afara bugetu!ui a c"e!tuie!i!or
care *n mod norma! trebuie s figure&e *n acesta. Aceast practica este concreti&ata *n bugete
e3traordinare care *)i au !egitimitatea *n caracteru! e3cepiona! a! nor con-uncturi 8necesitatea+
de e3emp!u+ de a finana un ra&boi9. Aceast te"nic+ uti!i&at *n mod curent *n seco!u! a!
F;F(!ea+ a fost deturnat de !a semnificaia sa )i este uneori fo!osit pur si simp!u pentru a
camuf!a un deficit bugetar. ?n perioada contemporana totu)i+ debugeti&area 8care nu se
confund *n tota!itate cu bugete!e e3traordinare9 constituie doar un simp!u artificiu bugetar
destinat !imitrii marimii deficitu!ui.
D 7ugete!e autonome E *n sensu! strict a! cu.ntu!ui E sunt bugete!e persoane!or pub!ice
distincte de stat. Este orba de sericii!e pub!ice distincte de stat. Este orba de sericii!e
pub!ice descentra!i&ate care beneficia& de autonomie bugetar+ care nu constituie+ *n
definiti+ dec.t un mod de organi&are a statu!ui.
?n 6om.nia+ potriit @egii finane!or pub!ice+ constituirea si uti!i&area de mi-!oace financiare
apartin.nd statu!ui+ *n afara bugetu!ui+ sunt inter&ise. Totu)i !egea preede constituirea+ *n
afara bugetu!ui de stat si a bugete!or asigurri!or socia!e de stat+ de fonduri specia!e aprobate
prin !egi specia!e.
Principiul (regula) universalitii bugetare
Ca )i principiu! unitii+ ce! a! uniersa!itii are o semnificie po!itic+ aceea dat de
necesitatea autori&aiei par!amentare pentru bugetu! de stat. /ar si acest principiu cunoa)te
anumite e3cepii -ustificate prin preocuparea fa de eficiena administrati.
Principiu! uniersa!itii i&ea& necesitatea autori&rii par!amentare+ ceea ce imp!ica doua
cerine= 819 cerina 8 principiu! 9 necompensrii *ntre c"e!tuie!i!e si enituri!e bugetare+ ceea
ce permite Par!amentu!ui s ia cuno)tin *n deta!iu despre toate operatiuni!e financiare
pre&ute *n bugetC 829cerina ca *n interioru! bugetu!ui c"e!tuie!i!e pub!ice si enituri!e
bugetare s forme&e doua mase autonome+ i&o!ate una de a!ta+ fara a e3ista o core!aie
dinainte stabi!it *ntre anumite c"e!tuie!i bugetare si anumite enituri bugetareC acesta este
principiu! neafectrii.
E3cepii!e de !a principiu! uniersa!itii se pot concreti&a *n abateri ocu!te de !a !ege+ re!ati
frecente *n actiitatea administratia+ si *n e3cepii!e !ega!e. Abateri!e ocu!te de !a !ege au
!oc c.nd administraia se poate *ne!ege cu furni&orii pentru a efectua transferuri de a!ori din
patrimoniu! statu!ui *n patrimonii!e acestora din urma+ *n interesu! ambe!or pari.
Principiul (regula) anualitii bugetare
Principiu! anua!ittii are o dub!a dimensiune= 819 durata autori&aiei 8aprobarii9 bugetare este
de un an si 829 e3ecuia bugetu!ui de stat are ace!a)i ori&ont de timp.
/in punct de edere istoric+ principiu! are o -ustificare po!itic+ adica cerine!e unui regim
par!amentar repre&entati au impus o periodicitate suficient de scurt pentru a garanta
eficacitatea contro!u!ui par!amentar asupra finane!or statu!ui.
Principiul echilibrului bugetar
Principiu! ec"i!ibru!ui bugetar presupune ca bugetu! sa fie ec"i!ibrat+ adica c"e!tuie!i!e
bugetare sa fie perfect ega!e cu enituri!e *nscrise *n buget. Acest principiu a constituit c"eia
de bo!t pentru finane!e pub!ice din perioada !or c!asic.
?n perioada modern+ bugetu! de stat 8c"e!tuie!i!e pub!ice si impo&ite!e9 fiind fo!osit de ctre
stat ca instrument de po!itic economic+ *n spea po!itica bugetara+ de&ec"i!ibru! bugetu!ui nu
mai constituie o abatere gra de care sa fie facut responsabi! statu!. /eficitu! bugetar+
meninut *ntre anumite !imite+ constituie ast&i regu!a p!anificarii bugetare+ regu!a impus fie
de precaritatea resurse!or comparati cu neoi!e de fonduri+ fie de optica po!iticii
guernamenta!e+ care poate considera deficitu! ca un instrument de po!itic economic
con-unctura!.
Principiul publicitii bugetului
Acest principiu cere c bugetu! de stat s fie adus !a cuno)tin opiniei pub!ice imediat ce e! a
fost aprobat. Se poate considera c acest principiu este desuet din moment ce bugetu! de stat
este aprobat prin !ege+ iar+ potriit Constituiei+ orice !ege trebuie pub!icat *n Monitoru!
:ficia!.
%. Con&'u(ii
Performana bugetar constituie o prob!em important *n managementu! c"e!tuie!i!or pub!ice
de &eci de a&i. /up anii 012+ ri!e de&o!tate au manifestat un interes cresc.nd !egat de
subiect+ mai t.r&iu rsp.ndindu(se )i *n r.ndu! ri!or *n proces de conergen.
;ndicatorii financiari )i bugetari constituie instrumente a!e procesu!ui comp!e3 a! ana!i&ei
financiare ( e!ement esenia! *n managementu! financiar a! administraiei pub!ice !oca!e.
Ana!i& financiar repre&int a)adar un ansamb!u de instrumente )i te"nici+ inc!usi indicatori
financiari )i progno&e+ care permite msurarea situaiei financiare pre&ene a unei organi&aii
pub!ice sau priate+ faci!itea& *ne!egerea modu!ui de funcionare a economiei de pia+ *n
care statu! poate aciona prin intermediu! instrumente!or fisca!e )i a! f!u3uri!or de c"e!tuie!i
pentru a corecta+ a genera sau a agraa de&ec"i!ibre!e economice.
7ib!iografie=
"ttp=''forstudent."ome.ro'sistGbugG6:G2."tm
"ttp=''static.anaf.ro'static'12'Anaf';nformatiiG6'6aportGperformantaG2212GH3.pdf
"ttp=''discutii.mfinante.ro'static'12'Mfp'strategbug'S572212(2214.pdf