IMPOZITUL PE PROFIT

LUCRARE DISERTATIE
Introducere
Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si nerambursabila catre
bugetul de stat, datorata de catre persoanele fizice si persoanele juridice pentru eniturile
obtinute si bunurile posedate! Impozitele directe constituie forma cea mai ec"e si mai
simpla de impunere! In eolutia lor, impozitele directe au tinut pasul cu dezoltarea
economica, fiind stabilite fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de actiitate, fie pe
enit sau pe aere! Impozitele directe reprezinta contributii banesti ale celor care
realizeaza enituri sau poseda aere si care se particularizeaza prin impactul imediat si
direct asupra platitorului! Ca regula generala, impozitele indirecte nu pot fi repercutate
asupra altei persoane! Acestea la randul lor se manifesta sub doua forme# impozite reale
si impozite personale!
Impozitul pe profit este un impozit personal iar in cadrul reformei fiscale din
Romania, impozitul pe profit ocupa un rol imortant atat in prisma contributiei sale la
formarea eniturilor bugetare cat si prin influentarea actiitatilor generatoare de profit!
$rofitul reprezinta rezultatul obtinut ca urmare a inestirii unui capital, determinat ca
diferenta intre eniturile totale incasate din actiitatea de baza, precum si din alte
actiitati si c"eltuielile totale corespunzatoare actiitatii desfasurate! Impozitul pe profit
se calculeaza prin aplicarea procentului legal %in prezent &'() asupra profitului
impozabil!
$rofitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre eniturile din lirarea
bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare pentru care s*a transferat dreptul de proprietate,
din sericiile prestate si lucrarile e+ecutate, din castiguri din orice sursa si c"eltuielile
efectuate pentru realizarea acestora! Din aceasta diferenta se deduc eniturile
neimpozabile la care se adauga c"eltuielile nedeductibile si din profitul impozabil astfel
obtinut se deduce pierderea fiscala de recuperat din anii precedenti!
In contabilitate impozitarea profitului reprezinta un calcul e+tracontabil in care,
atat eniturile, cat si c"eltuielile eidentiate in contabilitate, primesc anumite corectii
legale, obtinandu*se in final profitul impozabil! Inregistrarea impozitului pe profit datorat
se realizeaza prin debitarea contului ',& -C"eltuieli priind impozitul pe profit- si
creditarea contului ..&&-Impozitul pe profit-! /irarea la buget a sumei reprezentand
impozitul pe profit de plata se inregistreaza in debitul contului ..&&-Impozitul pe profit-,
prin creditul contului de disponibilitati la banca 0&1&! Inc"iderea contului ',& se
realizeaza prin debitarea contului &1&-$rofit si pierdere- si creditarea contului
',&-C"eltuieli priind impozitul pe profit-! In cadrul acestei lucrari am urmarit punerea in
eidenta a importantei impozitului pe profit atat pentru bugetul satului, cat si pentru
contribuabili si reflectarea acestuia in contabilitatea acestora!
Astfel, in primul capitol al acestei lucrari am prezentat preederile normei
contabile IAS &1 -Impozitul pe profit- si anume obiectiul normei, aria de aplicabilitate,
definirea principalelor notiuni legate de impozitul pe profit, si recunoasterea obligatiilor
si actielor priind impozitul curent si cel amanat! In cel de*al doilea capitol sunt
eidentiate pricipalele politici contabile aplicate de o intreprindere si influenta fiscala a
acestora, si anume# metodele de amortizare utilizate de o intreprindere diferite de cele
fiscale si principalele categorii de proizioane nedeductibile fiscal care pot fii constituite
pe parcursul unui e+ercitiu financiar!
Ultimul capitol reprezinta un studiu de caz priind calculul profitului
impozabil si a impozitului pe profit la S!C! 2est ALD3 S!A! Acest studiu de caz, se
inc"eie cu o analiza a eolutiei pricipalilor indicatori economico*financiari calculati pe
baza informatiilor furnizate de situatile financiare intocmite la sfarsitul e+ercitiului
financiar 144,, si care caracterizeaza aceasta societate, prin intermediul graficelor!
Capitolul 1
Prevederi ale IAS 12 'Impozitul pe profit'
1.1. Obiectivul si campul de aplicare al normei contabile IAS 12 'Impozitul
pe profit'
Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a
e+ercitiului, stabilit portiit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza olumul
impozitelor e+igibile %sau rambursabile)! Intr*o abordare generala, pornind de la normele
contabile internationale relatia dintre cele doua marimi poate fi reprezentata astfel#
Rezultatul fiscal 5 Rezultatul contabil 6 Diferentele permanente 6 Diferentele temporare
Diferentele temporare genereaza impozite amanate! In consecinta, prezenta
impozitelor temporare genereaza impozite amanate! In consecinta, prezenta impozitelor
temporare impune folosirea a doua metode de impozitare a profitului#
metoda impozitului e+igibil7
metoda impozitului amanat sau reportarii impozitului!
8etoda impozitului e+igibil, c"eltuiala contabila a e+ercitiului este egala cu
suma impozitelor e+igibile! Incidenta eentuala a diferentelor tempopare este mentionata
uneori in notele la conturile anuale!
3biectuul normei contabile IAS &1 %reizuita) este de a prescrie prelucrarea
contabila a impozitelor asupra profitului! $roblema principala a contabilizarii impozitelor
pe profit este de a determina cum sa se inregistreze consecintele fiscale actuale si iitoare
ale#
recuperarii %sau decontarii) iitoare a alorii contabile a actielor %sau datoriilor), care
sunt contabilizate in bilantul unei intreprinderi7
tranzactiilor si altor eenimente ale e+ercitiului, care sunt contabilizate in situatiile
financiare ale unei intreprinderi!
9orma reizuita foloseste metoda obligatiei bilantiere! In loc sa contabilizeze
diferentele temporale intre baza contabila si cea de impozitare pentru enituri si
c"eltuieli, contabilizeaza diferentele temporare intre baza contabila si cea de impozitare a
actielor si obligatiilor! Aceste diferente temporare sunt efectul impozitului pe enit
utilizand ratele de impozitare ce au fost adoptate sau e+ista certitudinea ca or fi adoptate
la data bilantului contabil si sunt raportate in situatiile financiare ca si creante si obligatii
priind impozitul amanat pe profit! $rincipalele cerinte sunt dupa cum urmeaza#
cu putine e+ceptii, este necesara constituirea unui proizion complet pentru
impozitul pe enit7
este ceruta utilizarea metodei obligatiei bazata pe diferente temporare!
8etoda amanarii nu mai este permisa#
impozitele amanate trebuie recunoscute in cazul reealuarii actielor si al
ajustarilor pentru aloarea justa intr*o combinare de intreprinderi si
creantele priind impozitul amanat %incluzandu*le pe acelea care apar din pierderi
fiscale) trebuie recunoscute cand este probabil sa fie disponibil un profit
impozabil suficient!
Reizuirile lui IAS &1 reprezinta o noua abordare in reflectarea efectelor
impozitelor pe enit in situatiile financiare ale unei intreprinderi! Semnificatia acestei
sc"imbari poate fi oarecum complicata pentru ca, in situatii simple, proizionul pentru
impozite amanate a aparea complet similar aceluia determinat sub IAS &1 initial! In
general, efectele impozitelor asupra eenimentelor recunoscute in situatiile financiare
pentru un an sunt incluse in determinarea obligatiei curente de plata a impozitului! Totusi,
legile fiscale adesea difera de cerintele de recunoastere si cuantificare preazute de
normele de contabilitate fiscala! Ca rezultat, apar diferente intre aloarea profitului
impozabil si aloarea profitului contabil si intre baza de impozitare a actielor sau
obligatiilor si alorilor lor raportate in situatiile financiare!
9orma IAS &1 reizuita se concentreaza asupra bilantului contabil, bazandu*se
pe principiul ca obligatia sau actiul priind impozitul amanat ar trebui recunoscute daca
recuperarea alorii contabile a unui acti sau lic"idarea unei datorii a aea ca rezultat in
iitor plati fiscale mai mari %sau mai mici) fata de situatia in care recuperarea sau
lic"idarea nu aeau consecinte fiscale!
Aceasta norma impune unei intreprinderi sa contabilizeze consecintele fiscale
ale tranzactiilor si altor eenimente de aceeasi maniera ca in situatia in care ar contabiliza
insasi tranzactiile si eenimentele! Astfel, pentru tranzactii si alte eenimente
contabilizate in contul de profit si pierdere, toate efectele fiscale aferente acestora sunt
contabilizate, de asemenea, in contul de profit si pierdere! $entru tranzactiile si alte
eenimente contabilizate direct in capitalurile proprii! In mod similar, contabilizarea
creantelor si a datoriilor priind impozitul amanat, cu ocazia unei combinari de
intreprinderi, afecteaza aloarea fondului comercial si a fondului comercial negati,
generat prin aceasta grupare de intreprinderi!
De asemenea, norma IAS &1 trateaza recunoasterea creantelor priind
impozitul amanat, generate de pierderile fiscale sau de creditele fiscale neutilizate,
prezentarea impozitelor pe profit in situatiile financiare si informatiile de furnizat relatie
la impozitele pe profit! 9orma presupune ca fiecare acti sau obligatie a aea o aloare
pentru scopuri fiscale* o baza fiscala! Diferentele intre aloarea contabila a unui acti sau
obligatie si baza lui impozabila sunt numite :diferente temporare;! Temporar pentru ca o
propozitie fundamentala din Cadrul <eneral al IAS este ca o intreprindere isi a realiza
actiele si lic"ida obligatiile in mod continuu in timp, punct in care consecintele fiscale
se or cristaliza!
9orma IAS &1 trebuie sa fie aplicat contabilizarii impozitelor pe profit! $entru
necesitatile normei, impozitele pe profit includ toate impozitele nationale si straine
datorate tinand cont de baza beneficiilor impozabile! Impozitele pe profit includ, de
asemenea, impozite precum cele din distribuire, care sunt platibile de catre o filiala, o
intreprindere asociata sau o intreprindere de tip :joint entures;, asupra distribuirilor lor
de diidende in faoarea intreprinderii care prezinta situatiile financiare! 9orma IAS &1
defineste elementele legate de impozitul pe profit astfel#
Profitul contabil este profitul=pierderea net%a) a unui e+ercitiu, inaintea deducerii
c"eltuielilor cu impozitul pe profit!
Profitul impozabil (pierderea fiscala) este profitul %pierderea) pentru un
e+ercitiu, determinat%a) conform regulilor stabilite de autoritatea fiscala si pe baza
carora trebuie sa fie platit %recuperat) impozitul pe profit!
Celtuiala(venitul) privind impozitul pe profit este egala cu marimea totala a
impozitului curent si a impozitului amanat, inclusa in determinarea rezultatului
net al e+ercitiului!
Impozitul curent este marimea impozitului pe profit platibil=recuperabil in raport
cu profitul impozabil %pierderea fiscala) aferent%a) unui e+ercitiu!
!atoriile privind impozitul amanat sunt reprezentate de alorile impozitului pe
profit platibile in cursul e+ercitiilor iitoare, in ceea ce prieste diferentele
temporare impozabile!
Creantele privind impozitul amanat sunt alorile impozitului pe profit
recuperabil in cursul e+ercitiilor iitoare, in ceea ce prieste#
diferentele temporare deductibile7
reportarea pierderilor fiscale neutilizate7
reportarea creditelor fiscale neutilizate!
Diferentele temporare sunt diferente intre aloarea contabila a unui acti sau a
unei datorii din bilant si baza sa fiscala! Diferentele temporare pot sa fie#
!iferentele temporare impozabile sunt diferentele ce au ca rezultat alori
impozabile in determinarea profitului impozabil %pierderii fiscale) pentru perioade
iitoare atunci cand aloarea contabila a actiului sau obligatiei este recuperata, respecti
stinsa! 3 obligatie priind impozitul amanat apare atunci cand aloarea contabila a unui
acti este mai mare decat baza lui fiscala sau cand aloarea contabila a unei obligatii este
mai mica decat baza ei fiscala!
!iferentele temporare deductibile sunt diferentele ce au ca rezultat alori ce
sunt deductibile in determinarea profitului impozabil %pierderii fiscale) pentru perioade
iitoare atunci cand aloarea contabila a actiului sau obligatiei este recuperata, respecti
stinsa! 3 creanta priind impozitul amanat apare atunci cand aloarea contabila a
obligatiei este mai mare decat baza ei fiscala sau cand aloarea contabila a unui acti este
mai mica decat baza lui fiscala!
"aza fiscala a unui acti sau a unei datorii este aloarea atribuita acelui acti
sau acelei datorii in scopuri fiscale!
Celtuiala (venitul) privind impozitul cuprinde c"eltuielile %enitul) cu
impozitul curent si c"eltuiala %enitul) cu impozitul amanat! $otriit IAS &1, consecintele
fiscale ale tranzactiilor si altor eenimente trebuie contabilizate similar operatiunilor
respectie! Ca urmare, operatiunile generatoare de enituri si c"eltuieli recunoscute in
contul de profit si pierdere or aea impozitul pe profit recunoscut in acelasi cont de
profit si pierdere! Similar, pentru tranzactiile si celelalte eenimente recunoscute direct in
capitalul propriu, efectele fiscale or fi recunoscute, de asemenea, in capitalul propriu!
"aza fiscala a unui acti reprezinta suma care a fi deductibila, din punct de
edere fiscal, din orice beneficiu economic impozabil care a fi generat catre o
intreprindere, atunci cand ea a recupera aloarea contabila a acestui acti! Daca aceste
aantaje economice nu sunt impozabile, atunci baza fiscala a actiului este egala cu
aloarea sa contabila!
2aza fiscala a unei datorii reprezinta aloarea sa contabila minus orice suma ce
a fi deductibila din punct de edere fiscal in ceea ce prieste respectia datorie in cursul
e+ercitiilor ulterioare! In cazul eniturilor care sunt incasate in aans, baza fiscala a
datoriei ce rezulta de aici este aloarea sa contabila, minus orice enituri care nu or fi
impozabile in cursul e+ercitiilor ulterioare!
1.2.#ecunoasterea obli$atiilor si activelor privind impozitul curent
3 intreprindere recunoaste o obligatie in bilantul contabil in ceea ce prieste
c"eltuielile cu impozitul curent pentru perioade curente si perioade anterioare in masura
in care nu sunt platite! /aloarea de platit in ceea ce prieste c"eltuiala cu impozitul curent
pe perioada este bazata pe alorile impozabile si deductibile ce se asteapta a fi raportate
in declaratia de impozitare pentru anul curent! Impozitul platibil efecti poate fi diferit de
aloarea obligatiei recunoscuta priind impozitul curent din cauza unei aplicari incorecte
a unei reguli de impozitare sau a unei dispute cu autoritatea fiscala! Daca suma deja
platita in ceea ce prieste perioadele curente ti anterioare depaseste aloarea datorata
pentru acele perioade, e+cesul este recunoscut ca si un acti!
1.%.#ecunoasterea obli$atiilor si activelor privind impozitul amanat
$rocesul de identificare si clasificare a diferentelor temporare trebuie facut
anual si, in general, nu este complicat! Un mod util de identificare a diferentelor
temporare este de a intocmi un bilant contabil cu alori egale cu bazele de impozitare ale
elementelor de bilant, aratand#
toate actiele si obligatiile recunoscute in bilantul contabil la alori reprezentand
baza lor de impozitare7
toate celelalte elemente ce nu sunt recunoscute ca actie sau obligatii in bilantul
contabil dar care pot aea o baza de impozitare!
IAS &1 ilustreaza cum un bilant cantabil pentru impozitare poate fi folosit in
calcularea diferentelor temporare si a actielor sau obligatiilor rezultate priind impozitul
amanat!
!iferentele temporare impozabile si diferente temporare deductibile.
$rincipiul general este acela ca o intreprindere trebuie sa recunoasca o obligatie priind
impozitul amanat pentru diferentele temporare impozabile si o creanta priind impozitul
amanat %ce urmeaza a fi recuperat) pentru toate diferentele temporare deductibile! Cand
un element este ac"izitionat intr*o combinare de intreprinderi tratata ca o ac"izitie si are o
aloare justa diferita de baza lui de impozitare initiala, actiul sau obligatia priind
impozitul amanat rezultanta sunt recunoscute! Acest lucru afecteaza aloarea fondului
comercial la ac"izitie si nu are efect asupra c"eltuielii cu impozitul pe perioada ac"izitiei!
Cand un acti este ac"izitionat sau o obligatie angajata, iar aloarea lor initiala
difera de baza lor initiala de impozitare, intr*o tranzactie ce afecteaza fie profitul
impozabil, fie profitul contabil, atunci este recunoscuta o obligatie sau o creanta priind
impozitul amanat! C"eltuiala cu dobanda preliminata, ce este dedusa in scopuri fiscale pe
baza de numerar, are o aloare contabila ce este diferita de baza ei de impozitare care este
nula! In aceasta situatie, diferenta temporara deductibila rezultata da nastere la o creanta
priind impozitul amanat! C"eltuielile de dezoltare pot fi deductibile in scopuri fiscale
pe perioada pe care au fost facute , dar recunoscute ca si un acti in bilantul contabil!
Diferenta intre aloarea contabila a costurilor de dezoltare si baza de impozitare zero da
nastere unei diferente temporare impozabile si unei obligatii priind impozitul amanat!
Din punct de edere al impozitului pe profit, c"eltuielile cu impozitul pe profit
amanat sunt c"eltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil, iar eniturile
rezultate din impozitul pe profit amanat sunt enituri neimpozabile la calculul profitului
impozabil! Sunt trei e&ceptii importante de la principiul general prin care impozitul
amanat trebuie preizionat pentru toate diferentele temporare#
'ondul comercial pozitiv si ne$ativ. Un astfel de fond comercial are o baza de
impozitare zero dand nastere la o diferenta temporara impozabila care ar rezulta
intr*o obligatie priind impozitul amanat!
#ecunoasterea initiala a unui activ sau a unei obli$atii. IAS &1 e+tinde
argumentele pentru nerecunoasterea initiala a altor actie si obligatii ce sunt in
mod similar nedeductibile in intregime sau permise in scopuri fiscale!
Costul unui acti ce nu este deductibil in scopuri fiscale are o baza de
impozitare nula! Diferenta intre aloarea contabila a unui acti la recunoasterea initiala si
baza lui de impozitare nula da nastere la o diferenta temporara impozabila care, sub
efectul normei, ar conduce altfel la recunoasterea unei obligatii priind impozitul amanat!
De aceea nici o obligatie sau creanta priind impozitul amanat nu ar trebui recunoscute in
cazul in care aloarea contabila a unui element la recunoasterea initiala difera de baza lui
initiala de impozitare!
Capitolul 2
Aspecte privind politicile contabile ale intreprinderii
si influenta fiscala a acestora
2.1. (etode de amortizare in contabilitate diferite de metodele fiscale
Actiele trebuie amortizate de*a lungul duratei lor utile de iata, pe o baza
sistematica, astfel incat -aloarea amortizabila- sa fie alocata in contul de profit si pierdere
de*a lungul perioadei in care se consuma beneficiile economice generate de actie!
/aloarea amortizabila este costul actiului %sau aloarea reealuata minus aloarea sa
reziduala)! /aloarea reziduala este aloarea estimata pe care entitatea ar obtine*o din
cedarea unui acti la sfarsitul duratei utile de iata a acestuia dupa scaderea costurilor
prognozate de cedare %anzare)! 9orma contabila ce reglementeaza amortizarea in
contabilitate este IAS &' -Imobilizari corporale-!
IAS &' paragraful .> enumera ca metode de amortizare# metoda liniara,
metoda de diminuare a soldului si metoda unitatilor de productie. 9orma stabileste ca
metoda ce urmeaza a fi folosita este adoptata in functie de modul in care se estimeaza ca
beneficiile economice iitoare generate de acti or fi consumate de entitate! Dupa ce a
fost reizuit, pentru depreciere standardul obliga la o amortizare pe componente, in
functie de gradul de semnificatie al componentei respectie si de durata fiecarei
componente!
Conform Codului fiscal al Romaniei c"eltuielile aferente ac"izitionarii,
producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fi+e
amortizabile se recupereaza din punct de edere fiscal prin deducerea amortizarii! De
asemenea regimul de amortizare pentru un mijloc fi+ amortizabil se determina conform
urmatoarelor reguli#
in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara7
in cazul ec"ipamentelor te"nologice, respecti al masinilor, uneltelor si
instalatiilor, precum si pentru metoda de amortizare liniara, degresia sau
accelerata7
in cazul oricarui alt mijloc fi+ amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda
de amortizare liniara sau degresia!
Amortizarea liniara consta in calcularea si alocarea uniforma a alorii
contabile de intrare a actielor amortizabile pe toata durata normala de functionare
e+primata in ani! Se bazeaza pe ipoteza unei deprecieri sau unei utilizari repartizate in
timp in mod regulat! Amortizarea liniara anuala se calculeaza prin aplicarea cotei medii
de anuale la aloarea de intrare a imobilizarilor corporale!
Amortizarea anuala %anuitatea amortizarii) 5 /aloarea contabila de intrare + Rata anuala
a amortizarii %cota medie anuala de amortizare)
&44
Rata anuala a amortizarii 5
Durata normala de utilizare %in ani)
In cazul reealuarii actielor corporale, in baza unor acte normatie, cota de
amortizare se determina prin relatia#
&44
Cota medie anuala de amortizare 5
Durata normala de utilizare ramasa %in ani)
(etoda de amortizare de$resiva
Amortizarea degresia are ca efect inscrierea in c"eltuieli a unei amortizari mai
mari in cursul primelor e+ercitii de utilizare a bunului comparati cu amortizarea
corespunzatoare e+ercitiilor ulterioare! ?ustificarea economica a acestei metode este data
de faptul ca deprecierea unor imobilizari corporale este mai mare in cursul primelor
e+ercitii de utilizare a lor si, pe de alta parte, de constatarea ca acestea au o capacitate de
sericiu mai mare in primii ani de iata, dupa care antreneaza c"eltuieli de intretinere din
ce in ce mai mari! In Romania, amortizarea degresia consta in multiplicarea cotei de
amortizare lineara cu unul din coeficientii urmatori#
&,0 daca durata normala de utilizare a mijlocului fi+ este intre 1 si 0 ani7
1,4 daca durata normala de utilizare a mijlocului fi+ este intre 0 si &4 ani7
1,0 daca durata normala de utilizare a mijlocului fi+ este mai mare de &4 ani!
Amortizarea degresia se aplica in doua ariante#
fara influenta uzurii morale %AD
&
)7
cu influenta uzurii morale %AD
1
)!
Amortizarea degresiva in varianta AD
2
tine cont de influenta uzurii morale
care actioneaza asupra imobilizarilor corporale si care se reflecta in calculul amortizarii
anuale! /arianta AD
1
permite recuperarea prin amortizare a alorii de intrare a mijlocului
fi+ intr*o perioada de timp mai mica decat durata normala de utilizare a acestuia,
diferenta de ani reprezentand influenta uzurii morale! $entru imobilizarile corporale care
au o durata normala de utilizare de pana la 0 ani inclusi, nu se aplica regimul de
amortizare degresia, arianta AD
1
! $entru aceste imobilizari corporale, amortizarea se
a calcula utilizand arianta AD
&
! In cazul ariantei AD
1
amortizarea se calculeaza prin
luarea in consideratie a duratei de utilizare recalculata conform cotei degresie %D9R) in
care mijlocul fi+ este amortizat, durata ce se scade din durata normata %D9) obtinandu*se
durata de amortizare integrala cu influenta uzurii morale %DIA)#
D9R 5 &44=CD
DIA 5 D9*D9R, unde# CD 5 cota de amortizare degresia!
Una din metodele de amortizare dintre cele mai utilizate in lumea anglo*
sa+ona, diferita de metodele de amortizare fiscale, este 'suma cifrelor (numerelor) anilor'
%sum*of*t"e @ears*digits# SAD)! Ea este o metoda de tip accelerat, dupa modelul degresi
de amortizare! Regulile aplicarii acestei metode sunt urmatoarele#
conducerea estimeaza durata de utilitate si determina aloarea amortizabila7
fiecarui an de utilizare i se ataseaza o cifra %sau un numar) intr*o ordine
descrescatoare7
se procedeaza la insumarea cifrelor %numerelor) atasate anilor7
amortizarea aferenta unui e+ercitiu se calculeaza prin aplicarea la aloarea
amortizabila a raportului intre cifra %numarul) atasata %atasat) anului in cauza si
suma cifrelor %numerelor)!
E+ista si alte metode ce ar putea fi adecate, in functie de circumstantele in
care se afla entitatea! Metoda unitatii de productie, in care rata folosita se refera la
capacitatea de productie estimata a unei masini si este calculata in functie de productia
curenta, uneori aplicata acolo unde utilizarea unui acti ariaza considerabil de la o
perioada la alta! Aceasta metoda respecta cerinta de tratament sistematic, dar rata folosita
este intentionat diferita, c"iar de la o perioada la alta!
Uneori este preferata metoda anuitatii! Aceasta metoda se bazeaza pe costul
capitalului! 3biectiul este de a aloca apro+imati constant amortizarea si costul
capitalului! Amortizarea alocata este mai mica in primii ani, cand costul finantarii este
relati mare, si mai mare in ultimii ani, cand costul finantarii este relati scazut! Unii
considera aceasta metoda adecata pentru ca profitul sau pierderea raportata raman
aceleasi pentru aceleasi enituri! 8ulti argumenteaza ca masura in care actiul se
consuma este independenta de modul de finantare, ceea ce e+plica de ce metoda anuitatii
nu se foloseste in mod obisnuit!
Metoda fondului de investitii este similara metodei anuitatii, ambele tinand
seama de dobanda la capital! Este subiectul acelorasi obiectii ca si metoda anuitatii si de
asemenea nu se foloseste in mod obisnuit! Alte metode ce au ca efect o c"eltuiala cu
amortizarea mai mare in ultimele perioade si mai mica in primele perioade sunt uneori
sustinute! Un e+emplu este inersul metodei insumarii cifrelor! Aceasta nu se sprijina pe
argumente legate de costul dobanzii si pare ca nu are multe recomandari! Conform
codului fiscal, in cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa
cum urmeaza#
pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 04( din aloarea de
intrare a mijlocului fi+7
pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea alorii
ramase de amortizare a mijlocului fi+ la durata normala de utilizare ramasa a
acestuia!
Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza#
incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fi+ amortizabil se pune in
functiune7
pentru c"eltuielile cu inestitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fi+e din
domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare
ramasa sau in perioada contractului de concesionare sau inc"iriere, dupa caz7
pentru c"eltuielile cu inestitiile efectuate la mijloacele fi+e concesionate,
inc"iriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat inestitia, pe
perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz7
pentru c"eltuielile cu inestitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe
o perioada de &4 ani7
amortizarea cladirilor si a constructiilor, minelor, salinelor cu e+tractie in solutie
prin sonde, carierelor, e+ploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele
din industria e+tractia de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata
rezerelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezerelor, precum si a
inestitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de
rezera e+ploatabila de substanta minerala utila!
Amortizarea pe unitate de produs se calculeaza #
din 0 in 0 ani la mine, cariere, e+tractii petroliere, precum si la c"eltuielile de
inestitii pentru descoperta7
din &4 in &4 ani la saline7
mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de Bilometri sau
numarul de ore de functionare preazut in cartile te"nice, pentru cele ac"izitionate
dupa data de & ianuarie 144.7
pentru locuintele de sericiu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nielul
corespunzator suprafetei construite preazute de legea locuintei7
numai pentru autoturismele folosite in conditiile preazute la art! 1& alin!%C) lit!
n)!
In situatia in care o societate aplica la calculul amortizarii contabile a
imobilizarilor o metoda diferita de metoda folosita pentru amortizarea fiscala or aparea
diferente temporare care pot fii impozabile sau deductibile fiscal! In cazul in care se a
folosii la calculul amortizarii contabile a constructiilor metoda de amortizare degresia a
apare o diferenta temporara impozabila, si implicit, o datorie de impozit amanat! Aceasta
deoarece amortizarea contabila a fii mai mare decat amortizarea fiscala! La fel, atunci
cand se utilizeaza pentru amortizarea constructiilor metoda accelerata, respecti 04( din
aloarea imobilizarii in primul an de functionare, se a inregistra de asemenea o diferenta
temporara impozabila fata de amortizarea fiscala care foloseste metoda liniara!
In situatia inersa respecti cand amortizarea contabila este mai mica decat
amortizarea fiscala rezulta o diferenta temporara deductibila care genereaza un enit din
impozitul amanat! $entru o mai buna intelegere a acestor notiuni se prezinta urmatorul
e+emplu#
Societatea -D- utilizeaza pentru amortizarea unei constructii, metoda de
amortizare degresia, in timp ce politica grupului este de a amortiza constructiile in mod
liniar! Ac"izitionase aceasta constructie la 4&!4&!144, la un cost de ac"izitie de .44!444
ron! Conducerea ei estimase o aloare reziduala nula si o durata de utilitate de 0 ani! Cota
de amortizare lineara este de 14( iar cota de amortizare degresia este de C4(!
In anul 144,#
Amortizarea in conturile indiiduale ale -D- 5 .44!444 E C4( 5 &14!444 lei
Conform politicii de grup, amortizarea constructiilor, in primul an, ar trebui sa
fie 5 .44!444 E 14( 5 F4!444 lei
In ederea consolidarii se a aduce amortizarea la nielul cerut de grup 5
&14!444*F4!444 5 .4!444 lei#
1F& 5 'F& .4!444
-Amortizarea imobilizarilor corporale- -C"eltuieli de e+ploatare priind
amortizarea imobilizarilor-
Inregistrarea anterioara genereaza o diferenta temporara impozabila si implicit,
o datorie de impozit amanat in aloare de#
C"eltuiala cu impozitul pe profit amanat 5 .4!444 E &'( 5 '!.44 lei
',&1 5 ..&1 '!.44
-C"eltuieli cu impozitul pe profit -Impozitul pe profit amanat-
amanat-
2.2. Constituirea de provizioane nedeductibile fiscal
Gormarea proizioanelor presupune ca motiatie economica acordarea unui
aantaj fiscal agentului economic, atunci cand ele sunt deductibile si anume o amanare la
plata unui impozit pe profit! Constituirea proizioanelor prezinta aantaje directe pentru
agentii economici si indirecte pentru bugetul statului! $entru agentii economici aantajele
constau in primul rand in amanarea de la plata a unui impozit pe profit si in retinerea
temporara la dispozitia agentului economic a unui anumit olum din profitul net destinat
iesirii din unitate in procesul repartizarii lui! Acest mecanism al amanarii la plata a
impozitului pe profit se realizeaza astfel#
la constituirea proizioanelor se majoreaza c"eltuielile unitatii cu proizioanele
respectie! $rin urmare se diminueaza profitul ceea ce are ca efect diminuarea
impozituluipe profit7
la anularea proizioanelor se majoreaza eniturile unitatii cu suma
proizioanelor constituite anterior ceea ce are ca efect majorarea profitului si, in
consecinta cresterea impozitului pe profit!
$roizioanele constituite produc o amanare la plata impozitului pe profit care
prieste perioada de la constituirea lor si pana la anularea acestora! Retinerea temporara
la dispozitia agentilor economici a unui anumit olum din profitul net destinat repartizarii
se refera la amanarea la plata a unor diidende, a unor sume destinate participarii
salariatilor la profit sau a unor sume repartizate pentru cumpararea de actie fi+e pe
seama alocarilor pentru dezoltare! 8ecanismul prin care se realizeaza asemenea retineri
temporare din profit la dispozitia unitatilor economice este identic ce cel descris la
amanarea la plata a impozitului pe profit! $rin urmare, constituirea de proizioane
contribuie la realizarea unei autofinantari temporare prin retinerea la dispozitia agentilor
economici a unor sume, procente din profitul realizat a caror e+igibilitate se amana!
$entru ca aceste aantaje sa fie reale, proizioanele in cauza trebuie sa fie acceptate de
legislatia nationala ca deductibile fiscal!
In acceptiunea acestei norme, proizionul reprezinta o obligatie pentru o
perioada si suma incerte! Acesta ar trebui recunoscut in urmatoarele situatii#
societate are o obligatie prezenta %legala sau rezultata din practica actiitatii
comerciale), ca rezultat al unui eeniment deja petrecut7
e mai mult decat probabila utilizarea unor resurse pentru stingerea obligatiei7
se poate face o estimare cat mai realista a sumei aferente eentualei obligatii7
obligatiile rezultate din practica actiitatii deria dintr*o aplicare indelungata a
unei politici a firmei, facuta publica sau suficient de cunoscuta tertilor, pentru ca
firma sa isi asume anumite responsabilitati in legatura cu eentualele sericii sau
produse lirate sub anumite standarde7
daca probabilitatea e+istentei acesteia este mai mare, atunci obligatia a fi
recunoscuta in conturi ca si proizion! In caz contrar trebuie mentionata doar in
ane+e %ca si obligatie contingenta)!
9orma contabila IAS C> -$roizioane, datorii si actie contingente- prezinta si
anumite cazuri specifice, si anume#
pierderile din operatiuni iitoare nu se recunosc ca proizioane7
contractele oneroase * obligatiile actuale deriate din aceste contracte trebuie
recunoscute si estimate ca proizioane7
costurile directe de restructurare trebuie recunoscute ca proizioane, daca sunt
indeplinite toate criteriile7
Restructurarea este definita ca fiind un program planificat si controlat de
conducerea e+ecutia, ce suporta sc"imbari importante fie in scopul preluarii de catre o
alta societate, fie in modul de conducere si organizare a firmei!
Daca restructurarea e legata de anzarea unei operatiuni nu se considera nici o
obligatie pana in momentul licitatiei! 3 obligatie implicita de restructurare apare numai in
cazul in care o intreprindere constituie un proizion aferent restructurarii care a include
numai costurile directe generate de restructurare, si anume, cele care sunt simultan#
generate in mod necesar de procesul de restructurare7 si
nu sunt legate de desfasurarea continua a actiitatii intreprinderii!
Un proizion pentru restructurare nu trebuie sa includa costuri precum cele
implicate de#
recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare7
marBeting7 sau
inestitiile in noi sisteme si retele de distributie!
$ierderile din e+ploatare pana la data restructurarii nu sunt incluse in
proizioane, cu e+ceptia cazului in care sunt legate de un contract oneros! Castigurile din
instrainarea preconizata a actielor nu sunt luate in considerare la ealuarea
proizionului, c"iar daca anzarea actielor este o componenta a restructurarii!
Conform Codului Fiscal al Romaniei reglementat prin Legea !"#2$$%,
contribuabilul are dreptul la deducerea proizioanelor, numai in limita art. 22, astfel:
proizioanele pentru garantii de buna e+ecutie acordate clientilor7
proizioanele constituite in limita unui procent de 14( incepand cu data de &
ianuarie 144., 10( incepand cu data de & ianuarie 1440, C4( incepand cu data de
& ianuarie 144F, din aloarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre
contribuabili, care indeplinesc cumulati urmatoarele conditii#
sunt inregistrate dupa data de & ianuarie 144.7
sunt neincasate intr*o perioada ce depaseste 1>4 de zile de la
data scadentei7
nu sunt garantate de alta persoana7
sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata
contribuabilului7
au fost incluse in eniturile impozabile ale contribuabilului7
Reducerea sau anularea oricarui proizion care a fost anterior dedus se include
in eniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii
destinatiei proizionului, distribuirii proizionului catre participanti sub orice forma,
lic"idarii, diizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt moti! $reederile
prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un proizion in legatura cu
o diizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu*se in continuare acelui
proizion! $roizioanele nedecuctibile fiscal sunt cele constituite peste limitele legale!
Capitolul %
Prezentarea de ansamblu a unitatii economice S.C. "est A)!O
S.#.).
%.1.Prezentarea principalelor activitati si unitati componente ale firmei
S!C! 2est ALD3 S!A! desfasoara o asta actiitate#
prelucrarea semintelor de floarea*soarelui in scopul obtinerii uleiului brut7
rafinarea uleiului brut in scopul obtinerii uleiului comestibil destinat pietii %rac si
imbuteliat)7
imbutelierea si comercializarea uleiului rafinat de floarea*soarelui7
producerea si comercializarea acizilor grasi de rafinare7
producerea si comercializarea srotului de floarea*soarelui7
e+port de# * ulei brut de floarea*soarelui7
* acizi grasi7
* srot de floarea*soarelui!
%.2.Prezentarea de ansamblu a societatii
Societate pe actiuni cu un capital social subscris si arsat de C0!1.F!.>4 lei
reprezentand 1!C.,!F,F actiuni la aloarea nominala de &0 lei=actiunea! S!C! 2est ALD3
S!A! a fost inmatriculata la 3ficiul Registrului Comertului, Ilfo sub nr!
?1C=004=41!&,,&!
'orma de proprietate# F.,FC( capital priat
&0, &>( G!$!S!
Societatea s*a transformat dintr*o societate comerciala de stat intr*o societate
comerciala majoritar priata, prin cumpararea a C4( actiuni cu certificate de la G!$!$! C*
Transilania, C1,1'( actiuni de la G!$!S! si 1&, ,>( actiuni andute prin oferta publica!
Istoricul societatii
Actuala societate a fost construitH prin e+tinderea ec"ii unitHti de prelucrare a
semintelor oleaginoase 2est ALD3 preluatH de la patron cu ocazia nationalizHrii din &,.F
si care aea sediul in fosta zonH I3bor;! /ec"ea unitate 2est ALD3 a functionat panH in
anul &,F4 ca sectie a Intreprinderii de ulei Ilfo dupH care a fost propusH pentru
dezafectare si demolare, actiune care a fost definitiatH la sfarsitul anului &,F.! 9oua
unitate s*a dezoltat in douH etape si anume#
In anul &,'F s*a inceput constructia unei fabrici de prelucrare seminte
oleaginoase care era dotatH cu o linie de prelucrare seminte de floarea*soarelui cu
capacitatea de .44 tone=zi , o linie de rafinare cu capacitatea de >4 tone=zi si o linie de
imbutelierea uleiurilor rafinate cu o capacitate de C444 sticle="!
In anul &,>C s*a aprobat construirea unei noi linii te"nologice pentru obtinerea
uleiului brut prin prelucrarea boabelor de soia ce aea o capacitate de &&4 tone=zi!Din
&,,0 aceastH linie a fost trecutH in conserare! DupH &,,4, potriit legilor &0 si C&=&,,4
referitoare la organizarea si functionarea unitHtilor economice in conditiile economiei de
piatH, intreprinderea a fost reorganizatH prin J!<!nr!&C0C=&,,4 ca societate comercialH pe
actiuni, sub denumirea de Societatea Comerciala I2est ALD3; S!A! Ilfo!
Din august &,,. dupH semnarea contractelor de anzare K cumpHrare cu G$S
%&,,.) si cu G$$ III Transilania, contracte semnate de Asociatia 2est ALD3*$AS,
unitatea a deenit o societate pe actiuni priatH, e+clusie un procent de &0,>( din totalul
actiunilor care nu s*a andut prin ofertH publicH, rHmanand proprietatea G$S*ului! In &,,F
Asociatia 2est ALD3*$AS a cumpHrat si aceastH parte de la G$S societatea deenind
priatH in totalitate!
%.%.Studierea principalelor domenii si probleme de specialitate economica
In conformitate cu Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra
terenurilor, SC 2est ALD3 SA detine in proprietate terenurile aflate in incita societHtii,
in suprafatH de >0!'.& m
1
, din care#
suprafatH construitH# 10!>,>,&, m
1
suprafatH aferentH retelelor# >>0,1' m
1
suprafatH aferentH cHilor de transport# 1>!,11,.. m
1
suprafatH liberH# 1&!&..,C' m
1
In &,,0 SC 2est ALD3 SA a ac"izitionat de SC Tomis Te+ SA teren in
suprafatH de 0.F4 m
1
situat in imediata apropiere a SC 2est ALD3 SA! Din totalul de
0.F4 m
1
ac"izitionati 1CC4m
1
sunt construiti, reprezentand o "alH de depozitare, restul de
C&04 m
1
fiind teren liber! In 144C s*a ac"izitionat prin contracte de anzare*cumpHrare o
suprafatH totalH de &0!444 m
1
de la mai multe persoane priate! ClHdirile detinute de
societate sunt formate din opt obiectie principale reprezentand "ale de fabricatie,
silozuri, constructii administratie, centralH termicH, precum si un numHr insemnat de
obiectie secundare reprezentand cabine pod basculH, case de pompe pentru ulei, benzinH
de e+tractie, cabinH poartH, depozit solenti, carburanti, ateliere, precum si dierse
constructii au+iliare!
Utilajele, instalatiile si alte actie fi+e sunt in e+clusiitate proprietatea
societHtii si sunt prezentate in inentarul ane+at! 8arca de fabricH, de comert si de
sericiu 2est ALD3 in temeiul Legii nr!1F=&,'>, al JC8 nr!>>=&,'F si al J<
nr!1>.=&,,& a fost inregistratH la 3SI8 cu nr!1R10C0 si a obtinut protectia pe teritoriul
Romaniei pe termen de &4 ani cu incepere de la data de 4F!4'!&,,& pentru urmHtoarele
clase si produse#
clasa & * acizi grasi7
clasa . * ulei te"nic de floarea*soarelui, ulei te"nic de in
clasa 1, * ulei brut si ulei rafinat de floarea soarelui
clasa C& * sroturi furajere de floarea*soarelui si in
$roprietatea intelectualH este formatH dintr*un breet de inentie
nr!&4F!&41C& , reprezentand un dispoziti de blocare a lantului de tractiune in pozitie
inc"is la e+tractoarele cu actionare "idraulicH!
!rept fiscal
S!C! 2est ALD3 S!A! este inregistrata la Directia <enerala a Ginantelor
$ublice cod fiscal &F>1'..=&,,1! Gondul de comert al societatii are ca elemente
necorporale denumirea si emblema societatii!
(odalitati de plata
$entru anzari# factura pentru unitatile de stat, cec sau numerar pentru
societatile cu capital priat, din cooperatie si persoane fizice! $entru cumparari#
materii prime# ordin de plata dupa receptie, cu acrediti si plata in aans7
materiale# cec sau ordin de plata dupa receptie7
utilitati# prin semidecontari fiind plati planificate!
3 preocupare actualH a societHtii este protectia mediului integratH in productie
si care este o protectie a mediului preentiH! $rotectia mediului integratH in productie se
demareazH incH din faza de planificare si management, pentru a se eita aparitia unor
actiuni negatie asupra mediului inconjurHtor! Astfel, protectia mediului integratH in
productie inseamnH# sH produci pe iitor, durabil si cu costuri mici, deci cu consum mic
de resurse, de apH si energie, cu deseuri, ape reziduale si emisiuni minime si sH folosesti
optimal potentialul de economii! De aceea, protectia mediului integratH in in productie
este in faoarea unei conduceri a societHtii eficientH din punct de edere economic si
ecologic! Un e+emplu in acest sens este pregHtirea apelor reziduale la locul de productie
prin tratarea acestora! Apele reziduale, care rezultH din procesul de fabricatie, se
eacueazH in colectorul orHsenesc prin trei racorduri! Inainte de eacuare, apele reziduale
din productie sunt trecute obligatoriu prin statia de pre*epurare care este compusH din 1
separatoare de ulei* la sectia RafinHrie, & separator de ulei la sectia E+tractie si &
separator de benzinH la secia E+tractie!
Toate apele de la aceste separatoare trec prin statia de tratare fizico*c"imicH a
apelor uzate, apoi printr*un separator final, in colectorul principal al societHtii si din
acesta in colectorul orHsenesc! Actiitatea salariatilor in raport cu conducerea societHtii
este reglementatH prin Contractul Colecti de muncH! In societate se aplicH preederile
Regulamentului de organizare si functionare si ale Regulamentului de ordine interioarH!
Atat salariile cat si contributiile la fondul de pensii, de asigurHri sociale si cele pentru
plata ajutorului de somaj sunt plHtite la zi! In prezent societatea are un numHr de .&' de
angajati.
%.*.!escrierea tenica a societatii
In prezent societatea 2est ALD3 este dotatH cu urmHtoarele capacitHti de
productie#
Linie de prelucrare seminte de floarea*soarelui cu capacitatea de .F4 tone=zi* in
care utilajele de descojitorie K preparare K presare sunt majoritatea din tarH , de la
firma eletianH 2u"ler, iar instalatia de e+tractie a fost importatH de la firma De
Smet K 2elgia!
Instalatia de rafinare a uleiurilor egetale cu capacitatea de 104 tone=zi care s*a
pus in functiune in 144. si care are in componentH utilaje importate de la firma
belgianH De Smet!
Instalatia de imbuteliere ulei comestibil cu capacitatea de 1!004 butelii pet de 0
litri ce s*a pus in functiune in toamna anului 1441! Utilajele au fost importate de
la firmele Spilles K <ermania si $acBLr K Granta!
Linie de imbuteliere ulei comestibil cu capacitatea de '444 butelii pet de & litru
care s*a pus in functiune in anul &,,' si a fost ac"izitionatH de la firmele Sidel K
Granta , 2ertoloso K Italia!
Obiectivele de dezvoltare si modernizare a unitatii
Giind o unitate reprezentatiH in cadrul industriei uleiurilor egetale din
Romania Katat in ceea ce prieste ponderea si diersitatea productiei cat si potentialul
te"nic si uman de care dispune K SC 2est ALD3 S!A!, intretine o politicH pe linia
dezoltHrii si rete"nologizHrii capacitHtilor de productie si a instalatiilor te"nologice
aferente, care sH*i permitH cresterea continuH a puterii financiare si economice! In acest
sens unitatea are in edere realizarea etapizatH a urmHtoarelor obiectie principale de
inestitii#
&tapa '
Intrucat in prezent capacitatea liniei de imbuteliat in butelii $ET de & litru este
mai micH decat capacitatea masinii de suflat butelii $ET si a masinii de impac"etat, in
perioada imediat urmHtoare or sosi si se or monta o masinH combo de umplut
graimetricH si de cHpHcit si o masinH de etic"etat cu etic"ete circulare! AceastH
inestitie a duce la o crestere a capacitHtii de umplut butelii $ET de & litru si la iesirea
pe piatH cu o sticlH cu o imagine imbunHtHtitH! Cele douH masini au fost ac"izitionate de
la firma Acma Spa di! Corniani 3cea K Italia conform contract e+tern
nr!,&,'=&4!&1!144,! 8asinile au fost importate si montate in perioada mai K iunie 144F!
$retul acestui contract e+tern este C,C!044 euro!
$entru o mai bunH uscare a semintelor de floarea soarelui, ceea ce conduce la o
mai eficientH procesare a acestora, s*a luat "otHrarea ac"izitiei unui uscHtor cu abur si a
unor eleatoare pentru transportul semintelor! Aceste utilaje se or monta la sectia Casa*
8asini in e+teriorul clHdirii si in paralel cu uscHtorul e+istent! $rin aceastH inestitie se a
mHri capacitatea de uscare a semintelor de floarea soarelui a unitHtii!
Aceste utilaje or fi ac"izitionate de la firma <eMa*8asc" Magner
<mbJNCo! O< din <ermania conform contract e+tern nr!1&&14.=1&!&1!144.! $retul de
ac"izitie al acestui ec"ipament este de 1',!444 euro! La aceastH aloare se or mai
adHuga c"eltuielile pentru amenajarea spatiului de montaj si montajul acestui ec"ipament!
&tapa a ''(a
In aceastH etapH se a mHri capacitatea de distilare a sectiei E+tractie! AceastH
mHrire a actiunii de distilare a crea premisele cresterii capacitHtii sectiei E+tractie! In
acest scop se or ac"izitiona ec"oipamente specifice sectiunii de distilare, dar de
capacitate mHritH fatH de cele e+istente in prezent si un turned rHcire ape similar cu cel
utilizat in prezent si care a fi amplasat langH cel e+istent! Intrucat tot ec"ipamentul
e+istent in sectia E+tractie a fost ac"izitionat de la firma De Smet K 2elgia si aceste
utilaje or fi cumpHrate tot de la aceastH firmH! $entru ac"izitia acestora s*a inc"eiat
contractul e+tern nr!F>'=.!4>!14&4, in aloare de &F0!444 euro! Sosirea acestor utilaje
este preHzutH pentru cea de a doua jumHtate a lunii august 14&4!
&tapa a '''(a
In aceastH etapH de inestitii urmeazH a se ac"izitiona, monta si pune in
functiune o linie de suflat si imbuteliat butelii $ET pHtrate de 1 litri pentru ulei
comestibil! Linia a cuprinde o masinH de suflat butelii $ET pHtrate de 1 litri, o masinH
combH de umplut si cHpHcit, o masinH de etic"etat pentru etic"ete circulare din "artie,
transportoare butelii intre masini si douH masini de tras in folie strec" a paletilor cu
marfH! Toate masinile ce or face parte din acestH linie se or ac"izitiona pe baza
contractului e+tern inc"eiat cu firma Orones A< K <ermania in data de 1. martie 14&&!
/aloarea ec"ipamentului ce a fi ac"izitionat pe baza acestui contract este de
0.,!044 euro! La acestea se adaugH pretul transportului, al asigurHrii si al asistentei la
montaj si al scolarizHrii , in final aloarea contractului e+tern fiind de 0,0!444 euro!
Capacitate de productie
In anul 144, linia de brute a prelucrat &4.CC.t seminte floarea*soarelui si a
obtinut .'4&Ft ulei brut la un randament de ..,&&( si .&,>1t srot la un randament de
.4,1C(! Sectia de rafinare ulei a produs o cantitate de ..,,.t ulei rafinat la un randament
de ,','0( cu o capacitate medie de &0Ct =1." la timpul efecti lucrat! Linia de imbuteliat
bidoane 0l a lucrat tot in regim de F,&'t =1.", in functie de cerere s*au imbuteliat 1'F4t
ulei!
S!C! 2est ALD3 S!A! are .&> salariati din care#
muncitori# CC,7
maistri# ,7
personal te"nic sectii# &17
conducerea compartimentelor functionale# F7
conducerea societatii# 0!
)tructura organizatorica a S!C! 2est ALD3 S!A! este de tip functiune*proces
si este compusa din compartimente functionale si de productie! Societatea are o structura
care raspunde functionarii firmei pe principiile economiei de piata! Structura formata din#
Conducerea generala# * Adunarea generala a actionarilor7
Consiliul de Administratie7
Director general!
Compartimente functionale de productie si au+iliare7
Sectii de productie si ateliere!
Capitolul 4
!eterminarea profitului impozabil si a impozitului pe profit
la S.C. "est A)!O S.A.
*.1.Contabilizarea si impozitarea
profitului
Rezultatul fiscal este baza impozitarii, iar fiscalitatea cauta, prin fi+area unor
reguli stricte, sa contrabalanseze tendinta contribuabililor de a minimiza impozitul
datorat! $rofitul impozabil se calculeaza adunand la profitul contabil c"eltuielile
nedeductibile si scazand eniturile neimpozabile! Din marimea obtinuta se scade, daca
este cazul, pierderea fiscala ramasa de recuperat din anii precedenti!
3 doada a faptului ca, intr*o anumita masura, fiscalitatea respecta regula
contabila este data de tratamentul c"eltuielilor ale caror efecte se or obtine intr*un
e+ercitiu ulterior! In acest sens, potriit normei fiscale, c"eltuielile efectuate in cursul
e+ercitiului financiar, dar care se refera la e+ercitii financiare iitoare, se inregistreaza in
c"eltuielile curente ale perioadelor iitoare! Astfel, fiscalitatea intareste regula contabila a
inregistrarii c"eltuielilor si eniturilor in aans pe baza principiului independentei
e+ercitiului!
Inregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit se face lunar! Impozitul se
calculeaza mai intai pe baza datelor cumulate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii
pentru care se face calculul! Impozitul de inregistrat in luna de referinta este egal cu
diferenta dintre impozitul cumulat pana la sfarsitul acestei luni si impozitul cumulat pana
la sfarsitul lunii precedente!
In contabilitatea impozitului pe profit, la niel mondial, se utilizeaza doua
metode# metoda impozitului e+igibil si metoda reportului de impozit %impozitul amanat)!
Contri*ua*ilii o*ligati sa plateasca impozit pe profit sunt#
in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa,
atat din Romania, cat si din strainatate7
in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara actiitate prin intermediul unui
sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului
permanent7
in cazul persoanelor straine si persoanelor fizice nerezidente care desfasoara
actiitate in Romania intr*o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane7
in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza enituri din=sau in legatura cu
proprietati imobiliare situate in afara Romania sau din anzare=cesionarea
titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului
impozabil aferent acestor enituri!
in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care
realizeaza enituri atat din Romania, cat si din profitul impozabil al asocierii
atribuibile persoanei fizice rezidente!
)unt e+ceptate de la plata impozitului pe profit#
trezoreria statului7
institutiile publice, pentru fondurile publice inclusi pentru eniturile proprii si
disponibilitatile realizate si utilizate potriit Legii nr! 044=1441 priind finantele
publice, cu modificarile ulterioare, si 3rdonantei de urgenta a guernului nr!
.0=144C priind finantele publice locale, daca legea nu preede altfel7
fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat7
cultele religioase, pentru eniturile obtinute din actiitati economice care sunt
utilizate pentru sustinerea actiitatilor cu scop caritabil
cultele religioase, pentru eniturile obtinute din producerea si alorificarea
obiectelor si produselor necesare actiitatii de cult, potriit Legii si pentru
eniturile obtinute din c"irii, cu conditia utilizarii sumelor respectie pentru
intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de construire, de
reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru
inatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusi eniturile din
despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii
preazute de legile priind reconstituirea dreptului de proprietate7
institutiile de inatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru
eniturile utilizate, potriit Legii inatamantului nr! F.=&,,0, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, si 3rdonantei de urgenta a <uernului nr!
&>.=144&, priind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii inatamantului
superior, cu modificarile ulterioare7
asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari
recunoscute ca asociatii de proprietari, potriit Legii locuintei nr! &&.=&,,F,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru eniturile obtinute
din actiitatile confortului si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea
proprietatii comune7
fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potriit legii#
fondul de compensare a inestitorilor, infiintat potriit legii7
%3< FC=144.) 2anca 9ationala a Romaniei!
$ersoanele juridice romane fara scop patrimonial nu platesc impozit pe profit
pentru urmatoarele enituri#
cotizatiile si ta+ele de inscriere ale membrilor7
contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor7
ta+ele de inregistrare, stabilite potriit legislatiei in igoare,
donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare7
diidendele, dobanzile si eniturile realizate din anzarea, cesionarea titlurilor de
participare obtinute din plasarea eniturilor scutite7
eniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole7
resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile,
eniturile e+ceptionale rezultate din cedarea actielor corporale aflate in
proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite
in actiitatea economica,
eniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de
utilitate publica, potriit legilor de organizare si functionare, din domeniul
culturii, cercetarii stiintifice, inatamantului, sportului, sanatatii, precum si de
camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale!
3rganizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt
scutite de plata impozitului pe profit si pentru eniturile din actiitati economice
realizate pana la nielul ec"ialentului in lei de &0 444 euro intr*un an fiscal, dar nu mai
mult de &4( din eniturile totale scutite de plata impozitului pe profit, preazute la
alin!1! organizatiile preazute in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei
preazute la art!&> alin! & sau art! &F, dupa caz!
$ierderea rezultata din anzarea cesionarea proprietatilor imobiliare situate in
Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se
recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, in
urmatorii 0 ani fiscali consecutii!
Castigul rezultat din anzarea cesionarea proprietatilor imobiliare sau titlurilor
de participare este diferenta pozitia intre#
aloarea realizata din anzarea*cesionarea unor asemenea proprietati imobiliare
sau titluri de participare7 si
aloarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare!
$ierderea rezultata dintr*o anzare*cesionare a proprietatilor imobiliare sau
titlurilor de participare este diferenta negatia intre#
aloarea realizata din anzarea*cesionarea unor asemenea proprietati imobiliare
sau titluri de participare7 si
aloarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare!
/aloarea fiscala pentru proprietatile imobiliare sau pentru titlurile de
participare se stabileste dupa cum urmeaza#
in cazul proprietatilor imobiliare, aloarea fiscala este costul de cumparare,
construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta
unei astfel de proprietati7
in cazul titlurilor de participare, aloarea fiscala este costul de ac"izitie a titlurilor
de participare, inclusi orice comisioane, ta+e sau alte sume platite, aferente
ac"izitionarii unor astfel de titluri de participare
Unitatile protejate destinate persoanelor cu "andicap, definite prin ordonanta
de urgenta a <uernului nr! &41=&,,, priind protectia speciala si incadrarea in munca a
persoanelor cu "andicap, aprobata cu modificari completari prin Legea nr! 0&,=1441, cu
modificari ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum >0( din
sumele obtinute prin scutire se reinestesc in ederea ac"izitiei de ec"ipament te"nologic,
masini utilaje, instalatii si=sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate! Scutirea
de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de C& decembrie 144'!
Contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice, inscrisi ca
atare in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de C& decembrie 144' de#
scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei*parti din profitul
brut reinestit in domeniul cinematografiei7
reducerea impozitului pe profit in proportie de 14( in cazul in care
se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de
angajati, cu cel putin &4( fata de anul financiar precedent!
Anul fiscal al fiecarui contribuabil este anul calendaristic! Cand un contribuabil
se infiinteaza sau inceteaza sa e+iste in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este
perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a e+istat!
*.2. !eterminarea profitului impozabil
$rofitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre eniturile realizate din orice
sursa %/) si c"eltuielile efectuate pentru realizarea acestora %C"), dintr*un an fiscal, la
care se aduna c"eltuielile nedeductibile %C"n) si se scad eniturile neimpozabile %/n)
sau deducerile fiscale %Df)! Din marimea obtinuta se scade, daca este cazul, si pierderea
fiscala ramasa de recuperat din anii precedenti %$fr)!
Profitul impozabil + ,-C.Cn / ,n / Pfr
3 doada a faptului ca, intr*o anumita masura, fiscalitatea respecta regula
contabila este data de tratamentul c"eltuielilor ale caror efecte se or obtine intr*un
e+ercitiu ulterior! In acest sens, potriit normei fiscale, c"eltuielile efectuate in cursul
e+ercitiului financiar, dar care se refera la e+ercitii financiare iitoare, se inregistreaza in
c"eltuielile curente ale perioadelor iitoare! In aceasta categorie de c"eltuieli se
incadreaza si sumele platite pentru obtinerea unor autorizatii de functionare %care se
elibereaza sau aizeaza periodic, cu un anumit termen de alabilitate) sau pentru
ac"izitionarea unor drepturi de folosinta, pentru inc"eierea de contracte de concesiune
sau pentru obtinerea de licente care se repartizeaza pe intreaga perioada de alabilitate!
Astfel, fiscalitatea intareste regula contabila prin precizarea e+plicita a faptului ca
inregistrarea eniturilor si c"eltuielilor in eidenta contabila se a efectua conform
Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii!
,eniturile neimpozabile luate in calcul la determinarea profitului impozabil
sunt#
diidendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana
juridica romana,
diferentele faorabile de aloare ale titlurilor de participare inregistrate ca urmare a
incorporarii rezerelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin
compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile7
eniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate c"eltuieli
nedeductibile, precum si din anularea proizioanelor pentru care nu s*a acordat
deducere sau a eniturilor realizate din recuperarea unor c"eltuieli nedeductibile7
alte enituri neimpozabile, preazute e+pres in acte normatie speciale!
La calculul profitului impoza*il c,eltuielile sunt deducti*ile numai daca sunt
aferente veniturilor impoza*ile! Astfel sunt deducti*ile numai urmatoarele sume utilizate
pentru constituirea sau majorarea rezerelor si a proizioanelor#
rezera, in limita a 0( din profitul contabil, pana ce acesta atinge a cincea parte
din capitalul social subscris si arsat, conform preederilor Legii nr! C&=&,,4
priind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare7
in cazul bancilor si cooperatielor de credit autorizate, proizioanelor obligatorii
constituite potriit normelor 2ancii 9ationale a Romaniei! Acelasi regim se aplica
si fondurilor de garantare7
rezerele te"nice calculate de catre societatile de asigurare si reasigurare,
constituite! Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea
rezerelor pentru contractele cedate in reasigurare!
Sunt deducti*ile la calculul profitului impozabil#
c"eltuielile de sponsorizare efectuate potriit legii, in limita de 0( aplicata asupra
diferentei dintre totalul eniturilor si totalul c"eltuielilor, inclusi accizele, mai
putin c"eltuiala cu impozitul pe profit si c"eltuielile cu sponsorizarea si=sau
mecenatul,
perisabilitatile, in limitele preazute in normele aprobate prin "otarare a
<uernului, care se or elabora in termen de ,4 de zile de la data intrarii in
igoare a prezentei legi!
C,eltuielile nededucti*ile sunt#
c"eltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusi cele
reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si
impozitele pe profit sau enit platite in strainatate7
amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate
catre autoritatile romane, potriit preederilor legale, altele decat cele preazute
in contractele comerciale! Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre
autoritati straine ori in cadrul contractelor economice inc"eiate cu persoane fizice
rezidente in Romania si=sau autoritati straine sunt c"eltuieli nedeductibile, cu
e+ceptia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conentiile de eitare a
dublei impuneri7
suma c"eltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor, pentru
deplasari in tara si in strainatate, care depaseste de 1,0 ori nielul stabilit pentru
institutiile publice7
sumele utilizate pentru constituirea proizioanelor peste limitele stabilite prin
"otarare a guernului7
suma c"eltuielilor sociale care depasesc limitele considerate deductibile, conform
legii anuale a bugetului de stat7
c"eltuielile priind bunurile de natura stocurilor sau a actielor corporale
constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost
inc"eiate contracte de asigurare, precum si ta+a pe aloarea adaugata aferenta
acestor c"eltuieli7
c"eltuielile cu ta+a pe aloare adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub
forma unor aantaje in natura, daca aloarea acestora nu a fost impozitata prin
retinere la sursa7
orice c"eltuieli facute in faoarea actionarilor sau a asociatilor, altele decat cele
generate de plati pentru bunurile lirate sau sericiile prestate contribuabilului la
aloarea de piata7
c"eltuielile de cercetare*dezoltare, de conducere si de administrare inregistrate de
un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice straine, care nu
s*au efectuat in Romania, care depasesc &4( din salariile impozabile ale
salariatilor sediului permanent din Romania7
c"eltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificati7
c"eltuielile inregistrate de societatile agricole constituite pentru dreptul de folosinta
al terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din
productia realizata din folosinta acestuia, preazuta in contractul de societate sau
asociere7
c"eltuielile inregistrate in contabilitate, determinate de diferentele nefaorabile de
aloare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale actiitatii de
portofoliu, cu e+ceptia celor determinate de anzarea acestora7
c"eltuielile aferente eniturilor neimpozabile7
c"eltuielile reprezentand tic"etele de masa acordate de angajatori, daca nu sunt
acordate in limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat7
c"eltuielile priind contributiile platite la fondurile speciale peste limitele stabilite
sau care nu sunt reglementate de actele normatie, inclusi contributiile la fonduri
de pensii, altele decat cele obligatorii,
c"eltuielile cu primele de asigurare platite de angajator in numele angajatului! Sunt
e+ceptate c"eltuielile cu primele de asigurare pentru accidentele de munca, boli
profesionale si risc profesional7
c"eltuieli de protocol care depasesc limita de 1( aplicabila asupra diferentei
rezultate dintre totalul eniturilor si al c"eltuielilor, inclusi accizele, mai putin
c"eltuielile cu impozitul pe profit si c"eltuielile de protocol inregistrate in cursul
anului7
alte c"eltuieli salariale care nu sunt impozabile la persoana fizica, daca legea nu
preede altfel,
c"eltuielile cu sericiile de management, consultanta, prestari de sericii sau
asistenta, in situatia in care nu sunt inc"eiate contracte in forma scrisa si pentru
care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru actiitatea autorizata7
c"eltuielile cu primele de asigurare care nu priesc actiele corporale si
necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului
de actiitate pentru care este autorizat cu e+ceptia celor care priesc bunurile
reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea actiitatii
pentru care contribuabilul este autorizat!
Deducerea suplimentara de amortizare se acorda la data punerii in functiune a
mijlocului fi+! Sunt e+ceptate de la aceasta preedere ac"izitiile de animale si plantatii,
pentru care deducerea se acorda astfel#
pentru animale, la data ac"izitiei7
pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei!
C"eltuielile cu e+ploatarea zacamintelor naturale, de natura decopertarilor,
e+plorarilor, forarilor, dezoltarilor, care nu se finalizeaza in obiectie economice ce pot
fi e+ploatate, se recupereaza in urmatorii 0 ani, in rate egale, din eniturile realizate din
e+ploatare! Contribuabilii autorizati sa desfasoare actiitate in domeniul e+ploatarii
zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in eidenta contabila si sa deduca la
calculul profitului impozabil proizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru
redarea acestora in circuitul economic, silic sau agricol, in limita unei cote de pana la
&( din diferenta anuala dintre eniturile si c"eltuielile din e+ploatare, inregistrate potriit
reglementarilor contabile, pe toata durata de functionare a e+ploatarii zacamintelor
naturale!
$entru titularii de acorduri petroliere care desfasoara operatiuni petroliere in
perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de &44m, cota
proizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a
dependintelor si a ane+elor, precum si pentru reabilitarea mediului este de &4( din
profitul anual de e+ploatare, pe toata durata de functionare a e+ploatarii petroliere!
$ierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza
din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 0 ani consecutii! Recuperarea pierderilor
se a efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe
profit, potriit preederilor legale in igoare din anul inregistrarii acestora!
9u se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica ce isi
inceteaza e+istenta, in cazul in care are loc diizarea, dizolarea, lic"idarea sau fuziunea!
In situatia lic"idarii=dizolarii unui contribuabil, pentru determinarea profitului impozabil
se ia in calcul si profitul rezultat din lic"idarea patrimoniului acestuia! In cazul fuziunii
sau al diizarii unui contribuabil care isi inceteaza e+istenta sumele rezultate din
ealuarile generale de aceste operatiuni se or reflecta in conturile de rezere ale
entitatilor rezultate, fara a fi utilizate la majorarea capitalului social! In caz contrar aceste
sume se supun impozitarii cu o cota de 10(!
*.%. !eclararea si plata impozitului pe profit
Declararea impozitului pe profit se face cu ajutorul a doua formulare distincte
si anume#
Declaratia privind o*ligatiile de plata la *ugetul de stat in care se
completeaza trimestrial si pozitiile referitoare la impozitul pe profit7
Declaratia privind impozitul care se completeaza la sfarsitul anului, dupa
definitiarea impozitului pe profitul anual, pe baza datelor din bilantul contabil! In
aceasta declaratie se prezinta detaliat eniturile, c"eltuielile, sumele nedeductibile,
deducerile fiscale si celelalte elemente care au stat la baza stabilirii rezultatului fiscal si a
impozitului pe profit!
$lata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 10 inclusi
a primei luni din trimestrul urmator, cu e+ceptia 2ancii 9ationale a Romaniei, bancilor
romane si a sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, care
efectueaza plati lunar, pana la data de 10 inclusi a lunii urmatoare celei pentru care se
calculeaza impozit! In acest scop profitul si impozitul pe profit se calculeaza si se
eidentiaza trimestrial, cumulat de la inceputul anului sau lunar, in cazul bancilor!
2anca 9ationala a Romaniei, bancile si sucursalele din Romania ale bancilor,
persoane juridice straine, au obligatia sa plateasca in contul impozitului pe profit, pentru
luna decembrie a fiecarui an fiscal, o suma egala cu impozitul datorat pe luna noiembrie a
aceluiasi an, pana la data de 10 ianuarie inclusi a anului urmator, urmarind ca
regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul stabilit
pentru depunerea situatiilor financiare!
$ersoanele juridice fara scop patrimonial calculeaza si platesc impozitul pe
profit anual, pana la data de 10 ianuarie a anului urmator!
*.*. Aspecte $enerale privind impozitului pe profit si obli$atiile pe care
acesta le implica pe plan mondial In contabilizarea impozitului pe profit la niel
mondial se folosesc in special doua metode
&
P&Q# metoda impozitului e+igibil si metoda
reportului de impozit!
&P&Q 9iculae Geleaga K Contabilitate aprofundata, Ed! Economica, 2ucuresti, &,,',
p!.40
Impozitul pe profit datorat statului este calculat asupra profitului determinat pe
baza respectarii regulilor fiscale! 9u putine sunt situatiile in care regulile fiscale sunt
diferite de cele priind rezultatul contabil inaintea impozitarii! Impozitul datorat statului
la nielul unei perioade %e+ercitiu) nu este absolut necesar egal cu c"eltuiala priind
impozitul pe profit relatia la operatiile inregistrate in contabilitate!
Intrebarea fundamentala este daca trebuie sa contabilizam numai impozitului
e+igibil %care a fi plati imediat statului) sau daca trebuie sa se tina cont de efecte fiscale
generate de decalajele temporare intre rezultatul contabil inaintea impozitarii si baza
impozabila! Raspunsul este faorabil celei de a doua ariante %metoda reportului de
impozit) in cazul conturilor consolidate %contabilitatea grupurilor de societati)! El se
imparte intre cele doua metode, in cazul conturilor %anuale) indiiduale %contabilitatea
societatilor care nu se supun regulilor consolidarii)! $ana la aplicarea integral a
Directielor a .*a si a >*a tarile Europei comunitare au fost influentate de unul din
urmatorii factori#
legaturile stranse intre contabilitate si fiscalitate %in Granta, <ermania si celelalte
tari ale Europei continentale cu e+ceptia 3landei)7
solicitarile de informatie financiara ale inestitorilor, pe piata capitalurilor
%Anglia, Irlanda, 3landa)!
In tarile cu o puternica influenta fiscala, capitalurile sunt aduse in mod
traditional de sistemul bancar care, atunci cand acorda imprumuturi, este mult mai
sensibil la garantiile obtinute decat la rezultatele contabile ale intreprinderilor beneficiare!
Conturile anuale sunt intocmite intr*o optica fiscala deoarece, prin publicarea lor, ele sunt
utilizate si in scopuri fiscale!
Administratiile fiscale din aceste tari nu admit in reducerea bazei impozabile
decat c"eltuielile efecti constatate in conturi si, dimpotria, ta+eaza profiturile
inregistrate contabil! Rezulta ca tendinta intreprinderilor este de a minimiza rezultatul
contabil pentru a reporta in timp impozitul ce urmeaza a fi platit! Regulile contabile fiind
incorporate in legile sau reglementarile nationale, modificarea lor eentuala deine mult
mai dificila! In conturile indiiduale se prefera deci metoda impozitului e+igibil, desi sunt
si e+ceptii de la aceasta regula!
In tarile cu piete financiare puternice e+ista tendinta de a ma+imiza rezultatele
contabile publicate in ederea alegerii inestitorilor! 3 astfel de politica este foarte greu
conciliabila cu o gestiune fiscala optima, ceea ce a condus in aceste tari la sisteme de
decontare a rezultatelor contabile de cele fiscale! Intreprinderea fiind influentata de
reactia pietei financiare, a aea tendinta sa procedeze la alegeri mai fle+ibile si deci mai
putin conseratoare! In mod traditional, te+tele de lege contabile nu au retinut decat
principiile contabile general admise! In conturile indiiduale se utilizeaza metoda
reportului de profit! De o mare importanta in intelegerea esentei celor doua metode este
cunoasterea naturii diferentelor intre rezultatul contabil si cel fiscal!
- prima clasificare imparte diferentele in permanente si temporare!
!iferentele permanente sunt cele care antreneaza definiti cresterea sau
diminuarea c"eltuielii priind impozitul pe profit! Deci, regulile fiscale nu admit
deductibilitatea fiscala a c"eltuielilor care nu concura obiectului actiitatii intreprinderii,
fie datorita naturii lor, fie caracterului lor e+cesi! In mod simetric, unele enituri sau
sume ec"ialente au fost deduse din baza de impozitare!
!iferentele temporare corespund elementelor care intra atat in calculul
rezultatului contabil, cat si in cel fiscal, dar care priesc perioade diferite!
Diferentele temporare e+ista#
fie atunci cand regulile fiscale solicita impozitarea sau deducerea unui element
care nu a fost inca supus contabilizarii7
fie atunci cand regulile fiscale conduc la neimpozitarea sau la nedeductibilitatea
imediata a unui element deja contabilizat!
- a doua clasificare a diferentelor este cea in care acestea se impart in
distorsiuni eidente si distorsiuni oculte %ascunse)!
distorsiuni evidente sunt cele care sunt puse in eidenta de tabloul de trecere
de la rezultatul contabil la rezultatul fiscal! Aceste distorsiuni corespund ansamblului
diferentelor permanente si anumitor diferente temporare!
distorsiuni oculte nu apar in ane+a mentionata deoarece facilitatile fiscale
corespondente nu sunt acordate intreprinderilor decat sub rezera unei contabilizari
efectie!
Distorsiunile oculte nu e+ista decat in tarile in care regulile contabile se
aliniaza la cele fiscale %Granta <ermania, ?aponia)! In tarile in care contabilitatea s*a
deconectat de fiscalitate %tarile anglo*sa+one), regulile contabile sunt complet autonome
fata de cele fiscale# reducerea bazei impozabile ca urmare a agrearii unor aantaje fiscale
se realizeaza prin ajustari e+tracontabile ale rezultatului contabil inaintea impozitarii!
- a treia clasificare opereaza cu categoriile de fiscalitate amanata si fiscalitate
latenta!
fiscalitatea amanata se refera la operatiile pentru care faptul generator de
impozit a interenit! Data la care a intereni impozitarea sau scutirea de impozit este
deja determinata %aici sunt incadrate marea majoritate a diferentelor temporare)7
fiscalitate latenta corespunde operatiilor pentru care e+ista numai o
eentualitate a impozitarii sau scutirii de impozit! Eentualitatea se produce in urma unei
decizii de gestiune, fie in urma interentiei unui factor e+terior, aleatoriu %spre e+emplu,
scaderea cursurilor conduce la o integrare a proizionului pentru fluctuatii de curs, in
baza impozabila)!
Deosebirea intre cele doua genuri de fiscalitati consta in faptul ca, in timp ce
elementele fiscalitatii amanate sunt contabilizate, cele ale fiscalitatii latente sunt doar
mentionate pentru ca realizarea lor este ipotetica si conditionata! Desi deosebirea este
neta, frontiera intre cele doua genuri de fiscalitati este in unele cazuri mai putin clara,
diferitele elemente putand fi considerate in una din cele doua categorii!
(etoda impozitului e&i$ibil consta in inregistrarea in conturi de profit si
pierdere a c"eltuielilor priind impozitul care figureaza in declaratia fiscala!
$artizanii metodei considera ca metoda impozitului e+igibil este usor
aplicabila, aparent obiectia deoarece eita o repartizare arbitrara a c"eltuielii priind
impozitul! In aceasta categorie sunt situati parte din specialistii tarilor care aplica metoda
impozitului e+igibil %Granta, 2elgia, Spania, Italia, Romania)! Cei care dezaueaza
metoda impozitului e+igibil au in edere influenta negatia pe care aplicarea ei o are
asupra realizarii obiectiului imaginii fidele, in primul rand datorita nerespectarii
principiului conectarii c"eltuielilor cu eniturile# anumite elemente de c"eltuieli sunt
constante intr*un e+ercitiu, in timp ce incidenta fiscala este luata in cont in alt e+ercitiu!
9eaplicarea acestui principiu la diferentele temporare atrage#
crestere a beneficiului perioadei, pe termen scurt7
scadere a beneficiului perioadei, pe termen lung!
(etoda reportului de profit0 numita si metoda impozitului amanat, presupune
contabilizarea impozitului pe profit in cursul aceluiasi e+ercitiu la care se raporteaza
eniturile si c"eltuielile! Sunt luate in consideratie numai diferentele temporare deoarece
cele permanente nu creeaza impozit recuperabil sau platibil in iitor!
8etoda reportului pe profit, aplicabila in tarile anglo*sa+one, indiferent ca se
refer la conturile indiiduale sau consolidate, si in intreaga comunitate europeana, in
cazul conturilor consolidate % o e+ceptie o constituie <ermania care aplica metoda c"iar
si in cazul conturilor indiiduale), se poate practica in mai multe ariante!
In functie de natura reportului se poate orbi de un report fi+ sau de un report
ariabil!
In cazul reportului fi&, diferenta intre c"eltuiala priind impozitul si
impozitul e+igibil este considerata un report al unei c"eltuieli sau enit, asupra
e+ercitiilor ulterioare! Impozitele reportate reprezinta un mijloc de asigurare a respectarii
principiului conectarii c"eltuielilor cu eniturile! In contabilitate se opereaza cu conturi
bilantiere distincte de Iimpozite amanate; care sunt considerate conturi de ec"ilibru, ele
nereprezentand creante sau datorii! Reportul de impozit este calculat la cota de impozit in
igoare in momentul in care ia nastere diferenta temporara! Reportul nu este modificat in
caz de sc"imbare a cotei de impozit sau a bazei impozabile!
In cazul reportului variabil %aplicat de britanici), impozitele amanate sunt
prezentate fie ca o datorie de impozit de platit in iitor, fie ca o creanta reprezentand
aansurile iitoare! Cota de impozit retinuta este cea preazuta pentru e+ercitiul in care se
a produce inersarea diferentelor temporare! In aceasta arianta, soldurile impozitelor
amanate sunt modificate in cazul sc"imbarii de cota sau de baza impozabila!
In functie de modul de calcul al impozitului amanat se poate orbi de un calcul
partial sau de un calcul global!
In cazul calculului partial se tine cont numai de anumite diferente
temporare7
In cazul calculului $lobal %practicat in SUA si preconizat prin normele
IASC) sunt aute in ederea toate diferentele temporare e+istente! Desi Granta, din punct
de edere al normelor, este adepta metodei impozitului e+igibil, 3rdinul E+pertilor
Contabili si Contabililor Agreati recomanda metoda reportului de impozit in arianta#
report variabil si calcul $lobal!
*.1. Calculul impozitului pe venitul microintreprinderilor
3 microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste
cumulati urmatoarele conditii, la data de C& decembrie a anului fiscal precedent are
inscrisa in obiectul de actiitate productia de bunuri materiale, prestarea de sericii si=sau
comertul7
are de la & pana la , salariati inclusi7
a realizat enituri care nu au depasit ec"ialentul in lei a &44!444 euro7
capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul,
autoritatile locale si institutiile publice!
8icrointreprinderile platitoare de impozit pe enitul microintreprinderilor nu
mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai
indeplinesc una dintre conditiile preazute la art! &4C! 9u pot opta pentru sistemul de
impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romane care#
desfasoara actiitati in domeniul bancar7
desfasoara actiitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital,
cu e+ceptia persoanelor juridice care desfasoara actiitati de intermediere in
aceste domenii7
desfasoara actiitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportie,
cazinourilor7
au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 104
de angajati!
Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic! In cazul unei
persoane juridice care se infiinteaza sau isi inceteaza e+istenta, anul fiscal este perioada
din anul calendaristic in care persoana juridica a e+istat!
Cota de impozit pe eniturile microintreprinderilor este de &'( Daca in cursul
unui an fiscal o microintreprindere realizeaza enituri mai mari de &44!444 euro, aceasta
a plati un impozit pe profit luand in calcul eniturile si c"eltuielile realizate de la
inceputul anului fiscal! Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu
trimestrul in care s*a depasit limita preazuta in acest articol, fara a se datora majorari de
intarziere! La determinarea impozitului pe profit datorat se scad platile reprezentand
impozitul pe eniturile microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal!
2aza impozabila a impozitului pe eniturile microintreprinderilor o constituie
eniturile din orice sursa, din care se scad#
eniturile din ariatia stocurilor7
eniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale7
eniturile din e+ploatare, reprezentand cota*parte a subentiilor guernamentale si
a altor resurse pentru finantarea inestitiilor7
eniturile din proizioane7
eniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului
statului, care nu au fost c"eltuieli deductibile la calculul profitului impozabil,
conform reglementarilor legale7
eniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele
produse la actiele corporale proprii!
In cazul in care o microintreprindere ac"izitioneaza case de marcat, aloarea de
ac"izitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul
justificati, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potriit legii! Calculul si plata
impozitului pe enitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 10
inclusi a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul!
8icrointreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului,
declaratia de impozit pe enit!
La C&!&1!144, aem urmatoarea situatie reflectata de documentul contabil
Registrul Cartea mare %sa")#
& .enituri de e+ploatare# &'>>&.4F,44
/enituri din anzarea produselor finite >4& &.4,001F,'.
/enituri din anzarea produselor
re@iduale
>4C &C>1>,1'
/enituri din lucr! e+ecutate si ser >4. >',CC,1F
/enituri din redeente, locat! gesti >4' F'&,00
/enituri din anzari de marfuri >4> C&1>'C0,F>
/enituri din actiitati ane+e >4F .4>&,,.
/enituri din productia stocate >&& *'C4F4F,.0
/enituri din productia de imob! corp! >11 .4>,&,
/en! din creante reactiate si deb! >0. C>F,0'
dier!
/enituri e+ceptionale din oper! de cap >0F .,.,1,44
/enituri din pro! depr! act! cir >F&!. CC&F4,'>
2 Celtuieli de e&ploatare: 14401264,00
C"elt! cu materia prima '4&!4!&& ,F',C,.,&&
C"elt! cu mat! consumabile '41 &.4'&4F,0F
C"elt! priind obiectele de inen! '4C &F1F,,&>
C"elt! priind mat! nestocate '4. '4410,FF
C"elt! priind energia si apa '40 .1&14',,F
C"elt! priind marfurile '4> &1&44,,&1
C"elt! priind ambalajele '4F!4!&F &&1'',01
C"elt! cu intretinerea si reparatii '&& .4&,&,>C
C"elt! cu redeen!, loc! de gest! '&1 .>.&.,'&
C"elt! cu primele de asigurari '&C 1&CC&,F4
C"elt! pri! comisioane circulatie '11!4!.4 1F>,>,,0
C"elt! de protocol, reclama si pub! '1C &'4>4>,C,
C"elt! cu transportul de bunuri '1. .&F&4>,4.
C"elt! cu deplasari, detasari sal! '10 '10.,,'
C"elt! postale si ta+e de tele! '1' &&>&F,>F
C"elt cu sericiile bancare* admin '1>!4!C4 C'F>,,&,
Alte c"elt! cu sericiile e+ecut! '1F 144FCC,1F
C"elt! cu alte impozite si ta+e 'C0 .C4,1,FF
C"eltuieli cu salariile personal! '.& '1&,&,,C0
C"elt! pri! asig! si protectia soc! '.0 &,>4.>,00
$ierderi de creante '0. &F&11,4.
Alte c"eltuieli de e+ploatare '0F ..0'','>
C"elt! de e+p! pri! amortiz! si pro! 'F& 0,11,',.C
& ,enituri financiare2 253890,42
/enituri din participatii >'& 0'>&1,&4
/enituri din imobilizari cedate >'.!& >,4.,10
/enituri din dif! de curs alutar >'0 &''>'4,>&
/enituri din dobanzi >'' 110&C,C'
2 Celtuieli financiare2 550768,77
C"elt! pri! titlurile de plasam! ''. &,..,44
C"eltuieli din dif! curs alutar ''0!4!C4 &,'&F>,.4
C"eltuieli pri! dobanzile '''!4!04 C..>0>,1F
C"elt! fin! pri! amortiz! si proiz! 'F'!C >F>,,4,
In ceea ce prieste actiitatea e+traordinara S!C!2est ALD3 S!A! nu a
inregistrat enituri si c"eltuieli e+traodinare in e+ercitiul financiar 144,! $entru
determinarea impozitului pe profit este necesara prezentarea diferitelor categorii de
c"eltuieli care din punct de edere fiscal sunt nedeductibile, precum si o serie de politici
contabile practicate de S!C! 2est ALD3 S!A! priind amortizarea fiscala si cea contabila#
',&!1 5 ..&!1 C,&.,'
-C"eltuieli cu impozitul pe profit -Impozitul pe profit amanat-
amanat-
Amortizare fiscala trim! I/ 144, = &',4&1
Amortizare contabila trim! I/ 144, 5 1,'114
Diferenta temporara deductibila 5 1,'114 K &',4&1 5 &1>14F
Creanta cu impozitul amanat 5 &1>14F + &'( 5 14C0C
..&!1 5 >,&!1 14C0C
-Impozitul pe profit amanat- -/enituri din impozitul pe profit amanat-
Inregistrarea datoriei priind impozitul pe profit aferent e+ercitiului financiar
144, si plata acesteia#
Inregistrarea datoriei priind impozitul pe profit#
',& 5 ..& 1.>1F
-C"eltuieli cu impozitul pe profit- -Impozitul pe profit-
1! Ac"itarea impozitului pe profit#
..& 5 0&1& 1.>1F
-Impozit pe profit- -Conturi la banci in lei-
C! Inc"iderea contului de c"eltuieli#
&1& 5 ',& 1.>1F
-$rofit si pierdere- -C"eltuieli cu impozitul pe profit-
'poteza/
Se presupun urmatoarele#
In cursul e+ercitiului financiar 144, in contabilitatea S!C! 2est ALD3 S!A! se
constituie proizioane pentru litigii considerand ca riscul de neincasare este de
C4( din creantele comerciale ale societatii, aceste proizioane fiind
nedeductibile fiscal!
Amortizarea fiscala este egala cu amortizarea contabila, fiind in suma de .&,'1C'
lei!
Rezultatul fiscal se a modifica astfel#
&! Se inregistreaza constituirea proizionului#
1! $roizioane pentru litigii 5 >'4 E C4( 5 11F
'F&. 5 .,& 11F
-C"eltuieli de e+ploatare priind -$roizioane pentru deprecierea
deprecierea actielor circulante- creantelor*clienti-
1! Amortizarea fiscala 5 Amortizarea contabila 5 .&,
Astfel om aea#
DEDUCERI GISCALE 5 Rezera fiscala 6 Amortizarea fiscala5 F>C1 6 .&,'15 04',.
Cheltuel !e"e"u#t$le:
C"eltuieli cu impozitul pe profit 5 C,&.
Amenzi 6 penalitati autoritati 5 &>F
C"eltuieli de protocol care depasesc limitele legale de deducere 5 .'F
C"eltuieli de sponsorizare 5 '&.
C"eltuieli amortizare contabila 5 01&.>
C"eltuieli priind proizioanele 5 C4'F.
Alte c"eltuieli nedeductibile 5 0'.,
T3TAL CJELTUIELI 9EDEDUCTI2ILE 5 ,C'0>
$R3GITUL I8$3RA2IL 5 14>C1' K 04',.K C1'>F 6 ,C'0>5 1&>'&4
I8$3RITUL $E $R3GIT 5 1&>'&4 E &'( 5 C.F&>
*.3. Structura celtuielior si veniturilor la S.C. "est A)!O S.A.
La finele anului 144,, societatea a inregistrat un profit brut in suma de 14>C1'!
& Structura pe actiitati a eniturilor se prezinta astfel#
Categoria de enituri Sume totale
/enituri din e+ploatare &'>>&.4
/enituri financiare 10CF,
/enituri e+traordinare 4
Societatea nu a inregistrat enituri e+traordinare in cadrul e+ercitiului
financiar 144,!/eniturile cele mai mari sunt inregistrate din eniturile de e+ploatare intr*
un procent de ,,(, eniturile financiare aand un procent de &(!
Structura pe actiitati a c"eltuielilor se prezinta astfel #
C%te&'(% "e #heltuel )u*e t't%le
C"eltuieli din e+ploatare &..4&1'
C"eltuieli financiare 004>'
C"eltuieli e+traordinare 4
Societatea nu a inregistrat c"eltuieli e+traordinare in cadrul e+ercitiului
financiar 144,! C"eltuielile cele mai mari sunt inregistrate la c"eltuielile de e+ploatare in
procent de ,'(, c"eltuiele finanaciare in procent de .(!
Eolutia rezultatelor pe categorii de actiitati se prezinta astfel#
Denumire 144F 144,
Rezultat din e+ploatare &4,,>& 1C>4&.
Rezultat financiar *1.,1, *1,'F>
Rezultat e+traordinar 4 4
Rezultatul e+traordinar este 4 in anul 144, ca si in anul 144F! Rezultatul in
e+ploatare a crescut de la &4,,>& in 144F la 1C>4&. in 144,, iar rezultatul financiar a
scazut de la *1.,1, in 144F la *1,'F> in anul 144,!
Eolutia profitului brut si a profitului net#
+e!u*(e !"#%t'( 2008 2009
$rofit brut F04.1 14>C1'
$rofit net F.''1 &F10,>
$rofitul brut si proful net au crecut simtitor fata de anul 144F in anul 144,#
* in anul 144F profitul brut a fost F04.1, iar in anul 144,, 14>C1'! In anul 144F
profitul net a fost F.''1 , iar in anul 144,, &F10,>!
Rata profitului brut a aut urmatoarea eolutie#
+e!u*(e !"#%t'( 2008 2009
$rofit brut F04.1 14>C1'
Cifra de afaceri &0C11C1 &>C&F>0
Rata profitului brut 0,00( &&,,>(
Eolutia ratei profitului a fost una pozitia in anul 144, fata de anul 144F datorita
cresterii profitului brut si a cifrei de afaceri! Rata profitului a inregistrat un procent de
0!00( in anul 144F, iar in anul 144, un procent de &&,,>(! $rincipalii indicatori
economico*financiari si eolutia acestora pe ultimii doi ani se prezinta astfel#
I!"#%t'( 2008 2009
Rata rentabilitatii economice F!,>( 14!C'(
Rata rentabilitatii financiare ,!&0( 11!&.(
Rata rentabilitatii actielor totale 0!&1( &&!'1(
Rata rentabilitatii economice masoara performantele resurselor angajate in
procesul de e+ploatare fara a lua in considerare mecanismul financiar %proenienta
resurselor de finantare)rezultatul e+cepitoanal si impozitul pe profit, astfel rata
rentabilitatii economice a crescut de la F!,>( in anul 144F la 14!C'( in anul 144,!
Rata rentabilitatii financiare masoara performantele resurselor proprii angajate
in procesul de e+ploatare tinand cont de influenta politicii de finantare a societatii
analizate, astfel din grafic rezulta ca rata rentabilititatii financiare a crescut de la ,!&0( in
anul 144F la 11!&.( in anul 144,!
Rata rentabilitatii actielor totale prezinta un interes pentru managerul
intreprinderii care apreciaza astfel eficienta cu care sunt utilizate actiele disponibile!
Aceasta a crescut in anul 144, cu ',04( fata de anul 144F!
I!"#%t'( 2008 2009
Rata indatorarii pe termen lung 1( F!>&(
Leierul >F!4.( ,4!&F(
Rata indatorarii pe termen lung masoara ponderea datoriilor societatii analizate
in totalul de resurse pe termen lung! Acesta a crescut cu ',>&( in anul 144, fata de anul
144F!
Scopul analizei leierului este de a fundamenta decizia de sporire a indatorarii
la nielul societatii!Acest indicator prezinta o crestere &1,&.( in anul 144, fata de anul
144F!
Rata autonomiei financiare si globale arata cat din patrimoniul societatii este
finantat din resursele
proprii fata de totalul
pasiului, astfel acestea
in graficul de mai sus
prezinta o scadere in
anul 144, fata de anul 144F!
Rata imobilizarilor corporale in anul 144F a aut un procent de 1>,.,(, iar in
anul 144, un procent de C&,&.(, rezultant o crestere usoara a acestui indicator!
Rata imobilizarilor financiare prezinta o usoara scadere de &,40( in anul 144,!
Rata creantelor este in crestere in anul 144, de 4,CF(!
Concluzii
Impozitul pe profit constituie una din sursele importante de alimentare a
bugetului cu enituri, fiind un impozit direct cu caracter obligatoriu si permanent din
categoria eniturilor fiscale!
I!"#%t'( 2008 2009
Rata autonomiei financiare 4!,F( 4!,1(
Rata autonomiei globale 4!0'( 4!01(
Rata imobilizarilor corporale 1>!.,( C&!&.(
Rata imobilizarilor financiare '!&'( 0!&&(
Rata creantelor 0!C4( 0!'F(
In ederea determinarii obligatilor de plata a impozitului pe profit, organele
fiscale au dreptul de a controla si de a recalcula adecat profitul impozabil si impozitul de
plata pentru#
operatiunile care au ca scop eitarea sau diminuarea platii impozitelor7
operatiunile efectuate in numele contribuabilului, dar in faoarea asociatilor,
actionarilor sau persoanelor ce actioneaza in numele acestora7
datoriile asumate de contribuabili in contul unor imprumuturi facute sau garantate
de actionari, asociati ori de persoanele care actioneaza in numele acestora, in
ederea reflectarii reale a operatiunii7
distribuirea, impartirea, alocarea eniturilor, deducerile, creditele sau reducerile
intre 1 sau mai multi contribuabili ori acele operatiuni controlate direct sau
indirect, de persoane, care au interese comune, in scopul preenirii eaziunii
fiscale si pentru reflectarea reala a operatiunilor!
In cazul tranzactiilor dintre persoane asociate aloarea recunoscuta de
autoritatea fiscala este aloarea de piata a tranzactiilor! $entru estimarea acestei alori pot
fi utilizate urmatoarele metode#
metoda compararii preturilor, in care pretul de anzare al contribuabilului se
compara cu preturile practicate de alte entitati independente de acesta, atunci cand
sunt andute produse sau sericii comparabile7
metoda cost*plus, in care pretul obisnuit a pietei trebuie determinat ca aloare a
costurilor principale marite cu o rata de profit similara domeniului de actiitate al
contribuabilului7
metoda pretului de reanzare, in care pretul pietei este determinat pe baza pretului
de reanzare a produselor si sericiilor catre entitati independente, diminuat cu
c"eltuielile de comercializare si o rata de profit!
,I,LIO-R.FIE
&! 8! Ristea %coord!), Contabilitatea financiara, Ed! Uniersitara, 2ucuresti, 144>!
1! I! $! $antea, <"! 2odea, Contabilitate romaneasca conforma cu Directiele
europene, Ed! Intelcredo, Dea, 144F!
C! 9! C"ebac, Informatiile contabile in procesul de analiza si decizie, Ed Alma, <alati,
144'
.! Cretu C!, 2azele contabilitatii, Editura Gundatiei Academice Danubius, <alati, 144>
0! 3! 2ojian, Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed! Uniersitara, 2ucuresti,
144'!
'! 9! Geleaga , Sisteme contabile comparate, editia a 1*a, Ed! Economica, 2ucuresti,
144,!
>! L! $ossler, <"! Lambru, Contabilitatea intreprinderilor, Ed! Gundatiei :Andrei
Saguna;, Constanta, 144F!
F! I! Stancu, <estiunea financiara a agentilor economici, Ed! Economica, 2ucuresti,
144>!
,! Sirbu Carmen K Analiza economico*financiara, Editura Didactica si $edagogica,
2ucuresti, 144F
&4! 8! D! Dalota7 S! Dalota, Analiza si ealuarea firmei , Ed! 3rizonturi Uniersitare,
Timisoara, 144,!
&&! A! Dutescu, <"id pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de
contabilitate, Ed! CECCAR, 2ucuresti, 144&!
A456A 1
Calculul partii deductibile din celtuielile care au deductibilitate limitata
C"eltuieli Limita deductibila Calcul c"eltuiala deductibila
&! C"eltuieli de protocol %profit contabil*enituri
neimpozabile6c"eltuieli cu
impozitul pe profit6c"eltuieli de
%C!10C*'446106C04)+1(5'&
protocol
1! C"eltuieli de deplasare 1,0Senitul stabilit pentru institutiile
publice
&04
C! C"eltuieli sociale 1(Sc"eltuieli cu salariile 1(+14445 .4
.! C"eltuieli cu proizioane Art 11, alin &, lit c), din Codul
Giscal# proizioanele constituite in
limita a C4( din aloarea creantelor
asupra c"eltuielilor care indeplinesc
cumulatie urmatoarele conditii#
&! sunt inregistrate dupa data
de & ianuarie 144.7
1! sunt neincasate intr*o
perioada ce depaseste 1>4
zile de la data scadentei7
C! nu sunt garantate de alta
persoana
.! sunt datorate de o persoana
afiliata contribuabilului
0! au fost incluse in eniturile
impozabile ale
contribuabilului
Rezulta un proizion deductibil
fiscal de 04 lei
0! Rezere legale %profit contabil*enituri
neimpozabile 6c"eltuieli cu impozit
pe profit)+0(, dar nu mai mult de
14( din capital social
%C!10C*'44610)+005 &C.
14(+0445 &44
Rezera deductibila5 &44
'! C"eltuieli priind dobanzile Conform art! 1C, alin ., dobanzile in
legatura cu imprumuturile obtinute
de la IG9 nu au deductibilitate
limitata
C"eltuieli cu dobanda
deductibila5 ,4
>! C"eltuieli cu amortizarea Sunt deductibile la nielul
amortizarii fiscale
Amortizare fiscala5 F4