Sunteți pe pagina 1din 65

1. Ce este spatiul georgrafic?

Spatiul geografic este un spatiu particular, de mare compexitate si dinamism, in care se realizeaza
functioa cea mai semnificativa si originala a Terrei si anume, functia biotica, sub toate formele si
treptele ei de evolutie.
In cercetarile geografice actuale se utilizeaza frecvent notiunea de spatiu geografic ca o categorie
operationala fundamentala cuantificabila care inglobeaza intreg ansamblul de componente si de relatii
intre componentele geografice ale unui teritoriu, indiferent de marimea sa. Intr-un mod foarte
simplificat, spatiul geografic ar putea fi redus la un spatiu multidimensional, cu un numar mai mare
sau mai mic de componente si o serie de relatii stabilite intre acestea, caruia i se poate asocia o
structura algebrica sau un graf.
Spatiul geografic poate fi considerat un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate si care, la
anumite niveluri, se ordoneaza in sisteme. Spatiile specializate sunt fie spatii naturale, fie spatii sociale
sau economice.
Spatiile de munca sunt spatiile organizate pentru si prin activitati de productie.
Activitatile industriale utilizeaza mai putin spatiu, dar organizeaza o retea spatiala foarte
complexa. In afara de acapararea cladirilor, a ariilor de stocare si a cailor de acces, care formeaza
spatiul de productie, uzina organizeaza in jurul ei spatii financiare si comericale, de aprovizionare si
de comanda, un bazin de forta de munca.
Activitatile tertiare au drept particularitate necesitatea fluxurilor de bunuri si de persoane care pot
fi atat distribuitori, cat si consumatori ai bunurilor si serviciilor.
Activitatile social-culturale, creeaza grupe specializate si organizeaza spatii specializate! biserici,
organizatii sportive, asociatii culturale etc.
Aceste forme de adaptare exrpima relatia societatii cu natura, in cadrul activitatilor economico-
sociale, generand diferentieri spatiale, diferite tipuri de organizare a spatiului.
Spatiul geografic se imparte in! spatiu geografic natural si spatiu geografic antropizat"umanizat.
#upa criteriul extensiunii avem! spatii continentale, nationale, regionale, locale
#upa criteriul tipurilor majore de relief! spatiul muntos, spatiul deluros, spatiul de campie, spatiul
deltaic.
#upa criteriul functional! spatii industriale, agricole, turistice, verzi productive si recreative,
rezidentiale, comerciale.
2. Planul de amenajare teritoriala
$lanul de amenajare teritoriala se elaboreaza in conformitate cu prevederile legale, In cuprinsul
acestuia se abordeaza urmatoarele probleme!
%.&. 'adrul natural principalele trepte de relief, conditiile geote(nicem clima, reteaua
(idrografica, resursele solului si subsolului, terenurile degradatame
&
%.%. $otentialul economic potential agricol si silvic, activitatea industriala, structura terenurilor
agricole si silvice etc
%.). $opulatia si reteaua de localitati volumul si structura potentialului uman, resursele de
munca, aspecte sociale etc
%.*. Infrastructura te(nico-edilitara caile de comunicatii si transport, gospodarirea complexa a
pelor, ec(iparea energetica, telecomunicatiile+
%.,. 'onservarea, protectia si reabilitarea mediului identificarea surselor de poluare.
-iecare capitol va cuprinde atat parti scrise cat si parti desenate, constituindu-se intr-un document
de amenajare teritoriala. -icare capitol va cuprinde referiri la! situatia existenta, disfunctionalitatile in
domeniile enumerate+ prioritatile ce rezulta din analiza disfuntionalitatilor+ propuneri.
Tipuri de amenajare teritoriala!
a. plan de amenajare teritoriala national sitetizeaza probleme generale si sectoriale de
interes national /$AT0.
b. plan de amenajare teritoriala judetean instrument de coordonare a amenajarii la nivelul
fiecarui judet
c. plan de amenajare teritoriala zonal se racordeaza la strategiile nationale de amenajare a
teritoriului
d. plan de amenajare teritoriala interorasenesc si intercomunal pentru teritorii in cadrul
carora exista relatii intense intre localitatile urbane sau comune, generate de cooperari.
e. $lan de amenajare teritoriala orasenesc, comunal reprezinta optiunile si propunerile
locale vizand amenajarea.
$AT0 cuprinde!
- valorificarea resurselor naturale /sol, subsol.
- armonizarea dezvoltarii asezarilor umane
- conservarea protectia si amenajarea mediului si valorificarea mediului natural si construit
Sectiunile $AT0 sunt!
- reteaua de cai de comunicatie terestre, navale, aeriene
- asigurarea apei pentru consumul populatiei
- zonele protejate, naturale si constituite
- reteaua de localitai
3. Dezvoltare durabila si amenajarea teritoriului
#ezvoltarea durabila aduce nu atat o sc(imbare a patrimoniului teoretic si a metodologiilor de
abirdare a problemelor dezvoltarii teritoriului, cat o restructurare a ierar(iei valorice si a parametrilor
dezvoltarii functionali, o reevaluare a prioritatilor si a ponderii unor procese si fenomene, mai pe scurt
o deplasare de accent.
%
1odificarea de accent pe care o propune conceptul dezvoltarii durabile rezulta din insusi modul in
care este privit mediul ca valoare, respectiv, ca rezultanta a trei valori!
- estetica
- ecologica
- economica in sensul unei valori care nu este determinata pe piata
#ezvoltarea durabila acroda o deosebita atentie gestionarii teritoriului, considerat, in ansamblu, ca
un sistem complex de mediu, plecand de la o evaluare a acestuia. $rincipalele implicatii ale
conceptului de dezvoltare durabila asupra amenajarii teritoriului pot si rezumate astfel!
- o noua optica de integrare a problemelor mediului natural in obiectivele diferitelor niveluri de
planificare
- globalitate si interdependenta, respectv o abordare sistemica a problemelor mediului natural si
antropizat
- accentuarea caracterului de continuitate a procesului de evaluare si abordarea analitica si
anticipativa adecvata a manifestarilor specifice ale mediului natural antropizat
- abordarea interdisciplinara si consultarea publiclui, derivate din modul de valorificare al
mediului
In conceptul de dezvoltare durabila, un element fundamental este adoptarea unei strategii generale
a dezvoltarii, ce coreleaza si integreaza de la bun inceput probleme mediului natural si ale evolutiei
asezarilor umane.
#in perspectiva dezvoltarii durabile, amenajarea teritoriului poate fi definica ca o interventie ce
urmareste punerea de acord a nevoilor umane, individuale si sociale, cu resursele si potentialul real al
mediului natural si construit, de pe o parte si cu nivelul pe(nologic si resursele financiare, pe de alta
parte, in conditiile protejarii si conservarii patrimoniului existent.
Amenajarea teritoriului se transforma intr-o stiinta a planificarii dezvoltarii nu doar a teritoriului,
ci a intregii vieti economico-sociale. 2rice decizie de dezvoltare se rasfrange nu numai asupra
spatiului fizic, ci si asupra factorilor social-economici, a vietii in ansamblul ei.
4. Forme de organizare administrativteritoriale ale spa!iului geografic rom"nesc
$rima organizare politico-administrativa de tipul regiunilor istorico-geografice a fost
infaptuita dupa un deceniu de la cucerirea #aciei, cand din ratiuni politice, aceasta a fost impartita in
#acia Superioara si #acia Inferioara.
-orma de organizare specifica a populatiei bastinase, in secolele care au urmat retragerii aureliene a
fost obstea sateasca.
Alaturi de obseta sateasca Tarile au reprezentat in decursul timpului zone de intensa concentrare
umana cu o desime mare a asezarilor si cu o pronuntata omogenitate etnica. 'ele mai multe ajungeau
la 3-&44445m
%
insumand &44-&%4 de sate.
)
6a inceputul secolului I7 se contureaza primele formatiuni statale romanesti cnezatele si
voievodatele, fapt dovedit de numeroase documente istorice.
-ormatiunile prestatale de la sud de 'arpati sunt organizate, la sfarsitul secolului al 7III-lea si
inceputul celui de-al 7I8-lea , de catre voievozii de Arges, intr-o singura unitate administrativ
teritoriala Tara 9omaneasca. In estul 'arpatiolor, s-a consolidat in &),: statul feudal 1oldova
sunt conducerea lui ;ogdan I.
9egiunile ca unitati administrativ-teritoriale intermediare intre stat si judete, cu caracter
facultativ au fost adoptate in &:%:. 'ele sapte regiuni /;ucuresti, 'luj, Timis, 'raiova, '(isinau, Iasi
si 'ernauti. au fost inlocuite in &:)3 de tinuturi care cuprindeau fiecare *-&4 judete.
#in &:,4, teritoriul romanesc a fost organizat pe raioane si regiuni. %3 de regiuni si &<< de
raioane asigurau cadrul prielnic unitatii teritoriale operative in perioada respectiva.
In &:=3, teritoriul 9omaniei a fost impartit in ): de judete cu %)= de orase si %<4= comune.
>udetele au fost concepute ca o treapta administrativa intermediara intre conducerea de stat si organele
puterii locale, ca veriga de legatura.
In anul &:3& prin reorganizarea judetelor Ilfov si Ialomita, au fost infiintate judetele 'alarasi
si ?iurgiu cat si Sectorul Agricol Ilfov ce a apartinut de ;ucuresti. In &::=, Ilfov devinde judet, in
prezent numarul lor fiind de *&.
2rasele municipii constituie in general cele mai mari unitati teritoriale urbane, cu o baza
economica, social-politica si cultural-stiintiica mult mai dezvoltata decat celelalte orase de pe teritoriul
tarii, functionarea si organizarea lor fiin subordonata conducerii judetelor cu exceptia ;ucurestiului,
organizat pe sectoare, cu rang de judet.
2rasele resedinta de judet coordoneaza prin orasele lor administrative si politice, intreaga
activitate de pe teritoriul judetelor respective.
'omunele reprezeinta unitati administrativ-teritoriale care cuprind populatia rurala unita prin
comunitatea de interese si traditii si sunt alcatuite din unul sau mai multe sate.
2rasele si resedintele de comuna, care datorita conditiilor climatice, (idrologice, sau pozitiei
geografice, prezinta importanta pentru ocrotirea sanatatii si asigurarea odi(nei locuitorilor sunt
organizate ca statiuni balneo-climaterice
#. $esursele naturale
1ediul geografic determina conditiile naturale in care omul isi desfasoara intreaga activitate, dar
si resursele de care a re nevoie societatea. 'onceptul de resursa a fost definit de numerosi specialisti
din domeniul economiei, geografiei, istoriei si ecologiei ceea ce a imprimat o nuantare a semnificatiei
*
de baza astfel prin resursa naturala se inteleg acele elemente ale naturii care sunt folosite pentru
satisfacerea necesitatilor materiale si spirituale ale omului.
Structura si varietatea resurselor folosite in economie s-a modificat esential pe parcursul secolelor.
Astfel, de la piatra sau lemn, fructe si animale salbatice, din perioada preistorica, societatea a trecut,
odata cu dezvoltarea rapida a te(nicii si te(nologiilor, la metale, combustibili minerali transformati sau
nu in energie electrica si apoi la cea mai productiva resursa cea informationala.
In ansamblu, resursele naturale si conditiile naturale reprezinta factorul natural, care, alaturi de
factorul demografic si de nivelul de dezvoltare al instrumentelor de lucru, influenteaza nivelul de
dezvoltare economica al unei tari. Astfel calitatea resurselor si gradul de accesibilitate a lor
influenteaza direct productivitatea muncii in toate ramurile de activitate.
@tilizarea resurselor naturale ridica doua probleme importante!
- necesitatea identificarii celor mai eficiente cai de utilizare si a posibilitatilor de sustituire a
resurselor epuizabile+
- diminuarea dezec(ilibrelor de mediu determinate de exploatarea, conditionarea, prelucrarea si
utilizarea resurselor si respectiv a materialelor"energiei obtinute.
#upa criteriul locului in spatiu in care se afla resursa, exista resurse provenite din!
- atmosfera /dioxid de carbon, oxigen, azot, energie eoliana, solara.
- (idrosfera /apa, minerale dizolvate.
- litosfera /minerale, combustibili fosili.
- biosfera / resurse genetice, biomasa, potential turistic.
#upa criteriul modului de utilizare in faza de prelucrare, resursele pot fi cele care!
- devin materii prime pentru sectorul secundar al economiei+
- sunt sau produc energie /combustibili, minereurile radioactive, forta vantului si a apei, energia
solara.
- sunt informationale, produse de stiinta si te(nica+
$entru activitatea economica conteaza, in mod deosebit, clasificarea resurselor dupa criteriul
gradului de cunoastere. #in acest punct de vedere, avem urmatoarele grupe de resurse!
- indentificate si exploatabile /rezerve. in conditii economice cu ajutorul te(nologiilor actuale+
- cunoscute, dar a caror exploatare nu este economica in conditii economice cu ajutorul
te(nologiilor actuale
- presupuse exploatabile
#e asemenea, intereseaza criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de refacere a
resursei, functie de care pot fi delimitate resurse!
- inepuizabile energia solara si cele legate de aceasta
- epuizabile, care pot fi neregenerabile sau regenerabile
%. &uportul ecologic al $omaniei
,
'. Dimensiunea regionala a dezvoltarii
In elaborarea strategiilor de dezvoltare regionala se tine cont de o serie de principii, care
creeaza cadrul global al desfasurarii activitatilor in teritoriu. 6a acest nivel de generalizare,
dezvoltarea regionala va tine seama de unitatea teritoriului national, de descentralizare,
competenta si concurenta.
Principiul unitatii teritoriului national!
#in aceasta perspectiva, in elaborarea strategiilor de dezvoltare regionala se au in vedere doua
aspecte majore!
'aracterul global si nediscriminatoriu
$rincipiul constitutional
Principiul descentralizarii
Aste sustinut de argumente care tin de necesitatea unei organizari pe principii democratice a
societatii, de imposibilitate te(nica a unei centralizari absolute, dar si de teorema descentralizarii!
oferta descentralizata a unui serviciu public poate fi mai eficienta decat oferta centralizata, in
masura in care se bazeaza pe o mai buna apropiere de preferintele consumatorilor si tine seama de
deosebirile locale.
In practica acest principiu poate fi infaptuit prin descentralizarea teritoriala si cea functionala.
Principiul competentei
$otrivit acestui principiu, colectivitatilor locale li se aplica o clauza generala de competenta,
care recunoaste organelor deliberative si executive ale acestora puterea de a-si administra, ele
insele, propriile afaceri locale.
Principiul concurentei
Implicatiile acestui principiu asupra elaborarii strategiilor de dezvoltare regionala se
manifesta, in special, in sensul limitarii sferei masurilor de politica regionala la cele compatibile
cu mecanismele pietei, determinand, de asemenea, modul de partajare a competentelor intre
agentii economici implicati in procesul de orientare si sustinere a programelor de dezvoltare.
(. Carta )uropeana a amenajarii teritoriului si dezvoltarea regionala
0otiunea centrala la care 'arta face referire este amenajarea teritoriului, definita ca expresie
spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice. Amenajarea teritoriului este conceputa,
totodata, ca disciplina siintifica, o te(nica administrativa si o politica elaborata ca o apropiere
=
interdisciplinara si globala, care are drept scop o dezvoltare ec(ilibrata a regiunilor si o organizare
fizica a spatiului conform unei conceptii directoare.
Caracteristici ale amenajarii teritoriului!
- este democratica
- este globala
- este functionala
- este prospectiva
2biectivele fundamentale ale strategiilor regionale sunt!
a. reducerea dezec(ilibrelor teritoriale indezirabile prin dezvoltarea regiunilor care
prezinta o anumita intarziere si controlul cresterii in regiunile care cunosc o
evolutie prea rapida+
b. ameliorarea calitatii vietii prin imbunatatirea cadrului de viata cotidian+
c. utilizarea rationala a teritoriului prin dezvoltarea ec(ilibrata a centrelor urbane si
rurale, prin localizarea complexelor indurstiale si a elementelor de infrastructura+
In regiunile rurale se considera ca este necesar sa fie create conditii de viata acceptabile,
comparabile cu cele din zonele urbane, tinandu-se totodata seama de functiunile lor particulare, mai
ales cele de conservare si amenajare a peisajului
Bonele urbane ridica probleme in legatura cu dezvoltarea exploziva si poluarea, ocuparea
spatiului, reteaua stradala si transportul in comun, serviciile publice, protejarea si punerea in valoare a
patrimoniului ar(itectural si cultural-istoric+
In zonele de frontiera trebuie promovate proceduri de cooperare privind utilizarea in comun a
elementelor de infrastructura si initiate consultari in vederea evitarii oricarui proiect care ar putea avea
consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine.
In zonele regiunilor de munte principalele obiective ar trebui sa vizeze conservarea mediului
natural si a cadrului ecologic, economic, social si cultural, dezvoltarea turismului
$entru regiunile de coasta si insule principalele probleme se refera la dezvoltarea ec(ilibrata si
urbanizarea coordonata, dezvoltarea transportului maritim, a turismului si a infrastructurii, protectia
mediului.
*. Dezec+ilibre in economia $omaniei
Ac(ilibrul economic general exprima acea stare spre care tinde piata nationala in ansamblul
sau caracterizata ptintr-o concordanta relativa a cererii si ofertei agregate, decalajele dintre fortele
pietei nedepasind anumite limite considerate normale, nesemnificative pentru producerea de
dificultati, de dezec(ilibre.
Ac(ilibrul economic se manifesta sub o multitudine de forme care se clasifica dupa anumite
criterii!
<
#upa modul de manifestare in timp
Ac(ilibrul economic dinamic
Ac(ilibrul microeconomic
Ac(ilibrul mezoeconomic
Ac(ilibrul macroeconomic
AxistC Di dezec(ilibre En economie ce se concretizeazC EndisfunctionalitCti, En mari decalaje
Entre cerere Di ofertC pe diferitele piete, En dereglCri En functionarea economiei, En crize
economice,Domaj, inflatie etc. Asemenea decalaje nu constituie o stare normalC Enevolutia economiei,
ele fiind legate de limitele resurselor, de insuficienta cunoaDtere a relatiilor de piatC, de rCmFneri En
urmC En ceea ce priveDte progresul te(nologic, de lipsa unor reactii rapide Di eficiente din partea unor
agenti economici, ca Di de unele greDeli de politicC economicC generalC pe termen lung etc.Gn
continuare, prezentCm principalele forme de dezec(ilibru!
a,)-cesul de ofert. pe piata bunurilor /i pe piata muncii
$e piata bunurilor economice, starea de dezec(ilibru este cunoscutC subdenumirea de presiune,
deoarece cantitatea acestora depCDeDte cerereaexistentC. Gn consecintC, cumpCrCtorii au posibilitatea de
a alege, iar producCtorii-ofertanti se confruntC cu dificultCti En vFnzarea mCrfurilor,fiind totodatC stimulati En
directia restructurCrii productiei Di creDterii calitCtii.$e piata muncii, excedentul de ofertC EnseamnC
Domaj, subuti-lizare a potentialului de fortC de muncC existent, repercusiuni asupranivelului de trai al
populatiei.
b,)-cesul de cerere pe piata bunurilor /i e-cesul de ofert.pe piata muncii
$e piata bunurilor se manifestC o cerere mai mare decFt oferta existentC, ceea ce duce la situatia
cunoscutC subdenumirea de absorbtie.
Gn acest caz, agentii economici producCtori nu au posibilitatea de a satisface Entreaga cerere! oferta de
mCrfuri nu tine pasul cu cererea la un bun sau altul, nefiind stimulat nici interesul pentru diversificarea
Di EmbunCtCtirea calitCtii produselor+ se accentueazC excedentul de fortC de muncC Di creDterea
Domajului.
c,)-cesul de cerere pe piata bunurilor economice0 pe piata muncii0 pe piata monetar..
2 asemenea stare de dezec(ilibru pune Enrelief neconcordante, dereglCri de profunzime, care tin de
structuri ale productiei Di ale economiei En ansamblul ei, de imposibilitatea de a absorbi pe termen lung
oferta de fortC de muncC, de a asigura o evolutie normalC a ofertei de bunuri economice Di de masC
monetarC.'a urmare, se accentueazC inflatia /inclusiv forma ei cea mai acutC,(iperinflatia., Domajul, se
deterioreazC condiHiile de viatC ale unei importante pCrti a populatiei.
11. 2one defavorizate in cadrul politicii regionale
#ezec(ilibre in dezvoltarea regionala a 9omaniei s-au manifestat inca dinainte de cel de-al doilea
razboi mondial, pe fondul unei dezvoltari economice globale reduse. Activitatea industriala era
3
cunoscuta in cateva zone, in functie de accesibilitatea la resursele minerale si energetice, traditie si
continuitate industriala, sau situate favorabil in raport cu principalele fluxuri de transport.
In perioada &::3-%44) au fost declarate )3 de zone defavorizate, ocupand o suprafata totala de
&=.3%:,,, 5m
%
si avand o populatie stabila de cca &.*=4.444 locuitori.
Se pot remarca doua categorii de zone defavorizate!
- zone defavorizate declarate in perioada &::3-&::: /%, de zone.
- zone defavorizate in perioada %444-%44) /&) zone.
#in prima categorie fac parte, in cea mai mare parte, zone miniere sau extractive care au fost
declarate cu statut de zone defavorizate la propunerea Agentiei 0ationale pentru #ezvoltarea si
Implementarea $rogramelor de 9econstructie a Bonelor 1iniere. Aste vorba despre zone geografice
izolate in care s-a dezvoltat industria miniera datorita specificului sau deosebit si care au capatat un
pronuntat caracter monoindustrial.
In aceste zone a fost antrenat un numar mare de persoane provenind de regula din localitati
adiacente sau aduse in mod special pentru realizarea obiectivelor de investitii si pentru productie din
alte zone ale tarii. Astfel, in cea mai mare parte a localitatilor miniere s-a ajuns la o dependenta a vietii
sociale exclusiv de activitatea miniera din zona.
Axemple! 8alea >iului, 1otru, 'omanesti, ;aia 1are, ;rad, Apuseni. 0ecesitatea restructurarii
acestei ramuri industriale s-a ipus in etapa de tranzitie catre economia de piata ca urmare a faptului ca
sectorul exploatarilor miniere era caracterizat de un numar mare de angajati, productivitate a muncii
redusa si costuri ridicate de productie.
1asurile adoptate dupa &::4 au determinat disponibilizari masive, generand probleme social
majore. Astfel, majoritatea zonelor minier si de extractie a petrolului au devenit eligibile pentru a
primi statutul de zone defavorizate.
#in cea de-a doua categorie fac parte zone afectate de procese de restructurare si concedieri
colective masive care au loc in sectoarele industriale care sustineau forta de munca existenta in aceste
zone. Aste vorba in cea mai mare parte, de orase mici, industrializate mai recent, unde structurile
industriale care au atras forta de munca din zona nu au fost suficient consolidate si nu au putut rezista
noului climat concurential. $rincipalele industrii pe care se bazau acestea au intrat in regres
determinand cresteri ale ratei somajului. 'ele mai relevante au fost Iunedoara, 'ugir, 'opsa 1ica,
Bimnicea, $ascani, 9oman.
6a nivel global, problemele economice si sociale cu care se confrunta zonele defavorizate pot si
sintetizate dupa cum urmeaza!
- dificultati in accesarea retelelor de transport
- retele de utilitati urbane insuficiente
- existenta unui proces puternic de disponibilizari industriale
- specializari mono-industriale
- posibilitati reduse de diversificare industriala
:
- capacitate redusa de adaptare la cerintele concurentiale
- cerinta ridicata de calificare a populatiei in diferite meserii
- ec(ilibreu socio-cultural destabilizat in zonele miniere ca urmare a efectelor multiple ale
poluarii aerului, apei, solului, vegetatiei+
- resurselor de subsol in scadere si inca ineficient exploatate in orasele miniere care au intrat in
declin economic accentuat
11. Clasificarea spa iului rural 3pag. 113114,
'arta verde a dezvoltCrii rurale En 9omFnia a EmpCr it spa iile rurale En trei categorii!
2one 4n care predomin. factorii favorizan i ai dezvolt.rii.
2one 4n care predomin. factorii restrictive ai dezvolt.rii.
2one zone cu condi ii medii.
#in punct de vedere structural, spa iul urban se diferen izC prin prisma economic i
socialC En!
a. &pa iu rural periurban 5 se circumscribe marilor centr industrial-urbane, mCrimea lui
fiind determinatC de puterea economic, demograficC i administrativC a polilor respective.
Gn accest tip de spa iu se manifestC atFt activitC ile specific urbane, cFt i cele rurale.
9uralul autentic este din ce En ce mai absent, popula ia este eterogenC, mul i practicC
navetismul, economia este bine dezvoltatC i deiversificatC.
b. &pa iul rural intermediare sau spa iul agricol 5 reprezintC zona agrarC a spa iului
rural, cu exploata iile de tipul fermelor privat-familiale, asociative sau societate.
Agricultura este intensivC, fiind adesea stric specialiazatC, dar i extensivC.
c. &pa iul rural periferic. Aste numit periferic nu din punct de vedere al teritoriului, ci, En
primul rFnd, din perspectivC economicC i socialC. Acesta reprezintC acea parte a spa iului
rural care se aflC la periferia economic-productivC a spa iului agricol li silvic, i este
consideratC o zonC defavorizatC social a sistemului agrar.
Gn func ie de capacitatea spa iilor rurale de a se integra En economia na ionalC, 2.A.'.#.
face urmCtoare clasificare!
&4
&pa ii rurale integrate economic sunt cele aituate En apropierea centrelor industrial-urbane
dezvoltate i caracterizate prin cre terea numericC a popula iei, existen a locurilor de muncC,
infrastructurC mai dezvoltatC.
&pa ii rurale 4ndep.rtate sunt cele care se aflC relativ departe de marile ora e, dar au acces
la cCile de comunic ii. Ale depend En mare mCsurC de agriculturC i de industria de prelucrare
a produselor agricole.
&pa ii rurale 4ndep.rtate au o densitate scCzutC a popula iei, o structurC demograficC
nefavorabilC, venituri mici i dependen C de agriculturC. #e asemenea, au infrastructura slab
dezvoltatC, condi ii naturale nefavorabile, posibilitC i reduse de dezvoltare.
12.6sezarea rurala 5componenta principal a sp rural 3sat112113,un sat la alegere
?ruparea populaJiei este un fenomen specific fiinJei omeneDti, izvorFt din sentimentul de
siguranJC. 9eJeaua aDezCrilor rurale, precum Di locuinJele Di amenajCrile sezoniere sau temporare,
reprezintC un element stadial En evoluJia (abitatului romFnesc, de la formele cele mai simple, ar(aice,
pFnC la aDezCrile zilelor noastre, puternic diferenJiate ca mCrime demograficC, funcJie economicC Di
grad de modernizare.
Satul romFnesc este o verigC dintr-un lanJ care vine din urmC Di se va desfCDura Enainte...a
constituit Di constituie EncC elementul de bazC al peisajului geografic Di al spaJiului rural, care se
impune prin!
-numCr Di densitate+
-modul relativ uniform de distribuJie En teritoriu, Encepe cu sectoarele cele mai joase ale #eltei
#unCrii Di pFnC En zona montanC+
-morfostructura deosebit de variatC, corelatC cu gradul de fragmentare a reliefului, tipul de resurse+
-presiunea crescFndC asipra componentelor fizico-geografice ale spaJiului geografic etc.
Satul reprezintC rezultatul unui proces constant Di foarte Endelungat de umanizare a teritoriului,
proiecJia En spaJiu a modelui En care populaJia auto(tonC, geto-dacC, daco-romanC Di romFneascC, a
reuDit sC se adapteze condiJiilor naturale Di modelui de utilizare a resurselor solului Di subsolului, En
baza unor relaJii economice D social-istorice determinante.
13.7ip. 8enerice de sate si forme de organizare sociala
&&
$rimele asezari rurale sunt satele daco-romane, cunoscute sub denumirea de pagi si vici, cu o
populatie ce practica agricultura, iar uneori mineritul. I. I. Sta(l apreciaza ca vec(ile sate romanesti,
din evul mediu timpuriu, erau sate devlmae ale obtii rneti, care s-au transformat ulterior En sate
rzeti specifice 1oldovei Di sate moneneti En Kara 9omFneascC, ambele sate de JCrani liberi.
AxistC douC topice de mare rCspFndite En lumea satelor, Di anume! seliti /siliti sau sliti. Di slobozii,
marc(eazC o etapC de mari framFntCri En evoluJia aDezCrilor rurale din 9omFnia.
LSilitile sunt menJionate En documente cu doua EnJelesuri! fie de vatrC de sat pCrCsit, refCcut
pe aceeaDi vatrC+ fie de loc cu grCdini Di mici ogoare En jurul satului/ mai rar..
LSloboziile apar EncC din secolul 78, cu o accenturae a fenomenului En secolele urmCtoare, Di
reprezintC sate noi, create de mCnCstiri Di nobili, din locuitori MadunaDi de prin alte locuri, care
beneficiazC de unele libertCJi, fiind slobozi de bir Di de taxe o anumitC perioadC de timp.
NSatele roite. 9oirea este un fenomen popular spontan, declanDat de creDterea populaJiei peste
limitele capacitCJii de absorbJie a vetrei satului Di efectuat En vederea cCutCrii de noi ogoare, pCDiuni
sau fFneJe- care genereazC noi sate En cadrul vec(ilor (otare de sat s-a bucurat de o atenJie deosebitC
En literatura sociologicC, istoricC Di geograficC.
'onsiderCm roire, numai acea miDcare spontanC de grupuri umane, de amploare mai mare sau
mai micC, care se limiteazC spaJial la (otarul satului matc ce alimenteazC plecCrile, fiind generatC,
aproape En exclusivitate, de nevoia de noi terenuri agricole Di declanDatC Entr-o anumitC fazC de
dezvoltare a satului matc, Di anume, cFnd creDterea densitCJii populaJiei En vec(ea vatrC Di
presiunea demo-economicC asupra terenului agricol existent depCDeDte nivelul de EntreJinere, devenind
iminentC necesitatea obJinerii unor noi suprafeJe agricole de cCtre anumite contingente de populaJie.
14. 7urismul rural si agroturismul 5studiu de caz 3132,
0umeroase zone rurale din 9omFnia dispun de valori naturale Di culturale care pot fi integrate
En turismul naJional Di c(iar internaJional. Au luat fiinJC organizaJii civice Di asociaJii profesionale
/AsociaJia 0aJionalC #e Turism 9ural Acologic Di 'ultural-A0T9A'+ -ederaJia de #ezvoltaree
1ontanC Di 9uralC--9#19 . care servesc la dezvolatrea turismului rural.
?radul relativ scCzut de confort al locuinJelor rurale, subdezvoltarea infrastructurii, lipsa de
cunoaDtere a limbiilor strCine din partea localnicilor Di posibilitCJile materiale reduse ale catCJenilor
JCrii frFneazC deocamdatC dezvolatrea mai rapidC Di mai intensivC a ofertei turismului rural.
Turismul rural si agroturismul au cunoscut un trend ascendent n perioada 1998-!!"#
$umrul pensiunilor a crescut de la %!!, n 1998, la "&!!, n !!"# 'ensiunile dispuneau, n anul
!!", de 8#!!! de locuri de cazare, comparativ cu "#((%, c)te e*istau n anul 1998#
&%
$ensiunile turistice Di agroturistice se regCsesc En %< de judeJe, acoperind toate regiunile de
dezvoltare+ o concentrare mai mare a pensiunilor este EntFlnitC En regiunile 'entru, 0ord-Ast Di 0ord-
8est.
1#.)cosistemul agricol 313%14#,
)cosistemul agricol 3spa!iul agricol, este o unitate funcJionalC a biosferei, cu structur
generat de criteriul unitii antropice a biomasei +urnizate, dependent energetic de sursele i
mecanismele naturale de +i*are i de trans+er.
$rincipalele funcJii Endeplinite de spaJiul agricol variazC!
-producerea de materii prime alimentare si de alimente necesare aprovizionCrii populaJiei+
-producerea de materii prime pentru industria prelucrCtoare+
-conservarea resurselor de sol, apC, florC Di faunC, dar Di a ec(ilibrului ecosistemelor+
-sporirea Di punerea En valoare a potenJialului turistic prin conservarea patrimoniului peisagistic
-armonizarea funcJiilor sociale Di culturale cu cea economicC.
&.-actori naturali
6, $elieful N 9eprezintC elementul de bazC a diferenJierii relaJiei! condiJii naturale-
utilizarea agricolC a spaJiului, caracterizat printr-o mare complexitate /munJi, dealuri, podiDuri, cFmpii,
lunci . proporJionalitate, simetrie, ceea ce conferC posibilitCJi multiple pentru dezvoltarea unei
agriculturi variate Di conturarea unor spaJii agricole specifice.
Altitudinea reliefului
2rientarea versanJilor
?radul de Enclinare/panta.N pFnC la &%
o
9, Clima N /variaJia de temperaturC, precipitaJi si mase de aer. 8arietatea condiJiilor
climatice prezente
Temperatura este un factor limitativ En rCspFndirea plantelor, fixFnd oarecum limitele
latitudinale Di altitudinale ale localizCrii acestora
6umina
$recipitaJiile
C, &olulN este acea spaJiului geografic care se constituie En substratul natural capabil sC
asigure dezvoltarea plantelor.
&)
%.-actorii economici, dezvoltarea agriculturii Di caracteristicile spaJiului agricol
:are un rol deosebit En dezvoltarea Di transformarea agriculturii.
Agricultura tradiJionalC
Agricultura socialistC
Agricultura de piaJC
Agricultura industrialC
Agricultura de tip 9evoluJie verde
Agricultura sCracC En resurse
Agricultura ecologicC /biologicC, organicC.
Agricultura biodinamicC
$ermacultura
).9olul factorilor juridici Di politici En conturarea Di structurarea spaJiului agricol
-actorii juridici
-actorii politici se regCsesc En politica economicC En general Di En politica agricolC En mod
special.
1%. &patiu agricol. Caracteristici si restructurare
GncC de la Enceputurile practicCrii agriculturii, cu circa &4.444 de ani En urmC, populatia
globului a fost permanent preocupatC de extinderea suprafeJelor agricole, migrFnd dintr-o vale En alta,
dintr-o depresiune En alta, de la un continent la altul En cautarea unor noi terenuri fertile. Au avut En
vedere creDterea suprafeJei agricole Di En principal a terenurilor cultivate /arabil, livezi vii. irigarea,
teresarea desJelenirea, despCdurirea, desecarea drenarea.
N,e+ririle au avut un rol esenJial En obJinerea de noi terenuri agricole, solicitate de evoluJia
ascendentC a populaJiei Di a necesarului de (ranC.
N,esecarea mlatinilor, a blilor i a unor supra+ee lacustre a permis Di ea sc(imbarea modului de
folosinJC a terenurilor, facilitFnd extinderea terenurilor agricole cu peste <4 mil. (a.
N-ealizarea polderelor, prin smulgerea terenurilor din posesia apelor marine, constituie o metodC
foarte vec(e de amenajare agricolC a JCrmurilor foarte joase, deDi necesitC investiJii mari.
N,eselenirea stepelor i preriilor a luat un avFnt deosebit En a doua jumCtate a sec 7I7 Entregindu-
se creDteri ale suprafeJei agricole cu peste %,,, mil. (a.
&*
1'.6menajarea teritoriala 3organizarea spatiului agricol14*,
2rganizarea spaJiului agricol presupune o folosire cFt mai raJionalC a terenurilor cu destinaJie
agricolC Di are En vedere introducerea En circuitul agricol a tuturor suprafeJelor neutilizate.
Amenajarea teritorialC se executC pe bazC de de studii Di proiecte la cererea proprietarului,
rezolvFnd urmCtoarele problemeO
- corelarea dezvoltCrii agriculturii din spaJiul analizat cu celelalte activitCJi economice Di sociale,
stabilind masuri pentru creDterea producJiei agricole+
-elaborarea de studii Di proiecte de organizare Di amenajare a exploataJiilor agricole+
-stabilirea reJelelor de drumuri agricole, ca o completare a reJelei de drumuri En general, integrate En
organizarea Di amenajarea de ansamblu a teritoriului, En scopul transportului producJiei Di a accesului
maDinilor agricole necesare procesului de producJie.
.mena/area teritoriului reprezint ansamblul aciunilor de pregtire a unui teritoriu, prin
e*ecutarea lucrrilor de ec0iparea, asanare, nivelare, de+riare etc#
'entru a-l +ace corespunztor unor destinaii i +unctiuni stabilite prin studiile de organizare a
teritoriului respectiv# 1ig 2#
1(. &tarea sistemelor de irigatii in $omania
3rigaiile reprezint mi/locul prin care se poate asigura optimul de umiditate pentru culturile
agricole#
L#upC metodele de udare folosite se disting mai multe tipuri de irigare!
3rigare prin inundare complet sau prin submersie, se aplicC numai En irigarea culturilor de
orez
3rigarea prin scurgere la supra+a, pe brazde sau +)ii, Enfiltrarea apei avFnd loc En tot timpul
scurgerii#
3rigarea prin aspersiune sau ploaie artificialC este avantajoasC pe terenurile cu relief neregulat
Di pe solurile nisipoase4
3rigarea prin udare subteran constC En introducerea apei in sol, la micC adFncime, cu
ajutorul conductelor subterane , Di este aplicabilC mai ales En cazul solurilor nisipoase sau cu
permeabilitate scCzutC.
&,
3rigaiile moderne se bazeazC fie pe crearea unor mari acumulCri de apC cu folosinJC multiplC,
fie pe utilizarea unor canale magistrale sau utilizarea apei En cCdere liberC En urmapompCrii la
EnClJime Di , mai nou, pe pomparea apei din stratele acvifere de adFncime.
1*. Dezvoltarea durabila a agriculturii 31%31%(,
Gn prezent agricultura se confruntC cu grave probleme de poluare, prezenJa unitCJilor industriale
gigant,ec(iparea acestora cu instalaJii Di ec(ipamente poluante au condus, pe suprafeJte Entinse, la
deteriorarea gravC a factorilor de mediu,a ec(ilibrului ecologic.
- Solul este poluat En special cu metale grele, fluor Di S2
%
pe o suprafaJC de :44.444 (a, din care
%44.444 (a sunt excesiv de poluate,solul devenind neproductiv.
- 2 poluare gravC este reprezentatC de rezidurile Di produsele petroliere /rezultate En urma
MagresCrii conductelor magistrale. ,care afecteazC peste ,4.444 (a+ exploatarea cCrbunelui la zi, care
numai la 9ovinari a distrus circa &,.444 (a+
- #eversara En rFuri a unor mari cantitCJi de substanJe c(imice toxice contribuie, de asmenea, la
poluarea solului prin folosirea apei din aceste reJele (idrografice la irigaJii.
#in pCcate, c(iar agricultura a devenit En ultimele decenii, agent al poluCrii propriului sCu mediu, din
victimC transformFndu-se En cauza a poluCrii, a deteiorCrii mediului/ fapt susJinut de datele furnizate
de sistemul naJional de monitpring al calitCJii solurilor din terenuriel arabile..
- Anual se pierd , prin eroziunea declanDatC de cele mai diverse activitCJi agricole, circa &,4
milioane tone de sol. -olosirea cu prioritate , a metodelor c(imice pentru distrugerea dCunCtorilor Di
buruienilor, sau pentru combatrerea unor boli au avut ca efect imediat poluarea c(micC a solului Di a
altor factori de mediu.
- IrigaJiile utilizate En zonele aflate sub influenJa climatului continental,de ariditate fCara de care
culturile agricole sunt evident periclitate, a avut EnsC Di efecte negative En unele pCrJi ale JCrii ,efecte
manifestate prin apariJia Di extinderea proceselor de salinizare sau de EmlCDtinare secundarC.
- -olosirea En mod neraJional a maDinilor agricole Di executarea necorespunzCtoare a unor
lucrCri agricole au condus, En timp, la tasarea solurilor, distrugerea texturii acestora pe suprafeJe relativ
mari.
- M Industrializarea agriculturii, prin infiinJarea unor complexe foarte mari de creDtere a
porcinelor sau taurinelor a provocat Di ea mari pagube mediului Di c(iar agriculturii.
'onceptul de agriculturC durabilC este relativ recent Di a cCpCtat o circulaJie la scarC plenarC prin tema
centralC a dezbaterilor 'ongresului al 77I-lea al AsociaJiei InternaJionale a AconomiDtilor Agrarieni
de la To5io din &::*.
Agricultura durabilC iDi are fundamentarea En conceptul de bioeconomie care ia En considerare atFt
voinJa realC a fenomenului socio-economic,sc(imbCrile calitative,cFt Di factorii naturali ai evoluJiei
resurselor Di problema mediului EnconjurCtor.
&=
-ormarea unei agriculturi durabile este un proces de lungC duratC,cCruia Ei trebuie puse bazele En
prezent ,Entr-o viziune de perspectivC,JinFnd cont de contradicJiile existente Entre necesitCJi Di resursele
de capital, dintre preJurile la consumator Di producCtor etc.
9elizarea unei agriculturi durabile En 9omania trebuie sa porneascC de la !
'reDterea dimeniunii proprietCJii Di fomarea exploataJiilor JCrCneDti mijlocii prin! cumpCrare de
pCmFnt, arendarea terenurilor agricole de cCtre posesorii de terenuri neagricultori sau de proprietarii
vFrstnici.
-ormarea unei agriculturi competitive, care sC creeze un surplus economic necesar propriei
dezvoltCri
#ezvoltarea unei agriculturi ecologice, prin stabilirea unor norme foarte stricte privind
utilizarea substanJelor c(imice, a EngrCDCmintelor poluante etc Di adoptarea de stimulente, prin preJ,
pentru produsele nepoluate.
Gn opJiunile pentru dezvoltarea agriculturii se confruntC,En prezent,doua concepJii diferite privi nnd
tipul de progres te(nic En agriculturC !
Conceptul agriculturii intensive0 de tip industrial, care a dus, En scurt timp /apelFnd la
mecanizare, c(imizare Di geneticC. la creDterea spectaculoasC a producJiei, En paralel EnsC cu scCderea
calitCJii produselor Di accentuarea poluCrii mediului
Conceptul agriculturii ; biologice< sau ;organice , care pune En centrul preocupCrilor sale
practicarea unei agriculturi pure , sporirea factorului bilogic / prin ultizarea bioingineriei Di
biote(nologiilor. En creDtereaproducJiei animale Di vegetale.
Gn Jara noastrC ,experienJa agiculturii tradiJionale Di a celei intemsive, de tip industriaD, rCmFne un bun
caDtigat care, cu anumite corectCri,ar putea fi folosite En agricultua viitorului-agricultura durabilC.
Agricultura durabilC, de tip ecologic, va trebui sC se concretizeze prin!
'reDterea fertiliCJii solului prin aplicarea unor asolamenete ec(ilibrate,dar Di prin folosirea
fertilizanJilor organici din circuitul Enc(is al propriei exploataJii agricole
@tilizarea de culturi sCritoare, prin fixarea azotului Di evitarea eroziunii
#iversificarea producJiei, care asigurC stabilizarea veniturilor,eliminC riscurile majore
determinate de evoluJia raportului cerere-ofertC sau cCdere puternicC a preJurilor la anumite produse.
Adoptarea creDterii Di ameliorCrii animalelor la condiJiile locale, conform nevoilor diversitCJii
speciilor, favorizFnd soiurile de plante Di rasele de animale adecvate din punctul de vedere al
rezistenJei la boli Di dCunCtori
$romovarea utilizCrii durabile-tipurile de utilizarea a terenului promovate En acest sens sunt
foarte variate, fiind reprezentate prin! agriculturC extensivC, recoltarea produselor neforestiere, culturi
organice, silviculturC durabilC, ecoturism, pepiniere etc.
&<
21. &patiul verde 5caracteristici
1icile oaze de verdeaJC din MdeDerturile de pietre ale peisajelor urbane M sau din incinta staJiunilor
balneoclimaterice Di climaterice, pCdurile-parc Di pCdurile de agrement din vecinCtatea marilor
aglomerCri urbane, pCdurile din zonele montane, deluroase sa ude podiD etc., cu o diversitate
impresionantC de funcJii, rezervaJiile floristice constituie, toate la un loc spa!iul verde.
5ubsistem +undamental al spaiului geogra+ic , al cCrui specific este dat de prezenJa vegetaJie, spaJiul
verde realizeazC-En timp Di spaJiu-un ec(ilibru biologic deosebit de complex Di cuprinzCtor, fCrC de
care integritatea biosferei nu ar putea exista.
SpaJiul verde prezent En intravilanul aDezCrilor valorificC potenJialul biologic Di estetic al vegetaJiei,
reducFnd agresiunea mediului urban asupra populaJiei. $rin elementele sale componente Di
caracteristicile acestora , poate epura mediul de factori nocivi / fum, pulberi, gaze, petrol . Di modificC
parametrii unor factori climatici, asigurC un regim (idrologic ec(ilibrat, protejFnd En mod evident
resursele de apC subteranC,fondul de ape minerale, protejeazC domeniul versanJilor de efectele nedorite
ale proceselor geomorfologice, influenJeazC profund pozitiv asupra stCrii generale a organismului
uman. Sunt doar cFteva considerente care ne obligC sC EnvCJCm cum sC folosim, sC preJuim Di sC
perpetuCm aceastC componentC verde a spaJiului geografic.
'aracterizFndu-se prin suprafeJe, amplasCri En teritoriul naJional, amenajCri Di folosinJe diferite,
spaJiile verzi se grupeazC En !
- SpaJiul forestier /pCdurea.
- SpaJiul verde intraurban /intravilan.
- SpaJiul verde de agrement Di recreare periurban.
21. Padureacomponent. de baza a spa!iului verde 31'1,
$Cdurea ocupC un loc deosebit de important En asiguarea resurselor Di condiJiilor necesare vieJii, En
conturarea unor peisaje cu o valoare esteticC remarcabilC. Aa reprezintC ecosistemul En care arborii
formeazC comunitatea dominantC.
2rganizarea naturalC a pCdurilor se bazeazC pe informaJia genticC, pe posibilitCJile de
modelare a acesteia, care se exprimC apoi sub forma unor subsisteme bine adaptate condiJiilor
naturale date. 8arietatea condiJiilor diferC Cn ceea ce priveDte comunitatea vie, organizarea En
latitudine Di altitudine a spaJiului forestier.
$rezenJa pCdurilor este dependentC, En primul rFnd, de factorii climatici,respectiv de relaJia dintre
regimul termic Di regimul precipitaJiilor, diferitele tipuri de pCduri corelFndu-se cu caracteristicile
parametrilor climatici.
#in punct de vedere termic,rCspFndirea speciilor forestiere depinde de realizarea
temperaturilor medii zilnice mai mari de &4
P
' , timp de cel puJin =4 de zile pe an.
'onform calsificCrii lui 6arouse /&::=. se deosebesc Dase mari formaJii forestiere!
&3
- pCdurea borealC
- pCdurea temperatC de foioase Di rCDinoase
- vegetaJie mediteraneeanC
- savanC EmpCduritC
- pCdure ecuatorialC
- pCdure tropicalC musonicC.
Se observC importanJa factorilor climatici En dieferenJierea tipologicC, care se suprapune,En fapt, cu
zonele climatice.
P.durile interopicale
$roblematica acestor pCduri are un caracter global deoarace, prin suprafaJa ocupatC /peste ,4Q din
totalul suprafeJelor EmpCdurite. Di prin serviciile asigurate,constituie un element determinant En
menJinerea ec(ilibrului ecologic global,dar impactul activitCJilor antropice se materializeazC, En
ultimile decenii, En distrugeri uriaDe ale formaJiunilor forestiere de aici.
'onform clasificCrii acceptate de -A2, En Rona tropicalC sunt prezente!
P.durile permanent verzi0 ecuatoriale , a cCror repartiJie urmCreDte climatul ecuatorial,
extinzFndu-se acolo unde este asiguratC o cantitate de cel puJin &,44 mm anual, iar temperatura medie
anuala depCDesDte %4
P
'. Se caracterizeazC printr-o mare varietate a speciilor ! En bazinul Amazonului
s-au identificat %,44 de specii de arbori, iar En insulele >aSa numCrul acestora depCDeDte )444.
Se remarcC prezenJa unor esenJe lemnoase cu utilitate economicC deosebitC /tec5,ma(on,abanos,
santal, eucalipt etc., exploatarea acestora fiind EnsC greoaie, datoritC diversitCJii biocenozei Di densitCJii
mici,de numai &-, arbori la (a.
P.durile cu frunze c.z.toare0 care pot fi umede sau uscate /localizate de-a lungul curusrilor
de apC sau pe fundul vCilor umede, dispersate En arealul vast al savanelor tropicale Di En zona de trecere
de la pCdurile umede cu frunze cCzCtoare..
$rima categorie ocupC suprafeJe Entinse En Asia/India, T(ailanda,6aos ., fiind mai puJin reprezentatC En
Africa /'ongo, Angola Di Sudan. Di En America /1exic, $anama,8enezuela, sudul ;raziliei., En timp
ce pCdurile uscate s-au format pe arii extinse la periferia precedentelor.
$e lFngC cele douC ecosisteme naturale, En zona dintre cele douC tropice existC Di suprafeJe importante
acoperite cu pCduri rezultate din plantaJii, Cn care predominC specii indigene de esenJe valoroase sau
specii exotice cu creDtere rapidC /eucalipt, pini, etc..
P.durile temperate
'aracteristicile acestei zone climatice sunt pCdurile de foioase adaptate regimului termic sezonier prin
pierderea frunziDului pe durata sezonului rece. Sunt mai bine reprezentate En emisfera nordicC , la
latitudini de *4-,,
P
' . $rincipalele caracteristici ale climatului sunt! alternanJa dintre sezonul rece Di
&:
sezonul cald, cu o medie anualC cuprinsC Entre <
P
Di &4
P
Di o amplitudine anualC de %*-%=
P
',cantitatea
medie anualC de precipitaJii este ,44-&444 mm.
#iversitatea speciilor Di productivitatea sunt ridicate, Entreruperea ciclului vegetativ fiind responsabilC
de diminuarea, cu circa %,Q, a productivitCJii faJC de pCdurile umede.
AtFt En Auropa, cFt Di En America de 0ord, aceste pCduri au suferit importante modificCri ca urmare a
acJiunii antropice.
P.durile de conifere 3taigaua,
Sunt prezentate En emisfera nordicC, ocupFnd suprafeJe vaste En Asia Di America de 0ord.'limatul En
care se dezvoltC fiind aspru, de multe ori caracterizat de constraste termice /T&44
P
'. remarcabile, nu
a permis extinderea spaJiului oicumenic decFt parJial, astfel cC prezintC o evidentC cotinuitate ,
EntreruptC numai de anumite particularitCJi orografice.
Speciile care formeazC aceste pCduri sunt mai puJin numeroase, au En general frunze persistente , Di En
funcJie de de localizare formeazC diferite asociaJii. Astfel, En America de 0ord, pe coasta $acificului ,
cresc specii de 5e6uoiadendron, 5e6uoia, formFnd pCdurile cele mai impunCtoare,dar Di printre cele
mai vec(i /un arbore ajunge la vFrsta de 344-&444 de ani .. Gn taigaua euro-siberianC predominC
bradul,molidul Di pinul care formeazC singurul strat de vegetaJie.
)volu!ia /i caracteristicile p.durilor din $om"nia
$Cdurea,ca subsistem al spaJiului geografic al 9omFniei, este perfect integratC En aceasta, aflFndu-se
Entr-o indiscutabilC legCturC cu celelalte susisteme. IatC de ce slCbirea structurilor de rezistenJC ale
acesteia afecteazC stabilitatea Entregului spaJiu, tot aDa cum dereglarea altor elemnte /mai ales ale
ecosferei. influenJeazC asupra stabilitCJii Di productivitCJii pCdurii.
Gn prezent, 9omFnia se Enscrie En categoria JCrilor cu un grad mediu de acoperire, respectiv %=,=<Q din
suprafaJa totalC , ocupFnd locul &4 pe baza suprafeJei forestiere Di locul % din punct de vedere al
producJiei medii la (ectar.
Afectele creDterii populaJiei-manifestate prin nevoia de noi Di noi terenuri agricole,dezvoltarea cCilor
de comunicaJie, exploatarea resurselor de subsol, cererea susJinutC de masC lemnoasC-nu Entarzie sC se
arate EnsC pe baza documentelor cartografice Di istorice se pot evidenJia mai multe momente En
evoluJia spaJiului forestier romFnesc!
- $FnC la sfCrDitul secolului al 78II-lea, En lipsa unor reglementCri oficiale privind exploatarea
Di gospodCrirea pCdurii, cFnd agricultura avea un caracter subsistenJial, pCdurile au fost defriDate pe
mCsurC ce populaJia avea nevoie noi locuri pentru a-Di fixa gospodCria, de teren agricol pentru
creDterea animalelor Di cultura plantelor necesare traiului de zi cu zi. $uterea de regenerare depCDea
intensitatea defriDCrilor. #e asemenea unele documente din secolul 7I7 confirmC acest lucru,
menJionFnd cC pCdurile acoperea circa 3,,-: milioane (ectare /respectiv ),-*4Q din suprafaJa JCrii.
%4
- Gnceputul secolului al 7I7-lea cu Enceputurile exploatCrii intensive, exploatCri generate de !
intesivizarea prelucrCrii materialului lemnos prin gatere mFnate de forJa apei Di creDterea fCrC
precedent a suprafeJelor arabile, a terenurilor pentru pCDuni Di fFneJe.
- SfFrDitul secolului al 7I7-lea Di prima jumCtate a secolului al 77-lea marc(eazC o nouC
perioadC de reducere importantC a fondului forestier, cFnd sunt defriDate Entinse suprafeJe de pCdure En
vederea prelucrCrii industriale, dar Di pentru export. AxploatCrile forestiere devin devastatoare
depCDind puterea de refacere a pCdurii.
- #upC &:*3, pCdurea devine o avuJie naJionalC /En urma naJionalizCrii principalelor mijloace
de producJie ce a cuprins Di patrimoniul forestier.. Se declanDeazC o serie de acJiuni care au vizat
efectuarea unor cercetCri En vederea amenajCrii fondului funciar.
$otrivit unor aprecieri, En ultimii %44 de ani suprafaJa EmpCduritC a scCzut cu aproape * milioane
(ectare.
Gn condiJiile unui climat temperat-continentalrelativ moderat, cu temperaturi medii anuale ce oscileazC
Entre %,=
P
Di &&,,
P
', cu precipitaJii medii Entre ),4 Di &,44 mm"an, pe teritoriul DCrii noastre se dezvoltC
o vegetaJie forestierC bogatC Di variatC, dominatC de elementele central-europene, rCspFndite difirenJiat
pe cele trei trepte major de relief !
- Zona montan / peste <44 m altitudine., cu cele mai favorabile condiJii pedo-climatice
necesare dezvoltCrii vegetaJiei lemnoase, concentreazC peste ,3Q din suprafaJa totalC a pCdurilor.
- Zonele deluroase i de podi /&,4-<44 m . deJin aproape ))Q din fondul forestier
- Cmpiile, cu condiJiile climatice uneori c(iar nefavorabile dezvoltCrii speciilor menoase, circa
:Q.

AxistC o corelaJie Entre cantitatea precipitaJiilor cCzute Di suprafaJa EmpCduritC.
22. Padurea 5spa!iu verde polifunc!ional 31'#1(#,
$Cdurea naturalC, existentC En prezent pe teritoriul 9omCniei, Di-a dovedit, de-a lungul veacurilor,
rezistenJa faJC de factorii naturali sau cei antropici ai spaJiului, capacitatea productivC, calitatea de
realC Di eficientC protejare a mediului, dar Di excepJionalele calitCJi estetice Di igienico-sanitare.
'reDterea continuC a cerinJelor societCJii faJC de aceastC componentC fundamentalC a spaJiului
geografic, dar mai ales necesitatea diferenJierii regimului de gospodCrire a pCdurilor En raport cu
natura Di intensitatea cerinJelor societCJii faJC de pCdure En raport cu natura Di intensitatea cerinJelor
societCJii faJC de pCdure fac, ca En principiu, sC se accepte EmpCrJirea pCdurilor En douC mari categorii!
- Paduri de produc!ie /de lemn.
- P.duri de protec!ie0 pe baza principiului utilizCrii efective.
'onform 2rdinului 1inistrului Silviculturii nr. )&)*"&:=). 'u acest preilej s-au distins douC grupe
funcJionale de pCdure!
- 8rupa => p.duri cu func!ii speciale de protec!ie
%&
- 8rupa ==> p.duri cu func!ii de produc!ie /i protec!ie
$ornind de la aceste criterii s-a ajuns la un sistem mai detaliat, care sintetizeazC atFt clasificarea
funcJiilor, cFt Di pe cea a pCdurilor, En raport cu natura funcJiilor!
Func!ii de protec!ie a mediului
- $rotecJie (idrograficC
- $rotecJie antirozionalC
- $rotecJie climaticC
Func!ii sociale de protec!ie
- $rotecJia igenico-sanitarC
- -uncJie recreativC
- -uncJie esteticC peisagisticC
- OtiinJificC
func!ii de produc!ie
- producJie de biomasC vegetalC
- producJie de biomasC animalC
23. ?rganizarea si amenajarea spa!iului forestier31(#1(*,
9ezumFnd istoria pCdurilor romFneDti, En epoca modernC, se constatC cC suprafaJa forestierC a cunoscut
scCdere, datoritC despCduririlor nec(ibzuite efectuate En zona de cFmpie Di de deal, sejCretele fiind cele
mai afectate,dar Di exploatCrii salbatice a pCdurilor de rCDinoase.Aceste acJiuni necugetate, au
declanDat ulterior efecte En lanJ, a constat En adoptarea unor mCsuri pentru gospodCrirea Di apCrarea
pCdurii, pentru reEmpCdurirea terenurilor defriDate.
$rimul cod silvic aplicat En 9omFnia este considerat edictul 2rFnduiala de pCdure emis de Iosif al
II-lea En ;ucovina, En anul &<3=, care prevedea, printre altele, ca nivelul tCierilor sC fie condiJionat de
refacerea pCdurii exploatate, En aDa fel EncFt sC permitC regenerarea.
Gn acest act normativ au fost precizate speciile forestiere care puteau fi exploatate Di care trebuiau
folosite pentru regenrare, recoltarea seminJelor Di semCnatul lor ,reglementarea pCDunatului En
pCdure-pentru a nu degrada fondul forestier etc.
Primul cod silvic a fost promulgat de 'arol I, constituind un prim pas En elaborarea unor
documente oficiale privind gestionarea raJionalC a fondului forestier, dintre prevederi impunFndu-se!
- #efriDarea pCdurilor suspuse regimului silvic este interzisC,este opritC defiDarea pCdurilor cun
funcJii de protecJie a malurilor sau a pCmnturilor contra alunecCrilor etc
- AdministraJia domeniilor pCdurilor statului era obligatC prin lege sC EnotocmeascC la fiecare
doi ani o evidenJC statisticC a pCdurilor supuse regimului silvic, care sC cuprindC numCrul Di suprafaJa
pCdurilor amenajate, pCdurile puse En exploatare, pCdurile neamenajate etc.
- SancJiuni contravenJionale pentru tCierea sau ridicarea fCrC drept le lemn, pCDunatul vitelor,
distrugerea de plantaJii etc.
%%
6c!iuni0 amenajari /i principii ce definesc organizarea optim. a spa!iului forestier
2rganizarea optimC a spaJiului forestier presupune o serie de acJiuni Di amenajCri!
- -ormarea de structuri optime sub raport compoziJional,respectiv optimizarea compoziDiei
arboretelor pentru a-Di exercita cFt mai bine funcJia sau funcJiile/de protecJie,recreere etc.
- 9elizarea unei eDalonCri optime arborilor pe verticalC, En scopul mCririi capacitCJii de
intercepJie, absorbJie Di convertire a energiei solare En procesul de fotosintezC
- 2ptimizarea structurii pentru a mCri capacitatea de a acJiona ca cun filtru biologic Di"sau
acustic.
Strategia de bazC a silviculturii va trebui sa fie maximizarea regenerrii naturale i reducerea
ponderii plantaiilor din fondul forestier, En paralel cu creDterea rolului EmpCduririlor En zonele cu
ec(ilibru ecologic dereglat, din afara pCdurii.
$egenerare natural.! prezintC o importanJC deosebitC deoarece, sub raport genetic, permite
conservarea diversitCDii Di oferC un cFmp larg pentru o evoluJie favorabilC. 9egenerCrile naturale se
realizeazC prin aplicarea diferitelor metode de tCiere cu caracter intensiv! tCieri grCdinCrite, progresive,
succesive,En benzi la margine de masiv.
$egener.rile arificiale 34mp.duririle, ! c(iar dacC determinC En timp creDterea ponderii
pCdurilor cu structuri simplificate, apar ca o mCsurC eficace pentru! amenajarea terenurilor degradate
En afara fondului forestier, realizarea unor benzi EmpCdurite, realizarea unor spaJii verzi En zonele
balneare Di turistice etc.
Gn general, En amenajarea Di organizarea spaJiului forestier trebuie sC se JinC cont de unele principii
fundamentale !
Principiul continuit.!ii 5 are En vedere reEnnoirea Di ameliorarea polifuncJionalitCJii
arboretelor fCrC Entreruperi temporare ale funcJiilor social-economice speficice, pe care arboretele
respective trebuie sC le asigure
Principiul productivit.!ii 5 asigurC cC En procesul de amenajare Di organizare a pCdurii sC se
gCseascC toate soluJiile pentru creDterea producJiei de masC lemnoasC.
Principiul eoclogic 5 are un rol (otCrFtor En conservarea pCdurilor secularea, protejarea de
exploatarea excesivC a arboretelor cu specii sau ecotipuri valoroase/ molidul, gorunul, tisa zFmbrul
etc.
Principiul folosirii ra!ionale a tuturor resurselor forestiere 5 urmCreDte folosirea tuturor
resurselor naturale oferite de pCdure, lemn, ciuperci, fructe, flori, rCDinC, En mod raJional Di nu pFnC la
epuizare, prin valorificare superioarC, cu EnaltC eficienJC.
#atoritC unei politici cinegetice de conservare a efectivelor de vFnat, pCdurile din Jara noastrC au una
din cele mai diverse Di bogate faune de interes vFnCtoresc din Auropa.
24. &tarea p.durilor rom"ne/ti /i dezvoltarea Durabil.
&tarea s.n.t.!ii p.durilor
%)
#ezvoltarea normalC a pCdurilor poate fi stFnjenitC de numeroDi factori dCunCtori, care apar
periodic sau accidental, pe suprafeJe Di cu intensitCJi variabile.
#upC natura lor, aceDti factori se grupeazC En !
- factori abiotici/ factorii climatici dCunCtori, incendiile, pulberile Di gazele toxice.
- factori biotici /insecte fitofage dCunCtoare, agenJi criptogami.
Gn etajul molidiDurilor, climatul rece Di umed este En geneal impropriu EnmulJirii En masC a
dCunCtorilor ! gFndacii de scoarJC se EnmulJesc mai mult En condiJiile existenJei arborilor En
stare de vegetaJie lFncedC, iar insectele defoliatoare apar foarte rar pe suprafeJe mai mari /cu
precCdere En grupa nordicC a 'arpaJilor Di En unele ;rCdete din 'arpaJii 1eridionali.
Gn subetajul stejarului, cu frecvenJC mai mare a culturilor tinere,apare anual fCinarea stejarului.
#e asmenea, anual apar insecte defoliatoare care atacC pFnC la =44.444 (ectare, din care
&44.444 (ectare puternic defoliate.
Starea relativ proastC a arborilor din pCdure a crescut alarmant En ultimii ani, mai ales En cazul
stejarului secetei excesive din ultimul deceniu, la care s-a adCugat ! poluarea, factorii agresivi,
mCsuri de amenajare Di organizare greDit aplicate etc.
Bonele prioritare, care ridicC probleme de poluare a fondului forestier, sunt ! ;aia 1are, Blatna,
'opDa 1icC, $loieDti, IDalniJa,Suceava, ?orova, TFrgu 1ureD, etc. pCdurile din aceste areale sunt
afectate de ploi acide, metale grele, pulberi, generFnd probleme complexe .
Dezvoltarea durabil. a fondului forestier
6a reuniunea experJilor de la ?eneva /%* ianuarie &::3. Di Antalza /%) iunie &::3. s-au stabilit criterii
Di indicatori pan-europeni pentru gestionarea durabilC pCdurii, pe care 9omFnia le-a inclus, En prezent,
En programele naJionale proprii de administrare, conservare Di exploatare a pCdurilor. Aceste criterii se
referC la !
- 'onservarea Di ameliorarea corespunzCtoare a reusurselor forestiere Di a contribuJiei lor En
ciclul carbonului
- 1enDinerea ecosistemelor forestiere cu rol (otCrFtor En asigurarea sCnCtCJii Di vitalitCJii
populaJiei
- 1enJinerea, conservarea Di sporirea biodiversitCJii En ecosistemele reprezentative, rare Di
vulnerabile
- 1enJinerea Di sporirea funcJiilor de protecJie En gestionarea pCduriii, En cadrul
managementulelor forestiere
%*
- Gncurajarea funcJiilor de producJie ale pCdurii, alCturi de menJinerea altor funcJii
social-economice
- GntreJinerea sCnCtCJii Di vitalitCJii fondului forestier, etc.
Principalele obiective ale dezvolt.rii durabile 4n $om"nia
AvFnd En vedere starea actualC, nu prea bunC, a pCdurilor din 9omFnia este mai mult decFt necesar
stabilirea Di apoi realizarea unor obiective strategice, pe duratC medie Di lungC, alinioate obiectivelor
stabilite la nivelul continetului european.
@n prim obiectiv ar fi perfecJionarea structurilor instituJionale de profil Di prmovarea legislaJiei silvice,
asigurarea cadrului legislativ prin elaborarea, pe termen scurt, a cetlor normative referitoare la !
- 'irculaJia juridicC a fondului forestier
- 'onstruirea Di administrarea ariilor protejate
- 9estructurarea 9egiei 0aJionale a $Cdurilor, ca urmare a aplicCrii prevederilor 6egii fondului
foretsier din &::&
- $revenirea sub orice formC, a reducerii suprafeJei forestiere
$Cdurile din Jara noastrC exercitC o multitudine de influenJe asupra reliefului, apelor
,climei Di nu En ultimul rFnd asupra populaJiei, avFnd numeroase funcJii ! de producJie, de
protecJie, recreativC, sanitar-igienicC, DtiinJificC etc.
'onservarea biodiversitCJii Di asigurarea stabilitCJii sCnCtCJii Di polifuncJionalitCJii
pCdurilor este un alt oboectiv strategic al dezvoltCrii durabile, mai ales En condiJiile
ingustCrii diversitCJii biologice, prin aplicarea unor soluJii silvote(nice unice, ceea ce a
dus la apariJia unor arborete uniforme Entr-un mediu diversificat
'reDterea gradului de accesibilizarea a fondului forestier , dotarea En continuare , a
pCdurilor noastre cu cCi de transport constituie o condiJie fundamentalC pentru protejaea Di
organizarea durabilC a pCdurii.9elizarea acestui obiectiv va permite exploatarea continuC
Di En condiJii de rentabilitate a tuturor produselor principale Di secundare ale pCdurii.
Amelioraea stCrii de sCnCtate a pCdurii, prin perfecJionarea Di dezvoltarea sistemelor de
supraveg(ere, En concordanJC cu reglementCrile europene adoptate, prezintC Di ea o
importanJC deosebitC.
%,
'rearea de culturi cu specii forestiere repede crescCtoare En afara fondului forestier, En
scopul reducerii presiunii economice asupra pCdurii, poate constiui Di ea un obiectiv
strategic al dezvoltCrii durabile a pCdurii.
?estionarea durabilC a fondului cinegetic naJional Di a celui piscicol din zona de munte
este un obiectivrealizabil prin aplicarea legii fondului cinegetic Di a protecJiei vFnatului, a
reglementCrilor prevazute En codul sivlic, care au En vedere ! repopularea niDelor
ecologice existente En cazul unor specii, pentru creDterea productivitCJii Di stabilitCJii
ecosistemelor.
2#. &patiile verzi urbaneperiurbanesp verde31*3,
Totalitatea unitCJilor de spaJiu verde existente En perimetrul urban Di En zona periurbanC constituie,
Entr-o structurC spaJio-funcJionalC unitarC, En funcJie de factorii naturali, socio-economici Di de mediu
construit, sistemul spaJiilor verzi urbane Di periurbane.
#efinind noJiunea de spaJiu verde intraurban Di periurban, S. 1uja precizeazC cC aceasta este o
categorie funcJionalC din cadrul localitCJilor, sau din afara acestora, care se caracterizeazC prin !
- AxistenJa unui cadru vegetal natural sau amenajat
- AxistenJa unui cadru construit , cuprinzFnd amenajCri Di dotCri corespunzCtoare unor
activitCJi cultural-sportive Di recreative ale populaJiei.
AceastC definiJie sublinieazC caracterul funcJional complex al spaJiilor verzi, precum Di relaJia
complementarC a celor douC caracteristici-vegetaJia Di dotCrile specifice-reunite Entr-un ansamblu
armoniios organizat.l 8egetaJia determinC categoria funcJiilor de protecJie Di de ameliorare a calitCJii
mediului EnconjurCtor, iar dotCrile determinC categoria funcJiilor cultural-educative, de odi(nC Di
agrement.
SpaJiul verde urban Di periurban constituie un mediu deosebit de favorabil pentru practicarea a
numeroase forme de recreere ! repaus relativ sau plimbCri, diferite activitCJi sportive Di artistice, jocuri
pentru copii etc.
&pa!iile intraurbane !
SpaJiile verzi armonizeazC peisajele artificiale urbane cu cele naturale Di reprezintC ambianJa En care
viaJa umanC se coreleazC cu elementele naturale sau artificiale ale acestora. SpaJiile verzi urbane au o
importanJC deosebitC En dezvoltarea Di menJinerea ec(ilibrului fizic Di psi(ic al omului.
Clasificare spa!iilor verzi !
#upa criteriul folosinJei, spa!iile verzi se grupeaz. 4n !
A . Spaii verzi de folosin general/ publice, cu acces nelimitat., care cuprind !
- Scuarurile
- ?rCdinile/orCDeneDti, de carter, grCdina complexului de locuit, etc.
%=
- $arcurile
- ?rCdinile botanice Di zoologice
- SpaJiile verzi aferente cCilor de circulaJie din oraD, de-a lungul curusrilor de apC, din
jurul unor dotCri publice.
;. Spaii verzi de folosin special /cu acces limitat., care aparJin unitCJilor industriale, de
EnvCJCmFnt, culturale, sanitare Di curative, locuinJelor individuale etc.
#upa profilul predominant, spa!iile verzi din perimetrul urban pot fi !
A. Spaii verzi cu profil specializat ! care includ grCdinile botanice, parcurile
dendrologice, grCdinile zoologice, grCdini de trandafiri, parcurile pentru expoziJii, spaJiile
verzi din cimitire
;. Spaiile verzi cu profil de protecie ! cuprind plantaJiile de consolidare a terenurilor,
plantaJiilor de protecJie a cursurilor de apC, plantaJiile de protecJia contra poluCrii Di impotriva
fenomenelor meteorologice nefavorabile, plantaJiile aferente unor cCi de comunicaJie.
'. Spaii verzi cu profil de recreere cotidian ! scuaruri, gCdini, parcuri.
&pa!iile periurbane !
$redilecJia pentru asigurarea vecinCtCJii cu spaJii verzi, zone Enverzite, este constantC En
evoluJia urbanismului de-a lungul timpului. SpaJiile verzi recreative periubane sunt considerate, de
altfel, ca fCcFnd parte din mediul inconjurCtor oraDului, o prelungire naturalC a sisitemului recreativ
urban.
SpaJiile verzi periurbane sunt, En general, aferente recreeri de sfFrDit de sCpCmFnC, oferC
recreeri multiple avantaje ! sunt uDor accesibile, prezintCposibilitCJi de destindere En spaJii libere, En
afara influenJei oraDului, care se constituie Entr-o legCturCintermediarC Entre oraD Di naturC, avFnd efecte
iemdiate Di destul de Ensemnate asupra stCrii locuitorilor urbani.
'ele mai reprezentative zone de agrement sunt pCdurile-parc Di pCdurile de agrement.
ImportanJa lor, necesitatea organizCrii, amenajCrii, extinderiiacestora, creDterea valorii lor recreative
sutn determinate de factorul demografic, materializat prin creDterea populaJiei Di intensificarea
presiunii acesteia asupra pCdurilor din jurul oraDelor, cu scopul de a asigura condiJiile de mediu Di
ambianJa necesarC odi(nei Di agrementului.
P.dureaparc constituie o zonC de agrement deosebit de importantC din zona periurbC, face
parte din categoria pCdurilor sociale cu funcJii de recreere, are de obicei peste &44 (a suprafaJC Di
rezultC En urma manejCrii pCdurilor sau a unor pCrJi din pCdure, prin introducerea unor specii floristice
ornamentale, infinJarea unir drumuri Di lei, dotCri cu caracter utilitar Di de servire a vizitatorilor
/ terenuri sportive, ufete, refugii En caz de ploaie, grupuri sanitare, cinematografe etc..
Axemple de pCduri-parc sunt ! Snagov Di ;Cneasa pentru ;ucureDti, #umbrava de la Sibiu,
'rFngu $etreDti de la -ocDani, Trivale din $iteDti etc.
%<
P.durile de agrement 5 sunt mult mai extinse decFt pCdurile-parc Di se situeazC, de cele mai
multe ori, En exteriorul pCdurilor-parc amenajate En zona periurbanC sau En zonele de interes
balnear-turistic deosebit. Spre deosebire de prima categorie de pCduri, ele dispun de dotCri Di amenajCri
sumare,reprezentate prin drumuri Di poteci marcate ce duc la obiective turistice existente En
zonC/ cabane, puncte de belvedere,cabane vFnCtoreDti Di pastorale..
-ac parte tot din grupa pCdurilor de protecJie socialC cu funJie evident recreativC Di constituie o
rezervC posibilC pentru extinderea pCdurilor-parc.
AlCturi de pCdurile-parc, pCdurile de agrement intens solicitate de populaJia urbanC din vecinCtate sau
de alJi vizitatori, care se remarcC prin valenJe estetice Di recreative deosebite, sunt numeroase fiind
menJionate de 1.A.$.1.I /&::4. !
- 'ernica ,$ustnicu, 1ogoDoaia, 'omana, 'ClugCreni/ En bucureDti Di judeJul ?iurgiu..
- 'eala, 1Fndruloc / Arad, judeJul Arad.
- $oiana 8FnCtorilor, ;Cile -elix Di ;Cile & 1ai / 2radea, >udeJul ;i(or.
- TFmpa, $oiana ;raDov, #Fmbul 1orii, $Frul 9ece /;raDov, judeJul ;raDov.
- -eleac, -Cget, ;aicu, Ioria / 'luj, judeJul 'luj.
- 8alea de AramC, BCnoaga, $oienari/ En #eva, judeJul Iunedoara.
- 0eptun 'omorova/ 'onstanJa.E
- $arc 2aD / En teritoriul Alexandriei, judeJul Teleorman. etc.
%=.$rincipalele tipuri de spatii urbane
&cuarurilesunt unitati de spatii verzi cu dimensiunea cea mai mica, care oscileaza intre 4,)-) (ectare
destinate odi(nei de scurta durata sau realizarii unui efect decorativ deosebit.Sunt amplasate in zonele
de intersectie,pe locul unor demolari,in fata unor institutii importante.
Scuarurile din intersectie sunt usor accesibile dar prezinta dezavantajul poluarii fonice si atmosferice.
Scuarurile sunt permanente ,temporale si provizorii.
#estinatiile pt care au fost integrate in peisajul urban sunt multiple!
-odi(na de scurta durata,fie la nivel de oras fie la nivel rezidential
-loc de odi(na si de joaca pt copii de varsta prescolara sau scolara
-loc decorativ si de odi(na
Parcurile sunt spatiii verzi autonome sau mai rar aferente unor monumente importante cu o suprafata
de cel putin %4(ectare si o mare complexitate functionala necesitand o administratie proprie.
$arcurile pot fi nespecializate /orasenesti. sau specializate.Sunt cele mai mari unitati de spatiu verde
din perimetrul construibil cu un complex de dotari corespunzatoare in primul rand odi(nei cotidiene.
In general un parc trebuie sa fie usor accesibil pt locuitorii din zona careia i se adreseaza intr-o zona
lipsita de nocivitati sau cu un grad foarte redus de poluare.
%3
In functie de marime, dar si de importanta orasului exista mai multe situatii posibile!
-parcul urban de tip zona de agrement-caracteristic oraselor mici unde reprezinta pana la 34Q din
totalul suprafetelor verzi
-parcul urban de tipemblema orasului-pt orasele cu o populatie numeroasa suprafata sa detinand ,4-
=4Q din suprafata totala a spatiilor verzi
-parcul devine o dotare in orasul mare cu functii complexe
$arcurile nu trebuie amplasate in apropierea zonelor intens poluate fizic,c(imic,sonor
8radinile sunt unitati verzi su suprafete intre )-%4(ectare care au functie principala asiguraraea
recreerii locuitorilor din zona de servire.Ale sunt integrate in spatiul locuirii,au utilizare zilnica.Axista
si gradini orasenesti in cazul oraselor mici unde au functii asemanatoare parcurilor
-gradinile botanice sed creaza in scopuri stiintifice dar indeplinesc si functii de
recreere,sanitara,decorativa,
-gradinile zoologice snt organizate in general la periferia oraselor dar langa surse de apa si aproape de
caile de transport
Plantatiile de arbori pe aliniamente pot fi diferite tipuri si au roluri multiple!de decor,de protectie a
pietonilor impotriva insolatiei,poluari,imbogatesc aerul cu oxigen,sporesc umiditatea aerului
Fasiile olantate dea lungul arterelor de circulatie> sunt spatii verzi amenajate pt separarea
trotuarelor pietonale de traficul stadal.'ele mai importante specii lemnoase pt amenajarea
aliniamentelor sunt!castanul ulmul,teiul
&patiile verzi aferente unitatii economice au rolul de a diminua zgomotul,poluarea atmosferica cu
diferite impuritati.
&patii verzi aferente dotarilor socioculturale cuprind plantatiile si amenajarile din jurul
spitalelor,gradinitelor,scolilor
%<.Spatiul verde periurban
Spatiile verzi recreative periurbane snt considerate ca facand parte din mediul inconjurator.Spatiile
verzi snt in general aferente recreeerii de sf de saptamana,ofera recreeri multiple!snt usor accesibile
orasului ofera posibilitati de destindere in spatii libere.
'ele mai reprezentative zone de agrement sntpadurile-parc si padurile de agrement.Importanta
lor,necesitatea organizarii,amenajarii snt determinate de factorul demografic,materializat prin cresterea
populatiei.
Padureaparc constituie o zona de agement deosebit de importanta din zona periurbana face parte din
categoria padurilor sociale cu functii de recreere,are deobicei peste &44 (a suprafata si rezulta in urma
amenajarii padurilor sau a unor parti din padure prin introducerea unor specii floristice
ornamentale,infiintarea unor drumuri si alei.
#esi creaza recreere la sf de saptamana padurile parc creaza un cadru optim si pt odi(na de scurta
durata,dispunand de (oteluri,moteluri.Ale snt organizate in zone balneare
%:
Padurile de agrement sunt mult mai extinse decat padurile-parc si se situeazade cele mai multe ori in
exteriorul padurilor parc amenajate in zona periurbana sau in zonele de interes balnear-turistic
deosebit.Acestea dispun de dotari sumare reprezentate prin drumuri si poteci marcate ce duc la
obiective turistice existente in acea zona.-ac parte din grupa padurilor de protectie sociala,
%3.Spatiul turistic concept
Spatiile turistice snt sisteme spatio-temporale generate de existenta unui potential turistic
natural"antropic de prezenta unei baze de primire si a fluxurilor turistice,care interactioneaza si se
conditioneaza reciproc in prezenta unor factori economico-sociali si culturali specifici factori ce
reglementeaza si influenteaza dezvoltarea sistemului respectiv.
Tipologia spatiului turistic poate fi abordata in diferitele maniere
-prezenta spatiala a turismului,intensitatea fluxurilor turistice
-cacarteristicile diverselor amenajari turistice si impactul lor asupra mediului georgrafic
-cacarteristicile functionale ale spatiului turistic
Se contureaza astfel spatii turistice balneare,termale,lacustre,montane
@n spatiu turistic se poate defini ca regiune turistica din momentul in care exista o prezenta turistica
semnificativa,spatii de primire corespunzatoare unde organizarea transporturilor si serviciilor este
partial sau total subordonata turismului.
%:.Bonarea turistica a 9omaniei
Se contureaza ca un proces obiectiv care urmareste delimitarea unor spatii geografice cu conditii
favorabile derularii fenomenului turistic,tinand cont de calitatea resurselor turistice,de profilul
diferitelor spatii.
Trepte taxonomice la nivelul tarii
-obiectivul turistic-constituie categoria taxonomica cea mai mica care este reprezentata de o singura
unitate de un sg element cu cacarter turistic al carui potential constituie o valoare de atractie
-localitatea turistica-rep o asezare urbana sau rurala in care snt mai multe obiective turistice constituie
in puncte de atractie a turistilor.
-'omplexul turistic se suprapune teritorial peste o suprafata restransa care concentreaza insa un nr ai
mare de obiective diferite,mai mult sau mai putin izolate
-Arealul turistic la acel nivel suprafata teritoriului se extinde cuprinzand numeroase obiective si
complexe turistice
-regiunea sau provincia turistica este o categorie cuprinzatoare reprezentata de un teritoriu intins si se
caracterizeaza printr-o concentrare evidenta a obiectivelor turistice in care snt incluse masive
forestiere,ape,forme de relief
)4.Tipuri de staii turistice/pag %%,.
&.Tipul balnear
&.&Tipul balnear litoral-simbolizeaza spatioul de desfasurare a vacantelor majoritatii turistilor
auto(toni si straini in lunile de vara imaginea marii albastre fiind factorul cel mai important de
)4
atractie.valorificarea potentialului turistic al litoralui romanesc prin activitati turistice organizate
incepe in jum secolului 7I7,cand pe ,malul lacului Tec(irg(iol snt amenajate stabilimemte balneare
si se ridica primele (oteluri
&.% Spatiul turistic balnear-termale
'ele mai importante spatii turistice de acest tip s-au conturat si dezvoltat in timp la ;aile
Ierculane,;aile -elix
&.) Spatii turistice balneoclimaterice specializate
Spatiile turistice balneoclimaterice specializate sunt generate de prezenta apelor minerale din zona
montana si deluroasa a lacurilor sarate prezente in zona cutelor diapire ijn stepele aride din estul
'ampiei 9omane sau in zona litoralului marii negre
%.Tipul lacustru
6a nivelul tarii noastre acest tip de spatiu turistic nu este incafoarte conturat fie datorita lipsei
investitiilor si spiritul de initiativa manageriala,fie datorita predominarii lacurilor naturale si antropice
de dimensiuni reduse
).Tipul montan
)&.Turism montan
'ele mai importante componente ale cadrului natural care concura in mod evident la conturarea
acestui tip de spatiu sunt relieful cu o serie de caracteristici morfometrice si morfogarfice specifice si
clima prin caracteristicile de baza ale parametrilor climatici.9oamania dispune de un domeniu sc(iabil
potential considerabil dar in mare parte neamenajat catre se desfasoara intre &,44-&344m.'ele mai
importante domenii sc(iabile amenajate se concentreaza in masivele bugegi garbova in lungul axei
vaii pra(ovei restul fiind deseminate in masivul semenic.gutai.
'onceptia de dezvoltare a turismului montan in romania presupune elaborarea unui program national
de valorificare superioara a muntelui esalonat in anul %444 la realizarea caruia sa participe toti factorii
responsabili,silvicultura,agricultura
)). $otential turistic #elta #unarii si litoralul 1arii 0egre /(ttp!""SSS.asociatia-
litoral.ro"index.(tml.
6IT29A6@6 921A0AS'!
'u o lungime de %*, 5m, tarmul romanesc al 1arii 0egre coboara lin de la 'apul 1idia, pana
la granita cu ;ulgaria la 8ama 8ec(e+ pe o distanta de 3% 5m se situeaza &: localitati litorale, din
care &) sunt statiuni turistice.
)&
6itoralul romanesc detine un potential turistic natural complex En cadrul caruia se impun
resursele balneoclimaterice.
$laja este desc(isa, coborand En mare cu panta lina, ce favorizeaza baile de mare si Mmersul pe
apa.
Stratul gros de nisip ofera conditii optime pentru baile de soare - (elioterapie si cele de nisip -
arinoterapie.
0efiind foarte adanca /&-% m pana la &44-%44 m En larg., apa de langa tarm se Encalzeste
repede En timpul sezonului, atingand valori pana la &3 - %,U' si c(iar mai mult.
Apa de mare, cu o salinitate redusa, Empreuna cu contrastul termic apa-aer, cu actiunea
valurilor si a aerosolilor care plutesc En aerul marin, genereaza o forma speciala de cura
talasoterapia - folosita En tratarea anumitor afectiuni.
Alaturi de acesti factori, exista si alte atractii turistice naturale, care sporesc potentialul
litoralului, si anume !
fauna piscicola originala existenta sturionilor si a delfinilor, lipsa rec(inilor sau a altor
specii periculoase+
lacuri de agrement, naturale sau artificiale, destinate sporturilor nautice+
paduri /'omorova., parcuri si rezervatii naturale, care contribuie la mentinerea unui
microclimat tonifiant pentru organism.
6itoralul romanesc, situat pe aceleasi coordonate geografice ca si statiuni renumite din Auropa
San 9emo, 1onaco, 0ice, 9imini, prezinta avantajul unei orientari spre rasarit, ceea ce permite
o expunere la soare pe tot parcursul zilei / peste &4 ore"zi.. Turismul de litoral concentreaza circa
*)Q din capacitatea turistica de cazare al tarii.
#A6TA #@0A9II!
'a marime, #elta #unCrii este a doua din Auropa, dupC cea a rFului 8olga. $rin bogCJia
peisagisticC Di faunC, En care pCsCrile ocupC un loc important, #elta #unCrii este din punct de
vedere DtiinJific un adevCrat laborator de formare a ecosistemelor deltaice. 8aloarea universalC a
9ezervaJiei #elta #unCrii a fost recunoscutC prin includerea ei En reJeaua universalC a rezervaJiilor
biosferei, En cadrul programului M2mul Di biosfera, lansat de @0AS'2 En anul &:<4.
GnzestratC cu resurse turistice naturale Di antropice deosebite, #elta poate satisface prin
formele de turism practicate cerinJele diverse din primCvarC pFnC En toamnC. 8aloarea peisagisticC,
esteticC Di recreeativC a #eltei #unCrii, dar Di calitCJile unor factori naturali de curC, inclusiv ale
bioclimatului sunt determinante En formarea motivaJiei turistice. Bona limitrofC continentalC a
9ezervaJiei ;iosferei #elta #unCrii adCposteDte numeroase vestigii, monumente Di muzee care
atestC etapele de locuire din antic(itate Di pFnC En prezent. $opulaJia din #elta #unCrii este
)%
purtCtoarea unor tradiJii case, costume, obiceiuri cu o valoare deosebitC. Satele turistice din
#eltC constituie, prin originalitatea Di specificul resurselor, un produs turistic inedit.
)*. $ot turistic 'arp 2rientali gr 0, gr S
/(ttp!""SSS.unibuc.ro"prof"sandulac(eVmVi"'arpatiiV2rientali.p(p.
'A9$ATII 29IA0TA6I!
?9@$A 029#I'W A 'A9$AKI629 29IA0TA6I /'arpaJii 1aramureDului Di ai ;ucovinei.!
1unJii vulcanici 2aD KibleD!
- rezervaJii Di monumente ale naturii!
-mlaDtini oligotrofe! $oiana ;razilor /En 1unJii IgniD. En care vegeteazC relicte glaciare $inus
mugo /jneapCn., aflat aici la cea mai joasC altitudine din JarC! :<4 m+
-Arbori ocrotiJi! castanii comestibili de la ;aia 1are /rezervaJie de interes economic Di
peisagistic., castanii de la Iuta 'erteze, ;ixad, stejarii de la ;ixad, 8alea 1ariei /8ama., teiul
de la 'CmFrzana.
-9ezervaJii geologice, geomorfologce, speologice! 'reasta 'ocoDului din 1unJii ?utFi este un
dR5e andezitic modelat de procese periglaciare+ '(eile TCtarului din 1unJii IgniD /$FrFul ;razilor,
afluent al 1arei. tCiate En andezite bazaltoide+ 6acul Albastru de pe #ealul 1inei /,=, m., la 0 de
;aia Sprie, format prin surparea unor lucrCri miniere, alimentat de un izvor pe o vec(e galerie+
prezenJa ionului de cupru El face albastru+ rezervaJia fosiliferC '(iuzbaia /3,4 m., cu plante fosile
terJiare /neozoice.+ $eDtera cu oase de la ;CiuJ.
-9ezervaJii geobotanice! TCul 1orCrenilor din 1unJii ?utFi.
1unJii 9odnei!
- potenJial turistic!
-9elieful glaciar cu circuri, vCi Di morene+ lacurile glaciare+ Iezer, ;u(Cescu, 6ala+
-'ascade! Izvorul 'ailor+
-9ezervaJia naturalC $ietrosu 1are, cu elemente floristice Di faunistice+
--ormele carstice! peDterile TCuDoarele, Izvorul lui Balion /pe versantul sudic. Di Izvorul Albastru
al Izei /pe versantul nordic.+
-Izvoarele minerale cu proprietCJi curative+
-Alemente etnografice Di folclorice EntFlnite En aDezCrile de pe vCile SClCuJei Di SomeDului 1are+
-#ouC staJiuni! SFngeorz ;Ci, cu caracter balnear Di ;orDa -FntFna, cu caracter complex,
odi(nC, tratament Di practicarea sporturilor de iarnC+
-'abanele! 8alea 8inului, -armecul $Cdurii.
1unJii 1aramureDului!
- potenJial turistic!
-8arietatea Di pitorescul formelor de relief+
))
-Ape bogate En specii de peDti /lostriJC, pCstrCv.+
--aunC de interes cinegetic, prezentC En pCdurile de foioase Di conifere /urs, lup, rFs, cerb., cocoD
de mesteacCn /acesta din urmC mai poate fi EntFlnit doar En aceastC parte a JCrii.+
-8alea 8aserului! defileu sculptat En Disturi cristaline, strCbCtut de o cale feratC EngustC /mocCniJC.+
-Izvoarele minerale de pe 8alea 8inului+
-AxistC $arcul 0atural 1unJii 1aramureDului, din nov. %44*+
Sig(etul 1armaJiei!
2biective turistice! 1emorialul 8ictimelor 'omunismului Di al 9ezistenJei, 1uzeul Satului
1aramureDean, 1uzeul Atnografic al 1aramureDului, -estivalul de #atini Di 2biceiuri de iarnC
M1A91AKIA etc.
8iDeul de Sus!
#in punct de vedere turistic se remarcC!
-2cna Ougatag! staJiune intratC En circuitul turistic naJional En anul &:,< datoritC apelor
mineralizate sCrate, cu dotCri moderne de tratament Di cazare+
-'oDtiui! localitate cu vocaJie balnearC+
-'imitirul vesel de la SCpFnJa+
-Alemente de artC tradiJionalC /biserici din lemn, porJile maramureDene.+
-1FnCstiri! ;Frsana.
2bcina 1are!
2bicetive turistice importante! 1FnCstirile $utna, 1oldoviJa, SuceviJa, Solca, Iumor.

'uloarul ;FrgCu #orna 1oldova
Turistic sunt puJin valorificaJi! existC o micC staJiune climatericC la $iatra -FnFnele /:,4 m., de
importanJC localC.
#epresiunea #ornelor!
Izvoare minerale! 8atra #ornei, Oaru #ornei, $oiana 0egrii+ se EmbuteliazC la Oaru #ornei, $oiana
0egrii Di 'oDna.
-abricC de industrializarea laptelui /unt, brFnzC, DvaiJer.! 8atra #ornei /6a #orna..
'Fmpulungurile!
- #epresiunea 'Fmpulung 1oldovenesc!
Important centru turistic pentru odi(nC Di climateric /punct de plecare En 1asivul 9arCu..
- #epresiunile 8ama, 1olid, -rasin Di Iumor!
'ea mai importantC aDezare este oraDul ?ura Iumorului - staJiune climatericC+ sporturi de iarnC.
?9@$A S@#I'W A 'A9$AKI629 29IA0TA6I /'arpaJii 'urburii.!
1unJii 8rancei!
)*
X$otenJial turistic puJin valorificat! desc(iderea drumului auto pe valea $utnei spre #epresiunea
;raDov permite vizitarea obiectivelor turistice cum sunt '(eile TiDiJei Di 'ascada $utnei, ambele
rezervaJii naturale+
X9ezervaJii naturale!
-9ezervaJia forestierC 6epDa Bboina 0eagrC, cuprinde fCgete seculare pure, fCgete En amestec cu
brad Di molid Di molidiDuri seculare+
-9ezervaJia forestierC Izvoarele 0Crujei! fCgete seculare En amestec cu molid Di brad+
-9ezervaJia complexC '(eile TiDiJei+
-9ezervaJia geologicC -ocul 8iu! este situatC En sud vestul 1unJilor 8rancei, pe teritoriul
comunei 6opCtari Di este o emanaJie de gaze ce se autoaprind, care apare pe o falie inversC+
-9ezervaJia geologicC Di de peisaj 'ascada $utnei! cascada are o EnClJime de &4Y&% m Di
corespunde unui sector de gresii dure, rezistente la eroziune.
1unJii ;uzCului!
X9ezervaJii naturale!
-9ezervaJia forestierC 1ilea 8iforFta! este situatC En 1unJii $enteleu Di ocroteDte un codru
secular de molid, fag Di brad+
-9ezervaJia $oiana cu 0arcise En 1unJii $enteleu+
-StFnca ;udurloaia /sau StFnca lui $ersescu.! un martor de eroziune alcCtuit din gresii paleogene,
situat pe valea ;Fsca 9ozilei.
Xdintre subdiviziunile grupei de mun i, cele mai importante din punct de vedere turistic sunt!
-'ulmea IvCneJu!
Gn sud vestul acestei culmi se gCseDte unica minC de c(i(limbar din 9omFnia Di un muzeu al
c(i(limbarului, situat En localitatea 'olJi+
-1unJii Siriu!
Aici se aflC 6acul 8ulturilor /6acul fCrC -und., cCruia i se atribuie origine nivalC /format En spatele
unui val de morenC nivalC, creatC ca urmare a avalanDelor de pe versantul estic al 'ulmii 1ClFia.+
1unJii Teleajenului Di #oftanei!
XTurism!
-staJiunea climatericC '(eia, situatC pe valea Teleajenului, la poalele 1asivului 'iucaD+
-cabanele 8Frfu 'iucaD /aprox. &,,4 m altitudine. Di 1untele 9oDu /&)44 m. din 1unJii 'iucaD+
-8alea $ra(ovei, cu numeroasele ei staJiuni Di obiective turistice, cuprinde ca arie Di 1asivul
;ucegi, dar Di versantul apusean al 1unJilor ?Frbova.
-1unJii 'iucaD! $otenJial turistic! Doseaua $loieDti ;raDov, prin pasul ;ratocea, staJiunea
climatericC '(eia, mFnCstirile '(eia Di Suzana, cabana 1untele 9oDu /pFnC la care se poate ajunge
cu maDina., numeroase trasee turistice marcate.
1unJii TimiDului!
X$otenJial turistic!
),
$osibilitCJile de acces au stimulat intensificarea activitCJii turistice, 8alea TimiDului constituind o
adevaratC axC a turismului, situatC En continuarea vCii $ra(ovei+
$oiana ;raDov! staJiune climatericC Di pentru sporturi de iarnC, este situatC la altitudini de :,4-
&4,4 m, pe versantul nordic al masivului $ostCvaru+ este cea mai dotatC staJiune din Jara noastrC
pentru sporturi de iarnC+
$FrFul 9ece! este staJiune turisticC situatC pe drumul ce leagC oraDele $redeal Di 9FDnov, En sud
vestul 1asivului $ostCvaru+
1asivul $iatra 1are! cascada Tamina, '(eile Oapte ScCri, $eDtera de ?(eaJC, 'abana $iatra 1are.
),. $ot turistic 'arp 1eridionali /(ttp!""SSS.scrigroup.com"afaceri"turism"$otentialul-turistic-
al-'arpat*))&<.p(p.
In ansamblul 'arpatilor 1eridionali se individualizeaza prin particularitatile si pitorescul lor
urmatoarele masive!
1untii ;ucegi /%,4,m.
- reprezinta leaganul turismului romanesc prin pozitia, frumusetea peisajului, atractiile
turistice naturale, domeniul s5iabil, accesibilitatea usoara etc.
Ai se impun prin!
Z abrupturi aproape verticale, de sute de metri inaltime /'araiman, 'ostila., creste si muc(ii
spectaculoase generand peste %,= de trasee pentru alpinism cu grade diferite de dificultate
Z relief glaciar! vai si circuri glaciare cu intinse panze de gro(otis de un pitoresc deosebit !
Iornul si 8alea 1alaiestilor
Z vai salbatice cu cascade @rlatoarea, 8anturis, 8alea >epilor, 8alea Alba
Z relief carstic cu forme de mare atractivitate pe 8alea Ialomitei! $estera Ialomicioara,
'(eile @rsilor, Tatarului, Banoagei, 2rzei, $esterii, 'ascada #oamnele
Z lacurile Scropoasa si ;olboci pe Ialomita /de baraj artificial., in apropierea '(eilor
Banoagei
Z $latoul ;ucegi situat la circa %444m cu pajisti alpine si renumitele stanci cu forme bizare
;abele si Sfinxul
Z important domeniul s5iabil amenajat in statiunile Sinaia, ;usteni, Azuga
Z o retea densa de poteci marcate! peste %,
Z rezervatii stiintifice! ;ucegi cu paduri de brad, fag, $estera Ialomicioara, 8alea
1alaiestilor, $oiana 'rucii 'ocora etc
Z monumentele istorice! 'astelul $eles, construit intre &3<, - &33) in stil german
renascentist, cu elemente gotice+ 'astelele! $elisor si 'astelul de vanatoare, 1anastirea Sinaia,
intemeiata intre &=:4 - &=:, de Spatarul 1i(ail 'antacuzino+ 'asa 1emoriala ?eorge Anescu etc.
'uloarul 9ucar-;ran /&%,*m.
)=
- se caracterizeaza prin atractii de mare spectaculozitate
- elemente peisagistice
- relief carstic pe 8alea #ambovicioarei !
c(eile #ambovicioarei, ?(imbavului si 9udaritei
$esterile #ambovicioara, @rsilor, 'oltu Surpat
- vestigii medievale !
ruinele unei fortarete feudale $odul #ambovitei
'astelul ;ran
1anastirea 0amaiesti
mausoleul 1ateias inc(inat memoriei eroilor din primul razboi mondial
- satele agroturistice!
#ragoslavbele, 9ucar, $odul #ambovitei /judetul Arges.
;ran, 1oeciu, Sirnea, -undata
unde se evidentiaza elemente de etnografie si folclor specifice ! artizanat, sculptura in lemn si
ar(itectura populara, port popular, sarbatori traditionale, branzeturi cascaval afumat, branza de
burduf in coaja de brad
1untii $iatra 'raiului!
- se evidentiaza printr-o creasta calcaroasa si variate forme carstice /c(ei, pesteri, doline.
- %&3 trasee pentru alpinism
- $arcul 0ational $iatra 'raiului unde exista puncte de observare a vietii animalelor salbatice in
mediul lor natural
- #estinatii !
drumetie, sporturi de ierna
cabane! $laiul -oii, ?ura 9aului, 'urmatura
1untii -agaras!
cei mai inalti din 9omania /1oldoveanu %,**m . ofera numeroase atractii!
-peisaje alpine pitoresti dominat de o creasta lunga de <4 5m
-cel mai extins si cel mai pitoresc relief glaciar din 9omania
-numeroase lacuri glaciare /peste %3. situate la mare altitudine ca ;alea, 'apra, Avrig, $odragu
etc
-;arajul si 6acul 8idraru , pe versantul sudic, /judetul Arges acces din 'urtea de Arges.+
barajul este marcat si prin 1onumentul Anergeticienilor
-In apropiere se afla ruinele 'etatii $oienari
-Tranfagarasanul drum alpin ce urca pana la cea mai mare altitudine %4,4m si strabate creasta
montana printr-un tunel lung de 3:4 m
-domeniu s5iabil neamenajat in zona ;alea 6ac, ;alea 'ascada
-domeniu alpin deosebit de atractiv al 1. Iezer datorita formelor glaciare si a lacului Iezer
)<
-trasee pentru drumetie /,*. si pentru alpinism /&&.
#efileul 2ltului!
-cea mai spectaculoasa portiune intre Turnu 9osu /*44m. si 'ozia /)4:m., impunator prin
lungime /*45m. si spectaculozitatea abrupturilor
-axa turistica importanta nationala si internationala
-Turnul 9omanilor
-1anastirea 'ozia
-rezerve de ape minerale bicarbonate, sulfuroase, clorurate sodice valorificate in statiunile
balneare 'alimanesti, 'aciulata, 2lanesti destinate tratarii afectiunilor tubului digestiv,
afectiunilor (epatobiliare, metabolice si de nutritie
1untii $arang /%,&:m.!
-intins domeniu alpin cu pajisti alpine si un relief glaciar reprezentativ
-numeroase lacuri glaciare /peste %3. situate la mare altitudine 9osiile si ?alcescu
-peisaj spectaculos pe rama!
'(eile ?albenului in cuprinsul carora se afla $estera 1uierii accesul asigurandu-se prin
localitatea ;aia de -ier,
'(eile 2ltetului in cuprinsul carora se afla $estera $olovragi /1untii 'apatanii., accesul
asigurandu-se prin localitatea 0ovaci,
'omplexul turistic 9anca cu un intins domeniu sc(iabil putin amenajat
'abanele 9@S@, A0A-S.
acces pe Transalpina
1untele 'ozia /&==3.!
Z rezervatia complexa de flora fauna si peisaj
Z rezervatie geologica cu forme bizare
Z trasee montane
1untii 'apatanii /%&%*.!
-munti calcarosi se impun prin formele carstice! '(eile si $estera ;istrita /legenda Sfantului
?rigore #ecapolitul situate in apropierea 1anastirii ;istrita
-domeniu pentru alpinism )) de trasee si pentru drumetie
-rezerve de ape minerale sulfuroase, bicarbonate calcice, sodice valorificate, la poale, in
statiunea 2lanesti
-#estinatie odi(na, tratament, alpinism, drumetie, speoturism
1untii 6otrului /%%*%.!
-se remarca prin domeniu alpin cu circuri si vai glaciare dar mai ales prin constructiile
(idrote(nice! barajul si lacul 8idra (idrocentralele 'iunget si 1alaia
-statiunile 8oineasa pentru odi(na si recreere si mini-statiunea 8idra pe malul lacului 8idra
)3
1untii 'andrel /%%**.!
-domeniu alpin pitoresc cu pajisti, circuri si vai glaciare
-domeniu sc(iabil amenajat valorificat in statiunea $altinis cea mai vec(e si cea mai inalta din
tara
-regiune agropastorala de mare traditie 1arginimea Sibiului unde se evidentiaza elementele
etnografice si folclorice reprezentate prin port popular, ar(itectura populara, artizanat,
manifestari populare, si folclor intalnite in special in satele agroturistice!
-Sibiel /exista o expozitie de icoane pe sticla.
->ina centru pastoral
-9asinari exista o cetate de pamant si casa memoriala a lui 2. ?oga
-?ura 9aului
-$oiana Sibiului
-#estinatii! odi(na, sporturi de iarna, drumetie, alpinism, cunoastere, agroturism
1untii Sureanu /%&):.!
Z aspecte peisagistice montane si alpine, vai deosebit de pitoresti
Z peisajul carstic spectaculos de pe partea 08 si 8! $latforma 6uncanilor, $latoul 2(aba
$onor, >iul de est cu c(ei, abrupturi si pesteri
Z pesterile de mare valoare stiintifica Sura 1are si 'ioclovina
Z vestigiile dacice! Sarmizegetusa 9egia /?radistea de 1unte., de la 'ostesti, ;lidaru
/@0AS'2.
Z 8alea Sebesului cu salba de baraje, lacuri si (idrocentrale
-#estinatii! odi(na, sporturi de iarna, drumetie, speoturism, turism cultural, alpinism,
cunoastere,
1untii 9etezat /%,4:m.!
detin un potential turistic foarte valoros fiind considerati cei mai pitoresti munti din tara noastra
#intre principalele atractii pot fi evidentiate!
Z intins domeniu alpin si subalpin dominat de peste %4 de varfuri ce depasesc %)44 m cu
aspecte peisagistice din cele mai spectaculoase
Z cel mai complex domeniu glaciar! circuri, vai glaciare, gro(otisuri imense, abrupturi,
creste semete stancarii care dau aspecte peisagistice alpine dintre cele mai salbatice si pitoresti
Z peste 34 de lacuri glaciare dintre care unele prezinta recorduri! Banoaga %: m adancime
/cel mai adanc lac din tara. cel mai intins 'omplexul ;ucura! format din lacurile in salba ;ucura,
Ana, 6ia, -lorica, 8iorica! &4, , (a, ?emenele, $ietrele, ?alesu, 8alea 9ea, Taul 0egru
Z $arcul 0ational 9etezat /circa %4.444 (a . inclus pe lista 0atiunilor @nite de parcuri si
rezervatii din &:)=., ocotrste numeroase specii de plante si animale dintre care unele pe cale de
disparitie, peisaje alpine pitoresti, turme de capre negre, rezervatia stiintifica ?emenele pentru a
):
carei vizitare este necesara o aprobare speciala /accesul in $arcul 0ational 9etezat se realizeaza
din comuna 'ampul lui 0eag.,
Z peisaj carstic spectaculos in 1untele Scoarbele Iorgovanului de la Izvoarele >iului de vest
/pesteri, c(ei, abrupturi.
Z fond cinegetic si piscicol
Z barajul si lacul de pe raul 6apusnic, pe 9aul 1are-6apusnic drum de acces pana sub $oarta
;ucurei
Z domeniu sc(iabil neamenajat in caldarile glaciare
Z domeniu pentru alpinism <& trase de maxima dificultate
Z accesibilitate usoara pe drumurile forestiere pe 9aul 1are, 9aul ;arbat, ;uta
Z &< trasee pentru drumetie in mare parte marcate
#estinatie! cunoastere, alpinism, drumetie, sporturi de iarna
#epresiunea Iateg ! se remarca prin!
Z 9uinele @lpiei Traiana Sarmizegetusa capitala #aciei 9omane,
Z 9ezervatia de zimbrii de la Slivut- Iateg,
Z 6acul 'incis[destinat agrementului nautic
Z 1onumentele istorice si de arta feudala! biserici! Strei, #ensus, Santamarie-2rlea ,
'astelul Santamarie-2rlea
Z elemente etnografice si folclorice! artizanat, port popular, manifestari traditionale
1untii Tarcu /%&:4., 1untele 1ic /&34,.
Z se remarca prin peisajul alpin si subalpin pitoresc cu circuri, vai, creste si lacuri glaciare
/).
Z intins domeniu s5iabil amenajat valorificat in complexul turistic $oiana 1arului-Scorilo
/acces 'aransebes.
Z lacul $oiana 1arului la , 5m de statiune /acces 2telul 9osu.
-#estinatie! odi(na, drumetie, sporturi de iarna
1untii 'ernei /&:%3 m., 1e(edinti /&**= m., 8alcan /&:*= m. se remarca prin!
\ formele carstice deosebit de spectaculoase !
o '(eile de pe 'erna, 1otru Tismana So(odol
o $esterile 'losani si ?ura $lai /monumente ale naturii.
\ Statiunea ;aile Ierculane situata in 1untii 'ernei destinata tratarii afectiunilor aparatului
locomotor+ ale sistemului nervos periferic, dermatologice datorita apelor termale sulfuroase, usor
radioactive. In statiune exista un muzeu de istorie cu valoroase exponate ar(eologice.
#e aici se pot face excursii!
Z pe 8alea 'ernei una dintre cele mai spectaculoase si in c(eile 'ernei ,
Z la $esterile fierbinti ! ?rota cu Aburi, ?rota Iaiducilor,
Z spre #omogled /Stanca calcaroasa - rezervatie complexa de flora, fauna si peisaj.,
*4
Z la Standul MSapte izvoare
Z 6acul $risaca aflat la , 5m de ;aile Ierculane
\ lacurile de acumulare 'erne, 8alea 1are , 1otru, Tismana , de interes piscicol
-#estinatie! tratament balnear, odi(na si recreere, cunoastere, alpinism, drumetie, speoturism,
cunoastere.
)=. $ot turistic m-tii ;anatului
obiective! '(eile 'arasului, '(eile 0erei, 1untii Semenic, statiunea Ierculane, zona #ognecea
2cna de -ier /lacul cu nuferi, 1uzeul de 1ineralogie 'onstantin ?ruescu., $estera 'omarnic,
statiunea Trei Ape etc.
)<. $ot turistic m-tii Apuseni
- Arealul de la 8adul 'risului si defileul 'risului 9epede. 9eprezinta un complex carstic deosebit de
pitoresc, format din calcarele din 1untii $adurea 'raiului. In aceasta zona se semnaleaza pe langa
defileul 'risului 9epede, strajuit de abrupturi salbatice, o serie de pesteri, dintre cele mai insemnate
sunt! $estera 8adului, $estera $odinului, 'asa Bmaului, $estera cu Apa, $estera -ugarilor, $estera
#eventului si $estera 'aprei.
In sfera de influenta a acestui areal turistic apare si platoul carstic Bece Iotare, ciuruit de doline si
uvale, precum si $estera 8antului de langa suncuius, considerata cea mai lunga pestera din tara.
/&&444m..
-rumusetea locului este subliniata si de prezenta cascadei paraului $estireu, care traverseaza
$estera 8adului+
- Arealul 1eziadului se caracterizeaza prin prezenta uneia dintre cele mai mari pesteri din tara noastra
-$estera 1eziad- dispusa in cinci etaje.
- Arealul zona carstica $adis - 'etatile $onorului reprezinta cel mai insemnat areal carstic din tara, atat
datorita frumusetii peisajului, cat si a complexitatii formelor sale carstice. Aici se poate ajunge fie pe
drumuri de culme, venind de la Stana de 8ale sau Scarisoara, fie urcand pe soseaua de la Sudrigiu,
$etroasa etc. In cadrul arealului distingem mai multe subunitati! $adisul+ $oiana $onor+ 6umea
$ierduta+ i 'etatile $onor.
- Arealul 8aii Aleului, situat sub 1asivlul 'arligati, areal ce poate fi vizitat utilizand derivatia de la
Sudrigiu, pe vale 'risului $ietros, pana la confluenta cu valea Ariesului, si de aici in amonte pe
aceasta vale. -rumusetea povarnisurilor abrupte ale 1untilor ;i(orului, 'ascada ;o(odeiului, clima
de adapost, terenul din $oiana Aleului, extrem de propice pentru amenajari turistice, recomanda
necesitatea ca, neantarziat, arealul sa fie amenajat turistic+
- Arealul valea Iada - Stana de 8ale. -armecul regiunii este dat de alternanta sectoarelor salbatice de
defileu cu bazinete, in cere valea se largeste pentru a cuprinde poieni cu fanete. #epresiunea Stana de
8ale este dominata de masive muntoase inalte, reprezentand unul dintre cele mai insemnate centre
turistice din 1untii Apuseni, mai ales ca poate sa ofere posibilitati corespunzatoare de cazare si (rana+
*&
- Arealul carstic al 8ascaului. $e langa relieful carstic de suprafata, reprezentat prin doline, polii,
sorburi, un interes deosebit prezinta izbucul intermitent de la 'alugari situat intr-o tona deosebite de
pitoreasca in partea estica a 1asivului 'odru 1oma. Aste accesibil fie din comuna 'risilor, fie din
comuna $onor, respectivul izbuc constituie un fenomen stiintific interesant prin raritatea sa. #atorita
unei circulatii subterane pe baza de sisteme sifonale, apa izbugneste la suprafata intermitent, la
intervale de timp regulate+
- Arealul 1untele ;aisorii /&=44 m. este situat la o distanta de ,4-,) 5m departare de 'luj-0apoca si
Turda beneficiaza, in medie, de &<& zile cu zapada, fiind solicitata in special in intervalul &,
noiembrie-&, aprilie. 8ara se remarca peisajul de o frumusete exceptionala si posibilitatile de vanat si
pescuit. Tot aici se intalnesc rezervatia Scarita - ;elioara, '(eile 9uncului si ale $ociovalistei, varful
'ornul $ietrii si alte cateva obiective+ fiind usor accesibile de la cabanele din 1untele ;aisorii+
- Arealul ?ilau Tarnita ofera conditii deosebite pentru agrement la sfarsit de saptamana, desc(izand si
una din ]portile] cele mai solicitate pentru patrunderea in interiorul 1untilor Apuseni+
- Arealul ;elis - -antanele, pe malul stang al lacului de acumulare si pe traseul drumului judetean
Iuedin - ;elis - Albac, care ocoleste lacul. 1ai putin spectaculoasa, partea estica trezeste interesul
prin cateva sectoare de c(ei si mici defilee, mai reprezentative fiind '(eile ;aciului, precum si prin
ariile de alunecari de teren vec(i cu un microrelif foarte accidentat, cateva dintre ele adapostind
asociatii floristice si faunistice de o mare varietate si impunand, ca si '(eile Turzii, includerea intre
rezervatiile naturale ale zonei+
- Arealul 8alea Ig(elului /%% 5m.. $ornind din Ig(iu, pe aceasta pitoreasca vale, se poate ajunge pana
la lacul de baraj natural Iezerul, declarat monument al naturii, singurul lac de acest fel din 1untii
Apuseni, aflat intr-un splendid cadru natural. $este culme, se poate ajunge la $iatra 'etii, cu
interesante fenomene geologice! pesteri, c(ei, cascade si o magnifica poiana cu narcise, apoi la '(eile
Intregalde. Aici se intalneste floarea de colt sau siminicul+
- Arealul 8alea Ampoiului. 'atre nord-vest de Alba Iulia, pe valea raului Ampoi, o cale ferata si o
sosea urca spre Tara de $iatra, trecand prin asezari pitoresti, cu urme ale unor constructii romane si
medievale, monumente de ar(itectura populara si interesante monumente ale naturii. #intre acestea
amintim! calcarele cu orbitoline de la Ampoita, martori geologici si puncte fosiliere, precum si clipele
de calcar de la 8alea 1ica+
- Arealul 1unti 'odru 1oma se situeaza in partea de nord-est a judetului Arad. $rincipalul obiectiv
din aceasta zona il constituie statiunea balneoclimaterica 1oneasa care dispune de capacitati de
cazare, stabilimente balnear si numeroase dotari turistice corespunzatoare tratamentului balnear si
odi(nei, un strand si un lac de agrement. In imprejurimi se pot face excursii interesante spre zona
carstica Tinoasa, varful Izoi, 8alea 9ujii si sper platoul carstic al 8ascaului. In apropiere, in
perimetrul comunei #ezna, se afla cetatea #eznei si un frumos (an pescaresc In perimetrul 1untilor
'odru - 1oma se intalnesc si alte obiective de interes turistic+ amintim aici frumoasele vai ce coboara
spre depresiunea Barandului si suprafetele forestiere compacte+
*%
- Arealul depresionar ?ura(ont Ialmagiu grupeaza elementele de peisaj si cele istorico-etnografice
din depresiunile Almas - ?ura(ont si Ialmagiu. #epresiunile largi, legate prin defileul 'risului Alb
intre comunele 8arfurile si ?ura(ont intinsele suprafete forestiere cu un valoros fond cinegetic, situate
la contactul muntilor 'odru - 1oma cu 1untii Barandului, satele cu obiectivele lor istorice si
etnografice confera arealului o diversitate de aspecte interesante. #intre cele mai reprezentative
obiective turistice amintim! valea Beldisului cu satele si peisajele ei pitoresti, valea Bimbrului /cu
rezervatia de laur., defileul 'risului Alb si satele din depresiunea Ialmagiu - interesante pentru
ar(itectura, mestesuguri, port si folclor.
)3. 2b turistice ;ucovina /(ttp!""SSS.descoperaromania.eu"obiectiveVturistice"bucovina.
Asezari din ;ucovina
?ura Iumorului
'ampulung 1oldovenesc
8atra #ornei
Suceava
1anastiri din ;ucovina
1anastirea Solca
/&=%%.1anastirea Sfantul Ioan cel 0ou din Suceava
/Secolele 78I-7I7.1anastirea ;ogdana
/&)=4.1anastirea Bamca
/&=4=.1anastirea $robota
/&,)4.1anastirea 1oldovita
/&,)%.1anastirea 9asca
/&,*%.1anastirea Slatina
/&,,)-&,=*.1anastirea Iumor
/&,)4.1anastirea #ragomirna
/&=4:.1anastirea Sucevita
/Secolul al 78I-lea.1anastirea $utna
/&*==.1anastirea 8oronet
;iserici din ;ucovina
;iserica Sfantul Ioan 0epomu5 din Suceava
;iserica #ragomirna 1ica
/&=4%.;iserica Sc(imbarea la -ata din Siret
/&:43.;iserica 0asterea Sfantului Ioan ;otezatorul din Siret
;iserica Sfantul #umitru din 'iprian $orumbescu
/&33<.;iserica #omnitelor din Suceava
/&=*).;iserica Sfantul 0icolae ;alinesti
*)
/&*:* &*::.;iserica Taierea 'apului Sfantului Ioan ;otezatorul din 9euseni
/&,4*.;iserica 9omano-'atolica din 'acica
/&:4*.'atedrala 2rtodoxa din 9adauti
/&:%<.;iserica Sfantul #umitru din Suceava
/&,)*-&,),.;iserica Inaltarea Sfintei 'ruci din 8olovat
/&34&.;iserica Sfantu Ilie din Sc(eia
/&*33.;iserica Tuturor Sfintilor din $ar(auti
;iserica Adormirea 1aicii #omnului din Suceava
/sec. 78II-lea.;iserica de lemn din $utna
/&),%.;iserica Sfantul 0icolae din Suceava
/&=&&.;iserica Invierea #omnului din Suceava
;iserica Sfanta Treime din Siret
/mijlocul sec. 7I8-lea.;iserica Inaltarea Sfintei 'ruci din $atrauti
/&*3<.;iserica 1irauti din Suceava
/Secolul al 78II-lea.;iserica Arbore
1uzee din ;ucovina
1uzeul 2ualor Incondeiate 6ucia 'ondrea
'asa 1uzeu Taran 6eonida
1uzeul Apelor 1i(ai ;acescu
1uzeul de Arta Ion Irimescu
1uzeul 6emnului din 'ampulung 1oldovenesc
1uzeul de Istorie din Siret
1uzeul 2biceiurilor $opulare din ?ura Iumorului
1uzeul 6ingurilor din 'ampulung 1oldovenesc
1uzeul de Stiintele 0aturii si 'inegetica din 8atra #ornei
1uzeul Atnografic 8atra #ornei
1uzeul de Atnografie Samuil si Augenia Ionet din 9adauti
Ianul #omnesc din Suceava
1uzeul de Istorie din Suceava
'asa memoriala 0icolae 6abis
'asa memoriala Simion -lorea 1arian din Suceava
'asa memoriala Ausebiu 'amilar
'asa memoriala 1i(ail Sadoveanu
'asa memoriala 'ipriant $orumbescu
1uzeul de Stiintele 0aturii din Suceava
1uzeul Atnografic Ion ?ramada
1uzeul 'iprian $orumbescu
**
1uzeul Satului ;ucovinean
#iverse 2biective din ;ucovina
Boo Soimaru Ilisesti
Telescaunul 8atra #ornei
$artia de sc(i 8everita 8atra #ornei
$artia de sc(i $arc 8atra #ornei
$artia de sc(i #ealu 0egru 8atra #ornei
Telescaunul ?ura Iumorului
'omplexul de Agrement Arinis ?ura Iumorului
$artia de sc(i Soimu din ?ura Iumorului
Ierg(elia 9adauti
Salina 'acica
'etatea de Scaun a Sucevei
'(ilia lui #aniil Si(astrul
):. Turismul cultural in ;ucuresti /(ttp!""SSS.s5Rtrip.ro"obiective-culturale-in-judetul-
bucuresti.(tml.
-1uzeul T(eodor Aman! este construit dupa planurile artistului T(eodor Aman, el fiind si autorul
pieselor de mobilier, picturii murale din (ol si al ornamentatiilor din interior si exterior+ reuneste o
parte din lucrarile artistului! tablouri de gen, acuarele, desene si gravuri+ obiecte personale - pensule,
violoncelul, arme, masti, costume, precum si colectia de arta a pictorului.
-'asa memoriala Tudor Arg(ezi! a fost locuita de poet incepand cu &:)4, iar din toamna anului &:*<
aceasta a devenit muzeu memorial conform dorintei testamentare a poetului+ in ]laboratorul] poetului
se afla cea mai mare parte a bibliotecii cuprinzand cateva mii de volume, un aparat radio si o icoana de
peste &,4 de ani+ intr-o camera alaturata descoperim medaliile si decoratiile conferite de statul roman
creatiilor arg(eziene, precum si $remiul european ?ottfried von Ierder, &:=,, Arg(ezi fiind primul
scriitor roman laureat al acestei prestigioase distinctii.
-1uzeul 0ational de Arta 'ontemporana! Situat in incinta $alatului $arlamentului+ aici au loc
expozitii de grafica, pictura, desen si alte arte, concerte de muzica electro sau proiectii de filme.
-1uzeul de Arta 8asile ?rigore! este structurat pe doua niveluri, piesele fiind dispuse in cele cinci sali
reprezentand sapte sectiuni mari /pictura, grafica, sculptura, arta populara romaneasca si arta
decorativa europeana, orientala si extrem-orientala.
-1uzeul de Arta $opulara #octor 0icolae 1inovici! adaposteste mai multe tipuri de piese de arta
popular romaneasca din intreaga tara! icoane, ceramic, tesaturi, obiecte din lemn, instrumente musicale
traditionale, cat si un fond documentar despre activitatea doctorului 1inovici.
-1uzeul de Arta 8ec(e Apuseana! adaposteste arme medievale si moderne, vitralii austriece, germane,
elvetiene, flamande, tapiserii flamande tesute la razboi vertical, mobilier /austriac, italian., opere ale
*,
unor pictori flamanzi, italieni, germani, raritati bibliofile+ impresionante sunt vitraliile, semineul adus
din Toscana si biblioteca din lemn masiv de nuc ce incadreaza volume rare.
-1uzeul 0ational de Arta al 9omaniei! are trei galerii de arta! ?aleria de Arta Auropeana, ?aleria de
Arta 9omaneasca si ?aleria de Arta 8ec(e 9omaneasca.
-1uzeul 0ational 'otroceni! colectia este compusa din urmatoarele domenii! arta plastica /pictura
romaneasca, pictura universala, grafica, sculptura romaneasca si universala, arta religioasa., arta
decorativa /ceramica, sticla, metal, textile, mobilier., numismatica, medalistica, istorie, ar(eologie+din
domeniul arta plastica s-au format colectiile! arta religioasa /icoane pe lemn., care este reprezentativa
pentru perioada tarzie a artei religioase romanesti /secolele 78III-7I7. si atelierelor rusesti.
-1uzeul 0ational de Istorie a 9omaniei! principalele sectii ale muzeului sunt! ar(eologie preistorica,
dacica, greaca, romana si medievala+ istorie+ numismatica+ Tezaurul 0ational, lapidarium, laboratoare
de restaurare si biblioteca.
-1uzeul Bambaccian! este constituit din )&4 lucrari care includ picturi, lucrari de grafica, sculpturi si
piese de mobilier+ piesele expuse apartin pictorilor romani si francezi, dar si unor pictori care au lucrat
in -ranta.
-1uzeul 'omunitatii Avreiesti! structurat pe domenii precum literatura, stiinta, arta sinagogala, arta si
spectacol, teatru si viata de cult+ aici exista si carti ale celor mai importanti scriitori evrei din 9omania,
lucrari stiintifice, afise de teatru, portrete ale actorilor evrei+ un spatiu important este alocat gravorilor
evrei, autori ai unor medalii emise de diferite institutii ale statului.
-1uzeul Taranului 9oman! colectia de ceramica cuprinde aproximativ &3.444 de piese+ cea mai vec(e
piesa de ceramica datand din &<*=+ colectia de port numara aproape %4.444 de piese de costum din
toate provinciile romanesti, incepand cu prima jumatate a secolului al-7I7-lea+ impresionanta este si
colectia de tesaturi pentru interior confectionate din in, canepa, bumbac sau borangic+ colectia de lemn
cuprinde mobilier si feronerie vec(e romaneasca+ obiectele realizate in te(nica dulg(ereasca totalizand
&)4 de piese din toate zonele etnografice+ colectia religioasa cuprinde icoane pe sticla si pe lemn,
izvoade pentru icoane, xilogravuri, vesminte preotesti, vase, troite si cruci.
-1uzeul 0ational de Istorie 0aturala ?rigore Antipa! are un bogat patrimoniu format din colectii
zoologice, de minerale si roci, paleontologice si etnografice care insumeaza peste % milioane de piese+
dintre acestea doar o mica parte sunt prezente in sali pentru a nu incarca excesiv expunerea si a evita
deteriorarea obiectelor sensibile la actiunea luminii+ adaposteste de asemenea si o biblioteca, desene,
sc(ite, (arti, tablouri, obiecte mostenite de la savantii si exploratorii din trecut.
-1uzeul 1unicipal ;ucuresti! a luat nastere prin unificarea 1uzeului de Istorie cu 1uzeul de Arta+
detine aproximativ *44.444 de obiecte provenite din cercetari ar(eologice, donatii si ac(izitii -
documente, (arti si planuri, fotografii, tiparituri si imprimate, arme, arta decorativa, arta religioasa,
arta plastica, sculputura si piese de ar(eologie.
-1uzeul 0ational al 6iteraturii 9omane! are in custodie sase case memoriale! in ;ucuresti, cele alor
Tudor Arg(ezi+ ?eorge si Agat(a ;acovia+ 6iviu si -annR 9ebreanu+ Ion 1inulescu si 'laudia 1ilia+
*=
in 1oroeni - 'asa 1emoriala ]Alexandru 'ioranescu] si in judetul 0eamt, 'asa 1emoriala ]1i(ail
Sadoveanu].
-1uzeul Aviatiei din ;ucuresti! functioneaza pe trei sectii! Istoria aeronauticii nationale si universale+
Te(nica de forte aeriene+ Istoria rac(etelor si cercetarii spatiale /la 1edias..
-1uzeul '-9 ;ucuresti! sala principala adaposteste mac(ete de locomotive cu abur lucrate artistic,
printre care la loc de frunte se afla renumita $acific, o diorama care infatiseaza prin exponatele sale
evolutia vagoanelor si locomotivelor de-a lungul timpului,o garnitura a unui tren de epoca, placi
montate pe vec(ile locomotive.
-1uzeul -ilatelic din ;ucuresti! ocupa o suprafata de =44 mp, compartimentati in ) sali de expunere+
Sala 6a(ovari adaposteste o parte a celor peste && milioane de timbre, constituind aproximativ )
milioane de serii filatelice, unele unicate mondiale, dar si matritele originale din otel cu care s-au
tiparit cele patru valori din prima emisiune 'ap de ;our 1oldova /&3,3. precum si probe, mac(ete,
diverse stadii de realizare a timbrelor din anul &3<% pana astazi+ Sala 'ezar 6ibrec(t prezinta obiecte
postale datand din doua jumatate a secolului al 7I7-lea si prima jumatate a secolului 77, tablouri
vec(i, tiparituri si efecte postale, mobilier din oficiile postale, trasuri de posta, lazi de valori+ Sala
#imitrie '. ;utulescu cuprinde carti, cataloage, articole despre istoria filatelica romaneasca, precum si
diplome si medalii obtinute de $osta 9omana de-a lungul anilor.
-1uzeul 0ational de ?eologie! adaposteste un tezaur stiintific inestimabil, reprezentat prin colectii
mineralogice, petrografice si paleontologice, recunoscute pe plan international+ impresionante sunt
colectiile ]flori de mina], cat si cea mai completa colectie de roci si fosile din 9omania, dar si
reconstituiri ale unor vertebrate mari descoperite in stratele geologice de pe teritoriul 9omaniei,
inclusiv cativa dinozauri in marime naturala.
-1uzeul 0ational ?eorge Anescu! expozitia permanenta este desfasurata in trei sali ale palatului si
prezinta cronologic, fotografii, manuscrise, instrumente muzicale, obiecte si documente legate de viata
si activitatea muzicianului.
-1uzeul 0ational al Iartilor si 'artilor 8ec(i! este alcatuit din &= incaperi care adapostesc
aproximativ <,4 de exponate printre care (arti vec(i inramate, gravuri, litografii, dar si obiecte care nu
fac parte din colectia propriu-zisa, cu care se urmareste recrearea atmosferei de odinioara, din secolul
al 78III-lea sau al 7I7-lea.
-1uzeul 2perei 9omane ;ucuresti! dispune de )4.444 exponate, marturii asupra inceputurilor
spectacolului de opera in 9omania, costume, partituri, obiecte personale ale unor mari personalitati,
tablouri, documente, fotografii, sculpturi, afise, programe.
-1uzeul T(eodor $alladR! adaposteste colectia sotilor Serafina si ?(eorg(e 9aut, in cadrul careia se
evidentiaza cateva tablouri semnate de T(eodor $alladR, dar si peste 344 de desene si gravuri ale
marelui pictor roman, reprezentative pentru perioada lui pariziana+ pe langa acestea mai exista si
sectiunea de pictura europeana din secolele 78I-7I7, dar si obiecte de sculptura antica greco-romana,
*<
egipteana, indiana si renascentista italiana si franceza, textile, piese de mobilier, ceramica orientala si
alte obiecte de arta decorativa.
-1uzeul 1emorial ?eorge 'alinescu! interiorul conserva obiecte personale, mobilier, manuscrise,
fotografii, documente privitoare la viata si activitatea scriitorului ?eorge 'alinescu, biblioteca cu
cartile acestuia, dar si covoare orientale, obiecte de arta din '(ina, icoane pe sticla si tablouri semnate
Stefan 6uc(ian, T(eodor $alladR, Ioan Andreescu.
-1uzeul 0ational al Satului #imitrie ?usti! expozitia permanenta cuprinde &%& de complexe distincte,
totalizand ))3 de monumente, iar patrimoniul mobil insumeaza ,).3%3 obiecte+ alaturi de patrimoniul
expus in aer liber, muzeul detine si un bogat fond documentar de o inestimabila valoare istorico-
etnografica, alcatuit din colectii de manuscrise, studii, sc(ite, desene, relevee, planse, clisee pe sticla,
filme, negative alb-negru si color, fotografii, ce provin atat din cercetarile pe teren ale ec(ipelor de
monografisti care au contribuit la fondarea 1uzeului Satului, cat si din investigatiile ulterioare.
-1uzeul ;ancii 0ationale a 9omaniei! detine bunuri culturale clasate in Tezaurul patrimoniului
cultural national+ gazduieste o importanta colectie numismatica, de la monedele cetatilor grecesti de pe
tarmul vest-pontic, la denominarea leului din anul %44,+ sunt expuse seriile numismatice emise de
;anca 0ationala a 9omaniei, alte piese de importanta majora, insemne bancare, precum si o galerie de
portrete ale guvernatorilor bancii.
-1uzeul 1emorial 0ottara! adaposteste documente si obiecte de arta ale familiei, iar bibilioteca
cuprinde peste <.444 de volume, iar decoratiunile interioare sunt formate din portelanuri de Sevres,
1aissen, Alt ^ine, vase japoneze, c(inezesti, sticla de murano, ?alle.
-1uzeul 1ilitar 0ational 9egele -erdinand I! patrimoniul este alcatuit din peste )44.444 de obiecte
tridimensionale si materiale documentare, fiind valorificat in modalitati diverse, in expozitii
permanente si temporare ale muzeului si filialelor sale.
-'asa memoriala 6iviu 9ebreanu! colectia cuprinde mobilier, documente literare, scrisori, manuscrise,
fotografii, precum si tablouri, dar si o impresionanta colectie de ceramica si alta de icoane pe sticla,
toate apartinand lui 6iviu 9ebreanu.
-'asa memoriala Ion 1inulescu-'laudia 1illian! colectia cuprinde documente literare, scrisori,
manuscrise, fotografii, dar si tablouri si sculpturi care poarta semnaturile unor nume importante.
-'asa memoriala ?eorge si Agat(a ;acovia! adaposteste documente personale ale acestuia, fotografii,
diplomele obtinute de poet, inclusiv cea de bacalaureat, colectia proprie de carti, dar si piese de
mobilier.
-'asa memoriala ?(eorg(e Tattarescu! prezinta tablouri, sc(ite, diplome si medalii, albume si carti de
arta ce au apartinut pictorului.
-Arcul de Triumf! comemoreaza victoria 9omaniei in $rimul 9azboi 1ondial.
-Ateneul 9oman! interiorul cuprinde o sala de concerte cu o capacitate de <:* de locuri, iar deasupra
lojilor, de jur imprejurul tamburului cupolei, cu exceptia locului unde se afla scena, se desfasoara o
fresca lata de ) m si lunga de <4 m, alcatuita din %, de scene reprezentative din istoria 9omaniei.
*3
*4. $reistorie si istorie vec(e.
9ezultatele cercetCrilor ar(eologice atestC cC teritoriul pe care se aflC ;ucure tiul a fost locuit
neEntrerupt EncC din epoca paleoliticC /a c(ii tCioase din cremene, un nucleu de silex descoperite pe
malul 6acului -undeni, carierele de nisip din $antelimon, dealurile de la 1i(ai-8odC i 9adu-8odC .
Au fost scoase la ivealC numeroase a ezCri neolitice+ din perioada culturii ,ude ti s-au descoperit
urme la #ude ti, pe malul 6acului 'ernica, pe malul 6acului -undeni etc. #in perioada
culturii 7oian s-au gCsit urme la ?lina, #ude ti, 'C elu, ;ucure tii-0oi, ?iule ti, #ealul Spirei,
$antelimon. 6a 'ernica s-a gCsit una din cele mai mari necropole din Auropa din perioada ;oian. Gn
morminte s-au descoperit i perle din minereu de cupru, cele mai vec(i din arC i printre cele mai
vec(i din Auropa.
#in perioada culturii 8umelni a s-au gCsit a ezCri la ?lina, >ilava, 1Cgurele .a. 6a '(itila s-a
descoperit o brC CrC de aramC, cu capete En formC de arpe. Acest tip de brC arC stC la originea altor
brC Cri cu capete de arpe realizate EnsC mai tFrziu. Se confirmC astfel pCrerile istoricilor 8asile
$Frvan i 0icolae Iorga cC arta traco-dacilor are origini En milenii anterioare.
S-au descoperit urme din cultura Tei /a doua etapC a bronzului.! securi de bronz, cu ite, ace, vFrfuri de
sCge i etc., din epoca fierului, En special din partea a doua a epocii, care coincide i cu Enceputul
culturii geto-dacilor. 6a ;ClCceanca s-au descoperit douC a ezCri cu zece bordeie i ase locuin e de
suprafa C. @rme ale unei locuiri Endelungate s-au gCsit sub mCnCstirea 1i(ai-8odC. S-au descoperit!
cuptoare de ars oale, ce ti dacice, o monedC din timpul EmpCratului roman ?alienus, cosoare, rF ni e
rotative etc.
#escoperirile din secolul al I8-lea confirmC coexisten a En zona 'apitalei a unor popula ii dacice cu
go ii i sarma ii de ramurC alanicC i faptul cC existau rela ii cu romanii. #in secolele 8I-8II s-au
descoperit pe malurile 'olentinei i #Fmbovi ei semibordeie cu o camerC, cu cuptor de gCtit i
unelete casnice, ceramicC. Gn secolele 7-7I8 urme de a ezCri s-au gCsit pe malurile tuturor apelor din
zonC, bordeie cu cuptoare de gCtit i EncClzit, ceramicC finC, monezi, urme ale culturii ,ridu 6a $ipera,
En ;ucure tii 0oi, En $ia a de -lori, la 'rFnga i i la ?iule tii-SFrbi au fost descoperite a ezCri ale
popula iei vec(i romFne ti din secolele 7-7I, iar En pCdurea $antelimon, pe malul 6acului Tei,
a ezCri din secolele 7II-7I8. GncepFnd cu secolul al 78-lea, mCrturiile ar(eologice se completeazC cu
izvoare scrise.
Intemeierea orasului.
Tradi ia spune cC Entemeierea ora ului s-a realizat En vremea lui ;ucur, pe care unii El cred cioban,
al ii pescar, boier, (aiduc. $rima consemnare En scris a acestei tradi ii este cea din &<=&, a cClugCrului
franciscan ;lasius _leiner.
*:
2 altC tradi ie, din secolul al 78I-lea, vorbe te despre 0egru 8odC ca Entemeietor al ;ucure tiului.
$rimul care scrie despre acest lucru este raguzanul 6uccari, dupC o cClCtorie prin ara 9omFneascC En
timpul lui 1i(ai 8iteazul. $rintr-un document al domnitorului 1ircea cel ;CtrFndin &*&4 ;ucure tiul
este numit 'etatea noastrC
$rima atestare documentarC certC a ;ucure tiului dateazC din &*,:, cFnd prin (risovul din %4
septembrie, domnitorul 8lad epe scute te de dCri i EntCre te dreptul de proprietate al unor
locuitori
`,a
. #ocumentul, foarte deteriorat, a fost descoperit En jurul anului &:44. 8lad epe petrece
patru din cei ase ani de domnie En cetatea ;ucure ti, preferFndu-l re edin ei TFrgovi te .
Gn timpul domniei lui 9adu cel -rumos, fratele lui 8lad epe , &3 din cele %, de documente care au
Enscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din 'etatea de Scaun ;ucure ti .
1ircea 'iobanu En timpul domniei sale ridicC un palat domnesc numit mai tErziu 'urtea 8ec(e+
En &,,3-&,,: En curtea domneascC se construie te o bisericC, cea mai vec(e construc ie pCstratC En
forma sa originalC iar En &,=% se ridicC i biserica Sf. ?(eorg(e cunoscutC ca Sf. ?(eorg(e-8ec(i sau
cel romFnesc dupC ce 'onstantin ;rFncoveanu construie te En &<4< Sf. ?(eorg(e-0ou sau cel
grecesc.
2ra ul se dezvoltC continuu iar din secolul al 78II-lea se Entinde i pe malul drept al #Fmbovi ei + En
partea de vest se Entinde pFnC En zona 'i migiu iar En est pFnC la intersec ia 9ii :o ilor cu ;risto
7otev de astCzi. Gn &,=) este men ionat pazarul /de la turcescul bazar., pia a ;ucure tiului situatC
En apropierea 'ur ii domne ti. Bece ani mai tErziu, En &,<) Alexandru al II-lea 1ircea Enfiin eazC
la mCnCstirea $lumbuita prima tipografie cunoscutC din ;ucure ti.
Gn septembrie &,:) 1i(ai 8iteazul devine domn al Crii 9omFne ti iar En &,:* Encepe lupta
antiotomanC. 6a &, august &,:, 'apitala este ocupatC de turci+ Sinan $a a EntCre te ora ul sCpEnd un
an lat de circa = metri i tot atFt de adFnc i EntCrituri la marginea an ului din douC rFnduri de
trunc(iuri de copaci Engropa i care aveau spa iul dintre ei umplut cu pCmFnt. ;isericile au devenit
1osc(ei . 6a retragerea turcilor din ;ucure ti, En octombrie &,:,, Sinan $a a a prCdat i a incendiat
ora ul .
Istoria moderna
.rticole principale -evolu ia de la 181 i -egulamentul <rganic
#upC ce la Enceputul lunii martie Tudor 8ladimirescu trimite cCtre bucure teni mai multe
proclama ii prin care le cerea sC se solidarizeze cu mi carea sa , la %& martie &3%& intrC En
;ucure ti sec(estrFnd o parte din boieri En casa lui #inicu ?olescu,7elvedere, i domnind
aproape ca un domn .
$e &< mai &3%&, la douC zile dupC ce Tudor 8ladimirescu i armata sa, Adunarea norodului,
pCrCsesc ora ul, 'apitala este ocupatC de turcii veni i sC potoleascC 9evolu ia. Gncepe o perioadC
,4
de ocupa ie turceascC terminatC En iunie &3%%, perioadC En care En ora se comit execu ii , se ard
case .
?rigore al I8-lea ?(ica /&3%%-&3%3., primul domnitor pCmFntean din ara 9omFneascC
dupC epoca fanariotC a ini iat o serie de lucrCri edilitar-urbanistice! pavarea cu piatrC a celor patru
drumuri principale ale ora ului /$odul TFrgului de AfarC, $odul 1ogo oaiei, $odul 'alicilor i
$odul erban 8odC., construirea de palate, biserici, cazCrmi etc. Gn &3%*, En ;ucure ti sunt
men ionate En documente &.,&, prCvClii din care %,, erau de frunte, *3: de mijloc i <<& de
coadC .
#omnitorul ?(ica este EnlCturat iar la &= mai &3%3 trupe ruse ti conduse de generalul 9ot( intrC
En 'apitalC+ potrivit Tratatului de la Adrianopol, principatele dunCrene rCmFn drept gaj sub
ocupa ie i administra ie ruseascC pFnC la ac(itarea despCgubirilor de rCzboi cCtre Imperiul
2toman . Gn timpul administra iei ruse ti condusC de generalul $avel _iseleff intrC En vigoare
9egulamentul 2rganic. AvFnd re edin a la ;ucure ti, _iseleff se implicC En via a ora ului!
impune carantina En ora pentru stoparea ciumei i a (olerei, mCre te numCrul de medici,
nume te o 'omisie Entr-adins pentru Enfrumuse area i Endreptarea $oli iei, elaboreazC
9egulamentul de Enfrumuse are a ora ului. Gn &3*& En timpul domniei lui Alexandru #imitrie
?(ica i se acordC cetC enia munteneascC iar En &3**, de ziua generalului, oseaua din ;ucure ti,
a doua stradC ca importan C dupC $odul 1ogo oaiei, a fost denumitC oseaua _iseleff , nume
nesc(imbat de peste &=4 de ani.
Gn &3)* s-a introdus nomenclatura oficialC a strCzilor 'apitalei, strCzile se lCrgesc, sunt pavate i
dotate cu canalizare. Gn aceastC perioadC, au fost construite palatele ?(ica, Sutu, tirbei i au fost
Enfiin ate! Aforia Spitalelor /&3)&., Ar(ivele Statului /&3)&., Societatea -ilarmonica /&3)).,
Societatea literarC /&3)=., Societatea d-agriculturC a 9umFniei sub conducerea lui 1i(ail
?(ica /&3)=., Imprimeria statului /&3):., se desc(ide la 'olegiul Sf. Sava prima expozi ie de artC din
arC /&3)=., a apCrut primul 1uzeu de istorie na ionalC i antic(itC iM /&3)*., se organizeazC
biblioteci publice /&3)=., s-au dat En folosin C spitalele ;rFncovenesc /&3)3., -ilantropia /&3):.,
prima maternitate din ;ucure ti numitC Spitalul de na terib /&3):..
2ra ul este afectat de dezastre naturale i epidemii care aduc mari pagube. Gn &3%: apare primul ziar
din ara 9omFneascC, 'urierul romFnesc sub directoratul lui I.I. 9Cdulescu. Apar ziarele!
9omFnia /&3)=., @niversul /&3)<., 1agazin Istoric pentru #acia /&3*,., ;u5arester #eutsc(e
Beitung /&3*,.+ Encep sC se tipCreascC cCr i pentru coli.
Gntr-o carte apCrutC En &3): 'oup #boeil sur la 8alac(ie et la 1oldavie, 9aoul $errin spune despre
;ucure ti cC avea &.,44 de strCzi pline cu cFini i &)4.444 de locuitori . Sunt Enfiin ate pie e noi!
pia a Su u /&3*4., pia a Amzei /&3*&., pia a Sf. 8ineri /&3*&., pia a de pe maidanul #udescului,
pia a de pe podul 'ali ei, pia a de pe maidanul #ulapului /&3*,.. Se amenajeazC grCdina 'i migiu i
Encepe ridicarea Teatrului 0a ional . 'apitala este afectatC de marele incendiu din &3*< En timpul
,&
cCruia mor &, oameni i aproape %444 de clCdiri sunt distruse.
Gn secolul al 7I7-lea, influen a orientalC este ec(ilibratC de manifestarea influen ei occidentale! En
EmbrCcCminte, limbC, institu ii, mentalitate.
*&. ?ra ul este o zonC urbanC formatC de obicei din zone reziden iale /de locuit., zone industriale i
de afaceri, EmpreunC cu func ii administrative destinate unei zone geografice mai Entinse, de regulC
situatC Emprejur.
2 mare parte din suprafa a ora elor este ocupatC de clCdiri, drumuri de legCturC i strCzi.
'uvFntul romFnesc ora este Emprumutat din limba mag(iarC! v=ros! ora
2 industrie este o ramurC a produc iei materiale i a economiei na ionale, care cuprinde totalitatea
Entreprinderilor /uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.. ocupate cu produc ia uneltelor de muncC,
cu extrac ia materiilor prime, a materialelor i combustibililor i cu prelucrarea ulterioarC a
produselor ob inute..
=ndustria, a devenit sectorul principal de produc ie al Crilor europene i nord-americane En
timpul revolu iei industriale , care a rCsturnat vec(ea economie negustoreascC i agrar- feudalC prin
salturi rapide, succesive En te(nologie, a a cum au fost inventarea motorului cu aburi, rCzboiului
mecanic de esut i cuceririle te(nice i te(nologice importante En produc ia la scarC mare
a o elului i cCrbunelui. Crile industriale au adoptat o politicC econominC de tip capitalist. 'Cile
ferate i vapoarele cu aburi au Enceput sC lege pie ele foarte depCrtate, dFnd posibilitatea
noilor companii private sC dezvolte niveluri de volum de afaceri i bogC ie nemaiEntFlnite pFnC atunci.
Gn acest sens, industria se clasificC En!
industria grea, care se ocupC cu producerea mijloacelor de produc ie, i
industria u oar. , care se ocupC cu producerea mCrfurilor de larg consum.
Gn alt sens, cuvFntul industrie define te o grupare de afaceri care folosesc aceea i metodC pentru
generarea profitului, cum ar fi ]industria cinematograficC], ]industria construc iilor de ma ini], sau
]industria cCrnii i a produselor din carne], ] industria minierC]. Se referC de asemenea la
anumite ramuri i o anumitC zonC a produc iei concentratC pe fabricare, proces care implicC mari
investi ii de capital fCcute mai Enainte de a se ob ine profituri.
Gn tiin ele economice i En planificare urbanC, termenul industrial este sinonimul pentru modul de
folosire intensiv al terenului destinat activitC ilor economice care implica fabricarea i produc ia.
42. Caracteristici ale sp urban
2rasul este acea unitate administrative-teritoriala de baza, alcatuita fie dintr-o singura localitate
urbana, fie din mai multe localitati, dintre care cel putin una este localitate urbana, 'a unitate
,%
administrative-teritoriala de baza si ca sistem social-economic si geograp(ic orasul are doua
component!
a. component teritoriala-elementele orasului sunt! -vatra suprafata cuprinsa in linia de contur a
zonei cladirilor de locuit+-intravilanul este suprafata afectata constructiilor, ingloband toate
zonele functionale ale orasului mai putin teritoriul agricol+ - extravilanul reprezinta restul
suprafetelor din perimetrul administrative al orasului.
b. 'omponenta demografica si socio-economica, care consta in grupurile de populatie si
activitatile economice, sociale si politico-administrative care se desfasoara pe teritoriul
localitatii. #imensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii, dezvoltarea sa
fiind strans corelata cu cea a teritoriului caruia ii apartine. 2rasele care prezinta o insemnatate
deosebita in viata economica, social-politica si cultural-stiintifica a tarii sau care au conditii de
dezvoltare in aceste directii sunt declarate municipii.
*). 2rasul ecologic ob prioritar in urbanismul viitorului
#e la formularea termenului ]ecologie] in anul &3== pana in zilele noastre acesta a stat la baza mai
multor concepte privitoare la protectia mediului inconjurator.

'onturata in ultimele decenii ale secolului trecut, ideea oraselor ecologice a inceput sa fie agreata
progresiv de locuitorii din intreaga lume si aplicata fara retinere in orasele unde conditiile materiale au
permis acest lucru.

Aceasta se explica in primul rand prin constientizarea actiunii distructive a oamenilor si prin dorinta
de a se evita pierderea iremediabila a elementelor inconjuratoare. 'onform unui studiu realizat in anul
%44< orasele mari care duc lipsa unui management corespunzator reprezinta cauza principala a
extinctiei speciilor vegetale locale.

]#e exemplu, Singapore si 0eS cor5 au pierdut impreuna =44 specii de plante din %&<: si respectiv
&)=&] explica intr-un articol #r. AmR Ia(s, unul dintre autorii studiului.

Se admite ca centrele urbane acoperite in proportie de peste )4Q cu vegetatie inregistreaza o rata mai
scazuta a extinctiei. $e seama acestui fapt San #iego a pierdut numai && specii din %:= specii vegetale,
ceea ce reprezinta fara indoiala o performanta admirabila.

Insa protectia speciilor de flora si fauna nu ar avea sens in lipsa masurilor de limitare a poluarii.
2rasele ecologice au ca obiectiv si exploatarea resurselor neconventionale din care nu rezulta deseuri
si care nu polueaza sub nici o forma mediul.

,)
#ezvoltarea oraselor in cadrul normelor de ecologie va reprezenta un pas important spre recuperarea
calitatii factorilor de mediu si a armoniei dintre om si natura.
**. Iarta 9omaniei
'arpatii 9omanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-(imalaian, ce cuprinde aria
intercontinentala a Auroasiei. 6antul carpatic incepe la nord de ;ratislava si ajunge pana la raul
Timo5, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. 6ungimea 'arpatilor o depaseste pe cea a
Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. 'arpatii se impart in mai multe grupe! 'arpatii 2ccidentali,
$adurosi, 2rientali si 1eridionali, extinzandu-se pe teritoriile 'e(iei, Slovaciei, $oloniei, @crainei si
9omaniei. 'arpatii 9omanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest,
asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, ]coloana vertebrala] a spatiului mioritic.
6iteratura romaneasca de specialitate imparte 'arpatii 9omanesti in trei grupe!
'arpatii-2rientali,
'arpatii-1eridionali,
'arpatii-2ccidentali.
6ungimea 'arpatilor 2rientali si a celor 1eridionali, de la granita nordica a tarii si pana la defileul
#unarii - $ortile de -ier, este de cca <,4 5m, iar latimea lor variaza intre *4 5m - in 1untii
-agarasului -si&&45m.
'ele mai inalte culmi se afla in 'arpatii 1eridionali - 1oldoveanu /%,** m. si 0egoiu /%,), m. -,
care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si ]Alpii Transilvaniei]. Inaltimea medie a
'arpatilor 2rientali este de cca :,4 m, mai mica decat cea a 'arpatilor 1eridionali /&&)= m.. 6imita
dintre cele doua grupe de munti este considerata de geografi 8alea $ra(ovei.
'arpatii 2ccidentali ai 9omaniei sunt formati din 1untii Apuseni si 1untii ;anatului, situati in vestul
si, respectiv, sud-vestul tarii. 'ulmile lor nu depasesc &3,4 m, motiv pentru care sunt considerati
munti de inaltime medie. 0umeroase vai pitoresti, brazdate de ape curgatoare, despart masivele
muntoase ale 'arpatilor 9omanesti, subimpartindu-le in unitati mai mici.
-2biectivele turistice din 'ampia 9omana
Aste marginita la sud si est de #unare, iar la nord de $odisul ?etic, Subcarpatii si podisul 1oldovei.
'ampia 9omana apare ca o depresiune /in sens geologic. puternic sedimentata si este o regiune de
platforma, relativ rigida. Altitudinea maxima este de )44 m la $itesti iar partea cea mai joasa /&4-%4 m
altitudine. se afla pe Siretul Inferior.
2biectivele turistice sunt in mare parte in ;ucuresti, Snagov, 'aldarusani, si orasele mari! $loiesti,
;raila, ?alati, $itesti, Targoviste, 'raiova etc.
Turistii fiind atrasi de asemenea de statiuni balneo-climaterice precum cea din ;aragan care utilizeaza
apele sarate /Amara, 6acul Sarat..
,*
Gn 6unca #unCrii se aflC multe a ezCri printre care &3 ora e, / 1oldova
0ouC, 2r ova , #robeta-Turnu Severin, 'alafat, 'orabia, Turnu
1Cgurele, Bimnicea, ?iurgiu, 2lteni a , 'ClCra i , -ete ti , 'ernavodC, IFr ova , ;rCila, ?ala i ,
Isaccea, Tulcea i Sulina., fiind traversatC de cinci osele i douC cCi ferate.
$rincipalele orase ale >udetului 2lt sunt! Slatina /resedinta de judet., ;als, 'aracal, 'orabia,
#raganesti 2lt, $iatra 2lt, Scornicesti.
>udetul 2lt este situat in partea sudica a 9omaniei pe cursul inferior al raului 2lt. Aste limitat de
judetele! 8alcea /nord-vest., #olj /vest., Teleorman, Arges /est. respectiv de granita cu ;ulgaria in
sud.
9Ful Siret izvorC te din 1un ii 'arpa ii $Cduro i afla i En ;ucovina de 0ord /astCzi regiunea
'ernCu i a @crainei., la o altitudine de &.%)3 m. Izvoarele sale se aflC En apropiere de
localitatea ipotele pe Siret /raionul 8ijni a ..
Siretul parcurge <4= 5m /dintre care ,:= 5m pe teritoriul 9omFniei i &&4 5m pe teritoriul @crainei. i
se varsC En #unCre, lFngC ora ul ?ala i . #intre afluen ii fluviului, are cel mai mare bazin (idrografic
din 9omFnia.
$rincipalii afluen i ai Siretului sunt! pe partea dreaptC, Siretul
1ic, Suceava, 1oldova, ;istri a , Trotu, $utna i ;uzCu+ pe partea stFngC, $olocin i ;Frlad. ;azinul
sCu (idrografic este format En principal din apele aduse de rFurile ;istri a /circa ),Q., Trotu /circa
&3Q., 1oldova /circa &<,=Q. i Suceava /circa :Q..
9Ful urmeazC la Enceput o direc ie nordicC En regiunea ;ucovinei de 0ord. $or iunea de pFnC la
confluen a cu rFul Siretul 1ic/En dreptul localitC ii Suceveni din raionul AdFncata. poartC denumirea
de Siretul 1are. #upC confluen a cu Siretul 1ic, rFul prime te denumirea de Siret.
9Ful strCbate localitC ile ;er(omet pe Siret i >adova, unde Encepe sC- i sc(imbe direc ia de curgere
cCtre sud-est. G i continuC curgerea prin ora ul Storojine i prin
satele 9opcea, 'amenca, 8olcine i 'erepcCu i .
**.$entru @unicipiul 6le-andria, atFt definiJia consacratC a dezvoltCrii durabile! d dezvoltarea care
garanteazC satisfacerea necesitCJilor actuale fCrC sC compromitC capacitatea generaJiilor viitoare de a-Di
satisface propriile necesitCJi e cFt Di ideea de preocupare pentru d menJinerea vieJii pe planetC e au o
rezonanJC de maximC actualitate. Alexandria se confruntC pe plan local cu un dezec(ilibru sever de
dezvoltare economicC Di socialC - dezec(ilibru constatat pentru majoritatea localitCJilor mici Di medii.
Gn acelaDi timp, nevoile de dezvoltare Di obligaJiile de protecJie a mediului genereazC obligaJii la limita
de suportabilitate financiarC.
,,
Astfel, elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilC Di de eficientizare a eforturilor administraJiei
locale, a mediului economic Di a societCJii civile reprezintC singura alternativC realistC de supravieJuire
Di dezvoltare a municipiului Di a zonei.
#atele de bazC care au stat la elaborarea prezentului document sunt datele publice referitoare la
situaJia municipiului Di cele direct sau indirect furnizate de * " 3& serviciile $rimCriei Di de operatorii
serviciilor publice. Ale permit o evaluare generalC a situaJiei Di a tendinJelor precum Di identificarea
obiectivelor Di acJiunilor prioritare.
#e asemenea, Strategia de dezvoltare a 1unicipiului Alexandria, trebuie sa se afle En concordanJC cu
$lanul 0aJional de #ezvoltare Di cu $lanul de #ezvoltare 9egionalC, precum Di cu $lanul 6ocal de
AcJiune pentru 1ediu Di politicile @niunii Auropene En materie. 0ecesitatea elaborCrii unei strategii
globale de dezvoltare pentru 1unicipiul Alexandria provine din zonele de constrEngeri Di provocCri
majore! situaJia actualC localC /economicC, socialC, financiarC, culturalC Di instituJionalC., situaJia En
contextul judeJean, regional Di naJional, situaJia En contextul european Di internaJional.
Analiza realitCJilor Di evoluJiilor la nivel local, regional, naJional Di european aratC fCrC dubiu cC
supravietuirea Di dezvoltarea colectivitCJilor locale, mai ales ale celor mici Di medii cum este Di cazul
pentru Alexandria, depind aproape exclusiv Di En egalC mCsurC de capacitatea 'onsiliului 6ocal de !
- EnJelegere a contextelor economice Di legislative Di a fenomenului de globalizare,
- identificare a obiectivelor Di prioritCJilor de acJiune Di dezvoltare,
- angajare a reformelor necesare Di proiectelor concrete,
- atragere Di motivare a societCJii civile,
- reabilitare a Di dezvoltare a infrastructurilor publice, a unui cadru instituJional Di a unui mediu de
afaceri stimulant pentru EntreprinzCtorii Di investitorii privaJi,
- protejare Di valorizare a mediului Di resurselor locale Di zonale,
- amenajare a spaJiul comunitar Di de sporire a calitCJii sale ambientale,
- integrare En structuri asociative intercomunitare /Entre 'onsilii 6ocale limitrofe..
Strategia - En forma sa adoptatC de 'onsiliul 6ocal - va implica!
P analiza diagnostic a situaJiei actuale,
,=
P identificarea obiectivelor generale de dezvoltare,
P definirea de d concepte e Di politici,
P identificarea obiectivelor Di acJiunilor prioritare / un plan anual Di un plan multianual.,
P stabilirea obligaJiilor Di atribuJiilor de execuJie ce revin instituJiei $rimarului.
6A)B6CD$=6 5 $)P)$) =&7?$=C)
#esi tanar din punct de vedere istoric, cercetarile ar(eologice efectuate in zona in care este situat
orasul, au scos la iveala urme de viata datand din paleolitic, neolitic, epoca metalelor, evul mediu.
#eci viata a inceput pe acest teritoriu din zorii istoriei si s-a perpetuat, dezvoltat si perfectionat
neincetat in decursul veacurilor. Ideea intemeierii orasului Alexandria isi are originea in (otararea
unor grupuri de locuitori din Bimnicea si 1avrodin de a infiinta un oras liber de orice ingerinta straina.
Intemeiat in &3)*, dupa planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac 2tto von 1oritz /cel ce
lucrase planurile oraselor ;raila si ?iurgiu si avea sa execute, mai tarziu, planul viitorului oras Turnu
Severin., orasul si-a luat numele domnitorului de atunci al Tarii 9omanesti, Alexandru #imitrie ?(ica
/&3)* &3*%. ale carui oseminte se gasesc depuse astazi intr-un monumental sarcofag din incinta
'atedralei Apiscopale Sfantul Alexandru din municipiu.
Iarnicia intemeietorilor - agricultori, mestesugari si negustori -, conditiile geografice si mai ales
A5stru5tia - acea interesanta constitutie pe care si-au alcatuit-o si dupa care s-au condus timp de )4
de ani! bbo pilda de gandire profund omeneasca, un exemplu de conducere democratica, prin
reprezentanti alesi ai locuitorilor si un omagiu adus principiului de libertate si pasnica conlocuire a
cetatenilorbb, toate au facut ca Alexandria sa evolueze, ca asezare, destul de energic.
'omertul, dominat de afacerile cu cereale si vite, a constituit cea mai importanta ramura a vietii
economice pana la &:*3. #upa reinfiintarea judetului Teleorman, in anul &:=3, devenind resedinta
acestuia, Alexandria beneficiaza de importante investitii. $e %< iulie &:<: orasul Alexandria este
declarat municipiu.
Alexadrenii s-au implicat in toate evenimentele de rascruce ale istoriei moderne a 9omaniei!
9evolutia de la &3*3, @nirea $rincipatelor 9omane /&3,:., 9azboiul de neatarnare /&3<<-&3<3.,
9ascoala taraneasca din &:4<+ 9azboiul pentru reantregirea patriei /&:&=-&:&3. si cel de-al doilea
9azboi 1ondial /&:):-&:*,..
'u daruire, locuitorii Alexandriei au participat la 9evolutia din decembrie &:3:, iar in anii care au
urmat, la toate marile transformari caracteristice perioadei de tranzitie.
,<
Astfel, Alexandria isi va afla ritmul propriu unei gasiri de sine, care sa-i permita o integrare fireasca la
nivel national si european.
Factori de mediu si calitatea lor
9eJeaua (idrograficC din zona municipiului Alexandria este alcatuitC din cursul raului 8edea, acesta
avand trei afluienti si anume! paraul ;ratcov, paraul ;urdea si paraul Teleorman. 9aul 8edea este
situat in partea de sud a tarii, avand o lungime de &43 5m, izvoraste din platforma 'otmeana care
apartine podisului ?etic si se revarsa in ostrovul ?asca in apropiere de localitatea $ietrosani,
strabatand pana la confluenta cu #unarea judetele Arges si Teleorman. In ceea ce priveste apele
subterane din arealul municipiului Alexandria, acestea sunt in totalitate freatice, se gasesc la o
adancime mica ) - = m, cu o circulatie rapida si se afla sub directa influenta a conditiilor climatice.
Alimentarea cu apa a municipiului Alexandria se face in exclusivitate din panza freatica, apa fiind
pompata in reteaua de distributie de la urmatoarele fronturi! 6aceni, 2rbeasca, $losca, $eretu.
Degeta!ia /i fauna
$rin configuraJia sa geograficC, corespunzator reliefului si factorilor fizicogeografici, vegetatia zonei
municipiului Alexandria este variata si bogata in specii caracteristice florei sudice. -ormatia floristica
este caracteristica zonei de silvostepa. 8egetatia spontana este reprezentata prin vegetatia lemnoasa
/plopul negru., subarboretul si buruienile in culturi.'onditiile naturale de sol si climatice favorabile,
fac sa se dezvolte foarte bine vegetatia cultivata /grau, porumb, floarea soarelui..
$articularitatile solului si existenta unei retele (idrografice corelate cu o vegetatie protectoare asigura
o compozitie si raspandire variata a faunei. Astfel exista mamifere atipice regiunii, cum ar fi vulpea si
mistretul, cat si de stepa, reprezentativ fiind iepurele. $asarile sunt specifice zonei de stepa si
silvostepa, reprezentate prin! mierla, pupaza, ciocanitoarea, pitigoiul si privig(etoarea. #e remarcat
este prezenta fazanilor, specie originara din 'aucaz si colonizata la noi.
#intre speciile de pesti care populeaza apele din zona amintim! crapul, carasul, bibanul si salaul.
Clima /i relieful
'lima este temperat continentala si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, prin
amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantitati reduse de precipitatii, adeseori in regim
torential, indeosebi vara, precum si frecvente perioade de seceta, cantitatea medie anuala de
precipitatii fiind de ,,4-=44 I " mp. Temperaturi maxime si minime absolute au fost! *%,:4 ' /, iulie
&:&=. si )*,34 ' /%*-%, ianuarie &:*%.. 8anturile predominante sunt cele de vest si de est. 'rivatul
,3
bate din est mai ales in miezul iernii, iar austrul, vantul dinspre sud si sud-est, cu o frecventa mai
redusa, este foarte uscat, fierbinte si prevestitor de seceta. In sc(imb, ;altaretul, dinspre 6unca
#unarii, este un vant cald si umed, favorabil dezvoltarii vegetatiei.
1unicipiul Alexandria este situat in cadrul 'ampiei ;urnazului, sector principal al 'ampiei 9omane,
regiune marginala dunareana care apare ca un tampon longitudinal intre linia morfotectonica a
'alnistei cu prelungirea ei spre vest si albia #unarii, cu aceeasi orientare de la vest la est si care
domina regiunile din jur mai joase, mai ales in regiunea estica, cu caracter evident peninsular.
6erul
Atmosfera este cel mai important vector de propagare a poluanJilor, ale cCror efecte asupra
componentelor mediului biotic Di abiotic se manifestC atFt local, cFt Di la scarC globalC.
#intre factorii de mediu, ponderea cea mai importanta in relatia dintre starea de confort si sanatate a
populatiei pe de o parte si calitatea mediului in zonele locuite pe de alta parte, o detine aerul.
Actiunea factorilor de mediu asupra sanatatii este foarte diversa. Atunci cand intensitatea poluarii este
mai mare actiunea asupra organismelor este imediata. 'el mai frecvent insa, actiunea factorilor de
mediu are intensitate redusa determinand o actiune cronica, de durata, cuantificarea efectului fiind
greu de evaluat. :"3&
$oluarea atmosferei produce in primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator.
@n aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au centralele termice si mijloacele de transport care
emit in atmosfera oxizi de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.
9eteaua de supraveg(ere a poluarii la nivelul municipiului Alexandria este alcatuita din! % puncte de
control pentru poluantii gazosi+ , puncte de control pentru pulberi sedimentabile+ & punct pentru
determinarea pulberilor in suspensie - fractiunea $1 &4 - si un punct de recoltare precipitatii.
In zona Alexandria, in anul %44*, s-au efctuat determinari ale concentratiilor medii zilnice ale 02%,
care nu au pus in evidenta depasiri ale concentratiei maxime admisibile /'1A. pe %* ore /&44 fg"mc.
comparativ cu STAS nr. &%,<*"3<.
'oncentratiile maxime la %* ore pentru 02% au fost de ,*,)* fg"mc in punctul de control A.$.1.
Alexandria si respectiv ,&,<4 fg"mc in punctul de control SA Alexandria.
'oncentratiile medii anuale s-au situat sub valoarea limita anuala /*4 fg"mc., in cele doua puncte de
control.
,:
'oncentratiile medii anuale ale indicatorului 02% pentru anul %44* au scazut in cele doua puncte de
control, comparativ cu anul %44), dar se mentin ridicate fata de anii %444-%44%. In semestrul I %44,,
concentratiile medii semestriale au fost de :,=< fg"mc in punctul de supraveg(ere A.$.1. Teleorman,
respectiv &4,*3 fg"mc in punctul SA Alexandria.
$rincipalele surse generatoare de emisii de oxizi de azot au fost reprezentate de trasportul rutier,
centralele termice, arderea combustibilior in gospodarii.
'oncentratiile de dioxid de sulf /S2%. au fost determinate in municipiul Alexandria, de asemenea, prin
masuratori medii zilnice care nu au pus in evidenta depasiri ale '1A pe %* ore /%,4 fg"mc.
comparativ cu STAS nr. &%,<*"3<. #e asemenea, concentratiile medii anuale, inregistrate in anul
%44*, s-au situat sub valoarea limita anuala /=4 fg"mc. si sunt comparabile cu anii anteriori in ambele
puncte de control.
In semestrul I %44,, concentratiile medii semestriale au fost de &,)< fg"mc in punctul de supraveg(ere
A.$.1. Teleorman, respectiv &,<4 fg"mc in punctul SA Alexandria.
$rincipalele surse potentiale de poluare sunt reprezentate de arderea combustibililor si traficul rutier,
fapt pentru care concentratiile cele mai mari de S2% s-au inregistrat in lunile de iarna ale anului.
In zona Alexandria, concentratiile medii zilnice de amoniac /0I)., in cursul anului %44*, nu au
depasit concentratia maxima admisibila /'1A. pe %* ore conform STAS &%,<*"3< /&44 fg"mc..
'oncentratia maxima admisa de amoniac /3<,%= fg"mc. s-a inregistrat in punctul de control SA
Alexandria. In punctul de supraveg(ere A.$.1. Alexandria, concentratia medie anuala pentru anul
%44* s-a redus fata de anul %44), dar este mai mare decat mediile anuale inregistrate in %44& si %44%.
6a statia SA Alexandria, media anuala a crescut comparativ cu anii anteriori %444-%44).
In semestrul I %44,, concentratiile medii semestriale au fost de &4.3: fg"mc in punctul de
supraveg(ere A.$.1. Teleorman, respectiv %4.=* fg"mc in punctul SA Alexandria.
$rincipalele surse potentiale de poluare pentru amoniac sunt reprezentate de epurarea apelor uzate,
deseurile menajere si agricultura. &4 " 3&
In municipiul Alexandria, pulberile in suspensie - fractiunea $1&4 - se monitorizeaza in punctul de
supraveg(ere sediul A.$.1. Teleorman din anul %44).
'omparativ cu anul %44), nivelul de impurificare cu pulberi in suspensie se mentine in Alexandria si
in anul %44*. Se constata ca, in %44* frecventa de depasire a valorii limita zilnice /%* ore. pentru
=4
protectia sanatatii umane /,4 fg"mc., prevazuta de 2rdinul ,:%"%44%, nu s-au redus semnificativ fata
de anul anterior. #e asemenea, concentratiile medii anuale au depasit valoarea limita anuala pentru
protectia sanatatii umane /*4 fg"mc., valorile fiind comparabile in cei doi ani. 0umarul de depasiri ale
valorii limita zilnice a fost de peste ), ori atat pe parcursul anului %44), cat si in anul %44*.
In ceea ce priveste pulberile sedimentabile, in municipiul Alexandria s-au efectuat determinari in &=
puncte de control. 8alorile inregistrate au depasit concentratia maxima admisibila /&< fg"mp"luna.
conform STAS &%,<*"3<, dupa cum urmeaza!
- in %44) s-au inregistrat ) depasiri ale '1A in punctul de supraveg(ere sediul A.$.1. Telorman+
- in %44* s-a inregistrat o depasire a '1A in punctul de supraveg(ere str. 1. _ogalniceanu.
- in semestrul I %44, nu s-au inregistrat depasiri ale '1A, dar se constata depasiri ale pragului de
alerta conform 2rdinului 1A$1 <,="&::< /<4Q din '1A. in punctele de supraveg(ere 1eteo si str.
0egru 8oda din Alexandria.
Sursele de poluare cu pulberi sedimentabile sunt aceleasi ca in cazul pulberilor in suspensie.
#in analiza datelor furnizate de Agentia de $rotectia 1ediului Teleorman, privitor la concentratiile
medii anuale, la cei trei indicatori de calitate ai aerului /02%, S2%, 0I). se constata o imbunatatire a
calitatii aerului prin linia descendenta pe care o urmeaza valorile concentratiilor medii anuale a acestor
indicatori in ultima perioada.
Disfunc!ionalit.!i
- mirosurile Di fumul rezultat din aprinderea"autoaprinderea gunoaielor de la g(enele si gropile de
gunoi de pe teritoriul municipiului+
- circulaJia auto reprezintC o puternicC sursC de poluare, En special pe arterele de transport En comun Di
de tranzit.
6pa
Alimentarea cu apC a municipiului Alexandria este asiguratC in exclusivitate din panza freatica care
este pompata in reteaua de distributie de la urmatoarele fronturi!
- 6aceni+
- 2rbeasca+
=&
- $losca+
- $eretu.
$oluarea fonica
Situatia poluarii sonore in municipiul Alexandria este diferita de la zona la zona. In urma
masuratorilor efctuate in anul %44* a iesit la iveala faptul ca limita maxima admisa de zgomot, de =,
d;, este depasita cu valori cuprinse intre &4-&,d; in zona industriala a orasului, pe arterele intens
circulate, marile intersectii de strazi, pietele din oras intre anumite intervale orare.
@nele probleme legate de poluarea fonica au aparut si datorita unitatilor de alimentatie publica dar
prin masurile ameliorative intreprinse de municipalitate aceste aspecte au fost inlaturate fie prin
reducerea programului de lucru fie prin izolarea fonica a spatiilor aferente.
Solul
$oluarea solului ca fenomen si proces este foarte vec(e, strans legata de desfasurarea activitatilor
industriale si a practicarii unei agriculturi intensive.
'onform Situatiei Statistice a Terenurilor, la )&.&%.%44=, pentru teritoriul administrativ al
municipiuluii Alexandria din totalul de <.:):,<4 (a cat reprezinta terenul agricol, &&&,34 (a sunt
degradate si neproductive.
#egradarea terenurilor s-a produs datorita eroziunii prin apa, excesului de seceta si aciditatii
deseurilor.
In ceea ce priveste deseurile industriale, ponderea cea mai mare o detin cenusa si zgura.
&pa!iile verzi
Bonele verzi ale oraDului /ecologice, agrement-recreative, complementare. constituie un domeniu En
care rezolvCrile urbanistice privind suprafaJa Di distribuJia vegetaJiei En intravilan sunt determinante
pentru confortul cetCJenilor.
'a Di En alte zone din JarC, deficitul de spaJii verzi este prezent Di En municipiul Alexandria, zonele
verzi intinzandu-se pe =,* (a (a aceasta suprafata fiind repartizata astfel!
- & (a de teren flori+
- &,= (a de teren gard viu+
- *,) (a de teren gazon.
Suprafata totala ocupata de paduri este de )%,)4 (a de teren iar starea relativ proasta a padurilor poate
fi explicata prin prezenta secetei excesive din ultimii ani la care se adauga poluarea locala dar si
factorii biotici si abiotici ai mediuilui si in special factorul antropic.
'alitatea vegetaJiei este afectatC atFt de poluare cFt Di de dezinteresul unor membri ai comunitCJii,
ceea ce impune o sc(imbare radicalC de opticC En relaJia dintre administraJia localC Di agenJii
economici poluanJi, precum Di En strategia de planificare urbanC.
6naliza &Eot
=%
Puncte tari >
- SuprafaJa agricolC EntinsC En Alexandria Di localitCJile Envecinate+
- 'ondiJii pedo-climatice deosebit de prielnice pentru culturi de grFu, orz, ovCz, porumb, legume,
plante de nutreJ, vie Di pomi fructiferi+
- AxistenJa pieJelor de desfacere pentru produsele alimentare+
- AxistenJa agenJilor economici care au ca obiect de activitate prelucrarea produselor agricole+
Puncte slabe!
- SuprafeJele agricole sunt fCrFmiJate la diverDi producCtori individuali+
- 6ipsa iniJiativelor En domeniul agriculturii, a aptitudinii de asociere En domeniul producJiei Di a
valorificCrii produselor agricole+
-$roducJie scCzutC En agriculturC Di creDterea animalelor, datoritC lipsei posibilitCJilor material si a
mijloacelor de producJie, En special la producCtorii individuali.
7urismul
#atorita asezarii geografice dar si interesului istoric destul de redus, Alexandria nu este un oras
deosebit de atractiv din punct de vedere turistic. 'a atare si serviciile (oteliere sunt pe masura. Axista
un singur (otel in centrul municipiului, (otelul $arc cu standard de doua stele, avand %*4 locuri de
cazare, bar, restaurant si terasa.
2aspetii care doresc sa iasa din atmosfera citadina, sa se cazeze in mijlocul naturii , o pot face la
motelul Ianul cu 0oroc aflat pe #0 =, la iesirea din Alexandria spre 9osiorii de 8ede, sau la
complexul 9ustic situat in padurea 8edea. Ambele ofera locuri de cazare, dar si preparate culinare
traditionale inambient zonal specific.
'entrul civic dispune de un numar de restaurante, baruri, terase, cofetarii care ofera celor interesati
servicii de cea mai buna calitate.

?biective generale
$ricipalele obiective ale dezvoltCrii oraDului Alexandria constau En! gh Domeniul )C?C?@=C -
dezvoltarea economicC En acord cu tendinJele
majore ale 'omunitCJii Auropene+
h Domeniul $)8)C)$6$) F$96CG - dezvoltarea infrastructurii Di
asigurarea accesului populaJiei Di consumatorilor industriali la aceastC
infrastructurC /apC, electricitate, distribuJie gaze, cCi de transport.+
h Domeniul &?C=6A - EmbunCtCJirea stCrii de sCnCtate, reducerea sCrCciei,
asumarea responsabilitCJii faJC de persoanele defavorizate+
h Domeniul P$?7)C7=)= @)D=FAF= - EmbunCtCJirea activitCJii En sectorul
=)
protecJiei mediului, creDterea calitCJii mediului astfel EncFt sC se asigure
protecJia sCnCtCJii umane+
h Domeniul 6D@=C=&7$67=)= PF9A=C) - functionarea unei administratii
publice moderne, transparente, flexibile si eficiente.
Formularea strategiei porne/te de la urm.toarele premise>
h Strategia trebuie sC EmbunCtCJeascC condiJiile de viaJC ale locuitorilor
/locuinJe Di locuri de muncC.+
h Strategia trebuie sC ridice standardul calitativ al designului urban, al
construcJiilor, serviciilor Di al imaginii oraDului En general+
h Strategia trebuie sC ofere oportunitCJi pentru intervenJia sectorului
privat En operaJiuni urbane, fie sub forma investiJiilor directe En
proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultCrilor
permanente Entre parteneri+
h Strategia trebuie sC se clCdeascC pe caracterul social al proceselor
urbane, pe suportul Di participarea comunitCJii+
), " 3& h Strategia trebuie sC permitC o anumitC flexibil itate de adaptare la
inevitabilele sc(imbCri ce au loc En municipiu. #e aceea, procesul de
planificare trebuie sC fie creativ, participativ si anticipativ.
* 2biective in domeniul social
SCnCtate
$ornind de la evaluarea stCrii de sCnCtate, pot fi definite urmCtoarele
obiective strategice!
i 'reDterea speranJei de viaJC+
i Ameliorarea calitCJii vieJii+
i ScCderea mortalitCJii+
i @n sistem sanitar eficient+
i 2 nouC mentalitate a personalului medical faJC de exercitarea actului
medical+
i Accesul ec(itabil la serviciile de sCnCtate+
i 9ealizarea registrului sCnCtCJii persoanelor defavorizate En
vederea acordCrii serviciilor medicale curative Di preventive
specifice+
i 9ealizarea de programe de educaJie En domeniul II8, SI#A, T;',
(epatitC ; Di '+
i 9ealizarea de programe En colaborare cu organizaJii
nonguvernamentale de profil.
=*
=,