Sunteți pe pagina 1din 5

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II

1 Masterand: Drenea-Soare Alexandra-Iulia




Sociologia Institutiilor Intermediare

Serviciul de Probatiune in Romania

Cea mai potrivita definitie a probatiunii este accea care spune ca: Probatiunea este o sanciune,
o modalitate de intervenie prin activiti cu fundament sociopedagogic, caracterizate printr-o
mbinare de asisten- i consiliere psihosocial i supraveghere. Ea este aplicat infractorilor n
funcie de caracteristicile lor psihosociale, scopul principal ind de a-i oferi subiectului, benevol,
posibilitatea de a-i modica atitudinea fa de viaa n societate i de a se reintegra n mediul
social ( Manualul consilierului de probaiune/ aut.: Victor Zaharia, Hans-Gunnar Stey, Vladimir
Popa [et al.]; resp. ed.: Nadejda Burciu; coord.: Victor Zaharia. Ch.: Cu drag SRL, 2011 p 6).
Scopul existentei probatiunii este acela ca pe de-o parte ajuta la siguranta publica ( pentru
cazurile in care aceasta nu se face printr-o pedeapsa privativa de libertate cu executare intr-un
penitenciar), prin monitorizarea permanenta a infractorului poate asigura o actiune de prefenire si
integrare sau reintegrare a individului in societate ( prin obligativitatea acestuia de a efectua
munca in folosul comunitatii neremunerata, sau prin participarea la diverse seminarii cu specific
de dezvoltare a diverselor abilitati si mestesuguri). In acest fel, in functie de gravitatea situatiei
pe care o are fiecare persoana sa i se poata croi un program individual ( dupa reformarea din
feb.2014 a Serviciului de Probatiune in Romania, consilierii de probatiune au o felxibilitate mai
mare in modelarea programului unui infractor) specific abilitatilor sau dezvoltarii fiecarui caz in
parte.
Printre activitatile pe care consilierii de probatiune le efectueaza, cele mai relevante sunt cele de
intocmire a referatelor de evaluare, de supraveghere a fiecarui beneficiar al acestui program si
bineinteles ofera servicii de asistenta si consiliere.
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II
2 Masterand: Drenea-Soare Alexandra-Iulia

Printre pedepsele pe care inculpatii le pot primi se regaseste si sentinta comunitara ( munca
neremunerata in folosul comunitatii), aceasta fiind folosita pentru repararea daunelor pe care
inculpatul le-a provocat (fie ele de natura morala sau fizica). Avand in vedere acest aspect,
trebuie retinut faptul ca acest tip de pedeapsa impune cateva conditii precum faptul ca munca in
folosul comunitatii nu trebuie sa fie folosita in beneficiu material de niciun fel, nu trebuie sa
duca la stigmatizarea condamnatului si in acelasi timp se recomanda optiuni care pot duce la
dezvoltarea si cultivarea diverselor indemanari si abilitati care pot ajuta detinutul sa se descurce
mai usor in procesul de reintegrare pe care il va urma. De asemenea aceasta unca neremunerata
in folosul comunitatii va fi ajustata conform putintelor si nevoilor fiecarui caz in parte ( femeile
nu fac munca fizica foarte grea destinata in general barbatilor, persoanele cu diferite probleme
fizice sau mentale vor avea un status aparte, batranii si minorii nu vor fi supusi la munca peste
puterile lor).
Pentru a aduna mai multe informatii, am facut o vizita la Serviciul de Probaiune Bucuresti. In
jur de ora 13 am ajuns impreuna cu grupul de colegi la Serviciul De Probatiune. Am fost
intampinati de catre domul Oancea Gabriel, directorul serviciului de probatiune.
Acesta ne-a condus intr-o incapere in care ne-a dat cateva detalii despre ariile de interes ale
probatiunii, cateva detalii introductorii despre modul in care acest serviciu lucreaza, punctand
foarte ferm necesitatea recrutarii de tineri absolventi de psihologie, asistenta sociala sau
sociologie in vederea formarii acestora si a intregirii echipei de ofiteri de probatiune.
Fiind reogranizata recent ( 1 feb.2014) si avand parte de o legislatie mai eficienta fata de cea de
pana acum, serviciul de probatiune cauta in mod deosebit sa se extinda si sa devina din ce in ce
mai activ in domeniul justitiei.
Potrivit Legii nr. 252/2013, sistemul de probatiune este format din Directia Nationala de
Probatiune, care functioneaza la nivel central, si structuri teritoriale care includ serviciile de
probatiune, precum si sediile secundare ale acestora. DNP este o noua structura cu personalitate
juridica in cadrul Ministerului Justitiei, ea devenind functionala din 23 septembrie 2013 prin
reorganizarea Directiei de probatiune din Ministerul Justitiei.
(http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35735/Sistemul-de-probatiune-reconfigurat-la-1-
februarie-2014-Noi-structuri-in-domeniu-functioneaza-la-nivel-national.html)
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II
3 Masterand: Drenea-Soare Alexandra-Iulia

La Serviciul de Probatiune Bucuresti, domnul Oancea ne-a explicat ca una dintre cele mai
pretioase resurse de care acest serviciu dispune este resursa umana si asta cu privire la calitatea
acesteia. Desi este un mediu populat preponderent de femei exista totusi si reprezentati ai
genului masculin. Acesti oameni isi canalizeaza toata energia si resursele ( atunci cand nu sunt
impiedicati de aspectul birocratic al acestui intreg proces) in persoanele pe care le consiliaza si
supravegheaza, avand grija sa trateze fiecare caz in parte cu profesionalismul necesar.
Personal si mi-am si exprimat aceasta opinie in fata domnului Oancea, consider ca existenta unui
serviciu de probatiune, cu toate implicatiile sale aferente, demonstreaza increderea societatii in
posibilitatea formarii, reformarii si cel mai important integrarii si reintegrarii condamnatilor in
societate. Este de admirat cum acest serviciu reuseste sa se impuna si in tara noastra din ce in ce
mai mult ca si in alte societati civilizate, care nu doresc sa abandoneze orice speranta in directia
pe care o urmeaza evolutia sociala.
Daca un semn clar al evolutiei l-a reprezentat trecerea de la sentinte precum spanzurare,
ghilotinare, decapitare, amputare si chiar tortura pentru a-i face pe oameni sa plateasca pentru
crimele comise si au reusit sa treaca la procese de judecata mai ample si incarcerare in cazurile
necesare; consider ca existenta si implementarea intr-o masura mai mare a Serviciului de
Probatiune reprezinta urmatoarea etapa si treapta urcata pe scara evolutiei.
Domnul Oancea ne-a mentionat de existenta unui program din cadrul caruia face parte, un
program in parteneriat cu Elvetia. In cadrul acestui program exista un atelier la care au acces
persoanele aflate sub supravegherea Serviciului de probatiune si care consta in dezansamblarea
aparaturii electronice si electrocasnice si sortarea ei pe categorii. Aparent aceasta fundatie are
insa si reguli stricte in ceea ce priveste respectarea programului, avand ca cerinta de baza
respectarea programului, lucru care nerespectat la primele 2 abateri poti pierde ziua de munca in
folosul comunitatii neremunerata, iar la a treia abatere ofiterul de probatiune are dreptul sa
predea cazul unui judecator care poate revoca drepturile de libertate pe care condamnatul le are
la momentul respectiv si poate dispune incarcerarea acestuia si ispasirea pedepsei intr-o
inchisoare. Acesta insa nu este singurul caz prezentat, un altul fiind cel al unui profesor de arte
martiale care a facut munca in folosul comunitatii neremunerata prin predarea artelor martiale
respective unor copii aflati intr-un centru de asistenta maternala. Scopul predarii acelui curs a
fost in principal ispasirea pedepsei si a orelor respective primite dar in acelasi timp si prin
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II
4 Masterand: Drenea-Soare Alexandra-Iulia

reintegrarea in societate atat a condamnatului care a interactionat cu copii si care si-a
redescoperit pasiunea pentru artele martiale si responsabilitatea de a preda unor copii, iar un scop
secundar a fost ajutorul oferit copiilor respectivi in integrarea lor in societate si dobandirea unei
noi abilitati.
Dupa cum am putut observa in primul caz, cu fundatia elvetiana am putut observa ca principal
aspect respectarea condamnatului si oferirea unei posibilitati de munca in folosul comunitatii
care sa nu duca la stigmatizare. In cel de-al doilea caz am putut observa in mod indirect felul in
care consilierul de probatiune a reusit sa identifice abilitati si aptitudini ale condamnatului care l-
au putut ajuta in efectuarea orelor de munca in folosul comunittii neremunerata, lucru ce a fost
indeplinit cu succes. Am inteles totusi ca instructorul de arte martiale a continuat si dupa
terminarea orelor obligatorii sa viziteze acel centru si a pastrat legatura cu acei copii, aceasta
fiind o dovada clara a faptului ca individul s-a putut reintegra cu succes in societate si a relationa
cu responsabilitate cu cei din jur.
De asemenea am mai aflat ca un alt aspect de care trebuie ca un consilier de probatiune sa tina
cont este cel al evidentei oficiale a benificiarilor acestui serviciu, precum colectarea de date
personale, dovezi ale contactului cu organele de probatiune, modul de realizare a activitatilor ( se
va face un plan initial in care se va mentiona evaluarea cazului, planificarea unui traseu de
parcurs in vederea rezolvarii si atingerii punctelor necesare rezolvarii acelui caz,
interventia/interventiile facute de catre consilierul de probatiune in concordanta cu planificarea
initiala si in final evaluarea activitatilor desfasurate pentru acel caz).
Ca ultime precizari pe care le-am primit de la domnul Oancea la finalul vizitei, acesta ne-a
inmanat un referat de evaluare al unui caz. Din acesta am putut observa in primul rand structura
unui astfel de document. Pe prima pagina putem observa cum consilierul de probatiune desemnat
acestui caz a colectat informatiile despre caz (Introducere), continuand apoi cu cea de-a doua
parte, denumita Surse de informatii, aici enumerand toate metodele prin care au fost colectate
datele ce urmeaza sa fie prezentate si pe baza carora s-a realizat acest raport. Metodele de
colectare a datelor variaza de la studierea dosarului penal pana la interviuri cu partile vatamate si
cu inculpatul si apropiatii inculpatului care ar putea oferi pareri despre modul in care inculpatul a
fost vazut in societate.
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II
5 Masterand: Drenea-Soare Alexandra-Iulia

Cea de-a treia parte a acestui raport contine date privind persoana inculpatului, unde se face un
portret al situatiei in care se afla acesta, felul in care ajuns in situatia respectiva, mediul familial
si social de provenienta. De asemenea se pune accentul si pe detalii care pot parea stereotipuri ge
felul, mediu de provenienta, nivel de educatie, tipul de familie din care acesta provine, in
incercarea de a elimina sau a descoperi factorii care au putut duce la faptele pentru care a fost
condamnat. In acest fel consilierul de probatiune isi poate forma o parere despre modul in care
isi poate realiza un viitor plan de atiune si pe ce aspecte trebuie sa insiste, sau, de ce nu, sa
realizeze ca individul este deja integrat in societate insa trebuie sa fie ghidat in a se descurca de
unul singur. Toate aceste aspecte sunt folosite in incercarea de a crea o evaluare initiala.
In cea de-a patra parte a raportului de evaluare se identifica factorii are influenteaza sau pot
influenta conduita generala a persoanei pentru care s-a solicitat referatul. In principiu trebuie
observat daca individul respectiv este o persoana integrata in societate, daca intoarcerea in
mediul familial ii va fi daunatoare sau nu, daca exista imposibilitatea de a evita reintoarcerea in
grupul de prieteni ( in cazul in care este o infractiune care a avut si astfel de implicatii). Aici insa
trebuie evidentiati atat factorii negativi care pot determina persoana respectiva sa nu se poata
descurca mai departe, cat si factorii pozitivi de genul, dorinta de a-si continua studiile in cazul
unui condamnat care poate face studii in continuare, dorinta de a intemeia o familie, dorinta de a
gasi un loc de munca, etc.
Iar in final cea de-a cincea parte ne prezinta perspectivele de reintegrare in societate, aceasta
fiind o rubrica in care consilierul de probatiune isi va spune concluzia cu privire la evaluarea
tocmai incheiata. De asemenea, consilierul de probatiune poate propune metode neesare
solutionarii acestui caz si reintegrarii complete prin diverse strategii a individului care
beneficiaza de aceasta optiune.
In loc de concluzie, putem spune ca, sistemul de probatiune are drept scop reabilitarea sociala a
infractorilor, diminuarea riscului de savarsire a unor noi infractiuni si cresterea gradului de
siguranta in comunitate. Sistemul a fost reconfigurat incepand cu 1 februarie 2014, atunci cand
au intrat in vigoare noul Cod penal (NCP) si noul Cod de procedura penala (NCPP).
(http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35735/Sistemul-de-probatiune-reconfigurat-la-1-
februarie-2014-Noi-structuri-in-domeniu-functioneaza-la-nivel-national.html).