Sunteți pe pagina 1din 12

1

IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL PRIVAT

Denumirea de drept international privat a fost folosita pentru prima data in sec. XIX-lea,
in SUA. dar a fost adoptata si folosita ulterior de autorii de specialitate. S-a obiectat impotriva
termenului international deoarece, din acest punct de vedere se deosebeste de dreptul
international public si nici nu este o parte a dreptului international, in sens larg. Acest termen a
ramas si se foloseste, desi dreptul international privat nu este constituit dintr-un ansamblu de
norme comune tuturor statelor. Fiecare stat are propriul sistem de drept international privat.
Termenul international indica numai faptul ca obiectul acestei discipline il formeaza
raporturile de drept privat cu element de extraneitate element international.
Expresia drept internaional privat; nu are aceeai accepiune n toate statele membre. n
dreptul german i cel portughez, de exemplu, se refer doar la normele privind conflictul de legi
(vezi legea aplicabil), pe cnd n alte sisteme, acesta include normele privind competena
jurisdicional internaional i recunoaterea i executarea hotrrilor judectoreti pronunate n
strintate. Toate aceste norme referitoare la legea aplicabil, competena jurisdicional
internaional i recunoaterea i aplicarea hotrrilor judectoreti pronunate n strintate ofer
soluii la dificultile care pot decurge din faptul c un caz poate implica mai multe sisteme
juridice distincte. Un exemplu l poate constitui cazul unui cuplu cstorit format din dou
persoane de cetenie diferit care intenioneaz s divoreze: ce instan va avea competen de
a se pronuna asupra divorului i ce lege va fi aplicat? Un alt exemplu l poate reprezenta cazul
n care se produce un accident ntr-un stat membru i provoac poluarea mediului, care cauzeaz
daune ntr-o serie de alte state membre. Instanelor crui stat trebuie s se adreseze victimele i
ce lege vor aplica instanele?
Dreptul internaional privat reglementeaz numai o parte din relaiile de drept privat cu
element de extraneitate: raporturile de drept civil, raporturile de dreptul familiei, raporturile
de dreptul muncii, raporturile de procedur civil i alte raporturi conexe cu acestea.
Elementul de extraneitate aduce n discuie urmtoarele probleme:
2

determinarea instanei competente s instrumenteze sau s judece cazul
indicarea regulilor de procedur aplicabile
precizarea legii de fond care se va aplica situaiei juridice
stabilirea efectelor produse de hotrrile autoritilor strine.
Termenul privat indica faptul ca este vorba de raporturile de drept privat, raporturi de
drept civil, in sensul larg.
Dreptul internaional privat ii are izvoarele preponderent n dreptul intern al unei ri,
spre deosebire de dreptul internaional public care opereaz la nivel de stat n baza conveniilor,
tratelor, i acordurilor internaionale.
Aceasta ramura de drept are atat izvoare interne, cat si izvoare internationale, ceea ce
constituie o particularitate a ei. Dualismul izvoarelor se explica prin aceea ca obiectul dreptului
international privat, spre deosebire de dreptul international public, il formeaza raporturile
juridice cu element de extraneitate care se stabilesc intre persoane fizice sau/si juridice.
Faptul ca un raport juridic cu element de extraneitate este susceptibil de a fi reglementate de
legile a doua sau mai multe state explica aparitia izvoarelor internationale, pe care le numim
generic conventii internationale, bi si multilaterale.
Conceptul de drept internaional privat, utilizat n sens larg, reprezint setul de norme
juridice care reglementeaz relaiile dintre persoane fizice. Izvoarele normelor de drept
internaional privat sunt legislaia, jurisprudena i doctrina fiecruia dintre state. n ciuda
numelui su, dreptul internaional privat este o ramur exclusiv a dreptului naional. Este posibil
ca unele din aceste norme naionale s fi fost standardizate n cadrul unor convenii
internaionale i poate chiar n instrumente comunitare. Standardizarea face posibil evitarea
unor situaii n care instanele a dou state revendic jurisdicia conform normelor lor naionale
de drept internaional privat i pronun n acelai caz hotrri judectoreti aflate n conflict.
Raporturile de drept internaional privat sunt reglementate de urmtoarele tipuri de norme:
Norma conflictual - determin legea aplicabil unui raport cu element de extraneitate
Norma material se aplic direct raporturilor cu element de extraneitate, dup aplicare
normei conflictuale
3

Norma de aplicare imediat exclude aplicarea normelor confictuale i implicit a legii strine,
ele soluioneaz nemijlocit raportul juridic prin aplicarea legislaiei naionale.
In dreptul international privat al Romaniei coexista doua categorii de izvoare: interne si
internationale.

I zvoarele interne
Notiunea de izvor de drept intern in dreptul international privat trebuie inteleasa in
sensul larg, adica pe langa legea cuprinzand exclusiv reglementari in domeniul dreptului
international privat si actele subordonate legii, acte emise de organele competente ale statului,
cuprinzand reglementarea activitatii intr-un domeniu, dar si dispozitii interesand dreptul
international privat .
In ce priveste izvoarele interne, distingem intre izvoarele materiale ale dreptului in
general si ale dreptului international privat in special, determinate de conditiile materiale de
existenta sociale si izvoarele formale, reprezentand formele specifice in care se exprima normele
dreptului international privat. Numai aspectul din urma ne intereseaza in acest studiu.
Legile in sens restrans
Constitutia Romaniei (1991) reglementeaza principiile fundamentale ale politicii
internationale a statului roman si cuprinde norme care intereseaza dreptul international
privat.
Legile ordinare, care sunt legi adoptate de Parlamentul Romaniei si promulgate de
presedintele Romaniei. Cu exceptia Legii nr. 105/1992 celelalte legi intereseaza alte
materii, dar contin si norme de drept international privat.
Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat
(M. Of. nr. 241/1.10.1992);
Codul civil (art. 885, art.1773, art.1789);
4

Codul de procedura civila (Cartea IV, capitolul X
1
privind arbitrajul international si
capitolul XI
2
privind recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine);
Codul de procedura penala (art. 522 care se refera la executarea dispozitiilor civile din
hotararile penale straine);
Codul aerian (O.G. nr.29/1997 privind Codul aerian, modificata prin Legea nr.130/2000
si prin Legea nr.399/2005).
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (republicata);
Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor comerciale de stat in regii autonome si
societati comerciale;
Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar cu modificarile si completarile ulterioare
(republicata)
Legea nr. 21/1991 privind cetatenia romana, cu modificarile ulterioare (republicata);
Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere in Romania (republicata);
Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, modificata succesiv;
Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, modificata;
Hotararile Guvernului si Ordonantele Guvernului
H.G. nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in
strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, modificata;
H.G. nr. 288/1993 privind scolarizarea in Romania a cetatenilor din alte tari, modificata;
O.G. nr. 194/1992 privind regimul strainilor in Romania, aprobata cu modificari prin
Legea nr.357/2003 si modificata succesiv;
O.G. nr.41/2003 privind dobandirea si schimbarea numelui pe cale administrativa,
successive modificata.
Legea nr. 105/1992
3
privind reglementarea raporturilor de drept international privat,
realizeaza pentru prima data in legislatia noastra o reglementare de ansamblu a raporturilor de

1
Art. 369
2
Art. 370
3
Legea nr. 105/1992 cel mai important izvor de drept intern
5

drept international privat. Solutiile pe care le ofera sunt in concordanta cu realitatile interne si
internationale in domeniu.

Practica judiciara si arbitrala
Practica judiciara si cea arbitrala nu sunt izvor de drept, dar este recunoscut rolul lor,
contributia, prin diferite forme concrete, la cunoasterea, interpretarea si perfectionarea dreptului.
Acest fapt este confirmat de referirile in motivarea unor hotarari, la practica judecatoreasca
romaneasca sau practica instantelor romane.
La fel si Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si
Industrie a Romaniei, prin solutionarea unor probleme privind relatiile de comert exterior si de
cooperare economica si tehnic-stiintifica, are un rol deosebit in interpretarea si cunoasterea
normelor conflictuale in acest domeniu.
In concluzie, desi nu este izvor de drept, practica judiciara si arbitrala are importanta si in
aceasta ramura de drept, prin contributia la interpretarea si adoptarea normelor juridice in functie
de specificul raporturilor juridice cu element de extraneitate.

I zvoarele internationale
Izvoarele internationale ale dreptului international privat sunt :
Conventiile internationale
Din aceasta categorie fac parte conventiile internationale bilaterale sau multilaterale prin care
se reglementeaza probleme de drept international privat si la care tara noastra este parte. In sens
larg, referindu-ne la conventii internationale, vom avea in vedere tratatele, protocoalele, pactele
si acordurile internationale care includ norme de drept international privat.


6

S-a aratat in literatura de specialitate ca, din punct de vedere al dreptului international privat,
aceste izvoare se clasifica in doua categorii: conventii care contin norme conflictuale si tratate
care contin norme materiale uniforme.
I zvoare internationale care contin norme conflictuale
Relativ la aceasta categorie se impune precizarea ca, desi exista o indelungata preocupare
pentru unificarea conflictelor de legi, sunt foarte putine conventiile care contin exclusiv norme
conflictuale. Autorii de specialitate de refera pentru exemplificare la Conventia pentru
reglementarea conflictului de legi in materie de casatorie si Conventia pentru reglementarea
conflictului de legi si de jurisdictie in materie de despartenie si de separatiune de corp, ratificate
de tara noastra prin Decretul-Lege nr. 873/1904.
Aceasta categorie cunoaste doua sudiviziuni: conventii care contin exclusiv norme
conflictuale si conventii care contin numai in secundar norme conflictuale, intrucat includ, in
principal, norme materiale, in respectivul domeniu de reglementare. Retinem, dintre conventiile
semnificative, care contin exclusiv norme conflictuale, Conventia care reglementeaza conflictul
de lege in materie de casatorie si Conventia care reglementeaza conflictul de lege in materie de
despartenie si separatiune de corp, ratificata de Romania prin Decretul-Lege nr. 873/1994;
Conventia cu privire la conflictele de legi relative la efectele casatoriei asupra drepturilor si
datoriilor sotiilor in raporturile lor personale si asupra averilor sotiilor, ratificata de Romania prin
Decretul-Lege nr. 1007/28 februarie 1912.
Din cea de-a doua subcategorie, mentionam Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor
de vanzare internationala de marfuri
4
la care tara noastra a aderat prin Legea nr.24/1991.
I zvoare internationale care contin norme materiale
Cele mai multe conventii contin norme de drept material unificat si doar in mod izolat
norme conflictuale. Daca ne referim la conventiile multilaterale, trebuie observat ca in anumite
domenii s-a impus unificare, statele avand un interes deosebit in adoptarea unor norme comune.
Tara noastra este parte la numeroase conventii multilaterale continand norme
conflictuale, norme pentru solutionarea conflictului de jurisdictie, norme privind conditia juridica

4
Viena, 1980
7

a strainului si norme materiale. Acestea pot fi izvoare ale dreptului international privat deoarece
contin reglementari in domenii specifice acestei ramuri de drept.
Unificarea normelor materiale si conflictuale in ceea ce priveste relatiile private s-a facut
pe calea tratatelor, conventiilor si acordurilor bilaterale. In masura in care obiectul lor de
reglementare il constituie deomenii ale dreptului international privat, ele sunt izvoare ale acestei
ramuri de drept.
Referitor la eficienta inzvoarelor internationale, aprecierile sunt in sensul ca de multe ori
la nivelul aplicarii si al solutiilor date de instante si autoritati rezultatele sunt modeste.
Impartasim opinia potrivit careia normele uniforme cuprinse in aceste tratate nu apartin,
in principiu, dreptului international privat, ci ramurilor de drept de care sunt legate prin
continutul lor (drept civil, dreptul familiei, dreptul muncii s.a.). Prin exceptie, pot constitui
izvoare ale dreptului international privat conventiile internationale care reglementeaza institutii
juridice cum sunt procesul civil international sau conditia juridica a strainului sau a cetateanului
roman in dreptul international privat.
Enumeram, cu titlu exemplificativ, cateva asemenea conventii: Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si protocoalele aditionale la aceasta conventie
5
:
Conventia de la Haga din 1 martie 1954 privind procedura civila, ratificata de Romania prin
Decretul nr. 81/1971; Conventia Europeana in domeniul informarii asupra dreptului strain,
semnata la Londra la 7 iunie 1968 si Protocolul aditional la aceasta conventie semnat la
Strasbourg la 15 martie 1978, la care Romania a aderat in 1991; Conventia Europeana in materia
adoptiei de copii, incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, la care Romania a aderat in 1993;
Conventia cu privire la drepturile copilului
6
; Acordul european privind persoanele participante la
proceduri in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, adoptata la Strasbourg in 1996 (ratificat
de Romania prin Legea nr.33/1999); Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii
actelor oficiale straine, adoptata la Haga in 1961 (Romania a aderat la conventie prin O.G.
nr.66/1999, aprobata prin Legea nr.52/2000).

5
Semnata la Roma in 1950 si ratificata de Romania prin Legea nr.30/1994
6
Ratificata prin Legea nr.18/1990
8

Cutuma internationala si uzantele internationale
In literatura de specialitate romana se face diferenta intre cutuma internationala si uzanta
internationala. Cutuma este o "regula de conduita stabilita in practica vietii sociale si respectata
un timp indelungat in virtutea deprinderii, ca o norma socotita obligatorie. Spre deosebire de
cutuma, arata acelasi autor, care reuneste cumulativ doua elemente cel obiectiv (conduita ca
deprindere) si cel subiectiv (convingerea ca respectiva conduita este obligatorie) uzanta
internationala presupune doar elementul obiectiv. Cutuma internationala si uzanta internationala
intereseaza dreptul international privat in masura in care completeaza sau interpreteaza normele
juridice de drept international privat, constituind izvoare distincte in aceasta situatie.
Au caracter de izvor de drept :
- uzantele comerciale partile accepta aplicarea acestora cu convingerea ca este vorba de o
anumita practica corespunzatoare unui anumit domeniu de activitate. Nu sunt admise in
sensul de norma juridica, de aceea se aplica sub forma unor clauze conventionale (exprese
sau tacite). Uzantele comerciale nu pot deroga de la normele inperative sau prohibitive.
In dreptul international privat roman sunt izvoare internationale acele conventii la care tara
noastra este parte, fie ca stat semnatar, fie ca urmare a aderarii prin actul de ratificare. Din
momentul semnarii sau ratificarii, conventiile internationale se includ in legislatia interna, devin
parte integranta a sistemului de drept roman.
Referitor la aceasta categorie de izvoare, in doctrina se admite, uneori, o clasificare a lor,
dupa continut :
- izvoare internationale continand norme conflictuale ;
- izvoare internationale continand norme materiale.

Raportul dintre izvoarele internationale si cele interne
Textele din tratate, conventii si acorduri de drept international privat au menirea sa
fixeze, in scris, norme pentru situatiile conflictuale. Scopul este sa se asigure mai multa precizie
si stabilitate, insa, uneori, prin dispozitiile conventionale se creaza un regim privilegiat, in
anumite domenii, cetatenilor din tarile intre care a intervenit acordul. Edificatoare, sub acest
aspect , sunt tratatele si conventiile de asistenta juridica bilaterale.
9

Desi, prin dispozitiile conventionale se urmareste elaborarea unor solutii uniforme pentru
toate situatiile conflictuale din domeniile avute in vedere, nu intotdeauna acesta este rezultatul.
Pentru exemplificare pot fi invocate conventiile incheiate de tara noastra cu Franta, Turcia,
Austria.
Pentru completarea lacunelor din izvoarele internationale exista urmatoarele solutii :
- daca s-a ocolit interntionat o anumita situatie, inseamna ca partile nu au ajuns la un acord
si solutia va fi data de normele conflictuale interne ale fiecareia din ele;
- daca exista in tratat solutii pentru situatiile conflictuale dintr-un domeniu, avut in vedere,
dar pentru speta concreta, mai deosebita, lipseste solutia, lacuna se completeaza cu
principiile generale aplicate de tratat;
- in cazul unor situatii aparute in practica internationala ulterior incheierii tratatului, solutia
va fi aceea din dreptul international privat intern tinand seama, insa, de obiectul si scopul
tratatului ca si de interesele partilor la momentul dat.
Izvoarele internationale pot servi la umplerea lacunelor izvoarelor interne. Existenta
lacunelor in legislatia interna este inevitabila datorita dinamicii relatiilor internationale.

Conflictul intre izvoarele internationale si izvoarele interne
Atunci cand reglementarile conventionale sau numai anumite norme sunt diferite de cele
din reglementarile interne, in domeniu, apare ceea ce se poate numi un conflict intre legea
interna si tratatul sau conventia internationala.
Practica si doctrina au stabilit ca rezolvarea acestor conflicte se face potrivit principiilor
de rezolvare a conflictelor intre legile interne, dar tinand seama si de interesele colaborarii
internationale si cooperarii juridice intre state. Legea nr. 105/1992, in art. 10 solutioneaza aceasta
problema in sensul ca prevaleaza izvoarele internationale. Aceasta prevedere este in stricta
concordanta cu dispozitiile constitutionale si are caracter de principiu, in sensul ca se aplica in
raportul dintre conventiile internationale si orice alte reglementari interne de drept international
privat. Solutia nu se intemeiaza pe superioaritatea tratatului international asupra legii interne, ci
10

pe principiul constitutional al strictei respectari a conventiilor internationale incheiate de tara
noastra
7
.
I nterpretarea normelor cuprinse in izvoarele internationale ale dreptului
international privat
In masura in care normele conflictuale conventionale prezinta aceeasi importanta ca si
normele din dreptul intern, instantele trebuie sa le aplice in situatiile concrete pentru a le rezolva.
Aceasta pune problema interpretarii. Este admis ca dispozitiile conventionale se interpreteaza cu
buna credinta si dupa sensul obisnuit care se acorda cuvintelor in context.
In mod obisnuit, pentru a stabili continutul, sensul si sfera de aplicare a unei norme,
judecatorul foloseste metodele de interpretare cunoscute : literala, logica si stabilirea scopului
urmarit. Totodata el tine seama si de continutul socio-politic si de interesul, in plan general, pe
care-l prezinta speta concreta. Aceasta este interpretarea interna pentru normele ce constituie
dreptul comun.
In interpretarea normelor conventionale trebuie sa se tina seama de scopul si interesele
norme uniforme care sa asigure stabilitatea raporturilor juridice, siguranta tranzactiilor etc.
statelor participante.
Astfel, in cazul normelor conventionale putem vorbi de :
- interpretarea interna - care revine organelor interne abilitate in acest scop. Aceasta
interpretare este obligatorie pentru instante, de aceea judecatorul, intr-o speta concreta, ce
cade sub incidenta unui tratat, conventie sau acord, trebuie sa aiba in vedere, in primul
rand, scopul si intentia comuna a partilor , asa cum rezulta din actul de ratificare sau
aderare;
- interpretarea internationala - s-a impus si capata o importanta din ce in ce mai mare, chiar
daca aceasta difera de interpretarea interna. Interpretarea internationala este necesara
pentru prevenirea interpretarii divergente si asigurarea aplicarii uniforme a normelor
conventionale, potrivit scopului urmarit de parti.

7
Constitutia Romaniei - art.11, al. 2.

11

Dat fiind dinamismul relatiilor internationale, pentru a asigura aplicarea uniforma a
dispozitiilor din tratate si prin aceasta siguranta tranzactiilor, statele interesate utilizeaza
schimbul de note intre guverne, prin care se convine asupra sensului si continutului unor termeni
sau expresii din tratat. Adesea, acest mod de interpretare se impune, intr-un anumit context, cand
circumstantele in care s-a incheiat tratatul nu mai sunt aceleasi.

















12


BI BLI OGRAFI E :


1. I oan Macovei, Drept internaional privat, ediia a II-a - Editura Ars Longa, Iai 2001
2. Eduard Dragomir, Noul Cod civil comentat si adnotat. Cartea a VI I -a: Dispozitii de Drept
I nternational Privat - Editura Nomina Lex, Bucuresti 2012

3. Andrei I . Filipescu, Tratat de drept international privat Editura Universul J uridic,
2006
4. Ovidiu Ungureanu,Manual de drept international privat Editura Wolterskluwer, 2002
5. D. Popescu, M. Harosa, Drept international privat, Tratat elementar Editura Lumina
Lex, Bucuresti, 1999
6. Dragos Alexandru Sitaru, Drept international privat Editura Actami, Bucuresti, 1997
7. Titus Prescure, Codrut Nicolae,Drept international privat Editura Lumina Lex, 2005